11.07.2015 Views

Tendinte moderne in informatizarea managementului ... - MegaByte

Tendinte moderne in informatizarea managementului ... - MegaByte

Tendinte moderne in informatizarea managementului ... - MegaByte

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

TENDINTE MODERNE IN INFORMATIZAREA MANAGEMENTULUIORGANIZATIILORCretu EmilGramada Argent<strong>in</strong>aAbstract. Enterprise Resource Plann<strong>in</strong>g (ERP) systems <strong>in</strong>tegrate all data and processes of anorganization <strong>in</strong>to a unified system. A typical ERP system will use multiple components of computer softwareand hardware to achieve the <strong>in</strong>tegration. Although the <strong>in</strong>itialism ERP orig<strong>in</strong>ated <strong>in</strong> the manufactur<strong>in</strong>genvironment, today's use of the term ERP systems has much broader scope. ERP systems typically attempt tocover all basic functions of an organization. Bus<strong>in</strong>esses, non-profit organizations, nongovernmentalorganizations, and other large entities utilize ERP systems. Additionally, to be considered an ERP system, asoftware package generally would only need to provide functionality <strong>in</strong> a s<strong>in</strong>gle package that would normally becovered by two or more systems. Technically, a software package that provides both payroll and account<strong>in</strong>gfunctions would be considered an ERP software package. However, the term is typically reserved for larger,more broadly based applications. The <strong>in</strong>troduction of an ERP system to replace two or more <strong>in</strong>dependentapplications elim<strong>in</strong>ates the need for external <strong>in</strong>terfaces previously required between systems, and providesadditional benefits that range from standardization and lower ma<strong>in</strong>tenance (one system <strong>in</strong>stead of two or more)to easier and/or greater report<strong>in</strong>g capabilities (as all data is typically kept <strong>in</strong> one database). Examples of modules<strong>in</strong> an ERP which formerly would have been stand-alone applications <strong>in</strong>clude: Manufactur<strong>in</strong>g, Supply Cha<strong>in</strong>,F<strong>in</strong>ancials, Customer Relationship Management (CRM), Human Resources, Warehouse Management andDecision Support System. 1Sisteme ERP. D<strong>in</strong>amismul mediului economic a impus reconsiderarea sistemelor de planificare a resurselor pr<strong>in</strong>transformarea <strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>derii <strong>in</strong>tr-o organizatie virtuala aflata <strong>in</strong>tr-un permanener schimb e <strong>in</strong>formatii cu parteneriisai. Schimbul d<strong>in</strong>amic de date si <strong>in</strong>formatii <strong>in</strong>tre parteneri se face pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul sistemului ERP, SCM (Supply Cha<strong>in</strong> Management) 2 .1. Sisteme bazate pe arhitectura client /server : (ERP) Enterprise Resource Plann<strong>in</strong>gEnterprise Resource Plann<strong>in</strong>g (ERP) 3 reprez<strong>in</strong>tă sisteme bazate pe arhitectura client/server dezvoltatepentru prelucrarea tranzacţiilor şi facilitarea <strong>in</strong>tegrării tuturor proceselor, d<strong>in</strong> faza planificării proceselor,dezvoltării producţiei, până la relaţiile cu furnizorii, clienţii sau alţi parteneri de afaceri. ERP este consideratăexpresia cea mai fidelă a <strong>in</strong>terdependenţei d<strong>in</strong>tre economic şi tehnologia <strong>in</strong>formaţională. Un studiu al pieţeiERP realizat de revista Computer Economics <strong>in</strong>dică un procent de 20% pentru organizaţiile care au deja <strong>in</strong>stalatesuite <strong>in</strong>tegrate, în toate ramurile de activitate, predom<strong>in</strong>ante fi<strong>in</strong>d cele cu activitate de producţie. Acelaşi studiurelevă că popularitatea subiectului se va menţ<strong>in</strong>e la aceleaşi cote