program managerial ioan aurel pop - Clon.ro

extensiuni, unit ăţi de cercetare, centre culturale şi de limbi moderne, departamente ş i complexe auxiliare,biblioteci, muzee, edituri, reviste, spa ţii de recreere etc.,UBBeste cea mai mare institu ţie de înv ăţă mânt superiordin România, adev ărat ă emblem ă a Clujului şi a ţării.Strategia generalăStrategia rectorului nu poate fi alta decât aceea general ă a institu ţ iei, cu marile sale constante, validate de-a lungultimpului şi adaptate realit ăţilor contemporane. Consider c ă UBBtrebuie s ă tind ă în urm ă torii ani spre o dezvoltaredurabil ă în cadrul dimensiunilor actuale şi al aceleia şi structuri pe facult ăţi, cu o redimensionare ş i fortificarerealiste, în func ţie de necesit ăţi şi de posibilit ăţi, ale departamentelor. Toate acestea se pot obţine printr-oschimbare de optic ă, în func ţie de provoc ările pe care institu ţia le are de înfruntat, în condi ţiile unei anumite limit ă riinstalate în ultimii ani, în ceea ce prive şte reflec ţia, analiza direc ţiei ş i a mijloacelor de atingere a ei. Se simtestringent nevoia statornicirii unei culturi organizatorice diferite, în care membrii corpului academic s ă se poat ăinforma corect şi s ă participe la decizii, conform unor reguli ale democra ţ iei strict respectate. Obiectivele generalesunt:1) asigurarea unei educa ţii adaptate nivelului actual al societ ăţii cunoa şterii mondiale;2) desf ăşurarea cercet ării ştiin ţifice la scar ă general ă, cu sus ţinerea foarte serioas ă a ştiin ţ elor fundamentale, înconformitate cu clasificareaUBBîntre institu ţiile de elit ă ale ţării din acest domeniu;3) meninerea ţ universit ăţii pe pozi ţia sa de vârf la nivel naţ ional şi plasarea sa pe un loc superior în clasific ă rileinterna ţionale (între primele 500 de institu ţii de acest fel).4) integrarea tot mai fireasc ă a universit ăţii în viaa ţ economic ă şi social ă a ţării;5) înt ărirea statutului universit ăţii de principal factor de cultur ă şi educa ţie umanist ă;6) perfec ţionarea caracterului plurilingvistic, intercultural şi multiconfesional al institu ţiei;7) conducerea universit ăţii în conformitate cu tradi ţia de democra ţie academic ă, autonomie universitar ă ş i cuexigenele ţ societ ăţii contemporane;meninerea ţ unei infrastructuri corect dimensionate, capabil ă s ă sus ţin ă deopotriv ă educa ţ ia,cercetarea şi inovarea;Activitatea didacticăInclus ă recent între cele 12 universit ăţi de cercetare avansat ă şi educa ţ ie (cu aşezarea, cum se vede, a cercet ă riiînaintea educa ţiei), UBB rămâne totu şi un loc privilegiat al instruirii tinerilor ş i maturilor. Secole la rând, menireaunic ă, esen ţial ă şi general ă a universit ăţilor a fost asigurarea unei instruiri superioare a studen ţ ilor, cu gradediferite de preg ă tire . Natural, acest <strong>program</strong> se putea desf ăşura numai în urma cercet ă rilor proprii ale profesorilor,dar aceste cercet ări nu erau institu ţionalizate. În epoca modern ă , cele mai prestigioase universit ăţi au dobândit ş irosturi institu ţ ionale de cercetare , devenite la fel de importante ca şi activitatea instructiv ă şi educa ţional ă . Este totmai evident c ă o preg ătire de tip superior a studen ţ ilor nu se poate asigura decât cu ajutorul unor cadre didacticecare sunt şi cercet ători de prim ă mân ă în domeniile lor, pe de o parte; pe de alt ă parte, preg ătirea studen ţ ilortrebuie s ă aib ă şi o vădit ă component ă de deprindere a lor cu investigarea, cu cercetarea. De altminteri, lucr ă rilefinale de ciclu ale studen ţilor (licen ţă, masterat şi doctorat) au şi câte o latur ă de cercetare proprie, care cre ş tegradual, de la nivelele inferioare spre cele superioare. Apreciez c ă modelul de urmat pentru UBB trebuie sărezulte, în primul rând, din tradi ţia şi experiena ţ proprie (care ne-au condus spre rezultate de prestigiu), precum ş i

din sugestiile oferite de universit ăţile europene. De asemenea, modelul trebuie pliat dup ă reglement ă rile UE înmaterie. Modelul american se cuvine, făr ă îndoial ă, cunoscut şi chiar preluat, îns ă nu copiat necritic, fiindc ă mediulcultural european are specificul său.Universitatea trebuie sa tin ă pasul cu civilizatia si societetea, dar are nevoie de stabilitate. Ea nu poate fi terenultuturor experimentelor, al preluarii necritice de modele sau mixturi nefiresti. Fiind un mediu care formeaz ă oameni,universitatea are nevoie de modific ări structurale şi de continuitate, nu de schimbr ări bru ş te, nici de cutremuregenerate de schimb ările mini ş trilor educa ţiei sau ale rectorilor.Activitatea didactic ă trebuie s ă rămân ă fundamental