Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...
Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...
Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>[<strong>ti</strong> An I Nr.1 Noiembrie 2003<br />
~
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
An I – Nr. 1, Noiembrie 2003
Colegiul redacţion<strong>al</strong>:<br />
Amelia Bădică (redactor)<br />
Costel Ionaşcu (redactor şef)<br />
Dorel Berceanu (redactor)<br />
Jenica Popescu (coordonator număr)<br />
Laurenţiu Dragomir (redactor)<br />
Liviu Crăciun (editor)<br />
Marian Simincă (redactor)<br />
Marius Mitrache (redactor)<br />
Răzvan Buşe (editor)<br />
Sorinel Domnişoru (redactor)<br />
Coperta: Asist. univ. dr. Ilie MURĂRIŢA<br />
ISSN 1583-9982<br />
Acest număr <strong>al</strong> revistei a fost <strong>ti</strong>părit în cadrul contractului <strong>de</strong> cercetare<br />
33547/ 2003, temele 5 şi 6, cod CNCSIS 291, 300.
CUVÂNT ÎNAINTE<br />
<strong>Economi</strong>a, un domeniu <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> complex şi dinamic, foarte important<br />
pentru orice ţară, greu <strong>de</strong> pătruns şi înţeles pentru novici, necesită pregă<strong>ti</strong>ri<br />
intense din partea acestora înainte <strong>de</strong> a<strong>ti</strong>nge stadiul minim ce conferă<br />
posibilitatea <strong>de</strong> control măcar şi parţi<strong>al</strong> a sa.<br />
Nu este simplu cu atât mai mult cu cât ne gândim cât <strong>de</strong> greu este <strong>de</strong><br />
controlat o economie atunci când are o evoluţie rela<strong>ti</strong>v stabilă. Devine <strong>de</strong>osebit<br />
<strong>de</strong> dificil <strong>de</strong> controlat atunci când evoluţia sa nu este stabilă, iar legile pe care se<br />
bazează sunt în schimbare sau şi mai complicat în formare, aşa cum se întâmplă<br />
în ţara noastră.<br />
Parcurgerea unei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> tranziţie către un <strong>al</strong>t <strong>ti</strong>p <strong>de</strong> economie<br />
necesită multă răbdare, o viziune foarte clară a obiec<strong>ti</strong>velor <strong>de</strong> a<strong>ti</strong>ns, a măsurilor<br />
<strong>de</strong> întreprins şi nu în ul<strong>ti</strong>mul rând speranţa <strong>de</strong> mai bine. Este un proces care<br />
afectează toată populaţia şi implică mai multe generaţii ac<strong>ti</strong>ve pentru a o duce la<br />
bun sfârşit. Ridică foarte multe întrebări şi probleme care nu îşi pot găsi soluţia<br />
op<strong>ti</strong>mă <strong>de</strong>cât prin confruntări <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i, prin <strong>de</strong>zbateri.<br />
Alături <strong>de</strong> publicaţiile din domeniul economic,<br />
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong> îşi propune să cons<strong>ti</strong>tuie un mediu <strong>de</strong> întâlnire,<br />
comunicare şi confruntare <strong>al</strong> unor asemenea întrebări şi probleme, un mediu <strong>de</strong><br />
concentrare a i<strong>de</strong>ilor şi soluţiilor şi <strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong> diseminare a acestora în<br />
rândul generaţiilor în formare şi nu numai, într-o manieră obiec<strong>ti</strong>vă, accesibilă,<br />
dinamică şi profesion<strong>al</strong>ă, în speranţa că astfel va contribui la clarificarea cât mai<br />
multor aspecte din acest domeniu.<br />
Re<strong>al</strong>izarea acestei reviste nu ar fi fost posibilă fără sprijinul acelor<br />
oameni <strong>de</strong>osebiţi care au avut grijă <strong>de</strong> formarea noastră ca speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>, <strong>al</strong> celor<br />
care au par<strong>ti</strong>cipat direct sau indirect la <strong>de</strong>finirea obiec<strong>ti</strong>velor, conţinutului şi<br />
formei <strong>de</strong> prezentare. TUTUROR ACESTORA LE MULŢUMIM. De asemenea<br />
mulţumim colegilor din toate centrele universitare care au răspuns prompt la<br />
această iniţia<strong>ti</strong>vă.<br />
Mulţumim tuturor acelora care, pe parcurs, vor exprima observaţii,<br />
cri<strong>ti</strong>ci, opinii la adresa acestei reviste şi le aşteptăm cu interes <strong>de</strong>osebit,<br />
conş<strong>ti</strong>enţi fiind că acestea vor contribui semnifica<strong>ti</strong>v la îmbunătăţirea sa în<br />
viitor.<br />
Colegiul <strong>de</strong> redacţie.<br />
3
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
LEASINGUL ÎN ROMÂNIA<br />
Lect.univ.dr. Dorel BERCEANU<br />
Lect. univ. dr. Cris<strong>ti</strong> SPULBĂR<br />
Acest ar<strong>ti</strong>col tratează o problema<strong>ti</strong>că <strong>de</strong> mare actu<strong>al</strong>itate şi <strong>de</strong>licateţe<br />
pentru ţara noastră, şi anume aceea a leasingului. După prezentarea actelor<br />
norma<strong>ti</strong>ve care reglementează această ac<strong>ti</strong>vitate în ţara noastră, sunt<br />
evi<strong>de</strong>nţiate leasingul financiar şi operaţion<strong>al</strong>, unele aspecte cri<strong>ti</strong>ce ce apar în<br />
această operaţiune, precum şi avantajele şi <strong>de</strong>zavantajele leasingului. În<br />
încheiere este studiat costul leasingului atât din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> locatorului<br />
cât şi <strong>al</strong> locatarului.<br />
Termeni cheie: leasing, locator, locatar, financiar, operaţion<strong>al</strong>, finanţare,<br />
contract, rată, cost, amor<strong>ti</strong>zare.<br />
Dat fiind faptul că pretu<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>ni capit<strong>al</strong>ul este foarte scump, iar afacerile care<br />
necesită mult capit<strong>al</strong> propriu nu sunt cele mai eficiente din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re financiar,<br />
leasingul trebuie perceput ca o mod<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> finanţare, ca o <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>vă la sistemul <strong>de</strong><br />
creditare şi la proprietatea directă asupra unui ac<strong>ti</strong>ve.<br />
În condiţiile actu<strong>al</strong>e din ţara noastră, când firmele sunt puternic <strong>de</strong>capit<strong>al</strong>izate,<br />
leasingul trebuie văzut şi ca o mod<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> adaptare a pieţei <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>uri la capacitatea<br />
limitată <strong>de</strong> finanţare a inves<strong>ti</strong>ţiilor. De <strong>al</strong>tfel, în cadrul an<strong>al</strong>izelor financiare,<br />
fundamentarea <strong>de</strong>ciziei <strong>de</strong> inves<strong>ti</strong>ţii se re<strong>al</strong>izează concomitent cu cea <strong>de</strong> finanţare. În<br />
gener<strong>al</strong>, prin intermediul leasingului se obţine, pe termen precizat, dreptul <strong>de</strong> folosinţă<br />
asupra unor produse industri<strong>al</strong>e <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori mari şi foarte mari. De asemenea, leasingul s-<br />
a <strong>de</strong>zvoltat în ul<strong>ti</strong>mul <strong>ti</strong>mp ca o formă <strong>de</strong> promovare a exporturilor <strong>de</strong> echipamente<br />
(maşini unelte, echipamente electronice, mijloace <strong>de</strong> transport). În prezent, poate fi luat<br />
în leasing aproape orice <strong>ti</strong>p <strong>de</strong> mijloc fix.<br />
Ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> leasing, în România, a fost incipient re<strong>al</strong>izată cu câtva <strong>ti</strong>mp<br />
înaintea legiferării lui prin Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile <strong>de</strong><br />
leasing şi societăţile <strong>de</strong> leasing şi a Legii nr. 90/1998 pentru aprobarea Ordonanţei<br />
Guvernului nr. 51/1997. Apoi, respec<strong>ti</strong>va Ordonanţă <strong>de</strong> urgenţă a fost modificată şi<br />
completată prin legea nr.99/27.05.1999 privind unele măsuri pentru accelerarea<br />
reformei economice (Titlul II). Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile<br />
<strong>de</strong> leasing şi societăţile <strong>de</strong> leasing a fost republicată cu modificările <strong>de</strong> rigoare în<br />
Monitorul Ofici<strong>al</strong> nr. 9/12.01.2000.<br />
Aşa cum a fost gândită, O.G. nr.51/1997, aceasta introducea o formă<br />
"origin<strong>al</strong>ă" <strong>de</strong> leasing, un leasing "hibrid", păgubos atât pentru locatar cât şi pentru<br />
locator. De <strong>al</strong>tfel, respec<strong>ti</strong>vul act norma<strong>ti</strong>v comporta cri<strong>ti</strong>ci pe mai multe planuri:<br />
• nu face o individu<strong>al</strong>izare clară a <strong>ti</strong>purilor <strong>de</strong> leasing (vânzare şi leaseback,<br />
operaţion<strong>al</strong>, financiar), ac<strong>ti</strong>vitatea fiind tratată la modul gener<strong>al</strong>, cu atât mai mult cu cât<br />
acestea au implicaţii contabile, fisc<strong>al</strong>e şi juridice diferite;<br />
• <strong>de</strong>şi se recunoaşte nevoia <strong>de</strong> lichidităţi a acestui <strong>ti</strong>p <strong>de</strong> societăţi nu<br />
explicitează clar modul şi limita <strong>de</strong> cons<strong>ti</strong>tuire a fondului <strong>de</strong> rezervă a acestora;<br />
5
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
• nu prezintă o metodologie clară <strong>de</strong> elaborare a contractului <strong>de</strong> leasing care<br />
să conţină elemente obligatorii pentru toţi agenţii economici <strong>de</strong> acest fel.<br />
Noul act norma<strong>ti</strong>v (<strong>de</strong> fapt, vechiul act norma<strong>ti</strong>v modificat şi republicat) vine să<br />
lămurească, într-un fel, două din aspectele anterior semn<strong>al</strong>ate. Astfel, în art. 2, <strong>al</strong>in (e),<br />
se precizează că:<br />
leasingul financiar este operaţiunea care în<strong>de</strong>plineşte una sau mai<br />
multe dintre următoarele condiţii:<br />
• riscurile şi beneficiile aferente dreptului <strong>de</strong> proprietate trec asupra<br />
u<strong>ti</strong>lizatorului din momentul încheierii contractului <strong>de</strong> leasing;<br />
• părţile au prevăzut expres că la expirarea contractului <strong>de</strong> leasing se<br />
transferă u<strong>ti</strong>lizatorului dreptul <strong>de</strong> proprietate asupra bunului;<br />
• u<strong>ti</strong>lizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar preţul <strong>de</strong><br />
cumpărare va reprezenta cel mult 50% din v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> intrare (piaţă) pe care acesta o<br />
are la data la care opţiunea poate fi exprimată;<br />
• perioada <strong>de</strong> folosire a bunului în sistem <strong>de</strong> leasing acoperă cel puţin<br />
75% din durata norm<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare a bunului, chiar dacă, în fin<strong>al</strong>, dreptul <strong>de</strong><br />
proprietate nu este transferat.<br />
leasingul operaţion<strong>al</strong> este operaţiunea <strong>de</strong> leasing care nu în<strong>de</strong>plineşte<br />
nici una dintre condiţiile prevăzute anterior.<br />
Ţinând cont <strong>de</strong> cele prezentate anterior se poate construi următoarea schemă<br />
bloc (fig.1.):<br />
Riscurile ]i beneficiile aferente dreptului<br />
<strong>de</strong> proprietate trec asupra u<strong>ti</strong>lizatorului<br />
NU<br />
DA<br />
DA<br />
La expirarea contractului <strong>de</strong> leasing se<br />
transfer[ u<strong>ti</strong>lizatorului dreptul <strong>de</strong><br />
proprietate<br />
NU<br />
DA<br />
Leasingul con\ine op\iunea <strong>de</strong> cump[rare<br />
NU<br />
Perioada <strong>de</strong> leasing acoper[ cel pu\in<br />
75% din durata norm<strong>al</strong>[ <strong>de</strong> func\ionare a<br />
bunului<br />
DA<br />
LEASING<br />
OPERA|IONAL<br />
LEASING<br />
FINANCIAR<br />
Fig.1. Condiţiile pentru încadrarea în categoria <strong>de</strong> leasing operaţion<strong>al</strong> sau<br />
financiar<br />
6
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
Respec<strong>ti</strong>vul act norma<strong>ti</strong>v <strong>de</strong>fineşte operaţiunea <strong>de</strong> leasing ca fiind acea<br />
operaţiune "prin care o parte <strong>de</strong>numită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă<br />
<strong>de</strong>terminată dreptul <strong>de</strong> folosinţă asupra unui bun <strong>al</strong> cărui proprietar este celeil<strong>al</strong>te părţi,<br />
<strong>de</strong>numită locatar/u<strong>ti</strong>lizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice <strong>de</strong>numită<br />
rată <strong>de</strong> leasing, iar la sfârşitul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> leasing, locatorul se obligă să respecte<br />
dreptul <strong>de</strong> opţiune <strong>al</strong> u<strong>ti</strong>lizatorului <strong>de</strong> a cumpăra bunul, <strong>de</strong> a prelungi contractul <strong>de</strong><br />
leasing ori <strong>de</strong> a înceta raporturile contractu<strong>al</strong>e. U<strong>ti</strong>lizatorul poate opta pentru<br />
cumpărarea bunului înainte <strong>de</strong> sfârşitul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> leasing, dacă părţile convin astfel şi<br />
dacă u<strong>ti</strong>lizatorul achită toate obligaţiile asumate prin contract."<br />
Locatorul poate fi o societate <strong>de</strong> leasing, persoană juridică română sau străină,<br />
adică acea societate comerci<strong>al</strong>ă care are în obiectul <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitate <strong>de</strong>sfăşurarea<br />
operaţiunilor <strong>de</strong> leasing şi <strong>de</strong>ţine un capit<strong>al</strong> minim, subscris şi vărsat integr<strong>al</strong> la<br />
înfiinţare <strong>de</strong> 500 milioane lei (<strong>de</strong> precizat că până la 12.01.2001, societăţile <strong>de</strong> leasing<br />
în funcţiune la data apariţiei în Monitorul Ofici<strong>al</strong> a prezentului act norma<strong>ti</strong>v au avut<br />
obligaţia <strong>de</strong> a-şi majora capit<strong>al</strong>ul soci<strong>al</strong> până la limita anterior precizată, în caz contrar,<br />
interzicându-li-se efectuarea, în con<strong>ti</strong>nuare a operaţiunilor <strong>de</strong> leasing).<br />
De menţionat că băncile şi societăţile <strong>de</strong> asigurări nu pot efectua operaţiuni <strong>de</strong><br />
leasing. Societăţile <strong>de</strong> leasing existente îşi finanţează operaţiunile cu bani împrumutaţi<br />
<strong>de</strong> la bănci sau din <strong>al</strong>te surse. Or, un astfel <strong>de</strong> proce<strong>de</strong>u, este clar că măreşte cu câteva<br />
procente costul pentru locatar întrucât mai apare un intermediar pe acest circuit <strong>al</strong><br />
finanţării. Este cunoscut faptul că, în ţările <strong>de</strong>zvoltate, majoritatea contractelor <strong>de</strong><br />
leasing se <strong>de</strong>rulează prin <strong>de</strong>partamentele speci<strong>al</strong>izate <strong>al</strong>e băncilor şi societăţilor <strong>de</strong><br />
asigurări, pentru simplul mo<strong>ti</strong>v că o astfel <strong>de</strong> operaţiune presupune din partea<br />
finanţatorului lichidităţi importante.<br />
Fiind cons<strong>ti</strong>tuite în baza legii nr. 31/1990 privind societăţile comerci<strong>al</strong>e,<br />
republicată se consi<strong>de</strong>ră că societăţile <strong>de</strong> leasing îşi cons<strong>ti</strong>tuie rezervele leg<strong>al</strong>e (fondul<br />
<strong>de</strong> rezervă) în aceleaşi condiţii ca orice societate comerci<strong>al</strong>ă (prelevarea în fiecare an a<br />
5% din profitul brut până la inci<strong>de</strong>nţa a 20% din capit<strong>al</strong>ul soci<strong>al</strong>).<br />
În ceea ce priveşte contractul <strong>de</strong> leasing O.G. nr.51/1997 republicată rezolvă şi<br />
această problemă, arătând că acesta nu se poate încheia pe un termen mai mic <strong>de</strong> un an,<br />
şi trebuie să cuprindă următoarele elemente minim<strong>al</strong>e:<br />
• părţile în contractul <strong>de</strong> leasing;<br />
• <strong>de</strong>scrierea exactă a bunului care face obiectul contractului <strong>de</strong> leasing;<br />
• v<strong>al</strong>oarea tot<strong>al</strong>ă a contractului <strong>de</strong> leasing;<br />
• v<strong>al</strong>oarea ratelor <strong>de</strong> leasing şi termenul <strong>de</strong> plată <strong>al</strong> acestora;<br />
• perioada <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare în sistem leasing a bunului;<br />
• clauza privind obligaţia asigurării bunului.<br />
În plus, contractul <strong>de</strong> leasing financiar trebuie să mai cuprindă:<br />
♦ v<strong>al</strong>oarea iniţi<strong>al</strong>ă a bunului;<br />
♦ clauza privind dreptul <strong>de</strong> opţiune <strong>al</strong> u<strong>ti</strong>lizatorului cu privire la cumpărarea<br />
bunului şi la condiţiile în care acesta poate fi exercitat.<br />
Rata <strong>de</strong> leasing (re<strong>de</strong>venţa) reprezintă:<br />
• în cazul leasingului financiar, cota parte din v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> intrare a bunului<br />
şi a dobânzii <strong>de</strong> leasing; dobânda <strong>de</strong> leasing reprezentând rata medie a dobânzii bancare<br />
pe piaţa românească;<br />
• în cazul leasingului operaţion<strong>al</strong>, cota <strong>de</strong> amor<strong>ti</strong>zare c<strong>al</strong>culată în<br />
conformitate cu actele norma<strong>ti</strong>ve în vigoare (Legea nr.15/1994 privind amor<strong>ti</strong>zarea<br />
capit<strong>al</strong>ului imobilizat în ac<strong>ti</strong>ve corpor<strong>al</strong>e şi necorpor<strong>al</strong>e republicată şi H.G. nr.964/1998<br />
7
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
privind aprobarea clasificaţiei şi a duratelor norm<strong>al</strong>e <strong>de</strong> funcţionare a mijloacelor fixe)<br />
şi un beneficiu stabilit <strong>de</strong> părţile contractante.<br />
Este discutabil modul <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul şi evi<strong>de</strong>nţiere <strong>al</strong> amor<strong>ti</strong>zării unui bun care face<br />
obiectul contractului <strong>de</strong> leasing, cu implicaţii directe asupra re<strong>de</strong>venţelor. Astfel, în<br />
cazul leasingului financiar acestea se fac <strong>de</strong> către u<strong>ti</strong>lizator, iar în cazul leasingului<br />
operaţion<strong>al</strong> se fac <strong>de</strong> către finanţator. Discuţia apare datorită faptului că, <strong>de</strong>şi, nu este,<br />
încă, proprietar, în cazul leasingului financiar, acesta trebuie să c<strong>al</strong>culeze şi evi<strong>de</strong>nţieze<br />
amor<strong>ti</strong>zarea.<br />
Luarea în c<strong>al</strong>culul ratei <strong>de</strong> leasing financiar a ratei medii a dobânzii bancare pe<br />
piaţa românească, este, <strong>de</strong> asemenea, un aspect îndoielnic, putând fi consi<strong>de</strong>rată în<br />
contradicţie cu spiritul economiei <strong>de</strong> piaţă şi cu standar<strong>de</strong>le legisla<strong>ti</strong>ve europene.<br />
De<strong>al</strong>tfel, fiind o ac<strong>ti</strong>vitate privată, leasingul îşi reglementează aceste ches<strong>ti</strong>uni prin<br />
voinţa proprie a părţilor. Atâta <strong>ti</strong>mp cât pe piaţa bancară nu există nici o condiţionare a<br />
dobânzii - şi e norm<strong>al</strong> să fie aşa - nici pe piaţa leasingului nu trebuie să existe astfel <strong>de</strong><br />
constrângeri.<br />
În ul<strong>ti</strong>mii ani, operaţiunile <strong>de</strong> leasing au căpătat o pon<strong>de</strong>re din ce în ce mai<br />
mare în tot<strong>al</strong>ul finanţărilor, în<strong>de</strong>osebi, din cauza lipsei <strong>de</strong> lichidităţi a firmelor, acestea<br />
fiind indispensabile unei <strong>de</strong>zvoltări şi retehnologizări.<br />
Leasingul, ca orice <strong>al</strong>tă formă <strong>de</strong> finanţare, prezintă atât avantaje cât şi<br />
<strong>de</strong>zavantaje.<br />
În categoria avantajelor, care pot fi aplicate şi la situaţia actu<strong>al</strong>ă a României,<br />
putem cuprin<strong>de</strong>:<br />
• surse foarte flexibile <strong>de</strong> resurse financiare pe termen mediu şi lung;<br />
• u<strong>ti</strong>lizatorul nu <strong>de</strong>pune nici o garanţie (garanţia cons<strong>ti</strong>tuind-o însuşi bunul<br />
care face obiectul contractului <strong>de</strong> leasing <strong>al</strong> cărui proprietar nu este), fapt absolut<br />
necesar la cumpărarea în rate sau cu întreaga sumă obţinută prin creditare;<br />
• re<strong>de</strong>venţele sunt legate <strong>de</strong> capacitatea bunului <strong>de</strong> a genera cash flow-uri<br />
viitoare şi nu presupun nici o inves<strong>ti</strong>ţie anterioară;<br />
• se poate asigura finanţarea până la 100%, firma putând, în acest fel să-şi<br />
rezerve capit<strong>al</strong>ul propriu drept garanţie pentru contractarea <strong>al</strong>tor împrumuturi <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare;<br />
• nu presupune, <strong>de</strong> obicei, o documentaţie juridică sau <strong>de</strong> plată complicată;<br />
• contractul <strong>de</strong> leasing poate inclu<strong>de</strong> contracte <strong>de</strong> asigurare a service-ului<br />
pentru echipamente şi <strong>de</strong> aprovizionare cu materi<strong>al</strong>e;<br />
• ratele plă<strong>ti</strong>te <strong>de</strong> inves<strong>ti</strong>tor pe durata <strong>de</strong>rulării contractului <strong>de</strong> leasing sunt<br />
consi<strong>de</strong>rate cheltuieli şi sunt complet <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bile.<br />
Dintre <strong>de</strong>zavantaje, amin<strong>ti</strong>m:<br />
• spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> contractele <strong>de</strong> închiriere, locatarul este cel care trebuie să<br />
asigure întreţinerea bunului, nu locatorul;<br />
• până la încheierea contractului, proprietar este locatorul, dar răspun<strong>de</strong>rea<br />
în caz <strong>de</strong> avarie sau <strong>de</strong>teriorare a bunului aparţine u<strong>ti</strong>lizatorului;<br />
• în caz <strong>de</strong> f<strong>al</strong>iment <strong>al</strong> locatorului, beneficiarul pier<strong>de</strong> orice drept asupra<br />
bunurilor luate în leasing.<br />
Cu toate aceste <strong>de</strong>zavantaje, se observă că avantajele sunt net superioare, ceea<br />
ce face din leasing o <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>vă credibilă <strong>de</strong> finanţare a inves<strong>ti</strong>ţiilor, şi ne exprimăm<br />
speranţa că, pe viitor, pon<strong>de</strong>rea acestuia pe piaţa împrumuturilor va creşte ajutând astfel<br />
la relansarea firmelor şi, în primul rând, a celor mici şi mijlocii, dat fiind faptul că,<br />
pretu<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>ni în lume, acestea cons<strong>ti</strong>tuie sectorul cel mai dinamic din economie, cu atât<br />
8
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
mai mult cu cât în condiţiile nefavorabile <strong>al</strong>e pieţei <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> interne (scumpirea<br />
excesivă a capit<strong>al</strong>ului) şi internaţion<strong>al</strong>e (datorită riscului <strong>de</strong> ţară), ţara noastră trebuie să<br />
caute şi să găsească soluţii viabile în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>scoperirii unor formule <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>ve <strong>de</strong><br />
finanţare a inves<strong>ti</strong>ţiilor.<br />
Costul leasing-ului<br />
Aşa cum am văzut, din cele prezentate anterior, leasingul ne apare ca un mod<br />
<strong>de</strong> finanţare par<strong>ti</strong>cular ce se poate an<strong>al</strong>iza ca un împrumut, şi, <strong>de</strong>ci, costul său poate fi<br />
ev<strong>al</strong>uat sub forma unei rate actuari<strong>al</strong>e:<br />
Consi<strong>de</strong>răm că o abordare "du<strong>al</strong>ă" a problemei este cea mai potrivită.<br />
Ecuaţia fundament<strong>al</strong>ă care stă la baza <strong>de</strong>terminării costului leasingului este:<br />
⎛Fluxuri <strong>de</strong> intrare ⎞ ⎛Fluxuri <strong>de</strong> ie]ire⎞<br />
∑⎜<br />
⎟ =<br />
i ⎝ actu<strong>al</strong>izate<br />
∑ ⎜<br />
⎟<br />
(1)<br />
⎠ actu<strong>al</strong>izate<br />
i i ⎝<br />
⎠<br />
i<br />
sau<br />
( Fluxuri <strong>de</strong> int rare)<br />
( Fluxuri <strong>de</strong> ie]ire<br />
i<br />
)<br />
i<br />
∑<br />
i<br />
= ∑<br />
i<br />
(2)<br />
i ( 1+a)<br />
i ( 1+<br />
a)<br />
Rata <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izare "a" ca soluţie a ecuaţiei (2), reprezintă costul explicit <strong>al</strong><br />
leasingului.<br />
Funcţie <strong>de</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> celui care face interpretarea, apar două astfel <strong>de</strong><br />
interpretări:<br />
Prin urmare, din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> locatorului, sistemic situaţia se prezintă<br />
astfel :<br />
L i (1-T)<br />
T⋅A i<br />
VR<br />
LOCATOR<br />
I<br />
Deci, el pune la dispoziţia locatarului bunul <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare I la momentul 0<br />
(prezent). În compensaţia acestui aport, el urmează să primească în viitor, ţinând cont şi<br />
<strong>de</strong> efectele fisc<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e finanţării: chirii nete (L i (1-T)), economia <strong>de</strong> impozit aferentă<br />
amor<strong>ti</strong>zării (T⋅A i ) şi v<strong>al</strong>oarea rezidu<strong>al</strong>ă (VR), în situaţia în care la expirarea contractului<br />
<strong>de</strong> leasing locatarul optează pentru achiziţionarea bunului (situaţie pe care o tratăm şi<br />
noi în con<strong>ti</strong>nuare).<br />
Deci, concret ecuaţia (2), <strong>de</strong>vine:<br />
n<br />
Li( 1− T)<br />
+ T⋅Ai<br />
VR<br />
∑ i<br />
+<br />
n<br />
= I<br />
(3)<br />
i=<br />
1 ( 1+<br />
a) ( 1 + a)<br />
în care:<br />
T = cota <strong>de</strong> impozit pe profit;<br />
n = durata contractului <strong>de</strong> leasing.<br />
Deci locatorul caută să obţină o rată internă <strong>de</strong> rentabilitate cât mai bună<br />
pentru operaţia <strong>de</strong> leasing.<br />
Din celăl<strong>al</strong>t punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, <strong>al</strong> locatarului, sistemic situaţia se prezintă<br />
simetric faţă <strong>de</strong> cea prece<strong>de</strong>ntă:<br />
9
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
I<br />
LOCATAR<br />
L i (1-T)<br />
T⋅A i<br />
VR<br />
Aşadar, el primeşte bunul <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare I la momentul 0 (fără a fi, însă, aşa cum<br />
am mai precizat, proprietarul său).<br />
În consecinţă, el se angajează să plătească în viitor chiriile nete, v<strong>al</strong>oarea<br />
rezidu<strong>al</strong>ă, şi, în plus, dat fiind faptul că nu este proprietarul bunului, înregistrează ca<br />
"ieşire" şi pier<strong>de</strong>rea economiei <strong>de</strong> impozit aferentă amor<strong>ti</strong>zării.<br />
Deci, în cazul său, ecuaţia (2) se transcrie:<br />
n<br />
Li<br />
T T Ai<br />
VR<br />
I = ∑ ( 1 − ) + ⋅<br />
i<br />
+<br />
n<br />
(4)<br />
i=<br />
1 ( 1+<br />
a) ( 1 + a)<br />
Prin urmare, dacă locatarul <strong>de</strong>termină rata <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izare care stabileşte<br />
eg<strong>al</strong>itatea între fluxurile <strong>de</strong> intrare imediate cu fluxurile <strong>de</strong> ieşire viitoare, stabileşte<br />
costul actuari<strong>al</strong> <strong>al</strong> operaţiunii <strong>de</strong> leasing.<br />
După cum se observă, este evi<strong>de</strong>ntă eg<strong>al</strong>itatea RIR=a. De fapt, rezultatul<br />
exprimă, aşa cum rezultă foarte clar din cele prezentate anterior, caracterul simetric <strong>al</strong><br />
relaţiei ce se stabileşte între locatar şi locator.<br />
Astfel, costul leasingului pentru locatar este contrapar<strong>ti</strong>da ratei rentabilităţii<br />
pentru locator.<br />
10
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
INFLAŢIA ŞI IMPLICAŢIILE EVALUĂRII PATRIMONIALE ASUPRA CALITĂŢII<br />
INFORMAŢIILOR CONTABILE<br />
11<br />
Asist.univ.drd. V<strong>al</strong>en<strong>ti</strong>n Brabete<br />
Asist.univ.drd. Radu Bălună<br />
Prep. univ.drd. Daniel Goagără<br />
Având în ve<strong>de</strong>re semnificaţia majoră pe care ev<strong>al</strong>uarea o are în cadrul<br />
contabilităţii, consi<strong>de</strong>răm că trebuie scoase în evi<strong>de</strong>nţă atât acele aspecte care<br />
îi conferă acest statut, dar şi elementele prin intermediul cărora ev<strong>al</strong>uarea<br />
exercită o influenţă mai puţin benefică asupra c<strong>al</strong>ităţii informaţiilor furnizate <strong>de</strong><br />
contabilitate. În condiţiile în care preţurile evoluează, acest efect <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>sincronizare <strong>de</strong>termină, ca urmare a variaţiei preţurilor între cele două<br />
momente, intrare-ieşire, o distorsionare a informaţiilor ce stau la baza<br />
<strong>de</strong>terminării rezultatelor întreprin<strong>de</strong>rii concre<strong>ti</strong>zată în evi<strong>de</strong>nţierea unor<br />
profituri fic<strong>ti</strong>ve. Astfel, respectarea regulilor ev<strong>al</strong>uării la intrarea în ges<strong>ti</strong>une, în<br />
condiţii <strong>de</strong> inflaţie, pe <strong>de</strong> o parte, influenţează c<strong>al</strong>itatea imaginii oferită <strong>de</strong><br />
contabilitate asupra patrimoniului, iar, pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, afectează capacitatea <strong>de</strong><br />
finanţare şi capit<strong>al</strong>ul propriu <strong>al</strong> întreprin<strong>de</strong>rii datorită acţiunii fisc<strong>al</strong>ităţii ca<br />
urmare a plăţii unor impozite nere<strong>al</strong>e, supraev<strong>al</strong>uate.<br />
Termeni cheie: ev<strong>al</strong>uare, plusuri <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare, minusuri <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare, inflaţie,<br />
fisc<strong>al</strong>itate, supraev<strong>al</strong>uare, subev<strong>al</strong>uare, tratament <strong>de</strong> bază şi tratament <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>v.<br />
Pentru ev<strong>al</strong>uarea şi înregistrarea operaţiilor economice care afectează<br />
patrimoniul întreprin<strong>de</strong>rilor, contabilitatea foloseşte o metodă proprie <strong>de</strong> observare şi<br />
prezentare, ea fiind cea care exprimă mod<strong>al</strong>ităţile sau tehnicile prin care se înfăptuiesc<br />
evi<strong>de</strong>nţa, c<strong>al</strong>culul, an<strong>al</strong>iza şi controlul situaţiei financiare, rezultatului şi a modificărilor<br />
survenite în situaţia financiară.<br />
Orice metodă, <strong>de</strong>ci şi a contabilităţii, se bazează pe o teorie care pune în<br />
evi<strong>de</strong>nţă principiile gener<strong>al</strong>e şi norma<strong>ti</strong>ve privind modul în care trebuie studiat obiectul<br />
ş<strong>ti</strong>inţei respec<strong>ti</strong>ve, în cazul contabilităţii, aceste principii fiind enunţuri foarte gener<strong>al</strong>e,<br />
<strong>de</strong>limitate ca sistem <strong>de</strong> referinţă pentru construirea informaţiei contabile privind situaţia<br />
patrimoniului, situaţia financiară şi rezultatul obţinut.<br />
Exprimarea în unităţi monetare a tuturor datelor ce sunt vehiculate în<br />
contabilitate fiind o condiţie indispensabilă, impune ev<strong>al</strong>uarea ca un proce<strong>de</strong>u a cărui<br />
importanţă <strong>de</strong>vine covârşitoare pentru această ş<strong>ti</strong>inţă. Tocmai având în ve<strong>de</strong>re<br />
semnificaţia majoră pe care o are în cadrul contabilităţii, consi<strong>de</strong>răm că trebuie scoase<br />
în evi<strong>de</strong>nţă atât acele aspecte care îi conferă acest statut, dar şi elementele prin<br />
intermediul cărora ev<strong>al</strong>uarea exercită o influenţă mai puţin benefică asupra c<strong>al</strong>ităţii<br />
informaţiilor furnizate <strong>de</strong> contabilitate.<br />
Luând ca punct <strong>de</strong> plecare principiile contabile şi regulile statuate privind<br />
ev<strong>al</strong>uarea în contabilitate, ca elemente fundament<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e cadrului norma<strong>ti</strong>v <strong>al</strong><br />
contabilităţii, se poate face o an<strong>al</strong>iză a trinomului principii contabile – ev<strong>al</strong>uarea<br />
patrimoniului - c<strong>al</strong>itatea informaţiilor furnizate <strong>de</strong> situaţiile financiare. Suntem <strong>de</strong><br />
părere că această problemă <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>de</strong>licată trebuie abordată, pe <strong>de</strong> o parte, în
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
contextul influenţei puternice pe care fisc<strong>al</strong>itatea o exercită asupra sistemului contabil<br />
din ţara noastră, iar, pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, consi<strong>de</strong>răm că problema supusă studiului capătă<br />
anumite v<strong>al</strong>enţe par<strong>ti</strong>culare în condiţiile în care mediul economic este afectat <strong>de</strong> inflaţie,<br />
aşa cum <strong>de</strong> <strong>al</strong>tfel este şi cazul României.<br />
Fără îndoi<strong>al</strong>ă că problemele legate <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uarea în contabilitate trebuie<br />
discutate în relaţie directă cu principiile contabile, scop în care consi<strong>de</strong>răm că pot fi<br />
puse în evi<strong>de</strong>nţă patru dintre principiile norma<strong>ti</strong>ve <strong>al</strong>e contabilităţii, care exercită o<br />
influenţă directă asupra rezultatelor ev<strong>al</strong>uării, fiind vorba <strong>de</strong>spre costul istoric,<br />
cuan<strong>ti</strong>ficarea monetară, pru<strong>de</strong>nţa şi con<strong>ti</strong>nuitatea ac<strong>ti</strong>vităţii.<br />
Actu<strong>al</strong>ul cadru leg<strong>al</strong> din ţara noastră preve<strong>de</strong> patru momente la care trebuie<br />
efectuată ev<strong>al</strong>uarea elementelor patrimoni<strong>al</strong>e: la intrarea în ges<strong>ti</strong>unea întreprin<strong>de</strong>rii, la<br />
inventariere, cu ocazia închi<strong>de</strong>rii exerciţiului financiar şi la ieşirea din patrimoniu.<br />
An<strong>al</strong>izând inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa dintre principiile contabile enumerate anterior, pe care unii<br />
autori 1 chiar le consi<strong>de</strong>ră ca fiind principii <strong>al</strong>e ev<strong>al</strong>uării, momentele ev<strong>al</strong>uării şi<br />
fisc<strong>al</strong>itate, pot fi evi<strong>de</strong>nţiate câteva aspecte <strong>de</strong>finitorii pentru sistemul contabil<br />
românesc. De asemenea, având în ve<strong>de</strong>re “convieţuirea” dintre cele trei <strong>ti</strong>puri <strong>de</strong><br />
elemente la care am făcut referire, suntem <strong>de</strong> părere că efectele acesteia trebuie<br />
an<strong>al</strong>izate în următoarea succesiune:<br />
1. principii contabile – momentul ev<strong>al</strong>uării;<br />
2. rezultatele ev<strong>al</strong>uării – fisc<strong>al</strong>itate.<br />
An<strong>al</strong>izând momentele pe care legislaţia contabilă din România le statuează<br />
pentru efectuarea operaţiunii <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare constatăm că în toate cele patru, prin<br />
intermediul acestei operaţiuni, sunt induşi asupra c<strong>al</strong>ităţii informaţiilor contabile<br />
anumiţi factori perturbatori, care sunt foarte mult amplificaţi în condiţii <strong>de</strong> inflaţie.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea la intrarea în întreprin<strong>de</strong>re acţionează asupra c<strong>al</strong>ităţii<br />
informaţiilor furnizate <strong>de</strong> contabilitate prin intermediul influenţelor exercitate <strong>de</strong><br />
principiul costului istoric şi principiul cuan<strong>ti</strong>ficării monetare în eg<strong>al</strong>ă măsură.<br />
Înregistrarea în contabilitate a ac<strong>ti</strong>velor şi pasivelor se re<strong>al</strong>izează, potrivit principiului<br />
costului istoric, la costul (v<strong>al</strong>oarea) <strong>de</strong> intrare (<strong>de</strong> origine) consemnat(ă) în documentele<br />
jus<strong>ti</strong>fica<strong>ti</strong>ve, figurând cu acest cost până la ieşirea din evi<strong>de</strong>nţă (în cazul în care costul<br />
istoric nu este înlocuit cu <strong>al</strong>t cost sau modificat prin reev<strong>al</strong>uare).<br />
Costul <strong>de</strong> origine indică v<strong>al</strong>oarea re<strong>al</strong>ă a elementelor patrimoni<strong>al</strong>e la data<br />
intrării lor în ges<strong>ti</strong>unea unităţii, ulterior, însă, existând posibilitatea, mai <strong>al</strong>es în cazul<br />
economiilor afectate <strong>de</strong> o inflaţie persistentă, ca acest cost istoric să nu mai reflecte<br />
v<strong>al</strong>oarea re<strong>al</strong>ă, ci o v<strong>al</strong>oare exprimată într-o putere <strong>de</strong> cumpărare anterioară, <strong>de</strong>păşită.<br />
Constatăm, în aceste condiţii, influenţa principiului cuan<strong>ti</strong>ficării monetare datorită<br />
caracterului instabil pe care moneda îl poate avea în <strong>ti</strong>mp, <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> variaţia puterii<br />
s<strong>al</strong>e <strong>de</strong> cumpărare. Astfel, sub acţiunea conjugată a celor două principii elementele<br />
patrimoni<strong>al</strong>e sunt supuse efectului <strong>de</strong> <strong>de</strong>sincronizare dintre ev<strong>al</strong>uarea la intrare bazată<br />
pe costul istoric şi ev<strong>al</strong>uarea la ieşire întemeiată pe v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă (<strong>de</strong> regulă <strong>de</strong><br />
re<strong>al</strong>izare, care reprezintă un preţ prezent, actu<strong>al</strong>).<br />
În condiţiile în care preţurile evoluează, acest efect <strong>de</strong> <strong>de</strong>sincronizare<br />
<strong>de</strong>termină, ca urmare a variaţiei preţurilor între cele două momente, intrare-ieşire, o<br />
distorsionare a informaţiilor ce stau la baza <strong>de</strong>terminării rezultatelor întreprin<strong>de</strong>rii<br />
concre<strong>ti</strong>zată în evi<strong>de</strong>nţierea unor profituri fic<strong>ti</strong>ve. Astfel, respectarea regulilor ev<strong>al</strong>uării<br />
la intrarea în ges<strong>ti</strong>une, în condiţii <strong>de</strong> inflaţie, pe <strong>de</strong> o parte, influenţează c<strong>al</strong>itatea<br />
1 Oprea C., Ristea M. – Bazele contabilităţii, Editura Naţion<strong>al</strong>, Bucureş<strong>ti</strong>, 2001, pag.41.<br />
12
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
imaginii oferită <strong>de</strong> contabilitate asupra patrimoniului, iar, pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, afectează<br />
capacitatea <strong>de</strong> finanţare şi capit<strong>al</strong>ul propriu <strong>al</strong> întreprin<strong>de</strong>rii datorită acţiunii fisc<strong>al</strong>ităţii<br />
ca urmare a plăţii unor impozite nere<strong>al</strong>e, supraev<strong>al</strong>uate.<br />
Soluţiile pe care noile acte norma<strong>ti</strong>ve din domeniul contabilităţii le conţin,<br />
referitor la această problemă, constau fie în aplicarea unor tratamente <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>ve, care<br />
presupun u<strong>ti</strong>lizarea reev<strong>al</strong>uării sau a meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong>s<strong>ti</strong>nate să ţină seama <strong>de</strong> inflaţie, în<br />
cazul întreprin<strong>de</strong>rilor care aplică varianta contabilă integr<strong>al</strong> armonizată 2 , fie numai<br />
apelarea la reev<strong>al</strong>uare, în situaţia întreprin<strong>de</strong>rilor ce vor aplica varianta contabilă<br />
simplificată 3 .<br />
În aceste condiţii consi<strong>de</strong>răm că problema este rezolvată numai pe jumătate, din<br />
următoarele consi<strong>de</strong>rente:<br />
- reev<strong>al</strong>uarea, ca tratament <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>v, nu reprezintă soluţia op<strong>ti</strong>mă pentru<br />
combaterea eficientă a efectelor inflaţiei, pe <strong>de</strong> o parte, datorită numeroaselor<br />
limite pe care acest proce<strong>de</strong>u le prezintă, cel puţin în forma în care a fost<br />
aplicată în România, iar pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte datorită faptului că pentru viitor<br />
există posibilitatea re<strong>al</strong>ă ca u<strong>ti</strong>lizarea sa să <strong>de</strong>vină imposibilă datorită<br />
actu<strong>al</strong>elor preve<strong>de</strong>ri leg<strong>al</strong>e. 4<br />
- ev<strong>al</strong>uarea prin meto<strong>de</strong> care să ţină seama <strong>de</strong> inflaţie este permisă numai<br />
întreprin<strong>de</strong>rilor care adoptă variata contabilă armonizată integr<strong>al</strong>, bazată pe<br />
aplicarea Standar<strong>de</strong>lor Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Contabilitate, însă nici această<br />
categorie <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>ri nu este în prezent s<strong>ti</strong>mulată să aplice o a<strong>de</strong>vărată<br />
contabilitate <strong>de</strong> inflaţie numai dacă ne gândim la faptul că legislaţia fisc<strong>al</strong>ă<br />
nu a suferit adaptări care să vină în sprijinul agenţilor economici care<br />
prac<strong>ti</strong>că meto<strong>de</strong> contabile adaptate la inflaţie;<br />
- inflaţia produce asupra întreprin<strong>de</strong>rilor, păstrând proporţiile, aceleaşi<br />
efecte indiferent <strong>de</strong> categoria din care fac parte: mari, mijlocii, mici sau<br />
microîntreprin<strong>de</strong>ri;<br />
- potrivit opiniei speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>lor se es<strong>ti</strong>mează că pon<strong>de</strong>rea întreprin<strong>de</strong>rilor,<br />
în tot<strong>al</strong>ul agenţilor economici, care vor aplica varianta contabilă armonizată<br />
integr<strong>al</strong> va fi <strong>de</strong> maximum 20%, în <strong>ti</strong>mp ce întreprin<strong>de</strong>rile mici şi mijlocii,<br />
dar şi microîntreprin<strong>de</strong>rile, vor reprezenta minimum 80% dintre firmele care<br />
vor aplica varianta contabilă simplificată.<br />
Se poate remarca faptul că prin adoptarea noilor reglementări contabile<br />
<strong>de</strong>finiţiile şi meto<strong>de</strong>le clasice <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare au fost înlocuite cu abordări mo<strong>de</strong>rne şi<br />
complexe, care facilitează şi impun în multe situaţii apelul la raţionamentul profesion<strong>al</strong>.<br />
Totodată, consi<strong>de</strong>răm că nu trebuie neglijat nici faptul că cea mai mare parte a agenţilor<br />
economici nu vor putea (sau nici nu vor dori/fi interesaţi) să aplice varianta contabilă<br />
bazată pe Standar<strong>de</strong>le Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Contabilitate, situaţie în care multe din<br />
aspectele semn<strong>al</strong>ate rămân <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>itate.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea la inventariere şi cu ocazia închi<strong>de</strong>rii exerciţiului financiar<br />
reprezintă momente importante cu numeroase implicaţii în contabilitate, mai <strong>al</strong>es în<br />
2 Reglementată prin OMF nr.94/2001, privind Reglementările contabile armonizate cu Direc<strong>ti</strong>va<br />
a IV-a a CEE şi cu Standar<strong>de</strong>le Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Contabilitate, MO nr. 85/2001.<br />
3<br />
Reglementată prin OMF nr. 306/2002, privind aprobarea Reglementărilor contabile<br />
simplificate, armonizate cu direc<strong>ti</strong>ve europene, MO nr. 279/2002.<br />
4 Vezi H.G. nr. 403/2000 privind reev<strong>al</strong>uarea imobilizărilor corpor<strong>al</strong>e, M.O. nr. 252/2000, care<br />
la ar<strong>ti</strong>colul 2 precizează că “Reev<strong>al</strong>uarea se va efectua anu<strong>al</strong>, în cazul în care rata inflaţiei<br />
cumulată pe ul<strong>ti</strong>mii trei ani consecu<strong>ti</strong>vi <strong>de</strong>păşeşte 100%”.<br />
13
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
condiţiile existenţei unei inflaţii persistente, resimţindu-se atât influenţele principiilor<br />
costului istoric şi cuan<strong>ti</strong>ficării monetare, cât şi a principiului pru<strong>de</strong>nţei.<br />
În esenţă, ev<strong>al</strong>uarea la inventariere se efectuează la sfârşitul exerciţiului<br />
financiar şi se bazează pe v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> la 31 <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong>numită v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong><br />
inventar, care este es<strong>ti</strong>mată în funcţie <strong>de</strong> preţul pieţei, u<strong>ti</strong>litatea bunului pentru<br />
întreprin<strong>de</strong>re, amplasament, situaţia în care se află bunurile materi<strong>al</strong>e (gradul <strong>de</strong> uzură)<br />
sau creanţele/datoriile (certe sau incerte la încasare/plată) etc.<br />
De exemplu v<strong>al</strong>oarea netă contabilă a unui c<strong>al</strong>culator electronic este <strong>de</strong><br />
4.000.000 lei, v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> intrare 16.000.000 lei, durata <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare 4 ani, regimul <strong>de</strong><br />
amor<strong>ti</strong>zare u<strong>ti</strong>lizat este cel liniar, iar ac<strong>ti</strong>vul respec<strong>ti</strong>v nu este <strong>de</strong> ul<strong>ti</strong>mă generaţie. În<br />
acest context, se poate face următoarea an<strong>al</strong>iză:<br />
- din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> uzurii mor<strong>al</strong>e c<strong>al</strong>culatorul este <strong>de</strong>păşit, dacă ne<br />
referim la performanţele unui mo<strong>de</strong>l mai nou (viteză <strong>de</strong> procesare, capacitate <strong>de</strong><br />
stocare a datelor, dotare cu echipamente periferice etc.);<br />
- din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> u<strong>ti</strong>lităţii, c<strong>al</strong>culatorul răspun<strong>de</strong> încă foarte bine<br />
cerinţelor pentru care este u<strong>ti</strong>lizat în întreprin<strong>de</strong>re, nefiind necesară înlocuirea<br />
sa cu <strong>al</strong>t mo<strong>de</strong>l mai performant;<br />
- sub aspectul uzurii fizice, fiind în folosinţă, <strong>de</strong> exemplu, <strong>de</strong> trei ani,<br />
computerul nu prezintă nici un <strong>de</strong>fect şi nu necesită înlocuirea unor<br />
componente.<br />
În mod firesc se naşte întrebarea “care va fi v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> inventar stabilită <strong>de</strong><br />
comisia <strong>de</strong> inventariere în acest caz”. Ea poate fi mai mică, eg<strong>al</strong>ă sau mai mare <strong>de</strong>cât<br />
v<strong>al</strong>oarea contabilă netă, însă care vor fi criteriile obiec<strong>ti</strong>ve ce vor sta la baza stabilirii ei.<br />
Consi<strong>de</strong>răm că stabilirea v<strong>al</strong>orii <strong>de</strong> inventar este un aspect <strong>de</strong>licat, <strong>de</strong>oarece<br />
principiul pru<strong>de</strong>nţei nu permite contabilizarea plusurilor rezultate din compararea<br />
v<strong>al</strong>orii actu<strong>al</strong>e, mai mare, cu v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> intrare sau costul istoric, mai mic(ă), după<br />
stabilirea v<strong>al</strong>orii <strong>de</strong> inventar putând să apară următoarele situaţii posibile:<br />
• supraev<strong>al</strong>uarea v<strong>al</strong>orii actu<strong>al</strong>e;<br />
• o v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> inventar superioară costului istoric, dar <strong>de</strong>terminată în<br />
mod just;<br />
• eg<strong>al</strong>itate între v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> intrare şi cea <strong>de</strong> inventar;<br />
• superioritatea re<strong>al</strong>ă a costului istoric faţă <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă;<br />
• subev<strong>al</strong>uarea v<strong>al</strong>orii <strong>de</strong> inventar.<br />
Chiar dacă prin inventarierea ac<strong>ti</strong>velor se stabileşte o v<strong>al</strong>oare actu<strong>al</strong>ă în mod<br />
jus<strong>ti</strong>ficat mai mare <strong>de</strong>cât costul istoric, diferenţa în plus nu va fi înregistrată în<br />
contabilitate, întrucât principiul pru<strong>de</strong>nţei nu permite supraev<strong>al</strong>uarea ac<strong>ti</strong>velor şi a<br />
cheltuielilor. Datorită acestui fapt putem spune că se prac<strong>ti</strong>că o ev<strong>al</strong>uare discriminatorie<br />
a ac<strong>ti</strong>velor patrimoni<strong>al</strong>e, cu atât mai mult cu cât aceasta este re<strong>al</strong>izată în condiţii <strong>de</strong><br />
inflaţie.<br />
Dacă din consi<strong>de</strong>rente fisc<strong>al</strong>e logica principiului pru<strong>de</strong>nţei poate fi consi<strong>de</strong>rată<br />
corectă, ne exprimăm opinia că atunci când economia este afectată <strong>de</strong> inflaţie u<strong>ti</strong>litatea<br />
sa <strong>de</strong>vine discutabilă, în asemenea condiţii neînregistrarea plusurilor <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare mărind<br />
efectul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sincronizare. De aceea, consi<strong>de</strong>răm că în condiţiile existenţei unei inflaţii<br />
persistente, principiul pru<strong>de</strong>nţei ar trebui adaptat, astfel încât să permită contabilizarea<br />
plusurilor rezultate în urma comparării v<strong>al</strong>orii <strong>de</strong> inventar cu v<strong>al</strong>oarea contabilă.<br />
Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, cons<strong>ti</strong>tuirea <strong>de</strong> provizioane ca efect <strong>al</strong> aplicării principiului<br />
pru<strong>de</strong>nţei, privită sub aspect fisc<strong>al</strong>, are rolul <strong>de</strong> a diminua influenţa nefavorabilă a<br />
costului istoric privind supraev<strong>al</strong>uarea rezultatelor. Totuşi, luând în consi<strong>de</strong>rare regimul<br />
14
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
fisc<strong>al</strong> <strong>al</strong> provizioanelor, nu <strong>de</strong> puţine ori acestea sunt abordate numai prin prisma<br />
facilităţilor fisc<strong>al</strong>e, unele întreprin<strong>de</strong>ri prac<strong>ti</strong>când cons<strong>ti</strong>tuirea lor în măsura în care sunt<br />
<strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bile fisc<strong>al</strong>. Totodată, trebuie luată în consi<strong>de</strong>rare şi prac<strong>ti</strong>ca cons<strong>ti</strong>tuirii<br />
provizioanelor la <strong>ti</strong>mpul prezent când sunt mărite cheltuielile şi reluarea la <strong>ti</strong>mpul viitor<br />
când cresc veniturile, interv<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> <strong>ti</strong>mp dintre cele două momente permiţând<br />
“cosme<strong>ti</strong>zarea” rezultatului.<br />
Stabilirea v<strong>al</strong>orii <strong>de</strong> inventar reprezentând o problemă <strong>de</strong>licată în condiţiile în<br />
care aceasta este apreciată pornind <strong>de</strong> la v<strong>al</strong>oarea contabilă (netă), care este influenţată<br />
în raport <strong>de</strong> anumiţi factori mai mult sau mai puţin subiec<strong>ti</strong>vi (u<strong>ti</strong>litate, uzură mor<strong>al</strong>ă<br />
etc.), în speci<strong>al</strong> în economiile în care preţurile au o pronunţată dinamică ascen<strong>de</strong>ntă,<br />
rezultă că acest aspect are o importanţă <strong>de</strong>osebită, dacă ţinem seama <strong>de</strong> faptul că<br />
v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> inventar influenţează v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> la data întocmirii bilanţului. Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă<br />
parte, trebuie reţinut şi faptul că la stabilirea v<strong>al</strong>orii actu<strong>al</strong>e pentru ac<strong>ti</strong>vele inventariate<br />
este necesar să se aibă în ve<strong>de</strong>re şi situaţia în care se află întreprin<strong>de</strong>rea la acea dată,<br />
aplicându-se principiul con<strong>ti</strong>nuităţii ac<strong>ti</strong>vităţii, caz în care se u<strong>ti</strong>lizează fie v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong><br />
u<strong>ti</strong>litate, fie v<strong>al</strong>ori lichida<strong>ti</strong>ve, care sunt luate în consi<strong>de</strong>rare în situaţia sistării sau<br />
diminuării semnifica<strong>ti</strong>ve a ac<strong>ti</strong>vităţii <strong>de</strong>sfăşurate.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea efectuată cu ocazia închi<strong>de</strong>rii exerciţiului financiar, presupune<br />
stabilirea v<strong>al</strong>orii cu care ac<strong>ti</strong>vele vor fi înregistrate în bilanţul contabil în urma<br />
comparării v<strong>al</strong>orii contabile cu cea <strong>de</strong> inventar. La acest moment <strong>al</strong> ev<strong>al</strong>uării se aplică<br />
principiul pru<strong>de</strong>nţei, prin compararea celor două v<strong>al</strong>ori putând apărea următoarele<br />
situaţii:<br />
- plusuri <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare atunci când v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> inventar este mai mare <strong>de</strong>cât cea<br />
contabilă, care potrivit principiului pru<strong>de</strong>nţei nu se contabilizează;<br />
- minusuri <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare rezultate în situaţiile în care v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă este<br />
inferioară celei <strong>de</strong> intrare, datorită <strong>de</strong>precierilor, în acest caz, potrivit aceluiaşi<br />
principiu <strong>al</strong> pru<strong>de</strong>nţei, acestea înregistrându-se ca amor<strong>ti</strong>zări sau provizioane în<br />
funcţie <strong>de</strong> caracterul ireversibil, respec<strong>ti</strong>v reversibil <strong>al</strong> <strong>de</strong>precierii.<br />
În aceste condiţii se poate observa importanţa şi influenţa <strong>de</strong>osebită pe care<br />
ev<strong>al</strong>uarea la inventariere o are asupra celei efectuate la închi<strong>de</strong>rea exerciţiului. Având în<br />
ve<strong>de</strong>re regulile statuate <strong>de</strong> principiul pru<strong>de</strong>nţei, consi<strong>de</strong>răm că trebuie făcută o dis<strong>ti</strong>ncţie<br />
în ceea ce priveşte aplicarea acestuia în economiile afectate <strong>de</strong> inflaţie faţă <strong>de</strong> acelea în<br />
care acest fenomen lipseşte sau are o influenţă nesemnifica<strong>ti</strong>vă. În prima situaţie,<br />
datorită instabilităţii puterii <strong>de</strong> cumpărare a unităţii monetare, implicaţiile <strong>de</strong> natură<br />
contabilă şi fisc<strong>al</strong>ă sunt numeroase, respectarea principiului mai sus amin<strong>ti</strong>t, prin<br />
neînregistrarea plusurilor <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare, contribuind la accentuarea fenomenului <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>sincronizare ce afectează elementele patrimoni<strong>al</strong>e.<br />
În literatura <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate principiul pru<strong>de</strong>nţei este consi<strong>de</strong>rat “principiul cel<br />
mai cunoscut şi cel mai faimos”, <strong>de</strong>oarece “Pru<strong>de</strong>nţa este în mod cert, principiul în<br />
starea cea mai conflictu<strong>al</strong>ă cu obiec<strong>ti</strong>vul imaginii fi<strong>de</strong>le, <strong>de</strong>oarece el adoptă, în mod<br />
sistema<strong>ti</strong>c, un punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pesimist. Adică solicită contabilizarea minusurilor <strong>de</strong><br />
v<strong>al</strong>oare şi interzice luarea în cont a plusurilor <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare” 5 .<br />
Aşadar, se poate spune că principiul pru<strong>de</strong>nţei este prin <strong>de</strong>finiţie unul <strong>al</strong><br />
asimetriei, opinie întâlnită şi la <strong>al</strong>ţi autori 6 , <strong>de</strong>oarece:<br />
5 Feleagă N., Ionaşcu I. – Tratat <strong>de</strong> contabilitate financiară, vol.1, Editura <strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>,<br />
1998.<br />
6 Ristea M. – Opţiuni şi meto<strong>de</strong> contabile <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re, Editor “Tribuna <strong>Economi</strong>că”,<br />
Bucureş<strong>ti</strong>, 2001, pag.224.<br />
15
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
• sunt contabilizate v<strong>al</strong>orile probabile şi nu sunt contabilizate ac<strong>ti</strong>vele<br />
probabile;<br />
• micşorările <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare privind ac<strong>ti</strong>vele sunt înregistrate în contabilitate,<br />
în <strong>ti</strong>mp ce evi<strong>de</strong>nţierea creşterilor <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare este omisă;<br />
• contabilizarea scă<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare a ac<strong>ti</strong>velor este permisă, iar<br />
creşterile <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare privind datoriile este respinsă;<br />
• rezultatul este c<strong>al</strong>culat în raport cu veniturile re<strong>al</strong>izate generate <strong>de</strong><br />
transferul dreptului <strong>de</strong> proprietate şi nu <strong>de</strong> producţia obţinută.<br />
Ca urmare a aplicării principiului mai sus menţionat <strong>de</strong>precierile ac<strong>ti</strong>velor, ca<br />
<strong>de</strong> <strong>al</strong>tfel şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, sunt constatate şi c<strong>al</strong>culate la<br />
sfârşitul exerciţiului, în contextul lucrărilor <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong><br />
prezentării aceste <strong>de</strong>precieri regăsindu-se:<br />
• fie în bilanţ prin corectarea costului istoric <strong>al</strong> fiecărei rubrici <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>v;<br />
• fie sunt adăugate v<strong>al</strong>orii situaţiei nete, ca elemente <strong>al</strong>e autofinanţării<br />
întreprin<strong>de</strong>rii, în acest caz <strong>de</strong>precierile conducând la reducerea exce<strong>de</strong>ntului brut<br />
din exploatare şi, în consecinţă, pot fi consi<strong>de</strong>rate componente <strong>al</strong>e resurselor<br />
durabile.<br />
Principi<strong>al</strong>, <strong>de</strong>precierea ac<strong>ti</strong>velor se ev<strong>al</strong>uează ca diferenţă între v<strong>al</strong>oarea<br />
contabilă, bazată pe costul istoric şi v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> inventar bazată, pe v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă.<br />
Dacă <strong>de</strong>spre costul istoric se poate spune că reprezintă o v<strong>al</strong>oare cu <strong>de</strong>terminare<br />
obiec<strong>ti</strong>vă şi verificabilă, în schimb, v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă are o puternică încărcătură <strong>de</strong><br />
subiec<strong>ti</strong>vism, fiind es<strong>ti</strong>mată în raport cu preţul pieţei, u<strong>ti</strong>litatea elementului ev<strong>al</strong>uat şi<br />
starea în care se află.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cele precizate anterior, Standar<strong>de</strong>le Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
Contabilitate, literatura contabilă, în primul rând, şi prac<strong>ti</strong>ca contabilă din ţara noastră,<br />
într-o mai mică măsură, prezintă în forme variate problema<strong>ti</strong>ca ev<strong>al</strong>uării <strong>de</strong>precierii,<br />
oferind posibilitatea <strong>al</strong>egerii între mai multe soluţii, pentru ev<strong>al</strong>uarea cheltuielilor<br />
privind provizioanele pentru <strong>de</strong>precieri, elementul hotărâtor reprezentându-l<br />
<strong>de</strong>terminarea v<strong>al</strong>orii <strong>de</strong> inventar ca expresie a v<strong>al</strong>orii actu<strong>al</strong>e, astfel:<br />
• în cazul imobilizărilor corpor<strong>al</strong>e se recomandă ca v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> inventar<br />
să fie eg<strong>al</strong>ă cu v<strong>al</strong>oarea recuperabilă stabilită, la rândul său, ca maximul dintre<br />
preţul net <strong>de</strong> vânzare <strong>al</strong> ac<strong>ti</strong>vului şi v<strong>al</strong>oarea lui <strong>de</strong> actu<strong>al</strong>izare (u<strong>ti</strong>lă);<br />
• în ceea ce priveşte stocurile, v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă se consi<strong>de</strong>ră că trebuie<br />
es<strong>ti</strong>mată în raport cu v<strong>al</strong>oarea re<strong>al</strong>izabilă netă, es<strong>ti</strong>mările luând în consi<strong>de</strong>rare<br />
u<strong>ti</strong>litatea şi starea stocurilor, fluctuaţiile <strong>de</strong> preţ şi cost, scopurile pentru care sunt<br />
<strong>de</strong>ţinute şi <strong>al</strong>te elemente;<br />
• pentru creanţe, v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă este eg<strong>al</strong>ă cu v<strong>al</strong>oarea lor probabilă <strong>de</strong><br />
piaţă, respec<strong>ti</strong>v <strong>de</strong> încasat, adică v<strong>al</strong>oarea neactu<strong>al</strong>izată în numerar sau echiv<strong>al</strong>ente<br />
<strong>de</strong> numerar aşteptate a fi încasate;<br />
• în cazul elementelor monetare în v<strong>al</strong>ută, v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă este cea<br />
corespunzătoare cursului <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re etc.<br />
În principiu, v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> inventar fiind es<strong>ti</strong>mată în funcţie <strong>de</strong> anumite elemente<br />
cu o mare încărcătură <strong>de</strong> subiec<strong>ti</strong>vism, se poate spune, referitor la poli<strong>ti</strong>cile contabile<br />
privind provizioanele pentru <strong>de</strong>preciere, că şi es<strong>ti</strong>marea <strong>de</strong>precierii este o operaţie nu<br />
tocmai exactă. Provizioanele reprezentând domeniul un<strong>de</strong> există numeroase contradicţii<br />
între contabilitate şi fisc<strong>al</strong>itate, este evi<strong>de</strong>nt că o influenţă <strong>de</strong>osebită asupra celor două<br />
16
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re o au meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare şi implicit rezultatele acestora.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re că provizioanele, indiferent <strong>de</strong> categoria din care fac parte, se<br />
cons<strong>ti</strong>tuie pe seama cheltuielilor, iar ulterior afectează veniturile în exerciţiul în care<br />
sunt folosite sau anulate ca fiind lipsite <strong>de</strong> obiect, trebuie reţinută posibilitatea ca<br />
transferul <strong>de</strong> cheltuieli <strong>de</strong> la un exerciţiu la <strong>al</strong>tul, prin intermediul acestei categorii, să<br />
afecteze “imaginea rezultatelor”, întrucât un provizion insuficient va afecta rezultatul<br />
exerciţiului următor, în <strong>ti</strong>mp ce unul prea mare <strong>de</strong>zavantajează, prin diminuare,<br />
rezultatul exerciţiului curent. Cons<strong>ti</strong>tuindu-se în prezent prin majorarea cheltuielilor şi<br />
fiind reluate în viitor prin creşterea veniturilor, provizioanele, prin dispersia în <strong>ti</strong>mp pe<br />
care o provoacă în privinţa cheltuielilor şi veniturilor, se pot transforma într-un<br />
instrument prin care rezultatul poate fi influenţat într-un sens sau <strong>al</strong>tul. Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte,<br />
nu trebuie omisă, în speci<strong>al</strong> în contextul economiei româneş<strong>ti</strong>, nici necesitatea<br />
menţinerii capit<strong>al</strong>urilor care, în condiţiile neinclu<strong>de</strong>rii în cheltuieli a provizioanelor, pot<br />
fi diminuate prin distribuire <strong>de</strong> beneficii fic<strong>ti</strong>ve.<br />
Aspectele contradictorii ce privesc provizioanele <strong>de</strong>rivă din conflictul existent<br />
între principiile contabile şi regulile fisc<strong>al</strong>e. Acest conflict se concre<strong>ti</strong>zează în<br />
obliga<strong>ti</strong>vitatea cons<strong>ti</strong>tuirii <strong>de</strong> provizioane în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile principiului<br />
pru<strong>de</strong>nţei, în <strong>ti</strong>mp ce din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fisc<strong>al</strong> majoritatea nu sunt consi<strong>de</strong>rate<br />
<strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bile la c<strong>al</strong>culul impozitului pe profit.<br />
Altfel spus, pentru respectarea normelor <strong>de</strong>gajate din principiile contabile<br />
agenţii economici sunt obligaţi să cons<strong>ti</strong>tuie provizioane, indiferent dacă exerciţiul s-a<br />
încheiat cu profit sau pier<strong>de</strong>re, necrearea acestor rezerve fiind consi<strong>de</strong>rată o încălcare a<br />
legislaţiei contabile şi, <strong>de</strong>ci, pe<strong>de</strong>psită, chiar dacă la cons<strong>ti</strong>tuire, acestea, în cea mai<br />
mare parte, nu sunt <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bile fisc<strong>al</strong> şi nu pot fi luate în c<strong>al</strong>cul pentru <strong>de</strong>terminarea<br />
profitului impozabil. Ca urmare a acestei situaţii u<strong>ti</strong>litatea contabilizării provizioanelor<br />
a ajuns să fie ju<strong>de</strong>cată, după părerea noastră în mod eronat, numai prin prisma<br />
raporturilor cu fisc<strong>al</strong>itatea şi implicit a avantajelor/<strong>de</strong>zavantajelor fisc<strong>al</strong>e.<br />
Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, suntem <strong>de</strong> părere că în abordarea problema<strong>ti</strong>cii provizioanelor,<br />
în mod speci<strong>al</strong> a celor pentru <strong>de</strong>preciere, nu trebuie omis un aspect foarte <strong>de</strong>licat, cu<br />
implicaţii directe, care se referă la ev<strong>al</strong>uarea elementelor patrimoni<strong>al</strong>e pentru care<br />
întreprin<strong>de</strong>rea este suscep<strong>ti</strong>bilă să cons<strong>ti</strong>tuie astfel <strong>de</strong> rezerve. Ş<strong>ti</strong>ind că eventu<strong>al</strong>ele<br />
<strong>de</strong>precieri <strong>al</strong>e v<strong>al</strong>orii ac<strong>ti</strong>velor patrimoni<strong>al</strong>e sunt i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficate cu ocazia ev<strong>al</strong>uărilor<br />
re<strong>al</strong>izate la data închi<strong>de</strong>rii exerciţiului, când se compară v<strong>al</strong>oarea <strong>de</strong> intrare cu cea <strong>de</strong><br />
inventar, ne exprimăm încă o dată opinia că nu trebuie pierdut din ve<strong>de</strong>re caracterul<br />
subiec<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> procesului <strong>de</strong> stabilire a v<strong>al</strong>orii actu<strong>al</strong>e, <strong>de</strong>terminarea cât mai corectă şi mai<br />
aproape <strong>de</strong> re<strong>al</strong>itate a mărimii provizioanelor, trebuind să se înscrie ca o necesitate<br />
pentru respectarea principiului imaginii fi<strong>de</strong>le.<br />
În acelaşi context poate fi remarcat şi faptul că <strong>de</strong> multe ori provizioanele<br />
pentru <strong>de</strong>preciere, în speci<strong>al</strong> cele pentru <strong>de</strong>precierea imobilizărilor, au caracter teore<strong>ti</strong>c,<br />
întrucât comisiile <strong>de</strong> inventar nu îşi asumă riscul <strong>de</strong> a supra/subev<strong>al</strong>ua ac<strong>ti</strong>vele<br />
inventariate, chiar dacă re<strong>al</strong>itatea o solicită ca urmare a <strong>de</strong>teriorării, uzurii mor<strong>al</strong>e etc. o<br />
astfel <strong>de</strong> a<strong>ti</strong>tudine, care are la origine, fie ignorarea principiilor contabile, fie tratarea<br />
provizioanelor numai prin prisma avantajelor fisc<strong>al</strong>e, conduce la <strong>de</strong>teriorarea<br />
conceptului <strong>de</strong> imagine fi<strong>de</strong>lă a patrimoniului şi, totodată, la diminuarea c<strong>al</strong>ităţii<br />
informaţiilor furnizate <strong>de</strong> contabilitate.<br />
Reţinând faptul că atât contabilitatea, cât şi fisc<strong>al</strong>itatea solicită c<strong>al</strong>culul cu<br />
pru<strong>de</strong>nţă a rezultatelor, chiar dacă mo<strong>ti</strong>vele diferă <strong>de</strong> la una la ce<strong>al</strong><strong>al</strong>tă, trebuie precizat<br />
că neînregistrarea provizioanelor, chiar dacă nu sunt <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bile fisc<strong>al</strong>, conduce la<br />
17
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
evi<strong>de</strong>nţierea unei imagini distorsionate asupra unor elemente patrimoni<strong>al</strong>e, dar şi <strong>de</strong><br />
profituri nete supraev<strong>al</strong>uate, cu consecinţe directe în planul <strong>de</strong>capit<strong>al</strong>izării firmei. De<br />
aceea abordarea provizioanelor numai prin prisma raporturilor cu fisc<strong>al</strong>itatea poate crea<br />
neajunsuri firmelor, în condiţiile în care cons<strong>ti</strong>tuirea lor poate fi, până la un anumit<br />
punct, o contramăsură împotriva fenomenului <strong>de</strong> <strong>de</strong>sincronizare specific contabilităţii în<br />
costuri istorice, aplicată într-un mediu inflaţionist.<br />
Aşadar, prin cons<strong>ti</strong>tuirea provizioanelor se respectă, pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratul<br />
prezentării prin contabilitate a unei imagini fi<strong>de</strong>le a patrimoniului prin bilanţ, iar, pe <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>tă parte, necesitatea prezentării corecte a rezultatului, întrucât <strong>de</strong>precierea ac<strong>ti</strong>vului<br />
conduce la recunoaşterea unei cheltuieli în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re. Prin evitarea<br />
cons<strong>ti</strong>tuirii provizioanelor, mai <strong>al</strong>es a celor pentru <strong>de</strong>preciere, pe lângă încălcarea<br />
principiilor contabilităţii, se poate produce o supraev<strong>al</strong>uare a rezultatului, cu consecinţe<br />
directe în planul distribuirii <strong>de</strong> divi<strong>de</strong>n<strong>de</strong> supradimensionate, ceea ce echiv<strong>al</strong>ează cu<br />
ceea ce numim <strong>de</strong>capit<strong>al</strong>izarea întreprin<strong>de</strong>rii.<br />
În cazul ev<strong>al</strong>uării cu ocazia ieşirii din ges<strong>ti</strong>une, ne oprim doar asupra<br />
influenţelor exercitate asupra c<strong>al</strong>ităţii informaţiilor contabile <strong>de</strong> elementele <strong>de</strong> natura<br />
stocurilor, <strong>de</strong>oarece se pune problema conectării cheltuielilor aferente acestora cu<br />
veniturile obţinute, scop în care trebuie <strong>de</strong>terminate cât mai exact costurile asociate<br />
ieşirilor.<br />
În ţara noastră meto<strong>de</strong>le prevăzute <strong>de</strong> legislaţie pentru ev<strong>al</strong>uarea stocurilor la<br />
ieşirea din întreprin<strong>de</strong>re sunt: metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO), metoda<br />
ul<strong>ti</strong>mei intrări – primei ieşiri (LIFO), metoda costului mediu pon<strong>de</strong>rat (WAC) şi metoda<br />
costului standard. În condiţiile aplicării principiului costului istoric, acolo un<strong>de</strong> este<br />
posibil, poate fi u<strong>ti</strong>lizată metoda i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficării specifice, care presupune cunoaşterea cu<br />
exac<strong>ti</strong>tate a datei <strong>de</strong> intrare şi a costului <strong>de</strong> achiziţie a fiecărei categorii <strong>de</strong> stocuri în<br />
parte.<br />
Referitor la meto<strong>de</strong>le amin<strong>ti</strong>te facem precizarea că IAS 2 “Stocuri” preve<strong>de</strong><br />
atât un tratament <strong>de</strong> bază pentru ev<strong>al</strong>uarea stocurilor ieşite, cât şi unul <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>v.<br />
Conform tratamentului <strong>de</strong> bază meto<strong>de</strong>le agreate sunt FIFO şi WAC, <strong>de</strong>oarece se<br />
consi<strong>de</strong>ră că ambele repar<strong>ti</strong>zează costurile până la data ieşirii, <strong>de</strong>termină costul<br />
elementelor existente în stoc la sfârşitul perioa<strong>de</strong>i şi generează rezultate similare atunci<br />
când schimbările <strong>de</strong> preţ sunt nesemnifica<strong>ti</strong>ve şi rare.<br />
Tratamentul <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>v recomandă u<strong>ti</strong>lizarea meto<strong>de</strong>i LIFO, referitor la care au<br />
fost exprimate opinii potrivit cărora ea nu permite repar<strong>ti</strong>zarea costului stocurilor intrate<br />
până la data respec<strong>ti</strong>vă, stocul fin<strong>al</strong>, în cazul aplicării s<strong>al</strong>e, exprimând v<strong>al</strong>ori mai mici<br />
<strong>de</strong>cât costurile actu<strong>al</strong>e.<br />
An<strong>al</strong>iza compara<strong>ti</strong>vă a meto<strong>de</strong>lor FIFO şi LIFO, în condiţiile existenţei unui<br />
mediu inflaţionist, evi<strong>de</strong>nţiază câteva aspecte, pe care le vom prezenta succint:<br />
• metoda FIFO presupune un nivel mai ridicat <strong>al</strong> stocului fin<strong>al</strong>, <strong>de</strong>oarece<br />
v<strong>al</strong>oarea acestuia este exprimată în funcţie <strong>de</strong> ul<strong>ti</strong>mul cost <strong>de</strong> achiziţie, în <strong>ti</strong>mp ce<br />
ieşirile au o v<strong>al</strong>oare mai mică, faşă <strong>de</strong> cea stabilită prin aplicarea meto<strong>de</strong>i LIFO;<br />
• <strong>al</strong>egerea tratamentului contabil privind ev<strong>al</strong>uarea la ieşire din<br />
patrimoniu a stocurilor capătă o conotaţie fisc<strong>al</strong>ă, întrucât metoda FIFO, prin<br />
ataşarea la costurile <strong>de</strong> ieşire a acelor v<strong>al</strong>ori mai “vechi”, exprimate într-o putere <strong>de</strong><br />
cumpărare mai mică, <strong>de</strong>termină o supraev<strong>al</strong>uare a profiturilor, în <strong>ti</strong>mp ce, în cazul<br />
meto<strong>de</strong>i LIFO, costurile evi<strong>de</strong>nţiate la ieşire sunt cele mai recente, <strong>de</strong>ci, cele mai<br />
mari, cu influenţă directă asupra mărimii profitului;<br />
18
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
• chiar dacă metoda LIFO, la prima ve<strong>de</strong>re, asigură o mai bună<br />
corespon<strong>de</strong>nţă între venituri şi costuri, fiind recomandată în condiţii <strong>de</strong> inflaţie,<br />
după părerea noastră, nu se poate spune că reprezintă soluţia op<strong>ti</strong>mă pentru<br />
ev<strong>al</strong>uarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu în situaţia creşterii gener<strong>al</strong>izate a<br />
preţurilor, <strong>de</strong>oarece pe termen mediu şi lung prezintă inconveniente care în fin<strong>al</strong><br />
conduc la apariţia şi chiar accentuarea <strong>de</strong>zavantajelor meto<strong>de</strong>i FIFO;<br />
• metoda FIFO, <strong>de</strong>şi permite urmărirea mişcării fizice a stocurilor şi<br />
evi<strong>de</strong>nţiază un stoc fin<strong>al</strong> a cărui v<strong>al</strong>oare este actu<strong>al</strong>ă, profiturile rezultate în<br />
condiţiile aplicării s<strong>al</strong>e sunt supraev<strong>al</strong>uate, iar comparaţiile privind diferite<br />
ac<strong>ti</strong>vităţi, comenzi sau sarcini sunt greu <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izat;<br />
• în cazul meto<strong>de</strong>i LIFO putem aprecia u<strong>ti</strong>lizarea costurilor actu<strong>al</strong>e, dar<br />
sesizăm posibilitatea subev<strong>al</strong>uării stocurilor în bilanţ şi dificultatea urmăririi<br />
distribuţiei norm<strong>al</strong>e a elementelor fizice din stoc.<br />
Consi<strong>de</strong>răm că în cazul tuturor celor trei meto<strong>de</strong> an<strong>al</strong>izate, în condiţii <strong>de</strong><br />
inflaţie, o importanţă <strong>de</strong>osebită o are viteza <strong>de</strong> rotaţie a stocurilor. În opinia noastră,<br />
specificul ac<strong>ti</strong>vităţii din fiecare întreprin<strong>de</strong>re şi viteza <strong>de</strong> rotaţie a stocurilor sunt cele<br />
două elemente cheie, care influenţează, în fin<strong>al</strong>, rezultatele ev<strong>al</strong>uării la ieşirea din<br />
ges<strong>ti</strong>une, factorul <strong>ti</strong>mp <strong>de</strong>terminând mărimea rezultatului prin interv<strong>al</strong>ul scurs între<br />
momentul afectării cheltuielilor, pe <strong>de</strong> o parte, şi momentul consumului şi <strong>al</strong> re<strong>al</strong>izării<br />
