valorile ei, respectul pentru p<strong>ro</strong>fesie şi pentru specialitate, aplicând principii moderne, inovative, dar respectând ş iregulile unei anumite tradi ţii pedagogice care a p<strong>ro</strong>dus rezultate bune.P<strong>ro</strong>iectul de fa ţă nu este un <st<strong>ro</strong>ng>p<strong>ro</strong>gram</st<strong>ro</strong>ng> de activitate a UBBpentru urm ătorii patru ani şi nu poate fi nici măcar p<strong>ro</strong>iectexhaustiv al actului de conducere din perspectiva rectorului. De aceea, multe domenii de activitate, sectoare,unit ăţi, obiective etc. au rămas nemen ţionate în mod inten ţionat. Nu am dorit s ă fac un p<strong>ro</strong>iect de zeci de pagini,care ar fi putut fi impresionant, dar pe care ap<strong>ro</strong>ape niciun coleg aleg ă tor nu l-ar fi citit integral. Conducerea poatedoar s ă fie delegat ă de către colegi, pe timp strict limitat şi în condi ţ ii bine determinate de legi, de Cartauniversitar ă etc. Dac ă sufragiile se vor îndrepta spre mine, voi supune unei dezbateri publice gestiuneauniversit ăţii noastre şi voi cere sprijinul comunit ăţii academice – cadre didactice şi studen ţi deopotriv ă – în vedereaarticul ării unui <st<strong>ro</strong>ng>p<strong>ro</strong>gram</st<strong>ro</strong>ng> judicios de dezvoltare şi de conducere a UBB pentru urm ă torii ani. În aceast ă etap ăpreliminar ă îns ă, supun p<strong>ro</strong>iectul de fa ţă – limitat şi par ţial – dezbaterii facult ăţilor, departamentelor, institutelor ş icelorlalte unit ăţi aleUBB şi aştept, cu deplin ă sinceritate, p<strong>ro</strong>puneri de îndreptare. Mai mult, sunt gata s ă particip ladezbateri publice, în interiorul institu ţiei, alături de alţi competitori, pe aceast ă tem ă. Pot oferi explica ţii ş icomentarii mai detaliate şi prin intermediul mediilor de informare, deş i sunt convins c ă cele mai multe dintrechestiunile universit ăţii se rezolv ă în interiorul acesteia, prin oamenii ei, făr ă implicarea unor factori exteriorialeatorii, unii interesa ţi mai mult de dispute, rivalit ăţi şi spectacular, decât de soarta instruirii şi educa ţiei.Natural, rectorul, conducerea şi universitatea în ansamblu au datoria s ă comunice cu lumea, dar nu trebuie sădevin ă neap ărat p<strong>ro</strong>tagoni şti cotidieni ai emisiunilor TV şi ai paginilor jurnalistice, fiindc ă munca de p<strong>ro</strong>movare acunoa şterii se desf ăşoar ă în amfiteatre, săli de seminar, laboratoare, biblioteci, arhive, muzee etc. Aceast ăatitudine, departe de a conduce spre izolare, creeaz ă condi ţii optime pentru ca UBB s ă poat ă oferi societ ăţ iip<strong>ro</strong>iecte de dezvoltare, solu ţii de investi ţii, planuri de p<strong>ro</strong>tejare ş i conservare a mediului etc. Iar criticile la adresaunor p<strong>ro</strong>puneri politice, locale şi centrale, referitoare la dezvoltarea economico-social ă a ţării se cuvin înso ţ ite desolu ţii alternative documentate ştiin ţ ific, cu scopul exclusiv al binelui public. Universitatea, ca tribun ă a eliteiintelectuale, are obliga ţia s ă comunice cu lumea, s ă fie deschis ă spre societate şi cunoscut ă în societate,deopotriv ă prin nume<strong>ro</strong>asele sale personalit ăţi ş i prin menirea ei de globalitate, de comunitate. În acest scop, chiarşi organizarea anual ă a unei „Zile a por ţilor deschise” ( Open house) – preluat ă din arsenalul universit ăţ iloramericane – ar putea fi bine-venit ă.Cred sincer c ă, în ciuda individualismului şi individualit ăţilor tot mai exacerbate (care ne înconjoar ă ast ăzi ş i carep<strong>ro</strong>vin, de regul ă, din sfera politico-social ă, economic ă, mediatic ă etc.), universitatea rămâne o grupare a spiritelorelevate, în cadrul că reia individul creator se poate manifesta liber. Comunitatea noastr ă academic ă nu se poatedezvolta decât prin asumarea tutu<strong>ro</strong>r valorilor sale, a personalit ăţilor de ieri şi de ast ăzi, cu antrenarea în munc ă ,în decizii şi beneficii a membrilor corpului academic, ştiin ţific, a studio şilor, indiferent de vârst ă ş i de alte criteriiformale. Dup ă întemeierea universit ăţilor medievale, mul ţi dasc ă li au crezut într-o unitate a intelectului omenesc,într-o eternitate a lumii ideilor şi într-o fericire a min ţii bazat ă pe întreb ări veş nic disputabile. Ei au hrănit din acesteidei ştiin ţa modern ă, reprezentarea modern ă despre univers şi sensul plin de noblee ţ al institu ţ iei universitare.Aceste idei trebuie s ă rămân ă reunite, coerente, s ă alimenteze idealuri pe mai departe. În numele lor, p<strong>ro</strong>fesoriitrebuie s ă aib ă asigurate cele mai bune condi ţ ii pentru a preda, a citi, a scrie, pentru a putea iubi cultura pe care op<strong>ro</strong>duc şi care îi p<strong>ro</strong>duce, pentru a-ş i cre şte studen ţii, pentru a merge pe coridoare lini ştiţi, făr ă teama şi ruşinea căvor fi admonesta ţ i. Vigoarea şi fora ţ crea ţiei presupun oriunde şi oricând respectarea demnit ăţii individului creator.Rămân convins de valorile superioare din societate, pe care le apă r ă, p<strong>ro</strong>moveaz ă şi depoziteaz ă Universitatea,singura institu ţie menit ă s ă reuneasc ă instruirea min ţii şi a sufletului, educa ţia, erudi ţia şi inovarea, descoperirea ş iinvestigarea, scoând ţ la lumin ă adev ărata măsur ă a celei mai mari valori pă mântene – Omul. Iar corpul academic
are în sine – trebuie s ă aib ă – fora ţ impunerii, apă rării şi cultiv ă rii acestei supreme valori, dincolo de toateprimejdiile şi constrângerile.Cred sincer într-o viitoare UBB, adev ărat ă cetate a democra ţiei academice, loc al valorific ării spiritului creator ş i alrespectului pentru diferen ţă. Sunt convins c ă, pentru realizarea acestui p<strong>ro</strong>iect, avem nevoie împreun ă doar debine curaj asumat, de ieşirea din iner ţie, de solidaritate ş i de un efort comun, condus în acord cu o strategie pecare v ă invit s-o constituim prin consultarea cadrelor didactice, studen ţilor, speciali ş tilor din servicii etc. Este vorbaaici despre implicarea tutu<strong>ro</strong>r, fiindc ă avem un lucru fundamental care ne une ş te: iubim Alma Mater Napocensis ş ine pas ă.
Change language