ridicate, în condiţiile în care 34% d<strong>in</strong> firmelechestionate derulează un proiect ERP ori sunt în faza <strong>in</strong>cipientă a unui astfel de proiect.Proiectele ERP sunt adesea asociate cu modificări organizaţionale importante, în sensul îmbunătăţiriimodului de desfăşurare a activităţii, ceea ce literatura de specialitate a consacrat sub numele Bus<strong>in</strong>ess ProcessReeng<strong>in</strong>eer<strong>in</strong>g (BPR 4 ), adică Reproiectarea Proceselor Economice. Deoarece sistemele ERP oferă <strong>in</strong>tegrarea,este evident că ele reprez<strong>in</strong>tă mult mai mult decât proiecte software. D<strong>in</strong>colo de schimbările tehnologice, de<strong>in</strong>frastructură, beneficiile importante ale ERP derivă tocmai d<strong>in</strong> schimbările la nivelul proceselor economice, al1 http://en.wikipedia.org/wiki/Enterprise_resource_plann<strong>in</strong>g2 Ioan Radu, M<strong>in</strong>odora Ursacescu si colectiv-Informatica si Management –Editura Universitara Bucuresti 2005-pag 336-3373 http://erp-erp.evonet.ro/4 Bus<strong>in</strong>ess process reeng<strong>in</strong>eer<strong>in</strong>g (BPR) is a management approach aim<strong>in</strong>g at improvements by means of elevat<strong>in</strong>gefficiency and effectiveness of the processes that exist with<strong>in</strong> and across organizations. The key to BPR is for organizationsto look at their bus<strong>in</strong>ess processes from a "clean slate" perspective and determ<strong>in</strong>e how they can best construct these processesto improve how they conduct bus<strong>in</strong>ess.Bus<strong>in</strong>ess process reeng<strong>in</strong>eer<strong>in</strong>g is also known as BPR, Bus<strong>in</strong>ess Process Redesign,Bus<strong>in</strong>ess Transformation, or Bus<strong>in</strong>ess Process Change Management.http://en.wikipedia.org/wiki/Bus<strong>in</strong>ess_process_reeng<strong>in</strong>eer<strong>in</strong>g1


structurii organizaţionale, al rolurilor şi depr<strong>in</strong>derilor membrilor organizaţiei, ca şi d<strong>in</strong> activităţile demanagement al cunoşt<strong>in</strong>ţelor.Costurile, concretizate în software, hardware, consultanţă şi <strong>in</strong>struire sunt mult mai mari decât ale altor proiectede aceeaşi anvergură: este obişnuit ca o firmă mare să aloce unui proiect ERP un buget de 100 milioane USD.Producătorii soluţiilor sunt de câţiva ani într-un proces de cercetare şi adoptare în soluţiile proprii a platformelore-bus<strong>in</strong>ess. Mai exact, d<strong>in</strong> 1999, clasicele ERP-uri au îmbrăcat o ha<strong>in</strong>ă nouă, fi<strong>in</strong>d rescrise şi transformateesenţial pentru a cupr<strong>in</strong>de toate avantajele Internet şi, implicit, pentru a furniza noi funcţionalităţi pe Internet, în2000, au fost lansate pe piaţă suite e-bus<strong>in</strong>ess ERP.Subiectul este completat cu două capitole de maximă actualitate unde <strong>in</strong>tegrarea este cercetată "mai departe"până la nivelul pieţelor şi corporaţiilor electronice pr<strong>in</strong> aplicaţii "la modă": Supply Cha<strong>in</strong> Management,Enterprise Application Integration, Enterprise Service Bus, Bus<strong>in</strong>ess Process Management, Bus<strong>in</strong>ess ProcessIntegration, Enterprise Nervous System.Pachetele Enterprise Resource Plann<strong>in</strong>g au devenit în anii '90 o prezenţă obişnuită în marile corporaţii şi încompaniile mult<strong>in</strong>aţionale. A doua jumătate a ultimului deceniu d<strong>in</strong> secolul XX a însemnat deschiderea lor şipentru segmentul întrepr<strong>in</strong>derilor medii şi mici. Iniţiativa generalizării lor a determ<strong>in</strong>at amplificarea popularităţiişi a discuţiilor d<strong>in</strong> literatura de specialitate, iar primii ani d<strong>in</strong> actualul secol XXI confirmă importanţa acestuifenomen.Creşterea şi succesul implementărilor în noul mileniu dep<strong>in</strong>d de măsura în care suitele tradiţionale