anale sfecla 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare ...

More documents

Recommendations

Info

124 V. CIQCHLA. D. MUSTAŢEA 2 3 BIOLOGIA şrCOMBATEREAGARGARItEI SFECLEI 125 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 250177 •
126 4 5 i27 Pentru aflarea udîncimii ~7j a dinamicii ieşirii la sup:afatu. solU;lui s-au Cam p r a g (1973) menţ.iouează faptnl că apariţia maXIma a gărgăriţei are loc în ziua în care temperatura aerului atinge 15-20°C, iar la su fbcut sondaje manuale pînă la adîncimi de 80 CI~. St~blh~'~a .v~Leze1. ~_: de~ plasare s~a E\cuL Îll teren prin cronometrarl'u ŞI [lpOi maSUl31Ca (lISt.lllţCl prafaţa solului este de 25-35°C. Însă atunci cînd pe tarlaua respectivă a fost Fiu, Il'';'' Bolllynoderes PUIlclivcnlris, i ll th~, nYlŢlphyl h0ltse (Orig.) raturilor, Botllynoderes punetiuentris şi-a accelerat ritmnl de viaţă, hrănin- parcurse. semănată o cultură de toamnă, fapt constatat şi de noi. adulţiiau apărut cu o întîrziere de peste 10 zile. In zona C.A.P. Cujmir, apariţiile maxime au fost între 12 şi 16°C, ceea ce a corespuns cu primele 2 decade alelul aprilie. HEZULTATELE OJl'fINU'IE Această eşalonare s-a datorat precipitaţiilol' scăzute, vîntului şi temperaturilor snb 8°C din 10 şill aprilie. In soiurile afînate din judeţele Mehedinţi şi Ialomiţa, majoritatea găr~ Dnpă apariţia din sol, Bothynoderes punc/ivenlris are nevoie de o perioadă gădţelQf au icrnut la adincinli de pînfl la 50 CID. S-au găsit inS;l l'xc~m~lal..e ŞI dc insolaţie, înainte de a începe să se hrănească. în condiţii de labo la 60 em (fig, 4). Ma noi a e heşi eolab., (10GI) eiteazil ca achnelllll .de rator, s-a observat că adulţJi, ţinuţi la frigider la o temperatură medie de iernat pentru sudul ttlrii 25-45crn. Ieşît.ul de la le~'nat a ,fost e ş 3.lonat Incepînd 5°Cşi introduşi in terariu la o temperatură de peste 18°C, aU început să se din a 2-a jum~llale a lunii Il1arlie (cind au aparut pnmele exemplare) deplaseze după aproximativ 12 ore, iar după 48să sc hrănească. In ce pri pînă in prima decad[l a lunii maL veşte dnrata vieţii, din peste 303 exemplare, nuul a snpravieţnit din martie Pe măsura creşterii temperaturil! majoritatea exemplurelol' de .Bot~'ynodcl'es 1076 pină in februarie 1077. Acest fapt ne determină să acceptăm părerile punctiveniJisallmigratspre straturile. superi.oaI~e .ale SOh~!lll. ~l~:t. existente că Bothynoderes plinetiventris poate rămîne în diapauză încă un an temperatnra medic la nivelul solului a fost 8 C, mnlţl dllltre ~~nlţl ~u IeşIt (C a m prag, I.e.). Apariţia mnltor exemplare într-o cnltură de grin la C.A.P. la suprafaţă, iar în cursulzileicîIlc1. temger~t~ra ade~alt 1~ C .a .I~cep~t Girla Mare, unde înainte cu 2 ani fusese cultivată sfeclă de zahăr, întăreşte deplasarea pe sol. Cînd media Jemperatufllzllmce a .depal~ J C, le,)Ue,a, ,dl,Il această ipoteză. Larvele care coboară în sol la adîncimi de 50~70 em, au sol s-a intensificat, iar deplasarea celor ce se aflau deJ~ IeşiţI dm sl a dc\cm.l nimfoza mult mai tîrziu, hibernînd în siadiulde larvă. Unii autori (A u e r foarte activă (mai ales între orele 10,30-12), în funcţie de acopenrea cerulUI, sc h, dupăi Ca m prag, Le.) sustin eă rămînerea in urmă în dezvoltare a intensitatea luminii şi ap[ccipitapiltJf. unora dintre larve se, datoreşte, în mare măsură, influenţei CO 2 • LaCujmir s-a observat să\ după apariţia in număr mare a adulţilor din sol (fig. 5), în momentul cînd precipitnţiile au' devenit mai frccventre şi au determinat, scăderea temperaturilor, insectele ~-all retras în stratul superficial sau sub bulgării de sol,unde au aşteptat inal'tive condiţii