2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14]

• pentru asamblarea solicitată de forţa axială F a (v. fig.2.53, a)
Asamblări 51
Fa
F a = µ πdl p şi deci p ≥ ;
(2.62)
µπ dl
• pentru asamblarea solicitată de momentul de torsiune M t (v. fig.2.53, b)
d
M t ≤ µ πdl p şi deci
2
M
p ≥ t
2
µπ d l
. (2.63)
În relaţiile (2.62) şi (2.63), s-a notat cu: d – diametrul suprafeţelor de contact ale pieselor
asamblate; l – lungimea de contact dintre piese; µ - coeficientul de frecare de alunecare, a cărui
valoare depinde de materialele pieselor asamblării şi de starea de ungere a suprafeţelor.
Calculul strângerii teoretice necesare. Strângerea teoretică necesară se calculează cu relaţia
lui Lamé, stabilită pentru suprafeţe cilindrice netede,
⎛ K
a
K
b
⎞
S = p
⎜ + d 10 3 [ µm].
Ea
E
⎟
(2.64)
⎝
b ⎠
Coeficienţii adimensionali K a şi K b se determină cu relaţiile:
K
K
a
b
d
=
d
2
2
2
+ d
− d
2
1
2
1
− ν
a
; (2.65)
d 2 + d
= + ν .
2 2 b
(2.66)
d − d
2
2
În relaţiile (2.64) ... (2.66), s-a notat cu: d - diametrul nominal al ajustajului, d 1 - diametrul
interior al piesei cuprinse; d 2 - diametrul exterior al piesei cuprinzătoare; ν a,b - coeficientul de
contracţie transversală al materialului arborelui, respectiv butucului; E a,b – modulul de elasticitate
longitudinală al materialului arborelui, respectiv butucului.
Calculul strângerii corectate necesare. Strângerea teoretică necesară trebuie corectată, pentru
a ţine seama de condiţiile reale de execuţie, montaj şi exploatare ale asamblării. Strângerea
corectată necesară se determină cu relaţia
S c = S + S n + S t + S d , (2.67)
în care:
• S n ţine seama de faptul că neregularităţile
existente, iniţial, pe suprafeţele pieselor se
distrug în timpul presării. Diametrele d' a şi d' b ale
arborelui şi, respectiv, butucului, se măsoară
peste vârfurile neregularităţilor; după distrugerea
neregularităţilor, în timpul presării, aceste
diametre vor avea mărimile d a şi, respective, d b
(fig.2.54) Corecţia S n se calculează cu relaţia
S n ≈1,2 (R a max + R b max ) [µm] , (2.68)
în care R a max şi R b max reprezintă înălţimile
Fig. 2.54
maxime ale neregularităţilor suprafeţelor
arborelui, respectiv butucului, dependente de felul prelucrării suprafeţei (R max = 6R a , unde