se pot ext<strong>in</strong>deşi <strong>in</strong>tegra module d<strong>in</strong> categoria Customer Relationship Management (CRM), Supply Cha<strong>in</strong> Management (SCM),Bus<strong>in</strong>ess Intelligence (Bl) sau alte aplicaţii specifice Internet. Existenţa firmelor pe pieţele electronice dev<strong>in</strong>e onecesitate. Într-o def<strong>in</strong>iţie orientată tehnologic, ERP reprez<strong>in</strong>tă un sistem <strong>in</strong>formaţional contabil bazat pe<strong>in</strong>terfeţe grafice utilizator, baze de date relaţionale, limbaje de generaţia a IV-a, <strong>in</strong>strumente CASE şiarhitectură client/server. Totuşi, a fost unanimă op<strong>in</strong>ia că, deşi tehnologia este esenţială în realizarea ERP,def<strong>in</strong>iţia trebuie să reliefeze ariile funcţionale acoperite: contabilitate, producţie, vânzare, aprovizionare, stocuri,control de calitate etc.Astfel, sistemele ERP sunt pachete de aplicaţii formate d<strong>in</strong> mai multe module care sprij<strong>in</strong>ă toate ariilefuncţionale: planificare, producţie, vânzare, market<strong>in</strong>g, distribuţie, contabilitate, f<strong>in</strong>anciar, resurse umane,gestiunea proiectelor, stocuri, service şi întreţ<strong>in</strong>ere, logistică şi e-bus<strong>in</strong>ess. Arhitectura sistemului facilitează<strong>in</strong>tegrarea transparentă a modulelor, asigurând fluxul <strong>in</strong>formaţiilor între toate funcţiunile întrepr<strong>in</strong>derii într-omanieră extrem de transparentă. Alegerea sistemului ERP potrivit permite beneficiarului să implementeze unsistem <strong>in</strong>tegrat unic, pr<strong>in</strong> înlocuirea sau reproiectarea sistemelor funcţionale existente.ERP constă d<strong>in</strong> module software care acoperă toate ariile funcţionale, structurate ca de exemplu:market<strong>in</strong>g şi vânzări, service, proiectare şi dezvoltare de produs, producţie şi controlul stocurilor, aprovizionare,distribuţie, resurse umane, f<strong>in</strong>anţe şi contabilitate, servicii <strong>in</strong>formatice. Integrarea acestor module este realizatăfără duplicarea <strong>in</strong>formaţiilor, cu ajutorul noilor tehnologii de baze de date şi al reţelelor de calculatoare.Datele reprez<strong>in</strong>tă fundaţia unui sistem ERP. Baza de date reprez<strong>in</strong>tă un depozit central pentru stocareaşi organizarea datelor. Oferta de baze de date comerciale este mai restrânsă în comparaţie cu oferta suitelor ERP:sunt 20 de platforme de baze de date la sute de aplicaţii de tip ERP. Puţ<strong>in</strong>i sunt furnizorii ERP care au avutsucces în dezvoltarea propriilor platforme de baze de date. Această strategie este mai rar întâlnită, deoarecepresupune un efort susţ<strong>in</strong>ut pentru a contracara avantajele oferite de platformele dezvoltate de firme specializate,deja testate şi cunoscute pe piaţă.Programele realizează legătura între bazele de date şi funcţionalităţile deservite. Altfel spus, funcţionalitateaeste at<strong>in</strong>să pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>teracţiunea d<strong>in</strong>tre programe şi bazele de date. Programele asigură culegerea datelor, validarea,prelucrarea şi transferul lor, ca şi exportul datelor către alte medii. Pentru a obţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţiile cerute,programele preiau date d<strong>in</strong> bazele de date create pr<strong>in</strong> alte programe, dar şi d<strong>in</strong> alte surse. Astfel, datele pot fi<strong>in</strong>troduse de operatori, de la tastatură ori pr<strong>in</strong> preluare directă (scanarea codurilor bară, spre exemplu). Interfeţeledev<strong>in</strong> tot mai importante, o dată cu dezvoltările tehnologice, deoarece asigură comunicarea mai uşoară întrediferite medii. Pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>terfeţe adecvate, programele pot prelua date şi d<strong>in</strong> alte surse: Internet, Electronic DataInterchange (EDI), echipamente de producţie, alte