veniturilor, pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte. De aceea ev<strong>al</strong>uarea stocurilor, potrivit meto<strong>de</strong>lor specifice<br />
prezentate, este puternic influenţată, pe lângă inflaţie şi par<strong>ti</strong>cularităţile meto<strong>de</strong>lor, şi <strong>de</strong><br />
condiţiile concrete existente în re<strong>al</strong>itate la nivelul fiecărei întreprin<strong>de</strong>ri.<br />
Din cele prezentate anterior rezultă, că aplicarea principiilor contabile, pe <strong>de</strong> o<br />
parte, şi a meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare, pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, ca elemente structur<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e sistemului<br />
norma<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> contabilităţii, conduc la situaţii care intră în contradicţie cu <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratul <strong>de</strong><br />
reflectare a unei imagini fi<strong>de</strong>le şi a unor informaţii corecte, evi<strong>de</strong>nţiind astfel conflictul<br />
contabilitate-fisc<strong>al</strong>itate specific sistemelor contabile conectate la fisc<strong>al</strong>itate. În acest<br />
context apare necesitatea menţinerii capit<strong>al</strong>ului şi a structurii <strong>de</strong> finanţare, care în<br />
condiţii <strong>de</strong> inflaţie sunt afectate datorită u<strong>ti</strong>lizării et<strong>al</strong>onului monetar ca unitate <strong>de</strong><br />
măsură şi a costului istoric ca bază <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare.<br />
Bibliografie:<br />
1. Duţescu A. – Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standar<strong>de</strong>lor<br />
Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Contabilitate, Editura CECCAR, Bucureş<strong>ti</strong>, 2001.<br />
2. Feleagă N., Ionaşcu I. – Tratat <strong>de</strong> contabilitate financiară,<br />
vol.1, Editura <strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>,1998.<br />
3. Ristea M. – Opţiuni şi meto<strong>de</strong> contabile <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re,<br />
Editor “Tribuna <strong>Economi</strong>că”, Bucureş<strong>ti</strong>, 2001.<br />
4. Staicu C. – Contabilitate financiară. Armonizată cu direc<strong>ti</strong>vele<br />
europene, Editura CECCAR, Bucureş<strong>ti</strong>, 2002.<br />
5. Ţugui A. – Contabilitatea inflaţiei. Teorie, prac<strong>ti</strong>că, mo<strong>de</strong>lări<br />
informa<strong>ti</strong>ce, Editura <strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>, 2000.<br />
19
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
TENDINŢE PE PIAŢA REASIGURĂRILOR LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL<br />
20<br />
lector univ. dr. Mirela Cristea<br />
lector univ. dr. Anca Băndoi<br />
La nivel internaţion<strong>al</strong>, asigurările şi reasigurările prezintă un grad<br />
ridicat <strong>de</strong> eterogenitate, ca urmare a existenţei unei diversităţi <strong>de</strong> <strong>ti</strong>puri <strong>de</strong><br />
produse, riscuri preluate şi categorii <strong>de</strong> afaceri ce sunt acoperite. În princip<strong>al</strong>,<br />
societăţile <strong>de</strong> reasigurări preiau <strong>de</strong> la asigurători acele riscuri care sunt prea<br />
mari pentru capacitatea lor financiară. Astfel, reasigurarea contribuie la<br />
creşterea capacităţii <strong>de</strong> asigurare, omogenizarea rezultatelor şi la stabilitatea<br />
financiară a societăţilor <strong>de</strong> asigurări. Pe piaţa reasigurărilor, capacitatea<br />
disponibilă este într-o con<strong>ti</strong>nuă restrângere, ca urmare a expunerilor preluate <strong>de</strong><br />
către reasiguratori în zonele predispuse la c<strong>al</strong>amităţi natur<strong>al</strong>e. Rezultatele<br />
înregistrate la nivel naţion<strong>al</strong> şi internaţion<strong>al</strong> pe piaţa reasigurărilor <strong>de</strong>termină<br />
asigurătorii şi reasiguratorii să acor<strong>de</strong> o importanţă <strong>de</strong>osebită subscrierii<br />
c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>ve, care se poate re<strong>al</strong>iza numai pe baza informaţiilor complete şi corecte.<br />
În prezent, reasiguratorii caută noi posibilităţi <strong>de</strong> diversificare a riscurilor şi <strong>de</strong><br />
evitare a acumulărilor masive, care ar putea conduce la cumul <strong>de</strong> daune, în cazul<br />
producerii evenimentului asigurat.<br />
Termeni cheie: reasigurare; capacitate <strong>de</strong> asigurare; plin <strong>de</strong> conservare;<br />
plin <strong>de</strong> subscriere; omogenizarea rezultatelor; diversificarea riscurilor; selecţia<br />
riscurilor; prime cedate în reasigurare; primiri în reasigurare; piaţa mondi<strong>al</strong>ă a<br />
reasigurărilor.<br />
Diversificarea schimburilor economice internaţion<strong>al</strong>e din ul<strong>ti</strong>mii ani a condus la<br />
crearea unei pieţe ac<strong>ti</strong>ve şi concurente în asigurări şi reasigurări. La nivel internaţion<strong>al</strong>,<br />
asigurările şi reasigurările prezintă un grad ridicat <strong>de</strong> eterogenitate, ca urmare a<br />
existenţei unei diversităţi <strong>de</strong> <strong>ti</strong>puri <strong>de</strong> produse, riscuri preluate şi categorii <strong>de</strong> afaceri ce<br />
se cer a fi acoperite. De aceea, nu se poate vorbi <strong>de</strong> o singură piaţă a asigurărilor sau a<br />
reasigurărilor, fiecare dintre ele fiind individu<strong>al</strong>izată prin prepon<strong>de</strong>renţa anumitor <strong>ti</strong>puri<br />
<strong>de</strong> tranzacţii, prin existenţa anumitor societăţi <strong>de</strong> asigurări şi reasigurări şi norme ce le<br />
reglementează.<br />
În princip<strong>al</strong>, societăţile <strong>de</strong> reasigurări preiau <strong>de</strong> la asigurători acele riscuri care<br />
sunt prea mari pentru capacitatea lor financiară. Astfel, reasigurarea contribuie la<br />
creşterea capacităţii <strong>de</strong> asigurare, prin preluarea <strong>de</strong> către asigurători a unor categorii <strong>de</strong><br />
riscuri care, datorită dimensiunii şi naturii lor, nu pot fi acoperite în întregime <strong>de</strong> o<br />
singură companie <strong>de</strong> asigurări. Dacă suma asigurată pentru un risc sau pentru un grup<br />
<strong>de</strong> riscuri ce caracterizează un eveniment <strong>de</strong>păşeşte limita reţinerii pe care şi-o poate<br />
permite o companie <strong>de</strong> asigurări, este necesar ca acea companie să apeleze la<br />
reasigurare.<br />
Suma maximă pe care un asigurător este pregă<strong>ti</strong>t să o cheltuiască pe cont<br />
propriu într-o categorie <strong>de</strong> asigurări, pentru un anumit risc asigurat se numeşte plin <strong>de</strong>
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
conservare iar stabilirea plinului se face cât se poate <strong>de</strong> empiric, ţinând cont <strong>de</strong><br />
experienţa fiecărei companii, <strong>de</strong> bunul simţ <strong>al</strong> conducătorului acesteia, <strong>de</strong> puterea<br />
financiară şi <strong>de</strong> mărimea portofoliului <strong>de</strong> contracte în fiecare ramură <strong>de</strong> asigurare.<br />
Prac<strong>ti</strong>ca pieţei asigurărilor a <strong>de</strong>monstrat că asigurătorul care se limitează la plinurile<br />
s<strong>al</strong>e <strong>de</strong> conservare poate pier<strong>de</strong> o parte din piaţă şi, <strong>de</strong> aceea, societăţile subscriu<br />
angajamente brute mult mai mari <strong>de</strong>cât plinul lor <strong>de</strong> conservare. Acest lucru este posibil<br />
datorită acordurilor încheiate cu reasiguratorii, care preiau o parte din angajamentele<br />
lor. În acest fel, asigurătorii pot <strong>de</strong>ţine plinuri <strong>de</strong> subscriere mult mai mari <strong>de</strong>cât<br />
plinurile lor <strong>de</strong> conservare, fără a pune în pericol echilibrul financiar <strong>al</strong> asigurătorului.<br />
De asemenea, reasigurările par<strong>ti</strong>cipă la omogenizarea rezultatelor şi la<br />
stabilitatea financiară a societăţilor <strong>de</strong> asigurări, care se manifestă prin rezultate mai<br />
bune rezultatelor şi <strong>al</strong>e gradului <strong>de</strong> solvabilitate impus <strong>de</strong> autorităţile în domeniu,<br />
<strong>de</strong>numit “procent minim <strong>de</strong> solvabilitate”. Rezultatele fluctuează într-o anumită<br />
perioadă <strong>de</strong> <strong>ti</strong>mp, ca urmare a acumulării unor pagube diferite, <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare ridicată, sau<br />
ca urmare a producerii neaşteptate a unei pagube catastrof<strong>al</strong>e. Reasigurarea reduce<br />
această fluctuaţie prin limitarea riscului <strong>de</strong> daună şi prin reducerea nivelului daunelor<br />
pe eveniment sau pe întregul an contabil.<br />
Cele mai reprezenta<strong>ti</strong>ve pieţe <strong>de</strong> asigurări şi reasigurări sunt concentrate în<br />
marile centre comerci<strong>al</strong>e şi financiare <strong>al</strong>e lumii un<strong>de</strong> se <strong>de</strong>sfăşoară majoritatea<br />
covârşitoare a acestor tranzacţii. Unele dintre acestea sunt pieţele care <strong>al</strong>tădată serveau<br />
numai asigurătorilor direcţi loc<strong>al</strong>i şi care, în urma ex<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>rii ac<strong>ti</strong>vităţii unor companii <strong>de</strong><br />
asigurare ce şi-au <strong>de</strong>schis fili<strong>al</strong>e, au <strong>de</strong>venit treptat internaţion<strong>al</strong>e. Este cazul Londrei,<br />
Europei con<strong>ti</strong>nent<strong>al</strong>e, S.U.A., Japoniei. Fiecare dintre acestea este o piaţă internaţion<strong>al</strong>ă,<br />
<strong>de</strong>oarece o mare parte din afacerile încheiate provin <strong>de</strong> la societăţi <strong>de</strong> asigurări şi<br />
reasigurări din <strong>al</strong>te ţări şi pentru că influenţează în mare măsură uzanţele şi prac<strong>ti</strong>cile<br />
<strong>al</strong>tor pieţe.<br />
Pe piaţa reasigurărilor, capacitatea disponibilă este într-o con<strong>ti</strong>nuă restrângere,<br />
<strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>rea numărului reasiguratorilor. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> daunelor,<br />
după septembrie 2001, se menţine nivelul ridicat <strong>al</strong> acestora ca urmare a c<strong>al</strong>amităţilor<br />
natur<strong>al</strong>e înregistrate, cum au fost inundaţiile din vara anului 2002 din mai multe ţări din<br />
Europa. Mulţi asigurători şi reasiguratori, <strong>de</strong>ţinând expuneri importante în ţările<br />
afectate <strong>de</strong> această c<strong>al</strong>amitate natur<strong>al</strong>ă, se află în prezent în procesul revizuirii modului<br />
în care pot oferi protecţie pentru riscul <strong>de</strong> inundaţie, resimţindu-se necesitatea <strong>de</strong><br />
subscriere c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>vă a riscului acoperit.<br />
În acest sens, s-au propus strategii <strong>de</strong> colectare <strong>de</strong> informaţii sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>ce <strong>de</strong>spre<br />
evenimentele <strong>de</strong> natură catastrof<strong>al</strong>ă, în ve<strong>de</strong>rea creării unor mo<strong>de</strong>le specifice pentru<br />
riscurile catastrof<strong>al</strong>e, astfel încât să se obţină un control mai bun <strong>al</strong> riscului, an<strong>ti</strong>cipând<br />
creşterea expunerii pentru compania <strong>de</strong> asigurări.<br />
Şi România va implementa mo<strong>de</strong>lele cu privire la riscurile catastrof<strong>al</strong>e, cu atât<br />
mai mult, cu cât se înregistrează daune relevante ca urmare a evenimentelor natur<strong>al</strong>e.<br />
Abordarea riscului, la modul gener<strong>al</strong>, ar trebui să se caracterizeze prin transparenţă, să<br />
fie cuan<strong>ti</strong>ficabil şi cotat corespunzător.<br />
21
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
În prezent, reasiguratorii caută noi posibilităţi <strong>de</strong> diversificare a riscurilor şi <strong>de</strong><br />
evitare a acumulărilor masive, care ar putea conduce la cumul <strong>de</strong> daune, în cazul<br />
producerii evenimentului asigurat. Astfel, se va pune accent pe preocuparea pentru<br />
dispersie a riscurilor şi pe <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> noi sisteme <strong>de</strong> transfer <strong>al</strong> riscului. Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă<br />
parte, refuzul <strong>de</strong> asigurare prac<strong>ti</strong>cat <strong>de</strong> asigurători în scopul selecţionării clientelei are<br />
uneori drept consecinţe apariţia <strong>de</strong> asigurători speci<strong>al</strong>izaţi în garantarea riscurilor<br />
refuzate <strong>de</strong> ceil<strong>al</strong>ţi asigurători cu prac<strong>ti</strong>carea unei tarifări mult mai mari <strong>de</strong>cât media.<br />
Un exemplu <strong>de</strong> selecţie a riscului prin aplicarea <strong>de</strong> tarifări speci<strong>al</strong>e, îl reprezintă cea<br />
efectuată <strong>de</strong> o cunoscută companie <strong>de</strong> asigurări din Statele Unite <strong>al</strong>e Americii,<br />
Monument<strong>al</strong> Life Insurance (MLI), care va trebui să plătească o sumă importantă către<br />
circa 500.000 <strong>de</strong> cetăţeni <strong>de</strong> origine afro-americană ca urmare a unor acuzaţii <strong>de</strong><br />
discriminare rasi<strong>al</strong>ă, întrucât mai multe companii subsidiare <strong>al</strong>e MLI au prac<strong>ti</strong>cat<br />
poli<strong>ti</strong>ci <strong>de</strong> preţ consi<strong>de</strong>rate ca fiind <strong>de</strong> natură rasistă: clienţii <strong>de</strong> culoare erau obligaţi să<br />
plătească cotaţii <strong>de</strong> primă mai mari, aplicate unor sume asigurate mai mici, în<br />
comparaţie cu poliţele standard oferite <strong>de</strong> companie. Ca atare, reglementările în<br />
domeniu trebuie să intervină în acest sens, prin ins<strong>ti</strong>tuirea unor asigurări obligatorii sau<br />
prin impunerea asigurătorilor să accepte în condiţii rezonabile încheierea <strong>de</strong> contracte<br />
pentru asiguraţii care nu-şi găsesc asigurători pe piaţă.<br />
În prezent, pe piaţa asigurărilor şi reasigurărilor se asigură riscuri tot mai<br />
nonconformiste, precum asigurarea la grupul britanic Lloyd's a piciorului drept <strong>de</strong> către<br />
pilotul <strong>de</strong> formula 1, Michael Schumacher, pentru care va plă<strong>ti</strong> anu<strong>al</strong> 5,6 milioane <strong>de</strong><br />
euro, pentru a primi pentru fiecare zi <strong>de</strong> indisponibilitate suma <strong>de</strong> 100.000 <strong>de</strong> euro. În<br />
India, pentru 62 <strong>de</strong> elefanţi dintr-un templu au fost încheiate poliţe <strong>de</strong> asigurare<br />
medic<strong>al</strong>ă şi <strong>de</strong> viaţă. Datorită costurilor ridicate <strong>al</strong>e îngrijirii medic<strong>al</strong>e a anim<strong>al</strong>elor, care<br />
sunt folosite în ceremoni<strong>al</strong>e religioase şi procesiuni, conducerea templului a <strong>de</strong>cis să<br />
ceară ajutorul unei companii <strong>de</strong> asigurări, care s-a confruntat cu problema ev<strong>al</strong>uării<br />
anim<strong>al</strong>elor. Asigurătorul a luat în consi<strong>de</strong>rare "lungimea trompei, numărul <strong>de</strong> unghii şi<br />
înălţimea" elefantului. Un <strong>al</strong>t exemplu îl cons<strong>ti</strong>tuie o nouă poliţă <strong>de</strong> asigurare auto,<br />
lansată în primul semestru <strong>al</strong> anului acesta pe piaţa <strong>de</strong> asigurări din China, ce acoperă<br />
daunele materi<strong>al</strong>e şi umane provocate unei terţe părţi <strong>de</strong> un autovehicul condus <strong>de</strong> o<br />
persoană aflată în stare <strong>de</strong> ebrietate. Aprobată într-o primă instanţă <strong>de</strong> către organismul<br />
<strong>de</strong> reglementare şi supraveghere a pieţei autohtone <strong>de</strong> profil, lansarea acestui produs <strong>de</strong><br />
asigurare a generat controverse la scară naţion<strong>al</strong>ă în China. Şi firmele româneş<strong>ti</strong> <strong>de</strong><br />
asigurări şi-au diversificat produsele prin oferirea <strong>de</strong> protecţii mai puţin tradiţion<strong>al</strong>e,<br />
precum: asigurarea <strong>de</strong> răspun<strong>de</strong>re profesion<strong>al</strong>ă a agenţilor <strong>de</strong> jucători, <strong>de</strong> care s-au<br />
interesat nume sonore din lumea fotb<strong>al</strong>ului; asigurarea câinilor <strong>de</strong> rase agresive sau<br />
periculoase şi asigurarea trenurilor şi metrourilor contra vand<strong>al</strong>ismului.<br />
An<strong>al</strong>iza pieţei mondi<strong>al</strong>e a reasigurărilor re<strong>al</strong>izată <strong>de</strong> compania <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare<br />
financiară Standard&Poor's, in<strong>ti</strong>tulată "Glob<strong>al</strong> Reinsurance Highlights 2002",<br />
prezintă un top <strong>al</strong> primilor 10 reasiguratori la nivel mondi<strong>al</strong>, aşa cum reiese din tabelul<br />
nr. 1.<br />
22
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
Topul primilor 10 reasiguratori la nivel mondi<strong>al</strong>, la finele anului 2002<br />
Tabelul nr.1.<br />
Nr. crt. Reasigurator Ţara<br />
1 Munich Re Group Germania<br />
2 Swiss Re Group Elveţia<br />
3 Berkshire Hathaway Re Group S.U.A.<br />
4 Employers Re Group S.U.A.<br />
5 Hannover Re Group Germania<br />
6 Lloyd's Marea Britanie<br />
7 Gerling Glob<strong>al</strong> Re Group Germania<br />
8 SCOR Re Group Franţa<br />
9 Allianz Re Group Germania<br />
10 AXA Re Group Franţa<br />
Sursa: www.1asig.ro<br />
Conform aşteptărilor, primul loc este ocupat <strong>de</strong> Grupul Munich Re (prime nete<br />
subscrise în 2001 în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 16,6 miliar<strong>de</strong> USD), urmat <strong>de</strong> Grupul elveţian Swiss Re<br />
(prime nete subscrise în 2001 în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 15,4 miliar<strong>de</strong> USD). Locul 3 este ocupat <strong>de</strong><br />
corporaţia Berkshire Hathaway, urmată <strong>de</strong> Grupurile Employers Re şi Hannover Re.<br />
Francezii <strong>de</strong> la SCOR, cu prime nete subscrise în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 3,6 miliar<strong>de</strong> USD, se<br />
situează pe locul 8, în <strong>ti</strong>mp ce grupul german Allianz Re ocupă locul 9. Ul<strong>ti</strong>ma poziţie a<br />
acestui clasament aparţine unui <strong>al</strong>t reasigurator francez - AXA Re - ce a subscris la<br />
nivelul anului 2001 prime nete în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 2,4 miliar<strong>de</strong> USD.<br />
În România, primele cedate în reasigurare la nivelul anului 2002 au fost în<br />
sumă <strong>de</strong> 134 mil. Euro, în creştere nomin<strong>al</strong>ă faţă <strong>de</strong> anul 2001 cu 94%, respec<strong>ti</strong>v 65%<br />
în termeni re<strong>al</strong>i. Din tot<strong>al</strong>ul cedărilor în reasigurare, 131 mil. Euro, adică 97,5%, au fost<br />
re<strong>al</strong>izate în domeniul asigurărilor gener<strong>al</strong>e, iar diferenţa <strong>de</strong> 3 mil. Euro o reprezintă<br />
cedările aferente asigurărilor <strong>de</strong> viaţă, respec<strong>ti</strong>v, 2,5%.<br />
În Tabelul nr. 2 sunt prezentaţi princip<strong>al</strong>ii indicatori ce caracterizează<br />
ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> reasigurare în România la nivelul anului 2002.<br />
23
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Piaţa reasigurărilor în România, la 31.12.2002<br />
Nr.<br />
crt.<br />
1<br />
2<br />
Indicator<br />
Prime brute subscrise – mil.<br />
lei<br />
Primiri în reasigurare – mil.<br />
Lei<br />
Asigurări <strong>de</strong><br />
viaţă<br />
(% în tot<strong>al</strong>)<br />
4.394.977 (23%)<br />
Asigurări<br />
gener<strong>al</strong>e<br />
(% în tot<strong>al</strong>)<br />
14.750.366<br />
(77%)<br />
Tabelul nr.2.<br />
Tot<strong>al</strong><br />
19.145.343<br />
0 245.993 (100%) 245.993<br />
3 Comisioane plă<strong>ti</strong>te – mil. lei 0 39.625 (100%) 39.625<br />
4<br />
5<br />
6<br />
Prime cedate în reasigurare –<br />
mil. Lei<br />
Pon<strong>de</strong>rea primelor cedate în<br />
reasigurare în prime brute<br />
subscrise (%)<br />
Comisioane primite pentru<br />
cedările în reasigurare – mil.<br />
Lei<br />
118.569 (2,5%)<br />
4.561.232<br />
(97,5%)<br />
4.679.801<br />
2,7 30,9 24,4<br />
32.458 (3,2%) 990.411 (96,8%) 1.022.869<br />
Sursa: Raportul CSA privind Evoluţia pieţei <strong>de</strong> asigurări din România la 31.12.2002,<br />
pag. 73<br />
După cum se observă din tabelul nr. 2, din tot<strong>al</strong>ul primelor brute subscrise pe<br />
întreaga piaţă <strong>de</strong> asigurări, primele cedate în reasigurări au reprezentat 24,4%. Pe<br />
structura asigurărilor, cedările în reasigurare în domeniul asigurărilor gener<strong>al</strong>e au<br />
reprezentat 30,9% din tot<strong>al</strong>ul primelor subscrise în acest sector, iar în domeniul<br />
asigurărilor <strong>de</strong> viaţă numai 2,7%.<br />
Pentru primele cedate în reasigurare, s-au încasat comisioane în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong><br />
1.022.869 mil. lei, la care asigurările gener<strong>al</strong>e au avut o contribuţie <strong>de</strong> 96,8%, iar<br />
asigurările <strong>de</strong> viaţă, diferenţa <strong>de</strong> 3,2%. Se observă că v<strong>al</strong>oarea primirilor în reasigurare<br />
este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mică – o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 1,7% din tot<strong>al</strong>ul primelor brute subscrise - şi s-au<br />
re<strong>al</strong>izat numai în sectorul asigurărilor gener<strong>al</strong>e <strong>de</strong> către 14 societăţi <strong>de</strong> asigurare. Pe<br />
primele 5 locuri <strong>al</strong>e societăţilor care au acceptat riscuri în reasigurare se află<br />
OMNIASIG, cu o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 40,2%, LUKOIL-ASITO SA, cu 34,2%, ANGLO-<br />
ROMÂNĂ, cu 5,2%, ALLIANZ-ŢIRIAC, cu 5% şi GENERALI, cu 4,5%. Contribuţia<br />
acestor societăţi reprezintă 90% din v<strong>al</strong>oarea tot<strong>al</strong>ă a primirilor în reasigurare pe<br />
întreaga piaţă.<br />
Princip<strong>al</strong>ele societăţi <strong>de</strong> asigurări <strong>de</strong> la noi din ţară care au cedat acoperiri în<br />
reasigurare sunt prezentate în tabelul nr. 3.<br />
24
Nr. crt.<br />
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
Topul societăţilor <strong>de</strong> asigurare din România în funcţie <strong>de</strong> primele cedate în<br />
reasigurare, la 31.12.2002<br />
Tabelul nr.3.<br />
Indicator<br />
Prime brute<br />
subscrise<br />
(mil. lei)<br />
25<br />
Prime cedate<br />
în reasigurare<br />
(mil. lei)<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
cedărilor în<br />
reasigurare<br />
(%)<br />
1 ALLIANZ - ŢIRIAC 3.272.007 1.332.568 40,7<br />
2 OMNIASIG 2.148.539 727.719 33,9<br />
3 GENERALI 876.375 441.739 50,4<br />
4 AIG ROMÂNIA 429.596 366.759 85,4<br />
5 UNITA 680.674 208.847 30,7<br />
6 ASIBAN 778.037 201.489 25,9<br />
7 ASTRA 926.129 196.720 21,2<br />
8 ASIROM 3.006.019 156.699 5,2<br />
9 INTERAMERICAN 322.909 135.659 42,0<br />
10 ANGLO-ROMÂNĂ 146.424 134.086 91,6<br />
TOTAL 12.586.709 3.902.285 30,9<br />
Sursa: Raportul CSA privind Evoluţia pieţei <strong>de</strong> asigurări din România la<br />
31.12.2002, pag. 73<br />
Din Tabelul nr. 3 se observă că v<strong>al</strong>oarea primelor cedate în reasigurare <strong>de</strong> către<br />
primele 10 societăţi <strong>de</strong> asigurare <strong>de</strong> la noi din ţară reprezintă 83,4% din tot<strong>al</strong>ul cedărilor<br />
în reasigurare pe întreaga piaţă, iar pon<strong>de</strong>rea cedărilor în reasigurare în tot<strong>al</strong>ul primelor<br />
brute subscrise <strong>de</strong> către aceste societăţi reprezintă 30,9%. Se observă că societăţile cu<br />
cele mai ridicate pon<strong>de</strong>ri <strong>al</strong>e cedărilor în reasigurare sunt AIG ROMÂNIA, cu 85,4%<br />
din v<strong>al</strong>oarea primelor brute subscrise şi ANGLO-ROMÂNĂ, cu 91,6%, procente care<br />
relevă o capacitate redusă <strong>de</strong> acoperire a riscurilor preluate <strong>de</strong> către aceste societăţi –<br />
plinurile lor <strong>de</strong> conservare au v<strong>al</strong>ori <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> reduse, însă plinurile <strong>de</strong> subscriere le<br />
permit încheierea unui număr mai mare <strong>de</strong> contracte <strong>de</strong> asigurare.<br />
Ca urmare a rezultatelor înregistrate la nivel naţion<strong>al</strong> şi internaţion<strong>al</strong> pe piaţa<br />
reasigurărilor, asigurătorii şi reasiguratorii vor pune accent pe o subscriere c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>vă,<br />
profesionistă, care se poate re<strong>al</strong>iza numai pe baza informaţiilor complete şi corecte. Tot<br />
atât <strong>de</strong> importantă este şi transparenţa informaţiilor, care se va reflecta în costul<br />
protecţiilor. Ca o consecinţă pozi<strong>ti</strong>vă pentru piaţă, creşterea substanţi<strong>al</strong>ă a costurilor <strong>de</strong><br />
reasigurare ar trebui să conducă, în fin<strong>al</strong>, la corectarea pieţei interne <strong>de</strong> asigurări,<br />
respec<strong>ti</strong>v la creşterea cotelor directe <strong>de</strong> primă <strong>de</strong> asigurare.<br />
Bibliografie:<br />
1. Raportul CSA privind Evoluţia pieţei <strong>de</strong> asigurări din România la 31.12.2002<br />
2. Site Internet: www.1asig.ro<br />
3. Raport Anu<strong>al</strong> 2002-2003 <strong>al</strong> Comitetului European <strong>de</strong> Asigurări.
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
SUPRAVEGHEREA ŞI REGULARIZAREA ACTIVITĂŢII BANCARE<br />
Asist.univ.dr. NANU Roxana<br />
Pentru ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi cele în tranziţie la economia <strong>de</strong> piaţă o<br />
problemă importantă pentru an<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>i financiari şi bancari o reprezintă modul cum<br />
trebuie să se re<strong>al</strong>izeze regularizarea şi supravegherea băncilor. De aceea, în lucrarea <strong>de</strong><br />
faţă, pornind <strong>de</strong> la o serie <strong>de</strong> date preluate <strong>de</strong> la Banca Mondi<strong>al</strong>ă ne propunem să<br />
i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficăm prac<strong>ti</strong>cile şi meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> coordonare şi supervizare ce pot crea o ac<strong>ti</strong>vitate<br />
bancară mai puternică şi mai performantă care să asigure o mai mare stabilitate.<br />
Vom porni în an<strong>al</strong>iză <strong>de</strong> la o privire <strong>de</strong> ansamblu asupra diferenţelor <strong>de</strong> fond în<br />
sistemele bancare an<strong>al</strong>izate, sisteme bancare din ţări consi<strong>de</strong>rate reprezenta<strong>ti</strong>ve atât<br />
pentru cele în tranziţie, cât şi pentru cele <strong>de</strong>zvoltate. Prezentăm în acest sens tabelul<br />
nr.1.<br />
Ţările Ce organism sau<br />
agenţie supervizează<br />
băncile <br />
Există mai mult <strong>de</strong><br />
un organism <strong>de</strong><br />
supraveghere <br />
În faţa cui<br />
răspund<br />
organismele <strong>de</strong><br />
supraveghere<br />
bancară <br />
Austria Ministerul <strong>de</strong> Finanţe nu Parlamentul<br />
Canada OSFI nu Ministerul <strong>de</strong><br />
Finanţe<br />
Cehia Supervizarea bancară<br />
a CNB<br />
da<br />
Comitetul<br />
Directorilor,<br />
Danemarca<br />
Autoritatea daneză<br />
<strong>de</strong> supervizare<br />
financiară<br />
Comisia Fe<strong>de</strong>r<strong>al</strong>ă a<br />
Băncilor<br />
26<br />
nu<br />
CNB<br />
Ministerul<br />
<strong>Economi</strong>ei<br />
Elveţia<br />
nu<br />
Parlamentul şi<br />
Guvernul<br />
Franţa Comisia Bancară nu Parlamentul<br />
Germania<br />
Bun<strong>de</strong>sausfsichtsamt<br />
cu ajutorul Băncii<br />
Centr<strong>al</strong>e<br />
da<br />
Ministerul <strong>de</strong><br />
Finanţe<br />
It<strong>al</strong>ia Banca It<strong>al</strong>iei nu Tribun<strong>al</strong>ele<br />
Administra<strong>ti</strong>ve<br />
Japonia FSA nu<br />
Marea Autoritatea Depin<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>ti</strong>pul lor<br />
Britanie serviciilor financiare<br />
Olanda Banca Olan<strong>de</strong>i NV nu -<br />
Tezaurul<br />
Majestăţii s<strong>al</strong>e
Polonia<br />
România<br />
Comisia pentru<br />
supraveghere<br />
bancară<br />
Banca Naţion<strong>al</strong>ă a<br />
României<br />
27<br />
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
da, există o<br />
supervizarea diferită<br />
pentru <strong>al</strong>te ins<strong>ti</strong>tuţii<br />
financiare<br />
nu<br />
Populaţia<br />
Consiliul<br />
director,<br />
Parlamentul<br />
Duma <strong>de</strong> stat<br />
Rusia Banca Centr<strong>al</strong>ă a<br />
Rusiei<br />
nu<br />
Slovenia Banca Sloveniei nu Parlament<br />
Spania Banca Spaniei nu Guvernatorul<br />
Băncii Centr<strong>al</strong>e<br />
în plan<br />
operaţion<strong>al</strong> şi<br />
Ministerul <strong>de</strong><br />
Finanţe pe plan<br />
leg<strong>al</strong><br />
Statele Unite<br />
<strong>al</strong>e Americii<br />
Suedia<br />
Turcia<br />
Ungaria<br />
Oficiul <strong>de</strong> Control <strong>al</strong><br />
Mone<strong>de</strong>i<br />
Inspectoratul<br />
financiar<br />
Banca Centr<strong>al</strong>ă şi<br />
Agenţia <strong>de</strong><br />
supervizare şi<br />
regularizare bancară<br />
Banca Centr<strong>al</strong>ă a<br />
Ungariei şi<br />
Depin<strong>de</strong> dacă banca<br />
este sau nu parte a<br />
unei companii<br />
holding<br />
nu<br />
da<br />
da<br />
Departamentul<br />
tezaurului<br />
Guvern<br />
Ministerul <strong>de</strong><br />
Finanţe<br />
Ministerul <strong>de</strong><br />
Finanţe<br />
Din cele 20 <strong>de</strong> ţări, 13 au un singur corp <strong>de</strong> control, iar 7 au două sau mai<br />
multe. Din ţările cu un singur corp <strong>de</strong> control, în aproxima<strong>ti</strong>v două treimi acest corp<br />
este reprezentat <strong>de</strong> Banca Centr<strong>al</strong>ă, iar în ceea ce priveşte organismul faţă <strong>de</strong> care acest<br />
corp <strong>de</strong> control răspun<strong>de</strong> la rândul său este Ministerul <strong>de</strong> Finanţe.<br />
Un <strong>al</strong>t aspect important asupra căruia ne-am oprit îl reprezintă diferenţele <strong>de</strong><br />
mărime şi structură <strong>al</strong>e industriei bancare din cele douăzeci <strong>de</strong> ţări. Pentru efectuarea<br />
an<strong>al</strong>izei am u<strong>ti</strong>lizat o serie <strong>de</strong> date foarte importante pentru înţelegerea semnificaţiei<br />
cuvântului bancă în diferite ţări, ca şi pentru ev<strong>al</strong>uarea condiţiilor ce trebuie în<strong>de</strong>plinite<br />
în ve<strong>de</strong>rea obţinerii performanţei şi stabilităţii industriei bancare a unei ţări, ca şi<br />
pentru o ac<strong>ti</strong>vitate economică şi financiară glob<strong>al</strong>ă. Aceste date sunt prezentate în<br />
tabelul nr.2<br />
După cum se poate observa, am u<strong>ti</strong>lizat pentru aprecierea dimensiunii industriei<br />
bancară a unei ţări două mod<strong>al</strong>ităţi: una sub forma tot<strong>al</strong>ităţii v<strong>al</strong>orilor bancare ca<br />
procentaj în PIB, iar <strong>al</strong>ta ca număr <strong>de</strong> bănci la 100.000 <strong>de</strong> oameni. În ambele cazuri se<br />
pot observa variaţii consi<strong>de</strong>rabile între ţări. Două dintre ţările la care mulţi se referă<br />
atunci când scot în evi<strong>de</strong>nţă diferenţele dintre industriile bancare sunt Germania şi<br />
SUA. Băncile germane sunt numite frecvent bănci univers<strong>al</strong>e datorită sferei largi <strong>de</strong><br />
ac<strong>ti</strong>vităţi permise. Constatăm că <strong>de</strong>şi privite din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> numărului <strong>de</strong>
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
bănci la 100.000 <strong>de</strong> persoane cele două sisteme bancare ar părea ca fiind asemănătoare,<br />
din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> celui <strong>de</strong>-<strong>al</strong> doilea criteriu diferenţele sunt foarte mari şi sunt<br />
<strong>de</strong>terminate în speci<strong>al</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>osebirile din domeniul reglementării bancare. În unele ţări,<br />
ca SUA, mărimea rela<strong>ti</strong>v mică a domeniului bancar reflectă <strong>de</strong>zvoltarea <strong>al</strong>tor forme <strong>de</strong><br />
intermediere, dar în cele mai multe cazuri aceasta arată sub<strong>de</strong>zvoltarea sectorului<br />
financiar.<br />
Pentru a ne forma o imagine cât mai exactă cu privire la sistemele bancare din<br />
ţările an<strong>al</strong>izate am u<strong>ti</strong>lizat trei variabile structur<strong>al</strong>e, şi anume: procentajul <strong>de</strong>pozitelor<br />
celor mai mari 5 bănci, procentajul tot<strong>al</strong>ului v<strong>al</strong>orilor bancare <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> Guvern şi<br />
procentajul tot<strong>al</strong>ului v<strong>al</strong>orilor bancare aparţinând străinătăţii. Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong><br />
concentrării observăm că cele mai scăzute niveluri se întâlnesc în Germania, SUA,<br />
It<strong>al</strong>ia, iar gradul <strong>de</strong> concentrare este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> ridicat chiar şi în unele ţări care au un<br />
număr mare <strong>de</strong> bănci cum ar fi Rusia, care are peste 1300 <strong>de</strong> bănci şi un grad <strong>de</strong><br />
concentrare pentru primele 5 bănci <strong>de</strong> 80%. În economiile mici cele mai mari 5 bănci<br />
<strong>de</strong>ţin aproape toate <strong>de</strong>pozitele în <strong>ti</strong>mp ce în economiile mai mari ele controlează mult<br />
mai puţin din piaţa pentru <strong>de</strong>pozite.<br />
În ceea ce priveşte proprietatea guvernului sunt multe ţări în care tot<strong>al</strong>ul<br />
v<strong>al</strong>orilor bancare <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> guvern nu numai că este pozi<strong>ti</strong>v, dar este şi foarte mare.<br />
Astfel este cazul Japoniei, Germaniei şi chiar <strong>al</strong> României. La celăl<strong>al</strong>t pol se află ţări ca<br />
Marea Britanie sau SUA la care proprietatea guvernului este zero la sută.<br />
Partea tot<strong>al</strong>ului v<strong>al</strong>orilor băncilor comerci<strong>al</strong>e c<strong>al</strong>culate pentru băncile cu<br />
proprietari străini este <strong>de</strong> asemenea foarte variată, <strong>de</strong> la 60% în Turcia şi Ungaria, la<br />
sub 5% în Germania, It<strong>al</strong>ia şi Suedia. Aceste diferenţe pot fi explicate prin faptul că<br />
unele ţări au legi care limitează intrarea băncilor străine.<br />
O <strong>al</strong>tă variabilă an<strong>al</strong>izată în tabelul nr.2 este cea referitoare la ac<strong>ti</strong>vităţi bancare<br />
glob<strong>al</strong>e şi restricţii <strong>de</strong> proprietate. Această variabilă măsoară gradul <strong>de</strong> glob<strong>al</strong>itate în<br />
care băncilor li se permite să se angajeze în ac<strong>ti</strong>vităţi <strong>de</strong> garanţii, asigurări ţi imobiliare,<br />
ca şi în <strong>de</strong>ţinerea <strong>de</strong> firme non-financiare. această variabilă are v<strong>al</strong>ori <strong>de</strong> la 1 la 4. Cea<br />
mai mică v<strong>al</strong>oare indică faptul că nu există nici o restricţie în ceea ce priveşte acest <strong>ti</strong>p<br />
<strong>de</strong> diversificare, în <strong>ti</strong>mp ce v<strong>al</strong>oarea cea mai mare arată că astfel <strong>de</strong> diversificări sunt<br />
interzise. Prezentăm în acest sens următoarea figură.<br />
În figura prezentată cu cât sunt mai în<strong>al</strong>te v<strong>al</strong>orile cu atât sunt mai mari<br />
restricţiile. Astfel, printre ţările cu cele mai mici restricţii se află Austria, Germania,<br />
Elveţia şi Marea Britanie, Franţa şi Olanda, pe când la polul opus se află sistemele<br />
bancare din Turcia, SUA, Japonia şi România. Această variabilă ne permite să<br />
înţelegem ce înseamnă ″banca″ în fiecare ţară şi faptul că modul <strong>de</strong> reglementare are un<br />
rol important <strong>al</strong>ături <strong>de</strong> forţele pieţei în <strong>de</strong>sfăşurarea ac<strong>ti</strong>vităţilor băncilor.<br />
Astfel, ţări ca Germania, Austria permit băncilor un acces nelimitat la<br />
diversificarea ac<strong>ti</strong>vităţilor, pe când <strong>al</strong>te ţări sunt foarte restric<strong>ti</strong>ve. Din această categorie<br />
fac parte chiar Japonia şi SUA, care însă în ul<strong>ti</strong>mul <strong>ti</strong>mp au făcut o serie <strong>de</strong> modificări<br />
în legislaţia bancară.<br />
Tot din tabelul nr.2 rezultă că sistemele bancare din diferite ţări diferă şi în ceea<br />
ce priveşte modul <strong>de</strong> supraveghere. Astfel, în ceea ce priveşte numărul <strong>de</strong><br />
supraveghetori per bancă se observă rapoarte ce variază <strong>de</strong> la 0,1 şi 0,2 în SUA şi<br />
Danemarca la 2 şi 2,4 în Cehia, România şi Polonia. În ceea ce priveşte menţinerea<br />
răspun<strong>de</strong>rii leg<strong>al</strong>e a acestor supraveghetori pentru faptele lor ţările au şi mai mari<br />
diferenţe- 7 ţări prac<strong>ti</strong>că acest sistem, iar 13 nu proce<strong>de</strong>ază astfel, printre care SUA şi<br />
Marea Britanie.<br />
28
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
Austria, Germania, Elveţia,<br />
Marea Britanie<br />
Franţa, Olanda<br />
Canada, Spania<br />
Cehia, Danemarca, Rusia<br />
Slovenia, Suedia, Ungaria<br />
It<strong>al</strong>ia, Polonia<br />
SUA, Turcia<br />
Japonia, România<br />
1 2 3 4<br />
La fel <strong>de</strong> uşor se observă că din cele 20 <strong>de</strong> ţări an<strong>al</strong>izate 17 au o schemă<br />
explicită <strong>de</strong> asigurare a <strong>de</strong>pozitului, pe când Rusia, Slovenia şi Canada nu dispun <strong>de</strong><br />
aceasta.<br />
Am consi<strong>de</strong>rat important să an<strong>al</strong>izăm cerinţele băncilor pentru capit<strong>al</strong>ul bazat<br />
pe risc minim în cele 20 <strong>de</strong> ţări. Majoritatea ţărilor, 18 din cele 20, stabilesc cerinţe<br />
minime <strong>de</strong> 8%, ceea ce înseamnă că cerinţele pentru capit<strong>al</strong>ul minim sunt în<br />
concordanţă cu cerinţele <strong>de</strong> la Basel. Canada şi Rusia sunt singurele care stabilesc<br />
nivelul minim <strong>al</strong> capit<strong>al</strong>ului la 10%, respec<strong>ti</strong>v 12%.<br />
Ţările<br />
Tot<strong>al</strong> ac<strong>ti</strong>ve<br />
bancare/PIB<br />
Numărul<br />
<strong>de</strong> bănci<br />
la<br />
100.000<br />
persoane<br />
Procentul<br />
<strong>de</strong>pozitelor<br />
celor mai<br />
mari 5<br />
bănci<br />
Procentul<br />
ac<strong>ti</strong>velor<br />
bancare<br />
<strong>de</strong>ţinute<br />
<strong>de</strong> guvern<br />
Procentul<br />
tot<strong>al</strong>ului<br />
v<strong>al</strong>orilor<br />
bancare<br />
aparţinând<br />
străinătăţii<br />
Ac<strong>ti</strong>vităţi<br />
bancare<br />
glob<strong>al</strong>e şi<br />
restricţii <strong>de</strong><br />
proprietate<br />
Austria 11,9 38 4 5 1,3 1<br />
Canada 154 0,2 76 0 1,8<br />
Cehia 125 0,5 74 19 26 2 2<br />
Danemarca 121 3,6 79 0 2 0,2<br />
Elveţia 539 5,5 65 15 9 1,3<br />
Franţa 147 0,6 70 0 1,5<br />
Germania 313 3,9 12 42 4 1,3 1<br />
It<strong>al</strong>ia 150 1,6 25 17 5 2,5<br />
Japonia 0,2 94 56 44 3 1,4<br />
Marea 311 0,8 1,3 0,7<br />
Britanie<br />
Olanda 358 5,1 88 6 1,5<br />
Polonia 54 0,2 57 44 26 2,5 2,4<br />
România 25 0,2 59 70 8 3,3 2<br />
Rusia 16 0,1 80 50 50 3,3 1<br />
Slovenia 66 1,2 64 40 5 2,3 0,2<br />
Spania 156 0,8 49 0 11 1,8 0,6<br />
Statele Unite 66 3,9 21 0 5 3 0,1<br />
<strong>al</strong>e Americii<br />
Suedia 129 0,2 0 2 2,3<br />
Turcia 0,1 50 35 66 3,0 0,4<br />
Ungaria 0,4 3 62 2,3 1,0<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
supraveghetorilor<br />
în cadrul unei<br />
bănci<br />
29
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA REALIZAREA UNUI REFERENŢIAL CONTABIL UNIC LA<br />
NIVEL INTERNAŢIONAL<br />
Megan Ovidiu<br />
The mul<strong>ti</strong>plica<strong>ti</strong>on of interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> economic rela<strong>ti</strong>onships, within the<br />
wares and capit<strong>al</strong> markets are <strong>de</strong>veloping in a rapid rhythm, over the na<strong>ti</strong>on<strong>al</strong><br />
bor<strong>de</strong>rs, requires the accoun<strong>ti</strong>ng systems to ensure through the financi<strong>al</strong><br />
statements comparability of the informa<strong>ti</strong>on between states.<br />
This paper’s purpose in to study the maters of the interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong><br />
harmoniza<strong>ti</strong>on of the accoun<strong>ti</strong>ng domain. In or<strong>de</strong>r to achieve this purpose, there<br />
must be first discovered the obstacles which hin<strong>de</strong>r this process as well as<br />
necessary measurements for out running them.<br />
For the achievement of the proposed objec<strong>ti</strong>ves the author based his<br />
opinion on the study of the na<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> and interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> accoun<strong>ti</strong>ng regula<strong>ti</strong>ons. He<br />
<strong>al</strong>so used, for an as re<strong>al</strong>is<strong>ti</strong>c as possible presenta<strong>ti</strong>on, the results of a study<br />
conducted in 59 states upon a representa<strong>ti</strong>ve sample of enterprises regarding<br />
the accoun<strong>ti</strong>ng convergence problem.<br />
Termeni cheie: armonizare contabilă, convergenţă contabilă, IFRS, IAS,<br />
US GAAP, glob<strong>al</strong>izare economică, referenţi<strong>al</strong> contabil, norm<strong>al</strong>izare contabilă,<br />
întreprin<strong>de</strong>ri mul<strong>ti</strong>naţion<strong>al</strong>e, inves<strong>ti</strong>ţii străine directe,.<br />
Glob<strong>al</strong>izarea a <strong>de</strong>venit un concept la modă folosit <strong>de</strong> economiş<strong>ti</strong>i din întreaga<br />
lume, dictonul princip<strong>al</strong> <strong>al</strong> speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>lor în management, lozinca jurn<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>lor şi<br />
poli<strong>ti</strong>cienilor <strong>de</strong> orice fel. Ea reprezintă un fenomen controversat, <strong>de</strong>venind tema<br />
princip<strong>al</strong>ă pentru conferinţe, seminarii şi <strong>de</strong>zbateri din revistele <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate şi nu<br />
numai.<br />
Conceptul „glob<strong>al</strong>” a apărut pentru prima oară în anii 80 în lucrările unor<br />
cercetători (M. Porter, K. Ohmae) din celebrele scoli americane <strong>de</strong> administrare a<br />
afacerilor (F. Chesnais, 1997). Atât în discursurile aca<strong>de</strong>mice, cât şi în mediile<br />
populare, glob<strong>al</strong>izarea a <strong>de</strong>venit unul din cuvintele cheie <strong>al</strong>e anilor 90.<br />
Glob<strong>al</strong>izarea reprezintă o formă prescurtată pentru o gamă largă <strong>de</strong> schimbări<br />
şi inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţe economice, i<strong>de</strong>ologice, tehnologice şi cultur<strong>al</strong>e.<br />
Schimbările economice se referă în princip<strong>al</strong> la internaţion<strong>al</strong>izarea producţiei,<br />
creşterea rapidă a mobilităţii capit<strong>al</strong>ului, <strong>de</strong>zvoltarea corporaţiilor transnaţion<strong>al</strong>e,<br />
precum şi adâncirea şi intensificarea inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţelor economice la nivel mondi<strong>al</strong>.<br />
Manifestările economice <strong>al</strong>e glob<strong>al</strong>izării includ reorganizarea spaţi<strong>al</strong>ă a<br />
producţiei, <strong>de</strong>zvoltarea pieţelor financiare, distribuirea <strong>de</strong> bunuri <strong>de</strong> consum fungibile în<br />
diverse ţări, mişcări masive <strong>de</strong> populaţie şi apariţia unui număr mare <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>ri<br />
mul<strong>ti</strong>naţion<strong>al</strong>e.<br />
Dacă în 1970 existau aproxima<strong>ti</strong>v 7.500 <strong>de</strong> firme mul<strong>ti</strong>naţion<strong>al</strong>e în ţările<br />
<strong>de</strong>zvoltate, în 1994 numărul acestora a <strong>de</strong>păşit 25.000. În prezent se es<strong>ti</strong>mează că există<br />
aproxima<strong>ti</strong>v 65.000 <strong>de</strong> corporaţii transnaţion<strong>al</strong>e, cu aproxima<strong>ti</strong>v 850.000 <strong>de</strong> afiliaţi<br />
străini pe întreg globul. În anul 2001, afiliaţii străini însumau 54 milioane <strong>de</strong> angajaţi, în<br />
comparaţie cu cele 24 <strong>de</strong> milioane din 1990. Vânzările lor <strong>de</strong> aproxima<strong>ti</strong>v 19.000<br />
miliar<strong>de</strong> USD au fost <strong>de</strong> două ori mai mari <strong>de</strong>cât exporturile lumii în anul 2001, în<br />
comparaţie cu anul 1990 când vânzările şi exporturile au fost aproxima<strong>ti</strong>v eg<strong>al</strong>e.<br />
30
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
Cele mai mari corporaţii transnaţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e lumii domină această imagine. În<br />
anul 2000, primele 100 corporaţii transnaţion<strong>al</strong>e ne-financiare (cu Vodafone,<br />
Gener<strong>al</strong>Electric şi ExxonMobil în frunte) au reprezentat mai mult <strong>de</strong> jumătate din<br />
vânzările tot<strong>al</strong>e şi din locurile <strong>de</strong> muncă pentru afiliaţi.<br />
Ac<strong>ti</strong>vele străine <strong>al</strong>e primelor 100 corporaţii internaţion<strong>al</strong>e au crescut cu 20% în<br />
anul 2000, locurile <strong>de</strong> muncă cu 19%, în <strong>ti</strong>mp ce vânzările lor au crescut cu 15%.<br />
Toate acestea reprezintă doar o „fotografie la minut” a situaţiei chiar înainte <strong>de</strong><br />
înce<strong>ti</strong>nirea economică glob<strong>al</strong>ă care a <strong>de</strong>butat cu anul 2001. Euforia legată <strong>de</strong> firmele <strong>de</strong><br />
tehnologii noi şi <strong>de</strong> piaţa bursieră în gener<strong>al</strong> s-a evaporat, născându-se problema<br />
auditării neregulilor dintr-un număr <strong>de</strong> corporaţii transnaţion<strong>al</strong>e, aflate mai <strong>al</strong>es în sfera<br />
<strong>de</strong> influenţă a Statelor Unite <strong>al</strong>e Americii.<br />
Expansiunea corporaţiilor mul<strong>ti</strong>naţion<strong>al</strong>e este dirijată <strong>de</strong> o combinaţie <strong>de</strong> factori<br />
care se manifestă diferit pentru industrii diferite, în ţări diferite. Princip<strong>al</strong>ele pârghii<br />
care au <strong>de</strong>terminat această <strong>de</strong>zvoltare au fost:<br />
1. Liber<strong>al</strong>izarea poli<strong>ti</strong>cilor<br />
Dezvoltarea fără prece<strong>de</strong>nt a întreprin<strong>de</strong>rilor mul<strong>ti</strong>naţion<strong>al</strong>e s-a datorat în mare<br />
măsură <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii pieţelor naţion<strong>al</strong>e şi permisiunii <strong>de</strong> a <strong>de</strong>sfăşura tot felul <strong>de</strong> inves<strong>ti</strong>ţii<br />
directe străine şi <strong>de</strong> aranjamente non-capit<strong>al</strong>. În anul 2000, spre exemplu, s-au produs<br />
peste 200 <strong>de</strong> schimbări în legislaţia inves<strong>ti</strong>ţiilor străine directe în peste 70 <strong>de</strong> ţări. Peste<br />
90% dintre ele vizau re<strong>al</strong>izarea unui climat inves<strong>ti</strong>ţion<strong>al</strong> mai favorabil pentru<br />
inves<strong>ti</strong>ţiile străine directe. 97 <strong>de</strong> ţări au fost angajate în semnarea a peste 158 <strong>de</strong> tratate<br />
<strong>de</strong> inves<strong>ti</strong>ţii bilater<strong>al</strong>e.<br />
2. Schimbarea tehnologică rapidă<br />
Schimbările tehnologice cu costuri şi riscuri în creştere reprezintă o solicitare<br />
impera<strong>ti</strong>vă pentru firme <strong>de</strong> a pătrun<strong>de</strong> pe noi pieţe şi <strong>de</strong> a împărţi costurile şi riscurile.<br />
Modificările tehnologice, în speci<strong>al</strong> costurile în scă<strong>de</strong>re la transporturi şi comunicaţii au<br />
condus la integrări mai eficiente <strong>al</strong>e operaţiunilor la distanţă şi la transporturi <strong>de</strong><br />
produse şi componente pe întreg globul, în căutarea eficienţei. Aceasta a contribuit, în<br />
speci<strong>al</strong>, la inves<strong>ti</strong>ţiile străine directe în căutare <strong>de</strong> eficienţă, cu implicaţii importante<br />
pentru compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea exporturilor ţărilor.<br />
3. Compe<strong>ti</strong>ţia în creştere<br />
Compe<strong>ti</strong>ţia tot mai acerbă obligă întreprin<strong>de</strong>rile să exploreze noi mod<strong>al</strong>ităţi <strong>de</strong><br />
creştere a propriei eficienţe, inclusiv prin ex<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>rea posibilităţilor lor <strong>de</strong> a cuceri noi<br />
pieţe în faze incipiente <strong>al</strong>e acestora şi <strong>de</strong> a permuta anumite ac<strong>ti</strong>vităţi <strong>de</strong> producţie<br />
pentru reducerea costurilor.<br />
Aceste evoluţii pe piaţa mondi<strong>al</strong>ă explică <strong>de</strong> ce, în zilele noastre, în forurile<br />
internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> reglementare contabilă princip<strong>al</strong>ele <strong>de</strong>zbateri sunt axate pe tema<br />
creării unor principiilor contabile şi mai <strong>al</strong>es în <strong>de</strong>finirea unui cadru conceptu<strong>al</strong> care să<br />
servească ca bază <strong>de</strong> referinţă în formularea unor noi şi unice norme contabile (IFRS).<br />
Sistemele contabile naţion<strong>al</strong>e diferă <strong>de</strong> la o ţară la <strong>al</strong>ta, reflectând <strong>de</strong>osebirile<br />
dintre sistemele juridice, rolul pieţelor financiare, influenţa guvernelor pe pieţele<br />
financiare şi pe celel<strong>al</strong>te pieţe precum şi culturile proprii fiecărei naţiuni.<br />
Situaţiile financiare fac parte din sistemul informaţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> întreprin<strong>de</strong>rilor,<br />
permiţând înţelegerea ac<strong>ti</strong>vităţii şi <strong>de</strong>zvoltarea acestora. Ele se adresează unei game<br />
largi <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizatori, atât din interiorul cât şi din exteriorul companiilor. Cei care lucrează<br />
în interiorul firmelor au interesul <strong>de</strong> a cunoaşte modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a afacerii atât<br />
pentru scopuri informaţion<strong>al</strong>e gener<strong>al</strong>e, cât şi în scopul luării <strong>de</strong> bune <strong>de</strong>cizii în<br />
conducerea întreprin<strong>de</strong>rii. Cei care ac<strong>ti</strong>vează în afara companiilor, în par<strong>ti</strong>cular clienţii,<br />
31
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
furnizorii, compe<strong>ti</strong>torii, inves<strong>ti</strong>torii şi băncile, sunt interesaţi să obţină informaţii pentru<br />
direcţionarea relaţiilor lor cu întreprin<strong>de</strong>rea în cauză.<br />
Aşa cum se întâmplă cu limbile naţion<strong>al</strong>e care ar trebui traduse pentru străini<br />
pentru a fi înţelese pe <strong>de</strong>plin, diferenţele existente între standar<strong>de</strong>le contabile naţion<strong>al</strong>e<br />
pot într-a<strong>de</strong>văr reprezenta o problemă <strong>de</strong> comunicare pentru companiile în căutare <strong>de</strong><br />
capit<strong>al</strong> străin.<br />
Soluţia pentru rezolvarea acestei probleme, care frământă <strong>de</strong> mult <strong>ti</strong>mp<br />
comunitatea internaţion<strong>al</strong>ă, ar fi cu cer<strong>ti</strong>tudine crearea unui referenţi<strong>al</strong> contabil unic.<br />
În acest sens economiş<strong>ti</strong>i din lumea întreagă au încercat să armonizeze diferitele<br />
sisteme contabile naţion<strong>al</strong>e cu scopul creării unui sistem contabil unic care să se plieze<br />
pe caracteris<strong>ti</strong>cile cultur<strong>al</strong>e, poli<strong>ti</strong>ce şi soci<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e tuturor ţărilor.<br />
Cele mai multe lucrări vizează sfera europeană a armonizării contabile. La acest<br />
nivel s-au vehiculat mai multe variante <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izare a acestui <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat.<br />
S-a încercat susţinerea şi adoptarea unei aşa-zise „soluţii europene”. Conform<br />
acestui concept, se urmărea completarea şi amendarea direc<strong>ti</strong>velor europene contabile,<br />
<strong>al</strong>e căror preve<strong>de</strong>ri erau în parte <strong>de</strong>păşite şi cons<strong>ti</strong>tuiau un obstacol în c<strong>al</strong>ea evoluţiilor<br />
din domeniu. Totuşi, ţinând cont <strong>de</strong> dificultăţile ce ar fi putut apare ca urmare a<br />
proceselor <strong>de</strong> negociere şi adoptare a acestor reglementări, precum şi riscului ca<br />
anumite ţări să dorească să renegocieze anumite ar<strong>ti</strong>cole care nu ar fi fost sa<strong>ti</strong>sfăcătoare<br />
pentru ele, comisia europeană a renunţat la această încercare.<br />
C. Hoarau, în lucrarea sa „Contabilitate-Control-Audit”, a susţinut i<strong>de</strong>ea unei<br />
armonizări contabile prin „metoda recunoaşterii norma<strong>ti</strong>ve reciproce” Conform acestei<br />
concepţii, el propunea <strong>de</strong>zvoltarea unui set <strong>de</strong> norme contabile internaţion<strong>al</strong>e care să<br />
lase posibilitatea întreprin<strong>de</strong>rilor să-şi întocmească situaţiile financiare conform<br />
standar<strong>de</strong>lor contabile naţion<strong>al</strong>e cu condiţia ca în situaţiile anexe să fie prezentate<br />
informaţiile financiare reconciliate cu reglementări stabilite la nivel internaţion<strong>al</strong> în<br />
domeniul contabil.<br />
Această variantă ar fi prezentat avantajul că permitea întreprin<strong>de</strong>rilor să fie în<br />
concordanţă cu reglementările contabile naţion<strong>al</strong>e, asigurând în acelaşi <strong>ti</strong>mp<br />
compa<strong>ti</strong>bilitatea situaţiilor financiare pe plan internaţion<strong>al</strong>. Inconvenientul major <strong>al</strong><br />
acesteia ar fi fost reprezentat <strong>de</strong> procedura greoaie şi cos<strong>ti</strong>sitoare <strong>de</strong> reconciliere a<br />
datelor, conform normelor internaţion<strong>al</strong>e.<br />
O <strong>al</strong>tă soluţie avută în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> câţiva autori din literatura <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate<br />
pentru armonizarea contabilă internaţion<strong>al</strong>ă a fost adoptarea unor norme naţion<strong>al</strong>e (în<br />
princip<strong>al</strong> cele <strong>al</strong>e SUA) drept referenţi<strong>al</strong> contabil. Însuşirea acestor norme la nivel<br />
internaţion<strong>al</strong> s-ar fi putut re<strong>al</strong>iza prin preluarea pur şi simplă, ipoteză în care pieţele<br />
financiare ar fi obligat întreprin<strong>de</strong>rile ce doresc să aibă acces pe ele să-şi întocmească<br />
situaţiile financiare după normele contabile în vigoare în ţara care găzduia această piaţă.<br />
Conform acestui principiu, autorităţile însărcinate cu supravegherea pieţei (în speci<strong>al</strong><br />
SEC din SUA) n-ar putea aplica întreprin<strong>de</strong>rilor străine <strong>de</strong>cât regulile pe care le-ar<br />
impune întreprin<strong>de</strong>rilor naţion<strong>al</strong>e (americane). Această soluţie ar fi creşterea şanselor <strong>de</strong><br />
acces la pieţele străine ajutându-se <strong>de</strong> normele naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e statului respec<strong>ti</strong>v. Problema<br />
princip<strong>al</strong>ă a acestei variante ar fi fost faptul că ea ar fi generat incompa<strong>ti</strong>bilităţi cu<br />
reglementările naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e ţărilor cărora trebuiau să se supună en<strong>ti</strong>tăţile respec<strong>ti</strong>ve.<br />
Cea mai mare parte a cercetătorilor din domeniu au pledat pentru re<strong>al</strong>izarea<br />
armonizării contabile internaţion<strong>al</strong>e prin adoptarea standar<strong>de</strong>lor contabile emise <strong>de</strong><br />
I.A.S.C.(Comitetul Internaţion<strong>al</strong> pentru Standar<strong>de</strong> Contabile). I.A.S.C. (Comitetul<br />
Standar<strong>de</strong>lor Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Contabilitate) a luat naştere la 29 iunie 1973 la Londra,<br />
32
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
la iniţia<strong>ti</strong>va unor organisme profesion<strong>al</strong>e din Austr<strong>al</strong>ia, Canada, Franţa, Germania,<br />
Japonia, Mexic, Olanda, Marea Britanie şi Statele Unite <strong>al</strong>e Americii. În prezent, el<br />
înglobează 142 <strong>de</strong> organizaţii contabile, din 103 ţări.<br />
În primi zece ani ai existenţei s<strong>al</strong>e, I.A.S.C. a lucrat în umbră, elaborând norme<br />
contabile internaţion<strong>al</strong>e, care erau mai <strong>de</strong>grabă consi<strong>de</strong>rate, în acea vreme, un „exerciţiu<br />
intelectu<strong>al</strong>” <strong>de</strong>cât un mijloc <strong>de</strong> a facilita comparabilitatea situaţiilor financiare <strong>al</strong>e<br />
întreprin<strong>de</strong>rilor din întreaga lume. Aceste norme aveau multe carenţe, ofereau o<br />
mul<strong>ti</strong>tudine <strong>de</strong> opţiuni, şi ca urmare puţine erau pieţele financiare care le recunoşteau şi<br />
această recunoaştere era form<strong>al</strong>ă. Pe parcurs însă, I.A.S.C. şi-a schimbat op<strong>ti</strong>ca, a<br />
revizuit normele emise, a elaborat <strong>al</strong>tele noi în domenii încă neacoperite şi prin eforturi<br />
consi<strong>de</strong>rabile şi pe planul marke<strong>ti</strong>ngului, a încercat să-şi convingă membrii să adopte<br />
standar<strong>de</strong>le contabile internaţion<strong>al</strong>e.<br />
Astfel, rezultatele nu au întârziat să apară, opt ţări <strong>de</strong> pe glob înlocuindu-şi<br />
normele naţion<strong>al</strong>e cu cele <strong>al</strong>e IASB ( Croaţia, Cipru, Letonia, M<strong>al</strong>ta, Kuweit, Oman,<br />
Pakistan şi Trinidad&Tobago). Începând cu 1 ianuarie 2003 Grecia a adoptat IAS<br />
pentru toate companiile cotate la Bursa din Atena. Începând cu 1 ianuarie 2004 toate<br />
întreprin<strong>de</strong>rile şi băncile din Rusia vor aplica reglementările IAS.<br />
Unele ţări (M<strong>al</strong>aezia) şi-au elaborat normele naţion<strong>al</strong>e pe baza IAS-urilor<br />
(Standar<strong>de</strong> Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Contabilitate), în <strong>ti</strong>mp ce <strong>al</strong>tele (Polonia, Uruguai,<br />
Zimbabwe, etc.) aplică IAS (care în viitor vor fi numite IFRS-Standar<strong>de</strong>le<br />
Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Raportare Contabilă) cu unele modificări ce ţin cont <strong>de</strong> caracteris<strong>ti</strong>cile<br />
naţiunilor respec<strong>ti</strong>ve.<br />
De asemenea, în unele state normele internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> contabilitate vin în<br />
completarea reglementărilor naţion<strong>al</strong>e din acest domeniu. În acest caz, comparabilitatea<br />
internaţion<strong>al</strong>ă a informaţiilor furnizate <strong>de</strong> situaţiile financiare se poate re<strong>al</strong>iza în mai<br />
multe moduri:<br />
- prin reconcilierea (form<strong>al</strong>ă) cu normele internaţion<strong>al</strong>e, care servesc drept<br />
instrument <strong>de</strong> echiv<strong>al</strong>are, necesar în asigurarea comparabilităţii situaţiilor contabile <strong>al</strong>e<br />
diferitelor ţări;<br />
- prin retratarea integr<strong>al</strong>ă a situaţiilor financiare, transformând datele obţinute<br />
conform normelor naţion<strong>al</strong>e în informaţii conforme standar<strong>de</strong>lor internaţion<strong>al</strong>e. Aceasta<br />
presupune prezentarea a două situaţii contabile, una elaborată conform normelor<br />
naţion<strong>al</strong>e, iar ce<strong>al</strong><strong>al</strong>tă conform celor internaţion<strong>al</strong>e;<br />
- prin completarea informaţiilor furnizate <strong>de</strong> situaţiile financiare <strong>al</strong>e<br />
întreprin<strong>de</strong>rilor întocmite conform normelor naţion<strong>al</strong>e cu date care să explice<br />
diferenţele între tratamentul contabil loc<strong>al</strong> şi cel internaţion<strong>al</strong>.<br />
Credibilitatea IASC a crescut în momentul în care acest organism a semnat un<br />
acord cu IOSCO (Organizaţia Internaţion<strong>al</strong>ă a Comisiilor <strong>de</strong> V<strong>al</strong>ori Mobiliare) în 1995,<br />
în interiorul căreia SEC (Comisia <strong>de</strong> V<strong>al</strong>ori Mobiliare din SUA) era atotputernică.<br />
Acest acord preve<strong>de</strong>a angajamentul IASC <strong>de</strong> a revizui până în 1999 normele existente,<br />
putând astfel să fie u<strong>ti</strong>lizate şi recunoscute pe toate pieţele financiare <strong>al</strong>e lumii, inclusiv<br />
în SUA fără nici o conciliere cu normele contabile naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e ţărilor respec<strong>ti</strong>ve.<br />
De asemenea, printr-un comunicat apărut la 14 noiembrie 1995, Comisia<br />
Europeană a anunţat că se asociază IASC şi IOSCO în <strong>de</strong>mersul <strong>de</strong> a permite<br />
întreprin<strong>de</strong>rilor europene stabilirea unui singur set <strong>de</strong> norme contabile care să fie<br />
compa<strong>ti</strong>bil direc<strong>ti</strong>velor europene şi standar<strong>de</strong>lor contabile internaţion<strong>al</strong>e. În acest fel<br />
Europa şi-a <strong>de</strong>clarat clar preferinţele spre o armonizare internaţion<strong>al</strong>ă a normelor<br />
33
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
contabile pe baza normelor IASC în <strong>de</strong>trimentul celor emise <strong>de</strong> FASB (Consiliul<br />
Standar<strong>de</strong>lor Contabile din SUA).<br />
În iunie 2000, Comisia Europeană, explicând strategia sa viitoare privind<br />
informaţiile din domeniul financiar-contabil din Europa a recomandat întreprin<strong>de</strong>rilor<br />
din Uniunea Europeană aplicarea unui set unic <strong>de</strong> norme contabile care să favorizeze<br />
comparabilitatea şi transparenţa societăţilor europene. Aceste norme unice vor trebui să<br />
faciliteze accesul pe pieţele <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> străine şi să crească protecţia inves<strong>ti</strong>torilor. În<br />
acest sens Comisia Europeană s-a orientat spre Standar<strong>de</strong>le Contabile Internaţion<strong>al</strong>e,<br />
care să fie aplicate <strong>de</strong> toate întreprin<strong>de</strong>rile începând cu anul 2005. Propunerea comisiei<br />
europene preve<strong>de</strong> <strong>de</strong> asemenea posibilitatea ţărilor membre <strong>de</strong> a încuraja aplicarea<br />
an<strong>ti</strong>cipată a normelor IAS, chiar înainte <strong>de</strong> termenul avansat iniţi<strong>al</strong> (2005).<br />
Cu toate aceste progrese semnifica<strong>ti</strong>ve armonizarea contabilă armonizarea<br />
contabilă s-a dovedit a fi un fiasco tot<strong>al</strong> atâta <strong>ti</strong>mp cât nu s-a ajuns la crearea unui<br />
referenţi<strong>al</strong> contabil unic. Person<strong>al</strong> cred că acest proiect s-a născut mort atâta <strong>ti</strong>mp cât la<br />
nivel mondi<strong>al</strong> nu s-a creat o unitate <strong>de</strong> opinie care să susţină 100% această i<strong>de</strong>e, fiecare<br />
din marile puteri punând în joc orgolii foarte mari.<br />
Cu toate aceste obstacole s-a ajuns la adoptarea IAS într-un număr din ce în ce<br />
mai mare <strong>de</strong> ţări., în <strong>ti</strong>mp ce evenimentele primilor ani din mileniul trei au distrus<br />
cărămidă cu cărămidă pie<strong>de</strong>st<strong>al</strong>ul US GAAP-urilor. În aceste condiţii, în ul<strong>ti</strong>mul an,<br />
autorităţile americane au ajuns la concluzia că este momentul să facă un compromis şi<br />
să se înscrie pe linia “negocierii“ cu IASB a convergenţei spre un referenţi<strong>al</strong> contabil<br />
unic (IFRS).<br />
S-a creat astfel un proiect <strong>de</strong> parteneriat <strong>al</strong> cărui rezultat este la momentul<br />
actu<strong>al</strong> crearea a 12 IFRS care acoperă diverse domenii <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitate. Cu toate că acest<br />
parteneriat vizează două direcţii: relaţia IAS-US GAAP pe <strong>de</strong>oparte şi relaţia cu statele<br />
care doresc să le aplice pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, sunt în con<strong>ti</strong>nuare scep<strong>ti</strong>c în ceea ce priveşte<br />
pon<strong>de</strong>rea celei <strong>de</strong>-a doua în acest parteneriat.<br />
Cu toate acestea într-un recent sondaj efectuat la sfârşitul anului 2002 7 peste<br />
95% din cele 59 <strong>de</strong> ţări supuse studiului au adoptat normele contabile internaţion<strong>al</strong>e sau<br />
vor adopta în viitorul apropiat IFRS. Islanda, Japonia şi Arabia Saudită nu şi-au<br />
manifestat încă intenţia <strong>de</strong> a aplica IFRS.<br />
În ciuda unui entuziasm <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare, subiecţii sondajului sunt conş<strong>ti</strong>enţi <strong>de</strong><br />
dificultăţile pe care le vor întâmpina. Majoritatea acestora au evocat în acest sens<br />
dificultăţile pe care le-ar întâmpina la retratare, diferenţele dintre preve<strong>de</strong>rile IFRS şi<br />
reglementările fisc<strong>al</strong>e naţion<strong>al</strong>e, precum şi structura complicată a unor standar<strong>de</strong>.<br />
7 GAAP CONVERGENCE 2002 – Donna Street, University of Dayton<br />
34
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
Dificultăţile armonizării cu IFRS<br />
dif icultăţile retratării<br />
1<br />
18%<br />
21%<br />
30%<br />
35%<br />
47%<br />
51%<br />
mulţumirea cu standar<strong>de</strong>le<br />
naţion<strong>al</strong>e<br />
limitarea par<strong>ti</strong>cipării pe unele<br />
pieţe <strong>de</strong> capit<strong>al</strong><br />
insuficienţa îndrumărilor în<br />
aplicarea pentru prima dată a<br />
IFRS<br />
div ergenţele dintre prev e<strong>de</strong>rile<br />
IFRS şi reglementările f isc<strong>al</strong>e<br />
naţion<strong>al</strong>e<br />
0% 20% 40% 60%<br />
structura complicată a unor<br />
standar<strong>de</strong> contabile<br />
După cum se poate observa din an<strong>al</strong>izarea rezultatelor sondajului <strong>de</strong> opinie, la<br />
nivel internaţion<strong>al</strong> există o dorinţă extraordinară <strong>de</strong> armonizare a normelor contabile<br />
prin crearea unui referenţi<strong>al</strong> contabil unic.<br />
În perspec<strong>ti</strong>va a<strong>de</strong>rării la Uniunea Europeană, România a înţeles necesitatea<br />
<strong>al</strong>inierii la reglementările contabile din spaţiul comunitar şi a făcut eforturi sporite<br />
pentru a se adapta acestor cerinţe. Programul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a sistemului contabil din<br />
România, care este finanţat <strong>de</strong> Departamentul guvernament<strong>al</strong> pentru <strong>de</strong>zvoltare<br />
internaţion<strong>al</strong>ă <strong>al</strong> Marii Britanii (DFID), a început în 1997. Consultanţii acestui program<br />
sunt membrii ai Ins<strong>ti</strong>tutului experţilor contabili din Scoţia (ICAS). Până în anul 1999 s-<br />
a lucrat în princip<strong>al</strong> cu person<strong>al</strong> din Ministerul Finanţelor <strong>de</strong>oarece, ac<strong>ti</strong>vitatea care s-a<br />
<strong>de</strong>sfăşurat a fost legată <strong>de</strong> legislaţia contabilă. Din anul 1999 s-a început să se lucreze şi<br />
cu Camera Auditorilor din România. Rezultatul acestei conlucrări a fost elaborarea<br />
Ordinului 403/1999 şi mai apoi a OMF 94/2001, prin care s-a reuşit într-o măsură<br />
rela<strong>ti</strong>v ridicată armonizarea reglementărilor contabile româneş<strong>ti</strong> cu standar<strong>de</strong>le<br />
internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> contabilitate. Aşteptăm cu nerăbdare pasul următor: convergenţa<br />
reglementărilor contabile româneş<strong>ti</strong> cu IAS şi US GAAP, precum şi însuşirea şi<br />
aplicarea rezultatului acestei convergenţe: IFRS.<br />
Aplicarea noilor reglementări impune un efort din partea economiş<strong>ti</strong>lor pentru<br />
însuşirea conceptelor, terminologiei, conţinutului şi interpretărilor standar<strong>de</strong>lor<br />
contabile internaţion<strong>al</strong>e.<br />
Asimilarea noilor principii contabile care trebuie avute în ve<strong>de</strong>re la elaborarea<br />
situaţiilor financiare va <strong>de</strong>termina responsabilii cu întocmirea acestora să aplice<br />
raţionamente profesion<strong>al</strong>e, care le va permite prezentarea evenimentelor şi tranzacţiilor<br />
prin prisma fondului lor economic, nu numai potrivit formei juridice. Această cerinţă<br />
presupune schimbarea ment<strong>al</strong>ităţilor, atât a angajaţilor <strong>de</strong>partamentului financiarcontabil<br />
cât şi a administratorilor responsabili cu prezentarea situaţiilor financiare.<br />
35
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
RECUNOAŞTEREA CHELTUIELILOR PRIVIND PRESTAŢIILE EXTERNE<br />
Conf. univ. dr. Sorinel Domnişoru<br />
Asist. univ. drd. Cris<strong>ti</strong> Drăgan<br />
Asist. univ. drd. V<strong>al</strong>en<strong>ti</strong>n Brabete<br />
Cheltuielile se cons<strong>ti</strong>tuie în diminuări <strong>al</strong>e beneficiilor economice, înregistrate<br />
pe parcursul perioa<strong>de</strong>i contabile, sub formă <strong>de</strong> ieşiri sau scă<strong>de</strong>ri <strong>al</strong>e v<strong>al</strong>orii ac<strong>ti</strong>velor ori<br />
creşteri <strong>al</strong>e datoriilor, care se concre<strong>ti</strong>zează în reduceri <strong>al</strong>e capit<strong>al</strong>ului propriu, <strong>al</strong>tele<br />
<strong>de</strong>cât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Definiţia cheltuielilor<br />
surprin<strong>de</strong> caracteris<strong>ti</strong>cile esenţi<strong>al</strong>e, dar nu specifică criteriile ce trebuie în<strong>de</strong>plinite<br />
pentru a putea fi recunoscute în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re. Astfel, recunoaşterea<br />
cheltuielilor este procesul <strong>de</strong> încorporare a acestor elemente în contul <strong>de</strong> profit şi<br />
pier<strong>de</strong>re, în măsura în care în<strong>de</strong>plinesc următoarele criterii:<br />
- este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să iasă din<br />
întreprin<strong>de</strong>re;<br />
- elementele au un cost sau o v<strong>al</strong>oare care poate fi ev<strong>al</strong>uată în mod credibil.<br />
Recunoaşterea cheltuielilor implică <strong>de</strong>scrierea în cuvinte a respec<strong>ti</strong>vei prestaţii,<br />
asocierea unei sume, precum şi inclu<strong>de</strong>rea sumei în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re.<br />
Elementele care sa<strong>ti</strong>sfac criteriile <strong>de</strong> recunoaştere trebuie prezentate în contul <strong>de</strong> profit<br />
şi pier<strong>de</strong>re. Nerecunoaşterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea<br />
poli<strong>ti</strong>cilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.<br />
Cheltuielile sunt recunoscute în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re atunci când a avut<br />
loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui ac<strong>ti</strong>v sau<br />
creşterii unei datorii, modificare ce poate fi ev<strong>al</strong>uată în mod credibil. De fapt, aceasta<br />
înseamnă că recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii<br />
datoriilor sau reducerii ac<strong>ti</strong>velor (<strong>de</strong> exemplu, drepturile s<strong>al</strong>ari<strong>al</strong>e angajate sau<br />
amor<strong>ti</strong>zarea imobilizărilor corpor<strong>al</strong>e).<br />
Cheltuielile sunt recunoscute în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re pe baza asocierii<br />
directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice <strong>de</strong> venit. Acest<br />
proces, cunoscut sub numele <strong>de</strong> conectarea costurilor la venituri, implică<br />
recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor, care rezultă direct<br />
şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din <strong>al</strong>te evenimente. De exemplu, diversele<br />
componente <strong>al</strong>e cheltuielilor, care contribuie la <strong>de</strong>terminarea costului bunurilor<br />
vândute, sunt recunoscute în acelaşi <strong>ti</strong>mp cu venitul din vânzarea bunurilor.<br />
Cheltuielile sunt recunoscute în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re, pe baza unei<br />
proceduri <strong>de</strong> <strong>al</strong>ocare sistema<strong>ti</strong>că şi raţion<strong>al</strong>ă, atunci când se aşteaptă să se obţină<br />
beneficii economice în <strong>de</strong>cursul mai multor perioa<strong>de</strong> contabile şi când asocierea<br />
acestora cu veniturile poate fi <strong>de</strong>terminată doar în mod vag sau indirect. Această<br />
mod<strong>al</strong>itate este, <strong>de</strong>seori, necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu<br />
u<strong>ti</strong>lizarea unor ac<strong>ti</strong>ve, cum ar fi: ac<strong>ti</strong>vele corpor<strong>al</strong>e, fond comerci<strong>al</strong>, licenţe şi mărci <strong>de</strong><br />
comerţ; în astfel <strong>de</strong> cazuri, cheltui<strong>al</strong>a este prezentată ca amor<strong>ti</strong>zare. Aceste proceduri <strong>de</strong><br />
<strong>al</strong>ocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioa<strong>de</strong>lor contabile în care<br />
36
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
se consumă sau expiră beneficiile economice asociate acestor elemente.<br />
O cheltui<strong>al</strong>ă este recunoscută imediat în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re, atunci<br />
când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când, şi în măsura în<br />
care, viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează să mai corespundă<br />
condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub formă <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>v.<br />
O cheltui<strong>al</strong>ă este, <strong>de</strong> asemenea, recunoscută în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re în<br />
acele situaţii în care apare o datorie fără recunoaşterea unui ac<strong>ti</strong>v, cum ar fi cazul în<br />
care datoria apare ca urmare a acordării <strong>de</strong> garanţii pentru produsele vândute.<br />
În ansamblul cheltuielilor unei întreprin<strong>de</strong>ri pon<strong>de</strong>rea o <strong>de</strong>ţin cele <strong>de</strong><br />
exploatare, cheltuieli structurate, pentru facilitarea evi<strong>de</strong>nţei şi controlului, în<br />
următoarele categorii <strong>de</strong> cheltuieli: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu prestaţiile<br />
externe, cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, cheltuieli cu<br />
person<strong>al</strong>ul şi <strong>al</strong>te cheltuieli <strong>de</strong> exploatare. Ne propunem, în acest materi<strong>al</strong>, să prezentăm<br />
câteva elemente legate <strong>de</strong> recunoaşterea cheltuielilor cu prestaţiile externe, pe care<br />
întreprin<strong>de</strong>rea le u<strong>ti</strong>lizează în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>sfăşurării propriei ac<strong>ti</strong>vităţi.<br />
În plan gener<strong>al</strong>, trecerea la economia bazată pe cunoş<strong>ti</strong>nţe, se caracterizează<br />
