Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

lovitur\ de teatruarta grea)Mihaela MICHAILOVNu mai fura]i!TEATRU LA ROTISORSCRISOARE PENTRU MELOMANIVictor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)~n teatru se fur\ pe fa]\ [i pe rupte. Actorii fur\mim`nd, regizorii fur\ min]ind c\ au o idee c`nd seapuc\ de un text c`nd, de fapt, nu au nici una,spectatorii s`nt fura]i de scrobeli [i ambalajeartificiale... Criticii fur\ pentru c\ perpetueaz\ unmodel empatic, impresionist...Cu alte cuvinte, dela]iunea estetic\ ajunge s\ fie practic\ obi[nuit\.~n aceast\ conspira]ie a furtului generalizat, autenticitateadevine inoportun\ [i incomod\. De ce este dat\, p`n\ la urm\,autenticitatea? De asumarea total\ a demersului teatral, [i maipu]in de tematic\. De drumul p`n\ la cap\t [i de contradic]iile implicite.C`nd acest p`n\ la cap\t e jum\tate, spectacolul e amputat,dramaticul e anulat. {i noi vorbim ca s\ ne afl\m `n treab\. Cumvorbesc, de altfel, cele mai multe mont\ri din România `n acestmoment.Teatrul nu moare pentru c\ este amenin]at de bestiarul cinematograficsau televistic. Ci pentru c\ se complace `n propria luiimpoten]\ [i defazare. Pentru c\ ajunge s\ nu mai spun\ nimicdespre nimic. E ca un supermarket cu pui congela]i dinainte de’89. Comunitatea [i comunicarea, nodurile tari, se de[ir\. Comunicareaeste minor\ [i aproape nul\ `ntr-o comunitate absent\, `ntermenii lui Jean-Luc Nancy: „Sensul sensului... este acesta: ase l\sa afectat de o exterioritate, a fi afectat de o exterioritate [i,de asemenea, a afecta o exterioritate. Sensul st\ `n `mp\rt\[ireaunui `n comun“. Exterioritate `nseamn\ alteritate. ~nseamn\ eu [iceilal]i, adic\ `mpreun\. Spa]iul comunit\]ii `n existen]a sa espa]iul teatrului. Teatrul e o art\ `n care devii `n acela[i timp [i `nacela[i spa]iu `mpreun\ cu cei din fa]a ta. ~n care tr\ie[ti un prezentacut al\turi de ceilal]i. {i nu e vorba aici despre o identificarela un prim nivel, de altfel destul de limitat\, ci despre o experien]\total\, unic\, irepetabil\. Exact atributul esen]ial al teatruluieste cel mai mult ignorat – faptul c\ ce este doar `n acest moment`ntr-un anumit fel, m`ine nu mai poate fi la fel, ca prezentumplut. Spectacolul poate fi jucat la fel de profesionist, experien]aintegral\ este `ns\ mereu `n mi[care. Discu]ia merge dincolode performan]a realiz\rii. Momentul teatral se pierde, de celemai multe ori, `ntr-un timp ne`mplinit. Lumea la care asist\m trebuies\ fie plin\ ca s\ aib\ un rost s\ ne afl\m `n vecin\tatea ei.Altfel o vizit\m ca pe un muzeu de cear\, care ne las\ reci [i ne`ntreb\m de ce naiba am venit... Ce `nseamn\ plin? Semnificativdramatic: cu rupturi, raporturi extreme de for]\, tensiuni,`ngem\n\ri, radicalitate, coliziuni. ~nseamn\ s\ nu te furi, s\ nu teprefaci c\ faci, s\ nu fii liniar. Din p\cate, teatrul, `n cea mai mareparte, e manipulare static\ [i precar\. Art\ minor\, care`ncearc\ s\ rezolve cazuri [i s\ pun\ la col]. Teatrul nu e nicieseu, cum vor s\ ne conving\ unii regizori care `[i recicleaz\ma[in\ria de motive, nici dezbatere public\, nici anchet\. E o realitateconflictual\, nu la prima m`n\, care trebuie consumat\ deplin.O realitate a timpului nostru. Asta tocmai pentru c\ una dintreno]iunile de baz\ cu care e necesar s\ `nceap\ o discu]ie desprespectacolul contemporan este, inevitabil, cea de realitate.Dac\ nu o [i st\p`ne[te, ci e doar st\p`nit de ea, teatrul `[i revendic\inutilitatea.O mie de ani, pace!......salut\ [i ureaz\Cet\]eanul Turmentat `ntr-oScrisoare