SATU-MAREJAZZ!Şi în 2010, organizatoriimanifestării „SamFest Jazz” –Primăria Municipiului Satu Mare, cuimplicarea primarului însuşi, Iuliu Illes,Consiliul Local Satu Mare, CentrulCultural „George Mihail Zamfirescu”,nu au dezminţit prestigiul dobânditanterior în edificarea unei sărbătorimuzicale cu un program atractiv şiinvitaţi valoroşi, din ţară şi de pestefruntarii.Ediţia a VI-a a Festivalului s-aderulat în sala Filarmonicii sătmărene,în perioada 23 – 26 iunieşi a reunit artişti din nouăţări. Gongul inaugural aimpus pe scenă grupulsătmărean „InJazztenso” (cupercuţionistul CsereiCsaba, bateristul SzucsJozsef, bass-istulBogdan Georgescu,ghitaristul Goth Mihai,pianistul SimionBărnuţiuşiinstrumentistul invitatEnyedi Zsolt lasintetizatoare), profilatpe fuziunea jazz-rock. Personalitatede primă mărime a jazz-ului european,trompetistul polonez Tomasz Stańko(în vârstă de 68 de ani, născut în oraşulRzeszlow, localitate înfrăţită cu SatuMare), însoţit de tinerii finlandezi AlexiTuomarila - pian şi Olavi Louhivuori -baterie, a lăsat auditorilor o impresieaparte, graţie tonului iradiant altrompetei, trăirii intense a actului creativmuzical, modernităţii limbajului sonor.O impresie aparte a lăsat, îndeschiderea celei de a doua serifestivaliere, „Mike Godoroja And TheBlue Spirit”. Gândit ca un spectacolunitar, purtând genericul edificator„Balkanik Zeppelin”, recitalul s-adovedit deosebit de atractiv, fiind multgustat şi aplaudat de public. Vervă,culoare, pregnanţă, vitalitate,inventivitate improvizatorică – iatăprincipalele atribute ale grupuluibucureştean ce i-a inclus, pe lângăprotagonistul vocal Mike Godoroja, peYann Chepa - ghitară bass, percuţie,conducere muzicală, „Mac” MarianAciobăniţei - ghitară acustică şielectrică, mandolină, dulcimer, ValiVătuiu - baterie, plus invitatul MariusMihalache, virtuoz instrumentist laţambal, cu toţi angajaţi într-o incitantăLars Danielsson Trioexperienţă world-etno... . Reconfiguratdupă tragica dispariţie a lideruluiKamocsa Béla, grupul timişorean„Bega Blues Band” a continuat săcultive recunoscuta diversitate atipurilor de expresie, evantaiul degenuri şi specii mergând de la blues şijazz la pop-rock prelucrat, latino şiafro orientat de astă dată mai mult sprejazz, conform intenţiei noului lider,Johnny Bota. În actuala formulă auapărut Toni Kühn (claviaturi), LicăDolga (baterie), Alex Man (ghitară),Lucian Nagy (saxofoane, percuţie),Maria Chioran (vocal) şi desigur,Johnny Bota, (bass, vocal).Surprinzător prin insolit, ritm alert,plasticitate a imagisticii sonore s-a văditquartetul ungar „Special Providence”,considerat un pilon al jazz-rock-uluimodern din ţara sa, în ciuda tinereţiicomponenţilor, studenţi la Facultateade Muzică „Liszt Ferenc” dinBudapesta, apreciaţi inclusiv pe scenedin Cehia, Slovacia, Marea Britanie (înnoiembrie 2009 au participat şi laprestigiosul London Jazzfestival),artişti aliniaţi deopotrivă la recentulfestival sătmărean: Markó Ádám -baterie, Fehérvári Attila - bass,Kertész Márton - ghitară, CséryZoltán - pian.Seara a treia a fost deschisă deo nouă formaţie bănăţeană intitulată„Jazz Friends”, reunind subconducerea „decanului de vîrstă” ToniKühn, ghitarist şi claviaturistbinecunoscut, patru mai tineriinstrumentişti din Timişoara şi Arad, nereferim la bateristul Dinu Simon, bassistulUţu Pascu, saxofonistul LucianNagy şi ghitaristul Dan Alex Mitrofan,ultimii doi fiind absolvenţi anul trecut aiFacultăţii de muzică „RichardOschanitzky” din cadrul Universităţii„Tibiscus”. Am admirat în continuare„Standards On Double Six”,denominaţie ce se referă explicit la cele12 coarde disponibile ale ghitarelormânuite de Sorin Romanescu şi AlexMan, doi instrumentişti de certă ţinută,Punctul pe... jazzca şi la factura repertorială incluzândîndeosebi teme standard ale jazz-ului;alăturarea vocalistei de excepţie LuizaZan nu a făcut decît să confere carateexpresive în plus unui atare trio suigeneris ce a marcat una dintreculminaţiile valorice ale Festivalului!