printr-o intensificare a extern<strong>al</strong>izării ac<strong>ti</strong>vităţilor, atât la firmele mari, cât şi în cele<br />
mijlocii şi chiar mici. Prin aceasta se înţelege renunţarea <strong>de</strong> către o întreprin<strong>de</strong>re la a<br />
mai re<strong>al</strong>iza în cadrul său anumite procese <strong>de</strong> muncă, mai puţin importante sau pentru<br />
care nu dispune <strong>de</strong> suficiente capabilităţi, ce pot fi efectuate <strong>de</strong> terţi speci<strong>al</strong>izaţi în<br />
condiţiile unui raport preţ-c<strong>al</strong>itate mai bun sau i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>c, diminuându-şi complexitatea<br />
ac<strong>ti</strong>vităţilor manageri<strong>al</strong>e şi operaţion<strong>al</strong>e, în ve<strong>de</strong>rea concentrării asupra ac<strong>ti</strong>vităţilor<br />
cheie, <strong>de</strong>terminante pentru performanţele s<strong>al</strong>e 8 .<br />
În aceste condiţii lucrările şi serviciile executate <strong>de</strong> terţi, implicit cheltuielile<br />
corespunzătoare, dobân<strong>de</strong>sc o semnificaţie majoră în asigurarea funcţionării en<strong>ti</strong>tăţilor<br />
economice. Având în ve<strong>de</strong>re importanţa sporită a acestor eforturi re<strong>al</strong>izate <strong>de</strong><br />
întreprin<strong>de</strong>re, contabilitatea financiară grupează cheltuielile cu prestaţiile externe<br />
în două categorii:<br />
- cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea<br />
ac<strong>ti</strong>vităţii întreprin<strong>de</strong>rii, ce se urmăresc cu ajutorul conturilor din grupa 61 ˝Cheltuieli<br />
cu lucrările şi serviciile executate <strong>de</strong> terţi˝;<br />
- cheltuieli privind serviciile legate direct <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> ansamblu <strong>al</strong>e<br />
întreprin<strong>de</strong>rii şi sunt înregistrate cu ajutorul conturilor reunite în grupa 62 ˝Cheltuieli cu<br />
<strong>al</strong>te servicii executate <strong>de</strong> terţi˝9.<br />
Un element <strong>de</strong> o <strong>de</strong>osebită importanţă pentru toate cheltuielile din aceste grupe,<br />
atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re financiar-contabil, cât şi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re juridic şi<br />
comerci<strong>al</strong>, este reprezentat <strong>de</strong> contractul sau cel puţin comanda ca punct <strong>de</strong> plecare în<br />
fundamentarea şi, implicit, în recunoaşterea ulterioară a acestor cheltuieli. În acest sens,<br />
pentru ansamblul lucrărilor şi serviciilor executate <strong>de</strong> terţi (mai puţin cele care se referă<br />
la întreţinerea şi repararea întâmplătoare a ac<strong>ti</strong>velor, unele servicii poşt<strong>al</strong>e, <strong>de</strong><br />
comunicaţii şi mul<strong>ti</strong>plicare a documentelor etc. şi cele efectuate <strong>de</strong> cei ce sunt<br />
<strong>de</strong>semnaţi prin hotărâre a adunării gener<strong>al</strong>e a acţionarilor), este obligatorie existenţa<br />
contractului scris care să cuprindă date a<strong>de</strong>cvate, suficiente şi relevante, referitoare la<br />
prestatori, termenele <strong>de</strong> execuţie, precizarea expresă sau explicită a conţinutului<br />
8 Ov. Nicolescu (coordonator), Sistemul organizatoric <strong>al</strong> firmei, Editura <strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>,<br />
2003, pag. 87.<br />
9 M. Ristea, M. Dima, Contabilitatea societăţilor comerci<strong>al</strong>e, Editura Universitară, Bucureş<strong>ti</strong>,<br />
2002, pg. 297<br />
37
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
prestaţiei, precum şi tarifele percepute, respec<strong>ti</strong>v v<strong>al</strong>oarea tot<strong>al</strong>ă a contractului.<br />
Def<strong>al</strong>carea prestaţiilor, respec<strong>ti</strong>v a cheltuielilor <strong>de</strong> această natură, trebuie să se facă pe<br />
întreaga durată <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a contractului sau pe durata re<strong>al</strong>izării obiectului<br />
contractului.<br />
Cu ocazia înregistrării în contabilitate, se re<strong>al</strong>izează verificarea prestaţiei<br />
efec<strong>ti</strong>v re<strong>al</strong>izate prin an<strong>al</strong>iza documentelor jus<strong>ti</strong>fica<strong>ti</strong>ve (anexe la factură) care atestă<br />
efectuarea serviciilor sau executarea lucrărilor: <strong>de</strong>vize, situaţii <strong>de</strong> lucrări, procese<br />
verb<strong>al</strong>e <strong>de</strong> recepţie, rapoarte <strong>de</strong> lucru, studii <strong>de</strong> fezabilitate, <strong>de</strong> piaţă sau orice <strong>al</strong>te<br />
materi<strong>al</strong>e corespunzătoare.<br />
A. Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor cu lucrările şi serviciile<br />
executate <strong>de</strong> terţi<br />
În această grupă se cuprind cheltuielile cu lucrările <strong>de</strong> întreţinere şi reparaţiile,<br />
cheltuielile cu re<strong>de</strong>venţele, locaţiile <strong>de</strong> ges<strong>ti</strong>une şi chiriile, cheltuieli cu primele <strong>de</strong><br />
asigurare şi cheltuieli cu studiile şi cercetările.<br />
Cheltuielile cu reparaţiile<br />
În procesul <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare a construcţiilor, maşinilor, inst<strong>al</strong>aţiilor, u<strong>ti</strong>lajelor şi<br />
mijloacelor <strong>de</strong> transport şi <strong>al</strong>tele, intervin <strong>de</strong>reglări şi <strong>de</strong>fecţiuni care împiedică<br />
funcţionarea lor norm<strong>al</strong>ă, cu efecte, uneori grave, în producţia <strong>de</strong> bunuri, executarea <strong>de</strong><br />
lucrări sau prestarea <strong>de</strong> servicii. Cauzele apariţiei acestor <strong>de</strong>fecţiuni constau într-o uzură<br />
norm<strong>al</strong>ă, u<strong>ti</strong>lizare excesivă sau întreţinere <strong>de</strong>fectuoasă, care reduc randamentul ac<strong>ti</strong>velor<br />
corpor<strong>al</strong>e sub nivelul op<strong>ti</strong>m. Pentru a păstra cât mai mult <strong>ti</strong>mp randamentul norm<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
funcţionare sau <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare a acestor bunuri corpor<strong>al</strong>e, sunt necesare revizii sau<br />
întreţineri periodice (ca operaţii curente necesare, dar <strong>de</strong> mică amploare) şi reparaţiile.<br />
Reparaţiile, la nivel conceptu<strong>al</strong>, se cons<strong>ti</strong>tuie într-un ansamblu <strong>de</strong> operaţii<br />
efectuate asupra unui ac<strong>ti</strong>v uzat sau <strong>de</strong>fectat pentru <strong>al</strong> menţine în starea norm<strong>al</strong>ă <strong>de</strong><br />
funcţionare şi/sau înlocuirea unor elemente (piese <strong>de</strong> schimb, subansamble etc.) pentru<br />
a-l readuce în aceeaşi stare norm<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> funcţionare. Cu <strong>al</strong>te cuvinte, sau tot la nivel<br />
conceptu<strong>al</strong>, piesele <strong>de</strong> schimb reprezintă o parte <strong>de</strong>montabilă (o parte componentă) a<br />
unei maşini, a unui mecanism, a unei construcţii sau u<strong>ti</strong>laj, fabricată izolat, menită să<br />
înlocuiască <strong>al</strong>tă piesă, i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>că, dar uzată a mecanismului. Această concepţie ne<br />
conduce la concluzia evi<strong>de</strong>ntă că, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> ariei <strong>de</strong> cuprin<strong>de</strong>re,<br />
˝reparaţiile˝ reprezintă o categorie mai largă <strong>de</strong>cât ˝piesele <strong>de</strong> schimb˝, dar care induce<br />
o oarecare ˝<strong>al</strong>terare˝ a acurateţei informaţiei contabile.<br />
Reparaţiile, <strong>de</strong> orice fel, se pot re<strong>al</strong>iza apelând la terţi, persoane fizice sau<br />
juridice speci<strong>al</strong>izate. Aceste prestaţii se concep şi se <strong>de</strong>rulează pe bază <strong>de</strong> <strong>de</strong>viz şi<br />
contract încheiat între părţi, lucrări ce se <strong>de</strong>contează între partenerii contractu<strong>al</strong>i pe baza<br />
facturii. De asemenea, reparaţiile se pot efectua şi cu forţe proprii, dacă sunt asigurate<br />
condiţiile necesare: atelierele, maşinile, u<strong>ti</strong>lajele şi piesele <strong>de</strong> schimb necesare, precum<br />
şi person<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate.<br />
Având ca premisă complexitatea conceptu<strong>al</strong>ă a operaţiilor <strong>de</strong> reparaţii, pe care<br />
am prezentat-o în mod succint 10 , bineînţeles că şi transpunerea în reglementări, norme<br />
contabile, implicit conturi u<strong>ti</strong>lizate pentru reflectarea acestor operaţii, nu putea fi <strong>de</strong>cât<br />
o problemă sensibilă. Contabilitatea cheltuielilor cu reparaţiile fiind influenţată <strong>de</strong> o<br />
serie <strong>de</strong> norme internaţion<strong>al</strong>e, cu predilecţie, însă, IAS 16 ˝Imobilizări corpor<strong>al</strong>e˝ şi<br />
SIC 23, ˝Revizii sau reparaţii gener<strong>al</strong>e˝, se organizează <strong>de</strong> agenţii economici în<br />
10 S. Domnişoru, R. Ogarcă, Cheltuielile cu reparaţiile şi piesele <strong>de</strong> schimb, Ges<strong>ti</strong>unea şi<br />
contabilitatea firmei, nr. 12, Bucureş<strong>ti</strong>, 2002, pg. 58-61<br />
38
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
funcţie <strong>de</strong> felul sau natura reparaţiilor (revizii tehnice, reparaţii curente sau capit<strong>al</strong>e), ca<br />
şi <strong>de</strong> mod<strong>al</strong>itatea lor <strong>de</strong> executare: cu resurse proprii sau pe baza serviciilor executate<br />
<strong>de</strong> terţi.<br />
Contabilitatea cheltuielilor cu reparaţiile <strong>de</strong> orice fel, inclusiv cele capit<strong>al</strong>e,<br />
executate <strong>de</strong> terţi, este mai simplu <strong>de</strong> organizat şi <strong>de</strong> condus, <strong>de</strong>cât cea a cheltuielilor<br />
cu aceleaşi reparaţii executate intern. Astfel, la agenţii economici care beneficiază <strong>de</strong><br />
reparaţii executate <strong>de</strong> terţi, cu ocazia recepţionării lucrării, pe baza <strong>de</strong>vizului şi a facturi<br />
primite, în contabilitate se reflectă:<br />
%<br />
611<br />
˝Cheltuieli cu întreţinerea şi<br />
reparaţiile˝<br />
4426<br />
˝TVA <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bilă˝<br />
= 401<br />
˝Furnizori˝<br />
apariţia contului <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţiere a taxei pe v<strong>al</strong>oare adăugată fiind rela<strong>ti</strong>vă în funcţie <strong>de</strong><br />
c<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> ne/plă<strong>ti</strong>tor <strong>al</strong> acestei taxe a furnizorului.<br />
Reparaţiile executate cu resurse proprii, se înregistrează în conturile care<br />
exprimă natura cheltuielilor (consum <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> schimb şi <strong>al</strong>te materi<strong>al</strong>e, cota-parte din<br />
contrav<strong>al</strong>oarea materi<strong>al</strong>elor <strong>de</strong> natura obiectelor <strong>de</strong> inventar u<strong>ti</strong>lizate cu această ocazie,<br />
energie electrică şi <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă natură, amor<strong>ti</strong>zarea u<strong>ti</strong>lajelor şi aparatelor folosite, s<strong>al</strong>arii şi<br />
contribuţiile aferente s<strong>al</strong>ariilor etc.)<br />
Recunoaşterea cheltuielilor <strong>de</strong> reparaţii în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re<br />
<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> circumstanţele care au fost luate în c<strong>al</strong>cul la recunoaşterea şi ev<strong>al</strong>uarea<br />
iniţi<strong>al</strong>ă a imobilizărilor corpor<strong>al</strong>e aferente. Astfel, ˝cheltuielile ulterioare aferente unui<br />
element <strong>de</strong> natura imobilizărilor corpor<strong>al</strong>e, care a fost <strong>de</strong>ja recunoscut, trebuie<br />
adăugate v<strong>al</strong>orii contabile a ac<strong>ti</strong>vului numai atunci când se es<strong>ti</strong>mează că<br />
întreprin<strong>de</strong>rea va obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă <strong>de</strong><br />
performanţele es<strong>ti</strong>mate iniţi<strong>al</strong> ca fiind corespunzătoare. Toate cheltuielile ulterioare<br />
trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost suportate (efectuate).˝11<br />
Cu <strong>al</strong>te cuvinte sau dacă an<strong>al</strong>izăm recunoaşterea cheltuielilor <strong>de</strong> reparaţii, există două<br />
<strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>ve <strong>de</strong> lucru:<br />
- dacă înregistrăm o creştere a performanţelor ac<strong>ti</strong>vului şi a beneficiilor ce<br />
urmează a fi <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> acesta (o mo<strong>de</strong>rnizare a imobilizărilor corpor<strong>al</strong>e), atunci<br />
v<strong>al</strong>oarea cheltuielilor (eforturilor) trebuie ataşată ac<strong>ti</strong>vului respec<strong>ti</strong>v sau transformată<br />
într-un ac<strong>ti</strong>v in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re contabil (SIC 23);<br />
- dacă este o reparaţie obişnuită (o reabilitare a parametrilor iniţi<strong>al</strong>i), pentru<br />
conectarea veniturilor cu cheltuielile, nu mai este necesară ˝ac<strong>ti</strong>varea˝ cheltuielilor ca<br />
fiind aferente veniturilor viitoare. Spunem aceasta întrucât uzura fizică a ac<strong>ti</strong>vului a fost<br />
<strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> ˝efortul <strong>de</strong>pus <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vul respec<strong>ti</strong>v pentru re<strong>al</strong>izarea veniturilor trecute″<br />
(obţinute <strong>de</strong>ja până la momentul reparaţiei); în consecinţă cheltuielile cu eliminarea<br />
acestei uzuri (cu reparaţia <strong>de</strong>teriorărilor suportate <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vul corpor<strong>al</strong>) au legătură cu<br />
11 Standar<strong>de</strong>le Internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> Contabilitate, Editura <strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>, 2002, IAS 16,<br />
paragraful 23, preluat în legislaţia naţion<strong>al</strong>ă în mod implicit prin OMF nr. 94/2001 şi explicit<br />
prin OMF nr. 306/2002<br />
39
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
veniturile obţinute urmare a u<strong>ti</strong>lizării ac<strong>ti</strong>vului până la momentul reparaţiei, <strong>de</strong>venind<br />
astfel cheltuieli curente, chiar ˝întârziate˝.<br />
Excepţiile <strong>de</strong> la regula mai sus menţionată, conform SIC 23, se re<strong>al</strong>izează:<br />
- atunci când întreprin<strong>de</strong>rea a i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficat (an<strong>ti</strong>cipat), ca şi componentă<br />
separată a ac<strong>ti</strong>vului, o v<strong>al</strong>oare reprezentând reviziile sau reparaţiile gener<strong>al</strong>e şi a<br />
amor<strong>ti</strong>zat <strong>de</strong>ja acea componentă;<br />
- în condiţiile în care întreprin<strong>de</strong>rea a consi<strong>de</strong>rat a<strong>de</strong>cvat să se trateze ca şi<br />
ac<strong>ti</strong>ve separate componente majore <strong>al</strong>e imobilizărilor corpor<strong>al</strong>e care necesită<br />
înlocuiri la interv<strong>al</strong>e regulate <strong>de</strong> <strong>ti</strong>mp, <strong>de</strong>oarece acestea au durate <strong>de</strong> viaţă u<strong>ti</strong>le diferite<br />
<strong>de</strong> cele <strong>al</strong>e imobilizărilor corpor<strong>al</strong>e cărora le sunt aferente (<strong>de</strong> exemplu, inst<strong>al</strong>aţia <strong>de</strong><br />
clima<strong>ti</strong>zare dintr-o clădire, cablul transportor existent în cadrul unui teleferic etc.).<br />
Cheltuielile cu reparaţiile înregistrate în condiţiile acestor excepţii sunt <strong>de</strong> natură<br />
inves<strong>ti</strong>ţion<strong>al</strong>ă, prac<strong>ti</strong>c se înlocuiesc, după caz, vechile ac<strong>ti</strong>ve imobilizate recunoscute la<br />
recepţia iniţi<strong>al</strong>ă.<br />
Cheltuielile cu re<strong>de</strong>venţele, locaţiile <strong>de</strong> ges<strong>ti</strong>une şi chiriile<br />
Re<strong>de</strong>venţele, locaţiile <strong>de</strong> ges<strong>ti</strong>une şi chiriile sunt reprezentate <strong>de</strong> sumele <strong>de</strong> bani<br />
sau <strong>al</strong>te ac<strong>ti</strong>ve datorate terţilor pentru concesionarea unor bunuri sau v<strong>al</strong>ori, locaţia<br />
fondului <strong>de</strong> comerţ sau <strong>al</strong> unor imobilizări, închirierea unor ac<strong>ti</strong>ve etc. Indiferent <strong>de</strong><br />
categoria la care ne referim şi care diferenţiază numai mărimea sumei ce trebuie<br />
înregistrată, în contabilitate toate aceste cheltuieli se reflectă în mod i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>c.<br />
Plăţile şi datoriile pentru chirii sau re<strong>de</strong>venţe, ce sunt ocazionate <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitatea<br />
întreprin<strong>de</strong>rii, trebuie recunoscute în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re, <strong>de</strong> regulă, în mod<br />
linear pe parcursul <strong>de</strong>rulării contractului. Perioadă în care întreprin<strong>de</strong>rea<br />
beneficiază <strong>de</strong> dreptul <strong>de</strong> folosinţă <strong>al</strong> diverselor bunuri şi v<strong>al</strong>ori sau folosind o <strong>al</strong>tă<br />
bază sistema<strong>ti</strong>că şi reprezenta<strong>ti</strong>vă pentru ritmul beneficiului u<strong>ti</strong>lizatorului.<br />
Reflectarea în contabilitate se încadrează în următoarea formulă:<br />
612<br />
˝Cheltuielile cu re<strong>de</strong>venţele,<br />
locaţiile <strong>de</strong> ges<strong>ti</strong>une şi chiriile˝<br />
= 401<br />
˝Furnizori˝<br />
408<br />
˝Furnizori facturi nesosite˝<br />
471<br />
˝Cheltuieli înregistrate în avans˝<br />
Cheltuielile cu primele <strong>de</strong> asigurare<br />
Primele <strong>de</strong> asigurare sunt sume <strong>de</strong> bani achitate <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re unor societăţi<br />
<strong>de</strong> asigurări, în scopul acoperirii unor potenţi<strong>al</strong>e riscuri şi care nu pot fi suportate<br />
integr<strong>al</strong> în momentul producerii lor sau suportarea acestora, exclusiv <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re,<br />
ar crea un impact <strong>de</strong>osebit în ac<strong>ti</strong>vitatea financiară.<br />
Dacă la recunoaşterea majorităţii cheltuielilor funcţionează şi principiul<br />
conectării lor cu veniturile la a căror re<strong>al</strong>izare par<strong>ti</strong>cipă, în cazul cheltuielilor cu<br />
asigurările, această problemă este puţin mai nuanţată. De regulă, în cazul cheltuielilor<br />
cu asigurările, veniturile nu apar (nu se produc), <strong>de</strong>cât în condiţiile în care s-a produs<br />
nefericitul eveniment ce a fost asigurat, cu <strong>al</strong>te cuvinte sunt venituri mai puţin dorite <strong>de</strong><br />
întreprin<strong>de</strong>re, însă plăţile, respec<strong>ti</strong>v cheltuielile, se efectuează pentru protejarea<br />
financiară a diverselor ac<strong>ti</strong>ve.<br />
40
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
Primele <strong>de</strong> asigurare plă<strong>ti</strong>ndu-se prepon<strong>de</strong>rent în prima parte a <strong>de</strong>rulării<br />
contractului <strong>de</strong> asigurări, cheltuielile (<strong>de</strong> amor<strong>ti</strong>zare a acestor prime) <strong>de</strong> asigurare se<br />
recunosc în contabilitate, în măsura în care au legătură cu bunurile şi ac<strong>ti</strong>vitatea<br />
întreprin<strong>de</strong>rii, în mod eş<strong>al</strong>onat, liniar sau direct proporţion<strong>al</strong> cu evoluţia riscului<br />
asigurat, după formula contabilă:<br />
613<br />
˝Cheltuielile cu primele <strong>de</strong><br />
asigurare˝<br />
= 471<br />
˝Cheltuieli înregistrate în avans˝<br />
sau<br />
conturi din clasa a 5-a care arată<br />
mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> plată a primelor <strong>de</strong><br />
asigurare<br />
Întrucât domeniul asigurărilor se interferează în mod consistent cu cel <strong>al</strong><br />
inves<strong>ti</strong>ţiilor financiare, la recunoaşterea sau înregistrarea în contabilitate a primelor<br />
(ratelor) <strong>de</strong> asigurare plă<strong>ti</strong>te trebuie re<strong>al</strong>izată dis<strong>ti</strong>ncţia între:<br />
- ratele <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> <strong>de</strong> natura inves<strong>ti</strong>ţiilor, ce se recunosc ca un ac<strong>ti</strong>v bine<br />
<strong>de</strong>finit sau se cumulează unui ac<strong>ti</strong>v financiar existent în întreprin<strong>de</strong>re;<br />
- primele <strong>de</strong> asigurare care sunt recunoscute în cadrul cheltuielilor curente, cel<br />
mult şi în mod temporar trec prin contul <strong>de</strong> regularizare în <strong>ti</strong>mp a cheltuielilor.<br />
Recunoaşterea acestor eforturi <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> obiectul asigurării şi <strong>de</strong> beneficiarul<br />
<strong>de</strong>spăgubirilor, respec<strong>ti</strong>v res<strong>ti</strong>tuirilor re<strong>al</strong>izate <strong>de</strong> societatea <strong>de</strong> asigurări raportat la<br />
întreprin<strong>de</strong>rea plă<strong>ti</strong>toare a primelor <strong>de</strong> asigurare sau a ratelor <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> conform<br />
contractului.<br />
Cheltuielile cu studiile şi cercetările<br />
Întreprin<strong>de</strong>rile cheltuiesc frecvent resurse sau angajează datorii pentru achiziţia<br />
<strong>de</strong> cunoş<strong>ti</strong>nţe ş<strong>ti</strong>inţifice sau tehnologice, proiectarea şi implementarea unor noi procese<br />
sau sisteme, cunoş<strong>ti</strong>nţe <strong>de</strong>spre piaţă şi produse etc. Recunoaşterea sau înregistrarea în<br />
contabilitate a acestor elemente este puternic influenţată <strong>de</strong> IAS 38 ˝Ac<strong>ti</strong>ve<br />
necorpor<strong>al</strong>e˝, care, în ceea ce priveşte ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> cercetare, corespun<strong>de</strong> cu OMF nr.<br />
94 / 2001. Potrivit acestui standard dacă unul din elementele (cheltuielile), mai sus<br />
menţionate, nu se încadrează în <strong>de</strong>finiţia ac<strong>ti</strong>velor necorpor<strong>al</strong>e, atunci cheltui<strong>al</strong>a cu<br />
achiziţia sau producerea sa din resurse proprii este recunoscută în cheltuieli atunci când<br />
se efectuează.<br />
Atât IAS 38 cât şi OMF 94 fac dis<strong>ti</strong>ncţie între cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare, astfel:<br />
- cercetarea este o inves<strong>ti</strong>gaţie origin<strong>al</strong>ă şi planificată, efectuată din<br />
perspec<strong>ti</strong>va dobândirii <strong>de</strong> noi cunoş<strong>ti</strong>nţe ş<strong>ti</strong>inţifice sau tehnologice, precum şi a unei<br />
bune înţelegeri. Prin urmare, cheltuielile <strong>de</strong> cercetare sunt recunoscute în perioada în<br />
care s-au efectuat;<br />
- <strong>de</strong>zvoltarea (conceperea) constă în aplicarea rezultatelor cercetării sau a<br />
<strong>al</strong>tor cunoş<strong>ti</strong>nţe într-un proces <strong>de</strong> planificare sau proiectare, în scopul producţiei <strong>de</strong><br />
materi<strong>al</strong>e, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii noi, înaintea stabilirii<br />
producţiei <strong>de</strong> serie sau a u<strong>ti</strong>lizării. În consecinţă, cheltuielile provocate <strong>de</strong> această<br />
ac<strong>ti</strong>vitate fac obiectul ac<strong>ti</strong>velor imobilizate şi sunt recunoscute în contul <strong>de</strong> profit şi<br />
pier<strong>de</strong>re, prin amor<strong>ti</strong>zare sistema<strong>ti</strong>că, pe parcursul exploatării rezultatelor cercetării, a<br />
materi<strong>al</strong>elor şi vânzării produselor şi serviciilor astfel proiectate (concepute).<br />
În cadrul cheltuielilor <strong>de</strong> cercetare ce se recunosc în perioada curentă există<br />
două <strong>ti</strong>puri <strong>de</strong> cheltuieli:<br />
41
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
- o primă categorie, care nu este urmată <strong>de</strong> un proces <strong>de</strong> concepere ci numai<br />
<strong>de</strong> unul <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, <strong>de</strong> exemplu: conducerea întreprin<strong>de</strong>rii, constatând că un anumit<br />
produs nu se mai vin<strong>de</strong> la nivelurile es<strong>ti</strong>mate, solicită efectuarea unui studiu pentru<br />
i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea şi înlăturarea opera<strong>ti</strong>vă a cauzelor acestui efect;<br />
- <strong>al</strong>tă categorie este reprezentată <strong>de</strong> cheltuielile ce preced conceperea unui<br />
ac<strong>ti</strong>v, <strong>de</strong> exemplu: ac<strong>ti</strong>vităţi în scopul obţinerii <strong>de</strong> noi cunoş<strong>ti</strong>nţe; căutarea în direcţia<br />
ev<strong>al</strong>uării şi selecţiei fin<strong>al</strong>e a aplicaţiilor din cercetare; cercetarea pentru <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>ve <strong>de</strong><br />
materi<strong>al</strong>e, produse, procese, sisteme sau servicii şi formularea, simularea, ev<strong>al</strong>uarea şi<br />
selecţia fin<strong>al</strong>ă a <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>velor posibile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. În cadrul acestor cheltuieli se<br />
cuprind eforturile <strong>de</strong> studiu şi cercetare re<strong>al</strong>izate <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re în legătură cu<br />
re<strong>al</strong>izarea unui ac<strong>ti</strong>v necorpor<strong>al</strong> <strong>de</strong> la momentul iniţi<strong>al</strong> până la momentul <strong>de</strong>ciziei<br />
privind (in)fiabilitatea proiectului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
Toate aceste cheltuieli, dacă se apelează pentru re<strong>al</strong>izarea lor la unităţi<br />
speci<strong>al</strong>izate, se înregistrează în contabilitate, pe bază <strong>de</strong> contract şi factură sau <strong>de</strong>viz <strong>de</strong><br />
lucrări (cheltuieli), după formula:<br />
614<br />
˝Cheltuielile cu studiile şi cercetările˝<br />
= 401<br />
˝Furnizori˝<br />
sau<br />
408<br />
˝Furnizori facturi nesosite˝<br />
B. Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor cu <strong>al</strong>te prestaţii externe<br />
Pentru prestaţii externe ce au legătură cu ac<strong>ti</strong>vitatea întreprin<strong>de</strong>rii, contabilitatea<br />
financiară şi-a creat următoarele categorii:<br />
- cheltuieli cu colaboratorii;<br />
- cheltuieli privind comisioanele şi onorariile;<br />
- cheltuieli <strong>de</strong> protocol, reclamă şi publicitate;<br />
- cheltuieli cu transportul <strong>de</strong> bunuri şi <strong>de</strong> person<strong>al</strong>;<br />
- cheltuieli cu <strong>de</strong>plasările, <strong>de</strong>taşările şi transferări;<br />
- cheltuieli poşt<strong>al</strong>e şi taxele <strong>de</strong> comunicaţii;<br />
- cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate;<br />
- <strong>al</strong>te cheltuieli cu serviciile executate <strong>de</strong> terţi.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re că pentru o parte însemnată a acestor categorii <strong>de</strong> cheltuieli<br />
nu există opţiuni privind contabilizarea lor, vom prezenta în con<strong>ti</strong>nuare acele categorii<br />
pentru care, într-a<strong>de</strong>văr, există direse opţiuni privind recunoaşterea în contabilitate.<br />
Cheltuieli <strong>de</strong> protocol, reclamă şi publicitate<br />
Sunt tratate împreună aceste cheltuieli pentru că au acelaşi scop <strong>de</strong> a susţine<br />
imaginea, ac<strong>ti</strong>vităţile şi, implicit, profiturile firmei. Totuşi se impune o diferenţiere<br />
în:<br />
- cheltuieli <strong>de</strong> protocol, care sunt recunoscute ca atare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
contabil ca fiind cheltuieli în sprijinul veniturilor la momentul la care acestea se<br />
efectuează (plătesc), însă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fisc<strong>al</strong>, momentan, în ţara noastră, sunt<br />
plafonate superior în ceea ce priveşte recunoaşterea (2% aplicat la profitul brut cumulat<br />
cu cheltuielile <strong>de</strong> protocol, în acelaşi <strong>ti</strong>mp existând o interdicţie selec<strong>ti</strong>vă pentru unele<br />
produse <strong>al</strong>cool, tutun etc.). Recunoaşterea contabilă se bazează pe caracterul mai puţin<br />
semnifica<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> acestor cheltuieli, în condiţiile în care managementul întreprin<strong>de</strong>rii se<br />
42
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
află într-o abordare construc<strong>ti</strong>v pozi<strong>ti</strong>vă. Restricţia fisc<strong>al</strong>ă îşi propune să <strong>de</strong>termine un<br />
astfel <strong>de</strong> comportament <strong>al</strong> administraţiei agenţilor economici.<br />
- cheltuielile <strong>de</strong> reclamă şi publicitate, pe care le consi<strong>de</strong>răm o categorie<br />
dis<strong>ti</strong>nctă, întrucât acestea, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> primele, în unele situaţii, sunt mult mai<br />
suscep<strong>ti</strong>bile <strong>de</strong> a fi capit<strong>al</strong>izate. În cadrul acestei categorii se regăsesc: cheltuielile<br />
efectuate în scopul popularizării firmei, produsului sau serviciului, u<strong>ti</strong>lizând mijloace <strong>de</strong><br />
informare în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii<br />
materi<strong>al</strong>elor ce urmează a fi difuzate sau publicate ş.a.<br />
De asemenea, se includ în categoria cheltuielilor <strong>de</strong> reclamă şi publicitate şi<br />
bunurile ce se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea<br />
produselor şi <strong>de</strong>monstraţii la punctele <strong>de</strong> vânzare, precum şi <strong>al</strong>te bunuri acordate în<br />
scopul vânzării.<br />
În măsura în care aceste cheltuieli în<strong>de</strong>plinesc condiţiile <strong>de</strong> a fi tratate ca ac<strong>ti</strong>ve<br />
necorpor<strong>al</strong>e, se imobilizează pentru o amor<strong>ti</strong>zare sistema<strong>ti</strong>că raportată la efectele<br />
efortului privind promovarea, <strong>al</strong>tfel ele sunt recunoscute în perioada pentru care s-a<br />
încheiat contractul <strong>de</strong> reclamă şi publicitate (în care furnizorul re<strong>al</strong>izează promovarea în<br />
favoarea întreprin<strong>de</strong>rii). Este posibil ca momentul anumitor plăţi <strong>al</strong>e contrav<strong>al</strong>orii<br />
promovării să se regăsească în interv<strong>al</strong>ul în care prestaţia se produce.<br />
Pentru reflectarea în contabilitate a cheltuielilor curente, atât cele <strong>de</strong> protocol<br />
cât şi cele <strong>de</strong> promovare, se foloseşte formula:<br />
623<br />
˝Cheltuielile <strong>de</strong> protocol, reclamă şi<br />
publicitate˝<br />
= 471<br />
˝Cheltuieli înregistrate în avans˝<br />
sau<br />
conturi <strong>de</strong> stocuri<br />
sau<br />
conturi din grupa 40 ˝Furnizori şi<br />
conturi asimilate˝<br />
sau<br />
conturi din clasa a 5-a care arată<br />
mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> plată<br />
Anu<strong>al</strong> se verifică încadrarea cheltuielilor <strong>de</strong> protocol în limitele impuse <strong>de</strong><br />
legislaţia fisc<strong>al</strong>ă şi pentru eventu<strong>al</strong>a sumă ce <strong>de</strong>păşeşte aceste limite se impune anularea<br />
taxei pe v<strong>al</strong>oarea adăugată ce a fost <strong>de</strong>dusă la momentul achiziţiei, pe baza următoarei<br />
formule contabile:<br />
635<br />
˝Cheltuieli cu <strong>al</strong>te impozite, taxe şi<br />
vărsăminte asimilate˝<br />
= 4426<br />
˝TVA <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bilă˝<br />
Cheltuieli cu transportul <strong>de</strong> bunuri şi <strong>de</strong> person<strong>al</strong><br />
Cheltuielile din această categorie reflectă contrav<strong>al</strong>oarea transporturilor, <strong>de</strong><br />
regulă, re<strong>al</strong>izate <strong>de</strong> terţi, şi suportate <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re cu ocazia livrării sau vânzării<br />
produselor, mărfurilor şi a prestaţiilor vândute. Altfel spus, sunt cheltuielile <strong>de</strong> transport<br />
ce pot fi conectate în aceeaşi perioadă la veniturile corespon<strong>de</strong>nte înregistrate <strong>de</strong><br />
întreprin<strong>de</strong>re.<br />
43
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Ansamblul serviciilor <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> care beneficiază întreprin<strong>de</strong>rea se<br />
recunoaşte în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re în mod diferenţiat rela<strong>ti</strong>v la obiectul<br />
transportului:<br />
- ocazionat <strong>de</strong> achiziţia unei imobilizări amor<strong>ti</strong>zabile;<br />
- pentru aprovizionarea <strong>de</strong> stocuri;<br />
- mişcări şi prelucrări <strong>de</strong> stocuri (mai puţin livrările spre vânzare) precum şi<br />
pentru transportarea propriilor s<strong>al</strong>ariaţi;<br />
- cu ocazia vânzărilor (ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere) şi pentru ac<strong>ti</strong>vitatea gener<strong>al</strong>ă a<br />
întreprin<strong>de</strong>rii.<br />
Astfel, dacă se înregistrează în contabilitate factura furnizorului pentru<br />
transportul unui echipament tehnologic ce nu necesită montaj, atunci aceasta se va<br />
reflecta (recunoaşte) în contabilitate după formula:<br />
%<br />
2131<br />
˝Echipamente tehnologice˝<br />
4426<br />
˝TVA <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bilă˝<br />
= 404<br />
˝Furnizori <strong>de</strong> imobilizări˝<br />
Cheltuielile <strong>de</strong> transport <strong>de</strong>vin astfel componente <strong>al</strong>e costului <strong>de</strong> achiziţie <strong>al</strong><br />
ac<strong>ti</strong>velor imobilizate, fiind recunoscute în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re pe c<strong>al</strong>ea<br />
amor<strong>ti</strong>zării contrav<strong>al</strong>orii echipamentului tehnologic.<br />
Aproxima<strong>ti</strong>v în aceiaşi termeni se regăsesc cheltuielile <strong>de</strong> transport şi la<br />
aprovizionarea stocurilor. Dacă se înregistrează, spre exemplu, factura privind<br />
transportul efectuat <strong>de</strong> un terţ cu ocazia aprovizionării <strong>de</strong> mărfuri, aceasta se va<br />
înregistra în contabilitate după formula:<br />
%<br />
371<br />
˝Mărfuri˝<br />
sau<br />
378<br />
˝Diferenţe <strong>de</strong> preţ la mărfuri˝<br />
4426<br />
˝TVA <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bilă˝<br />
= 401 ˝Furnizori˝<br />
Cheltuielile cu transportul respec<strong>ti</strong>velor mărfuri (incluse în costul <strong>de</strong> achiziţie <strong>al</strong><br />
stocurilor) se vor recunoaşte în contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re urmare a vânzării mărfurilor,<br />
prin formula contabilă <strong>de</strong> <strong>de</strong>scărcare a ges<strong>ti</strong>unii <strong>de</strong> mărfuri vândute:<br />
607<br />
˝Cheltuieli privind mărfurile˝<br />
= %<br />
371<br />
˝Mărfuri˝<br />
378<br />
˝Diferenţe <strong>de</strong> preţ la mărfuri˝<br />
În situaţia în care transportul re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> cărăuşul partener se produce cu<br />
ocazia vânzării mărfurilor (transport <strong>de</strong> la <strong>de</strong>pozitul întreprin<strong>de</strong>rii până la sediul sau<br />
44
Secţiunea Finanţe - Contabilitate<br />
<strong>de</strong>pozitul cumpărătorului), atunci factura, emisă <strong>de</strong> cărăuş şi primită <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re, se<br />
înregistrează în contabilitate după formula:<br />
%<br />
624<br />
˝Cheltuieli cu transportul <strong>de</strong><br />
bunuri şi <strong>de</strong> person<strong>al</strong> ˝<br />
4426<br />
˝TVA <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bilă˝<br />
= 401<br />
˝Furnizori˝<br />
În acest caz, cheltuielile cu transportul stocurilor sunt recunoscute ca atare în<br />
contul <strong>de</strong> profit şi pier<strong>de</strong>re, întrucât se conectează cu veniturile din vânzarea<br />
respec<strong>ti</strong>velor mărfuri.<br />
După aceeaşi formulă contabilă, ca şi cea u<strong>ti</strong>lizată în cazul serviciilor <strong>de</strong><br />
transport <strong>de</strong> care a beneficiat <strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere, se înregistrează şi<br />
serviciile <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> care beneficiază administraţia gener<strong>al</strong>ă a întreprin<strong>de</strong>rii,<br />
precum şi toate serviciile <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> care beneficiază casele <strong>de</strong> expediţii şi<br />
touroperatorii.<br />
Contrav<strong>al</strong>oarea transportului person<strong>al</strong>ului, la şi <strong>de</strong> la locul <strong>de</strong> muncă,<br />
precum şi transportul stocurilor pentru prelucrări la terţi, în măsura în care este<br />
re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> un cărăuş, se înregistrează, într-o primă fază, în <strong>de</strong>bitul contului 624<br />
˝Cheltuieli cu transportul <strong>de</strong> bunuri şi <strong>de</strong> person<strong>al</strong>˝, astfel:<br />
%<br />
624<br />
˝Cheltuieli cu transportul <strong>de</strong><br />
bunuri şi <strong>de</strong> person<strong>al</strong>˝<br />
4426<br />
˝TVA <strong>de</strong>duc<strong>ti</strong>bilă˝<br />
= 401<br />
˝Furnizori˝<br />
7.140.000 lei<br />
6.000.000 lei<br />
1.140.000 lei<br />
Dintre cheltuielile aferente re<strong>al</strong>izării producţiei să presupunem că cele privind<br />
s<strong>al</strong>ariile sunt în sumă <strong>de</strong> 30.000.000 lei (vom ignora celel<strong>al</strong>te categorii <strong>de</strong> cheltuieli,<br />
consi<strong>de</strong>rând că cele două <strong>al</strong>ese sunt relevante pentru înţelegerea principi<strong>al</strong>ă a<br />
problemelor). Acestea se înregistrează după formula clasică:<br />
641<br />
˝Cheltuieli cu s<strong>al</strong>ariile person<strong>al</strong>ului˝<br />
= 421<br />
˝Person<strong>al</strong> – s<strong>al</strong>arii<br />
datorate˝<br />
30.000.000 lei<br />
Cheltuieli directe <strong>de</strong> producţie în sumă <strong>de</strong> 36.000.000 lei (pentru transportul<br />
stocurilor – 6.000.000 lei şi <strong>de</strong> prelucrare a materiilor prime cu ajutorul propriul<br />
person<strong>al</strong> – 30.000.000 lei), întrucât nu au par<strong>ti</strong>cipat încă la re<strong>al</strong>izarea unui venit din<br />
vânzări, sunt mai întâi ˝stocate˝ prin formula contabilă:<br />
33<br />
˝Producţie în curs <strong>de</strong> execuţie˝<br />
sau<br />
34<br />
˝Produse˝<br />
= 711<br />
˝Variaţia<br />
stocurilor˝.<br />
36.000.000 lei<br />
45
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Ulterior sau cu ocazia vânzării produselor, sunt recunoscute şi cheltuielile <strong>de</strong><br />
transport prin formula contabilă <strong>de</strong> <strong>de</strong>scărcare a ges<strong>ti</strong>unii <strong>de</strong> produse finite ieşite din<br />
unitate.<br />
Dacă transportul efectuat <strong>de</strong> terţi este <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori mai reduse<br />
(nesemnifica<strong>ti</strong>ve) şi nu este <strong>de</strong>contat pe bază <strong>de</strong> factură (transportul s<strong>al</strong>ariaţilor pentru<br />
interesele întreprin<strong>de</strong>rii), atunci acesta se poate înregistra în contabilitate după formula<br />
contabilă<br />
624<br />
˝Cheltuieli cu transportul <strong>de</strong><br />
bunuri şi <strong>de</strong> person<strong>al</strong>˝<br />
= %<br />
5323<br />
˝Tichete şi bilete <strong>de</strong> călătorie˝<br />
512<br />
˝Conturi curente la bănci˝<br />
531<br />
˝Casa˝<br />
542<br />
˝Avansuri <strong>de</strong> trezorerie˝<br />
541<br />
˝Acredi<strong>ti</strong>ve˝<br />
urmând o recunoaştere diferenţiată, în funcţie <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitatea la re<strong>al</strong>izarea căreia şi-a dat<br />
concursul transportul efectuat <strong>de</strong> terţul partener.<br />
În legătură cu cheltuielile <strong>de</strong> transport efectuate cu propriile mijloace <strong>de</strong><br />
transport (întreprin<strong>de</strong>rea neavând în obiectul <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitate transportul), este <strong>de</strong><br />
menţionat că elemente <strong>al</strong>e acestui efort, re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re, se regăsesc distribuite<br />
în majoritatea conturilor <strong>de</strong> cheltuieli, situaţia fiind similară cu cea a reparaţiilor<br />
efectuate cu forţe proprii. Însă, recunoaşterea lor se supune regulilor mau sus<br />
menţionate.<br />
46
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
MATRICEA ALTERNATIVELOR STRATEGICE DE RESTRUCTURARE HOLONICĂ A<br />
ÎNTREPRINDERII<br />
47<br />
Lect. dr. Adrian NEGRILĂ<br />
Rezumat :<br />
Restructurarea, ca orice proces sistemic complex, este supusă<br />
principiului incer<strong>ti</strong>tudinii, conform căruia astfel <strong>de</strong> procese pot fi <strong>de</strong>scrise în<br />
mod diferit <strong>de</strong> către doi observatori diferiţi, numeroasele conotaţii economice,<br />
soci<strong>al</strong>e, poli<strong>ti</strong>ce. De modul în care sunt stabilite şi an<strong>al</strong>izate corect<br />
vulnerabilităţile şi, <strong>de</strong> aici stabilirea direcţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>al</strong>e întreprin<strong>de</strong>rii<br />
supuse acestui proces, <strong>de</strong> modul în care sunt implementate măsurile <strong>de</strong><br />
restructurare şi în care este re<strong>al</strong>izată prin control <strong>al</strong> implementării conexiunea<br />
inversă, <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> a<strong>ti</strong>ngerea obiec<strong>ti</strong>velor stabilite şi a performanţelor economicofinanciare<br />
urmărite, şi <strong>de</strong>ci, succesul unui program <strong>de</strong> restructurare a<br />
întreprin<strong>de</strong>rii. Scopul acestei lucrări este <strong>de</strong> a prezenta v<strong>al</strong>enţele <strong>al</strong>e acestei<br />
teorii în stabilirea unei matrici <strong>de</strong> direcţionare a strategiei <strong>de</strong> restructurare.<br />
Cuvinte cheie: matrici strategice, restructurare, stare <strong>de</strong> dificultate,<br />
sistem holonic<br />
1. INTRODUCERE<br />
Rigorile an<strong>al</strong>izei impuse <strong>de</strong> concepţia holonică se referă, inclusiv la studiul<br />
structurii interne a întreprin<strong>de</strong>rii din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re a portofoliului <strong>de</strong> afaceri,<br />
concept ce a fost introdus <strong>de</strong> către firma <strong>de</strong> consultanţă Boston Consul<strong>ti</strong>ng Group<br />
(BCG) şi <strong>de</strong>finit ca o tot<strong>al</strong>itate a afacerilor întreprin<strong>de</strong>rii diferenţiate pe baza unor<br />
criterii ce permit abordări strategice dis<strong>ti</strong>ncte. (Hen<strong>de</strong>rson, 1979). În acest caz,<br />
afacerea cons<strong>ti</strong>tuie un subsistem autonom <strong>al</strong> sistemului holonic, u<strong>ti</strong>lizată ca termen<br />
generic pentru o divizie sau grup <strong>de</strong> divizii care operează ca unitate strategică <strong>de</strong><br />
afaceri, pentru un produs ce se adresează unui anumit segment <strong>de</strong> piaţă sau pentru un<br />
<strong>ti</strong>p gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> produs. Fiecare întreprin<strong>de</strong>re, ca sistem holonic, are propriile<br />
componente autonome <strong>al</strong>e subsistemului produc<strong>ti</strong>v.<br />
2. FUNDAMENTE TEORETICE. CERINŢE<br />
Mo<strong>de</strong>lului iniţi<strong>al</strong> <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iză a firmei BCG i s-au adăugat ulterior <strong>al</strong>te mo<strong>de</strong>le<br />
e<strong>ti</strong>chetate ca ,,an<strong>al</strong>ize <strong>de</strong> portofoliu”, „tehnici <strong>de</strong> portofoliu" sau „matrici strategice <strong>de</strong><br />
portofoliu” care, în viziunea noastră trebuie să stea la baza direcţiilor <strong>de</strong> restructurare.<br />
Punctele <strong>de</strong> plecare a noii matrici <strong>al</strong>e direcţiilor strategice <strong>de</strong> restructurare<br />
propuse le cons<strong>ti</strong>tuie matricile Roy<strong>al</strong> Dutch-Shell, Gener<strong>al</strong> Electric-McKinsey, BCG, în<br />
această ordine. Aceasta, pentru că, dacă matricea Roy<strong>al</strong> Dutch-Shell (folosită cu<br />
prepon<strong>de</strong>renţă în Europa) individu<strong>al</strong>izează <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>vele strategice faţă <strong>de</strong> matricea<br />
Gener<strong>al</strong> Electric-McKinsey, care ar cons<strong>ti</strong>tui, după părerea majorităţii speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>lor, un<br />
pas înainte faţă <strong>de</strong> matricea iniţi<strong>al</strong>ă BCG prin u<strong>ti</strong>lizarea mai multor <strong>de</strong>scriptori ai<br />
criteriilor şi prin înlăturarea „ţintei cri<strong>ti</strong>cilor” legate <strong>de</strong> produsele / afacerile „câini”.<br />
Dat fiind faptul că matricile reprezintă un instrument atrac<strong>ti</strong>v, exista un interes<br />
jus<strong>ti</strong>ficat pentru i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea limitelor <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare. La începutul u<strong>ti</strong>lizării lor în anii ’80<br />
exista o ,,moda matricilor", pentru ca apoi entuziasmul iniţi<strong>al</strong> să se estompeze sub
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
presiunea cri<strong>ti</strong>cilor. Toate matricile <strong>de</strong>scrise prezintă avantaje şi <strong>de</strong>zavantaje, care le fac<br />
u<strong>ti</strong>lizabile şi, în acelaşi <strong>ti</strong>mp, ţinte pentru cri<strong>ti</strong>ci.<br />
Din punctul nostru <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, faptul că aceste matrice pot oferi anumite direcţii<br />
<strong>de</strong> restructurare, şi mai mult <strong>de</strong>cât atât, direcţiile pot fi stabilite pe unităţi <strong>de</strong> afaceri , le<br />
fac u<strong>ti</strong>le în perspec<strong>ti</strong>va abordării holonice a întreprin<strong>de</strong>rii.<br />
Caracteris<strong>ti</strong>cile restructurării în viziune holonică fac necesară u<strong>ti</strong>lizarea <strong>al</strong>tor<br />
criterii şi <strong>de</strong>scriptori, <strong>de</strong>f<strong>al</strong>carea cadranelor în funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> vulnerabilitate a<br />
întreprin<strong>de</strong>rii, încadrarea poli<strong>ti</strong>cilor <strong>de</strong> restructurare pe holosubsisteme şi urmărirea<br />
efectelor sinergice în stabilirea acestora. În aceste condiţii apreciem că <strong>de</strong>zavantajele<br />
enumerate mai sus vor mult diminuate, făcând din noua matrice <strong>de</strong> direcţionare a<br />
poli<strong>ti</strong>cilor <strong>de</strong> restructurare, chiar cu riscul unor posibile cri<strong>ti</strong>ci un important punct <strong>de</strong><br />
plecare în aplicarea strategiei <strong>de</strong> restructurare holonică.<br />
Princip<strong>al</strong>ele cerinţe <strong>al</strong>e unei matrici <strong>de</strong> direcţionare a strategiilor <strong>de</strong><br />
restructurare holonică sunt următoarele:<br />
‣ Criteriile <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate să u<strong>ti</strong>lizeze <strong>de</strong>scriptori cuan<strong>ti</strong>ficabili (<strong>de</strong> <strong>ti</strong>p<br />
can<strong>ti</strong>ta<strong>ti</strong>v) care să exprime gradul <strong>de</strong> vulnerabilitate <strong>al</strong> subsistemelor autonome<br />
holonice;<br />
‣ Criteriile <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate să fie aplicabile fiecărui subsistem autonom<br />
<strong>al</strong> holosubsistemului produc<strong>ti</strong>v (fiecărei afaceri din portofoliul întreprin<strong>de</strong>rii);<br />
‣ Descriptorii criteriilor <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate să fie în concordanţă cu an<strong>al</strong>iza<br />
holonică bazată pe an<strong>al</strong>iza interfeţelor sistemului holonic;<br />
‣ Criteriile <strong>de</strong> atrac<strong>ti</strong>vitate să poată fi exprimaţi can<strong>ti</strong>ta<strong>ti</strong>v sau c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>v;<br />
‣ Celulele matricei să conţină strategii generice, gener<strong>al</strong> - orienta<strong>ti</strong>ve<br />
pentru fiecare grad (stare) <strong>de</strong> vulnerabilitate;<br />
‣ Fiecare strategie generică <strong>de</strong> restructurare să poată oferi poli<strong>ti</strong>ci strategice<br />
la nivelul fiecare holosubsistem funcţion<strong>al</strong>;<br />
‣ Opţiunea strategică <strong>de</strong> restructurare să întrunească c<strong>al</strong>ităţile necesare<br />
pentru a rezista testelor <strong>de</strong> consistenţă a obiec<strong>ti</strong>velor, <strong>de</strong> fezabilitate şi nu în<br />
ul<strong>ti</strong>mul rând <strong>de</strong> sinergie a strategiilor individu<strong>al</strong>e;<br />
3. MODELUL PROPUS. AVANTAJE<br />
Matricile strategice existente anterior nu răspund <strong>de</strong>cât parţi<strong>al</strong> acestor cerinţe.<br />
De aceea, având în ve<strong>de</strong>re complexitatea şi specificitatea restructurării <strong>de</strong> <strong>ti</strong>p holonic se<br />
impune, în opinia noastră, construirea unei noi matrici strategice trebuie să plece <strong>de</strong> la<br />
elementele celor clasice, dar care să răspundă în cât mai mare măsură cerinţelor <strong>de</strong> mai<br />
sus, şi să înlăture unele din <strong>de</strong>zavantajele matricilor clasice.<br />
Necesitatea acestei noi matrici este reclamată, în primul rând, <strong>de</strong> consi<strong>de</strong>rente<br />
prac<strong>ti</strong>ce, <strong>de</strong> nevoia <strong>de</strong> a actu<strong>al</strong>iza şi a par<strong>ti</strong>culariza contextul <strong>de</strong> aplicare <strong>al</strong> strategiilor<br />
<strong>de</strong> restructurare. Susţinem această afirmaţie prin faptul că, în numeroase cazuri<br />
concrete, teore<strong>ti</strong>cienii, dar mai <strong>al</strong>es, prac<strong>ti</strong>cienii români s-au confruntat şi se confruntă<br />
încă cu dificultăţi în aplicarea mo<strong>de</strong>lelor şi <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>velor strategice sugerate <strong>de</strong><br />
matricile clasice, fiind puşi în faţa unei lipse <strong>de</strong> „instrumentar metodologic” în<br />
domeniul strategiilor <strong>de</strong> restructurare care să fie aplicabil şi adaptat re<strong>al</strong>ităţilor<br />
mediului <strong>de</strong> afaceri românesc aflat „în tranziţie” dar şi influenţei tendinţelor manifestate<br />
în economia mondi<strong>al</strong>ă.<br />
Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re la cerinţelor noi matrici, opinăm că <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>vele<br />
strategice <strong>al</strong>e matricei Roy<strong>al</strong> Dutch-Shell pot cons<strong>ti</strong>tui direcţii strategice <strong>de</strong><br />
restructurare pentru fiecare holosubsistem produc<strong>ti</strong>v (afacere individu<strong>al</strong>ă), iar<br />
48
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
<strong>de</strong>scriptorii criteriilor <strong>de</strong> atrac<strong>ti</strong>vitate ai matricei Gener<strong>al</strong> Electric-McKinsey sa<strong>ti</strong>sfac<br />
în mare măsură obiec<strong>ti</strong>vele noastre.<br />
Ceea ce este absolut necesar să <strong>de</strong>zvolte însă noua matrice, este criteriul <strong>de</strong><br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate care va fi înlocuit <strong>de</strong> „gradul <strong>de</strong> vulnerabilitate a afacerii” (glob<strong>al</strong>e<br />
sau pe componente), iar <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>vele strategice vor fi ex<strong>ti</strong>nse prin oferirea <strong>de</strong> poli<strong>ti</strong>ci<br />
<strong>de</strong> restructurare la nivelul fiecărui holosubsistem holonic <strong>de</strong> <strong>ti</strong>p funcţion<strong>al</strong> (cercetare –<br />
<strong>de</strong>zvoltare, comerci<strong>al</strong>-marke<strong>ti</strong>ng, resurse umane, financiar, tehnic,) şi manageri<strong>al</strong> în<br />
ansamblu în funcţie <strong>de</strong> caracteris<strong>ti</strong>cile fiecărui holosubsistem produc<strong>ti</strong>v.<br />
Gradul <strong>de</strong> vulnerabilitate <strong>al</strong> afacerii este apreciat cu ajutorul funcţiei <strong>de</strong><br />
echilibru holonic şi poate fi <strong>de</strong>terminat atât glob<strong>al</strong> (la nivelul sistemului holonic<br />
integrator) cât şi pe componente <strong>al</strong>e afacerii (holosubsisteme produc<strong>ti</strong>ve autonome).<br />
Forma acestei funcţii este următoarea:<br />
FEH = 0,043 x IKcts + 0,050 x IKv + 0,050 + IKi x 0,050 – 15,33<br />
iar modul <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul <strong>al</strong> parametrilor a şi b, v<strong>al</strong>orile minime şi maxime <strong>al</strong>e<br />
indicatorilor sunt prezentate în tabelul 2.<br />
Conform datelor din tabel încadrarea stării întreprin<strong>de</strong>ri se poate face în<br />
următoarele interv<strong>al</strong>e:<br />
‣ 3,3 < FEH < 4 – corespun<strong>de</strong> unei vulnerabilităţi<br />
reduse (stare <strong>de</strong> viabilitate) a afacerii;<br />
‣ 3,3 < FEH < 1,3 - corespun<strong>de</strong> unei vulnerabilităţi<br />
ridicate (stare <strong>de</strong> vulnerabilitate) a afacerii;<br />
‣ FEH < 1,3 - corespun<strong>de</strong> unei vulnerabilităţi foarte<br />
ridicate (stare <strong>de</strong> dificultate) a afacerii.<br />
Parametrii funcţiei <strong>de</strong> echilibru holonic<br />
Tabelul nr. 2<br />
PARAMETRII<br />
INDICATORI Xmax Xmed Xmin a b a*Xmax a*Xmed a*Xmin<br />
Icts 76,92 90,909 100,000 0,043 -3,333 4,33 3,94 3,33<br />
Ikv 100 95,000 80,000 0,050 -4,000 5,00 4,75 4,00<br />
Iki 100 90,000 80,000 0,050 -4,000 5,00 4,50 4,00<br />
Ikp 100 95,000 80,000 0,050 -4,000 5,00 4,75 4,00<br />
tot<strong>al</strong> - - - - -15,33 19,33 17,94 15,33<br />
FEH - - - - - 4,00 2,61 0,00<br />
Un<strong>de</strong>: Icts - Indicele consumurilor specifice tot<strong>al</strong>e; Ikv - Indicele<br />
coeficientului vânzărilor; Iki - Indicele coeficientului încasărilor; Ikp - Indicele<br />
coeficientului plăţilor<br />
Det<strong>al</strong>iile asupra mod<strong>al</strong>ităţii <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul a acestor indicatori şi loc<strong>al</strong>izarea<br />
vulnerabilităţilor fiind re<strong>al</strong>izată odată cu măsurarea vulnerabilităţii întreprin<strong>de</strong>rii în<br />
viziune holonic, precizăm faptul că schimbarea criteriului <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate nu este una<br />
ar<strong>ti</strong>fici<strong>al</strong>ă sau forţată ci oferă avantajele prezentate în tabelul nr.3. În ceea ce priveşte<br />
criteriul <strong>de</strong> atrac<strong>ti</strong>vitate <strong>al</strong>e pieţei / industrie, modificările aduse <strong>de</strong>scriptorilor clasici<br />
nu sunt radic<strong>al</strong>e, ci au doar menirea <strong>de</strong> a le face mai aplicabile atât viziunii holonice cât<br />
şi re<strong>al</strong>ităţii prac<strong>ti</strong>ce (tabelul nr. 4).<br />
49
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Avantajele <strong>de</strong>scriptorilor holonici faţă <strong>de</strong> cei clasici ai criteriilor <strong>de</strong><br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate<br />
Tabelul nr. 3<br />
NR.<br />
CRT.<br />
CARACTERISTICI<br />
CRITERII / DESCRIPTORI<br />
DESCRIPTORI<br />
HOLONICI<br />
DESCRIPTORI<br />
CLASICI<br />
DE COMPETITIVITATE<br />
1. Natură <strong>de</strong>scriptori Can<strong>ti</strong>ta<strong>ti</strong>vi Prepon<strong>de</strong>rent<br />
c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>vi<br />
2. Punctaj <strong>de</strong>scriptori Matema<strong>ti</strong>c, după<br />
aprecieri can<strong>ti</strong>ta<strong>ti</strong>ve<br />
Empiric, după<br />
aprecieri c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>ve<br />
3. Subiec<strong>ti</strong>vitate pon<strong>de</strong>re<br />
Redusă<br />
Medie<br />
<strong>de</strong>scriptori<br />
4. Structură <strong>de</strong>scriptori Constantă Variabilă<br />
5. Număr <strong>de</strong>scriptori Precis Variabil<br />
6. Aplicabilitate <strong>de</strong>scriptori Obiec<strong>ti</strong>vă Subiec<strong>ti</strong>vă<br />
7. Loc<strong>al</strong>izare <strong>de</strong>scriptori Gener<strong>al</strong>ă,<br />
Pe afaceri<br />
La nivel <strong>de</strong><br />
subsisteme<br />
funcţion<strong>al</strong>e<br />
Gener<strong>al</strong>ă,<br />
Pe afaceri<br />
Descriptorii criteriului <strong>de</strong> atrac<strong>ti</strong>vitate<br />
Tabelul nr. 4<br />
NR.<br />
CRT.<br />
DESCRIPTORI<br />
CRITERIU DE<br />
COEFICIENT<br />
IMPORTANŢĂ<br />
UTILITATE SCOR<br />
ATRACTIVITATE k i Ex: u i Ex. s i =k i *u i Ex.<br />
1. Profitabilitate<br />
0,20<br />
1,60<br />
medie<br />
k1<br />
u1 8 s1<br />
2. Mărimea industriei k2 0,10 u2 6 s2 0,60<br />
3. Rata <strong>de</strong> creştere a<br />
0,10<br />
0,90<br />
industriei<br />
k3<br />
u3 9 s3<br />
4. Diversitatea pieţei k4 0,10 u4 4 s4 0,40<br />
5. Structura<br />
0,10<br />
0,30<br />
compe<strong>ti</strong>ţion<strong>al</strong>ă k5<br />
u5 3 s5<br />
6. Putere <strong>de</strong> negociere<br />
0,10<br />
0,60<br />
furnizori<br />
k6<br />
u6 6 s6<br />
7. Putere <strong>de</strong> negociere<br />
0,10<br />
0,70<br />
clienţi<br />
k7<br />
u7 7 s7<br />
8. Rolul tehnologiei k8 0,10 u8 5 s8 0,50<br />
9. Impactul energiei k9 0,05 u9 3 s9 0,15<br />
10. Impactul inflaţiei k10 0,05 u10 2 s10 0,10<br />
11.<br />
∑ki<br />
1,00<br />
∑ui<br />
-<br />
∑ si<br />
5,85<br />
Astfel, dacă:<br />
0
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
În aceste condiţii, matricea <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>velor strategice <strong>de</strong> restructurare holonică<br />
va avea forma prezentată în figura nr.1.<br />
Poziţionarea grafică afacerilor (produselor) întreprin<strong>de</strong>rii în celulele matricei se<br />
poate re<strong>al</strong>iza prin reprezentarea în interiorul celulelor corespunzătoare criteriilor <strong>de</strong><br />
vulnerabilitate şi <strong>de</strong> atrac<strong>ti</strong>vitate a sectorului a unor cercuri cu diametrul proporţion<strong>al</strong> cu<br />
pon<strong>de</strong>rea pe care afacerile individu<strong>al</strong>e (produsele) respec<strong>ti</strong>ve le <strong>de</strong>ţine în tot<strong>al</strong>ul afacerii<br />
(cifrei <strong>de</strong> afaceri), iar cota <strong>de</strong> piaţă <strong>de</strong>ţinută <strong>de</strong> fiecare produs pe piaţă poate fi<br />
reprezentată prin haşurarea sectorului <strong>de</strong> cerc a cărui mărime este proporţion<strong>al</strong>ă cu cota<br />
<strong>de</strong> piaţă.<br />
Figura nr. 1 - Matricea <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>velor strategice <strong>de</strong> restructurare holonică<br />
4. CONCLUZII<br />
Alterna<strong>ti</strong>vele strategice <strong>de</strong> restructurare corespunzătoare celulelor noii matrici<br />
prezentate <strong>de</strong>rivă, în cea mai mare parte, din cele <strong>al</strong>e matricilor clasice, cu precizarea<br />
că, în opinia noastră, ele sunt generice, neputând avea în re<strong>al</strong>itate un contur regulat sau<br />
graniţe foarte clare. Ceea ce este necesar procesului <strong>de</strong> restructurare, este ca, plecând <strong>de</strong><br />
la aceste <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>ve să se traseze anumite poli<strong>ti</strong>ci la nivelul componentelor sistemului<br />
întreprin<strong>de</strong>re, poli<strong>ti</strong>ci care ulterior, să fie concre<strong>ti</strong>zate în programe <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vităţi pe<br />
domenii, cu termene, implicaţii, responsabilităţi şi eş<strong>al</strong>onare concretă în <strong>ti</strong>mp.<br />
Pentru aceasta este necesară testarea coerenţei şi sinergiei strategiilor <strong>de</strong><br />
restructurare şi an<strong>al</strong>iza fezabilităţii lor din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> resurselor necesare, <strong>al</strong><br />
finanţării acestui proces, <strong>al</strong> performanţelor scontate şi a riscului la care sunt supuse. În<br />
acest stadiu consi<strong>de</strong>răm u<strong>ti</strong>lă <strong>de</strong>f<strong>al</strong>carea direcţiilor strategice în poli<strong>ti</strong>ci <strong>de</strong> restructurare<br />
aplicate la nivelul fiecărui subsistem funcţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> sistemului holonic integrator.<br />
În ceea ce priveşte opţiunea glob<strong>al</strong> - strategică <strong>de</strong> restructurare, privită ca<br />
ansamblul strategiilor parţi<strong>al</strong>e - prezentate în cadrul capitolelor menţionate mai sus, (la<br />
nivelul componentelor afacerii, pe <strong>de</strong>-o parte şi la nivel manageri<strong>al</strong>, funcţion<strong>al</strong> pe<br />
51
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
fiecare afacere) - este necesar ca aceasta să sa<strong>ti</strong>sfacă unele „teste <strong>de</strong> performanţă”. În<br />
princip<strong>al</strong> acestea se referă la:<br />
Testul <strong>de</strong> context: în ce măsură strategia glob<strong>al</strong>ă exploatează atu-urile<br />
existente <strong>al</strong>e întreprin<strong>de</strong>rii şi cele oferite <strong>de</strong> mediul <strong>de</strong> afaceri;<br />
Testul <strong>de</strong> competenţă: în ce măsură strategia u<strong>ti</strong>lizează competenţele<br />
actu<strong>al</strong>e şi viitoare <strong>al</strong>e întreprin<strong>de</strong>rii, şi care sunt cerinţele suplimentare din acest punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re;<br />
Testul <strong>de</strong> consistenţă <strong>al</strong> obiec<strong>ti</strong>velor: în ce măsură strategia conţine un<br />
sistem <strong>de</strong> obiec<strong>ti</strong>ve coerent şi consistent (din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> exclu<strong>de</strong>rii reciproce şi a<br />
lipsei <strong>de</strong> legătură între obiec<strong>ti</strong>ve şi poli<strong>ti</strong>ci);<br />
Testul <strong>de</strong> fezabilitate: în ce măsură efectele an<strong>ti</strong>cipate sunt mai mari<br />
ca eforturile an<strong>ti</strong>cipate în termeni <strong>de</strong> echiv<strong>al</strong>are ca <strong>ti</strong>mp şi ca natură şi cât <strong>de</strong><br />
sensibilă este strategia glob<strong>al</strong>ă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> eficienţei la variaţiile din<br />
mediu;<br />
BIBLIOGRAFIE:<br />
• BĂCANU, B. – „Management strategic”, Ed. Teora, 1997<br />
• BĂILEŞTEANU, Gh. – „Diagnos<strong>ti</strong>c, Risc şi Eficienţă în Afaceri”, Ed. Mirton,<br />
Timişoara, 1999<br />
• BURCIU, A. – „MBO & Ciclul afacerilor”, Ed. <strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>, 1999<br />
• DESREUMAUX, A. – „Stratégie”, D<strong>al</strong>loz, 1993<br />
• HAMMER, M., CHAMPY, J. – „Reengineerigul întreprin<strong>de</strong>rii”, Ed. Tehnică,<br />
1996<br />
• McHUGH, P., MERLI, G., WHEELER III, W. – „Beyond Business Process<br />
Reengineering - Towards the Holonic Enterprise”, John Wiley & Sons, Ltd.,<br />
Chichester, UK, 1995<br />
• PORTER, M.E. – „Compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve strategy: Techniques for An<strong>al</strong>izing Industries and<br />
Compe<strong>ti</strong>tors”, Free Press, 1980<br />
• WHEELEN, T. L., HUNGER, J. D. – „Strategic Management and Business<br />
Policy”, Adison-Wesley, 1989<br />
• ZAMAN, Gh, BRATU, I. – „Restructurarea societăţilor comerci<strong>al</strong>e”, Ed. Tribuna<br />
<strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>, 1996<br />
52
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
IMPLICAŢII SOCIALE ALE MĂRFII ÎN CONDIŢIILE CONCURENŢIALE GENERATE DE<br />
MONDIALIZAREA PIEŢEI<br />
Lect. univ. dr. CARMEN PĂUNESCU<br />
Rezumat<br />
Sfera mărfurilor a cunoscut profun<strong>de</strong> mutaţii, ex<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>ri şi <strong>de</strong>zvoltări,<br />
recunoscute pretu<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>ni în lume, asociate cu o serie <strong>de</strong> modificări can<strong>ti</strong>ta<strong>ti</strong>ve şi<br />
c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>ve pentru o varietate largă <strong>de</strong> bunuri. Odată cu apariţia noilor produse,<br />
aceste transformări au <strong>de</strong>terminat revizuirea completă a obiceiurilor<br />
tradiţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> consum, fapt ce a <strong>de</strong>terminat transformări conceptu<strong>al</strong>e şi<br />
criteri<strong>al</strong>e profun<strong>de</strong> în ceea ce priveşte sor<strong>ti</strong>mentul, c<strong>al</strong>itatea, distribuţia şi<br />
comerţul cu mărfuri. Saturarea pieţelor europene cu produse corespunzătoare<br />
cerinţelor <strong>de</strong> bază <strong>al</strong>e consumatorilor a impus necesitatea proiectării unor<br />
ar<strong>ti</strong>cole mai evoluate, răspunzând unor nevoi noi, re<strong>al</strong>e sau solicitate <strong>de</strong> efectele<br />
mo<strong>de</strong>i, cu o inves<strong>ti</strong>ţie sporită în <strong>de</strong>sign, mijloace <strong>de</strong> producţie, comerci<strong>al</strong>izare şi<br />
distribuţie. Consumatorii sunt dispuşi şi vor să plătească pentru astfel <strong>de</strong><br />
produse evoluate, întrucât <strong>de</strong>ţin un nivel c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>v ridicat şi le oferă sa<strong>ti</strong>sfacţie<br />
maximă.<br />
Fiecare organizaţie economică, societate comerci<strong>al</strong>ă sau întreprin<strong>de</strong>re<br />
trebuie să-şi organizeze ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> aşa manieră încât să respecte dreptul<br />
consumatorilor la informare şi protecţie, respec<strong>ti</strong>v să ţină seama <strong>de</strong> solicitările<br />
mişcării consumeriste şi ecologiste, cu scopul creşterii nivelului <strong>de</strong> sa<strong>ti</strong>sfacere<br />
a nevoilor consumatorilor. În ciuda uniformizării exercitată <strong>de</strong> schimbările<br />
produse la nivel internaţion<strong>al</strong> în domeniul audiovizu<strong>al</strong>ului şi <strong>al</strong> emigrării<br />
populaţiei, trebuie să ţinem seama, totuşi, <strong>de</strong> existenţa unor puternice<br />
specificităţi şi par<strong>ti</strong>cularizări naţion<strong>al</strong>e şi chiar region<strong>al</strong>e, impuse <strong>de</strong> culturile,<br />
tradiţiile şi legislaţiile diferitelor ţări.<br />
Introducere<br />
În condiţiile gener<strong>al</strong>izării restricţiilor ecologice şi glob<strong>al</strong>izării vieţii economice<br />
şi urmare evoluţiilor <strong>de</strong>mografice şi soci<strong>al</strong>-poli<strong>ti</strong>ce, apare necesitatea reconsi<strong>de</strong>rării<br />
scopului <strong>de</strong>zvoltării, în sensul acordării unei atenţii ridicate sa<strong>ti</strong>sfacerii nevoilor<br />
esenţi<strong>al</strong>e <strong>de</strong> viaţă <strong>al</strong>e întregii populaţii a planetei.<br />
Este recunoscut faptul că raţiunea <strong>de</strong> a fi a oricărei întreprin<strong>de</strong>ri este<br />
<strong>de</strong>zvoltarea economică <strong>de</strong> ansamblu a ac<strong>ti</strong>vităţii s<strong>al</strong>e şi, implicit, a societăţii. De multe<br />
ori însă, la nivel microeconomic, prioritatea aparţine re<strong>al</strong>izării profitului imediat, în<br />
sensul că interesează mai mult dimensiunea profitului obţinut <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re, în<br />
<strong>de</strong>trimentul c<strong>al</strong>ităţii mărfurilor sau impactului acestora asupra mediului.<br />
Inerţia proprie economiei face ca schimbarea mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> producţie şi consum<br />
să se producă treptat în diferite domenii <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitate, cu evoluţii ineg<strong>al</strong>e în <strong>ti</strong>mp şi<br />
spaţiu. Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> producţie actu<strong>al</strong> pare să se în<strong>de</strong>părteze <strong>de</strong> menirea lui esenţi<strong>al</strong>ă, şi<br />
anume, aceea <strong>de</strong> a re<strong>al</strong>iza bunuri apte să răspundă cerinţelor <strong>de</strong> trai <strong>al</strong>e oamenilor.<br />
Accentul pus pe aspectul comerci<strong>al</strong> <strong>al</strong> mărfurilor şi nu pe c<strong>al</strong>itate, conţinut şi v<strong>al</strong>oare<br />
nutri<strong>ti</strong>vă, în cazul mărfurilor <strong>al</strong>imentare, maximizează profitul industri<strong>al</strong>, dar<br />
subminează sănătatea şi securitatea consumatorilor.<br />
53
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Implicaţii soci<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e mărfii în condiţiile mondi<strong>al</strong>izării pieţei<br />
Cheltuielile enorme pentru lansare, promovare, re<strong>al</strong>izarea amb<strong>al</strong>ajelor, în<br />
speci<strong>al</strong> pentru produse care nu sunt <strong>de</strong> primă necesitate, antrenează un consum exagerat<br />
<strong>de</strong> materii prime, a căror acumulare ridică probleme <strong>de</strong>licate. Denaturarea produselor<br />
<strong>al</strong>imentare, prin încărcarea acestora cu substanţe chimice nocive, u<strong>ti</strong>lizarea excesivă a<br />
bios<strong>ti</strong>mulatorilor şi adi<strong>ti</strong>vilor diminuează rezistenţa la îmbolnăviri, măreşte frecvenţa<br />
bolilor profesion<strong>al</strong>e, infecţioase şi parazitare. Poluarea atmosferei şi a apelor sporeşte<br />
frecvenţa bolilor cardiovasculare şi respiratorii şi a <strong>al</strong>tor boli, la vârste tot mai frage<strong>de</strong>,<br />
cu urmări <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> grave asupra duratei <strong>de</strong> viaţă şi vit<strong>al</strong>ităţii oamenilor.<br />
Ex<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>rea pe scară largă a bolilor <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> poluare şi c<strong>al</strong>itatea precară a<br />
<strong>al</strong>imentelor a impulsionat creşterea interesului consumatorilor pentru produsele<br />
re<strong>al</strong>izate în condiţii natur<strong>al</strong>e, mai puţin toxice şi care poartă marca <strong>de</strong> eco-produse.<br />
În aceste condiţii, orice companie producătoare trebuie să îşi asume o<br />
responsabilitate soci<strong>al</strong>ă, adică să încerce să găsească, în permanenţă, noi<br />
oportunităţi „dorite” <strong>de</strong> către consumatori şi să elimine „<strong>de</strong>ficienţele”. Concepţia<br />
producătorului în ceea ce priveşte proiectarea <strong>de</strong>signului produselor şi stabilirea<br />
caracteris<strong>ti</strong>cilor fin<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e acestora trebuie să se bazeze pe obiec<strong>ti</strong>vele princip<strong>al</strong>e fixate<br />
iniţi<strong>al</strong> şi pe resursele <strong>de</strong> care dispune întreprin<strong>de</strong>rea. Este <strong>de</strong> dorit, <strong>de</strong> asemenea, crearea<br />
unui produs care să sa<strong>ti</strong>sfacă cerinţele pe termen scurt sau termen lung <strong>al</strong>e<br />
consumatorilor şi care să conducă la creşterea cererii pentru acest produs. Astfel, unii<br />
consumatori vor produse „<strong>de</strong> care au nevoie”, iar producătorii sunt <strong>de</strong> acord să le<br />
sa<strong>ti</strong>sfacă cerinţele pe termen scurt /1, 2/.<br />
Generarea <strong>de</strong> produse „soci<strong>al</strong>-responsabile” reprezintă o provocare pentru cei<br />
care planifică noi produse, consumatorii jucând un rol esenţi<strong>al</strong> în obţinerea acestora. De<br />
asemenea, consumatorii doresc ca mărfurile pe care le achiziţionează să fie sigure, fără<br />
a fi dispuşi, întot<strong>de</strong>auna, să plătească un preţ suplimentar. Această cerinţă trebuie,<br />
<strong>de</strong>sigur, să fie luată în consi<strong>de</strong>rare <strong>de</strong> producători, care îşi asumă obligaţia <strong>de</strong> a plă<strong>ti</strong><br />
daune consumatorilor, pentru produsele <strong>de</strong>fecte sau nesigure.<br />
Astfel, domeniul c<strong>al</strong>ităţii mărfurilor fiind unul dintre aspectele <strong>de</strong> interes ridicat<br />
pentru societatea <strong>de</strong> astăzi, producătorul trebuie să-şi asume mai multe responsabilităţi<br />
/3/:<br />
• pentru c<strong>al</strong>itatea produsului, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> conformităţii acestuia<br />
cu standardul sau specificaţia tehnică <strong>de</strong> referinţă, precum şi cu eventu<strong>al</strong>ele<br />
cerinţe contractu<strong>al</strong>e;<br />
• pentru cer<strong>ti</strong>ficarea c<strong>al</strong>ităţii produsului (atunci când cerinţele pieţei solicită<br />
acest lucru), precum şi pentru livrarea produsului însoţit <strong>de</strong> documentaţia<br />
corespunzătoare: cer<strong>ti</strong>ficat <strong>de</strong> conformitate, <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate, <strong>de</strong> garanţie,<br />
documentaţie <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare şi <strong>de</strong> întreţinere, clară, explicită, e<strong>ti</strong>chete care<br />
aver<strong>ti</strong>zează asupra posibilelor pericole <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare etc.;<br />
• pentru acordarea unei garanţii leg<strong>al</strong>e, pentru funcţionarea<br />
corespunzătoare a produsului în perioada <strong>de</strong> garanţie şi pentru intervenţii rapi<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> corectare a <strong>de</strong>ficienţelor sau <strong>de</strong> înlocuire a produsului în această perioadă;<br />
• pentru faptul că produsul nu înc<strong>al</strong>că normele şi reglementările <strong>de</strong> protecţie<br />
a consumatorului privind siguranţa în funcţionare şi u<strong>ti</strong>lizare a acestuia;<br />
• pentru încălcarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului şi a naturii<br />
(în <strong>ti</strong>mpul funcţionării, la <strong>de</strong>fectarea produsului sau la ieşirea din uz);<br />
• pentru asigurarea pieselor <strong>de</strong> schimb pentru întreaga durată <strong>de</strong> viaţă a<br />
produsului;<br />
54
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
• pentru pagubele provocate consumatorului ca urmare a funcţionării<br />
necorespunzătoare sau ca urmare a <strong>de</strong>fectării produsului;<br />
• pentru respectarea legislaţiei comerci<strong>al</strong>e <strong>de</strong> transport, <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere,<br />
legislaţiei vam<strong>al</strong>e, legislaţiei concurenţi<strong>al</strong>e etc.<br />
Toate aceste responsabilităţi revin producătorului indiferent dacă încălcările au<br />
avut loc din cauza unor neconformităţi <strong>de</strong> proiectare, <strong>de</strong> fabricaţie sau <strong>de</strong> verificare, din<br />
cauze obiec<strong>ti</strong>ve sau din neglijenţă, cu sau fără voia acestuia.<br />
Fiecare întreprin<strong>de</strong>re trebuie să-şi organizeze ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> aşa manieră încât să<br />
respecte dreptul consumatorilor la informare şi protecţie, respec<strong>ti</strong>v să ţină seama <strong>de</strong><br />
solicitările mişcării consumeriste şi ecologiste, cu scopul creşterii nivelului <strong>de</strong><br />
sa<strong>ti</strong>sfacţie a consumatorilor. Aceasta trebuie să <strong>de</strong>pună eforturi susţinute în direcţia<br />
i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficării, cunoaşterii şi sa<strong>ti</strong>sfacerii nevoilor şi intereselor unei anumite categorii <strong>de</strong><br />