programe de aplicaţiiRezultatele prelucrării sunt oferite utilizatorilor sub formă de rapoarte, fie afişate pe ecranulmonitorului (display-uri), fie tipărite la imprimantă, dar şi sub formă de fişiere, care pot fi exportate şi prelucratecu ajutorul altor medii de lucru. Prima modalitate de furnizare a rezultatelor - pe ecran - are avantajul<strong>in</strong>teractivităţii: actualele sisteme ERP au dobândit tot mai multă flexibilitate. Informaţiile afişate pe ecran suntdiferite în funcţie de tipul de utilizator care le solicită şi pot fi chiar personalizate pentru fiecare utilizator înparte. Astfel, după delimitarea câmpurilor de date solicitate, pot fi operate selecţii asupra acestora, sunt posibilesortări după criterii diferite şi pot fi stabilite niveluri de sumarizare (totaluri, alte calcule). Pe de altă parte,afişarea diferenţiată a <strong>in</strong>formaţiilor pe categorii de utilizatori este un aspect impus de politica de securitate adatelor în cadrul organizaţiei, în sistemele ERP de ultimă generaţie sunt <strong>in</strong>cluse form-uri (formulare) careafişează <strong>in</strong>formaţiile într-o <strong>in</strong>terfaţă grafică, cu un mod simplu şi <strong>in</strong>tuitiv de operare. Utilizatorul poate obţ<strong>in</strong>e adhocşi <strong>in</strong>teractiv <strong>in</strong>formaţiile dorite. D<strong>in</strong> punct de vedere tehnic, este vorba în primul rând de programarea soft,2


care a înlocuit programarea hard. Aceasta permitea scrierea de programe fixe ca şi funcţionalitate, în careopţiunile sunt limitate la cele avute în vedere <strong>in</strong>iţial. Programarea soft a devenit posibilă o dată cu generalizarea<strong>in</strong>terfeţelor grafice utilizator şi se comb<strong>in</strong>ă cu programarea vizuală şi cea dirijată de evenimente, în acest mod afost îmbunătăţită flexibilitatea aplicaţiilor, nu numai pentru ieşiri, ci şi pentru <strong>in</strong>trări şi prelucrări de date: acelaşiprogram poate fi operat în mod diferit de către utilizatori diferiţi. În ce priveşte rapoartele, pe lângă posibilitateade parametrizare a acestora, sistemele ERP au un generator de rapoarte, cu ajutorul căruia pot fi construite noirapoarte, ce nu au fost prevăzute în cer<strong>in</strong>ţele <strong>in</strong>iţiale. Cel mai des întâlnit este formatul tabelar (Excel), care poatefi salvat şi exploatat mai apoi cu ajutorul spreadsheet-ului (pentru analize complexe asupra datelor, calculesuplimentare, grafice). Această opţiune de export este deosebit de importantă în sporirea funcţionalităţii deansamblu a sistemelor ERP, deoarece elim<strong>in</strong>ă cererile de modificare ulterioară a aplicaţiilor d<strong>in</strong> parteabeneficiarilor. În f<strong>in</strong>e, sistemele ERP pot genera ca ieşiri diferite documente, cu formă şi conţ<strong>in</strong>ut standard:facturi, avize de expediţie, NIR-uri, comenzi etc. Dacă în primele sisteme ERP, nu era posibilă configurareadocumentelor de ieşire în forma dorită (firmele fi<strong>in</strong>d nevoite să modifice formatele), sistemele actuale oferădiverse soluţii pentru obţ<strong>in</strong>erea ieşirilor în formatul dorit. Sunt utilizate <strong>in</strong>strumente de proiectare third-partypentru flexibilitate în def<strong>in</strong>irea ieşirilor. Majoritatea oferă facilităţi grafice, pentru utilizarea însemnelor firmei(logo/antet specific).Un alt element conceptual de bază al sistemelor ERP îl constituie fluxurile de procese sau fluxuri detranzacţii (workflow). 