Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

fast-food fe]e-fe]eCodul Babel [i aripile de flutureCRONIC| DE FILMEfectul fluture spune a[a: b\taiadin aripi a unui fluture la Beijingse poate transforma lunaviitoare `ntr-o furtun\ la NewYork. Arriaga trece teoria dindomeniul meteorologiei `n celfizic [i `n cel invizibil – metafizic.Un japonez care a fost `nvacan]\ `n Maroc a l\sat o pu[c\drept cadou unui localnic cu cares-a `mprietenit. Copiii localnicului`nva]\ s\ trag\ cu aceapu[c\ – pentru a v`na – [idintr-o prostie nimeresc un autobuzcare mergea prin aceapustietate. R\nesc aproape mortalo americanc\ venit\ `n vacan]\cu so]ul ei. Copiii cuplului,l\sa]i cu bona mexican\,s`nt lua]i de aceasta ilegal `nMexic la nunta fiului, dar trecerea`napoi a grani]ei e cu probleme– dintr-o prostie, bona earestat\ [i expulzat\, iar copiiiaproape mor `n pustietatea de-[ertului. ~n Japonia, fiica v`n\toruluise tope[te de singur\tate`n imensul Tokyo [i cocheteaz\cu nimfomania [i sinuciderea.Fiecare dram\ personal\provoac\ o alta.Cum spune efectul fluture,modific\ri imperceptibile `nIulia BLAGAAlejándro González Iñarritu a furnizat Cannes-ului din acest an unuldintre cele mai umane [i mai realiste filme ale prezentului. Babelspune pove[tile unor oameni de mai multe na]ii. Pove[tile s`ntlegate una de alta. De fapt, scenaristul Guillermo Arriaga cred c\ astudiat teoria haosului sau a auzit, cel pu]in, de efectul fluture.Sau, [i mai bine, [tie f\r\ s\ [tie c\ [tie.punctul de plecare provoac\mari modific\ri neprev\zute,poate catastrofale la final. Ceeace se `nt`mpl\ [i `n filmul luiIńarritu, care pe multe por]iunite ]ine cu lacrimile `n g`t [i carese desf\[oar\ f\r\ s\ te lase s\b\nuie[ti ce va fi `n secundaurm\toare. Drama e imediat dup\u[\, iar jocul actorilor (BradPitt la cel mai bun rol de p`n\acum) merge la minimum totfilmul, m\rind impresia de „pebune“, de aici, de acum. Filmule f\cut cu mult\ sinceritate – regizorul`l dedic\ la final, c`nddeja ]i-ai stors de cinci ori batista,copiilor lui –, cu mult suflet,cu o inteligen]\ a inimii caren-are nimic de-a face cu judecatasau cu calculele strategice.Un film pur [i simpludevastator„Puzzle“-ul imaginat de Arriaga(pentru c\ secven]ele nu s`ntasamblate cronologic) este defapt, fire[te, Turnul Babel careazi, dup\ „atacuri“, se cite[te `ncu totul alt\ not\ dec`t `nainte deseptembrie 2001. Oamenii s`nt„lega]i“ `ntre ei nu at`t de diferen]elede cultur\, c`t de ne`ncredere;limba pe care fiecare trebuies-o `nve]e e cea a inimii.Regizorul spunea foarte frumosla Cannes: „M\ simt acas\ `norice loc din lume unde s`nt cucopiii mei“. Babel te trimite labaz\, la lucrurile cu adev\ratimportante – la iubirea pentruso]ia cu care nu te mai `n]elegi(p`n\ c`nd e r\nit\ [i treci razantpe l`ng\ pierderea ei), la iubireapentru mama care ]i-a murit [ite-a l\sat singur, la iubirea pecare o ai pentru copiii altuia(dar pentru care ]i-ai da via]a),mai pe române[te – la iubireaf\r\ acte de proprietate, cea cucare probabil i-a m`ngìat Iisuspe cre[tet pe al]ii `nainteanoastr\.Din punct de vedere structural,Babel nu difer\ de 21 degrame, realizat tot de Ińarritudup\ scenariul aceluia[i GuillermoArriaga. Acolo, combinareapiesule]elor apar]in`nd mai multorpove[ti ducea la o construc-]ie care putea fi citit\ porninddin dou\ direc]ii. Pe axa cauz\-efect pozi]iile erau inversabile,ceea ce punea `n abis [i ideea deresponsabilitate, la fel cum o induceape cea de premoni]ie. Nuera `ns\ vorba de o un palindrom.Acest lucru nu se repet\`n Babel care e, totu[i, mult maiuman [i care g\se[te cauza relelorcare se `nt`mpl\ azi `n lumemai ales `n faptul c\ oamenii nuvor s\ se cunoasc\, c\ `[i acord\prezum]ia de vinov\]ie ca pe uncec `n alb, c\ ac]ioneaz\ dinne[tiin]\ [i prostie. De[i