consumatori /4/. De asemenea, societăţile comerci<strong>al</strong>e şi <strong>al</strong>te organizaţii economice<br />
trebuie să caute, în permanenţă să-şi îmbunătăţească în mod re<strong>al</strong> produsele şi serviciile<br />
oferite. O organizaţie, care va ignora noile meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> lucru, mai eficiente, îşi va pier<strong>de</strong><br />
în cele din urmă clienţii în favoarea <strong>al</strong>tei organizaţii, care a reuşit să facă acest lucru.<br />
Aşadar, reformularea obiec<strong>ti</strong>vului princip<strong>al</strong> <strong>al</strong> ac<strong>ti</strong>vităţii fiecărei întreprin<strong>de</strong>ri<br />
producătoare sub forma unei misiuni mai ample <strong>de</strong> servire a intereselor<br />
consumatorilor, angajaţilor, furnizorilor şi <strong>al</strong>e <strong>al</strong>tor membrii ai „comunităţii<br />
mondi<strong>al</strong>e” creează un nou sens <strong>al</strong> fin<strong>al</strong>ităţii. O întreprin<strong>de</strong>re adoptă <strong>de</strong>cizii <strong>de</strong><br />
management, <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng, comerci<strong>al</strong>e pe baza nevoilor consumatorilor, a intereselor<br />
acestora pe termen lung, a nevoilor proprii şi a intereselor <strong>de</strong> perspec<strong>ti</strong>vă <strong>al</strong>e societăţii<br />
în ansamblu /2/.<br />
Neglijarea intereselor consumatorilor şi <strong>al</strong>e societăţii pe termen lung înseamnă<br />
un <strong>de</strong>serviciu adus cu bună ş<strong>ti</strong>inţă organizaţiei economice. De multe ori nevoile,<br />
dorinţele şi interesele <strong>de</strong> perspec<strong>ti</strong>vă <strong>al</strong>e clientului coincid, clienţii fiind aceia care ş<strong>ti</strong>u<br />
cel mai bine ce le trebuie. Se întâmplă, totuşi, ca aceş<strong>ti</strong>a să nu adopte <strong>de</strong>cizia cea mai<br />
potrivită. Astfel, unii consumatori preferă dulciurile, <strong>al</strong>imentele grase, care sunt, în<br />
gener<strong>al</strong>, dăunătoare sănătăţii, <strong>al</strong>ţii doresc să fumeze, cunoscând efectele nocive <strong>al</strong>e<br />
fumatului, afectându-i în plus şi pe cei din jur, iar multora le place să consume băuturi<br />
<strong>al</strong>coolice, în ciuda efectelor distrugătoare asupra organismului, la care se expun.<br />
Pentru a menţine sub control multe dintre aceste rele create organismului, ca<br />
rezultat şi <strong>al</strong> ac<strong>ti</strong>vităţii <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng exacerbate şi <strong>de</strong> multe ori <strong>de</strong>zinformatoare,<br />
consumatorilor trebuie să li se explice, prin mijloacele <strong>de</strong> comunicare în masă, şi să se<br />
dove<strong>de</strong>ască <strong>de</strong> ce sunt dăunătoare fumatul, mâncărurile grase şi consumul <strong>de</strong> <strong>al</strong>cool. De<br />
asemenea, este necesară introducerea unor reglementări implicite, dacă nu explicite<br />
(ofici<strong>al</strong>e), în ve<strong>de</strong>rea limitării cererii pentru asemenea mărfuri.<br />
Este nevoie să se încurajeze <strong>de</strong>sfăşurarea acţiunilor cetăţeneş<strong>ti</strong> şi să se asigure<br />
progresul în educaţia consumatorilor şi ocro<strong>ti</strong>rea sănătăţii acestora, în scopul<br />
menţinerii în bună stare a proprietăţii pe care avem privilegiul să o folosim, protejând<br />
mediul înconjurător şi resursele natur<strong>al</strong>e. Uneori, se întâmplă ca dorinţele<br />
consumatorilor să fie în <strong>de</strong>zacord cu interesele gener<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e societăţii. Astfel,<br />
consumatorii doresc să pose<strong>de</strong> în locuinţele person<strong>al</strong>e simboluri <strong>al</strong>e bunăstării şi<br />
pres<strong>ti</strong>giului soci<strong>al</strong> (<strong>de</strong> exemplu, uşi şi mobilier din lemn masiv), iar din contră<br />
societatea trebuie să protejeze mediul ambiant (pădurea <strong>de</strong> foioase şi conifere), doresc<br />
să beneficieze <strong>de</strong> confortul oferit <strong>de</strong> sistemul <strong>de</strong> aer condiţionat, dar avem nevoie totuşi<br />
<strong>de</strong> stratul <strong>de</strong> ozon din atmosferă, sau consumatorii din întreaga lume ar trebui să<br />
folosească benzină fără plumb, dar din variate mo<strong>ti</strong>ve nu se respectă acest lucru /4/.<br />
55
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Din aceste consi<strong>de</strong>rente, acolo un<strong>de</strong> se înregistrează diferenţe între dorinţele<br />
consumatorilor şi interesul gener<strong>al</strong>, un<strong>de</strong> nu există o orientare suficient <strong>de</strong> bine <strong>de</strong>finită<br />
din partea mişcării consumatorilor şi nici un simţ <strong>al</strong> responsabilităţii proprii, ar trebui ca<br />
organizaţiile economice, întreprin<strong>de</strong>rile însele să-şi controleze şi să-şi reglementeze<br />
singure a<strong>ti</strong>tudinea în privinţa oferirii unor bunuri nedorite <strong>de</strong> societate în ansamblu ei.<br />
Altfel, acest lucru va trebui impus prin legislaţiile naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e fiecărei ţări.<br />
Consumatorii actu<strong>al</strong>i solicită, din ce în ce mai mult, produse soci<strong>al</strong>responsabile,<br />
pe care le clasifică şi ierarhizează, apoi, în funcţie <strong>de</strong> măsura în care<br />
acestea le aduc sa<strong>ti</strong>sfacţie şi le oferă avantaje pe termen lung. Astfel, acestea pot fi<br />
(figura 1):<br />
100<br />
Grad <strong>de</strong><br />
sa<strong>ti</strong>sfacţie/<br />
avantaje<br />
obţinute<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
Avantaje pe termen lung<br />
obţinute <strong>de</strong> consumator<br />
Nivel <strong>de</strong> sa<strong>ti</strong>sfacţie<br />
0<br />
1 2 3 4<br />
Natura produsului<br />
1 – Produs folositor 3 – Produs atrăgător<br />
2 – Produs <strong>de</strong>ficitar 4 – Produs avantajos<br />
Figura 1. Clasificarea produselor din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re soci<strong>al</strong><br />
• produse avantajoase, care oferă consumatorului atât sa<strong>ti</strong>sfacţie imediată,<br />
cât şi mari avantaje pe termen lung (<strong>de</strong> exemplu, produsele lactate cu un<br />
conţinut bogat în c<strong>al</strong>ciu, administrate în perioada creşterii organismului);<br />
• produse atrăgătoare, care oferă sa<strong>ti</strong>sfacţie imediată, dar pot dăuna<br />
consumatorilor pe termen lung (<strong>de</strong> exemplu, produsele zaharoase, băuturile<br />
<strong>al</strong>coolice, cafeaua, ţigările);<br />
• produse folositoare, acestea fiind mai puţin atrăgătoare, dar pot oferi<br />
consumatorilor mari avantaje pe termen lung (<strong>de</strong> exemplu, centurile <strong>de</strong><br />
siguranţă şi pernele pneuma<strong>ti</strong>ce din dotarea autoturismelor);<br />
• produse <strong>de</strong>ficitare, care nu oferă sa<strong>ti</strong>sfacţie imediată, sunt foarte puţin<br />
atrăgătoare şi nu asigură nici avantaje pe termen lung (<strong>de</strong> exemplu,<br />
medicamentele ineficiente şi cu gust neplăcut).<br />
Gradul <strong>de</strong> sa<strong>ti</strong>sfacţie <strong>al</strong> consumatorului este variabil <strong>de</strong> la un individ la <strong>al</strong>tul şi<br />
diferă în funcţie <strong>de</strong> natura produsului achiziţionat pentru a-i sa<strong>ti</strong>sface necesitatea.<br />
Sa<strong>ti</strong>sfacţia consumatorului este apreciată în funcţie <strong>de</strong> rapiditatea cu care aceasta este<br />
obţinută, intensitatea şi durata menţinerii sa<strong>ti</strong>sfacţiei în u<strong>ti</strong>lizare sau consum.<br />
Întrucât nu toţi managerii au simţul mor<strong>al</strong>ităţii <strong>de</strong>zvoltat, companiile<br />
producătoare trebuie să adopte o poli<strong>ti</strong>că <strong>de</strong> e<strong>ti</strong>că în toate ac<strong>ti</strong>vităţile întreprin<strong>de</strong>rii, în<br />
speci<strong>al</strong> referitoare la ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng, care va inclu<strong>de</strong> principiile după care<br />
trebuie să se călăuzească fiecare angajat <strong>al</strong> întreprin<strong>de</strong>rii în ac<strong>ti</strong>vitatea sa. O asemenea<br />
56
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
poli<strong>ti</strong>că trebuie să acopere, <strong>de</strong> asemenea, sfera relaţiilor cu distribuitorii, standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
publicitate, relaţiile cu clientul, stabilirea preţului, <strong>de</strong>zvoltarea produsului şi standar<strong>de</strong>le<br />
<strong>de</strong> e<strong>ti</strong>că gener<strong>al</strong>ă /5/.<br />
Managerii trebuie să dispună <strong>de</strong> un set <strong>de</strong> principii care să-i ajute să <strong>de</strong>termine<br />
importanţa mor<strong>al</strong>ă a fiecărei situaţii şi să <strong>de</strong>cidă cât <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte pot merge cu conş<strong>ti</strong>inţa<br />
lor. Un principiu ar fi acela că problema responsabilităţii e<strong>ti</strong>ce şi soci<strong>al</strong>e este <strong>de</strong><br />
competenţa pieţei libere şi a sistemului juridic. În această situaţie, întreprin<strong>de</strong>rile şi<br />
managerii acestora nu sunt obligaţi să emită ju<strong>de</strong>căţi <strong>de</strong> ordin mor<strong>al</strong>. Cu toate acestea,<br />
fiecare întreprin<strong>de</strong>re şi fiecare manager trebuie să-şi însuşească o a<strong>ti</strong>tudine mor<strong>al</strong>ă şi<br />
responsabilă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re soci<strong>al</strong>. Managerul trebuie să aplice standar<strong>de</strong> în<strong>al</strong>te <strong>de</strong><br />
e<strong>ti</strong>că şi mor<strong>al</strong>ă, atunci când adoptă <strong>de</strong>cizii la nivel <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re, indiferent <strong>de</strong> ceea<br />
ce permite sistemul. Fiecare manager trebuie să privească dincolo <strong>de</strong> ceea ce este leg<strong>al</strong><br />
şi să aplice standar<strong>de</strong> bazate pe integritatea person<strong>al</strong>ă, conş<strong>ti</strong>inţa mor<strong>al</strong>ă a organizaţiei şi<br />
bunăstarea pe termen lung a consumatorilor.<br />
Atât consumatorii, cât şi agenţii economici au anumite drepturi în societate,<br />
precum şi autorităţi. P. Kotler menţionează mai multe drepturi acordate agenţilor<br />
economici, printre care menţionăm: să introducă pe piaţă orice produs, având orice<br />
mărime, s<strong>ti</strong>l, culoare etc., atât <strong>ti</strong>mp cât acesta oferă un minim <strong>de</strong> cerinţe <strong>de</strong> sănătate şi<br />
siguranţă consumatorilor; să atribuie produsului orice preţ consi<strong>de</strong>ră, atât <strong>ti</strong>mp cât evită<br />
discriminarea care este dăunătoare concurenţei; să-şi promoveze produsele u<strong>ti</strong>lizând<br />
orice resurse din mass-media sau mesaje, în orice can<strong>ti</strong>tate, atât <strong>ti</strong>mp cât nu se apelează<br />
la o fraudă sau înşelătorie; să introducă orice schemă <strong>de</strong> cumpărare doresc, atât <strong>ti</strong>mp cât<br />
nu sunt discriminatorii; să schimbe produsul oferit oricând; să distribuie produsul în<br />
orice manieră rezonabilă; să limiteze garanţia produselor sau serviciile post-vânzare.<br />
Încă din anii ’60, consumatorilor le-au fost garantate cel puţin patru drepturi<br />
fundament<strong>al</strong>e. Astfel, consumatorilor le este garantat dreptul la siguranţă, adică<br />
dreptul <strong>de</strong> a fi protejaţi împotriva produselor şi serviciilor care sunt periculoase pentru<br />
sănătate şi viaţă. Consumatorii au dreptul <strong>de</strong> a fi informaţi, respec<strong>ti</strong>v <strong>de</strong> a fi protejaţi<br />
împotriva frau<strong>de</strong>lor, înşelăciunilor sau reclamelor mincinoase sau <strong>al</strong>tor informaţii care<br />
ar putea să <strong>de</strong>zinformeze <strong>al</strong>egerea. Consumatorilor le este garantat, <strong>de</strong> asemenea,<br />
dreptul <strong>de</strong> a <strong>al</strong>ege, <strong>de</strong> a avea acces la o varietate <strong>de</strong> produse compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve, care au un<br />
preţ corect şi o c<strong>al</strong>itate sa<strong>ti</strong>sfăcătoare. Consumatorilor le este garantat şi dreptul <strong>de</strong> a fi<br />
ascultaţi sau dreptul <strong>de</strong> a fi asiguraţi că interesele lor vor fi în<strong>de</strong>plinite şi luate în<br />
consi<strong>de</strong>rare corect la formularea şi administrarea poli<strong>ti</strong>cii guvernament<strong>al</strong>e.<br />
Chiar dacă consumatorilor le sunt garantate anumite drepturi fundament<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
protecţie, apare, totuşi, o problemă: majoritatea acestor drepturi <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> prezumţia<br />
că aceş<strong>ti</strong> consumatori sunt, în eg<strong>al</strong>ă măsură, capabili să fie şi să dorească a fi<br />
implicaţi, la nivel în<strong>al</strong>t, în procesul <strong>de</strong> cumpărare şi consum. În re<strong>al</strong>itate, mulţi<br />
consumatori nu intervin în nici unul dintre aceste procese. Copiii, persoanele în vârstă,<br />
săracii nu au abilităţile cogni<strong>ti</strong>ve <strong>de</strong> a procesa informaţia pentru a fi <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> informaţi<br />
şi protejaţi. Mai mult, chiar şi acei consumatori care au această capacitate, <strong>de</strong>seori, nu<br />
doresc să investească <strong>ti</strong>mp, bani, energie şi efort pentru a-şi asigura drepturile /6/.<br />
Dreptul <strong>de</strong> a <strong>al</strong>ege este <strong>de</strong>clarat pe baza prezumţiei că avem <strong>de</strong>-a face cu<br />
consumatori raţion<strong>al</strong>i, autonomi şi cu putere <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie. Totodată, dreptul <strong>de</strong> a <strong>al</strong>ege<br />
ignoră puterea marke<strong>ti</strong>ngului <strong>de</strong> a influenţa a<strong>ti</strong>tudinile, intenţiile şi comportamentele <strong>de</strong><br />
cumpărare <strong>al</strong>e consumatorilor. Alături <strong>de</strong> contra-controlul exercitat <strong>de</strong> consumatori<br />
asupra agenţilor economici, trebuie să existe, <strong>de</strong>sigur, anumite forţe în societate care să<br />
57
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
impună un sistem <strong>de</strong> constrângeri sau influenţe soci<strong>al</strong>e asupra ac<strong>ti</strong>vităţilor <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng<br />
şi nu numai, <strong>de</strong> ordin leg<strong>al</strong>, poli<strong>ti</strong>c, compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v şi e<strong>ti</strong>c.<br />
Concluzii<br />
În consecinţă, responsabilitatea producătorilor faţă <strong>de</strong> societate trebuie<br />
distribuită la toate nivelele <strong>de</strong> execuţie, în toate domeniile <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitate şi nu trebuie să<br />
revină doar managerilor <strong>de</strong> produs şi compar<strong>ti</strong>mentelor <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng. Fiecare companie<br />
producătoare ce acţionează pe piaţă trebuie să-şi <strong>de</strong>finească, în coordonate largi, o<br />
misiune soci<strong>al</strong>ă care să nu vizeze numai marfa în sine, respec<strong>ti</strong>v sfera <strong>de</strong> aplicabilitate<br />
a acesteia, ci să se reflecte asupra tuturor angajaţilor care lucrează în întreprin<strong>de</strong>re,<br />
respec<strong>ti</strong>v asupra tuturor acelora care u<strong>ti</strong>lizează produsele s<strong>al</strong>e.<br />
Ne asociem şi noi opiniilor diferiţilor cercetători exprimate în domeniu şi<br />
recomandăm, prin urmare, trei mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> comportament e<strong>ti</strong>c în relaţiile<br />
comerci<strong>al</strong>e:<br />
• Regula <strong>de</strong> aur: acţionează într-un mod în care doreş<strong>ti</strong> să reacţioneze şi<br />
ceil<strong>al</strong>ţi faţă <strong>de</strong> <strong>ti</strong>ne.<br />
• Principiul u<strong>ti</strong>lităţii: acţionează într-un mod din care să rezulte cele<br />
mai mari avantaje în cel mai ridicat număr.<br />
• Teoria lui Kant: acţionează într-un asemenea mod încât <strong>de</strong>cizia luată<br />
în anumite circumstanţe să poată <strong>de</strong>veni fie o lege univers<strong>al</strong>ă, fie o regulă <strong>de</strong><br />
comportament.<br />
Bibliografie:<br />
[1] Drucker, P.F. Management tasks, responsabili<strong>ti</strong>es, and prac<strong>ti</strong>ces, W.<br />
Heinemann Publishing, London, 1994<br />
[2] Ivancevich, J.M.,<br />
Lorenzi, P., Skinner<br />
S.J., Crosby, Ph.B.<br />
Management. Qu<strong>al</strong>ity and compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>veness, IRWIN<br />
Publishing, Inc., New York, 1994<br />
[3] Oprean, C., Kifor,<br />
C.V.<br />
Managementul c<strong>al</strong>ităţii, Ed. Universităţii „Lucian Blaga”,<br />
Sibiu, 2002<br />
[4] Patriche, D. (coord.)<br />
s.a.<br />
Protecţia consumatorilor, Regia Autonomă „Monitorul<br />
Ofici<strong>al</strong>”, Bucureş<strong>ti</strong>, 1998<br />
[5] Tone Hosmer, L. The ethics of management, Irwin, Inc., Homewood,<br />
Illinois, 1987<br />
[6] Celaschi, F. Il <strong>de</strong>sign <strong>de</strong>lla forma merce: v<strong>al</strong>ori, bisogni e<br />
merceologia contemporanea, Editore Il Sole 24 ore<br />
S.p.A., Milano, 2000<br />
58
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
STRATEGIA DE RELAŢII PUBLICE<br />
Prep. univ. drd. Ploae Cat<strong>al</strong>in<br />
Public rela<strong>ti</strong>ons has been poorly regar<strong>de</strong>d in the corporate world and<br />
outsi<strong>de</strong>. Despite substan<strong>ti</strong><strong>al</strong> and increasing expenditure on public rela<strong>ti</strong>ons, the<br />
prac<strong>ti</strong>ce is often misun<strong>de</strong>rstood. Its role has been seen mainly as a<br />
presenta<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> one. The func<strong>ti</strong>on of public rela<strong>ti</strong>ons should have a di<strong>al</strong>ogue with<br />
<strong>al</strong>l the different corporate audiences. These can inclu<strong>de</strong> not only the media and<br />
sharehol<strong>de</strong>rs, but <strong>al</strong>so employees, the community, governments at various<br />
levels, and in whichever countries there are opera<strong>ti</strong>ons, customers, suppliers<br />
and employees.<br />
Introducere în relaţii publice<br />
Organizaţiile naţion<strong>al</strong>e şi internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> relaţii publice au formulat <strong>de</strong>finiţii<br />
care permit aplicarea ac<strong>ti</strong>vităţii în orice colţ <strong>al</strong> lumii. Societatea <strong>de</strong>mocra<strong>ti</strong>că<br />
contemporană nu poate avea stabilitate fără comunicare şi fără suportul psihologic şi <strong>de</strong><br />
ment<strong>al</strong>ităţi asigurat <strong>de</strong> strategiile <strong>de</strong> relaţii publice.<br />
“Relaţiile publice reprezintă o funcţie princip<strong>al</strong>ă a conducerii, bazată pe o<br />
ac<strong>ti</strong>vitate con<strong>ti</strong>nuă şi sistemică, cu ajutorul cărora ins<strong>ti</strong>tuţiile caută să obţină înţelegerea,<br />
simpa<strong>ti</strong>a şi sprijinul acelora cu care au relaţii în prezent sau vor avea în viitor”<br />
(Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Public Rela<strong>ti</strong>ons Associa<strong>ti</strong>on). Funcţia <strong>de</strong> bază a relaţiilor publice este “să<br />
schimbe sau să ajusteze, în interesul publicului, acele aspecte <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului nostru<br />
sau <strong>al</strong>e comportamentelor companiei noastre care au o semnificaţie soci<strong>al</strong>ă”.<br />
Relaţiile publice pot :<br />
- să susţină obiec<strong>ti</strong>vele unei afaceri<br />
- să explice poli<strong>ti</strong>ci<br />
- să crească luarea la cunoş<strong>ti</strong>nţă a unui produs<br />
- să concentreze atenţia pe o problemă<br />
- să încurajeze discuţiile informate<br />
- să ajute la schimbarea percepţiei, opiniei şi comportamentului<br />
- să influenţeze a<strong>ti</strong>tudini<br />
- să mo<strong>ti</strong>veze person<strong>al</strong>ul<br />
- să întărească efortul <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng şi vânzări<br />
- să construiască şi să susţină o reputaţie<br />
- să ajute la redarea credibilităţii<br />
- să aibă un efect asupra v<strong>al</strong>orilor unui grup par<strong>ti</strong>cular sau a societăţii ca întreg.<br />
Relaţiile publice sunt o ac<strong>ti</strong>vitate univers<strong>al</strong>ă. Funcţionează în toate aspectele<br />
vieţii. Oricine prac<strong>ti</strong>că principii <strong>de</strong> relaţii publice căutând acceptarea, cooperarea sau<br />
afecţiunea celorl<strong>al</strong>ţi.<br />
În munca <strong>de</strong> relaţii publice totul trebuie să se <strong>de</strong>sfăşoare sistema<strong>ti</strong>c, organizat,<br />
după un plan bine pus la punct, care să ducă la împlinirea obiec<strong>ti</strong>velor <strong>de</strong> imagine <strong>al</strong>e<br />
organizaţiei. Indiferent dacă strategiile sunt <strong>de</strong> lungă durată sau pe perioa<strong>de</strong> limitate, tot<br />
ce trebuie întreprins trebuie planificat. Indiferent <strong>de</strong> profilul ac<strong>ti</strong>vităţii, <strong>de</strong> scopul<br />
59
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
urmărit, capit<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re este fundament<strong>al</strong>. Orice ac<strong>ti</strong>vitate <strong>de</strong> relaţii publice<br />
trebuie nu doar să obţină beneficii pentru o organizaţie, ci să servească, în acelaşi <strong>ti</strong>mp,<br />
şi interesului public. Ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> relaţii publice presupune <strong>al</strong>inierea intereselor proprii<br />
<strong>al</strong>e organizaţiei la interesele şi problemele publicului relevant pentru ea. Capit<strong>al</strong>ul <strong>de</strong><br />
încre<strong>de</strong>re în produsele /serviciile, person<strong>al</strong>ul şi în organizaţie în ansamblul ei se va<br />
traduce în capit<strong>al</strong> <strong>de</strong> simpa<strong>ti</strong>e şi sprijin faţă <strong>de</strong> acţiunile organizaţiei şi, pentru<br />
organizaţiile profit, în capit<strong>al</strong>ul financiar <strong>de</strong> care au atâta nevoie. Ca funcţie a<br />
conducerii, ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> relaţii publice an<strong>al</strong>izează a<strong>ti</strong>tudinile publicului, stabileşte<br />
programe <strong>de</strong> comunicare menite să câş<strong>ti</strong>ge înţelegerea şi acceptarea publicului.<br />
Procesul <strong>de</strong> relaţii publice are menirea <strong>de</strong> a pune într-o lumină favorabilă<br />
re<strong>al</strong>izările unei întreprin<strong>de</strong>ri sau <strong>al</strong>e unei ins<strong>ti</strong>tuţii a statului, în i<strong>de</strong>ea captării încre<strong>de</strong>rii<br />
publicului larg, a clienţilor sau a propriului person<strong>al</strong>. Relaţiile publice reprezintă în<br />
epoca actu<strong>al</strong>ă a economiei <strong>de</strong> piaţă o ac<strong>ti</strong>vitate dis<strong>ti</strong>nctă în raport cu celel<strong>al</strong>te ac<strong>ti</strong>vităţi<br />
care presupun existenţa unui public. Domeniile prac<strong>ti</strong>cii în relaţii publice :<br />
- consiliere – furnizează recomandări, sfaturi managementului privind poli<strong>ti</strong>ca,<br />
relaţiile şi comunicaţiile<br />
- cercetare – a <strong>de</strong>termina a<strong>ti</strong>tudini şi comportamente <strong>al</strong>e publicului pentru a<br />
planifica strategii <strong>de</strong> relaţii publice; asemenea cercetări pot fi u<strong>ti</strong>lizate spre a<br />
genera înţelegere reciprocă sau a influenţa publicul<br />
- relaţii cu media - a lucra cu mass-media căutând publicitate sau răspunzând<br />
interesului organizaţiei<br />
- relaţii cu s<strong>al</strong>ariaţii sau membrii - răspun<strong>de</strong> intereselor, mo<strong>ti</strong>vează angajaţii unei<br />
organizaţii<br />
- relaţii cu comunitatea<br />
- afaceri publice – <strong>de</strong>zvoltă o implicare poli<strong>ti</strong>că publică şi ajută o organizaţie să<br />
se adapteze aşteptărilor publice<br />
- afaceri guvernament<strong>al</strong>e – legătura directă cu legislaţia în numele organizaţiei<br />
- probleme <strong>de</strong> management<br />
- relaţii financiare – a crea şi menţine încre<strong>de</strong>rea inves<strong>ti</strong>torului şi a construi relaţii<br />
bune cu comunitatea financiară<br />
- relaţii industri<strong>al</strong>e – relaţii cu <strong>al</strong>te firme în industria unei organizaţii şi cu<br />
asociaţii comerci<strong>al</strong>e<br />
- <strong>de</strong>zvoltare şi adunare <strong>de</strong> fonduri – încurajează publicul să susţină o organizaţie,<br />
în primul rând prin contribuţii financiare.<br />
- relaţii cu minorităţi şi afaceri mul<strong>ti</strong>cultur<strong>al</strong>e<br />
- evenimente speci<strong>al</strong>e<br />
- comunicaţii <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng.<br />
Mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> a face relaţii publice într-o sau pentru o organizaţie diferă <strong>de</strong>stul<br />
<strong>de</strong> mult, în funcţie <strong>de</strong> <strong>ti</strong>pul <strong>de</strong> organizaţie. Într-un fel vor fi concepute strategiile <strong>de</strong><br />
relaţii publice pentru o organizaţie din sectorul privat (profit sau nonprofit) şi în <strong>al</strong>tul<br />
pentru o organizaţie publica (ins<strong>ti</strong>tuţie guvernament<strong>al</strong>ă).<br />
Strategia <strong>de</strong> relaţii publice în sfera privată<br />
Strategia <strong>de</strong> relaţii publice se conturează ca un complex <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vităţi.<br />
Cercetarea<br />
Pentru o planificare strategică a relaţiilor publice trebuie cercetate următoarele<br />
probleme :<br />
60
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
a) Care sunt cele mai semnifica<strong>ti</strong>ve puncte tari şi puncte slabe (<strong>al</strong>e<br />
firmei/produsului),<br />
oportunităţi şi ameninţări Este ceea ce se numeşte an<strong>al</strong>iza SWOT – cercetarea<br />
punctelor tari şi a punctelor slabe <strong>al</strong>e companiei/produsului în raport cu oportunităţile şi<br />
ameninţările din mediul extern. Această an<strong>al</strong>iză a mediului trebuie să fie re<strong>al</strong>izată în<br />
mod con<strong>ti</strong>nuu, astfel încât să permită an<strong>ti</strong>ciparea şi pregă<strong>ti</strong>rea pentru evenimentele care<br />
pot să afecteze în viitor organizaţia. O mod<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> a re<strong>al</strong>iza con<strong>ti</strong>nuu această cercetare<br />
este organizarea unei “echipe <strong>de</strong> an<strong>ti</strong>cipare a problemelor”, formată din angajaţi din<br />
diferite <strong>de</strong>partamente, care să se întâlnească regulat şi să discute ce noi probleme au<br />
apărut în ac<strong>ti</strong>vitatea lor şi ce ar putea afecta organizaţia.<br />
b) Care sunt cele mai importante categorii <strong>de</strong> public <strong>al</strong>e companiei După<br />
re<strong>al</strong>izarea an<strong>al</strong>izei<br />
SWOT, este foarte importantă i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea categoriilor <strong>de</strong> public şi clasificarea<br />
în funcţie <strong>de</strong> importanţa lor pentru companie.<br />
c) Care sunt cele mai importante nevoi <strong>al</strong>e fiecărui public ţintă, cărora<br />
compania poate să le<br />
răspundă Pentru i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea acestor nevoi, apar următoarele întrebări, pentru<br />
fiecare categorie <strong>de</strong> public:<br />
- clientul : <strong>de</strong> ce să cumpăr <strong>de</strong> la compania X <br />
- angajatul : <strong>de</strong> ce să lucrez pentru compania X<br />
- comunităţi <strong>de</strong> inves<strong>ti</strong>tori: <strong>de</strong> ce ar fi compania X o bună inves<strong>ti</strong>ţie pe<br />
termen lung<br />
- Comunităţi loc<strong>al</strong>e şi public în gener<strong>al</strong>: <strong>de</strong> ce ar fi compania X un bun<br />
<strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare pentru comunitatea şi pentru ţara mea<br />
Planificarea<br />
Planul <strong>de</strong> comunicare se re<strong>al</strong>izează răspunzând la următoarele întrebări:<br />
a) Care sunt obiec<strong>ti</strong>vele <strong>de</strong> comunicare pentru fiecare dintre categoriile <strong>de</strong><br />
public ţintă<br />
Obiec<strong>ti</strong>vele <strong>de</strong> comunicare trebuie să conţină 3 elemente:<br />
- o intenţie: ceea ce se re<strong>al</strong>izează şi categoriile <strong>de</strong> public avute în ve<strong>de</strong>re<br />
- un procentaj: obiectul trebuie exprimat în termeni măsurabili<br />
- un termen: acesta variază în funcţie <strong>de</strong> obiec<strong>ti</strong>v.<br />
Definirea obiec<strong>ti</strong>velor <strong>de</strong> comunicare reprezintă o condiţie indispensabilă<br />
pentru măsurarea eficienţei campaniei <strong>de</strong> relaţii publice. Fixarea obiec<strong>ti</strong>velor <strong>de</strong><br />
comunicare nu este o sarcină uşoară, pentru că trebuie să ţină cont <strong>de</strong> o mulţime <strong>de</strong><br />
factori: celel<strong>al</strong>te elemente <strong>al</strong>e mixului <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng, constrângerile financiare, acţiunile<br />
concurenţei, trăsăturile pieţei.<br />
b) Care este “reţeaua person<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> comunicare în masă” a<br />
membrului <strong>ti</strong>pic dintrun<br />
grup ţintă Aceasta înseamnă <strong>de</strong>zvoltarea unui “plan <strong>de</strong> media” pentru<br />
fiecare grup ţintă, prin care să fie a<strong>ti</strong>nse obiec<strong>ti</strong>vele <strong>de</strong> comunicare <strong>de</strong>ja a<strong>ti</strong>nse.<br />
Cercetarea este cea care joacă un rol important în i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea “reţelei person<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
media” a membrului celui mai reprezenta<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> fiecărui public ţintă.<br />
c) Care sunt acţiunile <strong>de</strong> relaţii publice care vor avea loc<br />
61
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Tac<strong>ti</strong>ci în strategiile <strong>de</strong> relaţii publice<br />
Publicarea <strong>de</strong> cărţi<br />
Compe<strong>ti</strong>ţii, concursuri<br />
Dineuri<br />
Demonstraţii <strong>al</strong>e c<strong>al</strong>ităţilor produsului<br />
Expoziţii<br />
Fan cluburi<br />
Fes<strong>ti</strong>v<strong>al</strong>uri<br />
Interviuri<br />
Petreceri<br />
Premii<br />
Spectacole în aer liber<br />
Turnee<br />
Tabel Nr.1<br />
d) Care sunt resursele disponibile pentru re<strong>al</strong>izarea întregului program <strong>de</strong><br />
relaţii publice<br />
Trebuie avute în ve<strong>de</strong>re resursele materi<strong>al</strong>e şi umane disponibile atât pentru<br />
implementarea propriu-zisă a strategiei, cât şi pentru celel<strong>al</strong>te componente <strong>al</strong>e s<strong>al</strong>e<br />
(cercetarea, conceperea şi ev<strong>al</strong>uarea ei).<br />
e) Cine sunt responsabilii Trebuie stabilite care sunt acele persoane care<br />
vor purta<br />
responsabilitatea re<strong>al</strong>izării fiecărei sarcini şi <strong>de</strong> care va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>, în cele din<br />
urmă, a<strong>ti</strong>ngerea obiec<strong>ti</strong>velor fixate şi succesul companiei <strong>de</strong> relaţii publice. Ele sunt<br />
coordonatele echipelor <strong>de</strong> lucru, iar, în implementarea strategiei, este bine să existe câte<br />
un responsabil pentru fiecare acţiune <strong>de</strong> relaţii publice.<br />
f) Care este c<strong>al</strong>endarul <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vităţi Este necesar să fie fixate termenele<br />
în care trebuie să se<br />
încadreze fiecare dintre acţiunile <strong>de</strong> relaţii publice, datele la care vor avea loc<br />
evenimente <strong>de</strong> relaţii publice şi trebuie stabilită ordinea <strong>de</strong>sfăşurării lor.<br />
Acţiunea (implementarea planului <strong>de</strong> relaţii publice)<br />
Fiecare echipă se va ocupa <strong>de</strong> în<strong>de</strong>plinirea sarcinilor pentru care a fost formată,<br />
iar coordonatorii lor, responsabilii pentru fiecare acţiune <strong>de</strong> relaţii publice, vor avea<br />
grijă ca paşii care trebuie urmaţi să fie făcuţi bine, la datele şi în termenele dinainte<br />
fixate.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea<br />
Ev<strong>al</strong>uarea este etapa în care se evi<strong>de</strong>nţiază sau nu rezultatele. Se măsoară<br />
efectele procesului <strong>de</strong> comunicare, la mai multe niveluri:<br />
- ev<strong>al</strong>uarea nivelului <strong>de</strong> în<strong>de</strong>plinire a obiec<strong>ti</strong>velor;<br />
- ev<strong>al</strong>uarea procesului <strong>de</strong> comunicare;<br />
- ev<strong>al</strong>uarea gradului <strong>de</strong> integrare şi a modului <strong>de</strong> funcţionare a echipelor <strong>de</strong><br />
relaţii publice;<br />
- ev<strong>al</strong>uarea imaginii reflectate în mass media;<br />
- ev<strong>al</strong>uarea reprezentărilor publicului ţintă.<br />
Pentru fiecare <strong>ti</strong>p <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare trebuie <strong>al</strong>ese anumite meto<strong>de</strong>. Pentru ev<strong>al</strong>uarea<br />
modificărilor reprezentărilor publicului <strong>de</strong>spre produs/organizaţie se folosesc meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
cercetare mai sofis<strong>ti</strong>cate. Pentru mijloacele <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare cele mai <strong>de</strong>s folosite în<br />
ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> relaţii publice se numără: focus-grupurile şi interviurile <strong>de</strong> profunzime, ca<br />
meto<strong>de</strong> c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>ve, sondajul telefonic, sondajul prin poştă sau în locuri publice, ca<br />
meto<strong>de</strong> can<strong>ti</strong>ta<strong>ti</strong>ve.<br />
62
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
U<strong>ti</strong>lizări strategice <strong>al</strong>e relaţiilor publice<br />
Pentru a veni în sprijinul nevoii <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i pe care o are fiecare speci<strong>al</strong>ist din acest<br />
domeniu, evi<strong>de</strong>nţiem u<strong>ti</strong>lizări strategice <strong>al</strong>e ac<strong>ti</strong>vităţilor <strong>de</strong> relaţii publice:<br />
- construirea stării <strong>de</strong> aşteptare pe piaţa înaintea începerii campaniei<br />
publicitare<br />
- atragerea clienţilor când nu există publicitate<br />
- transformarea reclamei în subiect <strong>de</strong> ş<strong>ti</strong>ri<br />
- înviorarea reclamei<br />
- construirea unei relaţii person<strong>al</strong>e cu clienţii<br />
- influenţarea celor cu influenţă<br />
- comunicarea beneficiilor unui nou produs<br />
- <strong>de</strong>monstrarea responsabilităţii soci<strong>al</strong>e şi câş<strong>ti</strong>garea încre<strong>de</strong>rii<br />
consumatorului<br />
- protejarea produselor ameninţate<br />
- actu<strong>al</strong>izarea unei imagini<br />
- pătrun<strong>de</strong>rea pe noi pieţe<br />
- asigurarea loi<strong>al</strong>ităţii faţă <strong>de</strong> marcă<br />
Sfera publică – relaţiile publice guvernament<strong>al</strong>e<br />
Diferenţe faţă <strong>de</strong> relaţiile publice din sectorul privat<br />
Există câteva diferenţe importante între ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> relaţii publice din sfera<br />
privată şi cea din sfera publică.<br />
- Publicul ţintă <strong>al</strong> relaţiilor publice guvernament<strong>al</strong>e este format din grupuri<br />
interne şi externe vaste şi diverse: angajaţi şi persoane cu funcţii <strong>de</strong> conducere din sfera<br />
legisla<strong>ti</strong>vă, execu<strong>ti</strong>vă şi judiciară; li<strong>de</strong>ri ai par<strong>ti</strong><strong>de</strong>lor poli<strong>ti</strong>ce; oameni <strong>de</strong> afaceri; grupuri<br />
<strong>de</strong> interes profesion<strong>al</strong>e; jurn<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>; populaţia.<br />
- S<strong>ti</strong>lul person<strong>al</strong> <strong>de</strong> comunicare <strong>al</strong> li<strong>de</strong>rilor poli<strong>ti</strong>ci îşi lasă puternic amprenta<br />
asupra ac<strong>ti</strong>vităţilor <strong>de</strong> relaţii publice <strong>al</strong>e guvernului. O schimbare la nivel ministeri<strong>al</strong><br />
poate avea un impact puternic asupra felului în care guvernul comunică cu publicurile<br />
s<strong>al</strong>e.<br />
- O <strong>de</strong>osebire capit<strong>al</strong>ă între sectorul public şi cel privat este aceea că, dacă<br />
organizaţiile profit au dreptul şi consimţământul populaţiei să se promoveze prin<br />
reclame şi să îşi facă publicitate aproape în orice mod doresc, cei care se ocupă <strong>de</strong><br />
relaţiile publice guvernament<strong>al</strong>e se confruntă cu nişte constrângeri unice <strong>de</strong> ordine<br />
leg<strong>al</strong>, poli<strong>ti</strong>c şi cultur<strong>al</strong>.<br />
Abordări strategice fundament<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e relaţiilor publice guvernament<strong>al</strong>e<br />
Prac<strong>ti</strong>ca relaţiilor publice guvernament<strong>al</strong>e într-o societate <strong>de</strong>mocra<strong>ti</strong>că se<br />
jus<strong>ti</strong>fică în trei moduri:<br />
- guvernarea <strong>de</strong> <strong>ti</strong>p <strong>de</strong>mocra<strong>ti</strong>c funcţionează cel mai bine atunci când există un<br />
flux <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i şi <strong>de</strong> informaţii în ambele sensuri, astfel încât atât cetăţenii, cât şi cei care îi<br />
conduc să ia <strong>de</strong>cizii în cunoş<strong>ti</strong>nţă <strong>de</strong> cauză;<br />
- guvernarea <strong>de</strong>mocra<strong>ti</strong>că trebuie să adopte o a<strong>ti</strong>tudine responsabilă faţă <strong>de</strong><br />
cetăţenii pe care îi serveşte, informându-i <strong>de</strong>spre acţiunile pe care le întreprin<strong>de</strong>;<br />
- cetăţenii, în c<strong>al</strong>itatea lor <strong>de</strong> contribuabili, au dreptul să fie informaţi <strong>de</strong>spre<br />
ac<strong>ti</strong>vitatea celor care îi conduc.<br />
63
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Strategii în prac<strong>ti</strong>ca relaţiilor publice guvernament<strong>al</strong>e, în care fluxul <strong>de</strong><br />
informaţii între cetăţeni şi guvernământ reprezintă piesa <strong>de</strong> rezistenţă:<br />
a) Comunicarea poli<strong>ti</strong>că<br />
Scopul comunicării poli<strong>ti</strong>ce este să câş<strong>ti</strong>ge, atât în interiorul ţării, cât şi în afara<br />
ei, acceptarea bugetului, poli<strong>ti</strong>cii şi reglementărilor existente <strong>de</strong>ja, noi sau abia propuse<br />
<strong>al</strong>e guvernului. Două dintre cele mai folosite meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> a a<strong>ti</strong>nge acest scop sunt un<br />
răspuns la nevoile publicului:<br />
- li<strong>de</strong>rii poli<strong>ti</strong>ci <strong>al</strong>eşi trebuie să-şi popularizeze programele;<br />
- să fie <strong>de</strong>schişi la <strong>de</strong>zbaterea publică a i<strong>de</strong>ilor, iniţia<strong>ti</strong>velor şi acţiunile lor.<br />
b) Servicii <strong>de</strong> informare<br />
Scopul urmărit este acela <strong>de</strong> a informa diferite categorii <strong>de</strong> public <strong>de</strong>spre<br />
informaţiile şi serviciile guvernament<strong>al</strong>e disponibile, astfel încât cetăţenii să le poată<br />
folosi. Acest rol şi-l asumă <strong>de</strong>partamentul <strong>de</strong> relaţii cu publicul. Acest serviciu oferă<br />
informaţii şi răspun<strong>de</strong> la întrebările puse <strong>de</strong> către cetăţeni sau <strong>de</strong> către jurn<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong> <strong>de</strong>spre:<br />
învăţământ, drepturi civice, sănătate publică, siguranţă publică, transport public,<br />
comerţ, agricultură.<br />
c) Construirea, menţinerea şi protejarea unei imagini ins<strong>ti</strong>tuţion<strong>al</strong>e pozi<strong>ti</strong>ve<br />
Scopul construirii şi protejării unei imagini ins<strong>ti</strong>tuţion<strong>al</strong>e pozi<strong>ti</strong>ve este acela <strong>de</strong><br />
a informa şi <strong>de</strong> a influenţa publicul pe termen lung şi scurt în sensul sprijinirii unui<br />
minister sau a unui <strong>de</strong>partament ministeri<strong>al</strong>. Deseori, apar controverse şi nemulţumiri<br />
atunci când ofici<strong>al</strong>ii guvernament<strong>al</strong>i încearcă să „vândă” o astfel <strong>de</strong> imagine pozi<strong>ti</strong>vă,<br />
iar princip<strong>al</strong>a acuzaţie adusă acestei ac<strong>ti</strong>vităţi <strong>de</strong> relaţii publice este că ar fi propaganda<br />
care cheltuieşte banii contribuabililor.<br />
d) Generarea feedback-ului din partea publicului<br />
Speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>i în relaţii publice trebuie să urmărească să obţină un flux <strong>de</strong><br />
informaţii <strong>de</strong> la public, astfel încât <strong>de</strong>ciziile poli<strong>ti</strong>ce să fie luate pe baza informaţiilor.<br />
Speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>i în relaţii publice trebuie consultaţi înainte <strong>de</strong> a se implementa <strong>de</strong>ciziile<br />
poli<strong>ti</strong>ce, iar nu după; ei trebuie să fie prezenţi la lansarea i<strong>de</strong>ii unei anumite iniţia<strong>ti</strong>ve<br />
poli<strong>ti</strong>ce.<br />
Paşii strategiei <strong>de</strong> comunicare guvernament<strong>al</strong>ă:<br />
Primul pas în promovarea unei poli<strong>ti</strong>ci sau a unui program este i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea şi<br />
concentrarea atenţiei asupra celei mai importante probleme. Pentru că este dificil să se<br />
a<strong>ti</strong>ngă mai multe probleme <strong>de</strong>odată, cea mai bună este <strong>al</strong>egerea unei singure probleme<br />
şi concentrarea tuturor meto<strong>de</strong>lor şi eforturilor <strong>de</strong> comunicare asupra acelui subiect<br />
înainte <strong>de</strong> a trece la următorul.<br />
Al doilea pas este formularea unui plan coerent <strong>de</strong> comunicare. Toţi actorii<br />
guvernament<strong>al</strong>i princip<strong>al</strong>i trebuie să cunoască şi să fie <strong>de</strong> acord cu planul. Planul <strong>de</strong><br />
comunicare trebuie să cuprindă temele care vor fi abordate şi tac<strong>ti</strong>cile care vor fi<br />
folosite. Al treilea pas este implementarea planului <strong>de</strong> comunicare.<br />
64
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
BIBLIOGRAFIE:<br />
1. Caywood, Clarke – “The Handbook of Strategic Public Rela<strong>ti</strong>ons & Integrated<br />
Communica<strong>ti</strong>ons”, McGraw-Hill, 1997.<br />
2. Dunn, Jim - “Public Rela<strong>ti</strong>ons – Techniques that work”,<br />
Hawksmere, London, 1999.<br />
3. Gregory, Anne - “Planning and Managing a Public Rela<strong>ti</strong>ons Campaign”, The<br />
Ins<strong>ti</strong>tute of Public Rela<strong>ti</strong>ons in Prac<strong>ti</strong>ce Series, New York, 1996.<br />
4. Harris, Thomas L. – “How MPR Adds V<strong>al</strong>ue to Integrated Marke<strong>ti</strong>ng<br />
Communica<strong>ti</strong>ons”. Public Rela<strong>ti</strong>ons Quaterly, 1993.<br />
5. Smith, Harvey J. – “Teach Yourself: Public Rela<strong>ti</strong>ons”, Hod<strong>de</strong>r & Stoughton,<br />
London, 1995.<br />
6. Stancu, V<strong>al</strong>en<strong>ti</strong>n - “Relaţii Publice, succes şi credibilitate”,<br />
Stoica, Adrian Editura Concept Publishing, Bucureş<strong>ti</strong>, 1997.<br />
Stoica, Marcela<br />
65
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
LOGISTICA ŞI DISTRIBUŢIA<br />
Lect. univ.dr. Adriana Scrioşteanu<br />
The work presents the rela<strong>ti</strong>on of logis<strong>ti</strong>cs and distribu<strong>ti</strong>on.<br />
Logis<strong>ti</strong>cs is not the equiv<strong>al</strong>ent of distribu<strong>ti</strong>on or the physic<strong>al</strong> distribu<strong>ti</strong>on.<br />
Logis<strong>ti</strong>cs interact with the distribu<strong>ti</strong>on through physic<strong>al</strong> distribu<strong>ti</strong>on. Logis<strong>ti</strong>cs is<br />
a set of ac<strong>ti</strong>vi<strong>ti</strong>es before and during the produc<strong>ti</strong>on process and <strong>al</strong>so the<br />
distribu<strong>ti</strong>on of finite products. Logis<strong>ti</strong>cs is essen<strong>ti</strong><strong>al</strong> for companies <strong>de</strong>velopment,<br />
for op<strong>ti</strong>mizing the logis<strong>ti</strong>cs’ channels in or<strong>de</strong>r to improve their coordina<strong>ti</strong>on and<br />
management.<br />
Termenul logis<strong>ti</strong>că a început să fie tot mai mult folosit la începutul anilor 1980.<br />
Iniţi<strong>al</strong>, distribuţia fizică şi logis<strong>ti</strong>ca au fost consi<strong>de</strong>rate sinonime, dar la sfârşitul<br />
<strong>de</strong>ceniului <strong>al</strong> nouălea, conceptul <strong>de</strong> logis<strong>ti</strong>că a început să fie apreciat mult mai complex<br />
<strong>de</strong>cât distribuţia fizică, un mijloc concurenţi<strong>al</strong> <strong>de</strong> obţinere a avantajului compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v <strong>al</strong><br />
unei întreprin<strong>de</strong>ri.<br />
Un produs nu-şi poate în<strong>de</strong>plini rolul pentru care a fost creat, <strong>de</strong>cât în<br />
momentul trecerii în consumul fin<strong>al</strong>, sa<strong>ti</strong>sfăcând nevoia consumatorului care l-a<br />
cumpărat. Această legătură între producţie şi consum se re<strong>al</strong>izează prin intermediul<br />
distribuţiei.<br />
În economia <strong>de</strong> piaţă, diversificarea producţiei, a consumului şi a relaţiilor <strong>de</strong><br />
piaţă, conferă distribuţiei produselor un rol tot mai important.<br />
Ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> distribuţie a cunoscut o <strong>de</strong>zvoltare rapidă odată cu revoluţia<br />
industri<strong>al</strong>ă, <strong>de</strong>venind în prezent una din cele mai dinamice ac<strong>ti</strong>vităţi.<br />
În perioada postbelică, evoluţia distribuţiei a fost marcată, pe <strong>de</strong>-o parte, <strong>de</strong><br />
reconsi<strong>de</strong>rarea în planul teoriei şi prac<strong>ti</strong>cii economice a raportului producţie – consum,<br />
iar pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, <strong>de</strong> transformările în plan tehnic şi organizatoric <strong>al</strong>e acestui<br />
domeniu. Factorii ce au impulsionat această evoluţie sunt: <strong>de</strong>zvoltarea producţiei şi<br />
diversificarea ei, precum şi evoluţia produselor sub aspect c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>v, nova<strong>ti</strong>v şi tehnic.<br />
Dezvoltarea rapidă a distribuţiei se datorează rolului pe care aceasta îl are în procesul<br />
reproducţiei, proces ce asigură evoluţia societăţii umane.<br />
În anul 1948, Asociaţia Americană <strong>de</strong> Marke<strong>ti</strong>ng consi<strong>de</strong>ra distribuţia fizică ca<br />
fiind mişcarea bunurilor <strong>de</strong> la locul un<strong>de</strong> acestea se produc la cel un<strong>de</strong> sunt consumate<br />
sau u<strong>ti</strong>lizate.<br />
Prima abordare teore<strong>ti</strong>că a distribuţiei fizice a fost cea a lui Peter Druker, în<br />
anul 1962, care o <strong>de</strong>finea ca fiind drept un <strong>al</strong>t mod <strong>de</strong> a <strong>de</strong>numi un <strong>al</strong>t proces <strong>de</strong> afaceri;<br />
orice afacere poate fi privită din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> producţiei ca un flux <strong>de</strong> materi<strong>al</strong>e.<br />
În SUA, Na<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Council of Physic<strong>al</strong> Distribu<strong>ti</strong>on Management <strong>de</strong>finea<br />
distribuţia fizică, în anul 1972, ca fiind un termen ce <strong>de</strong>scrie integrarea a două sau mai<br />
multe ac<strong>ti</strong>vităţi în scopul planificării, <strong>de</strong>sfăşurării şi controlului unui flux <strong>de</strong> materii<br />
prime şi produse finite <strong>de</strong> la locul <strong>de</strong> origine la cel <strong>de</strong> consum.<br />
După Philip Kotler, distribuţia fizică comportă planificarea, implementarea şi<br />
controlul fluxurilor fizice <strong>de</strong> materi<strong>al</strong>e şi produse finite, <strong>de</strong> la punctele <strong>de</strong> provenienţă<br />
<strong>al</strong>e acestora la cele <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare astfel încât să fie sa<strong>ti</strong>sfăcute cerinţele clienţilor şi să se<br />
66
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
obţină profit. 12 El <strong>de</strong>fineşte distribuţia fizică ca fiind logis<strong>ti</strong>ca <strong>de</strong> piaţă, pornind <strong>de</strong> la<br />
premisa că bunurile se află la producător şi se caută soluţii <strong>de</strong> punere a acestora la<br />
dispoziţia clienţilor. Alţi autori americani consi<strong>de</strong>ră logis<strong>ti</strong>ca ca fiind distribuţia<br />
produselor finite, asociind-o, astfel, cu ul<strong>ti</strong>ma etapă a producţiei. Din acest punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re, a fost ignorat rolul logis<strong>ti</strong>cii în ges<strong>ti</strong>onarea fluxurilor interne <strong>de</strong> materii prime,<br />
subansamble, piese, amb<strong>al</strong>aje.<br />
Dar gândirea logis<strong>ti</strong>că nu pune doar problema distribuţiei spre exterior (adică a<br />
bunurilor care se mişcă <strong>de</strong> la producător la clienţi), ci şi a distribuţiei spre interior<br />
(adică a bunurilor care se mişcă <strong>de</strong> la furnizori la producător). 13<br />
Logis<strong>ti</strong>ca, după unii autori americani, reprezintă procesul <strong>de</strong> planificare,<br />
implementare şi control <strong>al</strong> fluxului şi <strong>de</strong>pozitării eficiente a bunurilor, serviciilor şi<br />
informaţiilor legate <strong>de</strong> acestea, <strong>de</strong> la punctul <strong>de</strong> origine la punctul <strong>de</strong> consum,<br />
corespunzător cerinţelor clientului.<br />
Asociaţia Americană pentru Logis<strong>ti</strong>că <strong>de</strong>fineşte logis<strong>ti</strong>ca ca fiind o ac<strong>ti</strong>vitate ce<br />
are drept scop punerea la dispoziţie cu cel mai mic cost, a can<strong>ti</strong>tăţii dintr-un produs, la<br />
locul şi momentul un<strong>de</strong> există cerere.<br />
Cu <strong>al</strong>te cuvinte, logis<strong>ti</strong>ca este un ansamblu <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vităţi <strong>de</strong>rulate înaintea şi în<br />
<strong>ti</strong>mpul <strong>de</strong>sfăşurării procesului <strong>de</strong> producţie, la care se adaugă ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> distribuţie<br />
propriu - zisă <strong>de</strong> la sfârşitul producţiei. Acest flux fizic este însoţit <strong>de</strong> unul<br />
informaţion<strong>al</strong> în ambele sensuri, care reprezintă, <strong>de</strong> fapt, cadrul <strong>de</strong> operare <strong>al</strong> logis<strong>ti</strong>cii.<br />
Alături <strong>de</strong> produs, preţ, promovare, distribuţia este o componentă a mixului <strong>de</strong><br />
marke<strong>ti</strong>ng. La rândul ei, aceasta are două componente <strong>de</strong> bază - can<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> distribuţie<br />
şi distribuţia fizică.<br />
Can<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> distribuţie au fost <strong>de</strong>finite ca reprezentând fluxuri <strong>de</strong> bunuri şi<br />
servicii, accentul punându-se pe latura economică a acestora. Deseori, can<strong>al</strong>ele <strong>de</strong><br />
distribuţie au fost percepute ca sisteme închise, ce operau ca en<strong>ti</strong>tăţi sta<strong>ti</strong>ce separate şi<br />
acordau importanţă numai relaţiilor interne <strong>al</strong>e întreprin<strong>de</strong>rii, nu şi celor externe.<br />
Astăzi, întreprin<strong>de</strong>rile funcţionează într-un mediu dinamic, caracterizat <strong>de</strong><br />
creşterea complexităţii produselor, a presiunilor economice, soci<strong>al</strong>e şi poli<strong>ti</strong>ce, ceea ce<br />
implică promovarea unor relaţii reciproc avantajoase pentru toţi membrii can<strong>al</strong>ului <strong>de</strong><br />
distribuţie.<br />
Can<strong>al</strong>ele reprezintă înţelegeri comerci<strong>al</strong>e între firme, fără caracter fizic, în<br />
scopul facilitării fluxului <strong>de</strong> bunuri sau servicii. 14 Înţelegerile comerci<strong>al</strong>e aferente<br />
fluxului <strong>de</strong> materii prime pentru ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> producţie (can<strong>al</strong>e <strong>de</strong> aprovizionare) pot fi<br />
diferite <strong>de</strong> cele pentru fluxul <strong>de</strong> livrare a produselor finite (can<strong>al</strong>e <strong>de</strong> distribuţie).<br />
Can<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> distribuţie ges<strong>ti</strong>onează schimbările prin care trece un produs în<br />
drumul său <strong>de</strong> la producător la consumatorul fin<strong>al</strong>. El apare ca “ o combinaţie <strong>de</strong><br />
u<strong>ti</strong>lităţi şi funcţiuni asigurate <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>re ”. 15<br />
Termenul “can<strong>al</strong> <strong>de</strong> distribuţie” se referă la înţelegerile comerci<strong>al</strong>e încheiate<br />
pentru asigurarea fluxului unui produs <strong>de</strong> la producător la consumatorul fin<strong>al</strong>, cu<br />
specificaţia că, produsul şi dreptul <strong>de</strong> proprietate asupra acestuia nu parcurg întot<strong>de</strong>auna<br />
acelaşi drum.<br />
Structura can<strong>al</strong>elor <strong>de</strong> distribuţie nu este sta<strong>ti</strong>că şi nici univers<strong>al</strong>ă; ele diferă <strong>de</strong><br />
la o piaţă la <strong>al</strong>ta şi se modifică în <strong>ti</strong>mp. De exemplu, can<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> distribuţie din mediul<br />
12 Ph. Kotler – Managementul marke<strong>ti</strong>ngului, Editura Teora, Bucureş<strong>ti</strong>, 1998, p.742<br />
13 Ibi<strong>de</strong>m, p. 744<br />
14 J. L. Gattorna – Managementul logis<strong>ti</strong>cii şi distribuţiei, Editura Teora,Bucureş<strong>ti</strong>, 1999 , p. 87<br />
15 C.Florescu, coord. – Marke<strong>ti</strong>ng, Editura Marketer, Bucureş<strong>ti</strong>, 1992, p.358<br />
67
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
rur<strong>al</strong> <strong>ti</strong>nd să aibă mai mulţi intermediari <strong>de</strong>cât cele din mediul urban, <strong>de</strong>oarece<br />
can<strong>ti</strong>tăţile mici <strong>de</strong> produse fac ca livrările directe către <strong>de</strong>tailiş<strong>ti</strong> să fie mai puţin<br />
atrac<strong>ti</strong>ve. De asemenea, cu cât profitul obţinut din comerci<strong>al</strong>izarea produselor este mai<br />
mic şi frecvenţa <strong>de</strong> achiziţie a acestora este mai mare, cu atât vor fi mai mulţi<br />
intermediari în cadrul can<strong>al</strong>ului. Dacă frecvenţa <strong>de</strong> achiziţie a produselor va fi mai<br />
mică, can<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> distribuţie va fi mai scurt.<br />
Obiec<strong>ti</strong>vul distribuţiei fizice constă în furnizarea bunurilor potrivite, în locuri<br />
potrivite, la momentul potrivit, cu costuri minime. 16 Dar, distribuţia fizică nu poate<br />
re<strong>al</strong>iza simultan maximizarea serviciilor oferite clienţilor şi minimizarea costurilor. Un<br />
nivel maxim <strong>de</strong> servicii oferite clienţilor implică <strong>de</strong>ţinerea <strong>de</strong> stocuri mari, existenţa<br />
mai multor <strong>de</strong>pozite, re<strong>al</strong>izarea unui transport <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate, ceea ce presupune costuri <strong>de</strong><br />
distribuţie ridicate. Un cost minim <strong>al</strong> distribuţiei cere transporturi ief<strong>ti</strong>ne, stocuri reduse<br />
şi <strong>de</strong>pozite puţine.<br />
Ca intermediar între producţie şi consum, distribuţia joacă un rol ac<strong>ti</strong>v, prin<br />
asumarea rolului <strong>de</strong> exponent <strong>al</strong> preocupărilor şi intereselor atât <strong>al</strong>e consumatorului cât<br />
şi <strong>al</strong>e producătorului.<br />
De aceea, distribuţia se bucură <strong>de</strong> o atenţie <strong>de</strong>osebită în ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng<br />
a fiecărei întreprin<strong>de</strong>ri producătoare, căreia nu-i poate fi indiferent când se vin<strong>de</strong><br />
produsul său, cui, cu ce cheltuieli, la ce preţ şi, mai <strong>al</strong>es, cu ce implicaţii asupra<br />
ac<strong>ti</strong>vităţii viitoare.<br />
Ansamblul proceselor şi operaţiunilor ce au loc în <strong>ti</strong>mp şi spaţiu, din momentul<br />
încheierii producţiei şi până la intrarea în consum a produsului, precum şi orientarea lor,<br />
cons<strong>ti</strong>tuie obiect <strong>al</strong> mixului <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng. Această variabilă pe care întreprin<strong>de</strong>rea<br />
producătoare o poate controla, rămâne totuşi componenta cea mai puţin flexibilă a<br />
mixului <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng, dar rolul său se află în con<strong>ti</strong>nuă ascensiune şi datorită faptului că<br />
o distribuţie bine ges<strong>ti</strong>onată poate fi o sursă <strong>de</strong> avantaj compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v, pe care nici o<br />
întreprin<strong>de</strong>re n-o poate ignora, <strong>de</strong>oarece aceasta i-ar aduce numeroase prejudicii.<br />
În fond, întreprin<strong>de</strong>rea îşi recuperează cheltuielile şi încasează profitul abia<br />
după ce produsul a fost distribuit consumatorului, adică a fost vândut, ceea ce reflectă<br />
rolul esenţi<strong>al</strong> pe care distribuţia îl are în poli<strong>ti</strong>ca <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng.<br />
Distribuţia fizică inclu<strong>de</strong> mai multe ac<strong>ti</strong>vităţi: previziunea <strong>de</strong>sfacerilor,<br />
prelucrarea comenzilor, <strong>de</strong>pozitarea ges<strong>ti</strong>unea stocurilor, transportul.<br />
Previziunea <strong>de</strong>sfacerilor, prin care se stabileşte gama <strong>de</strong> produse ce urmează a<br />
fi re<strong>al</strong>izată pe baza studiilor <strong>de</strong> piaţă efectuate, a unor meto<strong>de</strong> sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>ce sau a proiecţiilor<br />
matema<strong>ti</strong>ce a datelor anterioare.<br />
Prelucrarea comenzii, prin care se re<strong>al</strong>izează contactul direct cu consumatorul,<br />
vizează primirea comenzii <strong>de</strong> la clienţi, transmiterea la <strong>de</strong>pozit şi eventu<strong>al</strong> comandarea,<br />
apoi facturarea şi transportul.<br />
Depozitarea produselor presupune amplasarea, proiectarea şi i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea<br />
<strong>de</strong>pozitelor, ac<strong>ti</strong>vitate ce asigură: recepţia, marcarea, e<strong>ti</strong>chetarea, codificarea, sortarea,<br />
păstrarea, amb<strong>al</strong>area, formarea <strong>de</strong> par<strong>ti</strong>zi, p<strong>al</strong>e<strong>ti</strong>zarea, containerizarea etc.<br />
Ges<strong>ti</strong>unea stocurilor urmăreşte stabilirea nivelului stocurilor, astfel încât să nu<br />
fie afectată sa<strong>ti</strong>sfacerea cerinţelor consumatorilor. Pentru a onora imediat cerinţele<br />
clienţilor, întreprin<strong>de</strong>rea ar trebui să <strong>de</strong>ţină stocuri suficiente. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
economic, însă, nu este eficientă <strong>de</strong>ţinerea unor stocuri prea mari.<br />
16 Ph. Kotler –Op. cit. , p.744<br />
68
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
Transportul asigură <strong>de</strong>plasarea efec<strong>ti</strong>vă a bunurilor <strong>de</strong> la producător la consumator. Pentru a se re<strong>al</strong>iza<br />
cu cele mai mici cheltuieli, trebuie <strong>al</strong>es cel mai eficient mod <strong>de</strong> transport, nu numai în funcţie <strong>de</strong> preţ, ci şi <strong>de</strong><br />
caracteris<strong>ti</strong>cile produsului, <strong>ti</strong>mp, frecvenţă, accesibilitate, capacitate, siguranţă, încre<strong>de</strong>re, etc.<br />
Previziunea <strong>de</strong>sfacerilor stă la baza planificării producţiei şi a nivelului stocurilor. Planul <strong>de</strong> producţie<br />
conţine date cu privire la intrările <strong>de</strong> materii prime şi materi<strong>al</strong>e, care sosesc <strong>de</strong> la furnizori cu ajutorul mijloacelor<br />
<strong>de</strong> transport şi apoi sunt recepţionate şi stocate în <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong> aprovizionare. De aici, ele sunt trecute în procesul<br />
<strong>de</strong> producţie şi transformate în produse finite. Stocurile <strong>de</strong> produse finite sunt influenţate <strong>de</strong> comenzile clienţilor şi<br />
<strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> producţie a întreprin<strong>de</strong>rii. Comenzile clienţilor reduc nivelul stocurilor <strong>de</strong> produse finite, iar<br />
procesul <strong>de</strong> producţie creşte nivelul acestora. Produsele finite părăsesc procesul <strong>de</strong> producţie, sunt transferate în<br />
<strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere şi <strong>de</strong> aici sunt transportate către clienţi.<br />
Logis<strong>ti</strong>ca inclu<strong>de</strong> <strong>al</strong>ături <strong>de</strong> distribuţia fizică <strong>al</strong>te două componente, respec<strong>ti</strong>v aprovizionarea şi<br />
ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> susţinere a producţiei.<br />
Ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> cumpărare (achiziţionare, procurare, asigurare) a materiilor prime, materi<strong>al</strong>elor,<br />
componentelor necesare re<strong>al</strong>izării obiec<strong>ti</strong>velor întreprin<strong>de</strong>rii sunt operaţii <strong>de</strong> natură logis<strong>ti</strong>că. Această componentă<br />
a logis<strong>ti</strong>cii se referă la relaţiile întreprin<strong>de</strong>rii cu furnizorii, respec<strong>ti</strong>v, nivelurile situate în amonte <strong>de</strong> aceasta.<br />
Ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> susţinere a producţiei includ fluxurile materi<strong>al</strong>e din interiorul întreprin<strong>de</strong>rii. Contribuţia<br />
logis<strong>ti</strong>cii în domeniul producţiei constă în asigurarea materi<strong>al</strong>elor, componentelor necesare <strong>de</strong>sfăşurării procesului<br />
<strong>de</strong> producţie, în concordanţă cu programul <strong>de</strong> producţie stabilit (primire, <strong>de</strong>pozitare, stocare, manipulare,<br />
planificare a transporturilor şi a intrărilor <strong>de</strong> materi<strong>al</strong>e).<br />
Pentru orice întreprin<strong>de</strong>re, obţinerea unui avantaj compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v pe piaţă presupune corelarea celor trei<br />
componente.<br />
În concluzie, logis<strong>ti</strong>ca nu este echiv<strong>al</strong>entul distribuţiei sau <strong>al</strong> distribuţiei fizice. Ea interacţionează cu<br />
distribuţia prin intermediul distribuţiei fizice.<br />
Tot mai multe întreprin<strong>de</strong>ri recunosc că logis<strong>ti</strong>ca este nu numai o variabilă operaţion<strong>al</strong>ă, ci are o poziţie<br />
unică, ce-i permite să coordoneze relaţiile dintre factorii ce influenţează, atât fluxul <strong>de</strong> bunuri şi servicii, cât şi cel <strong>de</strong><br />
informaţii. În condiţiile actu<strong>al</strong>e, întreprin<strong>de</strong>rile ş<strong>ti</strong>u că, pentru a reuşi într-o situaţie concurenţi<strong>al</strong>ă trebuie să<br />
abor<strong>de</strong>ze cu mai multă atenţie piaţa, să stabilească priorităţi, să <strong>al</strong>oce resursele cu cea mai mare stricteţe şi, uneori,<br />
să facă compromisuri care cer mult discernământ.<br />
Fiecare întreprin<strong>de</strong>re are propriile s<strong>al</strong>e meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> a spori eficienţa operaţiilor s<strong>al</strong>e logis<strong>ti</strong>ce. Michael<br />
Porter a folosit un instrument <strong>de</strong>numit lanţul v<strong>al</strong>orii, pentru a grupa cumpărătorii, furnizorii şi întreprin<strong>de</strong>rea pe<br />
ac<strong>ti</strong>vităţi dis<strong>ti</strong>ncte, dar inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, care produc v<strong>al</strong>oare. Conceptul lanţului v<strong>al</strong>orii poate fi u<strong>ti</strong>lizat pentru a<br />
i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>fica sursele avantajului compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v, în condiţiile creşterii concurenţei pe piaţă. Din teoria lanţului v<strong>al</strong>orii reiese<br />
rolul logis<strong>ti</strong>cii în cadrul întreprin<strong>de</strong>rii, ea cuprinzând două din cele cinci ac<strong>ti</strong>vităţi primare care adaugă v<strong>al</strong>oare<br />
produsului sau serviciului.<br />
Mediul concurenţi<strong>al</strong> obligă, din ce în ce mai mult, întreprin<strong>de</strong>rile să examineze, restructureze şi<br />
redirecţioneze ac<strong>ti</strong>vităţile pentru a obţine avantajul compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v. Logis<strong>ti</strong>ca, prin ac<strong>ti</strong>vităţile s<strong>al</strong>e, poate fi vit<strong>al</strong>ă în<br />
crearea unui astfel <strong>de</strong> avantaj. Ea poate influenţa pozi<strong>ti</strong>v cota <strong>de</strong> piaţă şi rentabilitatea întreprin<strong>de</strong>rii, numai dacă<br />
este privită ca o resursă strategică şi nu doar ca o ac<strong>ti</strong>vitate.<br />
Bibliografie:<br />
C.Florescu, coord. – Marke<strong>ti</strong>ng, Editura Marketer, Bucureş<strong>ti</strong>, 1992.<br />
J. L. Gattorna – Managementul logis<strong>ti</strong>cii şi distribuţiei, Editura<br />
Teora,Bucureş<strong>ti</strong>, 1999.<br />
Ph. Kotler – Managementul marke<strong>ti</strong>ngului, Editura Teora, Bucureş<strong>ti</strong>,<br />
1998.<br />
69
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
O NOUĂ PROVOCARE A MANAGEMENTULUI: ÎNVĂŢAREA ORGANIZAŢIONALĂ<br />
prep. univ. Ramona Nicoleta Radu<br />
Learning is usu<strong>al</strong>ly associated with an ins<strong>ti</strong>tu<strong>ti</strong>on<strong>al</strong>ized form of<br />
educa<strong>ti</strong>on: school, faculty etc. But the process of acquiring knowledge should not<br />
be separated from the process of applying it. That means that attending to a<br />
course and studying for an exam will not lead to <strong>learning</strong> unless that person<br />
actu<strong>al</strong>ly uses the knowledge. If we take into consi<strong>de</strong>ra<strong>ti</strong>on the fact that <strong>learning</strong><br />
can be <strong>de</strong>fined as a change in behaviour or poten<strong>ti</strong><strong>al</strong> behaviour resulted from<br />
direct or indirect experience, we will re<strong>al</strong>ize that there are different <strong>learning</strong><br />
approaches such as individu<strong>al</strong> or collec<strong>ti</strong>ve courses, training or coaching.<br />
Moreover, <strong>learning</strong> can be done in ins<strong>ti</strong>tu<strong>ti</strong>ons, at the workplace or at home, in the<br />
street etc.<br />
Regarding the process of <strong>learning</strong> at the workplace, a new concept was<br />
born: the <strong>learning</strong> organiza<strong>ti</strong>on, an organiza<strong>ti</strong>on that has a culture based on<br />
innova<strong>ti</strong>on and genera<strong>ti</strong>ve <strong>learning</strong>, that results from experience. Its ch<strong>al</strong>lenges<br />
are: superior performance, compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve advantage, qu<strong>al</strong>ity improvement,<br />
committed work force, increase in the ability to manage change. David Garvin<br />
<strong>de</strong>fines a <strong>learning</strong> organiza<strong>ti</strong>on as "an organiza<strong>ti</strong>on skilled at crea<strong>ti</strong>ng, acquiring,<br />
and transferring knowledge, and at modifying its behaviour to reflect new<br />
knowledge and insights." Key words are “transferring”, because knowledge is not<br />
enough to be created and acquired unless it is shared for a larger-sc<strong>al</strong>e or future<br />
use, and “modifying its behaviour” as this is a sine qua non condi<strong>ti</strong>on of <strong>learning</strong>.<br />
Key words: organiza<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> <strong>learning</strong>, <strong>learning</strong> organiza<strong>ti</strong>on, <strong>learning</strong><br />
approaches, organiza<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> memory, wheel of <strong>learning</strong><br />
În limba chineză, cuvântul a învăţa este format din două caractere: primul<br />
înseamnă a studia, <strong>de</strong>ci a acumula cunoş<strong>ti</strong>nţe, iar <strong>al</strong> doilea înseamnă a prac<strong>ti</strong>ca în mod<br />
constant, adică a pune în aplicare cunoş<strong>ti</strong>nţele acumulate. Deşi asociat <strong>de</strong> cele mai mute<br />
ori cu o formă ins<strong>ti</strong>tuţion<strong>al</strong>izată <strong>de</strong> educaţie, se pare că procesul <strong>de</strong> învăţare înseamnă<br />
mai mult, cunoş<strong>ti</strong>nţele dobândite oriun<strong>de</strong> (nu numai la şco<strong>al</strong>ă) trebuind neapărat să fie<br />
puse în aplicare.<br />
Într-o poves<strong>ti</strong>re science-fic<strong>ti</strong>on se vorbeşte <strong>de</strong>spre o societate în care toţi<br />
oamenii se nasc posedând cunoş<strong>ti</strong>nţe <strong>de</strong>spre meseria pe care o vor prac<strong>ti</strong>ca: inginerie,<br />
medicină, croitorie etc. Numai câţiva oameni se nasc fără nici un t<strong>al</strong>ent, ei fiind trimişi<br />
în azile <strong>de</strong> nebuni, din moment ce numai nebunii sunt incapabili să contribuie la binele<br />
societăţii. Într-unul din azile, un nebun rebel studiază în bibliotecă tot ce poate <strong>de</strong>spre<br />
artă şi ş<strong>ti</strong>inţe. Când consi<strong>de</strong>ră că ş<strong>ti</strong>e <strong>de</strong>stule, se hotărăşte să eva<strong>de</strong>ze, dar este prins şi<br />
dus la un centru <strong>de</strong> cercetare din afara oraşului. Bine ai venit, îi spune şeful centrului, <strong>de</strong><br />
acum încolo poţi să faci ce vrei, pentru că numai datorită oamenilor ca <strong>ti</strong>ne lumea<br />
poate progresa.<br />
70
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
Care este mor<strong>al</strong>a Să presupunem că oamenii nu se nasc învăţaţi, ca în<br />
poves<strong>ti</strong>re, ci dobân<strong>de</strong>sc cunoş<strong>ti</strong>nţele în şco<strong>al</strong>ă. Să presupunem că şi aplică aceste<br />
cunoş<strong>ti</strong>nţe. Fără noi cunoş<strong>ti</strong>nţe însă, fără un proces <strong>de</strong> învăţare con<strong>ti</strong>nuu, ar mai fi<br />
posibil progresul Răspunsul e categoric nu.<br />
De aceea, în ziua <strong>de</strong> astăzi învăţatul a <strong>de</strong>venit o nouă formă <strong>de</strong> muncă 17 , el nu<br />
mai presupune o <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitatea produc<strong>ti</strong>vă, ci face parte din ea. Angajaţii<br />
vin cu un bagaj <strong>de</strong> cunoş<strong>ti</strong>nţe din şco<strong>al</strong>ă, pe <strong>al</strong>tele le dobân<strong>de</strong>sc par<strong>ti</strong>cipând la diverse<br />
training-uri, workshop-uri sau conferinţe, fiind importante evi<strong>de</strong>nt doar acele cunoş<strong>ti</strong>nţe<br />
pe care le pot aplica cu succes în firma un<strong>de</strong> lucrează. Însă trăim într-o lume în con<strong>ti</strong>nuă<br />
schimbare şi, pentru a-i face faţă, trebuie să fim capabili să învăţăm cu o viteză mai<br />
mare <strong>de</strong>cât rata schimbării.<br />
Acesta este semn<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> <strong>al</strong>armă pe care Charles Handy l-a tras înainte <strong>de</strong> a<br />
<strong>de</strong>fini roata învăţării: procesul învăţării începe cu o întrebare, problemă sau provocare,<br />
con<strong>ti</strong>nuă cu <strong>de</strong>scoperirea unui răspuns, i<strong>de</strong>e sau teorie a cărei veridicitate trebuie testată<br />
în re<strong>al</strong>itate, iar rezultatul obţinut trebuie an<strong>al</strong>izat, urmând ca ciclul să se reia cu o nouă<br />
problemă 18 . Firmele înseşi trebuie să parcurgă această roată a învăţării, ele nu îşi permit<br />
să aştepte ca <strong>al</strong>ţii să afle răspunsurile la problemele cu care se confruntă şi să înveţe <strong>de</strong><br />
la aceş<strong>ti</strong>a. Pur şi simplu nu au <strong>ti</strong>mp.<br />
Multe societăţi mul<strong>ti</strong>naţion<strong>al</strong>e au început ca nişte mici afaceri <strong>de</strong> familie, <strong>de</strong><br />
obicei într-un garaj, şi s-au <strong>de</strong>zvoltat atât <strong>de</strong> mult pentru că au avut curajul să înveţe, s-<br />
au concentrat pe inovaţie şi au pus în aplicare i<strong>de</strong>ile noi <strong>al</strong>e angajaţilor. Aproape în<br />
fiecare zi ne lovim la locul <strong>de</strong> muncă cu situaţii noi. Încercând să le rezolvăm, învăţăm<br />
din rezultate. Aşa au făcut şi aceste mul<strong>ti</strong>naţion<strong>al</strong>e, au învăţat din greşeli atunci când<br />
i<strong>de</strong>ile s-au dovedit a fi neproduc<strong>ti</strong>ve şi din succese atunci când i<strong>de</strong>ile respec<strong>ti</strong>ve au avut<br />
rezultatul dorit. An<strong>al</strong>izând exemplul lor, în anii ’80 a apărut în literatura <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate<br />
conceptul <strong>de</strong> învăţare organizaţion<strong>al</strong>ă: organiza<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> <strong>learning</strong> sau <strong>learning</strong><br />
organiza<strong>ti</strong>on, amplu an<strong>al</strong>izată <strong>de</strong> Peter Senge în cartea sa The Fifth Discipline publicată<br />
în 1990.<br />
Pe <strong>de</strong> o parte, învăţarea organizaţion<strong>al</strong>ă are loc într-o organizaţie ai cărei<br />
angajaţi sunt diferiţi, care au s<strong>ti</strong>luri <strong>de</strong> învăţare diferite şi astfel comportamente diferite:<br />
oamenii care au un s<strong>ti</strong>l ac<strong>ti</strong>v se ghi<strong>de</strong>ază după principiul pe locuri, fiţi gata, start, nu<br />
vor să înveţe <strong>de</strong>cât din acţiune, din consecinţele faptelor pe care le întreprind şi <strong>de</strong><br />
aceea <strong>de</strong> multe ori acţionează nesăbuit, neţinând cont <strong>de</strong> consecinţe; oamenilor<br />
relaţion<strong>al</strong>i le place să înveţe în compania <strong>al</strong>tora, pentru ei re<strong>al</strong>izările grupului fiind mai<br />
importante <strong>de</strong>cât re<strong>al</strong>izările individu<strong>al</strong>e; s<strong>ti</strong>lul an<strong>al</strong>i<strong>ti</strong>c <strong>de</strong> învăţare presupune o gândire<br />
logică, ce respectă mo<strong>de</strong>le, principii şi tehnici, oamenii din această categorie <strong>ti</strong>nzând să<br />
fie perfecţioniş<strong>ti</strong> şi să se piardă în amănunte; oamenii energici sunt atraşi <strong>de</strong> situaţiile cu<br />
implicare emoţion<strong>al</strong>ă, <strong>de</strong> exemplu cele însoţite <strong>de</strong> recompense financiare, pentru că <strong>de</strong><br />
ce mai multe ori nu îi interesează <strong>de</strong>cât propria persoană; s<strong>ti</strong>lul experiment<strong>al</strong> presupune<br />
