FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE - CIOCP

La literatură, se iau în considerare atât corectitudinea şi bogăţia informaţiei, cât şi capacitatea de sintetizare şi eleganţa
de expresie a candidatului.
O teză care impresionează prin corectitudine, prin demonstrarea obiceiului traducerii şi prin amploarea cunoştinţelor
de literatură va putea fi recompensată cu un punct în plus.
Se vor sancţiona drastic greşelile de limba română.
Proba scrisă la Limba română
(pentru specializările B la care examenul s-a susţinut prin Limba română)
Subiectul 1.
1. Ce părţi de vorbire au flexiune în funcţie de categoria morfologică a persoanei
2. Explicaţi diferenţa gramaticală dintre cele două apariţii ale formei ne în exemplele de mai jos:
Nu ne aşteptam la aşa ceva, nu Nu trebuie să ne analizăm în continuu.
3. Menţionaţi două funcţii sintactice ale verbului la supin şi ilustraţi-le prin câte un exemplu.
4. Comparaţi pe scurt conjuncţiile subordonatoare şi pronumele relative, indicând asemănările şi deosebirile generale
dintre cele două clase.
5. Explicaţi cum se realizează acordul pronumelui relativ în exemplul:
A adoptat o idee care i se pare genială şi ale cărei prime consecinţe nu le întrevede.
6. Ce este a în exemplele de mai jos
a. Nu e uşor a pleca acum. b. A treia nu merge. c. Cine a venit d. Îmi sună a ameninţare. e. Am citit cronicile a doi
critici. i. Casa era a Mariei. g. A scris pe zid un „a“ de tipar. h. A, tu erai
Subiectul 2. Se dau textele:
a. „Nu e întâmplător că Cioran povesteşte cum îşi detesta tatăl când, copil fiind, dimineaţă de dimineaţă, trebuia să-l
asculte relatând nevesti-sii ce visase noaptea.”
b. Tânărul se pare că nu va mai fi chemat la inteviu, fiind preferat un alt candidat, cel despre care v-am vorbit ieri, pe
care chiar voiau să-1 angajeze.
1. Extrageţi propoziţiile subordonate din fraza a. şi indicaţi pe scurt felul lor. (Nu este necesară calificarea după scopul
comunicării şi după structură).
2. Identificaţi felul şi rolul elementului de relaţie ce din fraza a.
3. Indicaţi modurile şi timpurile verbelor din textul a.
4. Arătaţi care sunt subiectele gramaticale ale verbelor din fraza b.
5. Analizaţi morfosintactic cuvintele subliniate în fraza b.
Subiectul 3.
1. Marcaţi accentul în cuvintele următoare: fuseseră, plumburiu, instantaneu, acvariu, constant.
2. Identificaţi vocalele în hiat în: noutate, plouase, eroi, trebuia, a intui.
3. Identificaţi în lista de mai jos cuvintele care aparţin familiei lexicale a adjectivului mic:
nimic, micime, micro, micuţ, micolog, miceliu, micţiune.
4. Găsiţi cinci adjective formate în limba română cu sufixul -esc.
5. Indicaţi şi ilustraţi prin exemple patru sensuri diferite ale verbului a apuca.
6. Rescrieţi fragmentul de scrisoare de mai jos, corectând toate greşelile de punctuaţie, ortografie, gramatică şi
construcţie (coeziune) a textului.
Scumpul meo soţ în primul rând îţi scriu că suntem sănătoş dar nu ştim de tine de când ai plecat de acasă şi Marine
să şti că am săpat porumbul şi Marine să şti că acum începem la secere dar ceom mai face nuştiu şi Marine să şti că sandu
şi oiţa sunt sănătoşi Marine să şti că boi sunt sănătoşi dar oduc cam rău cuei că nu am notreţ Marine să şti că aluat ăla
bătrânu o jumătate de trifoi şi mia dat şi mie un sfert şi Marine să şti că dela finăto a venti mereu scrisori dela el.
Subiectul 4.
1. Se dă textul:
„Mult ar fi rămas Iovănuţ pe gânduri, cugetând la cele rostite de înţeleaptă doamnă Potoţki, dacă în clipele acelea
somptuoasele uşi de Lipsca ale salonului gazdei nu s-ar fi deschis cu sfială, lăsând să apară în cadrul lor - cine întrebăm noi,
atenţi la retorica suspansului, despre care noua critică a scris pagini strălucite, şi ţine de onestitatea şi datoria noastră, a
povestitorilor contemporani, să amintim câteva nume de la care nu puţin am învăţat: A.J. Greimas, Michel Foucault, Mia
Kristeva, Alain Brassier, Wayne C. Boom, Igor Vitowski, Philippe Lejeune, A. Blaimberg şi alţii - tocmai, bat-o vina,
perechea în jurul căreia se învârtea întreaga conversaţie: Zbigniew şi Malgorzata. Frumoşi tineri! El, înalt, cu mustăcioară,
bine legat, având pe chip una din acele expresiuni nobile ce trezesc consideraţiune...“
Identificaţi mijloacele lingvistice care produc contraste de registru stilistic şi explicaţi efectul acestora.
2. Identificaţi două trăsături specifice oralităţii în replica:
- Las 'că-nţeleg io! Înţeleg io, ce nici pân cap nu-ţi trece că înţeleg! Da mai bine zi dân scrisoare ...
3. Transpuneţi fragmentul de mai jos în limbaj standard, eliminând trăsăturile colocviale:
Păi dacă ăia care ne controlează sânt paraleli cu finanţele, cum să fim noi, ăştilalţi, perpendiculari Iaca, mai greşim şi
noi, că n-o fi foc!
61