5 Ele ilustrează desfăşurarea unui anume proces funcţional, cum ar fi calculul, înregistrareaşi plata salariilor în cadrul sistemului ERP. Aplicaţiile workflow se referă la modul în care aplicaţia reflectă unflux de procese economice d<strong>in</strong>tr-o arie funcţională. Deşi tipologia acestor aplicaţii este mai amplă, doar douătipuri avem în vedere pentru subiectul cărţii de faţă: funcţionale (specifice unei funcţiuni) şi <strong>in</strong>ter funcţionale,care implică activităţi ce se regăsesc în două sau mai multe funcţiuni.Abordarea pe procese este superioară celei funcţionale, deoarece activităţile se desfăşoară nu doar încadrul unei funcţiuni, ci adesea „traversează" mai multe domenii funcţionale. În cea mai simplă accepţiune,workflow def<strong>in</strong>eşte, creează şi supraveghează execuţia fluxurilor de lucru pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul unui softwarespecializat. Cea maiimportantă caracteristică este flexibilitatea, care permite adaptarea uşoară a fluxurilor d<strong>in</strong> sistem la fluxurileproceselor economice d<strong>in</strong> organizaţie. Unele sisteme ERP <strong>in</strong>clud un modul funcţional pentru stabilirea şigestionarea fluxurilor de activităţi specifice fiecărei organizaţii.Tabel nr 1 Avantajele sistemelor ERPTabelul nr 2 Dezavantajele sistemelor ERP5 What is Workflow?The automation of a bus<strong>in</strong>ess process, <strong>in</strong> whole or part, dur<strong>in</strong>g which documents, <strong>in</strong>formation or tasksare passed from one participant* to another for action, accord<strong>in</strong>g to a set of procedural rules.*participant = resource (human or mach<strong>in</strong>e) www.e-workflow.org/3


Vânzări — gestionează activităţile specifice procesului de vânzare: gestiunea clienţilor (foloseşte datele d<strong>in</strong>fişierele de bază), gestiunea nomenclatoarelor de articole şi preţuri, gestiunea contractelor şi comenzilor,procesul de livrare şi facturare;Întreţ<strong>in</strong>erea echipamentelor (mentenanţă) - rezolvă gestiunea tehnică şi de utilizare a echipamentelor,gestiunea pieselor de schimb şi a personalului implicat în activităţile de întreţ<strong>in</strong>ere, def<strong>in</strong>irea şi urmărirealucrărilor de întreţ<strong>in</strong>ere sau reparaţii. Permite planificarea resurselor şi costurilor lucrărilor (bugetarea) şiînregistrarea pe parcursul derulării. Foarte important este istoricul activităţilor de întreţ<strong>in</strong>ere şi reparaţii. Poate fiarhivat şi stocat;Transport (Logistica) - permite planificarea şi gestionarea activităţilor logistice d<strong>in</strong> procesele de vânzare şidistribuţie;Service/Servicii - urmăreşte garanţiile şi serviciile postvânzare;Analiză - componentă care apare sub diferite denumiri (aplicaţiile complexe d<strong>in</strong> această categorie sunt acumdenumite Bus<strong>in</strong>ess Intelligence), dest<strong>in</strong>ată analizei datelor d<strong>in</strong> sistem, ca suport în procesul de luare a deciziilor.Modulul preia datele d<strong>in</strong> baza de date, realizează diferite analize şi furnizează <strong>in</strong>formaţiile în forma dorită deutilizator (rapoarte detaliate ori rezumate, grafice de orice tip). Cele mai puternice opţiuni sunt analizele multidimensionale(OLAP), simulările, scenariile şi prognozele;Soluţii specifice fiecărei <strong>in</strong>dustrii. Exemplu: aplicaţia Case de marcat este o soluţie dest<strong>in</strong>ată controluluiutilizării aparatelor de marcat electronice fiscale;Generator de rapoarte - utilizatorii obţ<strong>in</strong> rapoartele dorite în cadrul fiecărui modul funcţional folos<strong>in</strong>d dateled<strong>in</strong> baza de date a sistemului ERP. Conţ<strong>in</strong>utul rapoartelor (datele, ord<strong>in</strong>ea acestora, nivelurile de grupare,totalurile sau alte calcule) este specificat de utilizator.Pentru performanţă, modulele prezentate trebuie să prez<strong>in</strong>te următoarele caracteristici:• asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva accesului neautorizat la date. Securitateaeste realizată la nivel de utilizator, la nivel de subcomponentă şi la nivel de funcţionalitate (pe operaţii:vizualizare, adăugare, modificare, ştergere);• scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o configuraţie de bază, adăugând apoi altemodule, în funcţie de resurse şi necesităţi;• portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în pr<strong>in</strong>cipal la nivelul aplicaţiilor cu bazelede date;• trasabilitatea asigură urmărirea