flexibilitate, o minte <strong>de</strong>schisă şi dorinţa <strong>de</strong> a învăţa din experimente variate ce trebuie să<br />
fie <strong>de</strong> fiecare dată <strong>al</strong>tele; armonizatorii încearcă să echilibreze teoria cu prac<strong>ti</strong>ca, iar<br />
17 S. Zuboff, Age of the Smart Machine<br />
18 Ronnie Lessem, Tot<strong>al</strong> Qu<strong>al</strong>ity Learning.Building a Learning Organiza<strong>ti</strong>on, Blackwell<br />
Publishers, Oxford, 1991<br />
71
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
oamenii care au un s<strong>ti</strong>l inova<strong>ti</strong>v <strong>de</strong> învăţare au în gener<strong>al</strong> i<strong>de</strong>i origin<strong>al</strong>e care pot fi însă<br />
nere<strong>al</strong>iste 19 . Se poate observa că fiecare s<strong>ti</strong>l <strong>de</strong> învăţare are propriile puncte forte şi<br />
slăbiciuni, <strong>de</strong> aceea o combinare a acestora este i<strong>de</strong><strong>al</strong>ă pentru organizaţie.<br />
Să ne gândim cum ar putea funcţiona teore<strong>ti</strong>c o echipă formată din oameni cu<br />
s<strong>ti</strong>luri diferite <strong>de</strong> învăţare. Să presupunem că persoana cu s<strong>ti</strong>l inova<strong>ti</strong>v vine cu o i<strong>de</strong>e<br />
nouă, cea cu s<strong>ti</strong>l experiment<strong>al</strong> o va susţine şi promova, persoana cu s<strong>ti</strong>l ac<strong>ti</strong>v va fi prima<br />
convinsă pentru că e gata oricând <strong>de</strong> acţiune, armonizatorul an<strong>al</strong>izează dacă i<strong>de</strong>ea nu<br />
contrazice cumva <strong>al</strong>te i<strong>de</strong>i a căror veridicitate a fost probată, an<strong>al</strong>i<strong>ti</strong>cul face o an<strong>al</strong>iză<br />
mai profundă, cat<strong>al</strong>ogând i<strong>de</strong>ea respec<strong>ti</strong>vă ca re<strong>al</strong>istă sau nu, dacă energicul întrezăreşte<br />
o oportunitate <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izare individu<strong>al</strong>ă el va prelua comanda şi va fi sursa <strong>de</strong> energie a<br />
echipei, iar persoana relaţion<strong>al</strong>ă va încerca să menţină o stare <strong>de</strong> armonie în grup.<br />
Fiecare din aceste persoane este indispensabilă pentru succesul echipei: dacă <strong>de</strong><br />
exemplu nu ar exista armonizatorul şi an<strong>al</strong>i<strong>ti</strong>cul, i<strong>de</strong>ea inovatorului, acceptată <strong>de</strong><br />
ceil<strong>al</strong>ţi, ar putea fi tot<strong>al</strong> ruptă <strong>de</strong> re<strong>al</strong>itate şi aplicarea ei s-ar transforma într-un fiasco;<br />
dacă nu ar exista energicul, într-un moment <strong>de</strong> impas e posibil ca echipa să renunţe la<br />
proiect ş.a.m.d.<br />
Pe <strong>al</strong>tă parte, învăţarea organizaţion<strong>al</strong>ă se bazează pe roata învăţării a lui<br />
Charles Handy la nivel organizaţion<strong>al</strong>. Accentul trece <strong>de</strong> la clasica învăţare individu<strong>al</strong>ă<br />
la cea colec<strong>ti</strong>vă, <strong>de</strong> grup: membrii unei echipe povestesc ce s-a întâmplat într-o anumită<br />
situaţie sau pur şi simplu se confruntă la acel moment cu o anumită situaţie (în multe<br />
cazuri se ajunge la concluzia că acel lucru s-a mai întâmplat), se formulează diverse<br />
soluţii <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>ve, adică teorii (această etapă are randament maxim atunci când, după<br />
cum s-a văzut mai sus, echipa are un grad mare <strong>de</strong> diversitate) ce sunt puse apoi în<br />
aplicare, iar rezultatul obţinut, după ce este an<strong>al</strong>izat, este integrat în memoria<br />
organizaţion<strong>al</strong>ă a firmei. Până la acest ul<strong>ti</strong>m pas un rol important îl joacă evi<strong>de</strong>nt<br />
inteligenţa emoţion<strong>al</strong>ă a membrilor echipei, numită şi inteligenţă interperson<strong>al</strong>ă, care<br />
exprimă capacitatea unei persoane <strong>de</strong> a comunica cu ceil<strong>al</strong>ţi, iar memoria<br />
organizaţion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> care am amin<strong>ti</strong>t are rolul <strong>de</strong> a împărtăşi tuturor angajaţilor actu<strong>al</strong>i<br />
sau viitori ai unei firme cunoş<strong>ti</strong>nţele dobândite în procesul <strong>de</strong> învăţare organizaţion<strong>al</strong>ă:<br />
se evită pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> <strong>ti</strong>mp şi bani căutând soluţii pentru rezolvarea unor situaţii care au<br />
fost <strong>de</strong>ja rezolvate <strong>de</strong> <strong>al</strong>ţi angajaţi ai firmei şi, <strong>de</strong> asemenea, ciclul procesului <strong>de</strong><br />
învăţare se reia <strong>de</strong> pe o treaptă superioară. Ca suport pentru memoria organizaţion<strong>al</strong>ă<br />
pot fi u<strong>ti</strong>lizate Internetul, Intranetul, diverse documente electronice etc.<br />
Cu <strong>al</strong>te cuvinte, învăţarea organizaţion<strong>al</strong>ă se bazează pe ceea ce învaţă toţi<br />
angajaţii organizaţiei şi, mai <strong>al</strong>es, în numele organizaţiei, pentru ca aceasta să obţină<br />
rezultate mai bune. Desigur că nu poate exista învăţare organizaţion<strong>al</strong>ă fără învăţare<br />
individu<strong>al</strong>ă, dar aceasta din urmă trebuie împărtăşită şi folosită <strong>de</strong> către organizaţie.<br />
Deşi există multă teorie <strong>de</strong>spre învăţarea organizaţion<strong>al</strong>ă, puţini o şi aplică,<br />
după cum afirmau Watkins şi Marsick în 1993. Printre acele puţine organizaţii erau<br />
menţionate Harley-Davidson, Motorola, AT&T şi Fed Ex; Divizia Lincoln Con<strong>ti</strong>nent<strong>al</strong><br />
a lui Ford şi-a bătut toate recordurile <strong>de</strong> producţie, a redus din <strong>de</strong>fectele <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate şi a<br />
19 I<strong>de</strong>m<br />
72
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
economisit milioane <strong>de</strong> dolari în urma aplicării principiilor <strong>de</strong> învăţare organizaţion<strong>al</strong>ă.<br />
Care sunt totuşi barierele în faţa învăţării organizaţion<strong>al</strong>e, dacă aplicarea ei are efecte<br />
pozi<strong>ti</strong>ve Murrell şi W<strong>al</strong>sh acuză lipsa <strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri eficienţi, care să aibă capacitatea <strong>de</strong> a<br />
preda şi învăţa în acelaşi <strong>ti</strong>mp <strong>de</strong> la angajaţi; o <strong>al</strong>tă barieră, i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficată <strong>de</strong> Gratton, este<br />
lipsa unui climat organizaţion<strong>al</strong> care să în<strong>de</strong>mne la di<strong>al</strong>og. Înşişi Watkins şi Marsick<br />
explică această situaţie printr-o cultură bazată pe individu<strong>al</strong>ism, în care oamenii sunt<br />
stresaţi, <strong>de</strong> exemplu din cauza concedierilor frecvente sau a contractelor <strong>de</strong> muncă part<strong>ti</strong>me.<br />
Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, unii afirmă că învăţarea organizaţion<strong>al</strong>ă este un mit, pentru că ea<br />
presupune o con<strong>ti</strong>nuă evoluţie; este <strong>de</strong> fapt o viziune prin care lumea e văzută ca<br />
inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă şi în con<strong>ti</strong>nuă schimbare 20 . Un lucru este însă sigur: într-o lume în<br />
con<strong>ti</strong>nuă schimbare e nevoie <strong>de</strong> învăţare organizaţion<strong>al</strong>ă, pentru a supravieţui.<br />
20 www.infed.org<br />
73
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
CONSIDERAŢII ASUPRA LIMITELOR MODELULUI TAGUCHI ÎN MANAGEMENTUL<br />
CALITĂŢII TOTALE<br />
Lector univ. drd. Sorin Ungureanu<br />
Abstract: The Japanese approach to qu<strong>al</strong>ity management is verry origin<strong>al</strong><br />
and useful at the same <strong>ti</strong>me. In recent <strong>ti</strong>mes, the work and i<strong>de</strong>as of a number of<br />
Japanese qu<strong>al</strong>ity experts have been published in English, including Imai (1986),<br />
Ishikawa (1985), Taguchi (1986), Mizuno (1988), Nemoto (1987), Ozeki and Asaka<br />
(1995), Kawakita (1998). The Japanese <strong>de</strong>fine qu<strong>al</strong>ity as uniformity around the target,<br />
and their go<strong>al</strong> is con<strong>ti</strong>nu<strong>al</strong> improvement towards perfec<strong>ti</strong>on. They <strong>al</strong>ocate<br />
responsibility for qu<strong>al</strong>ity management among <strong>al</strong>l employees. The workers are<br />
primarily responsible for maintaining the sistem, <strong>al</strong>though they have some<br />
responsibility for improve it. Higher up, managers do less maintaining and more<br />
improving. This paper present some cri<strong>ti</strong>cs of the mo<strong>de</strong>l re<strong>al</strong>ized by Genichi Taguchi.<br />
Taguchi consi<strong>de</strong>ră cauzele instabilităţii caracteris<strong>ti</strong>cilor <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate <strong>al</strong>e<br />
produselor ca fiind mul<strong>ti</strong>ple şi le enumera:<br />
• variabilitatea condiţiilor <strong>de</strong> mediu (temperatură, umiditate, grad <strong>de</strong><br />
puritate <strong>al</strong> aerului etc.);<br />
• varietatea materiilor prime;<br />
• varietatea componentelor şi/sau subansamblelor;<br />
• modurile <strong>de</strong> operare diferite <strong>al</strong>e inst<strong>al</strong>aţiilor şi maşinilor – unelte etc.<br />
Mijloacele folosite pentru a reduce sau înlătura aceste surse generatoare <strong>de</strong><br />
variabilitate implică <strong>de</strong>seori costuri ridicate <strong>de</strong>oarece trebuie fie să se micşoreze<br />
interv<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> toleranţă specificate <strong>al</strong>e caracteris<strong>ti</strong>cilor – <strong>de</strong>ci intervenţie atât în<br />
proiectare cât şi în proces – fie să se asigure o clima<strong>ti</strong>zare sofis<strong>ti</strong>cată a secţiilor <strong>de</strong><br />
fabricaţie sau să se intervină mai <strong>de</strong>s în proces – ceea ce este iarăşi neconvenabil din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic.<br />
1. Origin<strong>al</strong>itatea mo<strong>de</strong>lului lui Taguchi<br />
Taguchi propune o strategie revoluţionară şi anume: în loc să se caute<br />
eliminarea factorilor perturbatori, trebuie să se facă produsul (şi procesul respec<strong>ti</strong>v)<br />
robust (imun) la acţiunea acestor factori. Dacă această imunitate tot<strong>al</strong>ă nu poate fi a<strong>ti</strong>nsă<br />
din diferite mo<strong>ti</strong>ve obiec<strong>ti</strong>ve, atunci trebuie să se minimizeze impactul acestor factori<br />
perturbatori asupra c<strong>al</strong>ităţii fin<strong>al</strong>e. Ca instrument concret <strong>de</strong> lucru, Taguchi a propus<br />
i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea combinaţiilor <strong>de</strong> parametri ce reduc efectele cauzelor fără ca acestea din<br />
urmă să fie atacate direct.<br />
Această i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficare se poate re<strong>al</strong>iza prin aplicarea metodologiei „fluxurilor<br />
experiment<strong>al</strong>e” sau a proiectării sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>ce a experimentelor fundamentată începând cu<br />
1919 <strong>de</strong> matema<strong>ti</strong>cianul Sir Ron<strong>al</strong>d A. Fisher (1890-1962).<br />
Dacă abordarea lui Fisher (cea clasică) lua în consi<strong>de</strong>rare doar problema<br />
omogenităţii v<strong>al</strong>orilor medii <strong>al</strong>e caracteris<strong>ti</strong>cilor studiate, cea a lui Taguchi tratează<br />
concomitent atât media cât şi variabilitatea, u<strong>ti</strong>lizând ca indicator <strong>de</strong> performanţă<br />
74
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
inversul coeficientului <strong>de</strong> variaţie, cunoscut sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> „sign<strong>al</strong> – to – noise ra<strong>ti</strong>o”<br />
adică raportul semn<strong>al</strong>/zgomot:<br />
x<br />
SN () x = (1.1)<br />
s<br />
1<br />
un<strong>de</strong>: x = ∑ x<br />
i<br />
s ( ) 2 = 1 ∑ x<br />
2<br />
n<br />
− i<br />
x (1.2)<br />
n<br />
sunt respec<strong>ti</strong>v media şi dispersia v<strong>al</strong>orilor {x 1 ,x 2 ,...,x n } <strong>al</strong>e caracteris<strong>ti</strong>cii <strong>de</strong><br />
c<strong>al</strong>itate măsurabile x.<br />
Taguchi a <strong>al</strong>es acest indicator <strong>de</strong>oarece el este adimension<strong>al</strong>, v<strong>al</strong>oarea medie<br />
(x) reprezentând semn<strong>al</strong>ul (v<strong>al</strong>oarea dorită, <strong>de</strong> a<strong>ti</strong>ns), iar abaterea standard (s)<br />
reprezentând zgomotul (variabilitatea pe care o dorim cât mai mică). Taguchi a mai<br />
introdus aşa numita funcţie <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re a c<strong>al</strong>ităţii sub forma:<br />
() y K( y − T ) 2<br />
L = (1.3)<br />
în care:<br />
L(y) - reprezintă v<strong>al</strong>oarea pier<strong>de</strong>rii unitare exprimată în unităţi monetare;<br />
Y - reprezintă v<strong>al</strong>oarea caracteris<strong>ti</strong>cii măsurate;<br />
T (sau Y N în notaţia lui J. Alexis, 1999) - reprezintă v<strong>al</strong>oarea ţintă („target”)<br />
sau v<strong>al</strong>oarea nomin<strong>al</strong>ă;<br />
K - este o constantă ce <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> cazul concret tratat.<br />
În această formă „op<strong>ti</strong>mul este v<strong>al</strong>oarea nomin<strong>al</strong>ă”, iar metoda ce permite<br />
minimizarea pier<strong>de</strong>rilor c<strong>al</strong>ităţii nu constă în fixarea unor limite ci în reducerea<br />
variabilităţii în raport cu v<strong>al</strong>orile nomin<strong>al</strong>e.<br />
Într-o lucrare din 1986 in<strong>ti</strong>tulată „Introduc<strong>ti</strong>on to Qu<strong>al</strong>ity Engineering.<br />
Designing qu<strong>al</strong>ity into products and processes” (Asian Produc<strong>ti</strong>vity Organiza<strong>ti</strong>on,<br />
Tokyo), Taguchi introduce şi varianta<br />
L<br />
2<br />
[ ]<br />
() y KE ( y − T )<br />
= (1.4)<br />
un<strong>de</strong> E reprezintă operatorul <strong>de</strong> mediere. Este vorba <strong>de</strong>ci <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oarea medie a<br />
pătratului abaterii variabilei <strong>de</strong> la v<strong>al</strong>oarea sa ţintă, putându-se scrie astfel:<br />
L<br />
2<br />
2<br />
() y = K[ E( y ) − 2TE()<br />
y + T ] =<br />
2 2<br />
2<br />
2<br />
=<br />
y ) − E () y + ( E () y − 2TE()<br />
y + T )]<br />
= K<br />
2<br />
[ s + ( y − T ) ]<br />
2<br />
punându-se în evi<strong>de</strong>nţă dispersia v<strong>al</strong>orilor (y 1 ,y 2 ,...,y n ) şi abaterea mediei lor <strong>de</strong><br />
la v<strong>al</strong>oarea ţintă. Aceasta ar fi o <strong>de</strong>scriere succintă a principiilor mo<strong>de</strong>lului Taguchi.<br />
Vom an<strong>al</strong>iza în con<strong>ti</strong>nuare, în paragraful următor unele din limitele acestui mo<strong>de</strong>l.<br />
=<br />
75
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
2. Consi<strong>de</strong>raţii asupra limitelor mo<strong>de</strong>lului Taguchi. Concluzii.<br />
Un rezultat nou privind pier<strong>de</strong>rea medie <strong>ti</strong>p Taguchi poate fi consi<strong>de</strong>rat<br />
următorul:<br />
Consi<strong>de</strong>rând funcţia <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re sub forma:<br />
2<br />
2 s<br />
L() y = K ⋅T<br />
⋅<br />
(6. 5)<br />
2<br />
y<br />
un<strong>de</strong> T şi K sunt cunoscute, iar s 2 şi<br />
2<br />
y (prac<strong>ti</strong>c s şi y) sunt variabile <strong>al</strong>eatoare,<br />
expresia L () y este la rândul ei o variabilă <strong>al</strong>eatoare – ca raport între dispersia şi<br />
pătratul mediei v<strong>al</strong>orilor observate { y ,..., }<br />
y n<br />
1<br />
<strong>al</strong>e caracteris<strong>ti</strong>cii <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate.<br />
O proprietate din sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>ca matema<strong>ti</strong>că afirmă că dacă y 1 ,...,y n este un eşan<strong>ti</strong>on<br />
<strong>al</strong>eator asupra variabilei <strong>al</strong>eatoare con<strong>ti</strong>nueY (caracteris<strong>ti</strong>ca <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate măsurabilă în<br />
cazul nostru) atunci:<br />
n<br />
1<br />
y = ∑ y i<br />
(6.6)<br />
n i=<br />
1<br />
respec<strong>ti</strong>v<br />
n<br />
( ) 2<br />
y i<br />
− y<br />
s 1 2 = ∑<br />
(6.7)<br />
n i=<br />
1<br />
adică media şi dispersia sau abaterea standard sunt variabile <strong>al</strong>eatoare<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, <strong>de</strong>ci evi<strong>de</strong>nt şi s 2 2<br />
cu y .<br />
Acest lucru ne permite să scriem:<br />
⎛ 2 ⎞<br />
⎛ ⎞<br />
2<br />
[ ()] ⎜ s ⎟<br />
2 2<br />
= ⋅ ⋅ ( ) ⋅ ⎜ 1<br />
E L y = K ⋅T<br />
⋅ E K T E s E ⎟ (6.7)<br />
⎜<br />
2<br />
⎟<br />
⎜<br />
2<br />
⎟<br />
⎝ y ⎠<br />
⎝ y ⎠<br />
un<strong>de</strong> E reprezintă operatorul <strong>de</strong> medie; în gener<strong>al</strong>, dacă Y este variabila<br />
con<strong>ti</strong>nuă cu <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> probabilitate f () y , atunci:<br />
(6.10)<br />
Vom arăta că:<br />
∞<br />
E [] Y = ∫ y ⋅ f ( y) dy,<br />
Y ∈[ 0, +∞]<br />
(6.8)<br />
⎛ 1 ⎞ 1<br />
E ⎜ ⎟ ><br />
⎜<br />
2<br />
y<br />
⎟<br />
⎝ ⎠ E<br />
E<br />
0<br />
2<br />
( y )<br />
<strong>de</strong>ci că:<br />
2<br />
E s<br />
⋅<br />
2<br />
E y<br />
2<br />
[ ()] ( )<br />
L y > KT<br />
( )<br />
(6.9)<br />
76
ψ<br />
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
adică, în medie, pier<strong>de</strong>rea nu poate fi mai mică <strong>de</strong>cât raportul:<br />
E<br />
E<br />
2<br />
( s )<br />
2<br />
( y )<br />
(6.11)<br />
Pentru aceasta propun următoarea <strong>de</strong>monstraţie:<br />
Consi<strong>de</strong>răm că Y este o variabilă <strong>al</strong>eatoare con<strong>ti</strong>nuă şi pozi<strong>ti</strong>vă cu medie finită<br />
E ( Y ) < +∞ . Prac<strong>ti</strong>c aceasta înseamnă că Y este privită ca o caracteris<strong>ti</strong>că <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate<br />
măsurabilă.<br />
1<br />
ϕ()<br />
y =<br />
y<br />
cu y>0 şi m = E( Y ); ψ () y este ecuaţia dreptei ce trece prin punctul<br />
* 2bd+<br />
ac ( + f)<br />
( m, ϕ( m)<br />
) şi având panta ϕ′ ( m)<br />
. Cum P B<br />
= avem:<br />
2<br />
4be−<br />
( c+<br />
f)<br />
Pentru orice y > 0,<br />
ϕ( y) ≥ψ<br />
( y).<br />
Pentru a dovedi acest lucru consi<strong>de</strong>răm<br />
trinomul <strong>de</strong> gradul II.<br />
t y = y<br />
2 − 2 my + m<br />
2 = y − m<br />
( ) ( ) 2<br />
2<br />
2<br />
Astfel, t ( y) ≥ 0 sau m ≥ 2my<br />
− y . Împărţind ambii membrii ai acestei<br />
ineg<strong>al</strong>ităţi cu m 2 y (care este pozi<strong>ti</strong>v), se observă că:<br />
1 1 2 1<br />
ϕ () y = ≥ − ⋅ y + 2 ⋅ = ψ () y<br />
2<br />
y m m<br />
cu eg<strong>al</strong>itate când avem y=m.<br />
Consi<strong>de</strong>răm acum u() y = ϕ() y −ψ<br />
() y . Întrucât u () y ≥ 0 , avem şi<br />
E u y ≥ sau:<br />
[ ()] 0<br />
⎛ 1<br />
E⎜<br />
⎝ Y<br />
1<br />
+<br />
m<br />
2<br />
1 ⎞ ⎛ 1 ⎞ 1 ⎛ 1 ⎞<br />
⋅Y<br />
− 2 ⋅ ⎟ = E⎜<br />
⎟ + ( ) 2<br />
2 ⋅ E Y − E⎜<br />
⋅ ⎟ =<br />
m ⎠ ⎝ Y ⎠ m ⎝ m ⎠<br />
⎛ 1 ⎞ 1<br />
1<br />
= E⎜<br />
⎟ + ⋅ E( Y ) − 2 ⋅ =<br />
2<br />
⎝ Y ⎠ m<br />
m<br />
⎛ 1 ⎞ 1 2<br />
= E⎜<br />
⎟ + ⋅ m − =<br />
2<br />
⎝ Y ⎠ m m<br />
⎛ 1 ⎞ 1<br />
= E⎜<br />
⎟ − ≥ 0<br />
⎝ Y ⎠ E( Y )<br />
77
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Eg<strong>al</strong>itatea cu zero este v<strong>al</strong>abilă doar când u() y = 0 sau când Y m = E( Y )<br />
= .<br />
Dar am presupus că variabila Y nu este o constantă <strong>de</strong>ci în fin<strong>al</strong> avem ineg<strong>al</strong>itatea<br />
strictă:<br />
⎛ 1 ⎞<br />
E⎜<br />
⎟ ><br />
⎝ Y ⎠<br />
1<br />
E( Y )<br />
2<br />
2 E<br />
[ ]<br />
( s )<br />
KT ⋅<br />
Pe baza acestei relaţii, <strong>de</strong>ducem imediat relaţia E L()<br />
y > , care<br />
2<br />
E( y )<br />
ne oferă o margine inferioară pentru pier<strong>de</strong>rea medie a funcţiei Taguchi.<br />
Bibliografie<br />
1. Taguchi G. (1986), Introduc<strong>ti</strong>on to qu<strong>al</strong>ity engineering, Asian Produc<strong>ti</strong>vity<br />
Organiza<strong>ti</strong>on, New York;<br />
2. Moriaki T. (1998), Shaping the future of japanese management, LTCB<br />
Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Library Founda<strong>ti</strong>on, Tokio;<br />
3. Ozeki K. (1999), Handbook of Qu<strong>al</strong>ity Tools, Produc<strong>ti</strong>vity Bucks, Tokio;<br />
4. Kogure M. (2002), The japanese TQC: Its revive and New Evolu<strong>ti</strong>on,JUSE<br />
Press, Tokio;<br />
5. Ungureanu S. (2000), Schimbări în managementul strategic <strong>al</strong><br />
corporaţiilor jaoneze contemporane,publicată în vol. II <strong>al</strong> Simpozionului <strong>de</strong><br />
Ş<strong>ti</strong>inţe <strong>Economi</strong>ce “SIMPEC” organizat <strong>de</strong> Universitatea Transilvania Braşov,<br />
2000; pag.237-241 (autor unic), ISBN 973-8204-02-X;<br />
6. Ungureanu S. (2001), Etape în evoluţia conceptului <strong>de</strong> management <strong>al</strong><br />
c<strong>al</strong>ităţii, publicată pe CD-ROM-ul simpozionului “The 17-th Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong><br />
Symposium on nav<strong>al</strong> and marine educa<strong>ti</strong>on”, organizat <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Nav<strong>al</strong>ă<br />
Mircea cel Bătrîn, Constanţa, 2001; pag.173-182 (autor unic), ISBN 973-<br />
85070-0-6;<br />
7. Ungureanu S. (2001), Par<strong>al</strong>izia c<strong>al</strong>ităţii tot<strong>al</strong>e, publicată pe CD-ROM-ul<br />
simpozionului “The 17-th Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Symposium on nav<strong>al</strong> and marine<br />
educa<strong>ti</strong>on”, organizat <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Nav<strong>al</strong>ă Mircea cel Bătrîn, Constanţa, 2001;<br />
pag. 231-237 (autor unic), ISBN 973-85070-0-6;<br />
78
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
SEZONALITATEA SERVICIILOR TURISTICE<br />
79<br />
Lect. univ. dr. Marius Mitrache<br />
Rezumat:<br />
În condiţiile specifice <strong>al</strong>e ac<strong>ti</strong>vităţii <strong>de</strong> turism, pe lângă aspectele<br />
caracteris<strong>ti</strong>ce <strong>al</strong>e dispersării în spaţiu a fluxurilor turis<strong>ti</strong>ce, se remarcă frecvent<br />
şi o repar<strong>ti</strong>zare ineg<strong>al</strong>ă în <strong>ti</strong>mp a cererii <strong>de</strong> servicii care, în diferite zone <strong>de</strong><br />
interes turis<strong>ti</strong>c, este pusă pe seama sezon<strong>al</strong>ităţii acestei ac<strong>ti</strong>vităţi.<br />
Variaţiile sezoniere cons<strong>ti</strong>tuie una din caracteris<strong>ti</strong>cile princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
turismului mo<strong>de</strong>rn. Ac<strong>ti</strong>vitatea turis<strong>ti</strong>că se dis<strong>ti</strong>nge esenţi<strong>al</strong> <strong>de</strong> <strong>al</strong>te ac<strong>ti</strong>vităţi<br />
economice tocmai prin corelaţia viabilă între volumul ofertei şi cel <strong>al</strong> cererii<br />
turis<strong>ti</strong>ce în cadrul unui an c<strong>al</strong>endaris<strong>ti</strong>c. La rândul ei, frecvenţa mai mult sau mai<br />
puţin constantă a variaţiilor sezoniere provoacă în economia turismului<br />
modificări specifice mult mai pregnante <strong>de</strong>cât în <strong>al</strong>te sectoare economice,<br />
sezon<strong>al</strong>itatea accentuată influenţând creşterea preţului <strong>de</strong> cost <strong>al</strong> serviciilor şi<br />
diminuarea rentabilităţii, inducând în multe cazuri, o <strong>de</strong>zvoltare ineg<strong>al</strong>ă a<br />
diferitelor zone <strong>de</strong> interes turis<strong>ti</strong>c.<br />
În aceste condiţii, sunt îndreptăţite preocupările <strong>de</strong> natură a<br />
i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>fica ciclurile <strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itate în ac<strong>ti</strong>vitatea turis<strong>ti</strong>că, frecvenţa solicitărilor<br />
<strong>de</strong> servicii în cursul unui an c<strong>al</strong>endaris<strong>ti</strong>c, a cauzelor sau factorilor princip<strong>al</strong>i ce<br />
provoacă schimbări sezoniere în turism, pentru a pune în prac<strong>ti</strong>că toate<br />
posibilităţile <strong>de</strong> diminuare a efectelor economice nega<strong>ti</strong>ve provocate în<br />
industria turismului <strong>de</strong> variaţiile sezoniere.<br />
Odată i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficaţi factorii endogeni şi cei exogeni care provoacă<br />
concentrări sezoniere în turism, preocupările prestatorilor <strong>de</strong> servicii turis<strong>ti</strong>ce<br />
se vor concentra către găsirea celor mai pragma<strong>ti</strong>ce soluţii <strong>de</strong> prelungire a<br />
sezonului turis<strong>ti</strong>c sau <strong>de</strong> diversificare a ofertei turis<strong>ti</strong>ce în perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> sezon<br />
intermediar.<br />
Termeni cheie: sezon<strong>al</strong>itate turis<strong>ti</strong>că, flux turis<strong>ti</strong>c, cerere <strong>de</strong> servicii<br />
turis<strong>ti</strong>ce, variaţii sezoniere, ciclu <strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itate, concentrare sezonieră, sezon<br />
turis<strong>ti</strong>c, ofertă turis<strong>ti</strong>că, zonă turis<strong>ti</strong>că, sezon intermediar.<br />
Ac<strong>ti</strong>vitatea turis<strong>ti</strong>că, prin corelaţia tempor<strong>al</strong>ă ce există între volumul ofertei şi<br />
cel <strong>al</strong> cererii turis<strong>ti</strong>ce, pe parcursul unui an c<strong>al</strong>endaris<strong>ti</strong>c, face notă dis<strong>ti</strong>nctă în rândul<br />
ac<strong>ti</strong>vităţilor <strong>de</strong> natură economică. În plus, fluctuaţiile sezoniere specifice industriei<br />
turismului, prin caracteris<strong>ti</strong>cile lor, se <strong>de</strong>limitează net <strong>de</strong> variaţiile similare care se<br />
produc în viaţa economică, conferind fenomenului turis<strong>ti</strong>c anumite par<strong>ti</strong>cularităţi.<br />
Componenta dominantă şi <strong>de</strong>terminantă a ofertei turis<strong>ti</strong>ce, partea cea mai<br />
flexibilă şi dinamică, o reprezintă serviciile <strong>de</strong> natură turis<strong>ti</strong>că. Conţinutul par<strong>ti</strong>cular <strong>al</strong><br />
produsului turis<strong>ti</strong>c construieşte nota <strong>de</strong> specificitate a turismului ca ac<strong>ti</strong>vitate<br />
prestatoare <strong>de</strong> servicii şi este <strong>de</strong>terminat, nu o dată, <strong>de</strong> necesitatea adaptării la<br />
fluctuaţiile sau oscilaţiile cererii turis<strong>ti</strong>ce.<br />
Astfel, în condiţiile specifice <strong>al</strong>e ac<strong>ti</strong>vităţii <strong>de</strong> turism, se remarcă a<strong>de</strong>sea o<br />
repar<strong>ti</strong>zare ineg<strong>al</strong>ă în <strong>ti</strong>mp a cererii <strong>de</strong> servicii, ceea ce face ca una din caracteris<strong>ti</strong>cile<br />
princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e turismului mo<strong>de</strong>rn sa includă ca element <strong>de</strong> referinţă variaţiile sezoniere.
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Frecvenţa mai mult sau mai puţin constantă a variaţiilor sezoniere trebuie serios<br />
an<strong>al</strong>izată, întrucât ea provoacă în economia turismului modificări specifice mult mai<br />
pregnante <strong>de</strong>cât în <strong>al</strong>te sectoare economice. 21<br />
Problema<strong>ti</strong>ca sezon<strong>al</strong>ităţii în turism poate fi înţeleasă mai bine dacă se recurge,<br />
în pre<strong>al</strong>abil, la o <strong>de</strong>limitare a fluctuaţiilor sezoniere turis<strong>ti</strong>ce faţă <strong>de</strong> cele similare, din<br />
viaţa economică. Astfel, se i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>fică drept caracteris<strong>ti</strong>că <strong>de</strong> baza a acestor fluctuaţii<br />
sezoniere faptul că ele se produc în perioada unui an c<strong>al</strong>endaris<strong>ti</strong>c şi în contextul unui<br />
sezon <strong>de</strong>terminat, specific, cuprinzând una sau mai multe luni. În plus, fluctuaţiile<br />
sezoniere care se înregistrează în turism, trebuie consi<strong>de</strong>rate ca schimbări în consumul<br />
populaţiei, cauzate <strong>de</strong> intensitatea variabilă a cererii turis<strong>ti</strong>ce. Chiar producţia <strong>de</strong><br />
servicii turis<strong>ti</strong>ce este supusă fluctuaţiilor sezoniere, aceste fluctuaţii fiind <strong>de</strong>terminate<br />
tot <strong>de</strong> modificările oscilante <strong>al</strong>e volumului cererii, ca o consecinţă natur<strong>al</strong>ă şi automată<br />
a aceloraşi schimbări.<br />
Au fost i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficate două <strong>ti</strong>puri <strong>de</strong> variaţii sezoniere <strong>al</strong>e cererii în turism:<br />
• variaţii sezoniere ar<strong>ti</strong>fici<strong>al</strong>e;<br />
• variaţii sezoniere natur<strong>al</strong>e.<br />
Variaţiile sezoniere ar<strong>ti</strong>fici<strong>al</strong>e se dis<strong>ti</strong>ng prin caracterul lor economicoorganizatoric<br />
(concedii plă<strong>ti</strong>te, vacanţe şcolare, etc) iar variaţiile sezoniere natur<strong>al</strong>e sunt<br />
cele generate <strong>de</strong> cauze extraeconomice ( schimbarea condiţiilor clima<strong>ti</strong>ce caracteris<strong>ti</strong>ce<br />
diferitelor ano<strong>ti</strong>mpuri). Se poate concluziona, totuşi, că variaţiile sezoniere care au loc<br />
în turism pot fi consi<strong>de</strong>rate exemplul <strong>ti</strong>pic, <strong>de</strong> referinţă, în ceea ce priveşte acest gen <strong>de</strong><br />
schimbări.<br />
Concentrarea sezonului turis<strong>ti</strong>c în anumite perioa<strong>de</strong> <strong>al</strong>e anului, tocmai ca o<br />
consecinţă a acestor variaţii sezoniere, ridică a<strong>de</strong>sea o serie <strong>de</strong> probleme, diminuarea<br />
implicaţiilor şi necesitatea atenuării curbei sezon<strong>al</strong>ităţii în turism fiind o preocupare <strong>de</strong><br />
mare actu<strong>al</strong>itate. În acest sens, se <strong>de</strong>pun eforturi susţinute pentru permanen<strong>ti</strong>zarea<br />
ac<strong>ti</strong>vităţii turis<strong>ti</strong>ce în diverse zone sau staţiuni un<strong>de</strong> este prezent fenomenul<br />
sezon<strong>al</strong>ităţii. 22<br />
Arsen<strong>al</strong>ul instrumentelor <strong>de</strong> poli<strong>ti</strong>că comerci<strong>al</strong>ă u<strong>ti</strong>lizate în acest sens poate<br />
doar să compenseze inevitabila diminuare a atrac<strong>ti</strong>vităţii factorilor natur<strong>al</strong>i cu un set <strong>de</strong><br />
elemente suplimentare, <strong>de</strong> cointeresare a turistului potenţi<strong>al</strong>, în ve<strong>de</strong>rea v<strong>al</strong>orificării<br />
într-o măsură mai mare a patrimoniului turis<strong>ti</strong>c. Toate aceste acţiuni au menirea să<br />
menţină cererea turis<strong>ti</strong>că la un nivel rezonabil pentru prestatori, pe o perioadă <strong>de</strong> <strong>ti</strong>mp<br />
dintr-un an cât mai lungă.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re manageri<strong>al</strong>, pentru a controla şi înţelege mai bine<br />
implicaţiile sezon<strong>al</strong>ităţii în industria turis<strong>ti</strong>că, este necesară cunoaşterea frecvenţei<br />
solicitărilor <strong>de</strong> servicii în <strong>de</strong>cursul unui an c<strong>al</strong>endaris<strong>ti</strong>c, respec<strong>ti</strong>v a oscilaţiilor în<br />
repar<strong>ti</strong>zarea în <strong>ti</strong>mp a volumului şi intensităţii fluxurilor <strong>de</strong> vizitatori în diferite zone şi<br />
staţiuni <strong>de</strong> interes turis<strong>ti</strong>c.<br />
Sunt cunoscute trei variante <strong>de</strong> bază <strong>al</strong>e unei eventu<strong>al</strong>e curbe <strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itate în<br />
ac<strong>ti</strong>vitatea turis<strong>ti</strong>că, factorii ce <strong>de</strong>termină această clasificare fiind extrem <strong>de</strong> numeroşi<br />
(condiţiile natur<strong>al</strong>e, poziţia geografică a teritoriului receptor faţă <strong>de</strong> circuitele turis<strong>ti</strong>ce<br />
21 Sezon<strong>al</strong>iatea accentuată influenţează a<strong>de</strong>sea, în sensul creşterii, preţul <strong>de</strong> cost <strong>al</strong> serviciilor<br />
turis<strong>ti</strong>ce, sau în sensul scă<strong>de</strong>rii rentabilitatea acestora, inducând în multe cazuri chiar o<br />
<strong>de</strong>zvoltare ineg<strong>al</strong>ă a diferitelor zone <strong>de</strong> interes turis<strong>ti</strong>c.<br />
22<br />
Măsurile organizatorice privind diferenţierea tarifelor şi preţurilor, structurarea şi<br />
diversificarea ofertei <strong>de</strong> servicii turis<strong>ti</strong>ce, precum şi intensificarea publicităţii turis<strong>ti</strong>ce sunt cele<br />
mai frecvente soluţii pentru permanen<strong>ti</strong>zarea ac<strong>ti</strong>vităţii turis<strong>ti</strong>ce.<br />
80
Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />
consacrate interne şi internaţion<strong>al</strong>e, gradul <strong>de</strong> atrac<strong>ti</strong>vitate şi diversitatea ofertei <strong>de</strong><br />
servicii, etc):<br />
• atrac<strong>ti</strong>vitate turis<strong>ti</strong>că concentrată într-un singur sezon important, limitat ca<br />
durată (sezonul turis<strong>ti</strong>c es<strong>ti</strong>v<strong>al</strong>);<br />
• atrac<strong>ti</strong>vitate turis<strong>ti</strong>că concentrată în două perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> sezon, diferite ca<br />
durată, având totodată şi frecvenţe diferenţiate <strong>de</strong> solicitări (caracteris<strong>ti</strong>ce<br />
staţiunilor <strong>de</strong> munte ce se pretează atât pentru sporturi <strong>de</strong> iarnă cât şi pentru<br />
turism <strong>de</strong> vară);<br />
• ac<strong>ti</strong>vitate turis<strong>ti</strong>că fără concentrări sezoniere pronunţate, frecvenţa sosirilor<br />
<strong>de</strong> turiş<strong>ti</strong> variind aproape linear <strong>de</strong>-a lungul întregului an c<strong>al</strong>endaris<strong>ti</strong>c.<br />
Pornind <strong>de</strong> la an<strong>al</strong>iza acestor variante <strong>al</strong>e curbelor <strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itate, se pot stabili<br />
următoarele etape <strong>al</strong>e unui sezon turis<strong>ti</strong>c:<br />
• perioada <strong>de</strong> sezon plin, caracterizată printr-o intensitate maximă a<br />
ac<strong>ti</strong>vităţii turis<strong>ti</strong>ce, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> şi <strong>ti</strong>tulatura <strong>de</strong> ,, vârf <strong>de</strong> sezon”;<br />
• perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> început şi sfârşit <strong>de</strong> sezon, cunoscute şi sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong><br />
sezon intermediar, caracterizate printr-o creştere, respec<strong>ti</strong>v <strong>de</strong>screştere gradu<strong>al</strong>ă<br />
<strong>al</strong> volumului ac<strong>ti</strong>vităţii turis<strong>ti</strong>ce, generată <strong>de</strong> sporirea sau reducerea circulaţiei<br />
turis<strong>ti</strong>ce;<br />
• perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> extrasezon, marcate printr-o ac<strong>ti</strong>vitate redusă sau, uneori,<br />
chiar o încetare tot<strong>al</strong>ă a ac<strong>ti</strong>vităţii.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re caracteris<strong>ti</strong>cile fiecărei perioa<strong>de</strong> este uşor <strong>de</strong> sesizat<br />
necesitatea dozării <strong>de</strong> o manieră proporţionată a eforturilor <strong>de</strong> pregă<strong>ti</strong>re, <strong>de</strong>sfăşurare şi<br />
încheiere a sezonului, dublate <strong>de</strong> o transpunere corespunzătoare în programele<br />
coordonate <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitate <strong>al</strong>e organizatorilor <strong>de</strong> turism şi <strong>al</strong>e prestatorilor <strong>de</strong> servicii<br />
turis<strong>ti</strong>ce. Aceste preocupări sunt <strong>de</strong> natură a mări complexitatea ac<strong>ti</strong>vităţii economicoorganizatorice<br />
a ac<strong>ti</strong>vităţii turis<strong>ti</strong>ce ca urmare a eforturilor ce trebuie <strong>de</strong>puse pentru o<br />
corelare cât mai eficientă a ofertei turis<strong>ti</strong>ce cu fluctuaţiile sezoniere <strong>al</strong>e cererii <strong>de</strong><br />
servicii.<br />
În literatura turis<strong>ti</strong>că s-a acordat multă atenţie aspectelor economice <strong>al</strong>e<br />
distribuţiei ineg<strong>al</strong>e, sezoniere, a frecvenţei cererii <strong>de</strong> servicii turis<strong>ti</strong>ce şi se caută soluţii<br />
pentru evitarea, pe cât posibil a influenţei s<strong>al</strong>e nega<strong>ti</strong>ve. În acest sens, importante sunt<br />
cauzele care le generează şi i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea factorilor care provoacă concentrări sezoniere<br />
în turism.<br />
Preocupările generate <strong>de</strong> necesitatea găsirii unor soluţii eficiente <strong>de</strong> prelungire a<br />
sezonului turis<strong>ti</strong>c au condus la <strong>de</strong>limitarea a două categorii princip<strong>al</strong>e <strong>de</strong> factori care<br />
<strong>de</strong>termină concentrări sezoniere în turism:<br />
• factori endogeni, asupra cărora prestatorii şi organizatorii <strong>de</strong> servicii<br />
turis<strong>ti</strong>ce pot să acţioneze prin măsuri economico-organizatorice şi prin poli<strong>ti</strong>ca<br />
lor comerci<strong>al</strong>a;<br />
• factori exogeni, asupra cărora acţiunile organizaţiilor şi firmelor <strong>de</strong> turism<br />
nu au o influenţă directă, <strong>de</strong>oarece aceş<strong>ti</strong>a sunt generaţi <strong>de</strong> o anumită<br />
conjunctură economică şi soci<strong>al</strong>ă, conjunctură în care turismul nu are o poziţie<br />
<strong>de</strong>terminantă.<br />
Factorii an<strong>al</strong>izaţi permit constatarea că, în condiţiile unei cereri turis<strong>ti</strong>ce<br />
elas<strong>ti</strong>ce, oferta turis<strong>ti</strong>că este aceea care trebuie să ţină pasul cu <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratele clientelei<br />
potenţi<strong>al</strong>e şi să permită abordarea tuturor posibilităţilor <strong>de</strong> a acţiona în favoarea unei<br />
prelungiri a sezonului turis<strong>ti</strong>c. Un rol <strong>de</strong>osebit în acest sens trebuie să îl aibă oferta<br />
turis<strong>ti</strong>că secundară, întrucât, în vreme ce oferta primară este în mare măsură o rezultantă<br />
81
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
a condiţiilor climaterice şi <strong>de</strong>ci se manifestă cu o intensitate diferită, în funcţie <strong>de</strong><br />
sezon<strong>al</strong>itate, aceasta există, sau trebuie prac<strong>ti</strong>c să existe pe perioada întregului an<br />
c<strong>al</strong>endaris<strong>ti</strong>c, manifestându-se mai pregnant doar în cursul unui sezon <strong>de</strong>terminat.<br />
Importanţa an<strong>al</strong>izării aspectelor legate <strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itatea serviciilor turis<strong>ti</strong>ce este amplificată, aşadar, <strong>de</strong><br />
preocupările susţinute <strong>al</strong>e organizatorilor şi prestatorilor <strong>de</strong> servicii turis<strong>ti</strong>ce <strong>de</strong> a rezolva contradicţia dintre oferta<br />
turis<strong>ti</strong>că secundară, rigidă, care nu este condiţionată <strong>de</strong> factorii <strong>ti</strong>mp-sezon putându-se manifesta pe tot <strong>ti</strong>mpul<br />
anului şi cererea elas<strong>ti</strong>că, specifică domeniului. În aceste condiţii sporirea eficienţei economice a industriei<br />
turis<strong>ti</strong>ce <strong>de</strong>vine posibilă numai dacă soluţiile economico-organizatorice abordate se vor materi<strong>al</strong>iza într-o et<strong>al</strong>are<br />
cât mai lineară a vacanţelor în ve<strong>de</strong>rea atenuării curbelor <strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itate.<br />
În contextul preocupărilor <strong>de</strong> atenuare a efectelor sezon<strong>al</strong>ităţii în turism se întrevăd o serie <strong>de</strong> posibilităţi<br />
<strong>de</strong> acţiune în favoarea prelungirii sezonului turis<strong>ti</strong>c: 23<br />
1. ex<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>rea sezonului <strong>de</strong> vârf, prin oferirea unor facilităţi <strong>de</strong> tarife sau preţuri atrac<strong>ti</strong>ve pentru<br />
serviciile turis<strong>ti</strong>ce în perioa<strong>de</strong>le pre şi postsezon, pentru care se preconizează sporirea intensităţii<br />
circulaţiei turis<strong>ti</strong>ce;<br />
2. intensificarea preocupărilor pentru sporirea gradului <strong>de</strong> atrac<strong>ti</strong>vitate a obiec<strong>ti</strong>velor turis<strong>ti</strong>ce din<br />
zonele tradiţion<strong>al</strong> sezoniere în perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> extrasezon;<br />
3. diversificarea ofertei turis<strong>ti</strong>ce în perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> sezon intermediar şi extrasezon prin oferirea unor<br />
variante <strong>de</strong> sejur combinate, folosind ca elemente <strong>de</strong> atracţie potenţi<strong>al</strong>ul turis<strong>ti</strong>c <strong>al</strong> <strong>al</strong>tor zone <strong>de</strong> un mai<br />
mare interes;<br />
4. intensificarea colaborării organismelor naţion<strong>al</strong>e şi internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> turism în ve<strong>de</strong>rea găsirii unor<br />
soluţii acceptabile pentru atenuarea curbelor <strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itate în ac<strong>ti</strong>vitatea turis<strong>ti</strong>că;<br />
5. accentuarea acţiunilor <strong>de</strong> publicitate turis<strong>ti</strong>că în scopul promovării turismului în extrasezon.<br />
Variaţiile sezoniere, atât cele specifice, cât mai <strong>al</strong>es cele provocate <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> factori asupra cărora<br />
industria turis<strong>ti</strong>că nu poate acţiona eficient, se vor manifesta, fără îndoi<strong>al</strong>ă, şi în perioa<strong>de</strong>le viitoare. Totuşi, în<br />
funcţie <strong>de</strong> condiţiile concrete în care se circumscrie ac<strong>ti</strong>vitatea turis<strong>ti</strong>că dintr-un anumit are<strong>al</strong>, este posibil ca<br />
intensitatea unor variaţii sezoniere să se atenueze, <strong>de</strong>sigur diferenţiat <strong>de</strong> la o staţiune turis<strong>ti</strong>că la <strong>al</strong>ta.<br />
Cunoscând inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa dintre ciclurile <strong>de</strong> <strong>al</strong>ternanţă sezonieră şi necesarul diferenţiat <strong>de</strong> forţă <strong>de</strong><br />
muncă pentru organizarea şi <strong>de</strong>sfăşurarea ac<strong>ti</strong>vităţii turis<strong>ti</strong>ce, <strong>de</strong>vine evi<strong>de</strong>nt faptul că eforturile <strong>de</strong> prelungire şi<br />
permanen<strong>ti</strong>zare a ac<strong>ti</strong>vităţii turis<strong>ti</strong>ce se vor lovi inevitabil <strong>de</strong> aspectele legate <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizarea person<strong>al</strong>ului sezonier,<br />
fiind necesară conturarea unei strategii în acest sens.<br />
An<strong>al</strong>izând aspectele legate <strong>de</strong> sezon<strong>al</strong>itatea serviciilor turis<strong>ti</strong>ce şi încercând să concluzionăm asupra<br />
restricţiilor impuse <strong>de</strong> această caracteris<strong>ti</strong>că asupra ac<strong>ti</strong>vităţii din turism se întrevăd doar două maniere <strong>de</strong> acţiune,<br />
consacrate în prac<strong>ti</strong>ca internaţion<strong>al</strong>ă, una bazată pe întreruperea temporară a ac<strong>ti</strong>vităţii în extrasezon şi <strong>al</strong>ta bazată<br />
pe con<strong>ti</strong>nuarea tot<strong>al</strong>ă sau parţi<strong>al</strong>ă a ac<strong>ti</strong>vităţii turis<strong>ti</strong>ce în tot cursul unui an c<strong>al</strong>endaris<strong>ti</strong>c, cu cointeresarea clientelei<br />
prin tarife preferenţi<strong>al</strong>e sau <strong>al</strong>te meto<strong>de</strong> promoţion<strong>al</strong>e.<br />
BIBLIOGRAFIE:<br />
1. R. Minciu - <strong>Economi</strong>a turismului, Editura Uranus, Bucureş<strong>ti</strong>, 2001<br />
2. O. Snak,<br />
- <strong>Economi</strong>a turismului, Editura Expert, Bucureş<strong>ti</strong>, 2001<br />
P. Baron,<br />
N. Neacşu<br />
3. G. Stănciulescu - Managementul operaţiunilor <strong>de</strong> turism, Editura<br />
AllBeck, Bucureş<strong>ti</strong>, 2002<br />
23 Oscar Snak, ş.a – <strong>Economi</strong>a turismului , Editura Expert, Bucureş<strong>ti</strong>, 2001, pag. 369-371<br />
82
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
PRACTICA EMBARGOURILOR ŞI CONTRADICŢIILE SALE ETICE<br />
Prep. univ. Octavian-Dragomir Jora<br />
Dintre armele convenţion<strong>al</strong>e din arsen<strong>al</strong>ul beligeranţei stat<strong>al</strong>e<br />
mo<strong>de</strong>rne, nici unul nu este mai crud şi mai nediscriminatoriu <strong>de</strong>cât sancţiunile<br />
economice. În vreme ce bombele, misilele sau <strong>al</strong>te instrumente <strong>al</strong>e războiului<br />
pot transforma într-o clipită un întreg car<strong>ti</strong>er în ruine, moartea lentă dată <strong>de</strong><br />
strangularea economică poate a<strong>ti</strong>nge un întreg popor, care poate fi redus printro<br />
astfel <strong>de</strong> manevră într-o stare pre-civilizaţion<strong>al</strong>ă, <strong>de</strong> subzistenţă.<br />
Embargourile reprezintă consecinţa logică a unei erori <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>cată în<br />
urma căreia se pune semnul eg<strong>al</strong> între populaţia unei ţări şi guvernul acesteia şi,<br />
prin urmare, supune pe primii pe<strong>de</strong>pselor pe care <strong>de</strong> drept le merită cei din a<br />
doua categorie. În c<strong>al</strong>culul puterii, <strong>de</strong> nepermis <strong>de</strong> multe ori, oamenii <strong>de</strong> rând nu<br />
prea contează: nu există indivizi, ci doar naţiunea cutare. Indiferenţa<br />
fundament<strong>al</strong>ă faţă <strong>de</strong> dreptate, întreţinută <strong>de</strong> ment<strong>al</strong>itatea colec<strong>ti</strong>vistă, este<br />
surclasată însă <strong>de</strong> această poli<strong>ti</strong>că care refuză să dis<strong>ti</strong>ngă între <strong>de</strong>spoţi şi<br />
supuşii lor. Sancţiunile reprezintă opusul unui război just: <strong>de</strong> la un război care<br />
implică numai soldaţi şi care dis<strong>ti</strong>nge între combatanţi şi civili, am ajuns la un<br />
război care implică numai civili!<br />
De astfel <strong>de</strong> situaţii nefericite beneficiază tocmai personaje precum<br />
Saddam Hussein. În postura <strong>de</strong> eroi ai neamului au figurat, sau o mai fac încă, un<br />
Slobodan Milosevic în Serbia ori un Fi<strong>de</strong>l Castro în Cuba, “oameni nobili” a căror<br />
măreţie izvorăşte tocmai din opoziţia nedisimulată faţă <strong>de</strong> hegemonismul<br />
occi<strong>de</strong>nt<strong>al</strong>. Jus<strong>ti</strong>ficarea este generoasă: atâta <strong>ti</strong>mp cât poporul suferă <strong>de</strong> foame,<br />
acesta poate foarte bine recepţiona explicaţia potrivit căreia princip<strong>al</strong>ul inamic<br />
nu este acasă, ci la Washington, D.C.<br />
Liber<strong>al</strong>ii clasici au recunoscut <strong>de</strong>mult că probabilitatea izbucnirii unui<br />
război este redusă simţitor <strong>de</strong> comerţul liber. Subs<strong>ti</strong>tutul oferit <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraţie<br />
<strong>de</strong>spo<strong>ti</strong>smului nu a fost <strong>de</strong> mare ajutor, aşa cum ar fi sperat gânditorii Revoluţiei<br />
Franceze, care aveau să observe ulterior supravieţuirea “bunelor obiceiuri”<br />
beligerante pe care aveau să le cul<strong>ti</strong>ve până şi cele mai <strong>de</strong>mocrate state,<br />
animate <strong>de</strong> dorinţe expansioniste ori revanşiste.<br />
Prin urmare, nu <strong>de</strong>mocraţia ci comerţul liber poate imuniza un popor la<br />
izbucnirea războaielor. Asta pentru că într-o lume a interacţiunilor paşnice şi a<br />
prosperităţii bazate liberul exerciţiu <strong>al</strong> opţiunilor voluntare, nimeni nu mai are<br />
vreme să se gân<strong>de</strong>ască într-atât <strong>de</strong> mult la război. Doar interferenţa statelor cu<br />
comerţul şi <strong>de</strong>trunarea intereselor economice pure pot arunca seminţele<br />
războiului. Protecţionism tarifar şi netarifar ori bloca<strong>de</strong>le şi embargourile sunt<br />
printre cele mai nocive acte <strong>de</strong> război pentru că lovesc nu în armate, ci în<br />
cetăţeni fără discriminare.<br />
83
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Libertate şi comerţ liber<br />
Libertatea <strong>de</strong> a ne angaja în acte <strong>de</strong> schimb, ţine <strong>de</strong> libertatea economică, care<br />
la rândul ei este un morfism <strong>al</strong> libertăţii individu<strong>al</strong>e. The Fundament<strong>al</strong> Freedom to<br />
Tra<strong>de</strong>, un ar<strong>ti</strong>col scris <strong>de</strong> Edward L. Hudgins, ne prezintă comandamentele care<br />
guvernează relaţia dintre comerţ ca act economic voluntar şi ins<strong>ti</strong>tuţia proprietăţii<br />
private raportate la i<strong>de</strong>ea libertăţii individului. Începând cu Adam Smith, David Ricardo<br />
sau Fre<strong>de</strong>ric Bas<strong>ti</strong>at, simpa<strong>ti</strong>zanţii liberului schimb au <strong>de</strong>cretat fără dubii că libertatea<br />
<strong>de</strong> a face comerţ reprezintă o premisă a prosperităţii. În ciuda câtorva puseuri<br />
protecţioniste, rezonabilitatea statelor a împins tendinţa gener<strong>al</strong>ă către liber<strong>al</strong>izarea<br />
comerţului, lucru cer<strong>ti</strong>ficat <strong>de</strong> sistemul comerci<strong>al</strong> internaţion<strong>al</strong> ges<strong>ti</strong>onat <strong>de</strong><br />
GATT/OMC, sub auspiciile căruia, <strong>de</strong>-a lungul a numeroase run<strong>de</strong> <strong>de</strong> negocieri<br />
începând cu finele celui <strong>de</strong>-<strong>al</strong> doilea război mondi<strong>al</strong>, taxele vam<strong>al</strong>e au scăzut <strong>de</strong> la 40%<br />
la circa 4% în prezent, lucru echiv<strong>al</strong>ent cu o creştere impresionantă a volumului şi<br />
v<strong>al</strong>orii comerţului internaţion<strong>al</strong>.<br />
Faptul că numai piaţa liberă poate experimenta eficienţa <strong>al</strong>ocării resurselor rare<br />
către u<strong>ti</strong>lizările cele mai urgente, evitând prin raţion<strong>al</strong>itatea c<strong>al</strong>culului economic risipa,<br />
este un fapt a priori incontestabil şi din păcate probat post factum <strong>de</strong> diriguitorii<br />
economiilor soci<strong>al</strong>iste. Faptul că piaţa nu are o limitare spaţi<strong>al</strong>ă, ci <strong>ti</strong>n<strong>de</strong> să ocupe tot<br />
are<strong>al</strong>ul pe care c<strong>al</strong>culele antreprenori<strong>al</strong>e <strong>de</strong> eficienţă îl recomandă ca fiind benefic<br />
integrării în circuitul v<strong>al</strong>orii (limitele ar<strong>ti</strong>fici<strong>al</strong>e nefăcând <strong>al</strong>tceva <strong>de</strong>cât să ş<strong>ti</strong>rbească din<br />
eficienţa pieţei), este un <strong>al</strong>t fapt incontestabil. Iar faptul că piaţa liberă există dacă şi<br />
numai dacă există drepturi <strong>de</strong> proprietate privată asupra mijloacelor <strong>de</strong> producţie, este<br />
fără doar şi poate o tautologie.<br />
„Comerţul liber nu este un “mit” care să poată fi respins ori o “teorie” care<br />
poate fi infirmată <strong>de</strong> fapte re<strong>al</strong>e”, spune Hudgings, ci este pur şi simplu o poli<strong>ti</strong>că ce<br />
recunoaşte dreptul individului <strong>de</strong> a se angaja în acte voluntare <strong>de</strong> schimb cu cei din<br />
jurul său. Este dreptul fiecărui cetăţean <strong>de</strong> a dispune liber <strong>de</strong> proprietatea sa şi, prin<br />
urmare, orice îngrădire <strong>de</strong> către stat, prin măsuri protecţioniste, a accesului la bunurile<br />
pe care el <strong>al</strong>ege să le achiziţioneze prin schimb contra banilor săi este un act <strong>de</strong> violare<br />
a drepturilor s<strong>al</strong>e <strong>de</strong> proprietate.<br />
Prin urmare, astfel <strong>de</strong> repere reprezintă legi<strong>ti</strong>marea atât economică (în termeni<br />
<strong>de</strong> eficienţă), cât şi e<strong>ti</strong>că, a nevoii <strong>de</strong> a da credit libertăţii individu<strong>al</strong>e şi proprietăţii<br />
private, precum şi <strong>de</strong> a merge pe mâna liber<strong>al</strong>izării comerţului ca premisă necesară a<br />
creşterii avuţiei naţiunii, aceasta fiind înţeleasă nu ca en<strong>ti</strong>tate imperson<strong>al</strong>ă şi<br />
inconsistent agregată, ci ca sumum <strong>al</strong> avuţiilor actorilor economici individu<strong>al</strong>i a căror<br />
mo<strong>ti</strong>vaţie, responsabilitate şi iniţia<strong>ti</strong>vă reprezintă a<strong>de</strong>vărata măsură a bunăstării<br />
societ<strong>al</strong>e.<br />
Sancţiunile economice ca armă <strong>de</strong> distrugere în masă<br />
Există specii <strong>de</strong> războaie care nu miros a praf <strong>de</strong> puşcă. Ticul belicos <strong>al</strong> statelor<br />
nu se poate ţine <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> nici un domeniu în care acestea sunt puse să interacţioneze.<br />
Dacă statele efectuează schimburi, cu siguranţă că vor găsi mijloace <strong>de</strong> a perver<strong>ti</strong> şi<br />
insinua “comerţul” în maniera lor conflictu<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> manifestare atunci când raţiunile lor le<br />
84
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
inspiră acest lucru. De fapt nu comerţul este folosit ca armă, el fiind un concept ex<br />
<strong>de</strong>fini<strong>ti</strong>one non-agresiv şi non-violent, ci limitările şi prohibirile interpuse în c<strong>al</strong>ea bunei<br />
s<strong>al</strong>e <strong>de</strong>rulări sunt a<strong>de</strong>văratele instrumente <strong>al</strong>e beligeranţei.<br />
Există războaie comerci<strong>al</strong>e şi există sancţiuni economice. Ambele, <strong>de</strong>şi diferite,<br />
au în comun comportamentul contravenient normelor comerţului liber şi paşnic.<br />
Războaiele comerci<strong>al</strong>e sunt acele conflicte în care guverne cu interese contrare<br />
încearcă să monitorizeze fluxurile comerci<strong>al</strong>e pentru a în<strong>de</strong>plini obiec<strong>ti</strong>ve <strong>de</strong> poli<strong>ti</strong>că<br />
comerci<strong>al</strong>ă <strong>al</strong>tele <strong>de</strong>cât cele a<strong>ti</strong>nse prin piaţă. Cum mai mereu piaţa nu face jocul<br />
statelor, pentru a proteja interese par<strong>ti</strong>culare ele intervin cu arme asortate. O situaţie<br />
<strong>ti</strong>pică este următoarea: guvernul naţiunii A introduce obstacole (tarifare sau netarifare)<br />
nelegi<strong>ti</strong>m pentru a restrânge penetrabilitate propriei pieţe interne <strong>de</strong> către companii<br />
aparţinând naţiunii B, iar aceasta din urmă recurge la o ripostă. Nelegi<strong>ti</strong>m înseamnă aici<br />
contrar obligaţiilor asumate în cadrul GATT/OMC sau <strong>al</strong> <strong>al</strong>tui acord internaţion<strong>al</strong>.<br />
Pot să apară confuzii. Nu sunt războaie comerci<strong>al</strong>e conflictele în care un stat<br />
uzează <strong>de</strong> forţa armelor pentru a impune o anumită conduită comerci<strong>al</strong>ă şi nici<br />
sancţiunile gen embargo ridicate ca repres<strong>al</strong>ii împotriva unor state agresor. Prin urmare,<br />
măsurile comerci<strong>al</strong>e îndreptate împotriva Africii <strong>de</strong> Sud în perioada <strong>de</strong> apogeu a<br />
apartheidului nu se încadrează în sfera noţiunii. Deşi comerţul este acceptat ca un prim<br />
exemplu <strong>de</strong> cooperare internaţion<strong>al</strong>ă, compe<strong>ti</strong>ţia, în sine o formă conflictul <strong>de</strong> interese,<br />
rămâne unul din motoarele economiei mondi<strong>al</strong>e, fiind pe <strong>de</strong>plin în spiritul liberului<br />
schimb promovat <strong>de</strong> GATT/OMC. Exagerările nu se puteau ţine <strong>de</strong>parte <strong>de</strong><br />
comportamentul statelor care au început, în ciuda angajamentelor asumate, să recurgă la<br />
cartelizare sau la forme <strong>de</strong> neo-protecţionism. O preocupare majoră a run<strong>de</strong>lor <strong>de</strong><br />
negociere <strong>al</strong>e GATT a fost legată <strong>de</strong> conflictele comerci<strong>al</strong>e; totuşi ar fi prea mult să<br />
că<strong>de</strong>m în păcatul <strong>de</strong> a consi<strong>de</strong>ra run<strong>de</strong>le <strong>de</strong> negocieri războaie comerci<strong>al</strong>e per se.<br />
Sancţiunile economice sunt un hibrid (nefericit, ce-i drept) între războiul pur şi<br />
războiul comerci<strong>al</strong>. Inclu<strong>de</strong> atât interese economice par<strong>ti</strong>culare bine disimulate care<br />
folosesc drept pretext şi exploatează tensiunile conflictu<strong>al</strong>e între state, în plus fiind<br />
girate violent <strong>de</strong> forţa armelor. Sancţiunile economice (în rândul cărora embargo-urile<br />
sunt cel mai reprezenta<strong>ti</strong>v caz) reprezintă interdicţia dată <strong>de</strong> un guvern faţă <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>rularea unei părţi sau a tot<strong>al</strong>ităţii relaţiilor comerci<strong>al</strong>e sau financiare cu o ţară<br />
străină. Pe <strong>de</strong> o parte, izbucnirea unui conflict internaţion<strong>al</strong> cons<strong>ti</strong>tuie un bun prilej<br />
pentru un stat sau <strong>al</strong>tul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>creta limitări sau prohibiri în privinţa relaţiilor<br />
comerci<strong>al</strong>e cu un <strong>al</strong>t stat consi<strong>de</strong>rat vinovat <strong>de</strong> o conduită internaţion<strong>al</strong>ă<br />
necorespunzătoare – violarea drepturilor omului ori un act <strong>de</strong> agresiune. (Desigur<br />
această mo<strong>ti</strong>vaţie nu are voie niciodată să fie formulată explicit). Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte,<br />
operaţiunea reprezintă un act <strong>de</strong> război similar unui asediu îndreptat înspre afectarea<br />
capacităţilor economice <strong>al</strong>e statului împotriva căruia se iau măsurile, urmărindu-se<br />
slăbirea lui şi înlesnirea corijării comportamentului său consi<strong>de</strong>rat nepotrivit. Asistăm la<br />
îmbinarea între protejarea “paşnică” unor interese interne “afectate” <strong>de</strong> <strong>de</strong>rularea<br />
neobstrucţionată a relaţiilor cu statul “pe<strong>de</strong>psit” şi un act <strong>de</strong> război în toată regula.<br />
Ne propunem să an<strong>al</strong>izăm acest comportament din perspec<strong>ti</strong>va actului <strong>de</strong><br />
beligeranţă, sancţionând viciile s<strong>al</strong>e e<strong>ti</strong>ce, implicaţiile nega<strong>ti</strong>ve <strong>al</strong>e protecţionismului<br />
pentru nivelul <strong>de</strong> bunăstarea <strong>al</strong> unei naţiuni prezumându-le cunoscute, <strong>de</strong>şi<br />
controversele încă mai operează. Punând eg<strong>al</strong> între conducerea unui stat şi populaţia<br />
85
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
civilă, sancţiunile economice reprezintă un act flagrant <strong>de</strong> violare a libertăţii individu<strong>al</strong>e<br />
a acestora din urmă, dacă nu chiar o agresiune făţişă asupra persoanelor şi proprietăţilor<br />
lor, o formă <strong>de</strong> război tot<strong>al</strong> în plină epocă <strong>de</strong> înflorire a drepturilor omului. Degenerarea<br />
umană nu este nici mai mult nici mai puţin <strong>de</strong>cât o crimă <strong>de</strong> război, o “crimă împotriva<br />
umanităţii”. În secolul nostru, Statele Unite, consi<strong>de</strong>rate a<strong>de</strong>sea poate cea mai<br />
<strong>de</strong>mocra<strong>ti</strong>că construcţie soci<strong>al</strong>ă din istorie, au adoptat acest comportament, în urma<br />
căruia naţiuni întregi au experimentat înfometarea. Principiul sancţiunilor economice a<br />
fost crist<strong>al</strong>izat în teoria lui Woodrow Wilson potrivit căreia sancţiunile sunt “paşnice,<br />
silenţioase şi totodată un remediu let<strong>al</strong>” împotriva străinilor rec<strong>al</strong>citranţi (nu specifică<br />
dacă guverne ori supuşi ai acestora) şi care subs<strong>ti</strong>tuie “nevoia <strong>de</strong> forţă”.<br />
Sancţiunile <strong>de</strong> care vorbeşte Wilson, ca şi înrolarea forţată, sunt semne <strong>al</strong>e<br />
războiului tot<strong>al</strong>. Implică întreaga populaţie civilă <strong>al</strong>e ambelor părţi angrenate în<br />
conflict, privându-le <strong>de</strong> drepturile lor esenţi<strong>al</strong>e la libertate şi proprietate privată.<br />
Comportamentul acesta <strong>al</strong> angrenării marii mase a cetăţenilor unui stat în război, esenţă<br />
a beligeranţei mo<strong>de</strong>rne, nu este o constantă a istoriei. Spune Ludwig von Mises <strong>de</strong>spre<br />
războaiele trecutului că ele se limitau numai la armatele combatante, formate din<br />
mercenari şi nu din civili luaţi cu forţa la oaste, şi astfel ele lăsau <strong>de</strong>oparte cetăţenii<br />
nevinovaţi. Chiar şi în vremea Revoluţiei americane, notează istoricul Josef Dorfman,<br />
“a face comerţ cu inamicul era un lucru la ordinea zilei”. Strategii războiului priveau<br />
comerţul ca pe singurul mod în care civilii ambelor părţi puteau fi compensaţi pentru<br />
pagubele produse <strong>de</strong> către irumperea războiului.<br />
Sancţiunile economice reprezintă opusul unui război just: <strong>de</strong> la un război<br />
care implică numai soldaţi, am ajuns la un război care implică numai civili. Teoria<br />
războiului just este una <strong>de</strong> origine creş<strong>ti</strong>nă regăsită în relaţiile internaţion<strong>al</strong>e clasice şi<br />
iniţiată pe vremea Sf. Augus<strong>ti</strong>n. Un război just presupune printre <strong>al</strong>tele faptul că<br />
războiul se poartă doar în ul<strong>ti</strong>mă instanţă, când toate opţiunile paşnice s-au epuizat,<br />
presupune existenţa unei autorităţi legi<strong>ti</strong>me a iniţiatorului şi existenţa unei cauze juste<br />
(ex: îndreptarea unui rău făcut anterior), are ca obiec<strong>ti</strong>v fin<strong>al</strong> aducerea păcii, implică<br />
proporţion<strong>al</strong>itate în u<strong>ti</strong>lizarea forţei şi discriminare între combatanţi şi civili etc. 24<br />
24 Drept moştenire <strong>de</strong> la teoria clasică a dreptului internaţion<strong>al</strong>, legislaţia internaţion<strong>al</strong>ă dispune<br />
<strong>de</strong> două instrumente excelente cu care să se lupte împotriva diseminării stării <strong>de</strong> beligeranţă în<br />
teritorii care nu au o legătură directă cu focarul <strong>de</strong> conflict: „legile războiului” şi „legile<br />
neutr<strong>al</strong>ităţii” sau „drepturile neutrilor”.<br />
Legile neutr<strong>al</strong>ităţii sunt menite a limita conflictul la statele combatante, fără agresiuni împotriva<br />
unor state non-beligerante ori asupra popoarelor lor. Un corolar <strong>al</strong> acestor legi îl reprezintă<br />
principiul american, astăzi ignorat cu brio, <strong>al</strong> „libertăţii mărilor”, care îngră<strong>de</strong>şte restricţiile<br />
unuia dintre statele beligerante la adresa comerţului paşnic <strong>de</strong>rulat <strong>de</strong> cetăţenii statelor neutre cu<br />
statul inamic. Prin urmare se recomandă statelor neutre să rămână neutre faţă <strong>de</strong> orice dispută<br />
inter-state, precum şi statelor combatante să respecte pe <strong>de</strong>plin drepturile cetăţenilor neutri.<br />
Legile războiului sunt menite a limita pe cât posibil invazia <strong>de</strong> către statele beligerante a<br />
drepturile civililor din statul inamic.<br />
Putem remarca cum sancţiunile economice pică testul ambelor principii.<br />
86
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
Alături <strong>de</strong> argumentul e<strong>ti</strong>c <strong>de</strong> neconformitate cu normele unui război just,<br />
extrapolarea argumentului ineficienţei birocra<strong>ti</strong>ce care operează şi în <strong>de</strong>ciziile<br />
economice intervenţioniste din perimetrul unei naţiuni întăreşte i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> eşec mor<strong>al</strong> şi<br />
c<strong>al</strong>culaţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> unei astfel <strong>de</strong> măsuri. Conceptul <strong>de</strong> sancţiune economică ca armă<br />
presupune ins<strong>ti</strong>tuţii internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> reglementare economică şi <strong>de</strong> impunere care să<br />
supună ju<strong>de</strong>căţii “statele nelegiuite”. Iar eficienţa acestor planificatori ai economiei<br />
mondi<strong>al</strong>e nu este cu mult diferită <strong>de</strong> cea a planificatorilor “domes<strong>ti</strong>ci”. În consecinţă un<br />
astfel <strong>de</strong> comportament nu imunizează la situaţii <strong>de</strong> criză şi contrar predicţiilor lui<br />
Wilson, războaie au succedat <strong>de</strong> multe ori impunerii unor astfel <strong>de</strong> sancţiuni.<br />
În ar<strong>ti</strong>colul in<strong>ti</strong>tulat The Evil of Sanc<strong>ti</strong>ons, Jus<strong>ti</strong>n Raimondo 25 aduce în discuţie<br />
cazul embargo-ului împotriva Irak-ului, susţinând că efectele pe termen lung <strong>al</strong>e<br />
sancţiunilor economice asupra Irak-ului, vor întrece cu mult consecinţele aparent mai<br />
vizibile <strong>al</strong>e bombardamentelor americane. Cifrele înspăimântă: mai mult <strong>de</strong> o treime<br />
din copii irakieni sunt m<strong>al</strong>nutriţi, nivel compara<strong>ti</strong>v cu cel din Africa sub-sahariană. În<br />
numele păcii internaţion<strong>al</strong>e, se es<strong>ti</strong>mează că peste un milion <strong>de</strong> irakieni au murit ca<br />
rezultat direct <strong>al</strong> sancţiunilor, din care 567.000 <strong>de</strong> copii. 4.500 <strong>de</strong> copii sun cinci ani<br />
mor în fiecare lună <strong>de</strong> foame şi boli.<br />
Embargo-ul împotriva Cubei este o poveste mai veche, o moştenire “sfântă”<br />
pentru toate administraţiile americane. Mo<strong>ti</strong>vaţia acestui comportament o reprezintă, în<br />
imbatabila retorică americană, faptul că această ţară este condusă <strong>de</strong> un <strong>ti</strong>ran şi un<br />
opresor a cărui regim nu poate oferi lumii libere <strong>de</strong>cât recolte p<strong>al</strong>i<strong>de</strong> <strong>de</strong> zahăr, un oraş<br />
fantoma<strong>ti</strong>c Havana care pe vremuri era bijuteria Caraibelor şi niscaiva ţigări pe care<br />
oricum nu pot fi cumpărate “pe bune” în Statele Unite. Este vorba <strong>de</strong>spre o ju<strong>de</strong>cată<br />
care nu ia în c<strong>al</strong>cul <strong>de</strong>cât jumătate din problemă: conducerea poli<strong>ti</strong>că nefastă. Ce<strong>al</strong><strong>al</strong>tă<br />
jumătate, adică asimilarea forţată a întregii populaţii cubaneze cu regimul castrist şi<br />
imputarea facturilor regimului <strong>de</strong>spo<strong>ti</strong>c <strong>de</strong> la Havana întregii naţiuni este ignorat în mod<br />
nepermis.<br />
Mai mult, argumentul american nu prea stă în picioare <strong>de</strong> vreme ce guvernul<br />
american a întreţinut relaţii mutu<strong>al</strong> profitabile cu regimuri mult mai opresive şi<br />
sângeroase <strong>de</strong>cât cel <strong>de</strong> le Havana, în contra moştenirilor principi<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e unor Thomas<br />
Jefferson ori George Washington (Mobutu Sese Seko în Zair, Ferdinand Marcos în<br />
Filipine, Idid Amin Dada în Uganda, nume sonore în enciclopedia <strong>de</strong>spoţilor mo<strong>de</strong>rni -<br />
vezi cartea "Friendly Dictators", <strong>de</strong> Dennis Bernstein si Laura Sy<strong>de</strong>ll).<br />
Pe lângă faptul că este imperfectată <strong>de</strong> inconsecvenţe, cauza unei astfel <strong>de</strong><br />
intervenţii oricât ar fi <strong>de</strong> umanitară ar fi ea – subminarea unui regim dictatori<strong>al</strong> şi<br />
nepopulat, prin mijloacele nefericit <strong>al</strong>ese ea <strong>ti</strong>n<strong>de</strong> să se auto<strong>de</strong>sc<strong>al</strong>ifice!<br />
Embargourile – o fraudă <strong>de</strong> raţionament<br />
După cum am mai spus, această poli<strong>ti</strong>că vecină cu exterminarea este consecinţa<br />
logică a unei erori <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>cată în urma căreia se pune semnul eg<strong>al</strong> între populaţia unei<br />
25 Jus<strong>ti</strong>n Raimondo este autorul lucrării Reclaiming the American Right şi re<strong>al</strong>izator<br />
<strong>al</strong> An<strong>ti</strong>war.com.<br />
87
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
ţări şi guvernul acesteia, şi prin urmare supune pe primii pe<strong>de</strong>pselor (re<strong>al</strong>e ori<br />
imaginare) pe care <strong>de</strong> drept le merită cei din a doua categorie. În c<strong>al</strong>culul puterii<br />
indivizii nu prea contează: nu există irakieni, ci Irak-ul lui Saddam, nu există cubanezi,<br />
ci Cuba lui Fi<strong>de</strong>l. Indiferenţa fundament<strong>al</strong>ă faţă <strong>de</strong> dreptate, întreţinută <strong>de</strong> ment<strong>al</strong>itatea<br />
colec<strong>ti</strong>vistă, este întrecută <strong>de</strong> această poli<strong>ti</strong>că care refuză să dis<strong>ti</strong>ngă între un Husein ori<br />
un Castro şi vic<strong>ti</strong>mele lor.<br />
Eroarea poli<strong>ti</strong>cii <strong>de</strong> embargo apare ca fiind flagrantă atunci când sesizăm<br />
că, făcând uz <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> mijloace, scopurile nu pot fi a<strong>ti</strong>nse în mod necesar. De<br />
<strong>de</strong>generarea întregii situaţii într-una a războiului hobbesian, <strong>al</strong> tuturor împotriva tuturor,<br />
în ciuda respectului <strong>de</strong>clara<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> combatanţilor faţă <strong>de</strong> legile războiului şi cele <strong>al</strong>e<br />
neutrilor, nu beneficiază, paradox<strong>al</strong>, <strong>de</strong>cât personaje ca Saddam Hussein. Cine este cel<br />
care poate arunca pe umerii americanilor povara mizeriei din Irak <strong>de</strong>cât campionul<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> la Bagdad şi cine ar acela care ar putea să îl contrazică pe li<strong>de</strong>r, date<br />
fiind sărăcia indubitabilă şi propaganda abilă În aceeaşi postura <strong>de</strong> eroi ai neamului pot<br />
figura şi Slobodan Milosevic în Serbia şi Fi<strong>de</strong>l Castro în Cuba, “oameni nobili”, a căror<br />
măreţie izvorăşte tocmai din opoziţia nedisimulată faţă <strong>de</strong> hegemonismul occi<strong>de</strong>nt<strong>al</strong>.<br />
William L. An<strong>de</strong>rson 26 , în ar<strong>ti</strong>colul in<strong>ti</strong>tulat Trading with Fi<strong>de</strong>l, susţine că jus<strong>ti</strong>ficarea<br />
este generoasă: atâta <strong>ti</strong>mp cât poporul suferă <strong>de</strong> foame, acesta poate foarte bine<br />
recepţiona explicaţia potrivit căreia princip<strong>al</strong>ul inamic nu este acasă, ci la Casa Albă ori<br />
la 10 Downing Street!<br />
Liber<strong>al</strong>ismul clasic a observat <strong>de</strong>mult că prin comerţ liber se reduce simţitor<br />
probabilitatea izbucnirii unui război. Subs<strong>ti</strong>tutul oferit <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraţie <strong>de</strong>spo<strong>ti</strong>smului nu a<br />
fost <strong>de</strong> mare ajutor, aşa cum ar fi sperat gânditorii Revoluţiei Franceze, care aveau să<br />
observe ulterior supravieţuirea comportamentelor beligerante până şi la cele mai<br />
<strong>de</strong>mocra<strong>ti</strong>ce state, animate <strong>de</strong> dorinţe expansioniste ori revanşiste. (De un<strong>de</strong> putem<br />
trage concluzia că între <strong>de</strong>mocraţie internă şi a<strong>ti</strong>tudine non-conflictu<strong>al</strong>ă în afacerile<br />
externe nu există nici o corelaţie necesară. O astfel <strong>de</strong> presupoziţie arbitrară a fost<br />
mereu <strong>al</strong>imentată în scopul jus<strong>ti</strong>ficării “bunelor cauze” <strong>al</strong>e unor <strong>de</strong>mocraţii care<br />
interveneau violent în ţări consi<strong>de</strong>rate prin opoziţie ca dictatori<strong>al</strong>e). Prin urmare, nu<br />
atât <strong>de</strong>mocraţia cât comerţul liber reprezintă un barometru mai bun <strong>al</strong> păcii<br />
internaţion<strong>al</strong>e. Asta pentru că într-o lume a interacţiunilor paşnice şi bunăstării<br />
tangibile prin piaţă, oamenii vor <strong>al</strong>oca o din ce în ce mai mică atenţie conflictului. Doar<br />
interferenţa statelor cu comerţul şi <strong>de</strong>trunarea intereselor economice pure pot arunca<br />
seminţele războiului. Protecţionismul ori sancţiunile economice pot fi privite ca un act<br />
<strong>de</strong> război tot<strong>al</strong>, nelegi<strong>ti</strong>m şi inuman, şi asta pentru că loveşte nu în armate, ci în cetăţeni<br />
fără discriminare.<br />
Mises punctează cel mai elocvent relaţia dintre liber schimb şi pace notând:<br />
“Ceea ce îl <strong>de</strong>osebeşte pe om <strong>de</strong> anim<strong>al</strong>e este înţelegerea avantajelor care <strong>de</strong>curg din<br />
cooperare în cadrul diviziunii muncii. Omul îşi reprimă ins<strong>ti</strong>nctu<strong>al</strong> său agresiv pentru a<br />
putea coopera cu semenii săi. Cu cât doreşte mai mult să îşi îmbunătăţească bunăstarea<br />
materi<strong>al</strong>ă, cu atât trebuie el să ex<strong>ti</strong>ndă sistemul bazat pe diviziunea muncii. Simultan el<br />
trebuie din ce în ce mai mult să îşi restrângă sfera în care va recurge la acţiuni militare.”<br />
26 William L. An<strong>de</strong>rson predă economie la North Greenville College<br />
88
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
Bibliografie:<br />
An<strong>de</strong>rson, William L., Trading with Fi<strong>de</strong>l, in The Free Market, February 2001<br />
Volume 19, Number 2;<br />
Bartlett, Bruce, The Truth about Tra<strong>de</strong> in History, la www.freetra<strong>de</strong>.org/pubs;<br />
DiLorenzo, Thomas J., Tra<strong>de</strong> and the Rise of Freedom [Speech <strong>de</strong>livered at the Mises<br />
Ins<strong>ti</strong>tute's conference on "The History of Liberty," edited on January 31, 2000];<br />
Hudgins, Edward L., The Fundament<strong>al</strong> Freedom to Tra<strong>de</strong>, la www.freetra<strong>de</strong>.org/pubs;<br />
Von Mises, Ludwig, Acţiunea umană. Un tratat <strong>de</strong> teorie economică, la<br />
www.misesromania.org;<br />
Von Mises, Ludwig, C<strong>al</strong>culul economic în societatea soci<strong>al</strong>istă, la<br />
www.misesromania.org;<br />
Raimondo, Jus<strong>ti</strong>n, The Evil of Sanc<strong>ti</strong>ons, April 1998, Volume 16, Number 4 ;<br />
Raimondo, Jus<strong>ti</strong>n, Behind the Oil Rip-Off, July 1996, Volume 14, Number 7.<br />
89
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
CONSIDERAŢII ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE A ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL<br />
INTEGRĂRII ECONOMICE EUROPENE<br />
Asist. univ. drd. Murăriţa Ilie<br />
Lect. univ. dr. Siminică Marian<br />