ă la nivelul universit ăţii noastre şi s ă se dezvolte armonios, petoate laturile cunoa şterii, de la ştiin ţ ele exacte la cele naturale, de la disciplinele umaniste clasice la cele maimoderne, de la domeniile economice la cele teologice, prin:- înt ărirea departamentelor în func ţie de criteriile profesionale, de for ţă, de sus ţinere proprie ş i de necesitateacolabor ării dintre ele, dincolo de arond ările pe facult ăţi;- echilibrarea func ţiilor şi atribu ţiilor dintre centrele Lingua şi Alpha; stimularea perfec ţion ării studen ţ ilor încunoa şterea limbilor str ăine, cu păstrarea unor exigene ţ raţionale în predarea acestor discipline în rândulstuden ţilor nefilologi;- mutarea accentului pe activit ăţile de la nivelul departamentelor;- adaptarea la modernitate a metodelor şi procedeelor didactice, cu îmbinarea armonioas ă între asimilarea decuno ştine ţ şi dobândirea de tehnici şi competene; ţ- adecvarea planurilor de înv ăţământ şi a con ţinutului disciplinelor la nivelul exigenelor ţ dezvolt ă rii domeniilorrespective şi a societ ăţii;- dinamizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, mai ales a celor de asistent şi lector ( ş ef delucr ări); intensificarea demersurilor pentru scoaterea la concurs a posturilor de conferen ţiar ş i profesor; <strong>program</strong>ede recrutare a absolven ţilor de vârf, cu masterate şi doctorate la prestigioase universit ăţi europene şi americane;- asigurarea educa ţiei studen ţilor în acord cu valorile sociale şi morale elevate;- cre şterea preocup ării pentru plasarea absolven ţilor în locuri de munc ă adecvate preg ătirii lor;- în vederea revigor ării departamentelor, revenirea la seminariile de specialitate, în care s ă se comunice colegilorcu acela şi preocup ări rezultatele noilor cercet ări;- reluarea în toate facult ăţile a activit ăţii cercurilor studene ţ şti, inclusiv la nivel masteral ş i doctoral, prin participareacelor interesa ţi la sus ţinerea şi discutarea lucr ărilor colegilor lor.Cercetarea ştiin ţific ă şi crea ţia original ă; recunoa şterea performanei ţCercetarea ştiin ţific ă (crea ţia, în sens larg) a devenit motorul existenei ţ şi afirm ării universit ăţ ilor de prim rang dinîntreaga lume. Universit ăţile au ajuns, în multe privine, ţ cele mai importante institu ţii de asigurare a crea ţ ieioriginale, a inov ării, a cercet ă rii. Acest domeniu se dezvolt ă laUBB pe structura unei largi palete de unit ăţ i proprii:centre de cercetare fundamental ă, de consiliere şi dezvoltare profesional ă, de investiga ţii cu profil istoric, social-politic şi juridic, de consultan ţă ş i cercetare în domeniile economico-administrative, de cercetare cu impacttehnologic ş i ingineresc, de promovare a culturii etc. Practic aceste structuri (institute, centre, colective,laboratoare etc.) acoper ă toate domeniile importante ale cunoa ş terii la nivel mondial, multe dintre ele afirmându-secu rezultate de valoare interna ţional ă. Fire şte, în cercetare rolul de protagoni şti îl au cadrele didactice ş i

cercet ătorii, dar implicarea studen ţilor, mai ales a celor din ciclurile superioare, este esen ţial ă şi trebuie continuat ă ,sub formele consacrate şi sub altele, noi. Direc ţiile de urmat în acest sens sunt:- valorificarea eficient ă, în cadrul structurilorUBB, a înaltului poten ţial uman existent;- colaborarea cu speciali şti de renume de la alte institu ţii similare din ţar ă şi din str ăină tate (mai ales din ţările UE);- dezvoltarea unit ăţilor actuale de cercetare şi, la rigoare, restructurarea lor;- evaluarea tuturor unit ăţilor de cercetare la standardele recunoscute şi acceptate, în vederea situ ă rii lor la nivelurivalorice superioare;- acreditarea tuturor unit ăţilor de cercetare, în vederea accesului la fondurile române şti ş i europene, destinateacestui gen de activit ăţi;- încurajarea continu ă a cercet ării şi crea ţ iei originale; reducerea regiei de 25%, percepute de universitate, dinvaloarea proiectelor şi contractelor de cercetare (pentru stimularea obţinerii cât mai multor contracte de acest fel)sau/ şi lăsarea unei cote-p ărţi din cuantumul acestei regii la dispozi ţia departamentului ori a echipei de cercetare;- editarea rezultatelor cercet ării în publica ţii şi periodice de mare prestigiu naţ ional şi interna ţ ional, indexate înbaze de date din România şi din lume, făr ă aplicarea unor criterii unice pentru toate facult ăţile ş i domeniile; criteriulISI trebuie s ă rămân ă, făr ă îndoial ă , pe prim plan în domenii precum matematica-informatica, fizica, chimia,biologia, geologia, ştiin ţele economice, psihologia etc., care au adus contribu ţia