Întruchipare a accesibilităţii, a prizei lapublic, combo-ul sibian „Snaco DixieJazz Band” a cucerit prin rapelul la unrepertoriu de recital sinonim cusuccesul (teme notorii din jazz-ultradiţional, dar şi insolite „medleys”imaginate de ei, inspirate dindiscografia pop autohtonă şiinternaţională, ori prelucrări dupăcântece din folclorul românesc; iatădistribuţia rolurilor interpretative aleformaţiei – Remus Toader - trompetă,vocal, Ioan Teofilat - tuba, DanOswald - banjo, vocal,Nelu Petcu - trombon,vocal, conduceremuzicală.Ultima seară, duminică26 iunie, l-a readus pepodiumul Filarmonicii peritmicianul Cserey Csaba– artist sătmărean cuincontestabilă charisma –în tandem cu talentatulghitarist Emil Gherasim,acest duo evoluând subgenericul „MacroWorld”. Momentelefinale ale Festivalului ausporit în progresie geometrică indicelevaloric, insolitul expresiei, ca şiinteresul publicului. „The SkopjeConnection” s-a recomandat ca un trioalcătuit din muzicieni de excepţie, ceaparţin unor etnii şi culturi muzicalediferite, precum Luca Aquino(trompetă, flugelhorn), nouă stea pescena jazz-ului italian; macedoneanulDzijan Emin (corn şi melodica – un felde muzicuţă cu claviatură), talentatcompozitor şi uimitor poli-instrumentist,nume recompensat cu onorante premii;şi cel mai tânăr membru, deasemeneamacedonean, Georgi Sareski (ghitarăacustică), instrumentist şi compozitorspecializat în domeniul artei sonorecontemporane, muzician educat la„Berklee College Of Music” dinBoston, SUA. Iar în epilog, LarsDanielsson, pe drept cuvânt estimatdrept unul dintre cei mai buni bass-iştide jazz din Suedia (el cântă şi lavioloncel) a fascinat pur şi simpluasistenţa prin capacitatea aparte de aconfigura, el şi coechipierii săi de trio(ghitaristul britanic John Parricelli şiStavros Lantsias - pianist şi bateristgrec), un univers expresivimpresionant, copleşitor...Florian LUNGUACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010 21
DespărţiriAdio,„fatădragă“!Octavian URSULESCUAm fost practic legat dedebutul ei. În 1986 am organizat şiprezentat un mare spectacol la SalaPolivalentă din Bucureşti, sub egidaCasei de cultură a sectorului 5,condusă de o femeie inimoasă,doamna Rusu. În acea perioadărealizam multe emisiuni la radio, iarcompozitorul Şerban Georgescuera acolo redactor, fiind colegi şiprieteni. După hit-urile cu CarmenRădulescu, descoperise o fatăartistice şi umane mi-au oferitreferinţe elogioase poetul LucianAvramescu, prezentator almanifestărilor, dar şi Victor Socaciu,Cristian Ţopescu, GeorgeMihăiţă, colegi de scenă. Dealtfel, în ultimii ani Mădălinarevenise la chitară, cupropriile compoziţii.Am fost apoi alături deea la primele premii de laMamaia, după aceea cu zecide turnee în ţară şi pe litoral,organizate de impresarii BebeMihu şi Anghel Stoian, ampetrecut orele de dupăspectacol în camera de hotel,la o gustare frugală,amintiri, impresii,glume, proiecte.Atunci, DE CE?„Fată dragă“ este cusiguranţă unul dintre şlagăreleuriaşe ale muzicii uşoareromâneşti, iar între cele maifredonate 100 de titluri din ultimele3 decenii mai sunt sigur câteva aleMădălinei Manole.În ultimele luni am căutat-oinsistent, legat de un evenimentartistic important organizat decunoscutul avocat Dorin Irimia. Numi-a răspuns nici la apeluri, nici lamesaje, ceea ce m-a îngrijorat, nuse întâmplase niciodată asta, daraflasem din presă că are problemede sănătate. Îşi dorise mult un copilşi l-a avut când altele nu mai speră,după 40 de ani.A ales însă să plece dintrenoi în plină glorie şi împlinireartistică, asemeni unor JimMorrison sau Janis Joplin... Ce acauzat gestul ei simbolic, în chiarziua de naştere, 14 iulie? Depresielegată de trecerea timpului, dedispariţia succesului, a afecţiuniipublicului? Acum nu mai contează.A fost opţiunea ei.Se cade s-o respectăm,conducând-o pe ultimul drumînsoţită de aplauze, ca în 25 de anide carieră luminoasă. Adio, „fatădragă“!frumoasă şi talentată, care peatunci lucra la aeroportul Otopeni.Şerban m-a rugat s-o introduc îndistribuţie, pentru că dorea s-o„testeze” în contactul cu publicul,pentru că îi compusese 2 melodii.Fără a figura pe afiş, fără a ficunoscută, Mădălina Manole arepurtat un succes imens.Ploieşteanca făcuse anterior partedintr-un duet folk care activa încadrul „Serbărilor ScânteiiTineretului”. Despre calităţile ei22Am prezentat-oultima oară acumcâteva luni, la SalaPalatului, laspectacolul aniversarconsacrat lui MihaiConstantinescu. Arătasuperb, sveltă şi frumoasăca întotdeauna, părea omămică fericită. Publicul aprimit-o, ca de obicei, cuovaţii, deci nu o uitase, iarsuccesul nu o ocolea.Pregătea lansarea unui noualbum, se mutase în casadorită, lângă Bucureşti,alături de un soţ iubitor, aveanumeroase planuri artistice.ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010