prielllice de temperatură. în;perioada ieşirii din sol spre suprafaţă, CÎnd au fost prl'cipitaţîi abundente şi" pe o durat5 mai lungă de timp, pină la zVÎntarea solului, BolhynodeJes puncliventJis nu a mai migrat. De aceea se considerflcă este posibilă oprircn unorinvazii, folosind irigareaîn locurile de iernat cu l'eZerv{l biologică mare. Odată cu BothynodeJes punctiventJisîşi încep activitatea şi alte insecte ca: Tanymecus palliulus F., T. di/aticollis GyU., Cleunus piger Se" Gnaplor spinimanus şi diferite specii de Scarabeidae. In conditiile lunii aprilie din nnul1976 de la Valea Ciorii, primul dăunător apărut in numiirmare in cultura de sfeclă a fost Opa/rnmsabulosum L., astfel că rata zilnică de capturare a fost de 2 exemplare/eurs'l, deci o densitate mare fa ţii de T. di/aliraltis şi T. pallialus, care au fost in număr foarte redus şi chiar faţ.ă de Bolhynudem pllnctiventris, la Care in prima decadă rata zilnicil de capturaTc pe cursă a fost de 0,4 exemplare. De remarcat faptul căI în luna mai, s-au capturat in total nnmai 34 exemplare de Opalmm sablllosllm in timp ce la Bolhynoderes fllncti/1enlris rata zilniSă de capturare a fost de 2,5 exemplare/cursă. Bolilynoderes punctiventris a apărut în qultura de 'sfeclă in 'număr mare abia in 0IV,.eî~d media de eaptur~re a fostd~ 3,8 exemplare pe enrsă (17°C). Astfel, în zona Valea" Ciorii, sfecla de ~~h.ăr·înperioada derăsărire a fost atacaUI Fig. 4-; ••• BOlh~IlodeTes [JundÎvcnt,rÎsin căsuţanimfalăr(O~Ig.) în primnl rînd de O. sabu/osum după ie.şirea din sol. Pe măsnra creşterii tempe
Page 2 and 3:
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTR
Page 4 and 5:
V. CIOCHIA,D.MUSTĂŢEA. Contrihuţ
Page 6 and 7:
V. CIOCHIA, V.'MVSTĂŢEA,Beitrage:
Page 8 and 9:
12 V. STRATULA, S. DUBLi\. 2 3 ASPE
Page 10 and 11:
16 V. STRi\.TULA, S. PURLA 6 AsPECT
Page 12 and 13:
LUCRARI ŞTIINŢIFICE, SFECLADEZAHA
Page 14 and 15: 24 A •.CANARACHE ŞI COLABORATORI
Page 16 and 17: 28 A. CANARACHE ŞI, COLABORATORII
Page 18 and 19: 32 M .. VIJIALA, vi.. IONESCU~SISE
Page 20 and 21: 36 M. Vt.TIALĂ. Vr~.IONESCU-SISEŞ
Page 22 and 23: :LUCRARI ŞTIINŢIFICE, SFECLAl!.l~
Page 24 and 25: 44 1. BORA. 4 J INFLUENŢA UNOR FAC
Page 26 and 27: 48 BORA 8 lnfllll'uţa l'II()('li,;
Page 28 and 29: LucRARI ŞTIINŢIFICE, SFEC~A:I)E Z
Page 30 and 31: 56 ·C. NAGY; AT. 'CIORLAUŞ,N.'ŞA
Page 32 and 33: 60 C. NAGY, AT. CIORLAUŞ, N. ŞARP
Page 34 and 35: f . y 64 ŞTEFĂNESCU, QH.PAMFIL 'l
Page 36 and 37: li I 9 A. ŞTEFANESCU. GH. PA!'dFIL
Page 38 and 39: 72 A;.·ŞTEFANESCU •. GH. PAMFIL
Page 40 and 41: 76 ANA CODRESCU ŞI· COLABORATORll
Page 42 and 43: 80 AMA CODRESCti ŞI CQLABDRATOrut
Page 44 and 45: LUCRARI ŞTUNŢIFICE, SFECLA DE ZAH
Page 46 and 47: 88 I. COMES 4 5 DOZELB DB FUNGICIDB
Page 48 and 49: 'k{ry;: 92 1. COMES 8 LUCRARI ŞTII
Page 50 and 51: 96 V. sEvimiM, ANA CODRESCti 4 5 AR
Page 52 and 53: 100 telorUnite. În 1913, . B ro Wn
Page 54 and 55: ;LUCRARI ŞTHNŢIFICE, SFECLA DE ZA
Page 56 and 57: 108 B.BOBIRNAC 4 5 EFICACITATEA UNO
Page 58 and 59: 112 a.BOBiRNAC LUCRARI ŞTIINTIFICE
Page 60 and 61: 116 A. PUŞCAŞU, M .. VIJIALA,R. K
Page 62 and 63: 120 A, PUŞCAŞU,' M;'"I.JIALA, R.
Page 66 and 67: 128 600 'dO '00 80 60 "] 2(} • 10
Page 68 and 69: 132 ia 11 BIOLOGIA ŞI COMBATEREAGA
Page 70 and 71: LUCRARI ŞTIINŢIFICE, SFECLA DEZAH
Page 72 and 73: 142 ,M-. RlEru,v. C:!I()CHIA 4 5 DI
Page 74 and 75: 146 ··.. I M;PEIU,\V,CIOCmA CONTR
Page 76 and 77: 150 L. SAPL'ĂCÂN"Ş!'COLA.BbRATOR
Page 78 and 79: 154 L ... SA,PLAcAN ŞI" COLABORATO
Page 80 and 81: 2 159 Ing. VALERIA NĂ.STASE, Staţ
show all

anale sfecla 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?