Prep. univ. drd. Cîrciumaru Daniel<br />
In the post - December transi<strong>ti</strong>on of Romania, a clear objec<strong>ti</strong>ve of<br />
extern<strong>al</strong> poli<strong>ti</strong>cs cryst<strong>al</strong>lised the European economic integra<strong>ti</strong>on.<br />
The arguments of this opinion, of European economic integra<strong>ti</strong>on, are<br />
done, on the one hand, by the glob<strong>al</strong> ten<strong>de</strong>ncy of glob<strong>al</strong>isa<strong>ti</strong>on and region<strong>al</strong>ism,<br />
and, on the other hand, by the need of Romania for security, which can be found<br />
out as member of European Union.<br />
The obvious advantages of European economic integra<strong>ti</strong>on of our<br />
country can be achieved by a series of measures that aim, especi<strong>al</strong>ly, to increase<br />
the efficiency of economic, soci<strong>al</strong>, poli<strong>ti</strong>c<strong>al</strong> and cultur<strong>al</strong> management. Although<br />
these, we don’t have to consi<strong>de</strong>r the European integra<strong>ti</strong>on as a go<strong>al</strong>, because this<br />
is only the way of achieving the economic welfare and prosperity of Romanian<br />
people.<br />
But the integra<strong>ti</strong>on obliges us to recover the lost <strong>ti</strong>me, imposing a<br />
sustained rhythm of economic growth. This fact involves big risks on the<br />
environment, and that is the reason what for the <strong>de</strong>velopment mo<strong>de</strong>ls suggested<br />
must, <strong>al</strong>so, consi<strong>de</strong>r this aspect.<br />
The most actu<strong>al</strong> <strong>de</strong>velopment mo<strong>de</strong>l and which is consi<strong>de</strong>red the<br />
solu<strong>ti</strong>on for present problems is the durable <strong>de</strong>velopment mo<strong>de</strong>l. The<br />
fundament<strong>al</strong> principle of durable <strong>de</strong>velopment is consi<strong>de</strong>red the equity, meaning<br />
both the equity insi<strong>de</strong> the same genera<strong>ti</strong>on (by the fairness of distribu<strong>ti</strong>ng the<br />
prosperity in the society), and the equity between genera<strong>ti</strong>ons. Like the European<br />
economic integra<strong>ti</strong>on, the durable <strong>de</strong>velopment doesn’t have to be consi<strong>de</strong>red as<br />
a go<strong>al</strong>, but as the way of improving the human life condi<strong>ti</strong>ons.<br />
From the two objec<strong>ti</strong>ves, the European economic integra<strong>ti</strong>on and the<br />
durable <strong>de</strong>velopment, were hold the common measures that must be taken,<br />
un<strong>de</strong>rlying, <strong>al</strong>so, the complementary character of these objec<strong>ti</strong>ves.<br />
Cuvinte cheie: creştere economică, integrare economică, <strong>de</strong>zvoltare<br />
economică, <strong>de</strong>zvoltare durabilă, echitate, mediu natur<strong>al</strong>, reformă economică,<br />
securitate economică, glob<strong>al</strong>izare, tranziţie<br />
În in<strong>de</strong>finita şi, aproape, interminabila tranziţie românească post<strong>de</strong>cembristă s-a<br />
<strong>de</strong>limitat foarte clar, cu precă<strong>de</strong>re în ul<strong>ti</strong>mii 8 ani, unul din obiec<strong>ti</strong>vele poli<strong>ti</strong>cii externe,<br />
<strong>de</strong>venit ulterior obiec<strong>ti</strong>vul întregii societăţi: integrarea economică europeană.<br />
Pe fondul schimbărilor profun<strong>de</strong> <strong>al</strong>e sfârşitului <strong>de</strong> veac şi <strong>de</strong> mileniu, acest nou<br />
obiec<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> poli<strong>ti</strong>cii externe româneş<strong>ti</strong> a fost dictat, în speci<strong>al</strong>, <strong>de</strong> două elemente:<br />
• evoluţia economiei mondi<strong>al</strong>e pe <strong>ti</strong>parele impuse <strong>de</strong> glob<strong>al</strong>izare şi<br />
region<strong>al</strong>izare, şi<br />
90
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
• nevoia <strong>de</strong> securitate a ţării noastre.<br />
Direcţia glob<strong>al</strong>izării, dar şi a region<strong>al</strong>izării, a fost dată <strong>de</strong> situaţia în care s-au<br />
aflat superputerile economice mondi<strong>al</strong>e care au reuşit să creeze zone <strong>de</strong> prosperitate şi<br />
bunăstare economică, în contradicţie cu restul lumii, prin coagularea în jurul lor a<br />
statelor sau teritoriilor vecine.<br />
Dacă, în sens larg, securitatea economică a unei ţări este dată <strong>de</strong> stocul <strong>de</strong><br />
resurse şi <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, putem spune că ţara noastră ar fi acoperită din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> dotării cu factori primari – resursele natur<strong>al</strong>e româneş<strong>ti</strong> permit<br />
asigurarea economiei cu 66% din necesarul <strong>de</strong> resurse primare şi energie. Totodată, <strong>de</strong>şi<br />
nivelul tehnologic <strong>al</strong> aparatului industri<strong>al</strong> românesc se află sub nivelul celui din statele<br />
<strong>de</strong>zvoltate, acest aparat există şi poate fi folosit până la înlocuirea lui cu <strong>al</strong>tul mai<br />
performant. Dar securitatea este <strong>de</strong>terminată şi <strong>de</strong> forţa <strong>de</strong> muncă şi pregă<strong>ti</strong>rea acesteia.<br />
Şi în acest caz, România dispune <strong>de</strong> condiţii rela<strong>ti</strong>v bune, <strong>de</strong>oarece peste 66% din<br />
populaţia ac<strong>ti</strong>vă a ţării este sub 44 <strong>de</strong> ani, cu un grad <strong>de</strong> formare profesion<strong>al</strong>ă apropiat<br />
<strong>de</strong> cel <strong>al</strong> ţărilor <strong>de</strong>zvoltate membre <strong>al</strong>e Uniunii Europene.<br />
Şi totuşi, în condiţiile în care Europa comunitară a fost fondată pentru<br />
consolidarea securităţii economice şi poli<strong>ti</strong>ce a naţiunilor europene, <strong>de</strong>cizia României<br />
<strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Uniunea Europeană se impune cu necesitate.<br />
Nu trebuie, însă, confundate planurile: integrarea României în Uniunea<br />
Europeană nu poate şi nu trebuie privită ca un scop în sine, ci ca o c<strong>al</strong>e <strong>de</strong> obţinere a<br />
creşterii şi bunăstării economice, <strong>de</strong> accelerare a <strong>de</strong>zvoltării economice şi a<strong>ti</strong>ngerea<br />
unor parametri superiori <strong>de</strong> prosperitate şi securitate glob<strong>al</strong>ă a ţării.<br />
Chiar în Strategia Naţion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> Pregă<strong>ti</strong>re a A<strong>de</strong>rării României la Uniunea<br />
Europeană, aprobată la Snagov <strong>de</strong> reprezentanţii princip<strong>al</strong>elor forţe poli<strong>ti</strong>ce <strong>al</strong>e ţării în<br />
anul 1995, după ce se subliniază faptul că “A<strong>de</strong>rarea României la UE cons<strong>ti</strong>tuie pentru<br />
societatea românească un obiec<strong>ti</strong>v strategic fundament<strong>al</strong>”, se precizează că “A<strong>de</strong>rarea<br />
trebuie să servească promovării interesului naţion<strong>al</strong> şi <strong>de</strong>zvoltării potenţi<strong>al</strong>ului<br />
economic şi patrimoniului cultur<strong>al</strong> românesc, <strong>de</strong>venind astfel un punct esenţi<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
solidarităţii naţion<strong>al</strong>e”.<br />
În ve<strong>de</strong>rea integrării europene, România trebuie să recurgă la acele căi şi<br />
mijloace care să ducă la relansarea puternică a producţiei, la s<strong>ti</strong>mularea inves<strong>ti</strong>ţiilor, la<br />
creşterea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii produselor, accelerarea proceselor <strong>de</strong> reformă, <strong>de</strong> restructurare<br />
şi <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare în ve<strong>de</strong>rea asigurării unei macrostabilizări durabile şi eliminarea<br />
actu<strong>al</strong>elor <strong>de</strong>zechilibre fundament<strong>al</strong>e din economie.<br />
În situaţia în care b<strong>al</strong>anţa comerci<strong>al</strong>ă externă este, cu regularitate, nega<strong>ti</strong>vă, iar<br />
exportul este axat cu prepon<strong>de</strong>renţă pe produsele cu prelucrare redusă, este absolut<br />
necesar ca, în această cursă a integrării, să se acor<strong>de</strong> o atenţie suplimentară v<strong>al</strong>orificării<br />
superioare a resurselor – atât materi<strong>al</strong>e, cât şi umane –, creşterii produc<strong>ti</strong>vităţii muncii,<br />
ev<strong>al</strong>uării şi folosirii mai eficiente a potenţi<strong>al</strong>ului compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v şi crea<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> firmelor<br />
autohtone.<br />
Pentru în<strong>de</strong>plinirea condiţiilor necesare a<strong>de</strong>rării la Uniunea Europeană, au fost<br />
i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficate următoarele măsuri:<br />
• restructurarea mai dinamică a economiei româneş<strong>ti</strong>, speci<strong>al</strong>izarea<br />
sectori<strong>al</strong>ă, armonizarea şi <strong>al</strong>inierea la standar<strong>de</strong>le economiilor europene<br />
<strong>de</strong>zvoltate;<br />
• re<strong>al</strong>izarea unei complementarităţi cu economiile ţărilor membre UE;<br />
• adaptarea manageri<strong>al</strong>ă la nivel economic, soci<strong>al</strong>, poli<strong>ti</strong>c şi cultur<strong>al</strong>;<br />
• perfecţionarea structurilor ins<strong>ti</strong>tuţion<strong>al</strong>e;<br />
91
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
• formarea profesion<strong>al</strong>ă a agenţilor economici şi a funcţionarilor publici;<br />
• armonizarea legislaţiei româneş<strong>ti</strong> cu cea a UE.<br />
A<strong>de</strong>rarea la Uniunea Europeană <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izarea unui nivel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
economică, soci<strong>al</strong>ă şi mor<strong>al</strong>ă comparabil cu cel <strong>al</strong> statelor UE, însă a<strong>ti</strong>ngerea acestui<br />
nivel se poate re<strong>al</strong>iza numai prin efortul conş<strong>ti</strong>ent <strong>al</strong> poporului român şi <strong>al</strong> clasei<br />
poli<strong>ti</strong>ce conducătoare din România, dar şi printr-o cooperare pe mul<strong>ti</strong>ple planuri cu<br />
parteneri străini, în primul rând cu ţări membre <strong>al</strong>e UE.<br />
Toate măsurile luate în perspec<strong>ti</strong>va a<strong>de</strong>rării la Uniunea Europeană, după<br />
părerea mai multor speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong> români, trebuie să fie convergente cu interesul economic,<br />
soci<strong>al</strong> şi naţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> ţării noastre. Nu trebuie uitat faptul că lărgirea spre est a UE are o<br />
mare miză economică, dată <strong>de</strong> cele circa 110 milioane <strong>de</strong> prezum<strong>ti</strong>vi consumatori din<br />
cele 11 state candidate la integrare. Aceasta cu atât mai mult cu cât în anul 2003 multe<br />
din ţările candidate au înregistrat creşteri economice superioare majorităţii statelor<br />
membre <strong>al</strong>e UE. În aceste condiţii, România, prin integrarea în Uniunea Europeană, pe<br />
lângă securitatea <strong>de</strong> care va beneficia, va fi, în acelaşi <strong>ti</strong>mp, şi un “furnizor” <strong>de</strong><br />
securitate, prin potenţi<strong>al</strong>ul său uman şi materi<strong>al</strong>.<br />
Iată contextul românesc în care subţierea stratului <strong>de</strong> ozon, creşterea noxelor<br />
din atmosferă, poluarea pânzei frea<strong>ti</strong>ce şi <strong>al</strong>te pericole care pân<strong>de</strong>sc planeta noastră au<br />
impus guvernelor şi agenţilor economici intensificarea conlucrării în ve<strong>de</strong>rea conceperii<br />
unor mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică funcţie <strong>de</strong> aceste probleme şi să ofere soluţiile<br />
glob<strong>al</strong>e corespunzătoare acestora, conducând, în fin<strong>al</strong>, la <strong>ti</strong>pul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă.<br />
Numeroasele documente adoptate <strong>de</strong> guvernele României cu privire la<br />
integrarea în Uniunea Europeană fac referire, în cea mai mare parte, la necesitatea unei<br />
<strong>de</strong>zvoltări economice durabile. Aceasta <strong>de</strong>oarece, având în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>c<strong>al</strong>ajul enorm<br />
existent între România şi statele membre <strong>al</strong>e UE, s-ar impune iniţierea unor reforme<br />
care să conducă la un ritm accelerat <strong>de</strong> creştere economică pentru ajungerea acestora<br />
din urmă, caz în care riscurile asupra mediului ar fi foarte mari.<br />
Orice societate omenească, în evoluţia sa istorică, îşi propune re<strong>al</strong>izarea unui<br />
obiec<strong>ti</strong>v, consi<strong>de</strong>rat major potrivit sistemului propriu <strong>de</strong> v<strong>al</strong>ori, pentru re<strong>al</strong>izarea căruia<br />
îşi caută şi mijloacele a<strong>de</strong>cvate. În secolul trecut, mai <strong>al</strong>es după marea <strong>de</strong>presiune<br />
economică din 1929-1933, s-a vorbit tot mai mult <strong>de</strong> creştere economică, consi<strong>de</strong>rată<br />
un panaceu univers<strong>al</strong> <strong>al</strong> dificultăţilor cu care se confruntau statele lumii, <strong>de</strong> creştere<br />
economică echilibrată, extensivă, zero. După <strong>al</strong> doilea război mondi<strong>al</strong>, în<strong>de</strong>osebi<br />
începând cu a doua jumătate a secolului, s-au impus, în teoria şi prac<strong>ti</strong>ca economică, o<br />
serie <strong>de</strong> concepte noi ca, <strong>de</strong> exemplu, creştere economică consolidată, creştere<br />
economică durabilă, iar, recent, <strong>de</strong>zvoltare economică durabilă şi <strong>de</strong>zvoltare umană.<br />
Putem spune, în acest moment, că România se află în faţa celui <strong>de</strong>-<strong>al</strong> doilea<br />
obiec<strong>ti</strong>v major: <strong>de</strong>zvoltarea durabilă. Este drept, acest <strong>al</strong> doilea obiec<strong>ti</strong>v este <strong>de</strong> natură<br />
internă, însă apreciem că aceste două obiec<strong>ti</strong>ve, integrarea economică europeană şi<br />
<strong>de</strong>zvoltarea durabilă, nu numai că nu sunt divergente, dar re<strong>al</strong>izarea unuia dintre ele ar<br />
putea conduce la a<strong>ti</strong>ngerea celuil<strong>al</strong>t.<br />
Creşterea economică, în gener<strong>al</strong> <strong>de</strong>zvoltarea economică, indiferent cum sunt<br />
concepute şi <strong>de</strong>finite, nu reprezintă un scop în sine, ci mijlocul sau mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong><br />
sa<strong>ti</strong>sfacere a trebuinţelor vit<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e omului, <strong>al</strong>e societăţii în ansamblul său şi <strong>de</strong> creştere<br />
a nivelului <strong>de</strong> trai.<br />
Cu ajutorul mijloacelor pe care ş<strong>ti</strong>inţa şi tehnica i le-a pus la dispoziţie, omul<br />
poate transforma substanţi<strong>al</strong> mediul natur<strong>al</strong>, din care extrage şi prelucrează toate<br />
elementele necesare existenţei s<strong>al</strong>e. Cu <strong>ti</strong>mpul, între om şi mediul său natur<strong>al</strong> a apărut<br />
92
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
un conflict acut, concre<strong>ti</strong>zat în izbucnirea crizei energe<strong>ti</strong>ce şi <strong>de</strong> materii prime la<br />
începutul ul<strong>ti</strong>mului pătrar <strong>al</strong> secolului trecut. Societatea umană a <strong>de</strong>venit, astfel,<br />
conş<strong>ti</strong>entă că luarea în stăpânire absolută a naturii şi exploatarea acesteia după bunul<br />
plac, pe lângă efecte profitabile pentru bunăstarea oamenilor, are şi urmări nega<strong>ti</strong>ve<br />
profun<strong>de</strong> faţă <strong>de</strong> echilibrul ecologic, <strong>de</strong>terminate, <strong>de</strong> multe ori, <strong>de</strong> lipsa <strong>de</strong> discernământ<br />
în extragerea şi folosirea resurselor natur<strong>al</strong>e, ca şi prin producerea şi răspândirea<br />
diverselor procese entropice. Drept urmare, s-a ajuns la o criză ambient<strong>al</strong>ă, la un<br />
conflict între cele două sisteme - societate şi mediul natur<strong>al</strong> - care au legi şi ritmuri<br />
proprii, <strong>de</strong> multe ori diferite, <strong>de</strong> evoluţie. Dezvoltarea în con<strong>ti</strong>nuare a speciei umane<br />
poate fi asigurată, în această situaţie, numai cu condiţia respectării raţion<strong>al</strong>ităţii<br />
ecologice, a protecţiei mediului natur<strong>al</strong>.<br />
Conceptul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi-a îmbogăţit, cu <strong>ti</strong>mpul, conţinutul şi semnificaţia,<br />
<strong>de</strong>venind o relaţie complexă care cuprin<strong>de</strong> nu numai <strong>de</strong>zvoltarea economică în raport<br />
direct cu mediul natur<strong>al</strong>, ci întreaga <strong>de</strong>zvoltare umană, inclusiv aspectele s<strong>al</strong>e soci<strong>al</strong>e,<br />
<strong>de</strong> cultură, ş<strong>ti</strong>inţă şi civilizaţie, <strong>de</strong> eg<strong>al</strong>itate şi echitate între oameni şi naţiuni. Un<br />
asemenea conţinut <strong>al</strong> eco<strong>de</strong>zvoltării asigură o <strong>de</strong>zvoltare durabilă, susţinută <strong>de</strong><br />
respectarea cerinţelor ecologice.<br />
Reconcilierea omului cu natura nu a fost însă un proces liniar, ci s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />
prin integrarea, într-o concepţie unificatoare şi integratoare, a celor mai raţion<strong>al</strong>e<br />
elemente <strong>al</strong>e celor trei concepţii privind protecţia mediului, şi anume:<br />
a) concepţia ecocentrică, după care protecţia Terrei, a factorilor <strong>de</strong> mediu,<br />
reprezintă un scop în sine, Pământul urmând a fi apărat fără rezerve, condamnânduse<br />
orice intervenţie a omului şi promovându-se un conservatorism fana<strong>ti</strong>c, astfel că<br />
omul se pier<strong>de</strong> aproape complet din atenţie, el fiind consi<strong>de</strong>rat doar unul din<br />
milioanele <strong>de</strong> elemente ce se cer conservate pentru ca natura să rămână nea<strong>ti</strong>nsă în<br />
puritatea ei;<br />
b) concepţia biocentrică, respec<strong>ti</strong>v aceea care aşează în centrul<br />
preocupărilor ecologice celel<strong>al</strong>te forme <strong>de</strong> viaţă şi specii pentru că, fiind creaturi<br />
sensibile, nu se pot prezerva singure, aşa cum o poate face omul, nici măcar atunci<br />
când este vorba <strong>de</strong> anim<strong>al</strong>e <strong>de</strong> pradă;<br />
c) concepţia antropocentrică, conform căreia totul trebuie subsumat<br />
trebuinţelor tot mai diverse şi crescân<strong>de</strong> <strong>al</strong>e omului, în faţa căruia nu contează<br />
nimic.<br />
În virtutea concepţiei unificatoare şi gener<strong>al</strong>izatoare, <strong>de</strong>spre care am amin<strong>ti</strong>t,<br />
protecţia mediului natur<strong>al</strong> reprezintă protecţia omului şi a <strong>de</strong>zvoltării s<strong>al</strong>e, iar protecţia<br />
omului înseamnă protecţia tuturor factorilor <strong>de</strong> mediu.<br />
Dezvoltarea economică durabilă reprezintă, <strong>de</strong>ci, acel <strong>ti</strong>p sau formă <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare economică ce asigură sa<strong>ti</strong>sfacerea cerinţelor prezente <strong>de</strong> consum fără a le<br />
compromite sau prejudicia pe cele <strong>al</strong>e generaţiilor viitoare; prosperitatea economică şi<br />
conservarea mediului trebuie să se susţină reciproc. Potrivit acestei <strong>de</strong>finiţii, echitatea<br />
apare ca un principiu fundament<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>de</strong>zvoltării durabile. Este vorba atât <strong>de</strong>spre<br />
echitatea în cadrul aceleiaşi generaţii, respec<strong>ti</strong>v justeţea distribuirii prosperităţii în<br />
cadrul societăţii, cât şi <strong>de</strong>spre echitatea între generaţii.<br />
În ul<strong>ti</strong>mul <strong>ti</strong>mp, cercetările au fost ex<strong>ti</strong>nse pe coordonata spaţi<strong>al</strong>ă (teritori<strong>al</strong>ă,<br />
region<strong>al</strong>ă) a <strong>de</strong>zvoltării durabile. Dezvoltarea durabilă în spaţiu se referă, în principiu,<br />
la o <strong>de</strong>zvoltare economico-soci<strong>al</strong>ă compa<strong>ti</strong>bilă cu criteriile ecologice <strong>al</strong>e unui sistem<br />
spaţi<strong>al</strong>, luând în consi<strong>de</strong>rare obiec<strong>ti</strong>vele specifice – uneori conflictu<strong>al</strong>e, <strong>al</strong>teori<br />
susţinându-se reciproc – <strong>al</strong>e zonelor componente. Acest concept este strâns legat <strong>de</strong><br />
93
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
conceptul <strong>de</strong> extern<strong>al</strong>ităţi spaţi<strong>al</strong>e. În gener<strong>al</strong>, o extern<strong>al</strong>itate este rezultatul pozi<strong>ti</strong>v<br />
şi/sau nega<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> unei opţiuni economice, care nu este reflectat în preţurile pieţei, în<br />
înregistrările contabile. De exemplu, construirea unei noi infrastructuri (c<strong>al</strong>e ferată,<br />
şosea) creează extern<strong>al</strong>ităţi pozi<strong>ti</strong>ve pentru locuitorii zonei în cauză prin mărirea<br />
posibilităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare a acestora, dar şi extern<strong>al</strong>ităţi nega<strong>ti</strong>ve prin creşterea poluării<br />
aerului, zgomot, <strong>de</strong>teriorarea peisajului natur<strong>al</strong>, acci<strong>de</strong>nte etc. Deci, în cazul<br />
extern<strong>al</strong>ităţilor spaţi<strong>al</strong>e, extern<strong>al</strong>ităţile <strong>de</strong> mediu sunt legate <strong>de</strong> modul concret <strong>de</strong><br />
u<strong>ti</strong>lizare a terenurilor, <strong>de</strong> o <strong>de</strong>zvoltare teritori<strong>al</strong>ă specifică.<br />
În con<strong>ti</strong>nuare, pornind <strong>de</strong> la aceste interacţiuni, este important <strong>de</strong> studiat modul<br />
în care societatea mo<strong>de</strong>rnă, bazată pe un complex <strong>de</strong> reţele mobile, poate fi organizată<br />
astfel încât să răspundă cerinţelor <strong>de</strong>zvoltării durabile. Rezultă, <strong>de</strong> aici, că proiectarea şi<br />
implementarea unor poli<strong>ti</strong>ci eficace <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare spaţi<strong>al</strong>ă durabilă presupun un proces<br />
<strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare complexă, caracterizat printr-un grad <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> ridicat <strong>de</strong> incer<strong>ti</strong>tudine în<br />
privinţa comportamentului, a evoluţiilor viitoare. Este jus<strong>ti</strong>ficată, astfel, u<strong>ti</strong>lizarea<br />
scenariilor care permit testarea şi ev<strong>al</strong>uarea unor opţiuni şi poli<strong>ti</strong>ci <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>ve.<br />
Aceasta necesită proiectarea unui mo<strong>de</strong>l conceptu<strong>al</strong> care să evi<strong>de</strong>nţieze<br />
legăturile cauz<strong>al</strong>e între variabilele <strong>de</strong> comportament, cerinţele exterioare şi pârghiile<br />
poli<strong>ti</strong>cilor economice. Ulterior, acest mo<strong>de</strong>l poate fi ex<strong>ti</strong>ns, transformat în unul<br />
operaţion<strong>al</strong>, care să fie testat empiric.<br />
Acceptarea doctrinei <strong>de</strong>zvoltării economice durabile nu este o opţiune benevolă<br />
pentru nici o ţară, inclusiv pentru România, ci reprezintă singura c<strong>al</strong>e responsabilă <strong>de</strong><br />
proiectare a <strong>de</strong>zvoltării pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu interesul naţion<strong>al</strong> şi<br />
cu cerinţele colaborării internaţion<strong>al</strong>e.<br />
În <strong>de</strong>butul mileniului trei, pentru re<strong>al</strong>izarea unei <strong>de</strong>zvoltări durabile a ţării<br />
noastre sunt necesare măsuri prompte şi eficace, adaptate condiţiilor interne şi externe<br />
extrem <strong>de</strong> complexe. În acest context, consi<strong>de</strong>răm oportune următoarele măsuri:<br />
• elaborarea unor programe <strong>de</strong> protecţie a mediului şi popularizarea<br />
acestora;<br />
• limitarea, chiar eliminarea, tehnologiilor învechite, care sunt mari<br />
producătoare <strong>de</strong> agenţi poluanţi;<br />
• asigurarea educaţiei <strong>de</strong> bază pentru toţi cetăţenii, <strong>de</strong>zvoltarea<br />
învăţământului în mediul rur<strong>al</strong>, s<strong>ti</strong>mularea formelor noi <strong>de</strong> învăţare: învăţământul la<br />
distanţă, implementarea unor programe <strong>de</strong> educaţie tehnică compensatorie sau <strong>de</strong> a<br />
doua şansă pentru cei care au părăsit temporar sistemul form<strong>al</strong> <strong>al</strong> educaţiei <strong>de</strong> bază;<br />
• implementarea principiilor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> conducere, inclusiv cele privind<br />
managementul cunoş<strong>ti</strong>nţelor;<br />
• compa<strong>ti</strong>bilizarea programelor <strong>de</strong> educaţie <strong>de</strong> bază pentru toţi cu noile<br />
cerinţe impuse <strong>de</strong> evoluţia societăţii, cu cerinţele societăţii informaţion<strong>al</strong>e;<br />
• crearea condiţiilor pentru exploatarea eficientă a potenţi<strong>al</strong>ului<br />
tehnologiei;<br />
• <strong>de</strong>zvoltarea c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>vă a infrastructurii <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare;<br />
• promovarea centrelor <strong>de</strong> transfer tehnologic şi a parcurilor tehnologice;<br />
• corelarea programelor <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare-inovare, la nivel<br />
naţion<strong>al</strong>, cu programele corespunzătoare finanţate <strong>de</strong> către UE;<br />
• <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> consorţii formate din unităţi <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltareinovare,<br />
universităţi şi firme <strong>de</strong>schise par<strong>ti</strong>cipării internaţion<strong>al</strong>e care să re<strong>al</strong>izeze<br />
programe <strong>de</strong> suport <strong>al</strong> cercetărilor mul<strong>ti</strong>disciplinare şi <strong>de</strong> v<strong>al</strong>orificare a acestora prin<br />
produse şi tehnologii <strong>de</strong>s<strong>ti</strong>nate <strong>de</strong>zvoltării compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve şi durabile;<br />
94
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
• completarea infrastructurii <strong>de</strong> informa<strong>ti</strong>că şi comunicaţii în scopul<br />
integrării unităţilor româneş<strong>ti</strong> <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare-inovare în reţele şi centre <strong>de</strong><br />
excelenţă virtu<strong>al</strong>e, la scară europeană şi mondi<strong>al</strong>ă.<br />
După cum se observă, există măsuri comune atât obiec<strong>ti</strong>vului <strong>de</strong> integrare<br />
economică europeană, cât şi obiec<strong>ti</strong>vului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă. Nu se poate stabili o<br />
ordine <strong>de</strong> prioritate a acestor obiec<strong>ti</strong>ve şi, aşa cum arătam mai sus, abordarea<br />
obiec<strong>ti</strong>velor trebuie să fie complementară, căci a<strong>ti</strong>ngerea unui obiec<strong>ti</strong>v poate să sprijine<br />
şi a<strong>ti</strong>ngerea celuil<strong>al</strong>t.<br />
Şi pentru că integrarea economică trebuie să fie urmată <strong>de</strong> integrarea poli<strong>ti</strong>că,<br />
pe care o presupune şi o prefigurează totodată, în a<strong>ti</strong>ngerea celor două obiec<strong>ti</strong>ve<br />
propuse nu trebuie făcut abstracţie <strong>de</strong> faptul că acestea nu sunt <strong>de</strong>cât mijloacele <strong>de</strong><br />
îmbunătăţire a condiţiilor <strong>de</strong> viaţă a omului.<br />
Bibliografie:<br />
1. Ciurlău Constan<strong>ti</strong>n ş.a., PREVIZIUNE MACROECONOMICĂ – Concepte şi<br />
metodologie, Editura Universitaria, Craiova, 2001<br />
2. Dobrescu Emilian – Integrarea economică, Editura ALL BECK, Bucureş<strong>ti</strong>, 2001;<br />
3. Georgescu George (coord.), Reforma economică şi <strong>de</strong>zvoltarea durabilă, Editura<br />
<strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>, 1995<br />
4. Sută Nicolae (coordonator) – Integrarea economică europeană, Editura <strong>Economi</strong>că,<br />
Bucureş<strong>ti</strong>, 1999.<br />
95
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
SECVENŢE ALE RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE ÎN PERIOADA<br />
POSTBELICÃ<br />
Asist.univ.drd. Mihaela S<strong>al</strong>anta<br />
The Second World War has produced profound muta<strong>ti</strong>ons in economic<strong>al</strong>,<br />
poli<strong>ti</strong>c<strong>al</strong>, soci<strong>al</strong> and cultur<strong>al</strong> field. These muta<strong>ti</strong>ons were not only in Europe but<br />
world wi<strong>de</strong>. Between the conflagra<strong>ti</strong>on and nowadays everything has moved fast,<br />
making lots of changes in interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> environment. All this changes have<br />
mul<strong>ti</strong>ple and various repercussions on interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> economic rela<strong>ti</strong>ons. During<br />
this paperwork we try to present, briefly, the changes, on one hand, and the<br />
implica<strong>ti</strong>ons, on the other hand. Is difficult to present briefly 50 years of<br />
interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> economic rela<strong>ti</strong>ons but is necessary to know what happened,<br />
because is helping us to un<strong>de</strong>rstand the present evolu<strong>ti</strong>ons.<br />
Ca urmare a situaţiei create în <strong>ti</strong>mpul celui <strong>de</strong> <strong>al</strong> 2-lea război mondi<strong>al</strong> şi în<br />
perioada următoare, guvernele ţărilor învingătoare s-au văzut nevoite să <strong>de</strong>zvolte şi să<br />
implementeze un set <strong>de</strong> reguli, ins<strong>ti</strong>tuţii şi proceduri. Acestea aveau menirea <strong>de</strong> a<br />
regulariza cele mai importante aspecte <strong>al</strong>e interacţiunilor economice internaţion<strong>al</strong>e.<br />
Marcate încă <strong>de</strong> crah-ul bursier din 1929 şi puternica criză economică ce I-a urmat,<br />
ţările învingătoare, mai <strong>al</strong>es SUA şi Marea Britanie, au pornit <strong>de</strong> la consi<strong>de</strong>rentul că<br />
pacea trebuie să aibă drept fundament condiţiile economice şi mai <strong>al</strong>es libertatea<br />
organizată a schimburilor. În acest sens putem amin<strong>ti</strong> Carta Atlan<strong>ti</strong>cului, semnată la 14<br />
august 1941. Mai mult, la 22 iulie 1944 se pun bazele unei ordini monetare mondi<strong>al</strong>e,<br />
prin care se impunea o monedă unică şi fixă, în i<strong>de</strong>ea că prin această măsură se va<br />
împiedica o <strong>de</strong>v<strong>al</strong>orizare asemănătoare celei din anii 30, şi în plus crearea unui<br />
supraveghetor - Fondul Monetar Internaţion<strong>al</strong>. Această nouă ordine economică<br />
internaţion<strong>al</strong>ă, cunoscută sub <strong>ti</strong>tulatura sistemul Bretton Woods, a funcţionat, pentru<br />
aproape două <strong>de</strong>cenii, cu succes în controlul conflictelor şi în a<strong>ti</strong>ngerea obiec<strong>ti</strong>velor<br />
comune <strong>al</strong>e statelor par<strong>ti</strong>cipante. Printre mo<strong>ti</strong>vele poli<strong>ti</strong>ce fundament<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e sistemului<br />
Bretton Woods, putem amin<strong>ti</strong>:<br />
• concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns <strong>de</strong> state,<br />
• existenţa unui mănunchi <strong>de</strong> interese primordi<strong>al</strong>e comune <strong>al</strong>e acestor<br />
state,<br />
• prezenţa unei puteri dominante doritoare şi capabilă în acelaşi <strong>ti</strong>mp să<br />
îşi asume rolul <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r.<br />
Dominaţia ţărilor <strong>de</strong>zvoltate din America <strong>de</strong> Nord şi Europa Occi<strong>de</strong>nt<strong>al</strong>ă, în<br />
cadrul sistemului Bretton Woods a fost posibilă datorită concentrării puterii economice<br />
şi poli<strong>ti</strong>ce în mâinile acestora. Ele nu au întâmpinat provocări nici măcar din partea<br />
statelor comuniste din Europa Es<strong>ti</strong>că şi Asia, inclusiv Uniunea Sovie<strong>ti</strong>că, care au fost<br />
izolate <strong>de</strong> restul economiei mondi<strong>al</strong>e într-un sistem economic separat. Deşi statele mai<br />
puţin <strong>de</strong>zvoltate au fost integrate pe <strong>de</strong>plin în economia mondi<strong>al</strong>ă, ele nu aveau nici un<br />
cuvânt <strong>de</strong> spus în management datorită slăbiciunii lor economice şi poli<strong>ti</strong>ce. În cele din<br />
urmă, Japonia, slăbită <strong>de</strong> război şi lipsită <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică şi puterea<br />
poli<strong>ti</strong>că a statelor nord americane şi vest europene, rămâne subordonată şi în afara<br />
96
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
grupului. Concentrarea puterii a facilitat managementul sistemului economic prin<br />
limitarea numărului <strong>de</strong> actori <strong>al</strong> căror consimţământ era necesar pentru a stabili reguli,<br />
ins<strong>ti</strong>tuţii şi proceduri.<br />
Unul dintre elementele care a facilitat managementul relaţiilor internaţion<strong>al</strong>e<br />
postbelice a fost <strong>de</strong> gradul în<strong>al</strong>t <strong>de</strong> înţelegere şi acceptare la care s-a ajuns în interiorul<br />
sistemului. Acest acord s-a bazat, în primul rând, pe credinţa, împărtăşită <strong>de</strong> toţi<br />
par<strong>ti</strong>cipanţii, în capit<strong>al</strong>ism şi liber<strong>al</strong>ism. Pilonii pe care s-au sprijinit ţările <strong>de</strong>zvoltate au<br />
fost, în princip<strong>al</strong>, mecanismele pieţei şi mai <strong>al</strong>es proprietatea privată.<br />
Conducătorii ţărilor <strong>de</strong>zvoltate au pornit <strong>de</strong> la premisa că sistemul economic<br />
liber<strong>al</strong> necesită intervenţia guvernament<strong>al</strong>ă. Tocmai <strong>de</strong> aceea, se poate aprecia că în<br />
perioada postbelică guvernul şi-a asumat responsabilitatea asigurării unui nivel<br />
economic sa<strong>ti</strong>sfăcător, dacă nu chiar mai mult <strong>de</strong>cât atât, pentru cetăţenii săi. Din<br />
aceleaşi consi<strong>de</strong>rente probleme ca: locurile <strong>de</strong> muncă, stabilitatea şi creşterea<br />
economică au <strong>de</strong>venit subiecte importante <strong>al</strong>e poli<strong>ti</strong>cii publice. Statul bunăstării a prins<br />
teren mai <strong>al</strong>es după Marea Criză <strong>Economi</strong>că din ‘29-’33. Acest <strong>de</strong>zechilibru economic a<br />
creat o cerere publică pentru intervenţia statului în economie. Astfel se va face apel la<br />
contribuţiile teore<strong>ti</strong>ce <strong>al</strong>e lui Keynes, care prevăd implicarea statului în economie,<br />
accentuându-se aspectele referitoare la menţinerea unei anumite rate a şomajului.<br />
În ceea ce priveşte economia internaţion<strong>al</strong>ă, favorizarea un sistem liber<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
către ţările <strong>de</strong>zvoltate s-a tradus într-un sistem care s-a bazat în princip<strong>al</strong> pe o piaţă<br />
liberă cu un minim <strong>de</strong> bariere în c<strong>al</strong>ea fluxurilor private <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> şi a fluxurilor<br />
comerci<strong>al</strong>e. Experienţa anilor’30, când proliferarea controlului asupra comerţului şi a<br />
barierelor comerci<strong>al</strong>e a dus la <strong>de</strong>zastru economic, a rămas proaspătă în memoria<br />
ofici<strong>al</strong>ilor. Deşi au existat anumite divergenţe în ceea ce priveşte implementarea<br />
sistemului liber<strong>al</strong>, ofici<strong>al</strong>ii au fost totuşi <strong>de</strong> acord că un sistem economic <strong>de</strong>schis va<br />
maximiza gradul <strong>de</strong> bunăstare.<br />
Existau unele păreri care porneau <strong>de</strong> la premisa că un sistem economic liber<strong>al</strong><br />
internaţion<strong>al</strong> va spori şansele prelungirii perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> pace, pe <strong>de</strong> o parte, şi că va<br />
conduce nu numai la prosperitate şi armonie economică ci şi la pacea internaţion<strong>al</strong>ă, pe<br />
<strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte. Unul dintre cei care a văzut o asemenea legătură, a fost Cor<strong>de</strong>ll Hull,<br />
secretar <strong>de</strong> stat american între 1933 şi 1944, care afirma: “dacă putem avea un flux<br />
comerci<strong>al</strong> mai liber - mai liber, adică mai puţine discriminări şi obstrucţii - astfel încât<br />
o ţară să nu fie geloasă <strong>de</strong> moarte pe <strong>al</strong>tă ţară şi standardul <strong>de</strong> viaţă <strong>al</strong> tuturor ţărilor să<br />
crească, eliminând insa<strong>ti</strong>sfacţiile economice care aduc război, atunci putem avea o pace<br />
durabilă.” 27<br />
Experienţa anilor ’30, care aşa cum am mai precizat, era <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> proaspătă în<br />
mintea ofici<strong>al</strong>ilor, a indus o anumită încre<strong>de</strong>re în intervenţia statului şi în cooperarea la<br />
nivel internaţion<strong>al</strong>. S-a putut observa, <strong>de</strong> asemenea, că eşecul poli<strong>ti</strong>cii beggar-thyneighbour<br />
(“sărăceşte-ţi partenerul”), concre<strong>ti</strong>zate în tarife mari şi <strong>de</strong>v<strong>al</strong>orizări<br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve, a contribuit la că<strong>de</strong>rea economică, instabilitate poli<strong>ti</strong>că şi, în cele din urmă<br />
la război. Unul dintre princip<strong>al</strong>ii arhitecţi ai sistemului <strong>de</strong> la Bretton Woods, Harry D.<br />
White, a formulat astfel lecţia învăţată din această experienţă:<br />
“ absenţa unui grad în<strong>al</strong>t <strong>de</strong> colaborare economică între naţiunile conducătoare<br />
va duce inevitabil la starea <strong>de</strong> război economic care va fi preludiul şi ins<strong>ti</strong>gatorul unui<br />
război militar la o scară şi mai vastă.”<br />
27 Joan E<strong>de</strong>lman Spero, The Poli<strong>ti</strong>cs of Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> <strong>Economi</strong>c Rela<strong>ti</strong>ons, Routledge, 1993, p.<br />
22.<br />
97
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Statele au fost <strong>de</strong> acord să regularizeze sistemul economic internaţion<strong>al</strong>, pentru<br />
a asigura stabilitate economică şi pace din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re poli<strong>ti</strong>c.<br />
Interesul comun pentru cooperare economică a fost indus <strong>de</strong> <strong>de</strong>clanşarea<br />
Războiului Rece la sfârşitul anilor’40. Slăbiciunea economică a vestului, a fost<br />
resimţită, şi l-a făcut vulnerabil la ameninţările comuniste venite din interior şi la<br />
presiunile externe <strong>al</strong>e Uniunii Sovie<strong>ti</strong>că. Cooperarea economică n-a <strong>de</strong>venit necesară<br />
numai pentru reconstrucţia economică vest europeană şi asigurarea con<strong>ti</strong>nuităţii ci şi<br />
pentru a le asigura securitatea poli<strong>ti</strong>că şi militară. Mai mult, percepând ameninţarea<br />
militară comunistă, statele <strong>de</strong>zvoltate şi-au subordonat conflictele economice intereselor<br />
comune privind securitatea.<br />
<strong>Economi</strong>ile <strong>de</strong> piaţă <strong>de</strong>zvoltate au fost <strong>de</strong> acord asupra naturii managementului<br />
economic internaţion<strong>al</strong>, care trebuia astfel conceput încât să creeze şi să menţină un<br />
sistem liber<strong>al</strong>. Acesta avea nevoie <strong>de</strong> un sistem monetar internaţion<strong>al</strong> şi <strong>de</strong> reducerea<br />
barierelor comerci<strong>al</strong>e şi a fluxurilor <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>. Cu aceste bariere înlăturate şi un sistem<br />
monetar stabil, statele vor avea un mediu favorabil asigurării stabilităţii naţion<strong>al</strong>e şi a<br />
creşterii economice. Statul, nu sistemul internaţion<strong>al</strong>, are responsabilitatea asigurării<br />
stabilităţii naţion<strong>al</strong>e şi a creşterii economice. Astfel, membrii sistemului au împărtăşit o<br />
concepţie <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> limitată asupra managementului economic internaţion<strong>al</strong>:<br />
regularizarea sistemului liber<strong>al</strong> prin eliminarea barierelor comerci<strong>al</strong>e şi a fluxurilor <strong>de</strong><br />
capit<strong>al</strong> şi crearea unui sistem monetar stabil.<br />
În cele din urmă, managementul internaţion<strong>al</strong> s-a bazat pe existenţa unei/unor<br />
puteri dominante care să conducă sistemul. Ca cea mai mare putere economică şi<br />
poli<strong>ti</strong>că, SUA au fost în poziţia <strong>de</strong> a-şi asuma această responsabilitate. <strong>Economi</strong>a<br />
americană, neafectată <strong>de</strong> război cu piaţa sa imensă, cu capacităţi <strong>de</strong> producţie vaste,<br />
facilităţi fisc<strong>al</strong>e, monedă puternică a fost puterea economică dominantă. Abilitatea<br />
susţinerii unei forţe militare consi<strong>de</strong>rabile, posesoarea armei atomice a făcut din SUA<br />
cea mai puternică forţă militară şi a transformat-o în li<strong>de</strong>rul <strong>al</strong>ianţei ves<strong>ti</strong>ce. Statele<br />
europene, cu economiile afectate profund <strong>de</strong> război, producţia şi piaţa divizate <strong>de</strong><br />
fron<strong>ti</strong>erele naţion<strong>al</strong>e, şi armatele distruse şi slăbite <strong>de</strong> război, nu erau în poziţia <strong>de</strong> a-şi<br />
asuma rolul <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r. Japonia, învinsă şi distrusă, nu a fost consi<strong>de</strong>rată parte <strong>de</strong>mnă <strong>de</strong> a<br />
fi luată în seamă, în ceea ce priveşte managementul sistemului.<br />
SUA au fost şi dornice şi capabile să îşi asume rolul <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r. Ofici<strong>al</strong>ii<br />
americani au învăţat o lecţie foarte importantă din perioada interbelică. Decă<strong>de</strong>rea SUA<br />
şi izolaţionismul care a urmat primului război mondi<strong>al</strong> au fost văzute ca factori<br />
fundament<strong>al</strong>i în colapsul sistemului economic şi a păcii. Ofici<strong>al</strong>ii americani au crezut că<br />
după <strong>al</strong> doilea război mondi<strong>al</strong> SUA nu mai puteau sta <strong>de</strong>oparte. Ca cea mai puternică<br />
forţă în lumea postbelică, SUA trebuiau să îşi asume responsabilitatea stabilirii unei noi<br />
ordinii poli<strong>ti</strong>ce şi economice. O dată cu <strong>de</strong>clanşarea Războiului Rece, o <strong>al</strong>tă dimensiune<br />
a fost adăugată nevoii asumării rolului <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r <strong>de</strong> către SUA. Fără această asumare, se<br />
cre<strong>de</strong>a, că slăbiciunea economică europeană şi japoneză vor duce la victorii poli<strong>ti</strong>ce <strong>al</strong>e<br />
comunismului.<br />
Mai mult, Europa şi Japonia extenuate <strong>de</strong> pe urma războiului, mai <strong>al</strong>es din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic, au căutat acest rol <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r. Ele aveau nevoie <strong>de</strong> ajutorul<br />
american pentru a-şi reconstrui economiile şi pentru a finanţa comerţul lor internaţion<strong>al</strong>.<br />
Implicaţiile poli<strong>ti</strong>ce <strong>al</strong>e acestei situaţii, erau văzute ca pozi<strong>ti</strong>ve, pentru că se consi<strong>de</strong>ra<br />
că susţinerea economică venită din partea americanilor va ajuta la rezolvarea<br />
problemelor economice şi poli<strong>ti</strong>ce interne şi va încuraja stabilitatea internaţion<strong>al</strong>ă. Ceea<br />
ce a îngrijorat Europa nu a fost dominaţia SUA ci izolarea acestora: intrarea <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
98
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
târzie a SUA în cel <strong>de</strong>-<strong>al</strong> doilea război mondi<strong>al</strong> era încă proaspătă în memoria<br />
europenilor.<br />
De a lungul perioa<strong>de</strong>i Bretton Woods, SUA au mobilizat şi celel<strong>al</strong>te state<br />
<strong>de</strong>zvoltate în management, şi în unele cazuri au condus sistemul singure. SUA au<br />
acţionat ca bancherul centr<strong>al</strong> mondi<strong>al</strong>, oferind iniţia<strong>ti</strong>vele cele mai importante în ceea ce<br />
priveşte negocierile comerci<strong>al</strong>e internaţion<strong>al</strong>e, şi a dominat producţia mondi<strong>al</strong>ă.<br />
Coinci<strong>de</strong>nţa acestor trei condiţii poli<strong>ti</strong>ce - concentrarea puterii, limitarea<br />
intereselor comune şi dominaţia SUA - au furnizat capacitatea poli<strong>ti</strong>că eg<strong>al</strong>ă cerinţei<br />
conducerii sistemului internaţion<strong>al</strong>. A făcut posibilă revenirea Europei şi a Japoniei <strong>de</strong><br />
pe urma războiului şi a implementat un sistem monetar stabil, un comerţ mai <strong>de</strong>schis, şi<br />
un sistem financiar care a condus la o perioadă <strong>de</strong> creştere economică.<br />
În anii ’70, sistemul Bretton Woods a fost pus în dificultate şi managementul<br />
economiei mondi<strong>al</strong>e a fost <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> puternic ameninţat. Schimbări <strong>al</strong>e raportului <strong>de</strong><br />
forţe, <strong>al</strong>e poziţiilor <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r, şi consensul asupra unui sistem liber<strong>al</strong> limitat au subminat<br />
managementul poli<strong>ti</strong>c.<br />
Deşi ţările <strong>de</strong>zvoltate au rămas în con<strong>ti</strong>nuare puterile dominante din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re economic şi poli<strong>ti</strong>c, state din afara sistemului şi-au exprimat intenţiile şi şi-au<br />
cerut dreptul <strong>de</strong> a lua parte la managementul sistemului. Ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare au<br />
căutat să îşi sporească accesul la acest management, şi astfel, la recompensele<br />
sistemului economic internaţion<strong>al</strong>. Uniunea Sovie<strong>ti</strong>că şi statele est-europene au căutat<br />
să aibă o par<strong>ti</strong>cipare mai mare la economia mondi<strong>al</strong>ă.<br />
Mult mai importantă însă a fost schimbul intern <strong>de</strong> putere. În anii ’60, Europa a<br />
experimentat o perioadă extraordinară în ceea ce priveşte creşterea economică şi<br />
dinamismul comerţului internaţion<strong>al</strong>. Şase, apoi 10, ţări europene s-au unit formând<br />
CEE, un bloc care încerca să facă concurenţă economiei SUA şi o potenţi<strong>al</strong>ă forţă<br />
poli<strong>ti</strong>că. Dezvoltarea economică japoneză a fost şi mai spectaculoasă. În anii’60,<br />
Japonia a <strong>de</strong>venit o importantă putere economică şi s-a <strong>al</strong>ăturat condominium-ului (joint<br />
suveranity) ţărilor <strong>de</strong>zvoltate. În acelaşi <strong>ti</strong>mp un dolar slăbit şi o b<strong>al</strong>anţă comerci<strong>al</strong>ă<br />
<strong>de</strong>ficitară au subminat puterea economică internaţion<strong>al</strong>ă a SUA.<br />
Europa şi Japonia au <strong>de</strong>venit din ce în ce mai incomodate <strong>de</strong> preroga<strong>ti</strong>vele <strong>de</strong><br />
li<strong>de</strong>r <strong>al</strong>e SUA. Cel mai elocvent exemplu <strong>al</strong> acestei situaţii incomo<strong>de</strong> a fost creşterea<br />
cri<strong>ti</strong>cismului european şi japonez faţă <strong>de</strong> sistemul dolarului şi <strong>de</strong>ficitul plăţilor<br />
americane. SUA au fost la rândul lor nemulţumite <strong>de</strong> costurile ce <strong>de</strong>curgeau din această<br />
poziţie <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r. Europenii şi japonezii cri<strong>ti</strong>cau <strong>de</strong>ficitul american, iar americanii le<br />
cri<strong>ti</strong>cau refuzul <strong>de</strong> a permite <strong>de</strong>v<strong>al</strong>orizarea dolarului. Datorită faptului că problemele<br />
economice interne au ieşit la ive<strong>al</strong>ă la sfârşitul anilor ’60, li<strong>de</strong>rii americani au început să<br />
sesizeze că costurile sunt mai mari <strong>de</strong>cât beneficiile ce <strong>de</strong>curg din poziţia <strong>de</strong> li<strong>de</strong>r.<br />
Relaxarea tensiunilor legate <strong>de</strong> securitate au reiterat a<strong>ti</strong>tudinile schimbătoare<br />
vis-a-vis <strong>de</strong> SUA. Détenta şi diminuarea perceperii ameninţărilor privind securitatea au<br />
slăbit argumentul - securitate, pentru cooperarea economică vest europeană şi<br />
dominaţia SUA. Europa şi Japonia nu mai erau dornice să accepte dominaţia SUA<br />
pentru mo<strong>ti</strong>ve <strong>de</strong> securitate, şi SUA nu mai erau dornice să suporte costurile economice<br />
<strong>al</strong>e dominaţiei pe mo<strong>ti</strong>ve <strong>de</strong> securitate.<br />
Deşi dominaţia SUA nu era una sa<strong>ti</strong>sfăcătoare nici pentru americani, nici pentru<br />
europeni şi japonezi, nici un <strong>al</strong>t li<strong>de</strong>r nu a apărut pentru a-şi asuma acest rol. Europa,<br />
<strong>de</strong>şi unită din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic într-o piaţă comună, nu dispunea şi <strong>de</strong> unitatea<br />
poli<strong>ti</strong>că necesară asumării unui asemenea rol. RFG şi Japonia, secun<strong>de</strong>le SUA din punct<br />
99
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong>e puterii economice, au fost incapabile să conducă sistemul, şi în orice caz,<br />
au fost margin<strong>al</strong>izate datorită celui <strong>de</strong>-<strong>al</strong> doilea război mondi<strong>al</strong>.<br />
În sfârşit, în anii ’70, acordul privind un sistem liber<strong>al</strong> şi limitat, care a fost<br />
baza sistemului Bretton Woods, s-a zdruncinat. Cele mai vehemente poziţii au fost<br />
exprimate <strong>de</strong> ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. În opinia lor, sistemul monetar, comerci<strong>al</strong> şi<br />
financiar <strong>de</strong>schis perpetuează sub<strong>de</strong>zvoltarea lor şi subordonarea acestora ţărilor<br />
<strong>de</strong>zvoltate. Ei au căutat să transforme <strong>de</strong>zvoltarea economică în cel mai important ţel şi<br />
responsabilitate a sistemului.<br />
Pentru mulţi din ţările <strong>de</strong>zvoltate, liber<strong>al</strong>ismul nu mai era a<strong>de</strong>cvat scopurilor<br />
managementului. Provocarea liber<strong>al</strong>ismului în ţările <strong>de</strong>zvoltate a crescut din propriul<br />
său succes. Reducerea barierelor comerci<strong>al</strong>e şi <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> au făcut posibilă expansiunea<br />
interacţiunii economice internaţion<strong>al</strong>e în cadrul economiilor <strong>de</strong> piaţă: intense fluxuri<br />
internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>, creşterea comerţului internaţion<strong>al</strong>, şi <strong>de</strong>zvoltarea sistemului<br />
internaţion<strong>al</strong> <strong>de</strong> producţie. Ca rezultat, economiile naţion<strong>al</strong>e au <strong>de</strong>venit mai<br />
inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte şi mai sensibile la poli<strong>ti</strong>cile economice şi evenimentele din afara<br />
economiilor naţion<strong>al</strong>e. Problema s-a acu<strong>ti</strong>zat, datorită creşterii acestei sensibilităţi întrun<br />
moment în care se aştepta mai mult <strong>de</strong>cât oricând asigurarea unui standard <strong>de</strong> viaţă<br />
ridicat. Datorită influenţei evenimentelor externe, statele s-au aflat în dificultate în<br />
conducerea economiilor naţion<strong>al</strong>e, şi aceste economii au <strong>de</strong>venit din ce în ce mai<br />
problema<strong>ti</strong>ce din momentul în care statul nu a mai fost capabil să cupleze cu creşterea<br />
inflaţiei şi şomajului.<br />
Inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa a dus la două reacţii şi două provocări diferite <strong>al</strong>e<br />
liber<strong>al</strong>ismului. O reacţie a fost aceea <strong>de</strong> introducere <strong>de</strong> noi bariere pentru a limita<br />
interacţiunile economice, şi cu asta, inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa. Un sistem internaţion<strong>al</strong> <strong>de</strong>schis, în<br />
viziunea multora, nu mai maximiza bunăstarea economică şi <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> sigur ar fi<br />
subminat suveranitatea şi autonomia naţion<strong>al</strong>ă. Unii au argumentat că liber<strong>al</strong>ismul nu<br />
mai este un ghid a<strong>de</strong>cvat pentru poli<strong>ti</strong>ci economice într-o lume cu o economie mondi<strong>al</strong>ă<br />
lipsite <strong>de</strong> tarife, un<strong>de</strong> barierele netarifare sunt profund înrădăcinate în poli<strong>ti</strong>cile<br />
economice naţion<strong>al</strong>e şi comportamentul economic este obstacolul princip<strong>al</strong> în c<strong>al</strong>ea<br />
comerţului. Au crescut presiunile pentru protecţionism, şi eforturile pentru crearea<br />
blocurilor region<strong>al</strong>e, ca <strong>de</strong> exemplu CEE sau sistemul nord american au crescut.<br />
O <strong>al</strong>tă reacţie a fost să se meargă dincolo <strong>de</strong> liber<strong>al</strong>ism, dincolo <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ea unui<br />
management limitat spre noi forme <strong>al</strong>e cooperării economice care ar putea ges<strong>ti</strong>ona<br />
inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa. Un sistem <strong>de</strong>schis, din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, maximizează bunăstarea<br />
şi cere, în schimb, noi forme <strong>al</strong>e managementului internaţion<strong>al</strong> care să îşi asume<br />
responsabilităţile şi preroga<strong>ti</strong>vele pe care nu şi-le au asumat anterior statele. Aceste<br />
păreri conduc la eforturi pentru coordonarea poli<strong>ti</strong>cilor macroeconomice naţion<strong>al</strong>e.<br />
Schimbul <strong>de</strong> putere şi mai <strong>al</strong>es în dominaţia SUA, la fel ca slăbirea consensului<br />
liber<strong>al</strong> au eroda managementul poli<strong>ti</strong>c. Fără un sistem efec<strong>ti</strong>v <strong>de</strong> control, economia<br />
internaţion<strong>al</strong>ă a intrat într-o perioadă <strong>de</strong> instabilitate: sistemul ratelor fixe <strong>de</strong> schimb a<br />
căzut, statele au început să impună noi bariere comerci<strong>al</strong>e, ţările producătoare <strong>de</strong> petrol<br />
au obligat ţările <strong>de</strong>zvoltate să se supună cererilor acestora, Lumea a Treia a pledat<br />
pentru o nouă ordine economică internaţion<strong>al</strong>ă. Cu o ges<strong>ti</strong>onare efec<strong>ti</strong>vă <strong>de</strong>ficitară,<br />
conflictele economice au esc<strong>al</strong>adat la cele mai în<strong>al</strong>te nivele poli<strong>ti</strong>ce şi au <strong>de</strong>venit<br />
întreceri <strong>al</strong>e puterii poli<strong>ti</strong>ce.<br />
În <strong>ti</strong>mp ce sistemul Bretton Woods a căzut, noi forme <strong>de</strong> management au<br />
evoluat gradu<strong>al</strong>. Aceste noi forme <strong>de</strong> ges<strong>ti</strong>onare au fost create pe fundaţia sistemului<br />
Bretton Woods: dominaţia ţărilor cu economie <strong>de</strong> piaţă, persistenţa consensului liber<strong>al</strong>,<br />
100
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
şi con<strong>ti</strong>nuarea dominaţiei SUA cu mai multe forme mul<strong>ti</strong>later<strong>al</strong>e <strong>de</strong> management.<br />
Aceste noi forme <strong>de</strong> ges<strong>ti</strong>onare au fost construite bazându-se pe aceleaşi ins<strong>ti</strong>tuţii <strong>al</strong>e<br />
sistemului Bretton Woods, care au fost reformate gradu<strong>al</strong> astfel încât să se adapteze<br />
noilor condiţii specifice sfârşitului secolului XX. În sistemul monetar, FMI a <strong>de</strong>venit<br />
mai puţin important în managementul ratelor <strong>de</strong> schimb, şi mai important ca manager <strong>al</strong><br />
crizelor datoriilor externe <strong>al</strong>e ţărilor în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Grupul a şapte ţări puternic<br />
industri<strong>al</strong>izate au preluat treptat managementul regimului ratelor <strong>de</strong> schimb şi a urmărit<br />
o mai mare coordonare a poli<strong>ti</strong>cilor economice naţion<strong>al</strong>e. În spaţiul comerci<strong>al</strong>, două noi<br />
run<strong>de</strong> <strong>de</strong> negociere GATT au căutat să <strong>de</strong>zvolte noi reguli care să conţină şi să<br />
controleze noi forme <strong>de</strong> protecţionism, să ex<strong>ti</strong>ndă regimul mul<strong>ti</strong>later<strong>al</strong> <strong>al</strong> comerţului<br />
spre noi sectoare <strong>al</strong>e acestuia, ca <strong>de</strong> exemplu serviciile şi drepturile <strong>de</strong> proprietate<br />
intelectu<strong>al</strong>ă, şi să reflecte mai multă preocupare pentru ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
Aceste eforturi mul<strong>ti</strong>later<strong>al</strong>e <strong>de</strong> reformă au fost completate <strong>de</strong> creşterea importanţei<br />
sistemelor region<strong>al</strong>e <strong>de</strong> comerţ, mai <strong>al</strong>es CEE, care s-a ex<strong>ti</strong>ns la 12 membri dispuşi<br />
fin<strong>al</strong>izării creării unei pieţe unice interne. Un <strong>al</strong>t sistem region<strong>al</strong> este cel care a apărut în<br />
anii ’80, pe piaţa nord americană, un acord <strong>de</strong> liber schimb.<br />
În anii ’80, multe ţări în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare au adoptat o abordare mai<br />
pragma<strong>ti</strong>că a managementului mul<strong>ti</strong>later<strong>al</strong>, căutând să lucreze în interiorul sistemului<br />
<strong>de</strong>ja existent <strong>de</strong>cât să stabilească o nouă ordine economică mondi<strong>al</strong>ă. În par<strong>ti</strong>cular,<br />
acele ţări în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare care s-au îndreptat mai rapid spre industri<strong>al</strong>izare - aşa<br />
numitele Ţări Nou Industri<strong>al</strong>izate - au căutat să joace un rol mai important în interiorul<br />
sistemului. Au promovat poli<strong>ti</strong>ci economice orientate spre export şi au <strong>de</strong>venit<br />
par<strong>ti</strong>cipanţi ac<strong>ti</strong>vi în cadrul GATT. Pentru o perioadă s-a crezut că aceste ţări vor <strong>de</strong>veni<br />
mai integrate şi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re financiar, mai <strong>al</strong>es datorită accesului recent pe<br />
pieţele private <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>. Oricum, greu îndatorate, aceste ţări, mai <strong>al</strong>es cele din America<br />
La<strong>ti</strong>nă, au <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong>clanşarea crizei datoriilor externe a ţărilor în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare,<br />
care au prezentat o ameninţare nu numai pentru <strong>de</strong>zvoltarea lor economică şi<br />
stabilitatea poli<strong>ti</strong>că, dar şi pentru regimul financiar internaţion<strong>al</strong>. În anii ’80, la fel ca şi<br />
în <strong>ti</strong>mpul şocurilor petroliere, managementul crizelor datoriilor externe a fost a<br />
provocare atât pentru ţările <strong>de</strong>zvoltate, cât şi pentru cele în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
În sfârşit, schimbările interne şi <strong>de</strong> poli<strong>ti</strong>că internaţion<strong>al</strong>ă a celor două state<br />
comuniste cheie - US şi China, au <strong>de</strong>schis posibilitatea unei interacţiuni crescute între<br />
est şi vest. Perestroika lui Gorbaciov a căutat să mişte economia sovie<strong>ti</strong>că în direcţia<br />
pieţei şi să o <strong>de</strong>schidă schimburilor comerci<strong>al</strong>e, financiare, inves<strong>ti</strong>ţiilor străine. Reforma<br />
chineză a avut implicaţii similare.<br />
Princip<strong>al</strong>a problemă poli<strong>ti</strong>că vis-a-vis <strong>de</strong> economia mondi<strong>al</strong>ă, şi o problemă<br />
cruci<strong>al</strong>ă a tuturor relaţiilor internaţion<strong>al</strong>e, este cum se vor <strong>de</strong>zvolta noi forme <strong>al</strong>e<br />
managementului poli<strong>ti</strong>c şi dacă aceste forme vor fi capabile să se <strong>de</strong>scurce cu cele trei<br />
probleme cheie <strong>al</strong>e <strong>ti</strong>mpurilor noastre:<br />
• controlul inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţelor în faţa noii slăbiciuni economice a nordului,<br />
• obţinerea echităţii şi sfârşitul <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei Lumii a Treia,<br />
• îmbunătăţirea relaţiilor economice est-vest.<br />
101
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
BIBLIOGARAFIE:<br />
1. DEFARGES, Philippe Moreau, Relaţiile internaţion<strong>al</strong>e după 1945, Ins<strong>ti</strong>tutul<br />
European, Iaşi, 2001.<br />
2. BONIFACE, Pasc<strong>al</strong>, Relaţiile Est-Vest 1945-1991, Ins<strong>ti</strong>tutul European, Iaşi,<br />
2001.<br />
3. SPERO, Joan E<strong>de</strong>lman, The Poli<strong>ti</strong>cs of Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> <strong>Economi</strong>c Rela<strong>ti</strong>ons,<br />
Fourth Edi<strong>ti</strong>on, London, Routledge, 1994<br />
4. RIVOIRE, Jean, L'économie mondi<strong>al</strong>e <strong>de</strong>puis 1945, Paris, Presses<br />
Universitaires <strong>de</strong> France, 1980.<br />
5. PACTEAU, Séverine, MOUGEL, Françoise-Charles, Histoire <strong>de</strong>s rela<strong>ti</strong>ons<br />
interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong>es (1815-1989), Paris, Presses Universitaires <strong>de</strong> France, 1988.<br />
102
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
FUNCŢIILE DE REACŢIE ŞI MAXIMIZAREA PROFITULUI CARTELULUI<br />
Conf. dr. Ileana TACHE<br />
Abstract<br />
Decision making in oligopoly markets is the most complex of <strong>al</strong>l<br />
<strong>de</strong>cision- making situa<strong>ti</strong>ons. The primary feature differen<strong>ti</strong>a<strong>ti</strong>ng oligopoly from<br />
the other market structures is that the firms recognize their mutu<strong>al</strong><br />
inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nce. In contrast to the other market structures, it is not sufficient<br />
for a firm in an oligopoly market to make its output and pricing <strong>de</strong>cisions on the<br />
basis of its own <strong>de</strong>mand and cost condi<strong>ti</strong>ons. In addi<strong>ti</strong>on, an oligopolist must<br />
consi<strong>de</strong>r the poten<strong>ti</strong><strong>al</strong> reac<strong>ti</strong>ons of its riv<strong>al</strong>s. In this paper we present a<br />
mathema<strong>ti</strong>c<strong>al</strong> approach of profit maximiza<strong>ti</strong>on as a gui<strong>de</strong> for <strong>de</strong>cision making<br />
un<strong>de</strong>r inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nce. Of course it is difficult to hope that such methods can<br />
teach a manager to make his <strong>de</strong>cisions, because this type of <strong>de</strong>cision making is<br />
best learned from experience. But a good economics founda<strong>ti</strong>on will make it<br />
easier to learn from experience.<br />
Funcţia <strong>de</strong> reacţie a can<strong>ti</strong>tăţii produse<br />
Primul mo<strong>de</strong>l <strong>al</strong> comportamentului oligopolului a fost <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> Augus<strong>ti</strong>n<br />
Cournot în anul 1836. În acest mo<strong>de</strong>l apar două firme care re<strong>al</strong>izează un produs<br />
omogen. Pentru simplificare, să presupunem că produsul poate fi re<strong>al</strong>izat cu costuri<br />
zero, astfel încât costul margin<strong>al</strong> este <strong>de</strong> asemenea zero. Cererea pentru produsul<br />
respec<strong>ti</strong>v, Q, este liniară cu intercepţia orizont<strong>al</strong>ă (a can<strong>ti</strong>tăţii) în punctul a şi cu<br />
intercepţia ver<strong>ti</strong>c<strong>al</strong>ă (a preţului) în punctul b. Cererea este:<br />
a<br />
(1) Q = a − p<br />
b<br />
Cererea inversă este:<br />
b<br />
(2) P = b − Q a<br />
Dacă un monopol produce şi vin<strong>de</strong> acest produs, firma va maximiza următoarea<br />
funcţie a profitului:<br />
b<br />
(3) PQ = ( b − Q)<br />
Q<br />
a<br />
Apoi luăm <strong>de</strong>rivata şi o eg<strong>al</strong>ăm cu zero:<br />
103
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
dπ b<br />
= b − 2 Q = 0<br />
dQ a<br />
Rezolvăm ecuaţia pentru nivelul producţiei care maximizează profitul:<br />
1<br />
Q* =<br />
2<br />
a<br />
Pentru a <strong>de</strong>termina preţul ce maximizează profitul, înlocuim Q* în funcţia<br />
inversă a cererii (2):<br />
b a 1<br />
P* = b − ( ) = b<br />
a 2 2<br />
Astfel, monopolul va re<strong>al</strong>iza o producţie eg<strong>al</strong>ă cu jumătate din nivelul<br />
intercepţiei orizont<strong>al</strong>e a cererii şi îşi va stabili un preţ eg<strong>al</strong> cu jumătate din nivelul<br />
intercepţiei preţului. A se observa că, dacă produsul este re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> o industrie perfect<br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vă, P* = CM = 0 şi Q*= a.<br />
Acum să presupunem că există două firme care produc bunul respec<strong>ti</strong>v. Fiecare<br />
firmă îşi <strong>al</strong>ege propria producţie, consi<strong>de</strong>rând că producţia celeil<strong>al</strong>te firme este fixă.<br />
(Aceasta este cunoscută sub numele <strong>de</strong> ipoteza lui Cournot). Preţul pieţei este<br />
<strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> producţia ambelor firme:<br />
b b<br />
P = b − ( Q)<br />
= b − ( Q 1<br />
+ Q2<br />
)<br />
a a<br />
un<strong>de</strong> Q 1 şi Q 2 reprezintă, respec<strong>ti</strong>v, producţiile firmelor 1 şi 2. Funcţiile<br />
profitului pentru firme sunt:<br />
π<br />
şi<br />
π<br />
b<br />
PQ [ b Q + Q Q<br />
a<br />
1<br />
=<br />
1<br />
= − (<br />
1 2<br />
)]<br />
b<br />
PQ [ b Q + Q Q<br />
a<br />
2<br />
=<br />
2<br />
= − (<br />
1 2<br />
)]<br />
Maximizarea profitului pentru firma 1 necesită:<br />
∂π<br />
1<br />
b b<br />
(4a) = b − 2 Q1<br />
− Q2<br />
= 0<br />
∂Q<br />
a a<br />
iar pentru firma 2,<br />
1<br />
1<br />
2<br />
104
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
∂π<br />
2 b b<br />
(4b) = b − 2 Q2<br />
− Q1<br />
= 0<br />
∂Q<br />
a a<br />
2<br />
Funcţiile <strong>de</strong> reacţie, care arată producţia op<strong>ti</strong>mă pentru firmă corespunzătoare<br />
fiecărui nivel <strong>al</strong> producţiei celeil<strong>al</strong>te firme, sunt obţinute din condiţiile <strong>de</strong> ordinul întâi<br />
pentru maximizarea profitului. Rezolvăm ecuaţiile (4a) şi (4b) pentru funcţiile <strong>de</strong><br />
reacţie:<br />
Q<br />
Q<br />
1<br />
= ( a −<br />
2<br />
1<br />
Q 2<br />
1<br />
= ( a −<br />
2<br />
2<br />
Q 1<br />
)<br />
)<br />
Intersecţia funcţiilor <strong>de</strong> reacţie este <strong>de</strong>terminată prin înlocuirea fiecărei funcţii<br />
<strong>de</strong> reacţie în ce<strong>al</strong><strong>al</strong>tă funcţie <strong>de</strong> reacţie şi obţinem:<br />
*<br />
Q = 1<br />
1<br />
a<br />
3<br />
şi Q *<br />
= 1<br />
3<br />
a 2<br />
Din funcţia inversă a cererii, preţul este:<br />
P*<br />
= b −<br />
b<br />
( Q<br />
a<br />
* b 2<br />
+ Q2<br />
) = b − ( a)<br />
a 3<br />
*<br />
1<br />
=<br />
Aşa cum se poate observa, preţul este mai mic <strong>de</strong>cât preţul <strong>de</strong> monopol, (1/3)b<br />
compara<strong>ti</strong>v cu (1/2)b, iar producţia tot<strong>al</strong>ă este mai mare, (2/3)a compara<strong>ti</strong>v cu (1/2)a.<br />
Dar preţul este mai ridicat în această situaţie <strong>de</strong>cât cel din concurenţa perfectă, (1/3)b<br />
faţă <strong>de</strong> zero, iar producţia este mai scăzută, (2/3)a faţă <strong>de</strong> a.<br />
1<br />
b<br />
3<br />
Funcţia <strong>de</strong> reacţie a preţului<br />
Să presupunem că avem două produse, A şi B, care sunt subs<strong>ti</strong>tuenţi apropiaţi<br />
unul pentru celăl<strong>al</strong>t. Ca şi înainte, produsele sunt obţinute cu costuri zero. Funcţiile<br />
liniare <strong>al</strong>e cererii pentru cele două produse sunt:<br />
(5a)<br />
Q A = a - bP A + cP B<br />
şi<br />
(5b)<br />
Q B = d – eP B + fP A<br />
un<strong>de</strong> toţi parametrii sunt pozi<strong>ti</strong>vi.<br />
La început, pentru comparaţie, să presupunem că un monopol re<strong>al</strong>izează<br />
ambele produse şi <strong>de</strong>ci funcţia profitului este:<br />
105
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
π = P A (a – bP A + cP B ) + P B (d – eP B + fP A )<br />
Maximizarea profitului <strong>de</strong> monopol impune ca următoarele două condiţii să fie<br />
simultan în<strong>de</strong>plinite:<br />
∂π<br />
(6a) = a − 2 bPA<br />
+ ( c + f ) PB<br />
= 0<br />
∂P<br />
A<br />
(6b)<br />
∂π<br />
∂P<br />
B<br />
= d − 2 eP + ( c +<br />
B<br />
f ) P = 0<br />
A<br />
Rezolvând ecuaţiile (6a) şi (6b) prin înlocuire sau prin regula lui Cramer,<br />
obţinem următoarele preţuri maximizatoare <strong>de</strong> profit:<br />
* 2ae<br />
+ d(<br />
c + f )<br />
(7a) P A<br />
=<br />
2<br />
4be<br />
− ( c + f )<br />
* 2bd<br />
+ a(<br />
c + f )<br />
(7b) P B<br />
=<br />
2<br />
4be<br />
− ( c + f )<br />
Acum să presupunem că v<strong>al</strong>orile parametrilor pentru relaţiile cererii liniare sunt<br />
a = 40, b = 2, c = 0,4, d = 30, e = 1,5 şi f = 0,5. Astfel, funcţiile cererii sunt:<br />
(8a)<br />
(8b)<br />
Q A = 40 – 2P A + 0,4P B<br />
Q B = 30 – 1,5P B + 0,5P A<br />
Înlocuind aceste v<strong>al</strong>ori <strong>al</strong>e parametrilor în soluţiile <strong>de</strong> mai sus pentru P A şi P B<br />
[expresiile (7a) şi (7b)], obţinem următoarele preţuri maximizatoare <strong>de</strong> profit:<br />
P A<br />
*<br />
= 13,14 u.m. şi P B * = 13,94 u.m<br />
Apoi, u<strong>ti</strong>lizând aceste preţuri în funcţiile cererii (8a) şi (8b), rezultă producţiile<br />
maximizatoare <strong>de</strong> profit pentru A şi B:<br />
Q A * = 19,30 şi Q B * = 15,67<br />
Profitul firmei poate fi c<strong>al</strong>culat ca:<br />
π* = P A * Q A * + P B * Q B * = (13,14 u.m.) (19,3) + (13,94 u.m.) (15,67)<br />
= 472,04 u.m.<br />
Folosim acum aceleaşi v<strong>al</strong>ori <strong>al</strong>e parametrilor pentru a compara această soluţie<br />
<strong>de</strong> monopol cu cea a oligopolului cu două firme (duopol) care concurează în privinţa<br />
106
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
preţului în aceleaşi condiţii <strong>de</strong> cerere şi cost. Funcţiile profitului pentru cele două firme<br />
separate, A şi B, sunt acum:<br />
(9a) π A = P A (a – bP A + cP B )<br />
(9b) π B = P B (d – eP B + fP A )<br />
Condiţia <strong>de</strong> ordinul întâi <strong>de</strong> maximizare a profitului pentru fiecare firmă este:<br />
∂π<br />
A<br />
(10a) = a − 2 bPA<br />
+ cPB<br />
= 0<br />
∂P<br />
A<br />
b b<br />
P = b−<br />
Q b Q 1<br />
+ Q<br />
a a<br />
(10b) ) ( )<br />
( = −<br />
2<br />
Rezolvăm ecuaţia (10a) pentru funcţia <strong>de</strong> reacţie a lui A:<br />
(11a)<br />
P<br />
A<br />
=<br />
a<br />
2 b<br />
+<br />
c<br />
2b<br />
P<br />
B<br />
şi rezolvăm ecuaţia (10b) pentru funcţia <strong>de</strong> reacţie a lui B:<br />
(11b)<br />
P<br />
B<br />
=<br />
d<br />
2 e<br />
+<br />
f<br />
2e<br />
P<br />
A<br />
Înlocuind v<strong>al</strong>orile parametrilor din ecuaţiile (8a) şi (8b) în ecuaţiile (11a) şi<br />
(11b), rezultă următoarele ecuaţii pentru funcţiile <strong>de</strong> reacţie:<br />
40 0,4<br />
PA<br />
= + PB<br />
= 10 + 0, 1P<br />
2 ⋅ 2 2 ⋅ 2<br />
30 0,5<br />
PB<br />
= + PA<br />
= 10 + 0, 167P<br />
2 ⋅1,5<br />
2 ⋅1,5<br />
B<br />
A<br />
Aceste funcţii <strong>de</strong> reacţie sunt reprezentate în graficul următor, cu P A pe axa<br />
ver<strong>ti</strong>c<strong>al</strong>ă şi P B pe axa orizont<strong>al</strong>ă.<br />
107
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Funcţia <strong>de</strong> reacţie a lui A<br />
P A<br />
15<br />
N Funcţia <strong>de</strong><br />
11,19 reacţie a lui B<br />
10<br />
5<br />
0 5 10 11,86 15<br />
P B<br />
Punctul N, în care cele două funcţii <strong>de</strong> reacţie se intersectează, reprezintă<br />
echilibrul Nash. Fiecare firmă face ce este mai bine cu pu<strong>ti</strong>nţă, dat fiind<br />
comportamentul celeil<strong>al</strong>te. Pentru a obţine echilibrul Nash, rezolvăm simultan cele<br />
două funcţii <strong>de</strong> reacţie prin înlocuire sau prin regula lui Cramer, rezultând:<br />
P A * = 11,19 u.m. şi<br />
Rezolvăm pentru Q A *<br />
P B * = 11,86 u.m.<br />
şi Q B * prin înlocuirea acestor preţuri în funcţiile cererii:<br />
Q A * = 40 – 2(11,19 u.m.) + 0,4 (11,86 u.m.) = 22,36<br />
Q B * = 30 – 1,5(11,86 u.m.) + 0,5(11,19 u.m.) = 17,80<br />
În fin<strong>al</strong>, profiturile celor două firme sunt:<br />
π A * = P A * Q A * = (11,19 u.m.) (22,36) = 250,21 u.m.<br />
π B * = P B * Q B * = (11,86 u.m.) (17,80) = 211,10 u.m.<br />
Profitul tot<strong>al</strong> este:<br />
π A * + π B * = 250,21 u.m. + 211,10 u.m. = 461,31 u.m.<br />
Comparând situaţia <strong>de</strong> duopol cu cea în care un monopol produce şi vin<strong>de</strong><br />
produsele, putem observa că, în cazul monopolului, preţurile sunt mai în<strong>al</strong>te, vânzările<br />
sunt mai scăzute, iar profitul tot<strong>al</strong> este mai mare. O soluţie ar fi ca cele două firme să se<br />
unească.<br />
108
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
Maximizarea profitului pentru un cartel i<strong>de</strong><strong>al</strong><br />
Firmele A şi B, producând un bun omogen, formează un cartel. Managerii<br />
cartelului doresc să maximizeze profitul tot<strong>al</strong> <strong>al</strong> cartelului – profitul firmei A plus<br />
profitul firmei B. Managerii trebuie să stabilească preţul, producţia tot<strong>al</strong>ă a cartelului şi<br />
împărţirea producţiei tot<strong>al</strong>e a cartelului între cele două firme.<br />
Notând cu Q A şi Q B producţiile firmelor A şi B, producţia tot<strong>al</strong>ă a cartelului<br />
poate fi exprimată ca Q = Q A + Q B , iar cererea inversă a pieţei pentru produsul<br />
cartelului este:<br />
(1) P = P(Q A + Q B ) = P(Q)<br />
Costurile fiecărei firme, care nu sunt neapărat eg<strong>al</strong>e, sunt exprimate ca:<br />
(2a) C A = C A (Q A )<br />
(2b) C B = C B (Q B )<br />
profitul tot<strong>al</strong> <strong>al</strong> cartelului, π C , poate fi exprimat ca:<br />
(2) π C = P(Q A + Q B )(Q A + Q B ) – C A (Q A ) – C B (Q B )<br />
= P(Q)Q – C A (Q A ) – C B (Q B )<br />
Maximizând funcţia profitului cartelului (3) în raport cu producţiile celor două<br />
firme, Q A şi Q B, rezultă următoarele condiţii <strong>de</strong> ordinul întâi:<br />
∂π<br />
C dP dC<br />
A<br />
(4a) = Q + P − = VM<br />
C<br />
− CM<br />
A<br />
= 0<br />
∂Q<br />
dQ dQ<br />
A<br />
∂π<br />
C dP dCB<br />
(4b) = Q + P − = VM<br />
C<br />
− CM<br />
B<br />
= 0<br />
∂Q<br />
dQ dQ<br />
B<br />
A<br />
B<br />
Din condiţiile <strong>de</strong> maximizare a profitului (4a) şi (4b) rezultă că Q A şi Q B trebuie<br />
stabilite astfel încât:<br />