fluxului unui document pr<strong>in</strong> firmă, dar şi a tuturor prelucrărilor şiaccesărilor aplicaţiei;• securitatea, concretizată într-un sistem coerent şi complet care reglementează drepturile şi restricţiileutilizatorilor pe module, funcţionalităţi, operaţii, până la nivelul câmpurilor d<strong>in</strong> baza de date;• parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare) permite def<strong>in</strong>irea regulilor şi convenţiilor debază specifice modului în care fiecare beneficiar îşi desfăşoară activitatea. Ex Modelul :MyERP BER2(Detalii produs ERP - Enterprise Resource Plann<strong>in</strong>g este o aplicatie care <strong>in</strong>tegreaza <strong>in</strong>tr-un s<strong>in</strong>gur Sistemtoate Compartimentele importante ale unei Companii.) MyERP este solutia ERP dezvoltata de AtlasSystems, bazata pe Arhitectura Client-Server si Tehnologie Microsoft moderna. Module Standardd:Contabilitate, Vanzari, Achizitii, Market<strong>in</strong>g, Mijloace Fixe si Obiecte de Inventar, Gestiune, ResurseUmane. Module Optionale : Comert Electronic, Import Marfa, Adm<strong>in</strong>istrare Sistem, Productie, Salarii. 62. Automatizarea proceselor de vanzare, market<strong>in</strong>g, service:(CRM)-Customer Relationship Management7Mutaţiile structurale produse în economie de la jumătatea secolului XX aşază clientul în centrul atenţieiorganizaţiilor. Tehnologiile Internet au oferit nenumărate posibilităţi de desfăşurare a politicilor de market<strong>in</strong>g,asigurând practic transferul relaţiilor cu clienţii în mediul electronic.Pr<strong>in</strong> acronimul CRM este acoperit, d<strong>in</strong> punct de vedere tehnologic, ansamblul aplicaţiilor care aşează clientul în<strong>in</strong>ima organizaţiei şi-l transformă în partener de afaceri. Toate aplicaţiile ERP vor converge, în cadrul larg almediului e-bus<strong>in</strong>ess spre <strong>in</strong>tegrare cu soluţii CRM, SCM, SRM (Supplier Relationship Management), PLM(Product Lifecycle Mana-gement), CPM (Corporale Performance Management) în pachete EnterpriseApplication Integration (EAI). în aceste condiţii, CRM se transformă într-un imperativ strategic al organizaţiilorîn era afacerilor electronice. Acest concept a evoluat mult, iar experienţa acumulată a demonstrat că esenţa CRMşi motivul pentru care a <strong>in</strong>trat în arsenalul IT al firmelor este abilitatea de a face mai uşoară experienţa cuclienţii, în sensul de a atrage şi a păstra clienţii, de a creşte şi menţ<strong>in</strong>e profitabilitatea firmei pe termen lung.Implementarea unei soluţii CRM se fundamentează pe următorii patru paşi 8 :6 www.my-erp.ro7 În viziunea clasică, aplicaţiile CRM înseamnă automatizarea proceselor de vânzare, market<strong>in</strong>g, service postvânzare, îngeneral a relaţiilor cu clienţii.6


• <strong>in</strong>formarea clientului;• tranzacţia (comanda);• livrarea bunului/serviciului;• asistenţa post-vânzare.Cea mai mare importanţă este acordată serviciilor care consiliază clienţii îna<strong>in</strong>te sau după vânzarea unuiprodus/serviciu. Şi pentru că una d<strong>in</strong>tre concluziile studiului prezentat mai sus a fost că market<strong>in</strong>gul de masătradiţional este deocamdată preferat, să vedem care sunt avantajele oferite de CRM în comparaţie cu acesta:• reducerea costurilor de publicitate;• axarea politicii firmei pe nevoile clienţilor,• constatarea rapidă a eficienţei unei campanii;• posibilitatea rivalizării cu pr<strong>in</strong>cipalii concurenţi nu numai la nivel de tarife ci şi pr<strong>in</strong> serviciile oferite;• evitarea cheltuielilor excesive presupuse de clienţii puţ<strong>in</strong> rentabili şi reorientarea resurselor cătreclienţii cu înaltă rentabilitate;• depăşirea întârzierilor d<strong>in</strong> dezvoltarea şi comercializarea unui produs (optimizează ciclul decomercializare);• optimizarea canalelor comerciale şi a contactelor cu clienţii.Deci, plasarea clientului în centrul preocupărilor organizaţiilor pentru a-i propune cele mai potrivite