11.07.2015 Views

Bunăstarea sau fericirea sufletului - Societatea de Scleroza Multipla ...

Bunăstarea sau fericirea sufletului - Societatea de Scleroza Multipla ...

Bunăstarea sau fericirea sufletului - Societatea de Scleroza Multipla ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

SM ConsiliereSă ne <strong>de</strong>zvoltăm continuuabilităţile şi aptitudinile –un ţel pentru fiecare dintre noiAna Orăşanu – psiholog SSMRDespre anumiteper soane se poate afirmacu uşurinţă că auo serie <strong>de</strong> aptitudinimai <strong>de</strong>z voltate <strong>de</strong>câtale al tora, <strong>de</strong> exem pluau ureche mu zi cală<strong>sau</strong> sunt talentate la<strong>de</strong>sen. Pe lângă ta lenteleînnăs cute, sun tempuşi în situaţia <strong>de</strong> ane adapta per ma nentla cerinţele mediului ex tern, învăţăm să facemfaţă cerinţelor.Fiecare om <strong>de</strong>prin<strong>de</strong> anumite capacităţidin fiecare activitate pe care o <strong>de</strong>sfăşoară o anu ­mită perioadă <strong>de</strong> timp. Abilitatea presupune atâtaptitudini naturale (talente înnăscute), cât şi capacităţi învăţate, necesare realizării sarcinii. Înacest context, competenţa este un concept mailarg ce cuprin<strong>de</strong> aptitudini, cunoştinţe, abilităţi,com portamente a<strong>de</strong>cvate, care conduc la un nivelsuperior, la performanţă.Comportamentele care se repetă genereazăobi ceiuri. Obiceiurile formează <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri, iar<strong>de</strong> prin<strong>de</strong>rile conduc la formarea competenţelor.Competenţele se obţin atunci când punem înpractică informaţiile dobândite într-o manierăstructurată.Moştenire versus învăţareUnele abilităţi pot fi moştenite, dar majoritatea se construiesc în timp, dacă per soa nava fi motivată să facă acest lucru. Toa te comportamentelesunt învăţate. Por nind <strong>de</strong> la acestfapt, având în ve<strong>de</strong>re că toa te comporta mentelesunt învăţate şi compor tamentul duce laformarea unei abilităţi prin repetare sistematică,dacă cineva poate face ceva, atunci oricinealtcineva poate face acelaşi lucru.“Dacă aş vrea, aş putea face lucrurilecel puţin la fel <strong>de</strong> bine ca şi celălalt!”În atletism era la o anumită vreme o viteză<strong>de</strong>spre care nu se cre<strong>de</strong>a că este omeneşteposibil să fie <strong>de</strong>păşită <strong>de</strong> către atleţi pentru cănici unul nu <strong>de</strong>păşise viteza respectivă. La unmoment dat, un atlet a <strong>de</strong>păşit recordul şi lumeaa fost uimită. Ani <strong>de</strong> zile au fost oameni careîncercaseră să <strong>de</strong>păşească viteza şi nu reuşiseră,în următorul an, însă, încă 200 <strong>de</strong> atleţi au <strong>de</strong>păşitacea viteză!Ce s-a întâmplat? Oamenii au început săcreadă că e posibil.Există o premisă fundamentală specificădomeniului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare personală numit programareneurolingvistică ce spune că “Dacăcineva poate să facă ceva, atunci şi eu pot!”.Acest fapt este explicat <strong>de</strong> către John C.Maxwell, în cartea Învaţă să gân<strong>de</strong>şti, în careafir mă că dacă cineva îşi va petrece cea maimare parte din timp făcând doar ceea ce face celmai bine, va <strong>de</strong>veni un expert în acel domeniu.Ilustrând această teorie, un mare înotător,cam pion mondial la acest sport, spunea ce l-adiferenţiat <strong>de</strong> ceilalţi şi l-a ajutat să obţină succesul:“Când colegii mei erau la petreceri, euînotam. Când colegii mei se plimbau, eu înotam.Când părinţii mei se preocupau <strong>de</strong> grijazilei <strong>de</strong> mâine, eu înotam. Când alţii se uitaula televizor, eu înotam. Când alţii cumpărau lucruri<strong>de</strong> care nu aveau nevoie, eu înotam. Amînotat în fiecare zi a vieţii mele. Aşa am ajunscampion.”Preferăm să cre<strong>de</strong>m că unii sunt foartebuni într-un anumit domeniu pentru că ei potşi noi nu putem, pentru că “alţii s-au născut cuasta şi noi nu”. E mai simplu aşa, să ne complacemîn situaţie, să ne ascun<strong>de</strong>m sub mas caunei neputinţe învăţate. Creierul nostru exerseazăaceastă neputinţă şi <strong>de</strong>vine antrenat săo practice, o aplică ulterior în majoritatea cazurilor.Dacă urmează un stadiu corect <strong>de</strong> formare,oricine poate atinge performanţă. Unprim pas ar fi <strong>de</strong>scoperirea şi explorarea talentelor înnăscute existente şi încurajarea lor spreperformanţă, printr-o succesiune <strong>de</strong> etape <strong>de</strong>formare. De exemplu, unui copil <strong>de</strong> 9 ani, careCOLUMNA Nr. 1-2 ianuarie - iunie 201133

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!