(5) VM C (Q A * + Q B * ) = CM A (Q A * ) = CM B (Q B * )<br />
A se observa că producţia tot<strong>al</strong>ă op<strong>ti</strong>mă a cartelului, Q C * = Q A * + Q B * , este<br />
necesar să fie împărţită între cele două firme aşa încât fiecare firmă să producă cu<br />
acelaşi cost margin<strong>al</strong>, care trebuie să eg<strong>al</strong>eze venitul margin<strong>al</strong> <strong>al</strong> cartelului, VM C . Cele<br />
două firme nu împart în mod eg<strong>al</strong> producţia cartelului dacă nu au funcţii i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ce <strong>al</strong>e<br />
costului margin<strong>al</strong>.<br />
Preţul pe care şi-l stabileşte cartelul pentru maximizarea profitului se <strong>de</strong>termină<br />
prin înlocuirea lui Q C * în ecuaţia (1):<br />
(6) P * = P(Q A * + Q B * ) = P(Q C * )<br />
Astfel, profitul maxim <strong>al</strong> cartelului este.<br />
109
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
(7) π * = P(Q C * )Q C * - C A (Q A * ) – C B (Q B * )<br />
BIBLIOGRAFIE:<br />
MAURICE, C.˛ & THOMAS, C. (1999), Manageri<strong>al</strong> <strong>Economi</strong>cs, Irwin<br />
McGraw-Hill<br />
KATZ, M. & ROSEN, H. (1998), Microeconomics, Irwin McGraw-Hill<br />
ŞARPE, D.A. & GAVRILĂ E. (2002), Microeconomie – Teorie şi aplicaţii,<br />
Editura <strong>Economi</strong>că, Bucureş<strong>ti</strong>.<br />
110
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
COMPETITIVITATEA ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ<br />
111<br />
Dragomir Laurenţiu Constan<strong>ti</strong>n<br />
Luminiţa Vochiţa<br />
Rezumat: Unele dintre cele mai intens <strong>de</strong>zbătute probleme, în ul<strong>ti</strong>mii ani<br />
şi în numeroase ţări, sunt reprezentate <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea industri<strong>al</strong>ă şi<br />
loc<strong>al</strong>izarea ac<strong>ti</strong>vităţilor industri<strong>al</strong>e. De fapt, compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea poate fi privită ca<br />
un puternic mijloc prin intermediul căruia să se urmărească creşterea nivelului<br />
<strong>de</strong> trai şi îmbunătăţirea bunăstării soci<strong>al</strong>e şi care presupune o serie <strong>de</strong> elemente<br />
<strong>de</strong> produc<strong>ti</strong>vitate, eficienţă şi profitabilitate.<br />
De asemenea, noţiunea <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate face referire la aceea <strong>de</strong><br />
concurenţă internaţion<strong>al</strong>ă şi la adoptarea <strong>de</strong> noi reguli care să permită acesteia<br />
să se manifeste <strong>de</strong> o manieră loi<strong>al</strong>ă, liberă şi <strong>de</strong>schisă. Aceasta trebuie să<br />
cons<strong>ti</strong>tuie un instrument, un mijloc <strong>de</strong> a a<strong>ti</strong>nge diversele obiec<strong>ti</strong>ve date şi nu un<br />
scop în sine.<br />
Acest ar<strong>ti</strong>col îşi propune să abor<strong>de</strong>ze problema compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii din<br />
acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, mai <strong>al</strong>es că studierea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii nu reprezintă un<br />
fenomen nou şi nici măsurile în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii nu sunt noi. Totuşi, în<br />
condiţiile mondi<strong>al</strong>izării pieţelor <strong>de</strong> produse şi <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> şi odată cu răspândirea<br />
rapidă a cunoş<strong>ti</strong>nţelor, la care asistăm astăzi, executarea programului <strong>de</strong><br />
acţiune pentru compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate se face, însă, mai rapid.<br />
Compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea reprezintă un puternic mijloc (şi nu un scop în sine) prin<br />
intermediul căruia se urmăreşte creşterea nivelului <strong>de</strong> trai şi îmbunătăţirea bunăstării<br />
soci<strong>al</strong>e, presupunând o serie <strong>de</strong> elemente <strong>de</strong> produc<strong>ti</strong>vitate, eficienţă şi profitabilitate.<br />
Din acest mo<strong>ti</strong>v la nivelul economiei cei mai importanţi indicatori <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate<br />
privesc creşterea economică, produc<strong>ti</strong>vitatea şi numărul locurilor <strong>de</strong> muncă, împreună<br />
cu factori ce pot explica o producţie dată. Mulţi din aceş<strong>ti</strong> indicatori pot fi folosiţi şi la<br />
nivelul sectoarelor majore <strong>al</strong>e economiei sau <strong>al</strong> celor individu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e industriei şi<br />
serviciilor. Cota <strong>de</strong> piaţă şi profitabilitatea cons<strong>ti</strong>tuie, <strong>de</strong> asemenea, indicatori<br />
importanţi care conferă o legătură cu compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea firmelor. Diverşii indicatori ai<br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii pot fi legaţi între ei, <strong>de</strong>oarece întreprin<strong>de</strong>rile sunt cele care conduc la<br />
obţinerea creşterii economie, crearea locurilor <strong>de</strong> muncă şi creşterea produc<strong>ti</strong>vităţii.<br />
Cercetarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii nu este un fenomen nou, cu atât mai mult cu cât nici<br />
măsurile în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii nu sunt noi. Totuşi, în condiţiile mondi<strong>al</strong>izării<br />
pieţelor <strong>de</strong> produse şi <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> şi odată cu răspândirea rapidă a cunoş<strong>ti</strong>nţelor, la care<br />
asistăm astăzi, executarea programului <strong>de</strong> acţiune pentru compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate se face mai<br />
rapid. De asemenea, se consi<strong>de</strong>ră că o serie <strong>de</strong> factori care <strong>de</strong>termină eficienţa<br />
economică pot avea un caracter naţion<strong>al</strong>, dar acţiunea puterilor publice trebuie să aibă<br />
ca scop nu numai încurajarea acelora dintre ei care sunt <strong>de</strong>cisivi pentru eficienţa<br />
sectorului public, ci şi încurajarea iniţia<strong>ti</strong>vei private. Consolidarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii<br />
naţion<strong>al</strong>e, <strong>de</strong> asemenea, nu trebuie să conducă la un joc cu sumă nulă; câş<strong>ti</strong>gul<br />
înregistrat pentru o ţară nu trebuie să fie o pier<strong>de</strong>re pentru o <strong>al</strong>tă ţară.<br />
Compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea industri<strong>al</strong>ă şi loc<strong>al</strong>izarea ac<strong>ti</strong>vităţilor industri<strong>al</strong>e reprezintă<br />
câteva dintre problemele intens <strong>de</strong>zbătute în ul<strong>ti</strong>mii ani, în numeroase ţări. Aceste<br />
<strong>de</strong>zbateri au fost, a<strong>de</strong>sea, impuse <strong>de</strong> teama <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nte pe care mondi<strong>al</strong>izarea le-ar
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
putea provoca asupra inves<strong>ti</strong>ţiilor, asupra locurilor <strong>de</strong> muncă şi nu în ul<strong>ti</strong>mul rând<br />
asupra nivelului vieţii. O astfel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere a avut loc şi la iniţia<strong>ti</strong>va Comitetului <strong>de</strong><br />
Industrie <strong>al</strong> OCDE, la 18 octombrie 1995, la Paris, sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> Forumul la nivel<br />
în<strong>al</strong>t asupra compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii industriei 28 . Obiec<strong>ti</strong>vul acestui Forum a fost <strong>de</strong> a permite<br />
în<strong>al</strong>ţilor funcţionari, membrilor consiliilor consulta<strong>ti</strong>ve, industriaşilor, reprezentanţilor<br />
sindic<strong>al</strong>i interesaţi în mod direct <strong>de</strong> problema compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii, <strong>de</strong> a angaja un di<strong>al</strong>og<br />
asupra poli<strong>ti</strong>cilor în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii şi asupra compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii industriei.<br />
Poli<strong>ti</strong>cile în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii reprezintă o parte integrantă a cadrului <strong>de</strong><br />
acţiune gener<strong>al</strong>, drept dovadă fiind şi numărul crescător <strong>de</strong> rapoarte ofici<strong>al</strong>e şi <strong>al</strong>te<br />
rapoarte elaborate în scopuri consulta<strong>ti</strong>ve în care sunt an<strong>al</strong>izaţi toţi factorii ce pot<br />
influenţa compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea. Aceste poli<strong>ti</strong>ci constau, în mod esenţi<strong>al</strong>, în măsuri <strong>de</strong>s<strong>ti</strong>nate<br />
ameliorării mediului în care acţionează întreprin<strong>de</strong>rile pentru ca acestea să poată<br />
prospera şi răspun<strong>de</strong> cerinţelor concurenţei internaţion<strong>al</strong>e, asigurând creşterea nivelului<br />
<strong>de</strong> trai, existenţa unor venituri rela<strong>ti</strong>v ridicate şi <strong>de</strong>zvoltarea locurilor <strong>de</strong> muncă. Grija<br />
<strong>de</strong> a formula poli<strong>ti</strong>ci industri<strong>al</strong>e eficiente se impune, cu precă<strong>de</strong>re, şi datorită faptului ca<br />
acestea <strong>de</strong>termină în mod direct compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea întreprin<strong>de</strong>rilor. Cele două aspecte <strong>al</strong>e<br />
problemei, poli<strong>ti</strong>cile în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii şi compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea industriei cons<strong>ti</strong>tuie<br />
astăzi "programul <strong>de</strong> acţiune pentru compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate".<br />
Potrivit <strong>de</strong>zbaterilor Forumului <strong>de</strong> la Paris, noţiunea <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate face<br />
referire la aceea <strong>de</strong> concurenţă internaţion<strong>al</strong>ă şi la adoptarea <strong>de</strong> noi reguli care să<br />
permită acesteia să se manifeste <strong>de</strong> o manieră loi<strong>al</strong>ă, liberă şi <strong>de</strong>schisă. De fapt,<br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea trebuie să cons<strong>ti</strong>tuie un instrument, un mijloc <strong>de</strong> a a<strong>ti</strong>nge diversele<br />
obiec<strong>ti</strong>ve date şi nu un scop în sine.<br />
De asemenea, cu privire la noţiunea <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate, s-a arătat faptul că<br />
aceasta reprezintă un concept, un fenomen evolu<strong>ti</strong>v şi nu sta<strong>ti</strong>c. Astfel, în perioada<br />
anilor '70, în S.U.A., compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea era consi<strong>de</strong>rată prin prisma schimburilor şi a<br />
poli<strong>ti</strong>cilor comerci<strong>al</strong>e, pentru ca în prima jumătate a anilor '80, ea să fie asimilată<br />
poli<strong>ti</strong>cii industri<strong>al</strong>e. La sfârşitul aceluiaşi <strong>de</strong>ceniu, noţiunea <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate a <strong>de</strong>venit<br />
aproape sinonimă cu poli<strong>ti</strong>ca tehnologică, pentru ca astăzi ea să <strong>de</strong>semneze capacitatea<br />
<strong>de</strong> a ridica nivelul <strong>de</strong> viaţă.<br />
Compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea sectorului produc<strong>ti</strong>v cons<strong>ti</strong>tuie baza compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii naţion<strong>al</strong>e,<br />
cu implicaţii directe asupra echilibrului comerci<strong>al</strong> extern. Potenţi<strong>al</strong>ul şi performanţele<br />
actu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e industriei româneş<strong>ti</strong> reprezintă probleme importante în dinamica adaptării la<br />
conjunctura <strong>de</strong> pe piaţa mondi<strong>al</strong>ă şi, în speci<strong>al</strong>, în structurile vest-europene. În condiţiile<br />
în care producătorii vest-europeni <strong>de</strong>ţin un avantaj important în materie <strong>de</strong><br />
produc<strong>ti</strong>vitate şi tehnologie apare necesitatea stringentă a găsirii soluţiilor <strong>de</strong> ar<strong>ti</strong>culare,<br />
în condiţii cel puţin acceptabile, a industriei naţion<strong>al</strong>e la circuitul mondi<strong>al</strong>. Pentru<br />
aceasta este nevoie <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>ri care au o rentabilitate şi o iniţia<strong>ti</strong>vă economică<br />
suficiente pentru a inves<strong>ti</strong>. Prin pârghia inves<strong>ti</strong>ţiilor se înlocuiesc u<strong>ti</strong>lajele învechite,<br />
energofage sau slab produc<strong>ti</strong>ve cu maşini mo<strong>de</strong>rne, mai performante, se pot implementa<br />
noi capacităţi <strong>de</strong> producţie s<strong>ti</strong>mula<strong>ti</strong>ve pentru comerţul internaţion<strong>al</strong>, se integrează<br />
tehnologiile cele mai recente şi mai produc<strong>ti</strong>ve în aparatul industri<strong>al</strong>.<br />
A<strong>ti</strong>ngerea unui nivel cât mai în<strong>al</strong>t <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a industriei, vizând<br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea glob<strong>al</strong>ă, cons<strong>ti</strong>tuie, <strong>de</strong> fapt o preocupare majoră în multe ţări avansate<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic. Astfel, în ul<strong>ti</strong>mii ani, industria ţărilor membre <strong>al</strong>e<br />
Uniunii Europene a înregistrat un nivel ridicat <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate, atât în termeni<br />
comerci<strong>al</strong>i şi zone geografice, cât şi în ceea ce priveşte efortul <strong>de</strong> cercetare ş<strong>ti</strong>inţifică şi<br />
28<br />
OCDE, La compé<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vité industrielle, OCDE, Paris, 1996, pag. 3<br />
112
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
efortul financiar. În prezent, se apreciază că princip<strong>al</strong>ele probleme care apar în acest<br />
proces <strong>de</strong> restructurare şi inovare sunt următoarele:<br />
➢ o compe<strong>ti</strong>ţie internaţion<strong>al</strong>ă cât mai intensă;<br />
➢ schimbări profun<strong>de</strong> <strong>al</strong>e condiţiilor <strong>de</strong> concurenţă industri<strong>al</strong>ă, mai <strong>al</strong>es<br />
sub impactul exploziei fenomenului informaţion<strong>al</strong> şi a nesiguranţei mediului în<br />
care se <strong>de</strong>zvoltă;<br />
➢ schimbări industri<strong>al</strong>e necesare în regiunile mai puţin <strong>de</strong>zvoltate;<br />
➢ reţele europene importante (telecomunicaţii, energie, transport etc.)<br />
necorespunzătoare pentru re<strong>al</strong>izarea unor beneficii maxime în urma creării unei<br />
pieţe mai largi, care este, <strong>de</strong>sigur, tot mai integrată dar nu operează sa<strong>ti</strong>sfăcător;<br />
➢ o combinaţie <strong>de</strong> inovări tehnologice (tehnologia informaţiei,<br />
biotehnologie, materi<strong>al</strong>e noi etc.) care au <strong>de</strong>terminat creşterea mai rapidă a<br />
inves<strong>ti</strong>ţiilor intangibile (în cercetare ş<strong>ti</strong>inţifică, patente, educaţie şi formarea <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong> etc.) compara<strong>ti</strong>v cu inves<strong>ti</strong>ţiile <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>; 29<br />
Pon<strong>de</strong>rea cheltuielilor cu învăţământul în PNB, <strong>de</strong> exemplu, s-a situat, în anul<br />
1989, în ţările industri<strong>al</strong>izate, în jurul v<strong>al</strong>orii <strong>de</strong> 5% (4,7% în Japonia, 4,9% în Uniunea<br />
Europeană şi 5,3% S.U.A.).<br />
De asemenea, pon<strong>de</strong>rea inves<strong>ti</strong>ţiilor pentru cercetare-<strong>de</strong>zvoltare în PNB au<br />
reprezentat, în 1991, 2% la nivel mondi<strong>al</strong>, v<strong>al</strong>ori mai mari înregistrându-se în ţările<br />
industri<strong>al</strong>e asia<strong>ti</strong>ce (2,7%), S.U.A. (2,8%) şi Japonia (3,1%). În ţările Uniunii Europene<br />
un<strong>de</strong> acest indicator este <strong>de</strong> 2%, pon<strong>de</strong>rea cheltuielilor cu cercetarea-<strong>de</strong>zvoltarea pentru<br />
industrie este concentrată în sectoare care u<strong>ti</strong>lizează o tehnologie avansată şi care<br />
reprezintă 75% din tot<strong>al</strong>ul inves<strong>ti</strong>ţiilor <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare (pentru aceste industrii,<br />
nivelurile cele mai mari în 1998 au fost înregistrate în industria aerospaţi<strong>al</strong>ă (17%),<br />
medicamente (12,1%) şi electronica (11,5%)).<br />
Rezultatele acestei poli<strong>ti</strong>ci au fost fructuoase. Astfel, Uniunea Europeană a<br />
<strong>de</strong>venit princip<strong>al</strong>ul producător <strong>de</strong> noi tehnologii în ul<strong>ti</strong>mele două <strong>de</strong>cenii, furnizând<br />
40% din patentele mondi<strong>al</strong>e. Dar, în ul<strong>ti</strong>mele două <strong>de</strong>cenii, Japonia s-a dovedit cea mai<br />
rapidă, înregistrând cel mai în<strong>al</strong>t ritm <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izare a inves<strong>ti</strong>ţiilor. De asemenea, în ceea<br />
ce priveşte producţia ş<strong>ti</strong>inţifică, ac<strong>ti</strong>vitatea se dove<strong>de</strong>şte foarte intensă, mai <strong>al</strong>es în<br />
S.U.A. şi U.E., progresele cele mai importante remarcându-se în domenii ca: medicina<br />
clinică, cercetarea biomedic<strong>al</strong>ă, biologie, chimie.<br />
Pe plan mondi<strong>al</strong>, există diferenţe consi<strong>de</strong>rabile între ţări, în ceea ce priveşte<br />
industriile cu capacitate <strong>de</strong> concurenţă sporită. În mod norm<strong>al</strong>, firmele care au o poziţie<br />
puternică pe piaţa internă, reuşesc să-şi transforme acest avantaj intern în unul<br />
internaţion<strong>al</strong>. Studii recent re<strong>al</strong>izate indică faptul că, în unele industrii, firmele care<br />
<strong>de</strong>ţin un avantaj compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v pe piaţa mondi<strong>al</strong>ă aparţin numai unui număr foarte redus <strong>de</strong><br />
state. În cadrul aceleiaşi economii naţion<strong>al</strong>e, sunt avantajate sectoarele industri<strong>al</strong>e care<br />
cuprind grupuri <strong>de</strong> firme, şi nu producători izolaţi, aceste mari companii având sediul,<br />
nu numai în aceeaşi ţară, ci, <strong>de</strong>seori, în acelaşi oraş sau aceeaşi regiune. În multe cazuri,<br />
diferitele ţări îşi menţin poziţiile ocupate în economia mondi<strong>al</strong>ă <strong>ti</strong>mp <strong>de</strong> mai multe<br />
<strong>de</strong>cenii, ceea ce indică o ordine ierarhică <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> stabilă.<br />
Princip<strong>al</strong>ele caracteris<strong>ti</strong>ci <strong>al</strong>e procesului tehnologic manifestate, cu precă<strong>de</strong>re,<br />
în ţările membre UE impun an<strong>al</strong>iza, într-o op<strong>ti</strong>că prospec<strong>ti</strong>vă, a unor tendinţe privind<br />
domeniile <strong>de</strong> vârf, cum sunt informaţiile şi comunicaţiile, ca şi produsele şi procesele<br />
29 Cris<strong>ti</strong>an Popescu-Bogdăneş<strong>ti</strong>, Progresul tehnic - factor <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate, Tribuna <strong>Economi</strong>că<br />
nr. 9/1999, pag. 31<br />
113
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
produc<strong>ti</strong>ve ecologice. Aceste ac<strong>ti</strong>vităţi sunt <strong>de</strong> natură să integreze, într-o măsură<br />
importantă, elemente avansate <strong>al</strong>e cunoaşterii şi să ofere oportunităţi noi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a<br />
crea<strong>ti</strong>vităţii autohtone, simultan cu ar<strong>ti</strong>cularea structurilor industriei româneş<strong>ti</strong> cu cele<br />
<strong>al</strong>e economiilor ţărilor europene.<br />
În lucrarea "Avantajul Concurenţi<strong>al</strong> <strong>al</strong> Naţiunilor", Michael Porter explică<br />
comerţul internaţion<strong>al</strong> prin prisma avantajului concurenţi<strong>al</strong> <strong>al</strong> unor industrii naţion<strong>al</strong>e,<br />
care v<strong>al</strong>orifică cel mai bine sistemul "<strong>de</strong>terminanţilor soci<strong>al</strong>i" (dotarea cu factori,<br />
situaţia cererii, industrii înrudite sau furnizoare, structura industriei, strategiile firmelor<br />
şi riv<strong>al</strong>itatea dintre acestea). Aceş<strong>ti</strong> <strong>de</strong>terminanţi acţionează ca un sistem, favorizând<br />
sau subminând, în mod esenţi<strong>al</strong>, rata creşterii produc<strong>ti</strong>vităţii, ca unic suport durabil <strong>al</strong><br />
prosperităţii unei economii. Succesiunea acestor <strong>de</strong>terminanţi conduce la manifestarea a<br />
ceea ce M. Porter numeşte "stadii <strong>al</strong>e <strong>de</strong>zvoltării concurenţi<strong>al</strong>e". Pentru industria<br />
României, prezintă interes trei din cele patru stadii i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficate:<br />
➝ stadiul avantajului bazat pe factori primari. Este <strong>ti</strong>pic pentru ţările aflate<br />
la începutul procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, dar, în mare măsură, şi pentru ţările foste<br />
soci<strong>al</strong>iste. Exportul se concentrează în industriile care exploatează avantajul preţului<br />
scăzut <strong>al</strong> factorilor primari; concurenţa este scăzută; puterea <strong>de</strong> cumpărare scăzută<br />
face piaţa puţin interesată <strong>de</strong> bunuri scumpe şi nestandardizate; tehnologiile sunt, în<br />
majoritate, importate; distribuţia este re<strong>al</strong>izată <strong>de</strong> producătorii străini care îşi<br />
<strong>de</strong>sfăşoară ac<strong>ti</strong>vitatea în ţara respec<strong>ti</strong>vă.<br />
➝ stadiul avantajului concurenţi<strong>al</strong> bazat pe inves<strong>ti</strong>ţii. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong><br />
primul stadiu, tehnologiile importate încep să fie adoptate, îmbunătăţite pe plan<br />
naţion<strong>al</strong>. Concurenţa între producătorii naţion<strong>al</strong>i începe să fie ac<strong>ti</strong>vă, forţând<br />
producătorii naţion<strong>al</strong>i să se internaţion<strong>al</strong>izeze; princip<strong>al</strong>a mod<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> a concura<br />
sunt inves<strong>ti</strong>ţiile masive în economii <strong>de</strong> scară, folosind tehnologii mo<strong>de</strong>rne,<br />
disponibile pe piaţa mondi<strong>al</strong>ă, fără a fi, însă, ul<strong>ti</strong>ma generaţie; piaţa internă începe să<br />
<strong>de</strong>vină interesată, <strong>de</strong>şi, este încă orientată spre bunuri ief<strong>ti</strong>ne şi standardizate.<br />
➝ stadiul avantajului concurenţi<strong>al</strong> bazat pe inovare, în care toţi<br />
<strong>de</strong>terminanţii avantajului concurenţi<strong>al</strong> au fost ac<strong>ti</strong>vaţi. Concurenţa între producătorii<br />
naţion<strong>al</strong>i este dură şi forţează internaţion<strong>al</strong>izarea, pe baza unui intens efort <strong>de</strong><br />
inovare; piaţa internă a <strong>de</strong>venit importantă ca volum şi sofis<strong>ti</strong>cată.<br />
În cadrul Uniunii Europene se observă că, în ul<strong>ti</strong>mul <strong>de</strong>ceniu, <strong>de</strong>şi ritmul <strong>de</strong><br />
creştere a sectorului industriei electrotehnice a fost mo<strong>de</strong>rat (în medie 2,4%/an), totuşi<br />
se manifestă o tendinţă gener<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> ridicare con<strong>ti</strong>nuă a nivelului tehnologic <strong>al</strong><br />
produselor, <strong>de</strong>plasarea producţiei spre fabricaţia speci<strong>al</strong>izată, <strong>de</strong> complexitate ridicată,<br />
care asigură şi o eficienţă mai mare în condiţiile u<strong>ti</strong>lizării forţei <strong>de</strong> muncă în<strong>al</strong>t<br />
c<strong>al</strong>ificate şi scumpe. Producţia <strong>de</strong> serie mare, cu nivel mai scăzut c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>v, este lăsată pe<br />
seama unor producători din zone mai puţin <strong>de</strong>zvoltate, chiar din cadrul U.E. sau din<br />
afara acesteia.<br />
Capacităţile <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> care dispune industria electrotehnică indigenă sunt<br />
subu<strong>ti</strong>lizate. Imobilizările corpor<strong>al</strong>e însumate în aceste capacităţi din industria<br />
electrotehnică reprezintă aproxima<strong>ti</strong>v 50% din cele <strong>al</strong>e tot<strong>al</strong>ului cons<strong>ti</strong>tuit <strong>de</strong><br />
electrotehnică, electronică şi mecanică fină. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re c<strong>al</strong>ita<strong>ti</strong>v, dotarea cu<br />
echipamente tehnologice este apreciată drept <strong>de</strong>ficitară, axată pe echipamente<br />
convenţion<strong>al</strong>e, cu performanţe medii şi grad <strong>de</strong> uzură ridicat; din v<strong>al</strong>oarea tot<strong>al</strong>ă a<br />
capit<strong>al</strong>ului fix, peste 70% are un grad <strong>de</strong> uzură mai mare <strong>de</strong> 50%. Totodată, uzura<br />
mor<strong>al</strong>ă a echipamentelor din industria electrotehnică este, <strong>de</strong> regulă, cu 10-15% mai<br />
mare <strong>de</strong>cât cea fizică, acestea fiind achiziţionate, în marea lor majoritate, înainte <strong>de</strong><br />
114
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
1980. U<strong>ti</strong>lajele au fost menţinute în stare <strong>de</strong> funcţionare cu eforturi mari, uneori cu<br />
improvizaţii tehnice, în lipsa accesului la piese <strong>de</strong> schimb şi materi<strong>al</strong>e <strong>de</strong> întreţinere.<br />
Astfel, în condiţiile în care li<strong>de</strong>rii mondi<strong>al</strong>i din domeniu sunt preocupaţi să-şi<br />
mo<strong>de</strong>rnizeze permanent produsele (folosind noi materi<strong>al</strong>e, noi aplicaţii <strong>al</strong>e legilor<br />
fizicii, electronizarea comenzilor, asistarea electronică a funcţionării, transmiterea şi<br />
înregistrarea digit<strong>al</strong>ă a parametrilor, reducerea dimensiunilor şi greutăţilor), produsele<br />
româneş<strong>ti</strong>, <strong>de</strong> cele mai multe ori, nu pot face faţă, în <strong>ti</strong>mp u<strong>ti</strong>l, acestor schimbări,<br />
adaptarea tehnică la evoluţiile mondi<strong>al</strong>e fiind dificilă.<br />
În con<strong>ti</strong>nuare, posibilitatea integrării mai ac<strong>ti</strong>ve în structurile europene va sta<br />
sub semnul procesului <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare şi creştere a compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii produselor şi<br />
tehnologiilor.<br />
Dezbaterea asupra compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii are în ve<strong>de</strong>re toate poli<strong>ti</strong>cile şi ca atare<br />
trebuie să fie consi<strong>de</strong>rată ca o <strong>de</strong>zbatere soci<strong>al</strong>ă, un<strong>de</strong> se ţine cont <strong>de</strong> necesitatea<br />
stabilirii <strong>de</strong> relaţii durabile între conducători (patronat) şi muncitori. Dată fiind<br />
importanţa dimensiunii soci<strong>al</strong>e, compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea trebuie, <strong>de</strong> asemenea, să fie<br />
consi<strong>de</strong>rată ca un mijloc <strong>de</strong> rezolvare a problemelor care au efecte nega<strong>ti</strong>ve asupra<br />
creşterii economice şi care cons<strong>ti</strong>tuie <strong>de</strong>ci o ameninţare pentru coeziunea soci<strong>al</strong>ă, ca<br />
urmare a pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă şi a adâncirii ineg<strong>al</strong>ităţii repar<strong>ti</strong>zării venitului.<br />
Astfel, unii speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong> consi<strong>de</strong>ră că ar trebui reformat sistemul protecţiei soci<strong>al</strong>e, un<br />
subiect <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> controversat, iar pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, că ar trebui luaţi în c<strong>al</strong>cul şi <strong>al</strong>ţi<br />
factori ai compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii, în afara preţurilor, cum ar fi, <strong>de</strong> exemplu, c<strong>al</strong>itatea şi<br />
eficienţa.<br />
În asigurarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii un rol important revine şi puterilor publice.<br />
Astfel, în toate ţările membre OCDE, instrumentele poli<strong>ti</strong>cii în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii<br />
aparţin <strong>de</strong> o mul<strong>ti</strong>tudine <strong>de</strong> ministere, organisme publice, organe legisla<strong>ti</strong>ve etc. În<br />
multe ţări s-au înfiinţat o serie <strong>de</strong> consilii publice sau semipublice însărcinate cu<br />
aprecierea cerinţelor poli<strong>ti</strong>cii naţion<strong>al</strong>e în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii, cu elaborarea a o<br />
serie <strong>de</strong> rapoarte (Cărţile Albe) asupra compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii. De exemplu, în Marea Britanie,<br />
în cadrul Secretariatului Administra<strong>ti</strong>v <strong>al</strong> Cabinetului, s-a înfiinţat Division on<br />
Compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>veness, având ca responsabilitate ev<strong>al</strong>uarea şi elaborarea <strong>de</strong> rapoarte asupra<br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii şi aducerea la cunoş<strong>ti</strong>nţă, în mod efec<strong>ti</strong>v, a iniţia<strong>ti</strong>velor puterilor publice<br />
prezentate în aceste rapoarte. De asemenea, în Spania, necesitatea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii este<br />
consi<strong>de</strong>rată o preocupare naţion<strong>al</strong>ă, Primul Ministru fiind însărcinat <strong>de</strong> către<br />
Parlamentul ţării cu coordonarea poli<strong>ti</strong>cilor în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii. Deci, puterile<br />
publice joacă un rol important în cercetarea şi asigurarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii, prin crearea<br />
condiţiilor macroeconomice favorabile <strong>de</strong>zvoltării întreprin<strong>de</strong>rilor.<br />
Nu sunt <strong>de</strong> neglijat nici preocupările pentru creşterea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii industriei<br />
româneş<strong>ti</strong>, care cons<strong>ti</strong>tuie, <strong>de</strong> fapt, obiec<strong>ti</strong>vul princip<strong>al</strong> <strong>al</strong> poli<strong>ti</strong>cii industri<strong>al</strong>e şi care se<br />
bazează pe un pachet <strong>de</strong> măsuri şi acţiuni pe termen mediu referitoare, în princip<strong>al</strong>, la:<br />
consolidarea unui mediu <strong>de</strong> afaceri viabil şi <strong>de</strong>schis bazat pe principiile liberei<br />
concurenţe; accelerarea ajustării structur<strong>al</strong>e, cu referire la restructurarea, rentabilizarea<br />
ac<strong>ti</strong>vităţilor şi priva<strong>ti</strong>zarea companiilor industri<strong>al</strong>e; atragerea unui număr cât mai mare<br />
<strong>de</strong> inves<strong>ti</strong>ţii străine; <strong>de</strong>zvoltarea pieţei concurenţi<strong>al</strong>e; promovarea inves<strong>ti</strong>ţiilor<br />
intangibile, mai <strong>al</strong>es inves<strong>ti</strong>ţii în capit<strong>al</strong> uman şi inves<strong>ti</strong>ţii în cercetare-<strong>de</strong>zvoltare;<br />
<strong>de</strong>zvoltarea cooperării industri<strong>al</strong>e; susţinerea <strong>de</strong>zvoltării IMM-urilor; asigurarea<br />
compa<strong>ti</strong>bilităţii cu mediul prin promovarea "tehnologiilor şi produselor curate".<br />
Preocuparea Ministerului <strong>Economi</strong>ei şi Comerţului din ţara noastră privind asigurarea<br />
condiţiilor pentru a<strong>ti</strong>ngerea obiec<strong>ti</strong>vului stabilit prin poli<strong>ti</strong>ca industri<strong>al</strong>ă a fost prezentat<br />
115
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
şi cu ocazia reuniunii "Poli<strong>ti</strong>ci pentru o Europă compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vă într-o piaţă glob<strong>al</strong>ă", care a<br />
avut loc în 12 iulie 2003, la Roma. Unul din instrumentele pentru susţinerea agenţilor<br />
economici din industria prelucrătoare este şi Programul <strong>de</strong> creştere a compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii<br />
produselor industri<strong>al</strong>e, administrat <strong>de</strong> MEC, în baza OUG 120 şi 1570/2002.<br />
Printre soluţiile adoptate <strong>de</strong> puterile publice pentru a spori gradul <strong>de</strong><br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate se înscriu şi cele cuprinse în cadrul educării permanente, ca urmare a<br />
faptului că sporirea inves<strong>ti</strong>ţiilor în ameliorarea competenţelor este consi<strong>de</strong>rată ca un<br />
mijloc <strong>de</strong>cisiv <strong>de</strong> stopare a adâncirii ineg<strong>al</strong>ităţii repar<strong>ti</strong>zării venitului.<br />
Importanţa educaţiei permanente este subliniată <strong>de</strong> faptul că în locul pregă<strong>ti</strong>rii<br />
unei elite restrânse, sistemul educa<strong>ti</strong>v trebuie să fie reorientat în aşa fel încât să vizeze<br />
obiec<strong>ti</strong>vul edificării unei "societăţi <strong>de</strong> ucenicie" 30 . Astfel, în multe ţări, punerea în<br />
v<strong>al</strong>oare a resurselor umane a progresat ca şi prioritate a puterilor publice. Spre exemplu,<br />
în Japonia, s-a prevăzut o creştere a inves<strong>ti</strong>ţiei publice pentru a renova sistemul<br />
educa<strong>ti</strong>v, iar în Suedia, reforma sistemului educa<strong>ti</strong>v face parte integrantă din programul<br />
<strong>de</strong> reformă a pieţei muncii şi care, la rândul lui, ocupă un loc important în programul <strong>de</strong><br />
acţiune în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii. De fapt, trebuie create condiţiile <strong>de</strong> bază care să fie<br />
favorabile nu numai industriei, dar şi muncitorilor nec<strong>al</strong>ificaţi, şi mai <strong>al</strong>es găsirea<br />
modului <strong>de</strong> a u<strong>ti</strong>liza mâna <strong>de</strong> lucru nec<strong>al</strong>ificată. Obţinerea unei compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţi ridicate<br />
nu trebuie să se sprijine pe nivelurile scăzute <strong>al</strong>e s<strong>al</strong>ariului, ci ea poate fi o reuşită<br />
numai datorită unei produc<strong>ti</strong>vităţi ridicate şi unei c<strong>al</strong>ificări <strong>de</strong> în<strong>al</strong>t nivel.<br />
În contextul noilor condiţii generate <strong>de</strong> fenomenul mondi<strong>al</strong>izării vieţii<br />
economice se evi<strong>de</strong>nţiază şi stabilirea unei legături strânse între tehnologie şi<br />
produc<strong>ti</strong>vitate. Astfel, în S.U.A., obţinerea unei creşteri economice generate <strong>de</strong><br />
tehnologie a fost recunoscută ca una din provocările cărora poli<strong>ti</strong>ca acestei ţări în<br />
favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii trebuie să le facă faţă. În acest context, este recomandată<br />
aplicarea unei poli<strong>ti</strong>ci tehnologice care privilegiază punerea la punct <strong>de</strong> proce<strong>de</strong>e şi<br />
produse noi, precum şi reconsi<strong>de</strong>rarea rolului şi locului tehnologiilor civile în raport cu<br />
tehnologiile militare, în sensul prepon<strong>de</strong>renţei celor civile. De asemenea, în Franţa,<br />
inovarea şi tehnologia, şi mai <strong>al</strong>es răspândirea lor, sunt consi<strong>de</strong>rate ca <strong>de</strong>terminante<br />
pentru rezultatele industriei. De fapt, tehnologia reprezintă unul din factorii esenţi<strong>al</strong>i ce<br />
trebuie avuţi în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> poli<strong>ti</strong>ca în favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii, impunându-se cu<br />
necesitate re<strong>al</strong>izarea următoarelor impera<strong>ti</strong>ve:<br />
➣ consolidarea ajutorului public în ceea ce priveşte cercetarea-<strong>de</strong>zvoltarea;<br />
➣ creşterea comenzilor publice pentru a favoriza punerea la punct <strong>de</strong><br />
tehnologii;<br />
➣ promovarea cercetării-<strong>de</strong>zvoltării prin măsuri <strong>de</strong> susţinere orizont<strong>al</strong>e;<br />
➣ facilitarea accesului la tehnologie pentru micile întreprin<strong>de</strong>ri;<br />
➣ consolidarea legăturilor dintre universităţi şi mediile <strong>de</strong> afaceri etc.<br />
În perioada contemporană, caracterizată prin schimbări tehnologice profun<strong>de</strong> şi<br />
rapi<strong>de</strong> şi printr-o complexitate crescândă a mecanismelor şi condiţiilor economice,<br />
tehnologia a <strong>de</strong>venit un factor important în <strong>de</strong>terminarea avantajelor compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve, prin<br />
faptul că generează compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate şi, în acelaşi <strong>ti</strong>mp, promovează creşterea şi<br />
<strong>de</strong>zvoltarea economică. În acest context, atât guvernele ţărilor <strong>de</strong>zvoltate, cât şi<br />
speci<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong>i din domeniul tehnologic încearcă, prin mijloace ins<strong>ti</strong>tuţion<strong>al</strong>e noi,<br />
protecţioniste, să limiteze factorii compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vi neproduc<strong>ti</strong>vi şi să protejeze economiile<br />
naţion<strong>al</strong>e. Aceste poli<strong>ti</strong>ci tehnologice protecţioniste includ o gamă completă <strong>de</strong> bariere,<br />
30<br />
OCDE, La compé<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vité industrielle, OCDE, Paris, 1996, p. 31<br />
116
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
în speci<strong>al</strong> netarifare, bazate pe principiul achiziţiilor naţion<strong>al</strong>e la care se adaugă şi <strong>al</strong>te<br />
măsuri specifice, cum ar fi:<br />
➢ subvenţionarea directă a <strong>de</strong>zvoltării tehnologice a producţiei şi a<br />
inst<strong>al</strong>aţiilor noi;<br />
➢ diverse forme <strong>de</strong> asistenţă financiară şi <strong>de</strong> acoperire a riscurilor pentru<br />
capit<strong>al</strong>ul implicat în exploatarea comerci<strong>al</strong>ă a noilor tehnologii, inst<strong>al</strong>aţii şi<br />
produse;<br />
➢ obiec<strong>ti</strong>ve industri<strong>al</strong>e re<strong>al</strong>izate prin colaborarea sectorului public cu cel<br />
privat;<br />
➢ sponsorizarea, <strong>de</strong> către Guvern, a infrastructurii cercetării şi <strong>de</strong>zvoltării<br />
industri<strong>al</strong>e şi acordarea <strong>de</strong> subvenţii la export.<br />
În comparaţie cu acţiunile <strong>de</strong> mare amploare din ţările <strong>de</strong>zvoltate, caracterizate<br />
prin intervenţii guvernament<strong>al</strong>e şi poli<strong>ti</strong>ci protecţioniste, în ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare,<br />
poli<strong>ti</strong>cile <strong>de</strong> subs<strong>ti</strong>tuire a importurilor şi a ac<strong>ti</strong>vităţilor <strong>de</strong> service, sunt încercări <strong>ti</strong>mi<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> protejare şi promovare a producţiei interne, mai <strong>al</strong>es în domeniul tehnologiilor<br />
tradiţion<strong>al</strong>e.<br />
Datorită implicaţiilor pe termen lung, cu efecte mul<strong>ti</strong>ple şi greu <strong>de</strong> an<strong>ti</strong>cipat,<br />
care afectează toate sectoarele economice, poli<strong>ti</strong>ca tehnologică este inclusă, mai <strong>al</strong>es în<br />
ţările <strong>de</strong>zvoltate, în poli<strong>ti</strong>ca glob<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
Impactul creării unei comunităţi tehnologice europene asupra compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii<br />
glob<strong>al</strong>e trebuie an<strong>al</strong>izat într-un context mai larg, ce inclu<strong>de</strong> dreptul <strong>de</strong> proprietate<br />
intelectu<strong>al</strong>ă, <strong>de</strong>zvoltarea tehnologică şi transferul <strong>de</strong> tehnologie, precum şi<br />
implementarea poli<strong>ti</strong>cii comunitare în domeniul standar<strong>de</strong>lor şi normelor tehnice.<br />
Implicaţiile Uniunii Europene asupra transferului <strong>de</strong> tehnologie, respec<strong>ti</strong>v<br />
dreptul <strong>de</strong> proprietate intelectu<strong>al</strong>ă, sunt diferite pentru diversele grupuri <strong>de</strong> ţări<br />
necomunitare. Rezultatul este influenţat <strong>de</strong> mai mulţi factori specifici: nivelul economic<br />
şi <strong>de</strong>zvoltarea tehnologică a ţării, compa<strong>ti</strong>bilitatea sistemului <strong>de</strong> protecţie a dreptului <strong>de</strong><br />
proprietate şi a transferului <strong>de</strong> tehnologie, contextul economico-soci<strong>al</strong> naţion<strong>al</strong>, puterea<br />
rela<strong>ti</strong>vă <strong>de</strong> negociere a părţilor şi inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţele comerci<strong>al</strong>e şi tehnologice. Totuşi,<br />
datorită existenţei unor similitudini, an<strong>al</strong>iza acestor implicaţii se re<strong>al</strong>izează, în gener<strong>al</strong>,<br />
pe trei grupe dis<strong>ti</strong>ncte <strong>de</strong> ţări:<br />
➤ Japonia, S.U.A. şi Europa Centr<strong>al</strong>ă;<br />
➤ ţări în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare (inclusiv ţările nou industri<strong>al</strong>izate);<br />
➤ ţări din estul Europei.<br />
În ul<strong>ti</strong>ma perioadă <strong>de</strong> <strong>ti</strong>mp (ul<strong>ti</strong>mele două <strong>de</strong>cenii), cea mai pronunţată<br />
caracteris<strong>ti</strong>că a strategiilor naţion<strong>al</strong>e din ţările <strong>de</strong>zvoltate a fost ex<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>rea <strong>al</strong>ianţelor şi<br />
co<strong>al</strong>iţiilor internaţion<strong>al</strong>e între marile companii. Aceste legături s-au manifestat sub<br />
diferite forme (societăţi mixte, licenţieri, subcontractări, cooperări în domeniul<br />
cercetării-<strong>de</strong>zvoltării etc.) şi au <strong>de</strong>venit un mijloc important <strong>al</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii glob<strong>al</strong>e,<br />
schimbând substanţi<strong>al</strong> structura comerţului internaţion<strong>al</strong>.<br />
În ceea ce priveşte poli<strong>ti</strong>ca <strong>de</strong> s<strong>ti</strong>mulare a cooperării europene în domeniul<br />
industriilor intensive în cercetare, aceasta are ca princip<strong>al</strong> obiec<strong>ti</strong>v creşterea<br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii firmelor europene, în speci<strong>al</strong> faţă <strong>de</strong> concurenţii din S.U.A. şi Japonia.<br />
Problema compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii industri<strong>al</strong>e şi a transferului <strong>de</strong> tehnologie este<br />
asociată, în mod firesc, cu dreptul <strong>de</strong> proprietate intelectu<strong>al</strong>ă. La nivel mul<strong>ti</strong>later<strong>al</strong>,<br />
interesele Uniunii Europene asupra princip<strong>al</strong>elor aspecte <strong>al</strong>e dreptului <strong>de</strong> proprietate<br />
117
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
coincid cu cele <strong>al</strong>e S.U.A. şi Japonia, existând diferenţe minore în abordarea acestui<br />
subiect, atât în cadrul negocierilor GATT/OMC, cât şi în cadrul WIPO 31 .<br />
Noua abordare a problemei tehnologiilor <strong>de</strong> vârf, precum şi subvenţiile<br />
acordate acestui domeniu, vor conduce la apariţia unor dispute comerci<strong>al</strong>e importante<br />
între ţările <strong>de</strong>zvoltate, mai <strong>al</strong>es în ramurile industri<strong>al</strong>e intensive în cercetare. Disputa<br />
dintre ţările <strong>de</strong>zvoltate şi cele în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, privind dreptul <strong>de</strong> proprietate<br />
intelectu<strong>al</strong>ă şi transferul <strong>de</strong> tehnologie, a trecut, la sfârşitul anilor '80, din cadrul<br />
organizaţiilor internaţion<strong>al</strong>e UNCTAD şi WIPO, la GATT/OMC, în cadrul grupului <strong>de</strong><br />
negociere TRIP 32 <strong>al</strong> Run<strong>de</strong>i Uruguay. Deşi, în confruntarea Nord-Sud mizele sunt mai<br />
mici, compara<strong>ti</strong>v cu disputele ţărilor <strong>de</strong>zvoltate în domeniul tehnologiilor <strong>de</strong> vârf,<br />
<strong>de</strong>osebirile în ceea ce priveşte protejarea proprietăţii intelectu<strong>al</strong>e existente între<br />
majoritatea ţărilor în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, pe <strong>de</strong> o parte, şi ţările <strong>de</strong>zvoltate, pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă<br />
parte, sunt mult mai mari. Astfel, din partea ţărilor în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare s-a înregistrat o<br />
anumită rezistenţă, aceste ţări preferând ca discuţiile din cadrul GATT/OMC să se<br />
concentreze pe aspecte ce privesc în<strong>de</strong>părtarea barierelor din domeniile tradiţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
comerţului, un<strong>de</strong> ele ar avea <strong>de</strong> câş<strong>ti</strong>gat.<br />
Compara<strong>ti</strong>v cu S.U.A., în ceea ce priveşte dreptul <strong>de</strong> proprietatea intelectu<strong>al</strong>ă,<br />
Uniunea Europeană a adoptat o a<strong>ti</strong>tudine mai conciliantă, urmărind, în princip<strong>al</strong>,<br />
aplicarea principiului naţiunii celei mai favorizate şi a tratamentului eg<strong>al</strong>. Potrivit<br />
poli<strong>ti</strong>cii comunitare, Uniunea Europeană a propus ca toate ţările membre <strong>al</strong>e<br />
GATT/OMC să a<strong>de</strong>re la Convenţia <strong>de</strong> la Paris asupra proprietăţii intelectu<strong>al</strong>e, iar acest<br />
tratament naţion<strong>al</strong> să fie aplicat la intrarea în vigoare a legii patentului.<br />
Deşi există multe ţări fără o lege a patentului, atenţia Uniunii Europene<br />
şi a celorl<strong>al</strong>te ţări <strong>de</strong>zvoltate este concentrată, în speci<strong>al</strong>, asupra ţărilor nou<br />
industri<strong>al</strong>izate, obiec<strong>ti</strong>vele iniţia<strong>ti</strong>velor <strong>de</strong> <strong>ti</strong>pul TRIP fiind <strong>de</strong> a preveni contrafacerile şi<br />
<strong>al</strong>te încălcări <strong>al</strong>e dreptului <strong>de</strong> proprietate intelectu<strong>al</strong>ă.<br />
În concepţia Uniunii Europene, un mijloc important <strong>de</strong> s<strong>ti</strong>mulare a<br />
compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii îl reprezintă implementarea unei poli<strong>ti</strong>ci comune <strong>de</strong> standardizare,<br />
testare şi cer<strong>ti</strong>ficare, care permite eliminarea barierelor tehnice din c<strong>al</strong>ea comerţului<br />
internaţion<strong>al</strong>. Poli<strong>ti</strong>ca comunitară pentru eliminarea barierelor tehnice se bazează pe<br />
două principii:<br />
➤ recunoaşterea mutu<strong>al</strong>ă a legislaţiilor, standar<strong>de</strong>lor şi a mijloacelor <strong>de</strong><br />
cer<strong>ti</strong>ficare a conformităţii;<br />
➤ armonizarea tehnică în contextul standardizării europene.<br />
Între cele două principii, există o anumită inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă, procesul <strong>de</strong><br />
armonizare a standar<strong>de</strong>lor naţion<strong>al</strong>e fiind simplificat pe baza recunoaşterii mutu<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
către ţările membre. Prin recunoaştere mutu<strong>al</strong>ă, ţările comunitare sunt obligate să<br />
accepte produsele re<strong>al</strong>izate şi/sau comerci<strong>al</strong>izate <strong>de</strong> <strong>al</strong>t stat membru <strong>al</strong> Uniunii<br />
Europene, inclusiv acele produse originare din ţări extracomunitare (dacă au fost<br />
comerci<strong>al</strong>izate leg<strong>al</strong> în orice <strong>al</strong>t stat membru). Se acceptă excepţii <strong>de</strong> la recunoaşterea<br />
mutu<strong>al</strong>ă, în cazul în care se poate <strong>de</strong>monstra că există mo<strong>ti</strong>ve temeinice, în gener<strong>al</strong><br />
privind protejarea mediului şi a sănătăţii populaţiei, ce impun adoptarea unor norme<br />
tehnice specifice acelei ţări.<br />
Promovarea standar<strong>de</strong>lor internaţion<strong>al</strong>e la nivel european se re<strong>al</strong>izează cu<br />
ajutorul a două organisme create în acest scop: Comitetul European <strong>de</strong> Standardizare<br />
31<br />
WIPO - World Intellectu<strong>al</strong> Property Organiza<strong>ti</strong>on (Organizaţia Mondi<strong>al</strong>ă pentru Proprietate Intelectu<strong>al</strong>ă)<br />
32<br />
TRIP - Tra<strong>de</strong> Related Aspects of Intellectu<strong>al</strong> Property Right (Aspecte comerci<strong>al</strong>e legate <strong>de</strong> drepturile <strong>de</strong><br />
proprietate intelectu<strong>al</strong>ă)<br />
118
Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
(CEN) şi Comitetul European <strong>de</strong> Standardizare Electrotehnică (CENELEC). În ul<strong>ti</strong>mii<br />
ani, standardizarea europeană, respec<strong>ti</strong>v crearea unui set comun <strong>de</strong> specificaţii<br />
tehnologice, s-a ex<strong>ti</strong>ns sensibil, datorită influenţei a doi factori specifici: direc<strong>ti</strong>vele<br />
Uniunii Europene <strong>de</strong> armonizare tehnică (componenta legisla<strong>ti</strong>vă) şi interesul<br />
producătorilor vest-europeni pentru u<strong>ti</strong>lizarea unor standar<strong>de</strong> uniforme (componenta<br />
voluntară). Dacă, pentru un anumit <strong>ti</strong>mp, se presupune că în domeniul tehnologiilor<br />
tradiţion<strong>al</strong>e vor con<strong>ti</strong>nua să predomine standar<strong>de</strong>le naţion<strong>al</strong>e, în domeniul tehnologiilor<br />
<strong>de</strong> vârf se înregistrează un proces ac<strong>ti</strong>v <strong>de</strong> elaborare şi promovare a unui sistem<br />
european <strong>de</strong> standardizare. Astfel, în sectoare precum informa<strong>ti</strong>ca, telecomunicaţiile,<br />
materi<strong>al</strong>e industri<strong>al</strong>e noi, standar<strong>de</strong>le au <strong>de</strong>venit mai curând o precondiţie pentru<br />
producţia industri<strong>al</strong>ă şi comerci<strong>al</strong>izarea produselor, <strong>de</strong>cât un rezultat <strong>al</strong> compe<strong>ti</strong>ţiei<br />
dintre producători. Potrivit concepţiei Uniunii Europene, este important ca, ori <strong>de</strong> câte<br />
ori este posibil, standardizarea noilor tehnologii să se efectueze la nivel european,<br />
pentru a se evita controlarea acestora prin diferite standar<strong>de</strong> naţion<strong>al</strong>e.<br />
Deşi abordarea teore<strong>ti</strong>că a procesului european <strong>de</strong> standardizare relevă<br />
avantajele prezentate <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizarea unor standar<strong>de</strong> europene comune, precum şi <strong>al</strong>e unui<br />
sistem comun <strong>de</strong> cer<strong>ti</strong>ficare, există totuşi posibilitatea creării unor bariere ar<strong>ti</strong>fici<strong>al</strong>e<br />
pentru producătorii extracomunitari, mai <strong>al</strong>es din ţările care nu beneficiază <strong>de</strong><br />
tratamente preferenţi<strong>al</strong>e. Rezervele exprimate <strong>de</strong> unele ţări se referă la faptul că, în<br />
procesul <strong>de</strong> armonizare a standar<strong>de</strong>lor, ţările comunitare au posibilitatea adoptării unor<br />
standar<strong>de</strong> europene noi, diferite <strong>de</strong> standar<strong>de</strong>le u<strong>ti</strong>lizate <strong>de</strong> producătorii externi, care pot<br />
îngrădi temporar accesul acestora în Uniunea Europeană, oferind, totodată, avantaje<br />
producătorilor interni.<br />
O concluzie gener<strong>al</strong>ă pentru ţările mai puţin favorizate, cum este şi România,<br />
este aceea că încorporarea <strong>de</strong> noi tehnologii în procesul produc<strong>ti</strong>v <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> nu numai <strong>de</strong><br />
disponibilitatea, c<strong>al</strong>itatea şi gradul <strong>de</strong> integrare a ofertei tehnologice cu cererea loc<strong>al</strong>ă,<br />
dar şi, ceea ce este foarte important, <strong>de</strong> mediul economic şi comerci<strong>al</strong>, inclusiv <strong>de</strong><br />
cultura antreprenori<strong>al</strong>ă şi <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> cooperare dintre agenţii socio-economici, adică<br />
<strong>de</strong> existenţa unui mediu care generează posibilităţi <strong>de</strong> difuzare rapidă a inovaţiilor în<br />
industriile prelucrătoare.<br />
În ceea ce priveşte unii factori structur<strong>al</strong>i, cum este dimensiune firmelor, se<br />
apreciază că firmele mici sunt <strong>de</strong>seori o sursă <strong>de</strong> inovare. În acelaşi <strong>ti</strong>mp, capacitatea<br />
lor <strong>de</strong> inovare are limite şi ele <strong>ti</strong>nd să nu poată dispune <strong>de</strong> suficiente resurse care sunt<br />
necesare pentru transformările tehnologice rapi<strong>de</strong> în pieţele glob<strong>al</strong>e care cunosc un<br />
proces <strong>de</strong> ex<strong>ti</strong>n<strong>de</strong>re importantă. De asemenea, firmele mici din România vor avea <strong>de</strong><br />
înfruntat o compe<strong>ti</strong>ţie acerbă cu ţările UE, care au posibilitatea <strong>de</strong> a impune standar<strong>de</strong><br />
privind viteza apariţiei inovaţiilor şi durata <strong>de</strong> viaţă a produselor.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re toate cele expuse, se poate aprecia că în industria prelucrătoare<br />
şi în domeniul tehnologic, princip<strong>al</strong>ele elemente, direcţii şi măsuri <strong>de</strong> poli<strong>ti</strong>că în<br />
favoarea compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vităţii sunt:<br />
➤ îmbunătăţirea c<strong>al</strong>ităţii şi diversificarea produselor, ca o orientare<br />
gener<strong>al</strong>ă la nivelul tuturor industriilor prelucrătoare;<br />
➤ mo<strong>de</strong>rnizarea fabricaţiei se va re<strong>al</strong>iza corespunzător cu necesităţile <strong>de</strong><br />
dotare în infrastructura energe<strong>ti</strong>că naţion<strong>al</strong>ă şi <strong>de</strong> menţinere şi amplificare a<br />
vânzărilor pe unele segmente <strong>de</strong> piaţă câş<strong>ti</strong>gate;<br />
➤ mo<strong>de</strong>rnizarea producţiei conform ul<strong>ti</strong>melor exigenţe ecologice pe plan<br />
mondi<strong>al</strong> şi, mai <strong>al</strong>es, celor impuse <strong>de</strong> legislaţia UE. O măsură importantă în acest<br />
sens, va fi adoptarea unor sisteme <strong>de</strong> eliminare a poluării <strong>de</strong> la sursă.<br />
119
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
➤ intensificarea u<strong>ti</strong>lizării sistemelor electronice şi a elementelor <strong>de</strong><br />
automa<strong>ti</strong>zare avansată ca şi trecerea treptată spre generaţia electronică şi spre<br />
industria informaţiei;<br />
➤ mo<strong>de</strong>rnizarea produselor şi proceselor tehnologice, în asociere cu<br />
firmele puternice din UE, în speci<strong>al</strong>, cu cele care <strong>de</strong>ţin know-how în domeniu;<br />
➤ introducerea şi amplificarea proceselor produc<strong>ti</strong>ve re<strong>al</strong>izate cu<br />
tehnologii avansate care permit majorarea volumului <strong>de</strong> vânzare pe segmente<br />
tradiţion<strong>al</strong>e sau noi <strong>al</strong>e pieţei externe;<br />
➤ intensificarea acţiunilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a unei game mai largi <strong>de</strong><br />
preocupări <strong>de</strong> cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare ca şi a inovării în domenii cum sunt:<br />
informaţia, infrastructura, echipamentul <strong>de</strong> laborator şi ecologic. Trebuie să se<br />
accentueze preocupările privind programele <strong>de</strong> instruire şi <strong>de</strong> c<strong>al</strong>ificare în noi<br />
ac<strong>ti</strong>vităţi, construirea <strong>de</strong> noi centre <strong>de</strong> cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare şi <strong>de</strong> transfer <strong>de</strong><br />
tehnologie.<br />
➤ majorarea cererii <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare în toate<br />
industriile prelucrătoare, mai <strong>al</strong>es, în domeniile <strong>de</strong> vârf <strong>al</strong>e ţărilor U.E.<br />
➤ crearea pieţei <strong>de</strong> producţie ş<strong>ti</strong>inţifică şi tehnologică printr-o abordare<br />
nouă, crea<strong>ti</strong>vă.<br />
Această orientare presupune, în primul rând, renunţarea la prescripţii poli<strong>ti</strong>ce<br />
standard şi adoptarea unor structuri administra<strong>ti</strong>ve suficient <strong>de</strong> flexibile pentru a<br />
răspun<strong>de</strong> problemelor economice re<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e industriei româneş<strong>ti</strong>. Totodată, trebuie să se<br />
re<strong>al</strong>izeze un parteneriat eficient între sectorul public şi cel privat.<br />
BIBLIOGRAFIE:<br />
1. Bari I. - <strong>Economi</strong>e mondi<strong>al</strong>ă, Editura Didac<strong>ti</strong>că şi Pedagogică, RA, Bucureş<strong>ti</strong>, 1997;<br />
2. Popescu-Bogdăneş<strong>ti</strong> C. -Progresul tehnic - factor <strong>de</strong> compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate, Tribuna<br />
<strong>Economi</strong>că nr. 9/1999<br />
3. Porter Michael E. - The Compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve Advantaje of Na<strong>ti</strong>ons, The Free Press, 1990;<br />
4. Porter Michael E. - Avantajul concurenţi<strong>al</strong>, Editura Teora, Bucureş<strong>ti</strong>, 2001<br />
5. x x x OCDE - La compé<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vité industrielle, OCDE, Paris, 1996;<br />
120
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
AUTOMATIZAREA TESTĂRII SOFTWARE ORIENTAT OBIECT<br />
121<br />
Lect. dr. Paul POCATILU<br />
Testarea este privită ca o componentă a majoră c<strong>al</strong>ităţii software-ului.<br />
Testarea completă a claselor este premisa reu<strong>ti</strong>lizării. Testarea software este<br />
necesară pentru asigurarea c<strong>al</strong>ităţii, dar este un proces scump, laborios<br />
consumând resurse materi<strong>al</strong>e şi umane. Caracteris<strong>ti</strong>cile programelor <strong>de</strong>zvoltate<br />
u<strong>ti</strong>lizând tehnologii orientate obiect se reflectă asupra testării acestora. În<br />
lucrare sunt an<strong>al</strong>izate posibilităţile <strong>de</strong> automa<strong>ti</strong>zare a procesului <strong>de</strong> testare în<br />
cadrul software orientat obiect, în speci<strong>al</strong> u<strong>ti</strong>lizând limbajul Java.<br />
Cuvinte cheie: testare software, c<strong>al</strong>itate, costuri, clase, obiecte, JUnit<br />
1 Introducere<br />
Testarea aplicaţiilor software complexe este un proces care se execută în<br />
condiţiile unei dotări cu echipamente şi instrumente <strong>de</strong> asistare.<br />
Este imposibil să se proce<strong>de</strong>ze la testarea completă a unui produs program<br />
re<strong>al</strong>izat pe o arhitectură <strong>de</strong> sistem <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul în condiţiile în care echipa <strong>de</strong> testare nu<br />
<strong>de</strong>ţine cel puţin aceleaşi <strong>ti</strong>pologii <strong>de</strong> resurse. Mai mult, problema<strong>ti</strong>ca an<strong>al</strong>izei automate<br />
a comportamentului unui produs software necesită existenţa unor instrumente<br />
speci<strong>al</strong>izate.<br />
Chiar dacă produsul program este elaborat în proces asistat, mul<strong>ti</strong>tudinea<br />
<strong>de</strong>ciziilor luate <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iş<strong>ti</strong> şi programatori poate conduce la rezultate fin<strong>al</strong>e (module,<br />
programe, structuri <strong>de</strong> fişiere) care se în<strong>de</strong>părtează <strong>de</strong> la cerinţele conţinute în<br />
specificaţii.<br />
Programarea orientată obiect presupune <strong>de</strong>finirea <strong>de</strong> clase şi obiecte,<br />
construirea <strong>de</strong> ierarhii, precum şi referirea obiectelor create. În cazul în care clasele sunt<br />
bine <strong>de</strong>finite, reu<strong>ti</strong>lizarea generează efecte pozi<strong>ti</strong>ve. Când clasele sunt sub<strong>de</strong>finite este<br />
necesară construirea <strong>de</strong> clase <strong>de</strong>rivate <strong>de</strong> completare. Când clasele sunt supra<strong>de</strong>finite<br />
apar restricţii <strong>de</strong> referire şi <strong>de</strong> reu<strong>ti</strong>lizare. Testarea completă a claselor este premisa<br />
reu<strong>ti</strong>lizării.<br />
Pentru <strong>de</strong>sfăşurarea procesului <strong>de</strong> testare în bune condiţii, trebuie să existe<br />
instrumente software corespunzătoare. Acestea fie trebuie achiziţionate <strong>de</strong> către firmă,<br />
fie sunt închiriate, fie se elaborează intern.<br />
În cazul testării software, automa<strong>ti</strong>zarea acestui proces are ca efect reducerea<br />
costurilor necesare efectuării testelor. Obiec<strong>ti</strong>vul testării asistate este acela <strong>de</strong> a garanta<br />
coerenţa procesului <strong>de</strong> testare, un grad ridicat <strong>de</strong> acoperire a testării funcţiilor din<br />
program şi re<strong>al</strong>izarea corelaţiilor posibile dintre funcţii.<br />
În [CHAN02] sunt prezentate nivelurile la care sunt testate programele<br />
orientate obiect:<br />
• nivel <strong>al</strong>goritmic; meto<strong>de</strong>le claselor sunt tratate in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt; aplicarea<br />
tehnicilor <strong>de</strong> testare clasice se re<strong>al</strong>izează fără probleme;<br />
• nivelul clasei; clasa este testată ca o en<strong>ti</strong>tate <strong>de</strong> sine stătătoare; sunt<br />
integrate meto<strong>de</strong>le care au fost testate la nivelul anterior;
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
• nivel <strong>de</strong> grup (cluster); testarea se concentrează asupra integrării claselor;<br />
se au în ve<strong>de</strong>re apelurile <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> efectuate între clase şi sincronizările dintre<br />
obiectele concurente;<br />
• nivel <strong>de</strong> sistem; sunt testate interacţiunile dintre grupurile <strong>de</strong> clase.<br />
În [SIEG96] este prezentată o metodă <strong>de</strong> testare ierarhică a aplicaţiilor software<br />
orientate obiect. Această metodă <strong>de</strong> testare se u<strong>ti</strong>lizează şi se construieşte pe baza unor<br />
tehnici <strong>de</strong> testare cunoscute, legate împreună într-un sistem <strong>de</strong> testare corespunzător.<br />
Metoda <strong>de</strong>fineşte şi aplică standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> testare pentru câteva niveluri <strong>al</strong>e<br />
componentelor software: obiecte, clase, componente <strong>de</strong> bază şi sisteme.<br />
2 Instrumente <strong>de</strong> asistare a testării<br />
Testarea asistată presupune existenţa unor instrumente (programe) pentru care<br />
programul <strong>de</strong> testat este intrare, iar ieşirile sunt rezultate prin care este apreciat<br />
comportamentul intrărilor. Aceste instrumente au rolul <strong>de</strong> a ordona exemplele <strong>de</strong> test,<br />
<strong>de</strong> a sistema<strong>ti</strong>za informaţiile privind modul în care se ac<strong>ti</strong>vează modulele programului<br />
<strong>de</strong> testat.<br />
Princip<strong>al</strong>ele instrumente software u<strong>ti</strong>lizate în procesul <strong>de</strong> testare sunt:<br />
• instrumente <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a testelor (medii <strong>de</strong> programare, medii<br />
speci<strong>al</strong>izate pentru scrierea <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> test);<br />
• instrumente pentru testarea automată (an<strong>al</strong>izoare <strong>de</strong> fişiere sursă, programe<br />
pentru rularea modulelor aflate în testare);<br />
• instrumente <strong>de</strong> culegere a datelor în <strong>ti</strong>mpul <strong>de</strong>rulării procesului <strong>de</strong> testare,<br />
precum şi pentru stocarea acestora.<br />
La ora actu<strong>al</strong>ă există o mul<strong>ti</strong>tudine <strong>de</strong> instrumente pentru asistarea testării, cum<br />
ar fi: instrumente <strong>de</strong> captare/redare, instrumente <strong>de</strong> execuţie automată a testelor,<br />
an<strong>al</strong>izoare <strong>de</strong> acoperire, generatoare <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong> test, generatoare <strong>de</strong> date <strong>de</strong> test,<br />
an<strong>al</strong>izoare logice/<strong>de</strong> complexitate, instrumente <strong>de</strong> trasare a erorilor şi instrumente<br />
pentru managementul testării.<br />
Instrumentele <strong>de</strong> captare/redare se u<strong>ti</strong>lizează pentru înregistrarea sesiunilor <strong>de</strong><br />
testare în fişiere script, permiţând repetarea acestora. Instrumentele permit efectuarea <strong>de</strong><br />
teste mul<strong>ti</strong>ple în manieră automată şi comparaţii asupra rezultatelor. Aceste<br />
instrumente sunt eficiente în testarea regresivă.<br />
Instrumentele <strong>de</strong> execuţie automată a testelor sunt asemănătoare instrumentelor<br />
<strong>de</strong> captare/redare, dar cazurile <strong>de</strong> test sunt specificate <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizator în fişiere script.<br />
Aceste instrumente îşi dove<strong>de</strong>sc eficienţa atunci când sunt teste multe şi acestea se<br />
execută <strong>de</strong> mai multe ori.<br />
An<strong>al</strong>izoarele <strong>de</strong> acoperire sunt folosite pentru ev<strong>al</strong>uarea gradului în care<br />
structura codului testat a fost acoperită prin cazurile <strong>de</strong> test. Aceste instrumente sunt<br />
u<strong>ti</strong>le pentru i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea secvenţelor <strong>de</strong> cod care nu au fost parcurse.<br />
Generatoarele <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong> test construiesc cazuri <strong>de</strong> test semnifica<strong>ti</strong>ve pe baza<br />
unor informaţii precum cerinţe, mo<strong>de</strong>le <strong>al</strong>e datelor, mo<strong>de</strong>le obiectu<strong>al</strong>e. Avantajul<br />
u<strong>ti</strong>lizării acestor instrumente este eliminarea redundanţei în testare, prin <strong>de</strong>terminarea<br />
cazurilor <strong>de</strong> test care asigură acoperirea cât mai mare a codului.<br />
Generatoarele <strong>de</strong> date <strong>de</strong> test servesc la popularea fişierelor şi bazelor <strong>de</strong> date<br />
în ve<strong>de</strong>rea testării. Popularea se face fie cu date <strong>al</strong>eatoare, fie cu date obţinute prin<br />
specificarea unor condiţii. Aceste instrumente se u<strong>ti</strong>lizează în gener<strong>al</strong> pentru volume<br />
mari <strong>de</strong> date necesare testărilor operaţion<strong>al</strong>e şi la capacitate maximă. În ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong><br />
122
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
cercetare a fost re<strong>al</strong>izat un generator <strong>de</strong> date <strong>de</strong> test pentru fişiere. Pe baza <strong>de</strong>scrierii<br />
<strong>ti</strong>purilor şi a domeniilor câmpurilor şi a numărului <strong>de</strong> ar<strong>ti</strong>cole <strong>de</strong> pentru test, se<br />
generează fişiere <strong>de</strong> test corespunzătoare.<br />
An<strong>al</strong>izoarele logice/<strong>de</strong> complexitate servesc la cuan<strong>ti</strong>ficarea complexităţii unor<br />
porţiuni <strong>de</strong> cod. Majoritatea instrumentelor <strong>de</strong> acest <strong>ti</strong>p oferă şi reprezentări grafice <strong>al</strong>e<br />
căilor posibile în structura codului. Sunt u<strong>ti</strong>le pentru <strong>de</strong>terminarea cazurilor <strong>de</strong> test<br />
necesare pentru a<strong>ti</strong>ngerea anumitor puncte din cod din ru<strong>ti</strong>ne complexe.<br />
Instrumentele pentru pregă<strong>ti</strong>rea codului sunt u<strong>ti</strong>lizate pentru an<strong>al</strong>iza<br />
programelor sursă supuse testării şi inserarea <strong>de</strong> apeluri <strong>de</strong> funcţii specifice pentru<br />
culegerea <strong>de</strong> informaţii în momentul în care programul este rulat.<br />
Instrumentele <strong>de</strong> trasare a erorilor permit ges<strong>ti</strong>unea informaţiilor privitoare la<br />
erorile <strong>de</strong>tectate, stadiul corectării lor şi centr<strong>al</strong>izarea acestor informaţii pentru<br />
urmărirea tendinţelor acestor <strong>de</strong>fecte. Pe baza tendinţelor observate se pot efectua<br />
îmbunătăţiri în procesele din ciclul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare software din cadrul organizaţiei.<br />
Instrumentele pentru managementul testării sunt u<strong>ti</strong>lizate la asistarea<br />
planificării şi organizării elementelor implicate în testare precum: fişiere script, cazuri<br />
<strong>de</strong> test, rapoarte <strong>de</strong> test şi rezultate obţinute.<br />
Instrumentele pentru execuţia simbolică vizează luarea în consi<strong>de</strong>rare a unor<br />
variabile şi operarea cu acestea, obţinându-se expresii agregat cu ajutorul cărora se<br />
controlează corec<strong>ti</strong>tudinea ev<strong>al</strong>uărilor.<br />
Pentru testarea funcţion<strong>al</strong>ă şi testarea structur<strong>al</strong>ă a programelor Java se<br />
u<strong>ti</strong>lizează instrumentele <strong>de</strong> asistare a testării Jakarta Cactus, HttpUnit şi JUnit. De<br />
asemenea există o serie <strong>de</strong> biblioteci <strong>de</strong> clase care se u<strong>ti</strong>lizează pentru testare (CppUnit,<br />
dotUnit), prin care este posibilă reu<strong>ti</strong>lizarea.<br />
Pentru aplicaţii scrise în limbajul Java, numărul <strong>de</strong> linii sursă şi complexitatea<br />
cicloma<strong>ti</strong>că se <strong>de</strong>termină cu ajutorul programului JMetric (www.jmetric.com).<br />
3 Cheltuieli pentru instrumente <strong>de</strong> asistare<br />
Cheltuielile <strong>de</strong> asistare includ:<br />
• cote părţi repar<strong>ti</strong>zate din amor<strong>ti</strong>zările pentru echipamente şi instrumente<br />
software u<strong>ti</strong>lizate;<br />
• cheltuieli pentru întreţinerea echipamentelor şi instrumentelor;<br />
• cheltuieli necesare an<strong>al</strong>izei <strong>de</strong> comportament <strong>al</strong> produsului pe baza datelor<br />
<strong>de</strong> test generate sau a rezultatelor testării rezultate în faze anterioare.<br />
Prin creşterea automa<strong>ti</strong>zării testării, în momentul achiziţionării instrumentelor şi<br />
pe o anumită perioadă se înregistrează cheltuieli mai mari (cheltuielile pentru<br />
instrumente şi cheltuieli pentru instruire în u<strong>ti</strong>lizarea acestora), însă acestea se vor<br />
amor<strong>ti</strong>za rapid prin scă<strong>de</strong>rea perioa<strong>de</strong>i necesare re<strong>al</strong>izării anumitor teste. Automa<strong>ti</strong>zarea<br />
va fi eficientă dacă se respectă etapele care trebuie urmate pentru trecerea <strong>de</strong> la testarea<br />
manu<strong>al</strong>ă la cea automa<strong>ti</strong>zată şi dacă se are în ve<strong>de</strong>re că nu toate testele pot fi<br />
automa<strong>ti</strong>zate.<br />
Preţurile instrumentelor <strong>de</strong> asistare automată a procesului <strong>de</strong> testare software<br />
variază între 500 şi 40.0000 USD, în funcţie <strong>de</strong> caracteris<strong>ti</strong>cile fiecărui instrument.<br />
Preţurile sunt date pentru un c<strong>al</strong>culator, un u<strong>ti</strong>lizator sau un anumit număr <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizatori.<br />
În cazul în care se iau mai multe produse pentru mai mulţi u<strong>ti</strong>lizatori sau mai multe<br />
c<strong>al</strong>culatoare, preţul creşte corespunzător.<br />
123
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
În condiţiile în care companiile producătoare <strong>de</strong> software din ţara noastră<br />
vizează obţinerea cer<strong>ti</strong>ficării ISO9003 în structura costului fin<strong>al</strong> <strong>al</strong> unui produs<br />
software, circa 20% trebuie să fie <strong>al</strong>ocat amor<strong>ti</strong>zării şi u<strong>ti</strong>lizării instrumentelor <strong>de</strong><br />
asistare a procesului <strong>de</strong> testare.<br />
În cazul automa<strong>ti</strong>zării procesului <strong>de</strong> testare apar cheltuieli mari legate <strong>de</strong><br />
achiziţia <strong>de</strong> instrumente specifice testării automate, precum şi <strong>de</strong> instruirea person<strong>al</strong>ului<br />
implicat în testare în scopul u<strong>ti</strong>lizării op<strong>ti</strong>me a instrumentelor. În <strong>ti</strong>mp însă se constată o<br />
scă<strong>de</strong>re a cheltuielilor <strong>de</strong> testare efectuate prin scă<strong>de</strong>rea efortului <strong>de</strong> testare.<br />
În [SILV02] este prezentată o situaţie din care rezultă avantajul îmbunătăţirii<br />
procesului <strong>de</strong> testare prin automa<strong>ti</strong>zare (tabelul 1).<br />
Tabelul 1 – Beneficiile aduse <strong>de</strong> automa<strong>ti</strong>zarea testării [SILV02]<br />
Procesul actu<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
testare<br />
124<br />
Procesul<br />
îmbunătăţit <strong>de</strong><br />
testare<br />
Costul testării 10000 USD 20000 USD<br />
Procentul <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperire a erorilor 70% 90%<br />
Erori <strong>de</strong>scoperite în testare 700 900<br />
Costul corectării erorii după testare 70000 USD 90000<br />
(100 USD/eroare)<br />
Erori <strong>de</strong>scoperite după lansarea<br />
300 100<br />
produsului<br />
Costul corectării erorilor după lansare 300000 USD 100000 USD<br />
(1000 USD/eroare)<br />
Costul tot<strong>al</strong> 380000 USD 210000 USD<br />
Beneficiul adus <strong>de</strong> procesul<br />
170000 USD<br />
îmbunătăţit <strong>de</strong> testare<br />
Inves<strong>ti</strong>ţia în noul proces <strong>de</strong> testare<br />
10000 USD<br />
Rata beneficiului 17 ori (1700%)<br />
Reu<strong>ti</strong>lizarea testelor în procesul <strong>de</strong> asistare a testării reprezintă o <strong>al</strong>tă mod<strong>al</strong>itate<br />
importantă <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re a costurilor asociate testării software. În [McGR97] se propune o<br />
tehnologie <strong>de</strong> testare (PACT) prin care se creează o ierarhie <strong>de</strong> clase <strong>de</strong> test, re<strong>al</strong>izată în<br />
par<strong>al</strong>el cu ierarhia claselor care se testează.<br />
4 Concluzii<br />
În cadrul claselor construite prin <strong>de</strong>rivare va fi nevoie să se testeze doar părţile<br />
care sunt noi. Acest lucru creşte semnifica<strong>ti</strong>v produc<strong>ti</strong>vitatea testării, precum şi<br />
produc<strong>ti</strong>vitatea programării şi proiectării.<br />
Moştenirea mul<strong>ti</strong>plă conduce la clasificări mai dificile, dar nu afectează<br />
categoriile în sine. Anumite mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> moştenire mul<strong>ti</strong>plă, din limbajul C++, <strong>de</strong>termină<br />
existenţa aceleiaşi superclase în două sau mai multe instanţe, în obiect, creând astfel<br />
mai mult <strong>de</strong>cât o metodă recursivă.<br />
Automa<strong>ti</strong>zarea testării programelor orientate obiect se re<strong>al</strong>izează facil la nivelul<br />
funcţion<strong>al</strong> u<strong>ti</strong>lizând bibliotecile <strong>de</strong>zvoltate pentru diferite limbaje <strong>de</strong> programare<br />
orientate obiect.