esen ţial ă la atingerea de cătreUBB a treptei superioare de performan ţă naţ ional ă şi interna ţional ă cunoscute; aici vor trebui concentrate ş ifondurile venite dinspre minister care asigur ă sus ţinerea cercet ării; exist ă, în acela ş i timp, discipline precum limbaşi literatura român ă ( şi cele ale minorit ăţilor naţ ionale), istoria şi geografia României, etnografia româneasc ă ,teologia adaptat ă confesiunilor din România, dreptul românesc etc., pentru care validarea cea mai înalt ă se facemai ales în România şi în publica ţii din România (inclusiv cu ajutorul exper ţilor str ă ini); pentru astfel de domenii,bazele de date interna ţionale consacrate (ISI Arts and Humanities, ERICH, EBSCO etc.) trebuie corelate ş iechivalate cu ierarhii viabile interne; experiena ţ personal ă dobândit ă ca membru al Academiei Române ar puteafavoriza un dialog interdisciplinar de succes între ştiinele ţ exacte, ale naturii, sociale, domeniile umaniste, fărădiscriminarea niciunui sector, cu avantaje substan ţiale pentru toţi;- organizarea anual ă a „zilelor departamentului” şi/sau a „zilelor facult ăţii”, ca manifest ări ştiin ţifice interna ţ ionalede prim ordin, prin colaborarea cu ONG-uri de profil sau cu alte organiza ţii, unele capabile s ă devin ă ş i sponsori;se va putea păstra astfel şi un dialog viu şi transparent cu societatea civil ă;- cre şterea calit ăţii lucr ărilor publicate de Editura Presa Universitar ă Clujean ă ş i promovarea sa între editurile deprestigiu, recunoscute inclusiv la nivel interna ţional;- valorificarea, cu un înalt grad de eficien ţă, a zestrei ştiin ţifice aUBB, localizat ă par ţial în Gră dina Botanic ă ,Observatorul Astronomic, în cele şase muzee, în biblioteci, inclusiv cu scopul integr ării lor turistice, a intr ă rii lor încircuitul cunoa şterii largi.Activitatea de cercetare presupune şi prezena ţ în publica ţii proprii a rezultatelor obţinute de speciali ş ti.Universitatea este menit ă s ă tind ă spre eficientizarea propriilor edituri ş i periodice (cotate în bazele de date celemai prestigioase, deopotriv ă din plan naţ ional şi interna ţional), precum şi a difuz ării cercet ă rilor finalizate. Breveteleşi inova ţiile urmeaz ă căile consacrate de legisla ţia în vigoare la nivel naţ ional şi interna ţional, dar lucr ă rile dindomeniul cercet ării fundamentale, din ştiin ţ ele naturale, economice, sociale, juridice, filosofie, teologie, disciplineumaniste şi artistice, de educa ţie fizic ă etc. se cuvin publicate, în mare măsur ă , prin mijloacele existente la niveluluniversit ăţii. Clasificarea superioar ă aUBBîn cadru naţ ional impune şi men ţ inerea standardelor înalte alepublica ţiilor proprii şi chiar ridicarea unora la rigorile editurilor ş i periodicelor consacrate în plan european.

Eforturile de clasificare superioar ă a acestora – dincolo de toate aspectele subiective, discutabile ş i contestabile –trebuie s ă rămân ă o constant ă a fiec ărei facult ăţi, unit ăţi de cercetare, a fiec ă rui coleg cadru didactic. Se vaaccentua tendina ţ de „livrare” a rezultatelor cercet ării noastre în limba englez ă şi în alte limbi de circula ţ ieinterna ţional ă , inclusiv prin elaborarea de ample rezumate în asemenea limbi. În general, nu ne putem facecunoscu ţi peste hotare utilizând limba român ă. În acela şi sens îns ă, suntem datori s ă scriem şi s ă citim, încontinuare, în limba român ă – valoare spiritual ă suprem ă a identit ăţii naţ ionale – şi în limbile minorit ăţ ilor, nu doarca semn vizibil al multiculturalismului nostru, dar şi ca simbol al valorilor pluraliste europene.Plasarea în top 12 aUBBeste o realitate care trebuie cunoscut ă, apreciat ă şi meninut ţ ă. Mai exist ă câteva zeci de<strong>program</strong>e de studii, incluse recent în categorii superioare, care pot ajunge relativ uşor pe primul loc în ţar ă . De maimare relevan ţă, pentru competi ţia mondial ă în care ne-am înscris, sunt clasific ările interna ţ ionale. Acestea, destulde relative şi criticabile din multe puncte de vedere, sunt singurele luate în considera ţie de factorii care asigur ăaccesul la finan ţări globale, la echivalarea şi recunoa şterea diplomelor, la acţ iuni de cooperare ştiin ţific ă ş ididactic ă etc. Competi ţia dintre universit ăţi presupune ş i atragerea profesorilor de cel mai mare prestigiu, capabilis ă coordoneze centre de excelen ţă de nivel interna ţional.Resursele umaneÎn proiectele <strong>managerial</strong>e standard, acest capitol foloseste conceptul de resurse umane, dar e bine s ă ne amintimmereu c ă este vorba de oamenii vii, nu de anumite posturi descrise birocratic prin atribu ţ ii. Sunt