folose[teo metafor\ de mult „fumat\“,Babel e pur [i simplu devastator.R\zvan }UPAMUZIC| PE LITEREFiecare edi]ie a Campionatului Mondial deFotbal este `nso]it\ de lans\ri de discuri,proiecte muzicale dedicate evenimentului.Dac\ acum patru ani Ricky Martin era cel alespentru a interpreta imnul oarecum oficial alcelei mai importante competi]ii fotbalistice, `n2006, organizatorii spectacolului dedeschidere au preferat s\ lucreze cumuzicieni care s`nt plasa]i `n cu totul alt\zon\ dec`t cea a mainstream-ului comercial.A[a se face c\ Brian Eno [i Peter Gabriel s-aunum\rat printre arti[tii contacta]i s\ asigureun nivel ridicat al presta]iilor muzicale pentruceremonia care `[i dorea s\ egaleze ineditulspectacolului ce a deschis jocurile olimpicede la Alberville. De altfel, germanii au colaborat`n acest sens chiar cu Philipe DeCoufle,coregraful care a fost aclamat pentru ceremoniadin 1992.O selec]ie de 32 de piese a `nso]it eforturileorganizatorilor germani. Astfel, fiec\reiechipe calificate la aceast\ edi]ie a CampionatuluiMondial de Fotbal i-a fost dedicat\ o pies\.~n prima selec]ie pe care am g\sit-o (ceaa casei de discuri Nascente), Portugalia estereprezentat\ de Maritza, interpreta de fadodespre care am mai scris. Nu este nevoie s\fii specialist ca s\ `]i dai seama c\ pachetulBeginner’s Guide to World Music – WorldCup 2006 Edition (trei CD-uri) includea o selec]iede piese tradi]ionale pentru zonele dincare vin fotbali[tii la Mondialul 2006.Campionatul mondial de fotbal`n variant\ muzical\~n Statele Unite, `n schimb, Voices from theFifa World Cup (BMG) aduna pe dou\ CD-uri19 piese a c\ror selec]ie, trebuie s\ recunosc,m\ dep\[e[te. De la Elvis la Mariah Careysau Elton John [i chiar Michael Jackson, casade discuri a scos la v`nzare cam tot ce s-ag`ndit c\ ar putea s\ intereseze. De altfel, a-ceasta este selec]ia oficial\ aprobat\ de FIFApentru a fi difuzat\ pe stadioanele CupeiMondiale din Germania.Vr\jitori africani pe stadioaneCeva mai aplicat\ a fost strategia casei de discuriWea, care a adunat 22 de piese ce trimitc`t de c`t la competi]ia sportiv\. De la refrenesemnate England Boys, Rider & TerryVenables [i Englans Supporters Band, p`n\la Rockin’ all Over the World a celor de laStatus Quo, compila]ia Jumper 4 Goalposts –the World Cup edition 2006 este varianta comercial\a discurilor muzicale pentru suporteri.Spun asta pentru c\ atunci c`nd ascul]ipiesele de pe albumul England – The Album2006 (Virgin) sau World Cup Sing-a-Long(Emi Gold) cu England Supporters Club, fiecareincluz`nd peste 25 de melodii, `n]elegic\ industria muzical\ st\ bine l`ng\ oricepasiune care `l face pe cump\r\tor mai deschisla pung\…~n alte cazuri, muzica are un `n]eles maideosebit. O parte dintre echipele africane aufurnizat [tiri pentru presa de scandal atunciBabel – 2006, regia AlejándroGonzález Iñarritu (foto)Scenariul GuillermoArriaga. Cu: BradPitt, Cate Blanchett,Gael García Bernal,Kôji Yakusho, AdrianaBarrazac`nd au adus la Cupa Mondial\ vr\jitoritradi]ionali, care au prestat `n folosul echipeipe care o reprezentau pe fiecare dintre stadioanelegermane. Cum africanii nu au avutprea mare succes, se poate spune c\ nici vr\-jitorii cu pricina nu s-au ales cu prea multemul]umiri.Un grup de tineri s-a hot\r`t s\ organizezeo cup\ mondial\ a muzicii. Au postat astfelpe Internet piese pentru fiecare echip\ participant\la Cupa Mondial\, cer`nd voturi lafiecare partid\. Rezultatele la The Pop WorldCup au fost diferite de cele din meciurile reale,semifinalele fiind programate, la ora la carescriam acest articol, `ntre Iran & RepublicaCeh\ [i Portugalia & Fran]a. Dup\ cum se vede,melomanii au nimerit una dintre semifinalelecompeti]iei care se disput\ `n realitate `n Germania.N-am spus care a fost anul acesta melodiaaleas\ de FIFA ca imn oficial. Se nume[teTime of our lives, dar nu e cu nimic mai important\dec`t cele de p`n\ acum: Un’estateitaliana (1990) cu Edoardo Bennato [iGianna Nannini, Gloryland (1994) de DarylHall cu Sounds of Blackness [i La Copa dela Vida (1998) cu Ricky Martin. ~n 2002,piesa oficial\ a Cupei Mondiale a fost Boom cuAnastacia, iar Vangelis a fost responsabil cuasigurarea unui imn pentru voce folosind e-lemente sonore coreene [i japoneze specifice.14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006