pierdut\,revel`ndu-mi brusc onea[teptat\ surs\ a celuimai mare dramaturg alnostru, dragul de Caragiale,meloman `mp\timit [icunosc\tor, cum o atest\schi]ele [i coresponden]a luiberlinez\. Gioia e pace permill’anni este o urare`mprumutat\ de laGiacommo Rossini. ~nB\rbierul din Sevilla, conteleAlmaviva este cel care ointoneaz\, dup\ ce sestrecoar\ `nt`i `n casa luiDon Bartolo, `n pielea unuimilitar turmentat, iar apoi cafals profesor de muzic\ alRosinei. {i `n B\rbierul dinSevilla o scrisoare pierdut\apare `n mijlocul intrigii,pentru ca lucrurile s\ajung\ la un happy end. Unfinal ce ar putea fi rezumat,cu formula colorat\, r\mas\p`n\ ast\zi `n istoria politic\[i a mentalului românesc, `nsintagma pupat pia]aEndependin]i.La Rossini [i Caragialem-au dus g`ndurile acumo s\pt\m`n\, `n trecereprin urbea Ie[ilor, unde un num\r`nsemnat de istorici, supravie]uitoriai Holocaustului, unconsilier preziden]ial, doi ambasadoride semnifica]ie, „aleg\-tori, cet\]eni [i public“ au comemorat65 de ani de la pogromuldin iunie 1941. Nici un ziar dincele pu]ine care au g\sit de cuviin]\s\ pomeneasc\ evenimentul,fie `n pagina lor politic\,fie, mai adesea, `n cea sportiv\(ambasadorul Statelor Unite numindla Ia[i [i intoleran]a [i rasismulce `[i dau m`na adesea pestadioane), nu a amintit de ceiaproximativ 14 mii de evrei u-ci[i `n decurs de trei zile `n1941, ei fiind subiectul, `n fapt,al comemor\rii de la Ia[i. Visullui Ca]avencu s-a `mplinit cuocazia pogromului, fiindc\, dac\pe la 1883, la Ia[i nu s-ar fiaflat nici un negustor român,to]i fali]ii fiind jidani, cum sepl`ngea el `ntr-o Scrisoare pierdut\,`n 1941, `n fine, s-a doveditcu prisosin]\ c\ „avem [i noifali]ii no[tri“.Comemorarea de la Ia[i a a-vut [i ea scrisoarea ei pierdut\,fiindc\ `n timp ce `n alocu]iunileintroductive se `ndemna la omie de ani pace, mesajul anun-]at din partea premierului, `nnumele guvernului României, nua fost pronun]at, nici m\car b\-tut de telegraf de la centru. S\mai citez din spusele gre]os-comiceale lui Ca]avencu, at`t deactuale `n discursuri ale zilei?„Istoria ne `nva]\ c\ un poporcare nu merge `nainte st\ pe loc,ba chiar d\ `napoi, c\ legea progresuluieste a[a, c\ cu c`t mergimai iute, cu at`t ajungi mai departe“...„Cu idei `nvechite, cuopiniuni ruginite, [i s\ te speriemereu Europa, cu zguduiri, cuteorii subversive... asta nu maimerge... S\-[i vaz\ de trebile eiEuropa.“ Prin absen]a lui, mesajul„pierdut“ al guvernului aratat ocazia de a-i contracara peCa]avencii de azi.{arjez, exagerez `n mod evident.Lucrurile nu au stat chiara[a, fiindc\ prezent la Ia[i a fostministrul de Externe, istoric demeserie [i cu convingeri democrate,fie el [i abandonat de guvernulprogresist. Fiindc\ liberaliiau mimat ulterior c\ nu arfi [tiut unde se afla la ora anun-]ului gr\bit al retragerii dinIrak, pentru care acum voiescun plebicist. Ce au toate asteacu muzica? ~nclin s\ cred c\ auSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 13din moment ce unii se str\duies\ g`ghile `ntr-un mod pl\cuturechile boborului, iar al]ii `[iamenin]\ insistent adversarii politici`n maniera pedagogului de[coal\ nou\: ia sam\ s\ nu ]i leg`ghil eu ]ie `ntr-un modnepl\cut.Nu m\ crede]i? Citi]i-l saureciti]i-l pe marele Caragiale; ede-al nostru. Iubitor de muzic\.Prin 1893, c`nd `[i f\cea ironicautoportretul, d`ndu-l `ns\ cascris de confra]i de la „Adev\-rul“, el `ncheia, aici nemaiglumind:„Particularit\]i: meloman;ureche, memorie [i gustmuzical bine dezvoltate...“.Gioia e pace per mill’anni!fast-food