oameni care aunevoi diferite şi care reprezint ă tezaurul universit ăţ ii. Nimic nu este mai important pentru mine decât un proiect încare s ă punem pe primul loc oamenii, nu infrastructura şi nici <strong>program</strong>ele savante de educa ţie sau crecetare.Universitatea este în primul rând o comunitate uman ă, format ă din dasc ăli şi studen ţ i, personal administrativ,auxiliar, destinat unor servicii, meni ţi s ă interac ţioneze în armonie. Grija fa ţă de aceast ă zestre uman ă trebuie săfie mult mai mare decât cea fa ţă de clădiri, aparate, reviste etc., deşi toate acestea, pân ă la urm ă , suntinterdependente. Rectoratul este menit s ă asigure o atmosfer ă de colegialitate, de siguran ţă, de încredere ş i decolaborare în universitate. Preocuparea fa ţă de resursele umane devine vizibil ă prin îndeplinirea câtorva obiective:- raportul echilibrat între num ărul studen ţilor, al profesorilor şi al celorlalte categorii de personal; tendina ţ decre ştere numeric ă permanent ă a institu ţiei trebuie corelat ă cu resursele, cu necesit ăţile reale şi cu scopul ridic ă riicalit ăţii actului educativ şi de cercetare; pe de alt ă parte, se impun crearea de noi specializ ări şi chiar cre ş terinumerice ale sec ţiilor şi specialit ăţilor existente, acolo unde este necesar;- meninerea ţ şi sporirea exigenei ţ în acordarea titlurilor universitare, a licenelor, ţ masteratelor ş i doctoratelor, aabilit ărilor ( şi, implicit, a conducerilor de doctorate);- promovarea în grade didactice şi ştiin ţifice pe baz ă de valoare, preg ătire şi competen ţă;- stimularea rezultatelor profesionale deosebite, premierea performanelor ţ în educa ţie şi cercetare, eviden ţ iereaşefilor de promo ţie etc.;- echilibru în domeniul salariz ării, în vederea aprecierii corecte a presta ţiei fiec ă ruia; încercarea de a evitadecalajele prea mari de salarizare între facult ăţi şi sec ţii, la grade didactice, vechimi ş i calificative echivalente;exist ă unele facult ăţi care aduc resurse substan ţiale prin num ărul mare de studen ţi (inclusiv cu tax ă ), altele careaduc venituri prin contractele şi granturile naţ ionale şi interna ţionale pe care le obţin, altele care au un nivel deprestigiu ştiin ţific foarte ridicat; toate au rolul lor ş i niciunul dintre aceste roluri nu trebuie subestimat; este hazardata sus ţine c ă un tip de „resurse” (de la bani pân ă la prestigiu şirenume) este superior altuia.

Locul ocupat deUBBîn clasificarea recent ă a universit ăţilor arat ă o contribu ţie armonioas ă a domeniilorfundamentale şi a celor umaniste în obţ inerea acestui onorant rezultat, formate din profesori şi studen ţ i de mareperforman ţă. În multe domenii (inginerie geologic ă, biotehnologii, biologie, ştiin ţe administrative, ştiine ţ alecomunic ării, asisten ţă social ă, ştiin ţe politice, psihologie, filologie, filosofie, istorie, teologie),UBBde ţ ine primatul lanivel naţ ional. Un asemenea primat va aduce cu siguran ţă, începând cu acest moment, şi bani mai mul ţ i la bugetuniversit ăţii noastre. Iar acest buget mărit trebuie s ă se reflecte în salariile mai bune ale corpului academic, alepersonalului în general. Natural, diferen ţierea salariz ării în acord cu criteriile de performan ţă individual ă rămâne unprincipiu valid, care se cuvine aplicat în continuare. În acela şi timp, salarizarea decent ă (al ături de alţi factori) vaputea s ă asigure un statut social respectabil şi respectat de comunitate, deopotriv ă pentru corpul didactic,cercet ători şi personalul administrativ.Pensionarea cadrelor didactice urmeaz ă s ă se fac ă în acord cu legea, cu scopul primenirii corpului profesoral ş i alaccesului tinerilor, dar în respectul deplin al marilor valori individuale, al personalit ăţilor creatoare de şcoal ă , almembrilor înaltelor foruri de consacrare naţ ional ă şi interna ţional ă. Păstrarea colabor ărilor cu profesorii valoro ş i, încadrele oferite de lege, este o datorie la fel de legitim ă ca şi recrutarea periodic ă pentru universitate a celor maivaloro şi tineri.Prima preocupare a mea şi a echipei mele, dac ă voi fi ales, va fi cea de a asigura venituri decente cadrelordidactice ş i personalului auxiliar , deoarece nu putem cere performane ţ în domenii de vârf unor oameni care sesimt umili ţi şi sunt plasa ţi în pozi ţii de inferioritate pe scara social ă. În detrimentul unor tendine ţ de a acumulamereu bunuri materiale şi imobiliare, voi propune ca prioritate bun ăstarea oamenilor şi investi ţii în condi ţ ii modernepentru munc ă şi cercetare, fiindc ă cei mai mul ţi dintre colegi şi-au dedicat viaa ţ aproape exclusivUBB.Baza materialăUBBdispune de