program managerial ioan aurel pop - Clon.ro

extensiuni, unit ăţi de cercetare, centre culturale şi de limbi moderne, departamente ş i complexe auxiliare,biblioteci, muzee, edituri, reviste, spa ţii de recreere etc.,UBBeste cea mai mare institu ţie de înv ăţă mânt superiordin România, adev ărat ă emblem ă a Clujului şi a ţării.Strategia generalăStrategia rectorului nu poate fi alta decât aceea general ă a institu ţ iei, cu marile sale constante, validate de-a lungultimpului şi adaptate realit ăţilor contemporane. Consider c ă UBBtrebuie s ă tind ă în urm ă torii ani spre o dezvoltaredurabil ă în cadrul dimensiunilor actuale şi al aceleia şi structuri pe facult ăţi, cu o redimensionare ş i fortificarerealiste, în func ţie de necesit ăţi şi de posibilit ăţi, ale departamentelor. Toate acestea se pot obţine printr-oschimbare de optic ă, în func ţie de provoc ările pe care institu ţia le are de înfruntat, în condi ţiile unei anumite limit ă riinstalate în ultimii ani, în ceea ce prive şte reflec ţia, analiza direc ţiei ş i a mijloacelor de atingere a ei. Se simtestringent nevoia statornicirii unei culturi organizatorice diferite, în care membrii corpului academic s ă se poat ăinforma corect şi s ă participe la decizii, conform unor reguli ale democra ţ iei strict respectate. Obiectivele generalesunt:1) asigurarea unei educa ţii adaptate nivelului actual al societ ăţii cunoa şterii mondiale;2) desf ăşurarea cercet ării ştiin ţifice la scar ă general ă, cu sus ţinerea foarte serioas ă a ştiin ţ elor fundamentale, înconformitate cu clasificareaUBBîntre institu ţiile de elit ă ale ţării din acest domeniu;3) meninerea ţ universit ăţii pe pozi ţia sa de vârf la nivel naţ ional şi plasarea sa pe un loc superior în clasific ă rileinterna ţionale (între primele 500 de institu ţii de acest fel).4) integrarea tot mai fireasc ă a universit ăţii în viaa ţ economic ă şi social ă a ţării;5) înt ărirea statutului universit ăţii de principal factor de cultur ă şi educa ţie umanist ă;6) perfec ţionarea caracterului plurilingvistic, intercultural şi multiconfesional al institu ţiei;7) conducerea universit ăţii în conformitate cu tradi ţia de democra ţie academic ă, autonomie universitar ă ş i cuexigenele ţ societ ăţii contemporane;meninerea ţ unei infrastructuri corect dimensionate, capabil ă s ă sus ţin ă deopotriv ă educa ţ ia,cercetarea şi inovarea;Activitatea didacticăInclus ă recent între cele 12 universit ăţi de cercetare avansat ă şi educa ţ ie (cu aşezarea, cum se vede, a cercet ă riiînaintea educa ţiei), UBB rămâne totu şi un loc privilegiat al instruirii tinerilor ş i maturilor. Secole la rând, menireaunic ă, esen ţial ă şi general ă a universit ăţilor a fost asigurarea unei instruiri superioare a studen ţ ilor, cu gradediferite de preg ă tire . Natural, acest <strong>program</strong> se putea desf ăşura numai în urma cercet ă rilor proprii ale profesorilor,dar aceste cercet ări nu erau institu ţionalizate. În epoca modern ă , cele mai prestigioase universit ăţi au dobândit ş irosturi institu ţ ionale de cercetare , devenite la fel de importante ca şi activitatea instructiv ă şi educa ţional ă . Este totmai evident c ă o preg ătire de tip superior a studen ţ ilor nu se poate asigura decât cu ajutorul unor cadre didacticecare sunt şi cercet ători de prim ă mân ă în domeniile lor, pe de o parte; pe de alt ă parte, preg ătirea studen ţ ilortrebuie s ă aib ă şi o vădit ă component ă de deprindere a lor cu investigarea, cu cercetarea. De altminteri, lucr ă rilefinale de ciclu ale studen ţilor (licen ţă, masterat şi doctorat) au şi câte o latur ă de cercetare proprie, care cre ş tegradual, de la nivelele inferioare spre cele superioare. Apreciez c ă modelul de urmat pentru UBB trebuie sărezulte, în primul rând, din tradi ţia şi experiena ţ proprie (care ne-au condus spre rezultate de prestigiu), precum ş i