Despre un pionier al performance-uluiMatei BEJENARUCorpul artistului este adeseaprezen]a care catalizeaz\`ntregul discurs.~n happening-uri, rolul publiculuieste unul activ, de r\spuns laprovoc\rile artistului. Deoareceacest tip de art\ se consum\ o-dat\ cu evenimentul, documentareasa fotografic\ [i filmic\devine esen]ial\. Multe dintreperformance-uri [i happening-uriau devenit cunoscute prin documenta]iilerealizate la fa]a locului[i g`ndite uneori de arti[ti caforme artistice autonome.Cu toate c\ premisele sale auap\rut `nc\ din perioada interbelic\,performance-ul a fost acceptatca un mediu artisticde-abia la `nceputul anilor ’70,atunci c`nd arta conceptual\,prin interesul pentru formelenon-obiectuale [i non-comerciale,l-a consacrat ca o demonstra]iea acestui fapt. Performance-ula fost considerat unmijloc de a reduce diferen]eledintre art\ [i via]\, de a pune `nprim-plan procesele de produc]ieartistic\ prin exaltareamitologiilor personale. Arti[tiiactan]i au mizat de cele maimulte ori pe comunicarea profund\`n timp real cu publicul,arsenalul mijloacelor artisticefiind foarte divers, de la tehnicilecabaretului de artist, p`n\ lagesturi ritualice ori provocatoare,g`ndite ca arme `mpotrivaconven]iilor [i a sistemului oficialal artei. Artistul performer,prin atitudinile corpului s\u,poate da o dimensiune esoteric\,[amanistic\, provocatoare,educativ\ ori distractiv\ ac]iuniisale artistice.Balete mecaniceARTE VIZUALEStudiul prezen]ei fizice a corpului `n spa]iu [i timpa fost o tem\ abordat\ de arti[ti `ncep`nd cu anii’50 `n cadrul happening-urilor, ac]iunilor [i aperformance-urilor. Aceste noi tipuri de expresieartistic\ pot fi subsumate termenului de ac]ionism,ce poate fi privit ca o form\ efemer\ a arteicontemporane, aflat\ la confluen]a dintre teatruexperimental, arte vizuale, coregrafie [i muzic\.Goethe-Institut Bucure[ti organizeaz\`n cadrul Bienalei TinerilorArti[ti, edi]ia a II-a(14.10.-16.11.06), un workshopde dou\ zile destinat tinerilorcuratori [i critici de art\,sub `ndrumarea criticului JanVerwoert.Jan Verwoert tr\ie[te laHamburg [i lucreaz\ ca freelancecritic. Este membru `nboardul consultativ al KunstvereinMünchen [i profesor asociatde Teorie [i Art\ Contemporan\`n cadrul AcademieiArti[tii dadai[ti [i suprareali[tis-au folosit de ac]iuni pentru acrea [ocul psihic de reac]ie fa]\de structurile [i func]iile oficialeale artei. ~n filmele sau spectacolele-performan]eei au `ncercats\ produc\ acelea[i efecte pecare publicul le cerea de la cinematograf.Un rol important `ndezvoltarea performance-uluil-a avut munca de pionierat a artistuluigerman Oskar Schlemmer,`n anii ’20-’30, `n cadrul{colii de la Bauhaus, una dintreprimele institu]ii de educa]ie artistic\experimental\, fondat\ dearhitectul Walter Gropius. ~n teoriasa despre performance,Schlemmer a pus `n discu]ie rela]iadintre corpul uman [i spa-]iu, prin opozi]ia clasic\ dintrespiritul apolinic, bazat pe intelect[i ra]iune, [i cel dionisiac,Umeå. Public\ permanent `n„Afterall“, „Frieze“, „Springerin“.A primit `n 2001 premiulAdKV pentru critic\ de art\.