o baz ă material ă extins ă şi diversificat ă. Pe lâng ă numeroasele clădiri şi spa ţii care găzduiesccele 21 de facult ăţi (cu unit ăţile de cercetare aferente, muzee, centre culturale str ăine etc.) şi campusuri ş i caresunt situate în aproape întreg arealul urban clujean, exist ă edificiile extensiunii universitare de la Bistri ţa, Năs ă ud,Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighetu Marma ţiei, Târgu-Mure ş, Zal ă u,Vatra Dornei, plus spa ţiile serviciilor, ale unor departamente de la nivel central, Gră dina Botanic ă , Parcul Sportiv„Iuliu Haieganu”, ţ Observatorul Astronomic, centrele de la Arcalia (dac ă va rămâne definitiv în patrimoniulUBB) ş iBeli ş, Complexul de la Baru Mare, Complexul de Nata ţie etc. Toate acestea presupun o administrare eficient ă ş iresurse financiare suficiente pentru func ţionare şi între ţinere. Activitatea în aceste edificii – inclusiv în privina ţaparaturii din laboratoarele experimentale ale facult ăţilor şi institutelor destinate cercet ă rilor din domeniilefundamentale şi din ştiin ţele naturii – trebuie îmbun ătăţit ă. Obiectivele care privesc acest domeniu sunt:- folosirea la nivel maxim a bazei materiale;- inventarierea patrimoniului imobiliar actual, în vederea eficientiz ă rii folosirii sale, în cadrul unei strategii pe termenmediu şi lung;- renovarea unora dintre spa ţiile existente;- modernizarea campusurilor, de la clădiri pân ă la facilit ăţile interioare; asigurarea locurilor de găzduire astuden ţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, inclusiv prin amenajarea de noi spa ţii în acest sens;- amenajarea în clădirile existente (de exemplu a celor din zona hoteluluiUBB) a unor spa ţ ii temporare de locuitpentru asisten ţii şi lectorii universitari ( şefii de lucr ări);

- construirea unui complex de locuine ţ pentru tinerele cadre didactice ale universit ăţ ii, pe unul dintre terenurileaflate în proprietatea acesteia.Aspectele financiareStrategia dezvolt ării şi men ţinerii la înalte standarde aUBB, în condi ţiile diminu ării graduale a aloc ă rilor bugetaredin ultimii ani, caracteriza ţi ca ani de criz ă, a presupus apelul tot mai insistent la noi surse de finanare, ţ dinproiecte cu fonduri europene sau structurale, dona ţii, cofinan ţări etc. Acest lucru trebuie s ă continue, corelat fiindîns ă cu utilizarea judicioas ă a fondurilor bugetare mărite, aşteptate în urma recentei clasific ă ri superioare (întreuniversit ăţile de cercetare avansat ă şi educa ţie) a institu ţiei noastre. Se impun câteva direc ţii în acest sens:- propunerea de revizuire a modului de alocare a resurselor financiare, în func ţ ie de un set de criterii maicomplexe, prin care s ă fie stimulate performana ţ şi competi ţia, presta ţia ştiin ţific ă şi didactic ă de înalt nivel,calitatea în detrimentul cantit ăţii;- noi propuneri de stimulare a facult ăţilor, departamentelor şi compartimentelor cu rezultate deosebite;- descoperirea sau reactivarea unor modalit ăţi eficiente de a aduce fonduri în cadrulUBB, dup ă modelul acelor„boards of trustees”, experimentate cu succes în alte regiuni, cu prec ădere în SUA; stimularea finan ţă rilor pringranturi naţionale şi europene;- promovarea unor noi parteneriate cu băncile interesate, în vederea obţ inerii de facilit ăţi pentruUBBca institu ţie ş ipentru salaria ţii săi, mai ales pentru tinerele cadre didactice;- descentralizarea financiar ă şi mutarea centrului de greutate al gestiunii fondurilor la nivelul facult ăţilor ş idepartamentelor; distribu ţia echitabil ă a veniturilor între departamente ş i în interiorul acestora, conform unor regulitransparente, decise de Senat, în urma consult ării corpului academic;- evaluarea periodic ă a execu ţiei bugetare la toate nivelurile; propuneri de monitorizare ş i de audit periodic, princonsilierea de cel mai înalt nivel, venit ă din partea speciali ştilor de la Facultatea de Ştiin ţe Economice ş i GestiuneaAfacerilor şi de la alte facult ăţi şi sec ţii de profil;- găsirea căilor de asigurare a cre şterilor salariale periodice;- limitarea şi scă derea birocra ţiei, simplificarea unor opera ţiuni financiare;- reducerea unor timpi de aşteptare în faa ţ birourilor şi ghi ş eelor, inclusiv prin rezolvarea on-line a unor astfel deopera ţiuni.Structurile de conducerePentru existena ţ unei comunit ăţi a egalilor, este nevoie ca managementul universit ăţii s ă nu recurg ă la un stilautocrat, netransparent şi nici s ă impun ă anumite proiecte făr ă consultarea corpului de cadre didactice ş ispeciali ş ti. Democra ţia universitar ă se impune ca linie de conduit ă elementar ă în func ţ ionarea mecanismelorconducerii, cu scopul luării tuturor măsurilor în acord cu voina ţ exprimat ă liber de majoritate. Pentru aceasta estenevoie de o permanent ă comunicare în interiorul structurilor, între structuri, dinspre forurile decizionale spre ceiasupra cărora se răsfrâng deciziile şi invers. Comunicarea se asigur ă, între altele, prin transparena ţ actului deconducere, care trebuie făcut cunoscut pe căi mai eficiente decât “Buletinul informativ”.Modific ările legislative recente presupun modalit ăţi adecvate de exercitare a conducerii universit ăţ ii, mai ales înacord cu noile atribu ţii ale Senatului Universitar şi ale pre şedintelui acestuia. În acest sens, colaborarea ş i