produse şiservicii este obiectivul acestei generaţii noi de <strong>in</strong>strumente <strong>in</strong>formatice d<strong>in</strong> categoria Customer RelationshipManagement. Conform unui sondaj realizat în Marea Britanic 5 în rândul organizaţiilor care au implementataplicaţii CRM, motivaţiile acestora sunt legate în pr<strong>in</strong>cipal de îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii.3. Managementul lantului de distributie : (SCM) Supply Cha<strong>in</strong> Management 9Noua generaţie de aplicaţii e-Bus<strong>in</strong>ess a revoluţionat modul de desfăşurare a afacerilor <strong>moderne</strong>. Dacă primageneraţie a fost axată pe navigare şi viteză, următoarele generaţii presupun oferte consistente caracterizate desecuritate, disponibilitate şi performanţă.Pr<strong>in</strong> aplicaţiile d<strong>in</strong> categoria Customer Relationship Management şi Supply Cha<strong>in</strong> Management, Internet-ul adevenit cea mai importantă platformă pentru afaceri, permiţând <strong>in</strong>terconectarea tuturor partenerilor de afaceri şiadm<strong>in</strong>istrarea <strong>in</strong>teligentă a resurselor unei companii.Supply Cha<strong>in</strong> Management este o comb<strong>in</strong>aţie de şti<strong>in</strong>ţă şi artă menită să îmbunătăţească modul în care firma îşigăseşte materiile prime, materialele şi alte componente ce-i sunt necesare pentru a crea un produs sau unserviciu, îl produce şi îl livrează clienţilor săi.Firmele care au ales aplicaţiile d<strong>in</strong> zona Supply Cha<strong>in</strong> Management pentru a-şi gestiona afacerile pe baza cereriiau înregistrat rezultate surpr<strong>in</strong>zătoare, profitul înregistrând creşteri cupr<strong>in</strong>se între 50 şi 100%. Condiţiileeconomice actuale impun organizaţiilor cu activităţi de comerţ şi distribuţie următoarele obiective pe termenscurt:• reducerea stocurilor;• creşterea veniturilor în condiţiile menţ<strong>in</strong>erii constante a cheltuielilor fixe;• îmbunătăţirea performanţelor (creşterea ratelor marg<strong>in</strong>ale).Managementul eficient al lanţului de distribuţie asigură cantitatea necesară de bunuri şi servicii acolo undetrebuie, la momentul oportun, în cantitatea solicitată şi la preţul cel mai bun. Cel mai simplu, lanţul deaprovizionare-desfacere este def<strong>in</strong>it ca fi<strong>in</strong>d un proces „umbrelă" sub care produsele sunt create şi livrate cătreclienţi. Managementul lanţului permite gestiunea proceselor ext<strong>in</strong>se ale întrepr<strong>in</strong>derii şi <strong>in</strong>tegrează atât procesele<strong>in</strong>terne, cât şi pe cele externe, asigurând flexibilitate şi transparenţă în desfăşurarea afacerii de la aprovizionareacu materii prime şi materiale necesare producţiei, până la livrarea către consumatorul f<strong>in</strong>al.SCM reprez<strong>in</strong>tă practica de coordonare a fluxului de bunuri, servicii, <strong>in</strong>formaţii şi bani care se deplasează de lafurnizori (materii prime şi componente) la producători şi vânzători (direcţi sau distribuitori) şi, în f<strong>in</strong>al, la clienţi.10 Acest proces <strong>in</strong>clude generarea de comenzi, primirea comenzilor, urmărirea acestora, livrarea eficientă şi latimp a bunurilor şi serviciilor.8 www.bizoo.ro/firma/impromedia/vanzare/4620/Aplicatie-Crm-client-Relationship-Management9 Supply Cha<strong>in</strong> Management este termenul întâlnit în literatura română sub denumirea de managementul lanţului deaprovizionare-desfacere sau managementul lanţului de distribuţie şi se referă, în pr<strong>in</strong>cipal, la optimizarea şiautomatizarea tuturor proceselor economice ce se desfăşoară la nivelul unei întrepr<strong>in</strong>deri, de la aprovizionarea cu materiiprime si materiale, până la procesele de producţie, transport şi distribuţie a produselor f<strong>in</strong>ite.10 www.consult-ase.ro/supplycha<strong>in</strong>/<strong>in</strong>dex.asp7

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!