2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14]

Asamblări 21
M m = M înş (deş) + M f . (2.3)
2.1.3.2. Momentul de înşurubare – deşurubare
Din modul de generare al filetului, rezultă echivalenţa dintre fenomenele ce apar la înşurubare –
deşurubare şi urcarea, respectiv coborârea unui corp pe un plan înclinat. Această analogie (fig.2.12)
se face cu respectarea următoarelor condiţii:
• unghiul planului înclinat este egal cu unghiul mediu de înclinare al spirei filetului β 2 ;
• greutatea corpului de pe planul înclinat este egală cu forţa axială care încarcă asamblarea
F.
Schema de calcul (v. fig.2.12) este întocmită pentru filetul pătrat (α=0 o ); forţele care acţionează
asupra elementului de piuliţă, respectiv asupra corpului de pe planul înclinat au următoarele
semnificaţii:
♦ H, H’ - forţa tangenţială care, aplicată la braţul d 2 /2, crează momentul de înşurubare,
respectiv deşurubare şi este egală cu forţa care urcă, respectiv care coboară corpul pe planul
înclinat;
♦ N - reacţiunea normală a planului înclinat;
♦ F f - forţa de frecare, care se opune deplasării corpului pe planul înclinat (F f = µN, µ fiind
coeficientul de frecare);
♦ R - reacţiunea cu frecare ( R N + µ N )
denumit unghi de frecare.
= , care face unghiul ϕ cu normala, ϕ = arctg µ fiind
Înşurubare - urcare
b
c
Deşurubare - coborâre
a
d
e
Fig. 2.12
Condiţia de echilibru a corpului, în mişcarea uniformă de urcare pe planul înclinat (fig.2.12, b),
este reprezentată de ecuaţia