cooperarea armonioas ă dintre Consiliul de Administra ţie şi Senatul Universitar ajung s ă fie cheia func ţion ă riiechilibrate a actului de conducere, cuprins la nivel de principiu în contractul <strong>managerial</strong>. Universitatea nu estecondus ă de o persoan ă sau alta, ci de structuri colective, cu atribu ţii şi răspunderi bine stabilite. Cele trei trepteprincipale – universitate, facultate şi departament – sunt obligate s ă conlucreze, con ştientizând faptul c ă actele dedecizie curente se plaseaz ă la nivelul departamentului, universitatea veghind la aplicarea strategiei, a liniilorgenerale.Conducerea de la nivelul universit ăţii are şi menirea de a asigura reprezentarea institu ţ iei la modul optim, în cadrunaţ ional şi interna ţional, în faa ţ organismelor de conducere local ă şi central ă, cooperarea cu celelalte universit ăţ i,mai ales cu cele din Consor ţiul „Universitaria” (în special cu Universitatea Bucure şti ş i cu Universitatea „AlexandruIoan Cuza” din Iaşi), cu Academia Român ă şi cu academiile de ramur ă, asocia ţiile profesionale, conferina ţrectorilor, cu organiza ţiile universitare interna ţionale, cu institu ţiile similare ş i complementare europene etc. Oaten ţie special ă merit ă dialogul şi cooperarea UBB cu celelalte universit ăţ i din Cluj-Napoca, toate performante, detradi ţie şi de mare viitor. Clujul este, la propor ţiile sale urbane, cel mai mare ş i mai compact centru universitar alţării (la fiecare patru locuitori, unul este student), iar fora ţ sa intelectual ă este dat ă de toate universit ăţile reunite.ConducereaUBBtrebuie s ă aib ă în vedere, în viitor:- aplicarea judicioas ă a autonomiei universitare, în spiritul tradi ţiei, dar şi al secolului al XXI-lea, în condi ţ iileglobaliz ării, al <strong>program</strong>ului Bologna, al calit ăţii României de membru al UE etc.;- evitarea tensiunilor repetate dintreUBB şi Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului ş i Sportului, care potconduce la grave disfunc ţionalit ăţi;- iniţ ierea unor demersuri pentru schimbarea unor prevederi legislative necorespunz ătoare evolu ţiei înv ăţă mântuluisuperior, dar respectarea legii, atâta timp cât aceasta este în vigoare; declan ş area procedurilor de abilitare, cuaplicarea hot ărârilor recente, dar şi cu propuneri de corectare a unor cerine ţ neadecvate; asigurarea unui serviciujuridic performant, inclusiv cu sprijinul colegilor de la Facultatea de Drept;- formarea unor parteneriate cu importante colegii, universit ăţi, academii etc. din str ăină tate, prin care s ă se ajung ăla diplome comune, mai multe doctorate în cotutel ă, credite transferabile, cercet ări transfrontaliere;- încheierea de parteneriate întreUBB şi anumite structuri institu ţionale ale societ ăţ ii civile, pentru promovarea,cunoa şterea şi aplicarea rezultatelor cercet ărilor ştiin ţifice şi culturale la nivel naţ ional şi interna ţional;- promovarea raporturilor amiabile cu alte institu ţii de cultur ă din Cluj-Napoca, inclusiv cu Filarmonica, adev ăratăemblem ă spiritual ă a Cet ăţii;- regândirea rela ţiilor UBBcu Clubul Sportiv „Universitatea”, purt ător de nume simbolic, născut în interiorulinstitu ţiei noastre şi dezvoltat odat ă cu ea, adev ă rat promotor al maximei latine mens sana in corpore sano;- abordarea cu exigen ţă maxim ă a vechii tradi ţ ii academice de acordare a titlului de doctor honoris causa;- finalizarea procesului de introducere a tehnologiilor moderne (digitale) în toate spa ţ iile educative, de cercetare,sociale (campusuri) etc.;- depolitizarea complet ă aUBB şi a spa ţiilor universitare; disputele, discursurile, confrunt ările politice nu trebuie săse desf ăşoare sub niciun motiv în „cetatea universitar ă ”, ci în afara ei; conducereaUBBnu se poate plasa pepozi ţiile vreunui partid politic, oricare ar fi acesta, şi nu poate acţiona de pe principii de partizanat politic;- propuneri de limitare a termenelor de ocupare a unor func ţii.