~n cadrul aceluia[i workshop,cei selecta]i vor aveaposibilitatea s\ ia contact cueditorii revistei „IDEA (art\ +societate)“, Cluj, [i ai revistei„VECTOR – art\ [i cultur\ `ncontext“, Ia[i.Cei interesa]i s`nt ruga]i s\completeze un formular [i s\-ltrimit\ la Goethe-Institut Bucure[tip`n\ la data de 24 iulie.Oskar Schlemmer, Metal Dance, 1929prezentat `n festivit\]ile s\lbaticeale lui Dionisos. ~n baletelesale mecanice, mi[c\rile coregraficeale corpului erau minu]iospreg\tite anterior, pe baza unorsofisticate diagrame, pentru apune `n valoare spa]iul arhitectural.Influen]at de g`ndireaconstructivist\, Schlemmer af\cut [i design-ul costumelorcare transformau figura uman\`ntr-un obiect mecanic. ~n proiectulGlass Dance / Dansul desticl\ din anul 1929, corpuldansatorului a fost extins prinOpen Call – Workshop de critic\ de art\ – 10/11 Noiembrie 2006sfere de sticl\ care limitau posibilit\]ilede mi[care, tocmai `nideea de a asimila corpul umanunui mecanism independent decontrolul uman.Dup\ `nchiderea {colii de laBauhaus de c\tre nazi[ti `n1933, ideile novatoare ale luiSchlemmer au fost continuate `nStatele Unite la Black MountainCollege, acel laborator experimental`n care s-au pus bazelemultor curente din arta contemporan\a ultimelor decenii.Rezultatele vor fi comunicatela `nceputul lunii septembrie.S`nt necesare urm\toareledocumente: un cv care s\ cuprind\date despre activitateaprofesional\ (studii [i experien]\profesional\), o scrisoarede inten]ie de o jum\tate depagin\ care s\ motiveze interesulpentru participarea laworkshop, un text scris pemarginea unui eveniment sausubiect din arta contemporan\de maximum 1 pagin\ (articolsau eseu), `n format electronic,la adresa: programm@bukarest.goethe.org.Cei selecta]i vor primi informa]iilegate de cea de-a II-aedi]ie a Bienalei Tinerilor Arti[ti(14.10.-16.11.). Ace[tia vor firuga]i s\ redacteze, la `nceputulevenimentului, un articol `nlimba englez\ care va fi trimiscelui care va conduce workshopul.Articolul va servi drept materialde lucru `n cadrul atelierului.Workshopul va avea loc`n limba englez\.fe]e-fe]eCristi NEAGOE (cristineagoe@gmail.com)fast-foodSCARA DE BLOGPisici p\trate, dreptunghiulare,trunchiuri de conC`nd vine vorba de geometria pisicii, Ciubi nu se rezum\ la ceaeuclidian\. Contorsionat\ `n jurul propriului trup de m`]\, r`njind cugingiile `n afar\, url`nd, l\tr`nd, ]ip`nd nemul]umit\, probabil deforma-i prea pu]in comod\, pisica p\trat\ nu prea ajunge s\ leneveasc\pe acoperi[ul fierbinte. I-ar fi extrem de dificil s\ se descurcecu c\]\ratul `n situa]ia `n care se afl\. Se are foarte bine,`n schimb, cu suprafe]ele bidimensionale, cu pere]ii, zidurile, semnelede circula]ie, burlanele, co[urile de gunoi, unde apare cas\-]i z`mbeasc\ grotesc `n amintirea uneia dintre vechile ei prietene,pisica din Cheshire.I se mai spune [i ’ sik 2 , squarecat, chatcarre. A fost remarcat\[i apreciat\ pentru versatilitatea ei geometric\, algebric\, biologic\pe site-uri interna]ionale de street art ca Wooster Collectivesau Ekosystem. ~n fine, m`]a cu unghiuri drepte este personajullui Ciubi, un excelent juc\tor de ping-pong cu antecedente `nConstan]a, Ia[i [i Bucure[ti. ~l cheam\, de fapt, Alexandru Ciubotariu[i e ilustrator. Are un blog numit „ciuBLOGtariu – undergroundBD“,unde posteaz\ chestii despre banda desenat\ dinRomânia, un domeniu at`t de slab reprezentat [i at`t de pu]in vizibil`nc`t nici nu are sens s\ mai discut\m despre asta. Subp\m`nt, sub p\m`nt, dar `n afar\ de Hard Comics, pe pia]a româneasc\nu se g\se[te mai nimic care s\ merite aten]ie. N-ar fifain s\ avem rafturi `ntregi de romane grafice [i BD-uri [i comics[i manga [i fumetti prin libr\rii? Editurile române[ti nu par s\ deavreun semn c\ ar `n]elege lipsa lor de pe pia]\.Ce mai face Ciubi pe blogul lui? Posteaz\ stripuri (benzi desenatescurte, de obicei `n trei casete) care fac parte din seriaClub 