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
Bibliografie:<br />
[CHAN02] Chan, W. K., Chen T. Y., Tse, T. H. – An Overview of Integra<strong>ti</strong>on<br />
Tes<strong>ti</strong>ng Techniques of Object-Oriented Programs, Proceedings of the 2nd ACIS Annu<strong>al</strong><br />
Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Conference on Computer and Informa<strong>ti</strong>on Science, (ICIS 2002),<br />
Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Associa<strong>ti</strong>on for Computer and Informa<strong>ti</strong>on Science, Mt. Pleasant,<br />
Michigan, 2002<br />
[HUBE99] Huber, Jon T. – Efficiency and Effec<strong>ti</strong>veness Measures to Help<br />
Gui<strong>de</strong> the Business of Software Tes<strong>ti</strong>ng, Hewlett Packard Company, 1999<br />
[IVAN99] Ivan, Ion, Poca<strong>ti</strong>lu, Paul – Testarea Software Orientat Obiect,<br />
Editura Inforec, Bucureş<strong>ti</strong>, 1999<br />
[JONE86] Jones, Capers – Programming produc<strong>ti</strong>vity, McGraw-Hill Book<br />
Co., New York, 1986<br />
[KANE96] Kaner, Cem – Qu<strong>al</strong>ity Cost An<strong>al</strong>ysis: Benefit and Risks, Software<br />
QA, Volume 3, No. 1, 1996, p. 23<br />
[McGR97] McGregor, John D. – An overview of tes<strong>ti</strong>ng, Journ<strong>al</strong> of Object-<br />
Oriented Programming, January 1997.<br />
[MYER79] Myers, Glenford J. – The Art of Software Tes<strong>ti</strong>ng, John Wiley &<br />
Sons, New York, 1979<br />
[PATT01] Patton, Ron.– Software tes<strong>ti</strong>ng, SAMS Publishing House, USA,<br />
2001<br />
[PETE00] Peters, James F., Pedrycz, Witold – Software Engineering – An<br />
Engineering Approach, John Wiley & Sons, Inc, 2000<br />
[POCA02] Poca<strong>ti</strong>lu, Paul – Costurile testării software, în Informa<strong>ti</strong>ca<br />
<strong>Economi</strong>că vol. VI, nr. 1, 2002, pag. 90-93<br />
[POCA02a] Poca<strong>ti</strong>lu, Paul – Automated Software Tes<strong>ti</strong>ng Process, în Economy<br />
Informa<strong>ti</strong>cs, vol. II, nr. 1, 2002, pp. 97-99<br />
[PRES00] Pressman, Roger S. – Software Engineering – A Prac<strong>ti</strong><strong>ti</strong>oner’s<br />
Approach, European Adapta<strong>ti</strong>on Fifth Edi<strong>ti</strong>on, McGraw-Hill, 2000<br />
[SIEG96] Siegel, Shel, Object Oriented Software Tes<strong>ti</strong>ng: A Hierarchic<strong>al</strong><br />
Approach, Wiley Computer Publishing, 1996<br />
[SILV02] SilverMark – Sm<strong>al</strong>lt<strong>al</strong>k Tes<strong>ti</strong>ng Tips, SilverMark Inc.,<br />
presenta<strong>ti</strong>ons@silvermark.com, 2002<br />
[TEOD99] Teodorescu, Laurenţiu, Ivan, Ion – Managementul c<strong>al</strong>ităţii software,<br />
Editura Inforec, Bucureş<strong>ti</strong>, 1999<br />
125
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
CONSULTUL PRELIMINAR AL UNUI PACIENT INFORMATIC<br />
Asist. drd. Dan - Andrei Sitar –Tăut<br />
This paper is the first from a full-sized project which aims to inves<strong>ti</strong>gate<br />
the "he<strong>al</strong>th" state of a table supposed to be "ill". If our fear becomes true we must<br />
make an emergency "surgic<strong>al</strong>" interven<strong>ti</strong>on at the conceptu<strong>al</strong> schema level. The<br />
result of this interven<strong>ti</strong>on will be written in the diagnosis pa<strong>ti</strong>ent file. Then we<br />
sh<strong>al</strong>l show other medic<strong>al</strong> or paramedic<strong>al</strong> curing solu<strong>ti</strong>ons for our problem.<br />
The star<strong>ti</strong>ng point for our discussion is a re<strong>al</strong> table that contains the<br />
stu<strong>de</strong>nts’ evi<strong>de</strong>nce. First, it is presented the ini<strong>ti</strong><strong>al</strong> structure of this table. Then, in<br />
or<strong>de</strong>r to maintain a consistency in nota<strong>ti</strong>ons, some fields will be renamed. For<br />
avoiding the loss of any data, and <strong>al</strong>so for maintaining un<strong>de</strong>r control the size of<br />
the database, the domains’ ranges of a few fields should be re<strong>de</strong>fined with<br />
precau<strong>ti</strong>on. To rich the informa<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> containing of the database some new fields<br />
have to be ad<strong>de</strong>d. After rebuilding the structure we take a look to the containing.<br />
Missing data, inconsistency, redundancy, and the impossibility of unique<br />
i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>fica<strong>ti</strong>on at the tuple level are obvious signs for a sever disease.<br />
Cuvinte cheie<br />
Baze <strong>de</strong> date rela<strong>ti</strong>on<strong>al</strong>e, relaţii, tabele, norm<strong>al</strong>izare, redundanţă, inconsistenţă<br />
Introducere<br />
Lucrarea trebuie privită mai mult ca un exerciţiu, <strong>de</strong>cât ca un plan sistema<strong>ti</strong>c <strong>de</strong><br />
reproiectare a sistemului existent. Obiectul discuţiei este baza <strong>de</strong> date, nu aplicaţia care<br />
o ges<strong>ti</strong>onează. Nu voi vorbi <strong>de</strong> un mo<strong>de</strong>l abstract, teore<strong>ti</strong>c ci voi lua un exemplu clar,<br />
re<strong>al</strong>, apropiat <strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitatea didac<strong>ti</strong>că: baza <strong>de</strong> date a stu<strong>de</strong>nţilor înscrişi la Facultatea <strong>de</strong><br />
Ş<strong>ti</strong>inţe <strong>Economi</strong>ce din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, stu<strong>de</strong>nţi care<br />
urmează cursurile <strong>de</strong> zi. Scopul studiului nu este <strong>de</strong> a furniza o soluţie garantată pentru<br />
remedierea <strong>de</strong>ficienţelor <strong>de</strong> proiectare a bazei <strong>de</strong> date, eventu<strong>al</strong> întâlnite, nici <strong>de</strong><br />
implementare a unui sistem informa<strong>ti</strong>c revoluţionar. Sunt exprimate păreri person<strong>al</strong>e, o<br />
<strong>de</strong>zvoltare mai concretă şi mai elaborată a acestora ar putea fi întâlnită în cadrul tezei <strong>de</strong><br />
doctorat.<br />
Comunicare<br />
În baza <strong>de</strong> date ce conţine evi<strong>de</strong>nţa stu<strong>de</strong>nţilor – in<strong>ti</strong>tulată STUDENTI – avem<br />
următoarele rubrici (câmpuri):<br />
Nr. Denumire Explicaţii<br />
1 Nume Numele stu<strong>de</strong>ntului<br />
2 Ini<strong>ti</strong><strong>al</strong>a Iniţi<strong>al</strong>a tatălui<br />
3 Prenume Prenumele stu<strong>de</strong>ntului<br />
4 Sec<strong>ti</strong>a Secţia stu<strong>de</strong>ntului<br />
5 LinStud Limba <strong>de</strong> studiu<br />
6 AnStudiu Anul <strong>de</strong> studiu<br />
7 Media Media obţinută la admitere sau în anul <strong>de</strong> studiu prece<strong>de</strong>nt<br />
126
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
Nr. Denumire Explicaţii<br />
8 Grupa Grupa stu<strong>de</strong>ntului<br />
9 Seria Seria stu<strong>de</strong>ntului<br />
10 NrMatricol Numărul matricol (i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficator unic pentru stu<strong>de</strong>nţii unei facultăţi)<br />
11 CodNrP Cod numeric person<strong>al</strong> (i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficator unic pentru orice cetăţean român)<br />
12 DataNastere Data <strong>de</strong> naştere a stu<strong>de</strong>ntului<br />
13 AnNastere Anul naşterii<br />
14 LocNastere Loc<strong>al</strong>itatea nat<strong>al</strong>ă a stu<strong>de</strong>ntului<br />
15 JudNastere Ju<strong>de</strong>ţul în care s-a născut stu<strong>de</strong>ntul<br />
16 Sexul Sexul stu<strong>de</strong>ntului<br />
17 Na<strong>ti</strong>on<strong>al</strong>it Naţion<strong>al</strong>itatea stu<strong>de</strong>ntului<br />
18 DomicLoc<strong>al</strong> Loc<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> domiciliu<br />
19 DomicJud Ju<strong>de</strong>ţul <strong>de</strong> domiciliu<br />
20 Adresa Adresa stu<strong>de</strong>ntului (mai puţin loc<strong>al</strong>itatea şi ju<strong>de</strong>ţul)<br />
21 CodJ Codul ju<strong>de</strong>ţului<br />
22 Tara Ţara din care provine stu<strong>de</strong>ntul<br />
23 PrenumTata Prenumele tatălui<br />
24 PrenumMama Prenumele mamei<br />
25 Orf Indicator pentru stu<strong>de</strong>nţii orfani<br />
26 AdouaFac Indicator pentru stu<strong>de</strong>nţii care sunt la a doua facultate<br />
27 Observaţii Câmp <strong>de</strong> observaţii în care se trece dacă stu<strong>de</strong>ntul este bugetat sau cu<br />
taxă<br />
28 CuantTx Cuantumul taxei <strong>de</strong> şcolarizare, exprimată (probabil) în dolari<br />
Tabela STUDENTI conţine 3595 <strong>de</strong> înregistrări, ceea ce reprezintă numărul <strong>de</strong><br />
stu<strong>de</strong>nţi la zi înscrişi la Facultatea <strong>de</strong> Ş<strong>ti</strong>inţe <strong>Economi</strong>ce. Dimensiunea unui tuplu este<br />
<strong>de</strong> 303 octeţi, ceea ce înseamnă că zona <strong>de</strong> date a întregii tabele ocupă un spaţiu <strong>de</strong><br />
stocare <strong>de</strong> 1089825 octeţi. Mai introducem câteva câmpuri pentru o evi<strong>de</strong>nţă mai bună<br />
a stu<strong>de</strong>nţilor.<br />
Nr. Denumire Explicaţii<br />
29 FormaInv Forma <strong>de</strong> învăţământ: zi, fără frecvenţă, frecvenţă redusă, învăţământ la<br />
distanţă<br />
30 StareCiv Stare civilă<br />
31 Situa<strong>ti</strong>e Situaţia soci<strong>al</strong>ă a stu<strong>de</strong>ntului (venit mediu sub o anumită limită etc.)<br />
32 Alte Câmp u<strong>ti</strong>lizat pentru situaţii care nu sunt previzibile la momentul<br />
proiectării bazei <strong>de</strong> date<br />
Prin adăugarea acestor câmpuri, dimensiunea unui tuplu creşte <strong>de</strong> la 303 la 358,<br />
iar zona <strong>de</strong> date la 1265440 biţi.<br />
Re<strong>de</strong>finirea câmpurilor existente:<br />
Forma iniţi<strong>al</strong>ă Forma modificată<br />
Nr. Denumire Descriere Denumire Descriere<br />
1 Nume C(20) Nume C(20)<br />
2 Ini<strong>ti</strong><strong>al</strong>a C(7) Init C(7)<br />
3 Prenume C(25) Pren C(25)<br />
4 Sec<strong>ti</strong>a C(4) Sec<strong>ti</strong>a C(4)<br />
5 LinStud C(8) LinStud C(8)<br />
127
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Forma iniţi<strong>al</strong>ă Forma modificată<br />
6 AnStudiu C(1) AnStud C(1)<br />
7 Media N(5.2) Media N(4.2)<br />
8 Grupa C(3) Grupa C(3)<br />
9 Seria C(3) Seria C(1)<br />
10 NrMatricol C(4) Matricol C(4)<br />
11 CodNrP C(13) CNP C(13)<br />
12 DataNastere D(8) DataN D(8)<br />
13 AnNastere C(4) AnN C(4)<br />
14 LocNastere C(20) LocN C(20)<br />
15 JudNastere C(20) JudN C(20)<br />
16 Sexul C(1) Sex C(1)<br />
17 Na<strong>ti</strong>on<strong>al</strong>it C(2) Na<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> C(10)<br />
18 DomicLoc<strong>al</strong> C(20) LocD C(20)<br />
19 DomicJud C(20) JudD C(20)<br />
20 Adresa C(50) Adresa C(50)<br />
21 CodJ C(1) CodJudD N(2)<br />
22 Tara C(15) Tara C(15)<br />
23 PrenumTata C(17) PrenT C(20)<br />
24 PrenumMama C(17) PrenM C(20)<br />
25 Orf N(1) CodOrf N(1)<br />
26 AdouaFac C(1) CodFac N(1)<br />
27 Observa<strong>ti</strong>i C(8) ExplTaxa C(8)<br />
28 CuantTx C(3) Taxa N(4)<br />
29 FormaInv C(14)<br />
30 StareCiv C(12)<br />
31 Situa<strong>ti</strong>e C(10)<br />
32 Alte C(13)<br />
În gener<strong>al</strong> am redus <strong>de</strong>numirile câmpurilor. Se încearcă păstrarea unei<br />
consecvenţe în notaţii (exemplu: LocD, JudD, LocN, AnN – Loc = loc<strong>al</strong>itate, Jud =<br />
ju<strong>de</strong>ţ, D=domiciliu, N = naştere).<br />
Dimensiunea câmpului Media, <strong>de</strong>clarat ca fiind <strong>de</strong> <strong>ti</strong>p numeric, a fost redus <strong>de</strong><br />
la 5.2 la 4.2. De ce Tocmai datorită faptului că o reprezentare N(4.2) permite<br />
introducerea, fie a unei v<strong>al</strong>ori întregi pozi<strong>ti</strong>ve reprezentată pe maxim 4 caractere (0-<br />
9999), fie a unui număr re<strong>al</strong> <strong>de</strong> cel mult 4 caractere incluzând punctul zecim<strong>al</strong>. Or,<br />
pentru reprezentarea celei mai mari medii neîntregi posibilă – 9.99 – dimensiunea <strong>de</strong> 4<br />
este suficientă. Cu această ocazie am economisit un octet/tuplu, adică 3595 octeţi în<br />
tot<strong>al</strong>. În cazul în care câmpul Media ar fi admis şi v<strong>al</strong>ori nega<strong>ti</strong>ve mai era necesară<br />
<strong>al</strong>ocarea <strong>de</strong> memorie suplimentară pentru semn. Redimensionare spaţiului pentru<br />
atributul Media nu rămâne însă fără consecinţe. În Microsoft Visu<strong>al</strong> FoxPro<br />
operaţiunea <strong>de</strong> completare a mediilor va avea anumite par<strong>ti</strong>cularităţi:<br />
Orice medie v<strong>al</strong>idă poate fi introdusă dacă se u<strong>ti</strong>lizează o comandă REPLACE<br />
sau UPDATE;<br />
Media 10 NU poate fi introdusă manu<strong>al</strong> (prin intermediul unei ferestre<br />
BROWSE sau EDIT) în tabela STUDENTI, dacă aceasta este o tabelă izolată;<br />
Orice medie poate fi introdusă manu<strong>al</strong> dacă tabela este inclusă în cadrul unei<br />
baze <strong>de</strong> date şi folosind pentru câmpul Media un Input Mask 99.99.<br />
128
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
Câmpul Grupa a fost lăsat în reprezentarea iniţi<strong>al</strong>ă, C(3), chiar dacă ar fi fost<br />
suficientă o singură cifră (literă), <strong>de</strong> fapt chiar ul<strong>ti</strong>ma din cele 3. Simbolul grupei poate<br />
fi aflat prin concatenarea codului <strong>de</strong> secţie, cu anul şi grupa. De exemplu, grupa "823"<br />
reprezintă grupa 3, anul 2 din cadrul secţiei cu indica<strong>ti</strong>vul 8: "Informa<strong>ti</strong>că economică".<br />
O astfel <strong>de</strong> operaţiune însă este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> cos<strong>ti</strong>sitoare, mai <strong>al</strong>es pentru faptul că lucrăm<br />
cu şiruri <strong>de</strong> caractere.<br />
Câmpul Sex admite doar două v<strong>al</strong>ori: "Masculin" şi "Feminin". Ar fi putut fi<br />
<strong>de</strong>clarat şi <strong>de</strong> <strong>ti</strong>p Logic (Boolean), sau chiar Numeric – mai precis Integer(1) permiţând<br />
v<strong>al</strong>orile 0 sau 1. În gener<strong>al</strong> acesta e folosit în rapoarte, relevanţa maximă având-o doar<br />
prima literă: "M" sau "F". De aceea se recomandă <strong>de</strong>clararea C(1), pentru celel<strong>al</strong>te<br />
<strong>ti</strong>puri e necesară conversia pre<strong>al</strong>abilă în ve<strong>de</strong>rea afişării.<br />
Câmpul CodJudD (codul ju<strong>de</strong>ţului <strong>de</strong> domiciliu) a fost introdus în ve<strong>de</strong>rea<br />
codificării ju<strong>de</strong>ţelor cu scopul reducerii spaţiului <strong>de</strong> stocare. Astfel, în locul unui şir <strong>de</strong><br />
20 <strong>de</strong> caractere vom u<strong>ti</strong>liza doar 2 octeţi. Ţinând cont <strong>de</strong> faptul că avem mai multe<br />
câmpuri „greoaie” în această tabelă, o astfel <strong>de</strong> intervenţie este s<strong>al</strong>utară. În afară <strong>de</strong><br />
economia <strong>de</strong> 64710 octeţi pentru fiecare câmp <strong>de</strong> acest fel, se câş<strong>ti</strong>gă şi viteză <strong>de</strong><br />
execuţie, <strong>de</strong>oarece accesul la câmpuri numerice este mult mai rapid.<br />
Câmpurile PrenumeTata şi PrenumeMama, la o <strong>de</strong>clarare iniţi<strong>al</strong>ă drept şiruri<br />
<strong>de</strong> maxim 17 caractere nu a fost prea inspirată. Acest lucru a fost dovedit <strong>de</strong> unele<br />
v<strong>al</strong>ori care <strong>de</strong>păşeau aceste dimensiuni, spre exemplu: "Robert Iosif Virgil" <strong>de</strong> 19<br />
caractere, respec<strong>ti</strong>v " Elisabeta Paraschiva" <strong>de</strong> 20. Chiar dacă nu prea există mo<strong>ti</strong>ve<br />
obiec<strong>ti</strong>ve potrivit cărora prenumele părinţilor să fie mai mic <strong>de</strong>cât cel <strong>al</strong> copilului,<br />
consi<strong>de</strong>răm că o <strong>de</strong>clarare pe 20 <strong>de</strong> caractere este suficientă. Numele copilului este<br />
<strong>de</strong>clarat pe 25 <strong>de</strong> caractere. Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>c vorbind, dimensiunea prenumelor a crescut în <strong>ti</strong>mp<br />
mai <strong>de</strong>grabă datorită folosirii a din ce în ce mai multe prenume, <strong>de</strong>cât a prenumelor mai<br />
lungi. Cu toate acestea, în cazul nostru, prenumele stu<strong>de</strong>ntului este o informaţie mai<br />
relevantă <strong>de</strong>cât prenumele părintelui. Exceptăm anumite situaţii patologice precum<br />
aceea în care un părinte şi-a botezat copilul cu toate numele jucătorilor echipei<br />
Manchester United, cu antrenor cu tot; sau existenţa unor nume <strong>de</strong> dimensiunea<br />
numelui <strong>de</strong>functului preşedinte <strong>al</strong> Zairului: Mobutu Sese Seko Cucu Ngbendu Wa Za<br />
Banga.<br />
Câmpul Orf a fost înlocuit cu câmpul CodOrf, datorită faptului că pot exista<br />
stu<strong>de</strong>nţi orfani <strong>de</strong> un părinte sau <strong>de</strong> amândoi (lucru care poate fi luat în seamă la<br />
eventu<strong>al</strong>ele facilităţi soci<strong>al</strong>e), iar în cazul unor scrisori trimise părinţilor e indicat să se<br />
cunoască starea famili<strong>al</strong>ă exactă.<br />
Câmpul AdouaFac a fost înlocuit cu CodFac, un i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficator pentru stu<strong>de</strong>nţii<br />
care au terminat una sau mai multe facultăţi sau încă nu au terminat niciuna, însă<br />
frecventează în par<strong>al</strong>el mai multe, dacă sunt sau au fost bursieri la <strong>al</strong>te facultăţi etc.<br />
Câmpul ExplTaxa ne oferă informaţiile <strong>de</strong>scrip<strong>ti</strong>ve referitor la faptul că un<br />
stu<strong>de</strong>nt este "bugetat" sau plă<strong>ti</strong>tor <strong>de</strong> taxe, dacă este plă<strong>ti</strong>tor <strong>de</strong> taxe şi bursier, sau <strong>al</strong>te<br />
cazuri „financiare” speci<strong>al</strong>e.<br />
După aceste modificări, cu octeţii „câş<strong>ti</strong>gaţi” sau „pierduţi”, un tuplu are<br />
dimensiunea <strong>de</strong> 370 <strong>de</strong> octeţi, iar toate datele ocupă 1330150.<br />
În speranţa unor „câş<strong>ti</strong>guri” ulterioare vom mai introduce câteva câmpuri:<br />
Nr. Denumire Descriere Explicaţii<br />
33 CodSec<strong>ti</strong>e N(2) Codificarea numerică a secţiilor<br />
34 CodLinie N(1) Codificarea numerică a liniilor <strong>de</strong> studiu<br />
129
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Nr. Denumire Descriere Explicaţii<br />
35 CodLocN N(4) Codul loc<strong>al</strong>ităţii nat<strong>al</strong>e (poate fi consi<strong>de</strong>rat codul poşt<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
loc<strong>al</strong>ităţii respec<strong>ti</strong>ve)<br />
36 CodJudN N(2) Codul ju<strong>de</strong>ţului (se poate opta pentru codificarea naţion<strong>al</strong>ă<br />
sau o codificare internă)<br />
37 CodNat N(2) Codul naţion<strong>al</strong>ităţii<br />
38 CodLocD N(4) Codul loc<strong>al</strong>ităţii <strong>de</strong> domiciliu (i<strong>de</strong>m CodLocN)<br />
39 CodTara N(2) Codul ţării<br />
40 Orfan C(5) Descrie <strong>ti</strong>pul <strong>de</strong> orfan<br />
41 Facult C(10) Descrie facultăţile absolvite sau în curs <strong>de</strong> absolvire<br />
42 CodTaxa N(1) Codul taxei<br />
43 CodFormInv Codul Formei <strong>de</strong> învăţământ<br />
44 CodStarCiv N(1) Codul stării civile<br />
45 CodSit N(1) Codul situaţiei soci<strong>al</strong>e<br />
46 CodAlte N(1) Codul pentru <strong>al</strong>te caracteris<strong>ti</strong>ci neev<strong>al</strong>uate în momentul<br />
proiectării tabelei<br />
După adăugarea acestor noi 14 câmpuri dimensiunea unei linii a crescut la 406<br />
biţi, iar înregistrările ocupă acum 1459570 <strong>de</strong> octeţi. După gruparea câmpurilor, vom<br />
avea:<br />
Nr. Denumire Descriere<br />
1 CNP C(13)<br />
2 Nume C(20)<br />
3 Init C(7)<br />
4 Pren C(25)<br />
5 PrenT C(20)<br />
6 PrenM C(20)<br />
7 CodOrf N(1)<br />
8 Orfan C(5)<br />
9 CodSit N(1)<br />
10 Situa<strong>ti</strong>e C(10)<br />
11 DataN D(8)<br />
12 AnN C(4)<br />
13 CodLocN N(4)<br />
14 LocN C(20)<br />
15 CodJudN N(2)<br />
16 JudN C(20)<br />
17 Sex C(1)<br />
18 CodNat N(2)<br />
19 Na<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> C(10)<br />
20 CodStarCiv N(1)<br />
21 StareCiv C(12)<br />
22 CodTara N(2)<br />
23 Tara C(15)<br />
Nr. Denumire Descriere<br />
24 CodLocD N(4)<br />
25 LocD C(20)<br />
26 CodJudD N(2)<br />
27 JudD C(20)<br />
28 Adresa C(50)<br />
29 CodFac N(1)<br />
30 Facult C(10)<br />
31 Matricol C(4)<br />
32 CodFormInv N(1)<br />
33 FormaInv C(14)<br />
34 CodLinie N(1)<br />
35 LinStud C(8)<br />
36 CodSec<strong>ti</strong>e N(2)<br />
37 Sec<strong>ti</strong>a C(4)<br />
38 AnStud C(1)<br />
39 Grupa C(3)<br />
40 Seria C(1)<br />
41 Media N(4.2)<br />
42 CodTaxa N(1)<br />
43 Taxa N(4)<br />
44 ExplTaxa C(8)<br />
45 CodAlte N(1)<br />
46 Alte C(13)<br />
130
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
Ceea ce am făcut până acum n-a fost <strong>de</strong>cât o cizelare <strong>de</strong> suprafaţă a tabelei <strong>de</strong><br />
studiu. Am modificat numele unor atribute pentru menţinerea unei consecvenţe în<br />
notaţii, uneori am re<strong>de</strong>finit domeniile, iar <strong>al</strong>teori am inserat pur şi simplu noi câmpuri.<br />
Rezultatul obţinut a îmbogăţit conţinutul informaţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> tabelei STUDENTI. Cu toate<br />
acestea există aspecte importante, strâns legate <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţa stu<strong>de</strong>nţilor, însă cărora nu li<br />
s-a acordat nici o atenţie. Aşa ar fi (in)existenţa cat<strong>al</strong>ogului electronic. Chiar dacă avem<br />
46 <strong>de</strong> coloane în tabelă, nu putem să ş<strong>ti</strong>m ce notă a luat stu<strong>de</strong>ntul X la disciplina Y.<br />
Cat<strong>al</strong>oagele se ţin încă scrip<strong>ti</strong>c, iar obţinerea unor informaţii privind notele unui stu<strong>de</strong>nt<br />
<strong>de</strong>-a lungul anilor <strong>de</strong> studiu poate <strong>de</strong>veni o a<strong>de</strong>vărată odisee. De fapt, nici n-ar trebui să<br />
mergem atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte… Dacă privim puţin tabela şi din interior ne vom da seama că<br />
există probleme elementare pe care conţinutul nu poate să le acopere. Din datele pe care<br />
le avem nici măcar nu putem face i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>ficarea fiecărui tuplu în parte. O seamă <strong>de</strong><br />
v<strong>al</strong>ori nu sunt completate, chiar şi pentru acele câmpuri care emit pretenţii <strong>de</strong> cheie<br />
candidată. Există o serie <strong>de</strong> date care se bat cap în cap şi creează inconsistenţe în<br />
interiorul bazei <strong>de</strong> date. Există un focar <strong>de</strong> redundanţe datorate condiţionării v<strong>al</strong>orii<br />
anumitor câmpuri <strong>de</strong> către <strong>al</strong>te v<strong>al</strong>ori din <strong>al</strong>te câmpuri. Unele câmpuri sunt absolut<br />
inu<strong>ti</strong>le.<br />
Concluzii<br />
Situaţia este mult mai gravă <strong>de</strong>cât cre<strong>de</strong>am la început. Anom<strong>al</strong>iile <strong>de</strong><br />
actu<strong>al</strong>izare se simt în tabela STUDENTI ca la ele acasă. Deci, supoziţia cu privire la<br />
starea <strong>de</strong> „sănătate” a pacientului nu a fost <strong>de</strong>loc gratuită. Tabela este „bolnavă” cronic,<br />
iar conţinutul său autodistruc<strong>ti</strong>v cons<strong>ti</strong>tuie un element per<strong>ti</strong>nent <strong>de</strong> îngrijorare. Trebuie<br />
neapărat să facem ceva! Oare norm<strong>al</strong>izarea ar fi un „bisturiu” suficient <strong>de</strong> iscusit pentru<br />
remedierea problemei!<br />
Referinţe bibliografice:<br />
1. CONNOLLY, T.,<br />
Begg, C. şi Strachan,<br />
A.<br />
2. DOLLINGER,<br />
Robert<br />
– „Baze <strong>de</strong> date”, Editura Teora, Bucureş<strong>ti</strong>, ISBN 973-<br />
20-0601-3<br />
– „Baze <strong>de</strong> date şi ges<strong>ti</strong>unea tranzacţiilor”, Ediţia a<br />
V-a, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2001<br />
3. EVEREST, Gordon<br />
C.<br />
– "Database Management-Objec<strong>ti</strong>ves, System<br />
Func<strong>ti</strong>ons, and Administra<strong>ti</strong>on", McGraw-Hill, Inc.,<br />
1984, ISBN 0-07-019781-4<br />
4. FAGIN, R. – "A Norm<strong>al</strong> Form for Rela<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Databases That Is<br />
Based on Domains and Keys. ACM Transac<strong>ti</strong>ons on<br />
Databases Systems", Vol. 6, nr. 3, Septembrie 1981<br />
5. GARDARIN,<br />
Georges<br />
– "Bases <strong>de</strong> données: Les systemes et leurs langages",<br />
Ed. EYROLLES, Paris, 1984<br />
6. LANGER, Arthur M. – "An<strong>al</strong>ysis and Design of Informa<strong>ti</strong>on Systems", ed. a<br />
II-a, Springer-Verlang, New York, Inc., 2001, ISBN 0-<br />
387-95038-9<br />
7. MIRANDA, Serge, – "L'art <strong>de</strong>s bases <strong>de</strong> données: Les bases <strong>de</strong> données<br />
131
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
BUSTA, José-Maria rela<strong>ti</strong>onnelles", vol. 2, Ed. EYROLLES, Paris, 1986<br />
8. POPESCU, I. – „Mo<strong>de</strong>larea bazelor <strong>de</strong> date”, Editura Tehnică,<br />
Bucureş<strong>ti</strong>, 2001<br />
9. ŞOAVĂ, G. – „Sisteme informa<strong>ti</strong>ce pentru afaceri”, Ediţia a II-a,<br />
Editura Reprograph, Craiova, 2001, ISBN 973-8092-74-<br />
4<br />
10. Vincent, W. M. - "The Seman<strong>ti</strong>c Jus<strong>ti</strong>fica<strong>ti</strong>on for Norm<strong>al</strong> Forms in<br />
Rela<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Database Design", teză <strong>de</strong> doctorat, Monash<br />
University, Department of Computer Science,1994<br />
11. http://jaring.nmhu.edu/notes/Mis380/ch5.html – MIS380-Database Systems and<br />
Applica<strong>ti</strong>ons in Business – Chapter 5 - The Rela<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Mo<strong>de</strong>l and Norm<strong>al</strong>iza<strong>ti</strong>on<br />
12. http://sys<strong>de</strong>v.ucdavis.edu/WEBADM/document/td_en<strong>ti</strong>tyrel-rules.htm - En<strong>ti</strong>ty<br />
Rela<strong>ti</strong>onship Mo<strong>de</strong>ling Technique<br />
13. http://www.dmreview.com/master.cfmNavID=193&EdID=5251 – DM Review:<br />
The Dangerous Illusion Denorm<strong>al</strong>iza<strong>ti</strong>on, Performance and Integrity, Part 1<br />
14. http://www.infoadvisors.com/CIPS/Logic<strong>al</strong>ERD.htm - CIPS Speaker's Bank<br />
Logic<strong>al</strong> Data Mo<strong>de</strong>l<br />
15. http://www.nmnh.si.edu/cris/tmintroduc<strong>ti</strong>on.html - Logic<strong>al</strong> Data Mo<strong>de</strong>l for<br />
Museum Collec<strong>ti</strong>ons Transac<strong>ti</strong>on Management<br />
16. http://www.utexas.edu/cc/database/datamo<strong>de</strong>ling/rm/rm7.html – ITS Database<br />
Services - Advanced Norm<strong>al</strong>iza<strong>ti</strong>on<br />
17. http://www.uwp.edu/aca<strong>de</strong>mic/mis/b<strong>al</strong>dwin/norm<strong>al</strong>.htm – A Well Designed<br />
Rela<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Database<br />
18. http://www2.bus.orst.edu/faculty/brownc/lectures/db_tutor/Norm<strong>al</strong>_Forms.htm -<br />
Norm<strong>al</strong>iza<strong>ti</strong>on and Schema Design<br />
132
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
SECTORUL PUBLIC DE INFORMAŢII – RESURSĂ ECONOMICĂ<br />
Lect.dr. Marian STOICA<br />
Knowledge based economy have a powerful impact over the life of<br />
everybody. Because in the same <strong>ti</strong>me, this kind of economy improves the qu<strong>al</strong>ity<br />
of ci<strong>ti</strong>zens’ life, it can be a very strong <strong>de</strong>veloping engine, compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve s<strong>ti</strong>mulator<br />
and can create new places of work in new jobs. One of the most important<br />
components of such digit<strong>al</strong> economy is the public informa<strong>ti</strong>on sector, who can be<br />
a very important economic resource for any country.<br />
Keywords: knowledge based economy, digit<strong>al</strong> economy, informa<strong>ti</strong>on and<br />
communica<strong>ti</strong>on technology (ICT), public informa<strong>ti</strong>on sector, business<br />
informa<strong>ti</strong>on.<br />
Introducere<br />
Virtu<strong>al</strong>izarea, digi<strong>ti</strong>zarea, mondi<strong>al</strong>izarea, glob<strong>al</strong>izarea şi economia bazată pe<br />
cunoaştere au un impact tot mai puternic asupra vieţii tuturor. Societatea informaţion<strong>al</strong>ă<br />
poate cons<strong>ti</strong>tui un motor puternic pentru <strong>de</strong>zvoltare, compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitate şi creare <strong>de</strong> locuri<br />
<strong>de</strong> muncă, îmbunătăţind în acelaşi <strong>ti</strong>mp c<strong>al</strong>itatea vieţii cetăţenilor. În acest sens, planul<br />
<strong>de</strong> acţiune eEuropa 2002 - O societate informaţion<strong>al</strong>ă pentru toţi – aprobat în iunie<br />
2000 <strong>de</strong> către ţările membre <strong>al</strong>e Uniunii Europene, stabileşte ţinte concrete pentru a<br />
introduce complet Europa în era digit<strong>al</strong>ă. În planul <strong>de</strong> acţiune, sectorul public <strong>de</strong><br />
informaţii este <strong>de</strong>semnat ca una din problemele care vor fi vizate.<br />
Conţinutul sectorului public <strong>de</strong> informaţii<br />
În orice stat, informaţiile financiare şi <strong>de</strong> afaceri sunt colectate în câteva<br />
ministere şi organizaţii din sectorul public. Registrele <strong>de</strong> companii, cerute prin lege <strong>de</strong><br />
majoritatea ţărilor, sunt întreţinute <strong>de</strong> sectorul public. Informaţiile leg<strong>al</strong>e (în par<strong>ti</strong>cular<br />
cele referitoare la legislaţie şi jurispru<strong>de</strong>nţă) şi informaţiile administra<strong>ti</strong>ve reprezintă,<br />
prin excelenţă, sectorul public <strong>de</strong> informaţii. În mod obişnuit, oficiile pentru invenţii şi<br />
patente fac parte din sectorul public. Informaţiile ş<strong>ti</strong>inţifice, tehnice, cultur<strong>al</strong>e şi<br />
medic<strong>al</strong>e sunt colectate în mod exclusiv <strong>de</strong> către ins<strong>ti</strong>tuţiile publice <strong>de</strong> cercetare şi <strong>de</strong><br />
către arhivele publice. De asemenea, informaţiile geografice relevante pentru turism şi<br />
transporturi (hărţi, situaţia drumurilor, podurilor şi căilor <strong>de</strong> acces) sunt disponibile la<br />
agenţiile din sectorul public. Informaţiile turis<strong>ti</strong>ce sunt împărţite şi publicate <strong>de</strong> către<br />
componente <strong>al</strong>e sectorului public la diferite niveluri <strong>al</strong>e guvernului.<br />
Îmbunătăţirea u<strong>ti</strong>lizării sectorului public <strong>de</strong> informaţii poate transforma această<br />
resursă într-un capit<strong>al</strong> v<strong>al</strong>oros pentru cetăţeni, dar şi pentru mediul <strong>de</strong> afaceri şi<br />
administraţie. Cetăţenii şi firmele pot avea mari beneficii din transpunerea pe Internet a<br />
sectorului public <strong>de</strong> informaţii. Aceasta facilitează comunicarea cu administraţiile<br />
publice şi are posibilitatea <strong>de</strong> a le spori par<strong>ti</strong>ciparea la procesul <strong>de</strong>mocra<strong>ti</strong>c.<br />
În acelaşi <strong>ti</strong>mp, sectorul public <strong>de</strong> informaţii are un potenţi<strong>al</strong> economic<br />
consi<strong>de</strong>rabil. Acesta reprezintă baza esenţi<strong>al</strong>ă a majorităţii produselor digit<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
informare şi se poate transforma în materie primă pentru noi servicii şi, în par<strong>ti</strong>cular,<br />
pentru Internet.<br />
133
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Îmbunătăţirea condiţiilor pentru u<strong>ti</strong>lizarea comerci<strong>al</strong>ă a sectorului public <strong>de</strong><br />
informaţii coinci<strong>de</strong> cu concluziile Consiliului Europei <strong>de</strong> la Stocholm (mar<strong>ti</strong>e 2001),<br />
care cer stabilirea “unor bune condiţii pentru crearea unui conţinut european mul<strong>ti</strong>lingv<br />
pentru serviciile electronice”.<br />
Recunoscând importanţa sectorului public <strong>de</strong> informaţii pentru viaţa<br />
<strong>de</strong>mocra<strong>ti</strong>că şi civică, trebuie să surprin<strong>de</strong>m corect aspectele economice şi elementele<br />
pieţelor interne <strong>al</strong>e sectorului public <strong>de</strong> informaţii. Exploatarea sectorului public <strong>de</strong><br />
informaţii ca resursă economică se poate face numai în <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> accesul la<br />
informaţie. În acest sens se pot i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>fica două direcţii princip<strong>al</strong>e:<br />
• Experimentare şi di<strong>al</strong>og: cat<strong>al</strong>izează <strong>de</strong>zvoltările prin sprijinirea proiectelor şi<br />
simularea schimbului <strong>de</strong> experienţă în întreaga lume;<br />
• Cadrul legisla<strong>ti</strong>v: o armonizare minimă a condiţiilor pentru exploatarea<br />
comerci<strong>al</strong>ă a sectorului public <strong>de</strong> informaţii la nivel glob<strong>al</strong>.<br />
Sectorul public <strong>de</strong> informaţii - resursă importantă<br />
Sectorul public <strong>de</strong> informaţii este princip<strong>al</strong>a resursă <strong>de</strong> conţinut care <strong>de</strong>ţine un<br />
vast potenţi<strong>al</strong> economic. Instrumentele societăţii informaţion<strong>al</strong>e permit posibilităţi<br />
mul<strong>ti</strong>ple <strong>de</strong> combinare a datelor provenite din diverse surse şi <strong>de</strong> transformare a<br />
acestora în produse şi servicii cu v<strong>al</strong>oare adăugată. Sectorul public <strong>de</strong> informaţii<br />
reprezintă materia primă pentru acest <strong>ti</strong>p <strong>de</strong> aplicaţii, cons<strong>ti</strong>tuindu-se într-o re<strong>al</strong>ă şi<br />
importantă resursă economică.<br />
Zonele <strong>de</strong> interes sunt reprezentate <strong>de</strong> informaţiile geografice, <strong>de</strong> cele<br />
referitoare la trafic şi la afaceri, dar şi <strong>de</strong> datele economice şi soci<strong>al</strong>e. De exemplu,<br />
informaţiile geografice sunt vit<strong>al</strong>e pentru aplicaţiile prin satelit (cum sunt sistemele <strong>de</strong><br />
navigare pentru automobile), segment <strong>de</strong> piaţă pentru care sunt aşteptate creşteri<br />
semnifica<strong>ti</strong>ve.<br />
Cercetările efectuate sugerează că 15-25% din tot<strong>al</strong>ul datelor cerute <strong>de</strong> comerţul<br />
electronic se bazează pe informaţiile din sectorul public. Vorbim <strong>de</strong>ci <strong>de</strong>spre un capit<strong>al</strong><br />
important care are un potenţi<strong>al</strong> <strong>de</strong> creştere substanţi<strong>al</strong> şi care în viitor poate <strong>de</strong>veni un<br />
factor important în <strong>de</strong>zvoltarea sectoarelor <strong>de</strong> conţinut (<strong>de</strong> informaţii).<br />
Industriile <strong>de</strong> conţinut au <strong>de</strong>ja o mărime consi<strong>de</strong>rabilă, es<strong>ti</strong>mată la 433 mld<br />
EURO (conform Observatorului European pentru Tehnologia Informaţiei, 2001) sau<br />
5% din produsul intern brut <strong>al</strong> Uniunii Europene, luând-o înaintea sectoarelor <strong>de</strong><br />
telecomunicaţii şi <strong>de</strong> hardware şi software (figura 1). Aceasta înseamnă patru milioane<br />
<strong>de</strong> europeni angajaţi în sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC).<br />
Producţia <strong>de</strong> informaţii s-a transformat rapid în creatoare <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă şi va<br />
con<strong>ti</strong>nua să se <strong>de</strong>zvolte în această direcţie.<br />
În SUA, accesul la informaţiile fe<strong>de</strong>r<strong>al</strong>e guvernament<strong>al</strong>e şi reu<strong>ti</strong>lizarea acestora<br />
sunt permise prin intermediul unui cadru legisla<strong>ti</strong>v clar şi simplu. Cetăţenii şi oamenii<br />
<strong>de</strong> afaceri au dreptul să acceseze electronic informaţiile şi au posibilităţi ex<strong>ti</strong>nse <strong>de</strong><br />
reu<strong>ti</strong>lizare a acestora pentru scopuri comerci<strong>al</strong>e (prin intermediul Legii liberei<br />
informări, amendată în 1996 cu Legea liberei informări electronice). În sectorul<br />
informaţiilor publice nu există/nu se aplică legea copyright-ului şi nu există restricţii <strong>de</strong><br />
reu<strong>ti</strong>lizare. În plus, taxele pentru reu<strong>ti</strong>lizare sunt limitate <strong>de</strong> cele mai multe ori la<br />
costurile margin<strong>al</strong>e <strong>de</strong> reproducere şi diseminare.<br />
Posibilităţile extensive <strong>de</strong> reu<strong>ti</strong>lizare din SUA au <strong>de</strong>schis c<strong>al</strong>ea către o piaţă a<br />
informaţiilor bazată pe sectorul public <strong>de</strong> informare, care este es<strong>ti</strong>mată a fi <strong>de</strong> cinci ori<br />
mai mare <strong>de</strong>cât piaţa. Industriile americane princip<strong>al</strong>e din domeniu au înregistrat în<br />
134
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
ul<strong>ti</strong>mii şase ani ritmuri <strong>de</strong> creştere <strong>de</strong> 10-30%. În SUA, <strong>de</strong>zbaterile au trecut <strong>de</strong> la<br />
probleme legate <strong>de</strong> acces, copyright şi distribuţie la probleme cum sunt implementarea<br />
unor întrebări <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iate, meto<strong>de</strong> comune şi creşterea exploatării sectorului glob<strong>al</strong> public<br />
<strong>de</strong> informaţii (rezultate <strong>al</strong>e unui studiu făcut pentru Comisia Europeană <strong>de</strong> către Pira<br />
Interna<strong>ti</strong>on<strong>al</strong>, cu privire la exploatarea comerci<strong>al</strong>ă a sectorului public <strong>de</strong> informaţii, în<br />
octombrie 2000).<br />
Sectoare <strong>de</strong> conţinut Telecomunicaţii Hardware&Software<br />
212<br />
433<br />
254<br />
Fig. 1. Piaţa europeană <strong>de</strong> TIC (mld EURO)<br />
În prezent, în Europa, posibilităţile <strong>de</strong> exploatare sunt limitate iar legile din<br />
această zonă sunt <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi clare şi consistente în oricare din ţările Uniunii<br />
Europene. Provocarea pentru Uniunea Europeană constă în crearea unor condiţii mai<br />
bune <strong>de</strong> exploatare, care ar duce la creşterea explozivă a ac<strong>ti</strong>vităţii economice şi la<br />
crearea <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă. În schimb, noile produse <strong>de</strong> informare cu v<strong>al</strong>oare adăugată<br />
vor avea un impact economic pozi<strong>ti</strong>v, contribuind la creşterea eficienţei şi la mai buna<br />
fundamentare a <strong>de</strong>ciziilor.<br />
Odată cu <strong>de</strong>zvoltarea Internetului, guvernele au început să cerceteze modul în<br />
care îşi pot maximiza v<strong>al</strong>oarea resurselor <strong>de</strong> informaţii pe care le <strong>de</strong>ţin. Câteva state<br />
membre (cum sunt Marea Britanie, Franţa, Olanda şi Danemarca) au re<strong>al</strong>izat importanţa<br />
economică şi soci<strong>al</strong>ă a acestei probleme şi şi-au îmbunătăţit (sau sunt pe c<strong>al</strong>e să-şi<br />
îmbunătăţească) cadrul leg<strong>al</strong> care permite u<strong>ti</strong>lizarea extensivă a sectorului public <strong>de</strong><br />
informaţii. Ei au în ve<strong>de</strong>re faptul că exploatarea mai largă a sistemului conduce la<br />
creşterea economică prin sporirea veniturilor directe adusă <strong>de</strong> comerci<strong>al</strong>izarea<br />
informaţiilor.<br />
În acest moment, acţiunile din domeniul sectorului public <strong>de</strong> informaţii nu sunt<br />
coerente la nivelul Uniunii Europene. Rezultatul îl cons<strong>ti</strong>tuie disparităţile existente la<br />
nivelul prac<strong>ti</strong>cilor din statele membre, care se pot amplifica, complicând astfel situaţia<br />
industriilor <strong>de</strong> informare care operează între graniţele naţion<strong>al</strong>e.<br />
135
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
Impactul pe piaţa europeană <strong>de</strong> informaţii<br />
Viitoarea integrare a economiilor europene şi <strong>de</strong>zvoltarea Internetului prin radio<br />
vor conduce la creşterea cererii <strong>de</strong> produse <strong>de</strong> informare pan-europene (servicii turis<strong>ti</strong>ce<br />
prin telefonie mobilă, servicii europene <strong>de</strong> informaţii privind afacerile etc.). Înfiinţarea<br />
produselor sau serviciilor pan-europene bazate pe datele din sectorul public este o<br />
problemă provocatoare. Regulile şi prac<strong>ti</strong>cile pentru reu<strong>ti</strong>lizarea datelor sunt diferite <strong>de</strong><br />
la ţară la ţară sau nu sunt clare. Dificultăţile dintr-una sau două ţări pot împiedica<br />
re<strong>al</strong>izarea unui produs european viabil.<br />
Un serviciu <strong>de</strong> informaţii bazat pe oficii <strong>de</strong> turism, date <strong>de</strong>spre trafic şi/sau date<br />
<strong>de</strong>spre mediu care se opresc la graniţă îşi vor pier<strong>de</strong> foarte mult din u<strong>ti</strong>litate. Acestea au<br />
un efect clar pe piaţa europeană, <strong>de</strong>oarece nesiguranţa condiţiilor <strong>de</strong> u<strong>ti</strong>lizare a datelor<br />
împiedică firmele să înceapă exploatarea sectorului public <strong>de</strong> informaţii din mai multe<br />
ţări.<br />
Acest lucru este v<strong>al</strong>abil în speci<strong>al</strong> pentru întreprin<strong>de</strong>rile mici şi mijlocii, care<br />
dacă nu-şi permit să suporte inves<strong>ti</strong>ţii majore pot fi scoase <strong>de</strong> pe piaţă. Un set minim <strong>de</strong><br />
reguli comune ar putea reduce această nesiguranţă şi ar permite înfiinţarea unor produse<br />
europene. Totodată ar putea facilita sarcinile sectorului public <strong>de</strong> informaţii prin<br />
înfiinţarea unor poli<strong>ti</strong>ci referitoare la cererile <strong>de</strong> reu<strong>ti</strong>lizare a informaţiei.<br />
Compara<strong>ti</strong>v, este evi<strong>de</strong>nt că firmele americane au un avantaj faţă <strong>de</strong><br />
concurentele lor europene. Ele pot u<strong>ti</strong>liza cu uşurinţă sectorul public <strong>de</strong> informaţii prin<br />
produsele cu v<strong>al</strong>oare adăugată existente pe piaţă, care stau la baza unor creşteri viitoare.<br />
Beneficiile acestor produse pot fi inves<strong>ti</strong>te în noi firme, asocieri sau speculaţii, care pot<br />
conduce la sporirea avantajelor. Acest fenomen se repetă pe scară mică la nivelul pieţei<br />
<strong>de</strong> informaţii din interiorul Europei. În statele membre în care exploatarea sectorului <strong>de</strong><br />
informaţii este rela<strong>ti</strong>v simplă, companiile <strong>de</strong> informare pot să u<strong>ti</strong>lizeze acest factor<br />
pentru a câş<strong>ti</strong>ga un avantaj în faţa compe<strong>ti</strong>torilor din <strong>al</strong>te ţări membre care nu<br />
beneficiază <strong>de</strong> condiţii asemănătoare pe piaţa lor internă.<br />
Impactul transmiterii pe piaţa europeană<br />
Disponibilitatea produselor <strong>de</strong> informare sigure (<strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re) din diferitele ţări<br />
membre este vit<strong>al</strong>ă pentru toate firmele care operează pe plan internaţion<strong>al</strong>. De<br />
exemplu, în<strong>al</strong>ta c<strong>al</strong>itate a informaţiilor din administraţie, circulaţie, inves<strong>ti</strong>ţii, mediu etc.<br />
pot produce diferenţieri în cazul în care se oferă bunuri şi servicii în <strong>al</strong>te ţări membre.<br />
Disponibilitatea acestor informaţii este importantă, <strong>de</strong> asemenea, şi pentru cetăţenii care<br />
doresc să-şi exercite drepturile. Dificultăţile în exploatarea sectorului public <strong>de</strong><br />
informaţii au efecte nega<strong>ti</strong>ve asupra întregii pieţe interne.<br />
Condiţii <strong>de</strong> exploatare divergente şi nesigure<br />
Care sunt barierele care împiedică exploatarea sectorului public <strong>de</strong> informaţii la<br />
nivel european În prac<strong>ti</strong>că există câteva <strong>ti</strong>puri <strong>de</strong> bariere care rezultă din diferenţele<br />
regulilor şi prac<strong>ti</strong>cilor la nivelul administraţiei:<br />
• diferenţele în <strong>ti</strong>mpul <strong>de</strong> răspuns;<br />
• refuzul <strong>de</strong> a transmite informaţiile în format digit<strong>al</strong> (sau într-un format digit<strong>al</strong><br />
specific pre<strong>de</strong>finit);<br />
• necesitatea <strong>de</strong> a dovedi că firma <strong>de</strong> informaţii este interesată în mod direct <strong>de</strong><br />
informaţii (nejus<strong>ti</strong>ficată <strong>de</strong> regulile care se referă la protecţia datelor);<br />
• afacerile exclusive care există <strong>de</strong>ja între firmele publice şi private;<br />
• necesitatea consultării informaţiei la faţa locului.<br />
136
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
O <strong>al</strong>tă barieră în c<strong>al</strong>ea exploatării sectorului public <strong>de</strong> informaţii ca resursă<br />
economică o reprezintă preţul. Multe companii nu consi<strong>de</strong>ră faptul că trebuie să<br />
plătească informaţiile ca pe o mare problemă. Există diferenţe semnifica<strong>ti</strong>ve între preţul<br />
pentru acelaşi fel <strong>de</strong> informaţii, lucru care arată că statele membre u<strong>ti</strong>lizează reguli şi<br />
criterii diferite atunci când stabilesc nivelul preţurilor pentru reu<strong>ti</strong>lizarea informaţiilor.<br />
Pentru informaţii similare există variaţii <strong>al</strong>e preţurilor care se plătesc. De exemplu,<br />
preţul plă<strong>ti</strong>t în anul 2000 pentru bilanţurile companiilor au variat între 0,11 euro în<br />
Belgia şi 3,29 euro în Olanda.<br />
În unele cazuri, puterea pieţei sectorului public într-o zonă specifică poate<br />
stabili un nivel foarte în<strong>al</strong>t <strong>al</strong> preţurilor, care în prac<strong>ti</strong>că poate <strong>de</strong>termina prohibiţia<br />
reu<strong>ti</strong>lizării informaţiilor. De exemplu, preţurile în<strong>al</strong>te prac<strong>ti</strong>cate într-unul din statele<br />
europene pentru serviciile meteorologice a impus necesitatea furnizării acestor servicii<br />
<strong>de</strong> către o firmă privată. În plus, s-a ajuns la concluzia că este mult mai viabilă din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic construirea propriei staţii radar <strong>de</strong>cât achiziţionarea <strong>de</strong><br />
imagini radar <strong>de</strong> la serviciul naţion<strong>al</strong>.<br />
În multe cazuri există nesiguranţă cu privire la condiţiile <strong>de</strong> reu<strong>ti</strong>lizare, care<br />
împiedică firmele să înceapă o afacere pe baza sectorului public <strong>de</strong> informaţii.<br />
Preve<strong>de</strong>rile relevante pot fi găsite în legislaţiile naţion<strong>al</strong>e, în clauzele administra<strong>ti</strong>ve <strong>de</strong><br />
la nivel region<strong>al</strong> sau loc<strong>al</strong> şi în regulile specifice <strong>de</strong>finite <strong>de</strong> ministere pentru agenţii sau<br />
<strong>de</strong>finite <strong>de</strong> înseşi agenţiile. În <strong>al</strong>te cazuri nu există reguli, astfel încât este greu să<br />
prevezi modul în care vor reacţiona administraţiile în momentul când li se va cere<br />
u<strong>ti</strong>lizarea informaţiilor. În cazul în care se dă un minim <strong>de</strong> siguranţă şi transparenţă,<br />
înfiinţarea produselor şi serviciilor din mai multe ţări bazate pe sectorul public <strong>de</strong><br />
informaţii va cunoaşte un avânt consi<strong>de</strong>rabil. Cazul SUA aduce în prim plan efectele<br />
economice benefice <strong>al</strong>e cadrului leg<strong>al</strong> simplu şi clar pentru exploatare.<br />
Provocările la nivel prac<strong>ti</strong>c<br />
După barierele legate <strong>de</strong> regulile <strong>de</strong> exploatare a sectorului public <strong>de</strong> informaţii<br />
există un număr <strong>de</strong> aspecte prac<strong>ti</strong>ce care fac ca exploatarea la nivel european să aibă<br />
dificultăţi specifice. Nu este întot<strong>de</strong>auna uşor să găseş<strong>ti</strong> informaţiile şi bazele <strong>de</strong> date<br />
disponibile şi să loc<strong>al</strong>izezi sursele existente în sectorul public <strong>de</strong> informaţii. Nu există<br />
directoare la nivel european sau măcar la nivel naţion<strong>al</strong>, care să conţină o sinteză a<br />
resurselor <strong>de</strong> informaţii din sectorul public şi care să indice condiţiile <strong>de</strong> reu<strong>ti</strong>lizare.<br />
În plus, lipsa standar<strong>de</strong>lor poate cauza probleme. Diferitele standar<strong>de</strong> tehnice<br />
(între ţări, dar şi între regiuni) <strong>de</strong> stocare a informaţiilor conduce la cheltuieli mari <strong>de</strong><br />
reu<strong>ti</strong>lizare a datelor. Prezenţa standar<strong>de</strong>lor diferite <strong>de</strong> clasificare a informaţiilor<br />
reprezintă o dificultate în plus pentru comerci<strong>al</strong>izarea reu<strong>ti</strong>lizării informaţiilor.<br />
În fin<strong>al</strong>, diversitatea limbajelor reprezintă o provocare pentru exploatarea<br />
sistemului public <strong>de</strong> informaţii pan-european. Costurile implicate <strong>de</strong> traducerea<br />
materi<strong>al</strong>elor şi necesitatea prezenţei unui lingvist pentru produsul fin<strong>al</strong> cu v<strong>al</strong>oare<br />
adăugată reprezintă încă o dificultate pe care firmele <strong>de</strong> informaţii trebuie să o învingă<br />
pentru a putea fi prezente pe această piaţă.<br />
Concluzii<br />
Oportunităţile <strong>de</strong> exploatare a sectorului public <strong>de</strong> informaţii vor ajuta<br />
industriile europene <strong>de</strong> informare să creeze produse <strong>de</strong> informare cu v<strong>al</strong>oare adăugată,<br />
care vor contribui la creşterea economică şi la crearea <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă. În plus,<br />
137
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
aceste oportunităţi pot duce la îmbunătăţirea consi<strong>de</strong>rabilă a fluxurilor <strong>de</strong> informaţii şi<br />
<strong>de</strong>ci la buna funcţionare a pieţelor interne. Este foarte importantă conş<strong>ti</strong>en<strong>ti</strong>zarea<br />
faptului că neluarea poziţiei în acest domeniu implică costuri atât pentru sectorul <strong>de</strong><br />
informaţii cât şi pentru piaţa şi societatea europeană.<br />
Bibliografie<br />
• www.cordis.lu/econtent/psi/, Cartea Ver<strong>de</strong> Sectorul public <strong>de</strong><br />
informaţii – resursă princip<strong>al</strong>ă pentru Europa, Comisia UE, 20 ianuarie 1999<br />
• www.usdoj.gov/oip/foia_updates/Vo1_XVII_4/page2.htm<br />
• www.rdc.noaa.gov/vpra/pr<strong>al</strong>aw.htm<br />
• www.cio.gov/docs/Recompiled_A_1301.htm<br />
• Informarea guvernului şi piaţa Marii Britanii, raport elaborat <strong>de</strong><br />
Electronic Publishing Services pentru Departamentul <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie <strong>al</strong> Marii<br />
Britanii, mai 2000<br />
138
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE, GLOBALIZAREA ŞI TRANSFORMĂRILE<br />
ORGANIZAŢIONALE<br />
139<br />
Drd. Neagu Denisa<br />
Abstract<br />
Actu<strong>al</strong> world is a glob<strong>al</strong> world in <strong>al</strong>l the ac<strong>ti</strong>vi<strong>ti</strong>es domains.<br />
Glob<strong>al</strong>iza<strong>ti</strong>on has affected in the first way, the organiza<strong>ti</strong>ons. Those have to<br />
know how to acquire, to create, distribute and manage informa<strong>ti</strong>on and<br />
knowledge. This paper presents the informa<strong>ti</strong>on technology and the<br />
organiza<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> transforma<strong>ti</strong>on involve by the glob<strong>al</strong>iza<strong>ti</strong>on and not only. Is<br />
not enough to be innova<strong>ti</strong>ve is more important to know how and by what you<br />
can be innova<strong>ti</strong>ve and for the long <strong>ti</strong>me compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>ve. This <strong>de</strong>si<strong>de</strong>rate involve<br />
organiza<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> transforma<strong>ti</strong>on, an informa<strong>ti</strong>on infrastructure adapted at the<br />
market evolu<strong>ti</strong>on.<br />
Keywords: informa<strong>ti</strong>on technology, glob<strong>al</strong>iza<strong>ti</strong>on, informa<strong>ti</strong>on<br />
infrastructure, organiza<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> transforma<strong>ti</strong>on<br />
Termenul <strong>de</strong> glob<strong>al</strong>izare pune accentul pe un proces atotcuprinzător, generat<br />
sau susţinut <strong>de</strong> o combinaţie <strong>de</strong> factori 33 :<br />
• economie (relaţii financiare şi comerci<strong>al</strong>e),<br />
• poli<strong>ti</strong>că (o inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă tot mai strânsă în relaţiile internaţion<strong>al</strong>e),<br />
• cultură şi comunicaţii (oameni sunt influenţaţi <strong>de</strong> lucruri aflate la mare<br />
distanţă <strong>de</strong> ei, atât în <strong>ti</strong>mp cât şi în spaţiu),<br />
• mediul înconjurător (apar riscuri glob<strong>al</strong>e şi la care trebuie să se răspundă<br />
cu măsuri glob<strong>al</strong>e).<br />
Alianţele strategice au apărut din necesitatea <strong>de</strong> a concura la nivel internaţion<strong>al</strong>,<br />
ceea ce a implicat schimbarea modului <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a ac<strong>ti</strong>vităţilor. Glob<strong>al</strong>izarea a<br />
condus la schimbarea dimensiunilor firmelor mul<strong>ti</strong>naţion<strong>al</strong>e şi la apariţia unor noi<br />
sisteme <strong>de</strong> marke<strong>ti</strong>ng şi a unor noi forme <strong>de</strong> organizare. 34<br />
Deci, glob<strong>al</strong>izarea implică reorganizarea firmelor, prin <strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izarea<br />
ac<strong>ti</strong>vităţilor lor, chiar şi prin extern<strong>al</strong>izarea ac<strong>ti</strong>vităţilor firmei (fenomen <strong>de</strong>finit în<br />
literatura <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate ODD – Outsourcing, Delayering and Deconstruc<strong>ti</strong>on). Au loc<br />
noi fuziuni şi noi achiziţii dar şi noi împărţiri <strong>al</strong>e firmelor. Un <strong>ti</strong>p specific <strong>de</strong> organizare<br />
în cadrul glob<strong>al</strong>izării este cea a firmelor divizate, adică colecţii <strong>de</strong> afaceri loc<strong>al</strong>e cu o<br />
puternică coordonare glob<strong>al</strong>ă. O asemenea mod<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> organizare a unei firme a dus<br />
la apariţia unui nou termen: gloc<strong>al</strong>izare.<br />
Societatea informaţion<strong>al</strong>ă se bazează pe tehnologiile informaţion<strong>al</strong>e, pe<br />
Internetul care asigură eliminarea barierelor <strong>de</strong> <strong>ti</strong>mp şi spaţiu. Firmele au acum<br />
posibilitatea ca prin intermediul Internetului să-şi poate <strong>de</strong>sfăşura ac<strong>ti</strong>vităţile la nivel<br />
glob<strong>al</strong>, nu numai loc<strong>al</strong>. Totul <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> modul în care sunt u<strong>ti</strong>lizate tehnologiile<br />
informaţion<strong>al</strong>e, resursele informaţion<strong>al</strong>e, noile ac<strong>ti</strong>ve <strong>al</strong>e organizaţiilor. Se impune<br />
33 Sorin Matei – “O poveste românească <strong>de</strong>spre glob<strong>al</strong>izare” – http://interv<strong>al</strong>.tripod.com/09-<br />
99/Glob<strong>al</strong>izareRomaneasca_matei.htm<br />
34 Dunning J.H. – “The Glob<strong>al</strong>isa<strong>ti</strong>on of business”, Routledge, London,1999, pag. 202
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
elaborarea unei infrastructuri informaţion<strong>al</strong>e specifice organizaţiei, domeniului ei <strong>de</strong><br />
ac<strong>ti</strong>vitate, mediului concurenţi<strong>al</strong>, dispersiei s<strong>al</strong>e geografice.<br />
Noile infrastructuri fac posibilă <strong>de</strong>plasarea oriun<strong>de</strong> în lume a bunurilor,<br />
capit<strong>al</strong>urilor, tehnologiilor, a forţei <strong>de</strong> muncă, a informaţiilor şi cunoş<strong>ti</strong>nţelor.<br />
Ac<strong>ti</strong>vităţile economice <strong>al</strong>e unei firme pot <strong>de</strong>păşi graniţele ţării cu uşurinţă,<br />
firmele pot avea parteneri <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> oriun<strong>de</strong> din lume, fără a fi nevoie să-i cunoască<br />
person<strong>al</strong>, pot re<strong>al</strong>iza vânzarea produselor unor clienţi fără a mai fi nevoie <strong>de</strong> relaţiile<br />
faţă în faţă, dar aceasta nu înseamnă că produsele nu sunt adaptate cerinţelor clienţilor.<br />
Prin intermediul tehnologiilor informaţion<strong>al</strong>e pot fi cunoscute în orice moment<br />
nevoile şi preferinţele clienţilor, existând posibilitatea re<strong>al</strong>izării unor produse<br />
person<strong>al</strong>izate în funcţie <strong>de</strong> cerinţele acestora. Inves<strong>ti</strong>torii au posibilitatea <strong>de</strong> a-şi plasa<br />
disponibilităţile financiare oriun<strong>de</strong> în lume, acolo un<strong>de</strong> consi<strong>de</strong>ră că este mai profitabil,<br />
putând să-şi re<strong>al</strong>izeze un portofoliu <strong>de</strong> inves<strong>ti</strong>ţii glob<strong>al</strong>. S-a înregistrat o creştere a<br />
numărului <strong>de</strong> achiziţii şi fuziuni, ceea ce accelerează procesul <strong>de</strong> glob<strong>al</strong>izare.<br />
Companii glob<strong>al</strong>e <strong>de</strong>vin foarte uşor firmele din domeniul informa<strong>ti</strong>c. Afacerile<br />
glob<strong>al</strong>e din orice domeniu beneficiază prin intermediul Internetului <strong>de</strong> o bursă <strong>de</strong>schisă<br />
24 <strong>de</strong> ore din 24.<br />
În noul context glob<strong>al</strong>, tehnologiile informaţion<strong>al</strong>e sunt folosite pentru a<br />
rezolva probleme glob<strong>al</strong>e esenţi<strong>al</strong>e:<br />
• învăţarea con<strong>ti</strong>nuă;<br />
• accesul la cunoaştere;<br />
• evitarea poluării;<br />
• prevenirea conflictelor.<br />
Revoluţia tehnologică se <strong>de</strong>zvoltă în funcţie <strong>de</strong> reacţiile populaţiei lumii, având<br />
efecte asupra prac<strong>ti</strong>cilor cultur<strong>al</strong>e, <strong>de</strong>terminând evoluţia progresivă a sistemelor <strong>de</strong><br />
gândire tradiţion<strong>al</strong>e.<br />
Tehnologiile informaţion<strong>al</strong>e au influenţat:<br />
• relaţiile dintre state;<br />
• relaţiile dintre oameni;<br />
• relaţiile dintre state şi indivizi.<br />
Noile relaţii <strong>de</strong> afaceri se <strong>de</strong>sfăşoară mult mai rapid. U<strong>ti</strong>lizarea outsourcing-ului<br />
şi parteneriatului în afaceri sunt în creştere. Asocierile în afaceri au <strong>de</strong>venit o tac<strong>ti</strong>că în<br />
afaceri ce vizează reducerea riscurilor asociate intrării pe o nouă piaţă. Aceste asocieri<br />
solicită furnizarea şi distribuirea unei mare can<strong>ti</strong>tăţi <strong>de</strong> informaţii confi<strong>de</strong>nţi<strong>al</strong>e, adică<br />
reducerea riscurilor financiare conduce <strong>de</strong> fapt la creşterea riscurilor asociate<br />
securităţii. 35<br />
Impactul tehnologiilor informaţion<strong>al</strong>e asupra structurii organizaţion<strong>al</strong>e este<br />
prezentat în figura următoare:<br />
35 Doina Fotache - „Groupware, Meto<strong>de</strong>, tehnici şi tehnologii pentru grupuri <strong>de</strong> lucru”,<br />
Ed Polirom, Iaşi 2002, p 8-16<br />
140
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
Figura 1 Impactul tehnologiilor informaţion<strong>al</strong>e asupra firmelor 36<br />
Legătura dintre glob<strong>al</strong>izare, structura organizaţion<strong>al</strong>ă şi tehnologiile<br />
informaţion<strong>al</strong>e poate fi reprezentată astfel:<br />
Figura 2 Alinierea viziunii glob<strong>al</strong>e cu tehnologiile informaţion<strong>al</strong>e 37<br />
Dacă o firmă îşi <strong>de</strong>sfăşoară ac<strong>ti</strong>vitatea numai la nivelul unei ţări atunci sistemul<br />
36 Nickerson Robert - „Business and Informa<strong>ti</strong>on Systems”, Pren<strong>ti</strong>ce H<strong>al</strong>l, New Jersey,<br />
2000, p.381-394<br />
37 Efraim Turban, Ephraim McLean, James Wetherbe, John Welley& Sons<br />
“Informa<strong>ti</strong>on Tehnology for Management Making Connec<strong>ti</strong>ons for Strategic<br />
Advantage”, p.96-97<br />
141
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
informaţion<strong>al</strong> este configurat după specificul acelei ţări. Foarte multe firme <strong>de</strong>păşesc<br />
graniţele naţion<strong>al</strong>e pentru <strong>de</strong>sfăşurarea ac<strong>ti</strong>vităţilor lor şi din acest mo<strong>ti</strong>v au nevoie <strong>de</strong><br />
sisteme informaţion<strong>al</strong>e care să <strong>de</strong>păşească graniţele ţării. Aceste sisteme poartă<br />
<strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> sisteme informaţion<strong>al</strong>e glob<strong>al</strong>e sau sisteme informaţion<strong>al</strong>e internaţion<strong>al</strong>e.<br />
Problema princip<strong>al</strong>ă a organizaţiilor este comunicarea. Apla<strong>ti</strong>zarea pirami<strong>de</strong>i<br />
organizaţion<strong>al</strong>e, noua caracteris<strong>ti</strong>că a firmelor mo<strong>de</strong>rne, este un factor ce facilitează<br />
comunicarea în cadrul unei organizaţii. Dar această comunicare poate fi puternic<br />
favorizată <strong>de</strong> existenţa unei infrastructuri informaţion<strong>al</strong>e coerente neuitând că în cadrul<br />
unei organizaţii îşi <strong>de</strong>sfăşoară ac<strong>ti</strong>vitatea persoane diferite.<br />
Comunicarea în cadrul unei organizaţii este cheia pentru rezolvarea şi<br />
prevenirea tuturor problemelor. Este fundamentul tuturor interacţiunilor. Dar ea implică<br />
existenţa unei anumite infrastructuri informaţion<strong>al</strong>e pentru asigurarea coordonarea<br />
acţiunilor s<strong>al</strong>ariaţilor. O infrastructură informaţion<strong>al</strong>ă coerent proiectată asigură accesul<br />
corect şi la <strong>ti</strong>mp la informaţii <strong>al</strong> tuturor celor interesaţi în funcţie <strong>de</strong> anumite criterii<br />
specificate clar în momentul proiectării infrastructurii şi pe baza principiului conform<br />
căruia gradul <strong>de</strong> autoritate creşte proporţion<strong>al</strong> cu nivelul ierarhic.<br />
Infrastructura informaţion<strong>al</strong>ă trebuie să fie una flexibilă <strong>de</strong>oarece nevoile sunt<br />
într-o permanentă schimbare. Funcţiile trebuie să fie clar <strong>de</strong>limitate în cadrul<br />
infrastructurii, aceasta fiind proiectată astfel încât să permită crea<strong>ti</strong>vitatea şi<br />
spontaneitatea având în ve<strong>de</strong>re că pot conduce la haos. La proiectarea infrastructurii<br />
informaţion<strong>al</strong>e trebuie să par<strong>ti</strong>cipe tot person<strong>al</strong>ul organizaţiei.<br />
O infrastructură informaţion<strong>al</strong>ă poate fi proiectată plecând <strong>de</strong> la următoarea<br />
schemă: un <strong>de</strong>partament centr<strong>al</strong> înconjurat <strong>de</strong> <strong>de</strong>partamente satelit.<br />
Figura 3 Schema <strong>de</strong> bază a infrastructurii informaţion<strong>al</strong>e<br />
În cazul infrastructurilor orizont<strong>al</strong>e managerii trebuie să înveţe să împartă<br />
responsabilităţile pe care iniţi<strong>al</strong> şi le asumau singuri şi în plus trebuie să înveţe să<br />
distribuie informaţiile şi cunoş<strong>ti</strong>nţele <strong>de</strong> care dispun.<br />
O infrastructura informaţion<strong>al</strong>ă eficientă asigură numeroase avantaje<br />
142
Secţiunea Sta<strong>ti</strong>s<strong>ti</strong>că - Informa<strong>ti</strong>că economică<br />
organizaţiei proprietare, şi anume: reducerea costurilor, rapiditate, portabilitate,<br />
creşterea produc<strong>ti</strong>vităţii, creşterea eficienţei fluxurilor informaţion<strong>al</strong>e, facilitarea<br />
accesului la informaţii, u<strong>ti</strong>lizarea eficientă a resurselor informaţion<strong>al</strong>e distribuite <strong>al</strong>e<br />
organizaţiilor, reducerea costurilor.<br />
Implementarea tehnologiilor informaţion<strong>al</strong>e în organizaţie se poate re<strong>al</strong>iza în<br />
cinci etape prezentate în figura următoare:<br />
Figura 4 Etapele implementării tehnologiilor informaţion<strong>al</strong>e în<br />
organizaţii 38<br />
Nu există un mo<strong>de</strong>l gener<strong>al</strong> pentru infrastructura informaţion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong>oarece<br />
fiecare organizaţie este unică. Infrastructurile orizont<strong>al</strong>e sunt preferate <strong>de</strong>oarece în cazul<br />
acestora responsabilităţile sunt împărţite la nivel <strong>de</strong> echipă în <strong>ti</strong>mp ce în cazul<br />
infrastructurilor ierarhizate responsabilitatea este asumată <strong>de</strong> manager şi creşte, după<br />
cum am spus anterior, în funcţie <strong>de</strong> poziţia sa pe scara ierarhică.<br />
Infrastructura informaţion<strong>al</strong>ă este liantul organizaţiei şi tot ea este cea care<br />
asigură legătura firmei cu mediul înconjurător. Eficienţa ei <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> maniera în care a<br />
fost proiectată, implementată şi <strong>de</strong> tehnologiile informaţion<strong>al</strong>e u<strong>ti</strong>lizate.<br />
Bibliografie:<br />
1. Brynjolfsson E., Hitt L.M.- “Beyond Computa<strong>ti</strong>on:Informa<strong>ti</strong>on<br />
Technology, Organiza<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Transforma<strong>ti</strong>on And Business Performance”,<br />
http://ebusiness.mit.edu/erik/JEP%20Beyond%20Computa<strong>ti</strong>on%20BrynjolfssonHitt%2<br />
07-121.pdf<br />
2. Doina Fotache - „Groupware, Meto<strong>de</strong>, tehnici şi tehnologii pentru grupuri<br />
<strong>de</strong> lucru”, Ed Polirom, Iaşi 2002<br />
3. Dunning J.H. - The Glob<strong>al</strong>isa<strong>ti</strong>on of business, Routledge, London, 1999<br />
4. Nickerson Robert - „Business and Informa<strong>ti</strong>on Systems”, Pren<strong>ti</strong>ce H<strong>al</strong>l,<br />
New Jersey, 2000<br />
38 Prax J.Y, - „Le gui<strong>de</strong> <strong>de</strong> knowledge management”, Ed.Dunod, Paris, 1998, p123<br />
143
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
5. Pendle H. – “Organiza<strong>ti</strong>on<strong>al</strong> Metamorphosis: Becoming the Hub”,<br />
http://www.systemtransforma<strong>ti</strong>on.com/Org_Transforma<strong>ti</strong>on_Ar<strong>ti</strong>cles/org_becoming_th<br />
e_hub.htm<br />
6. Prax J.Y, - „Le gui<strong>de</strong> <strong>de</strong> knowledge management”, Ed.Dunod, Paris, 1998<br />
7. Sorin Matei – O poveste românească <strong>de</strong>spre glob<strong>al</strong>izare –<br />
http://interv<strong>al</strong>.tripod.com/09-99/Glob<strong>al</strong>izareRomaneasca_matei.htm<br />
144
CUPRINS<br />
Cuvânt înainte....................................................................................................... 3<br />
SECŢIUNEA FINANŢE-CONTABILITATE<br />
1. Leasingul în România<br />
Lect.univ.dr. Dorel BERCEANU<br />
Lect. univ. dr. Cris<strong>ti</strong> SPULBĂR …………………… 5<br />
2. Inflaţia şi implicaţiile ev<strong>al</strong>uării patrimoni<strong>al</strong>e<br />
asupra c<strong>al</strong>ităţii informaţiilor contabile<br />
Asist.univ.drd. V<strong>al</strong>en<strong>ti</strong>n Brabete<br />
Asist.univ.drd. Radu Bălună<br />
Prep. univ.drd. Daniel Goagără …………………… 11<br />
3. Tendinţe pe piaţa reasigurărilor la nivel<br />
naţion<strong>al</strong> şi internaţion<strong>al</strong><br />
lector univ. dr. Mirela Cristea<br />
lector univ. dr. Anca Băndoi …………………… 20<br />
4. Supravegherea şi regularizarea ac<strong>ti</strong>vităţii<br />
bancare<br />
Asist.univ.dr. Nanu Roxana …………………… 26<br />
5. Consi<strong>de</strong>raţii cu privire la re<strong>al</strong>izarea unui<br />
referenţi<strong>al</strong> contabil unic la nivel internaţion<strong>al</strong><br />
Megan Ovidiu …………………… 30<br />
6. Recunoaşterea cheltuielilor privind prestaţiile<br />
externe<br />
Conf. univ. dr. Sorinel Domnişoru<br />
Asist. univ. drd. Cris<strong>ti</strong> Drăgan<br />
Asist. univ. drd. V<strong>al</strong>en<strong>ti</strong>n Brabete …………………… 36<br />
SECŢIUNEA MANAGEMENT – MARKETING – TURISM<br />
7. Matricea <strong>al</strong>terna<strong>ti</strong>velor strategice <strong>de</strong><br />
restructurare holonică a întreprin<strong>de</strong>rii<br />
Lect. dr. Adrian NEGRILĂ …………………… 47<br />
8. Implicaţii soci<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e mărfii în condiţiile<br />
concurenţi<strong>al</strong>e generate <strong>de</strong> mondi<strong>al</strong>izarea pieţei<br />
Lect. univ. dr. CARMEN PĂUNESCU …………………… 53<br />
9. Strategia <strong>de</strong> relaţii publice<br />
Prep. univ. drd. Ploae Cat<strong>al</strong>in …………………… 59<br />
10. Logis<strong>ti</strong>ca şi distribuţia<br />
Lect. univ.dr. Adriana Scrioşteanu …………………… 66<br />
11. O nouă provocare a managementului:<br />
învăţarea organizaţion<strong>al</strong>ă<br />
prep. univ. Ramona Nicoleta Radu …………………… 70<br />
145
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> <strong>Economi</strong>ş<strong>ti</strong><br />
12. Consi<strong>de</strong>raţii asupra limitelor mo<strong>de</strong>lului<br />
Taguchi în managementul c<strong>al</strong>ităţii tot<strong>al</strong>e<br />
Lector univ. drd. Sorin Ungureanu …………………… 74<br />
13. Sezon<strong>al</strong>itatea serviciilor turis<strong>ti</strong>ce<br />
Lect. univ. dr. Marius Mitrache …………………… 79<br />
SECŢIUNEA TEORIE ECONOMICĂ – RELAŢII ECONOMICE<br />
INTERNAŢIONALE<br />
14. Prac<strong>ti</strong>ca embargourilor şi contradicţiile s<strong>al</strong>e<br />
e<strong>ti</strong>ce<br />
Prep. univ. Octavian-Dragomir Jora …………………… 83<br />
15. Consi<strong>de</strong>raţii asupra <strong>de</strong>zvoltării durabile a<br />
României în contextul integrării economice<br />
europene<br />
Asist. univ. drd. Murăriţa Ilie<br />
Lect. univ. dr. Siminică Marian<br />
Prep. univ. drd. Cîrciumaru Daniel …………………… 90<br />
16. Secvenţe <strong>al</strong>e relaţiilor economice internaţion<strong>al</strong>e<br />
în perioada postbelicã<br />
Asist.univ.drd. Mihaela S<strong>al</strong>anta …………………… 96<br />
17. Funcţiile <strong>de</strong> reacţie şi maximizarea profitului<br />
cartelului<br />
Conf. dr. ILEANA TACHE …………………… 103<br />
18. Compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>vitatea în contextul integrării în<br />
Uniunea Europeană<br />
Dragomir Laurenţiu Constan<strong>ti</strong>n<br />
Luminiţa Vochiţa …………………… 111<br />
SECŢIUNEA STATISTICĂ – INFORMATICĂ ECONOMICĂ<br />
19. Automa<strong>ti</strong>zarea testării software orientat obiect<br />
Lect. dr. Paul POCATILU …………………… 121<br />
20. Consultul preliminar <strong>al</strong> unui pacient<br />
informa<strong>ti</strong>c<br />
Asist. drd. Dan - Andrei Sitar –Tăut …………………… 126<br />
21. Sectorul public <strong>de</strong> informaţii – resursă<br />
economică<br />
Lect.dr. Marian STOICA …………………… 133<br />
22. Tehnologiile informaţion<strong>al</strong>e, glob<strong>al</strong>izarea şi<br />
transformările organizaţion<strong>al</strong>e<br />
Drd. Neagu Denisa …………………… 139<br />
146