anale sfecla 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare ...

48
BORA 8
lnfllll'uţa l'II()('li,;l1t·,rl't'()ltnrcnsupraIlrotillcţil'I •• de _.zah:ir. Ia s,olpJ'ilc tle;sfedi't .dtl:-!lh~lr ZOl""'. ,ş,
. de Pl'l'SJll'ctlv.l, in cllIuliţiide il'i{lm'c (1 H75 ~ lH76)
Table 10 ..":,:":,,,Jufluence ,(li llarn'~tinfJ.(iIll~.. UIIOIl;slI!lur; :\:ieltls ":';~ţ;,~;~,li:i""Jl""IV(
bCl't wrietil's, undeI' IrrilJutioll (~OIUHtiOllSf
fPoca dcrcc(jltare
1 scv,lemhl'Îc
15 sepJpmbrie.
1 octombrie
'octombrie
1 n'oiqllbric
PrOd\lc(ia d, zahăr, 1/ha
Tabelul 10
R Poli 7 RPM 550 !ltolloroll\ RPM519 Ilraşov
6,95 7,33 7,47 :6,68 6,93
8;49 9,10 9,54 9,0 9,,oH
9,68 10,58 10,62 9,87 10,45
10,82 ;':11,5'1 11,45 10,93 11,22
11,18 11,95 12,03 11,32,;' 11,53
Nr.
crt~
JNFLU:ENŢA UNOR FAcTORI ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITAŢII SFECLEI
Tabelul 11
Venltulla llectnr obţltlutIn funcţte de dntarecoWiril (1975-1976)
Table 11 - l l er llcclnl'lncome,in dependcuceoîUle barvestlug date (1975-1976)
Rădă- Total chcl- Cost Venit brut
Data rccolt3rii &ini tuleli lei/ha lei/kg lei/ha
Venit net, lei/ha
I %faţll
I
dif. faţil,
t/ha lei/ha: do V, do V,
1 1 septembrie 50,1 10850 0,216. 17559 6709 100,0
2 15 septembrie 57,1 11 185 0,195 19,985 8800 131,1 2091
3 1 odombrie 63,8 11 625 0,182 22330 10705 159,0 3,996
4 15 octombrie 66,4 ' 11924 0,179 23240 11316 168,0 4607
5 1 noiembrie 70,0 12350 0,176 24500 12;150 181,1 5,441
f/ha
'/Ij
70
6'5
60
50
40
DL5%
DL .. ,l'Yo'
DL' ..O,l'>o
0,47 Ilha
0,59 t/11a
0,78 l/ha
C(l]\'CLJ]ZII
1. Insărnin\area in epoca optimă, a adus un spor de prod]Jcţie de lQ,S
faţă de însămÎl1ţările întlrziate cu 15 zile. Soiurile monogerme au înreo
seădere mai mare de prodncţie (13,4 t/ha) atunci cind au fost înintirziere~.·în
consecinţ~,.este· mai bine aseinsăll}înţ:l, .. mai dea
se depăşi~poca optimă.
;""nl"iP
2. Azotul este un lngrflşămillt indispensabil sfeclei de zahăr, rcali­
Zilldll"sc sporul cel mai mare cu180kg/ha not snbstanţă activă, pe un fond
kg/ha fosfor.
Doza de N 150 a fost cel mai bine valorificată de sOiurile RPM 550
519.
la 1 septembrie şi cea de la 1 noiembrie
la rildăcini.de .19,9 t/ha. Cel nlai Inare spor de rădăeini s"a
intre 1 şi 15, septembrie şi 15 septembrie-l octombrie,
Procentul de zahăranescnt, de asemenea, destnlde m;J/t fiiJ;ld
cu 2% la 1 noiembrie faţă de 1 septembrie, La procentnl de zahăr
s,.aînregistrat; dll asemenea, tot între! ,septembrie
mare creştere
~ fru/'llE'
Fig. 2 __ Producţia de>rădăcini şifrllrlZe!'dbţinută In funcţie de data de recoltare
Figi Root and, leafy!clds, i l1 depencience ,of thehar\'~st,ing'. date
,};'ădnd ""un calcul alereşterji,yenitului hectar "",la ",.recoltările
(tabelul 11)" se yede ,ci, cu cît recoltarea ,se face mai tirziu cu ye'nitul
net la heclar a crescut. Costul este mai puţin inflnenţat de data re'COlIaru,
d~torit4 chelţţlielilor ce seefeetuează, prin aplicări de: udăriîn ,plus
de buruieni. ;,'
6. Soiurile an reaeţionat diferit În ce priveşte spornl de greiltate la
de recoltare mai tirzii. Sporul cel mai marc a fost realizat de soinrile
550, BPM. 519şiMoJ;lproW,)acar!'difere!1ţele de prodllcţie intre 1
Se[ltem!lrie 1. noiembrie sînt îl,1tre, 21,3 şi}3,2 t/ha.
Prin recoltările timpurii,,în c9nrliţjide cultură irigată, pierderile
"alorice sînt mari. Astfel la recoltarea din 1 septembrie venitul net la hectar
mare cn 5441 lei, faţă de Tecoltarea de la 1 noiembrie. Costul la rede
la 1 septembrie, faţă de cel de la 1 noiembrie creşte cn 0,04 leî/kg,
lei/tonă.