anale sfecla 8.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare ...

126
4
5 i27
Pentru aflarea udîncimii ~7j a dinamicii ieşirii la sup:afatu. solU;lui s-au
Cam p r a g (1973) menţ.iouează faptnl că apariţia maXIma a gărgăriţei
are loc în ziua în care temperatura aerului atinge 15-20°C, iar la su­
fbcut sondaje manuale pînă la adîncimi de 80 CI~. St~blh~'~a .v~Leze1. ~_: de~
plasare s~a E\cuL Îll teren prin cronometrarl'u ŞI [lpOi maSUl31Ca (lISt.lllţCl
prafaţa solului este de 25-35°C. Însă atunci cînd pe tarlaua respectivă a fost
Fiu, Il'';'' Bolllynoderes PUIlclivcnlris, i ll th~, nYlŢlphyl h0ltse (Orig.) raturilor, Botllynoderes punetiuentris şi-a accelerat ritmnl de viaţă, hrănin-
parcurse.
semănată o cultură de toamnă, fapt constatat şi de noi. adulţiiau apărut
cu o întîrziere de peste 10 zile. In zona C.A.P. Cujmir, apariţiile maxime au
fost între 12 şi 16°C, ceea ce a corespuns cu primele 2 decade alelul aprilie.
HEZULTATELE OJl'fINU'IE
Această eşalonare s-a datorat precipitaţiilol' scăzute, vîntului şi temperaturilor
snb 8°C din 10 şill aprilie.
In soiurile afînate din judeţele Mehedinţi şi Ialomiţa, majoritatea găr~
Dnpă apariţia din sol, Bothynoderes punc/ivenlris are nevoie de o perioadă
gădţelQf au icrnut la adincinli de pînfl la 50 CID. S-au găsit inS;l l'xc~m~lal..e ŞI
dc insolaţie, înainte de a începe să se hrănească. în condiţii de labo­
la 60 em (fig, 4). Ma noi a e heşi eolab., (10GI) eiteazil ca achnelllll .de rator, s-a observat că adulţJi, ţinuţi la frigider la o temperatură medie de
iernat pentru sudul ttlrii 25-45crn. Ieşît.ul de la le~'nat a ,fost e ş 3.lonat Incepînd
5°Cşi introduşi in terariu la o temperatură de peste 18°C, aU început să se
din a 2-a jum~llale a lunii Il1arlie (cind au aparut pnmele exemplare) deplaseze după aproximativ 12 ore, iar după 48să sc hrănească. In ce pri­
pînă in prima decad[l a lunii maL
veşte dnrata vieţii, din peste 303 exemplare, nuul a snpravieţnit din martie
Pe măsura creşterii temperaturil! majoritatea exemplurelol' de .Bot~'ynodcl'es
1076 pină in februarie 1077. Acest fapt ne determină să acceptăm părerile
punctiveniJisallmigratspre straturile. superi.oaI~e .ale SOh~!lll. ~l~:t. existente că Bothynoderes plinetiventris poate rămîne în diapauză încă un an
temperatnra medic la nivelul solului a fost 8 C, mnlţl dllltre ~~nlţl ~u IeşIt (C a m prag, I.e.). Apariţia mnltor exemplare într-o cnltură de grin la C.A.P.
la suprafaţă, iar în cursulzileicîIlc1. temger~t~ra ade~alt 1~ C .a .I~cep~t Girla Mare, unde înainte cu 2 ani fusese cultivată sfeclă de zahăr, întăreşte
deplasarea pe sol. Cînd media Jemperatufllzllmce a .depal~ J C, le,)Ue,a, ,dl,Il
această ipoteză. Larvele care coboară în sol la adîncimi de 50~70 em, au
sol s-a intensificat, iar deplasarea celor ce se aflau deJ~ IeşiţI dm sl a dc\cm.l nimfoza mult mai tîrziu, hibernînd în siadiulde larvă. Unii autori (A u e r­
foarte activă (mai ales între orele 10,30-12), în funcţie de acopenrea cerulUI, sc h, dupăi Ca m prag, Le.) sustin eă rămînerea in urmă în dezvoltare a
intensitatea luminii şi ap[ccipitapiltJf.
unora dintre larve se, datoreşte, în mare măsură, influenţei CO 2
•
LaCujmir s-a observat să\ după apariţia in număr mare a adulţilor
din sol (fig. 5), în momentul cînd precipitnţiile au' devenit mai frccventre
şi au determinat, scăderea temperaturilor, insectele ~-all retras în stratul
superficial sau sub bulgării de sol,unde au aşteptat inal'tive condiţii prielllice
de temperatură.
în;perioada ieşirii din sol spre suprafaţă, CÎnd au fost prl'cipitaţîi abundente
şi" pe o durat5 mai lungă de timp, pină la zVÎntarea solului, BolhynodeJes
puncliventJis nu a mai migrat. De aceea se considerflcă este posibilă oprircn
unorinvazii, folosind irigareaîn locurile de iernat cu l'eZerv{l biologică mare.
Odată cu BothynodeJes punctiventJisîşi încep activitatea şi alte insecte
ca: Tanymecus palliulus F., T. di/aticollis GyU., Cleunus piger Se" Gnaplor
spinimanus şi diferite specii de Scarabeidae. In conditiile lunii aprilie din
nnul1976 de la Valea Ciorii, primul dăunător apărut in numiirmare in cultura
de sfeclă a fost Opa/rnmsabulosum L., astfel că rata zilnică de capturare a
fost de 2 exemplare/eurs'l, deci o densitate mare fa ţii de T. di/aliraltis şi
T. pallialus, care au fost in număr foarte redus şi chiar faţ.ă de Bolhynudem
pllnctiventris, la Care in prima decadă rata zilnicil de capturaTc pe cursă a
fost de 0,4 exemplare. De remarcat faptul căI în luna mai, s-au capturat in
total nnmai 34 exemplare de Opalmm sablllosllm in timp ce la Bolhynoderes
fllncti/1enlris rata zilniSă de capturare a fost de 2,5 exemplare/cursă. Bolilynoderes
punctiventris a apărut în qultura de 'sfeclă in 'număr mare abia in
0IV,.eî~d media de eaptur~re a fostd~ 3,8 exemplare pe enrsă (17°C). Astfel,
în zona Valea" Ciorii, sfecla de ~~h.ăr·înperioada derăsărire a fost atacaUI
Fig. 4-; ••• BOlh~IlodeTes [JundÎvcnt,rÎsin căsuţanimfalăr(O~Ig.)
în primnl rînd de O. sabu/osum după ie.şirea din sol. Pe măsnra creşterii tempe­