106, despre prietenii lui [i pove[tile lor. De cele mai multeori, personajele din Club 106 joac\ ping-pong sau se duc la concerte.De cele mai multe ori, cineva nu serve[te [i altcineva prime[teo palet\ `n fa]\. De cele mai multe ori, Ciubi e cel accidentat.Un mod cel pu]in inedit, acela de a face blogging cu band\desenat\. O mai fac `n România, din c`te [tiu, doar Eugen Erhan[i Tudor Muscalu cu „Fredo & Pid’jin“, dou\ p\s\ri demente carevor s\ distrug\ lumea (http://www.eugen.ro/pidjin). ~n fine, e greuuneori s\ prinzi umorul serialului lui Ciubi (poate [i fiindc\ nu preaavem acces la poantele private ale personajelor). Un alt minus,dup\ mine, care tind s\ privesc textul [i altfel dec`t ca succesiunede semne grafice, este gramatica lui Ciubi, deficitar\ pe alocuri.~ntorc`ndu-ne la m`]\, de cur`nd ea a `nceput s\ capete [i alteforme. Mai `ntì s-a lipit de pere]i ca sticker, apoi a crescut `n dimensiuni[i a devenit ditamai paste-up-ul (`ntr-o fereastr\ oarb\,prin Bucure[ti, po]i vedea o pisic\ p\trat\ dup\ gratii, url`nd dezn\d\jduit\dup\ ajutor). Acum, pisica p\trat\ s-a dat pe parteamai corporate a[a, a `nceput s\ intre prin magazine. Avem pisicip\trate la recipient de carte, avem insigne,tricouri, ba mai nou [ijuc\rii la cutie. Iat\ deci[i primele juc\rii urbane,obiecte unicat, fabricate,pictate,ambalat manual [isemnate `n originalde artist.Link-uri:http://undergroundbd.blogspot.com,http://www.this.ro/artists/pisica.© CiubiMarc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“Proiect realizat de Editura Poliromîn colaborare cu „Ziarul de Ia[i“ [i„Gazeta de Sud“.Suplimentul se distribuie gratuitîmpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.Colegiul editorial:Emilia Chiscop, Florin L\z\rescu,Lucian Dan TeodoroviciRedactor-[ef:George OnofreiRedactor-[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Victor Jalb\Rubrici permanente: Adriana Babe]i,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru,M\d\lina Cocea, {erban Foar]\, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Ada Milea, Doris Mironescu,Cristi Neagoe, Ana-Maria Onisei, LucianDan Teodorovici, Luiza VasiliuCarte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescuMuzic\: Victor Eskenasy, R\zvan }upaFilm: Iulia BlagaTeatru: Mihaela Michailov, Oana StoicaArte vizuale: Matei BejenaruCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion BarbuTV: Alex SavitescuPublicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/252294Distribu]ie / Abonamente:Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333Media Distribution S.R.L., tel. 0232/216112Tipar: S.C. Print Multicolor S.R.L., Ia[iAdres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, 0724/574355, fax: 0232/ 214111, e-mail: supliment@polirom.ro,http://www.polirom.ro/supliment.html• Potrivit articolului 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului • „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX •„Suplimentul de cultur\“ este `nscris`n Catalogul presei interne la pozi]ia2378.Pentru abonamente v\ pute]i adresaoric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sauoric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abonala adresa: export@rodipet.ro.Tarife de abonament:• 18 lei (180.000) pentru 3 luni• 36 lei (360.000) pentru 6 luni• 69 lei (690.000) pentru 12 luniSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 84, 8-14 IULIE 2006 15special
Page 3 and 4: )Noi reac]ii la ancheta „{edin]el
Page 5 and 6: )teorie [i practic\pop-culturaFlori
Page 7 and 8: printre r`nduricartevodk\ [i el ca
Page 9 and 10: Dar cum a venit? Te-ai trezit `ntr-
Page 11 and 12: prob\ scris\dosar„Societ\]ii rom
Page 13: lovitur\ de teatruarta grea)Mihaela

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?