UBBdispune de numeroase cadre didactice de prestigiu ridicat, care pot oricând ocupa func ţ iile de conducereacademic ă. Nimeni nu trebuie s ă aib ă monopolul puterii, nici măcar pentru timp limitat, ceea ce presupuneactivarea urgent ă a mecanismelor democratice existente sau făurirea altora.Cooperarea cu membrii corpului academic, cu studen ţii şi cu celelalte categorii de personalConducerea universit ăţii face parte intrinsec ă din corpul „comunit ăţii magi ştrilor şi studen ţilor” şi nu se situeaz ădeasupra acestuia decât prin răspunderile sporite, primite în chip temporar, nu prin avantaje. Natural, răspunderileacestea bine exercitate – venite ca rezultat al deleg ării puterii de către colegi – sunt, de regul ă, răspl ă tite, în acordcu legisla ţia curent ă. Dasc ălii şi studen ţ ii care fac parte vremelnic din structurile de conducere a UBB, servindcomunitatea academic ă, nu se transform ă nici în servitori, nici în stăpâni, ci devin purt ă torii unei mai marirăspunderi, de care trebuie s ă se achite la modul cel mai înalt posibil. Grija de căpetenie trebuie îndreptat ă însprestuden ţi, care sunt raţiunea de a fi a oric ărei universit ăţi, iar aten ţia aceasta special ă va ţine seama deopotriv ă deactul de înv ăţare ş i de cercetare. Studen ţii, spre a putea fi protagoni ş tii proceselor derulate în universitate, trebuieinstrui ţi la nivel superior, prin presta ţii academice irepro şabile, trebuie permanent consulta ţi, chemai ţ s ă sepronune, ţ asculta ţi, antrena ţi în munc ă, dar şi bine adă posti ţi în campusuri, dota ţi cu burse de studiu ş i decercetare, stimula ţ i prin premii etc. Fire şte, cei care încalc ă legisla ţia ş i regulamentele universitare vor avea desuportat penaliz ările obi şnuite. Pentru conducereaUBB, a facult ăţilor şi departamentelor sunt esen ţ iale dialogul cuorganiza ţiile studene ţ şti şi opinia studeneasc ţ ă despre presta ţiile didactice (sondaje periodice făcute în rândulstuden ţilor). ConducereaUBB va urm ări s ă contribuie, alături de structuri calificate ale societ ăţii civile ş i de alteforuri democratice, la perfec ţionarea mecanismului de reprezentare echitabil ă şi corect ă a studen ţ ilor în forurile dedecizie, spre a evita manifest ă ri de carierism, autoritarism sau veleitarism în raport cu masa colegilor. De mareimportan ţă rămâne viaa ţ extracuricular ă a studen ţilor, care a făcut odinioar ă şi mai face înc ă faima şi asigur ăatrac ţia marilor universit ăţi. Formele vechi de activitate cultural ă şi sportiv ă studeneasc ţ ă , de petrecere a timpuluiliber („loisir”) – în cluburi, case de cultur ă etc. – s-au perimat în anumite privine, ţ dar ele pot fi reactivate, regânditeşi transformate. Îmbinarea utilului cu plăcutul a asigurat succesul unor universit ăţi de prestigiu, iar jocul, sportul ş idestinderea fac parte din esena ţ fiin ţei umane. Parcul sportiv „Iuliu Haieganu” ţ aşteapt ă înc ă s ă fie folosit la realasa valoare şi dimensiune, cerin ţă venit ă chiar din partea donatorului.Cealalt ă component ă a comunit ăţii academice sunt dasc ălii, făr ă de care nu se poate imagina func ţ ionareauniversit ăţ ii. Profesorii asigur ă transmiterea experienei ţ acumulate şi fac eforturi de investigare avansat ă arealit ăţii, ridicând prestigiul şi valoarea institu ţ iei. Calitatea de profesor a fost cândva mai mult o misiune decât omeserie, fiind mereu asociat ă cu apostolatul, cu sacrificiile, cu modestia şi chiar cu umilina. ţ Acele timpuri revolutenu se mai întorc îns ă: profesorii sunt oameni cu nevoi materiale şi spirituale şi trebuie trata ţ i ca atare, spre a sebucura de preuire, ţ de demnitate şi de onoare în societate. Pentru presta ţiile lor didactice şi ştiin ţ ifice, profesorii nuaşteapt ă privilegii, ci plăţi juste, care s ă le asigure traiul decent şi o pozi ţie de prestigiu în ochii elevilor ş istuden ţilor. Îmi propun s ă lupt pentru reabilitarea profesiei (misiunii) de dasc ăl, care trebuie să-i atrag ă din nou petineri. Dac ă cei mai buni absolven ţi ai UBB nu devin dasc ă li ori ş i dasc ăli (la diferite cicluri), pe mâna cui lăsămformarea elevilor şi studen ţilor viitori? Dac ă aceast ă sarcin ă rămâne apanajul mediocrilor, atunci vom construi olume a mediocrilor. De mare importan ţă pentru dasc ăli sunt sindicatele şi alte organiza ţ ii, pe care conducereaUBBtrebuie s ă le invite periodic la dialog, s ă răspund ă solicit ărilor lor, s ă le asculte doleanele ţ şi s ă încerce îndreptareaneîmplinirilor şi a nedrept ăţilor.ConducereaUBBtrebuie s ă aib ă în vedere mereu totalitatea celor implica ţi în activitatea institu ţiei, în varii forme:- preocuparea pentru protejarea ş i recompensarea cu mijloace legale, aflate la îndemâna conducerii, apersonalului propriu, aşa cum fac toate regiile de stat sau alte institu ţii publice; cum nu exist ă fonduri pentru

ecompensarea cu premii băne ş ti a tuturor celor care ar merita, s-ar putea acorda servicii cu titlu de gratuitate saureducere substan ţial ă de tarife în unit ăţile proprii (Beli ş, Baru Mare, Arcalia);- flexibilizarea şi „umanizarea” administra ţieiUBB, conform principiului c ă aceasta se afl ă în serviciul studen ţ ilor,cadrelor didactice şi cercet ătorilor ş i nu invers; faptul se impune cu atât mai mult cu câtUBBpercepe azi o regie de25% din valoarea proiectelor şi contractelor de cercetare;- promovarea unui raport corect între tinerii şi senioriiUBB, cu respectarea legii, dar ş i cu propuneri de modificare alegii, atunci când este cazul; evitarea tensiunilor legate de criteriile de vârst ă şi renunarea ţ la catalog ă ri negativeale oric ărei persoane pe motive de vârst ă (fie tineree, ţ fie bătrânee); ţ discriminarea dup ă criterii de vârst ă sepedepse şte de către legisla ţia european ă; primirea optimist ă a tinerilor în colective ş i reluarea micilor ceremonii depensionare care umanizau odinioar ă atmosfera catedrelor, unit ăţ ilor de cercetare etc., dând celui pensionatmulumirea ţ unei meniri îndeplinite şi preuite; ţ- acordarea, la cerere, de către unit ăţile UBBa unor condi ţii preferen ţiale pentru salaria ţ ii lor, cu ocazia unorceremonii (pensionare, anivers ări, onomastice, alte evenimente din viaa ţ propriilor angaja ţ i); oamenii trebuie s ă sesimt ă respecta ţi de institu ţie, în tot acest marasm al crizei şi nesiguranei; ţ ei nu trăiesc numai din produse alespiritului, ci trebuie s ă şi mănânce, s ă petreac ă, s ă schimbe impresii şi, mai ales, s ă râd ă.Seriozitatea şi performana ţ nu trebuie asociate în niciun caz cu crisparea ş i teama, iar fermitatea nu are nimiccomun cu arogana, ţ mai ales într-o societate a elitelor intelectuale. De asemenea, rela ţ iile colegiale, amiabile(inclusiv cele cu studen ţii) trebuie s ă înceap ă cu formulele de adresare consacrate (prin excluderea apelativelorjignitoare), adecvate senin ătăţii ideilor şi polite ţii naturale şi s ă continue, făr ă s ă sfâr şeasc ă niciodat ă , cu respectulprofund al demnit ăţii fiec ărei fiin ţe umane.Remarci finaleÎn func ţionarea din ultimele dou ă decenii a universit ăţ ii noastre s-au înregistrat succese notabile. Acestea s-audatorat în primul rând excelentei calit ăţi a corpului profesoral şi a studen ţilor, adev ărat ă elit ă intelectual ă. În acela ş itimp, au apă rut şi serioase disfunc ţionalit ăţi, pricinuite mai ales de desele schimb ă ri legislative, de lipsa uneistrategii de durat ă şi de continuitate la nivel central, de măsuri adoptate în prip ă, de altele nel ăsate să-şi arateefectele, de stâng ăcii numeroase şi chiar de lips ă de responsabilitate ş i de profesionalism. Între cauzele acestornereu şite trebuie s ă ne includem pe noi, cei de la nivelul local al universit ăţ ii, care, în cadrele autonomieiuniversitare, am fi putut evita sau îndrepta anumite erori. În acest sens, conducerea din ace şti ani are deopotriv ărăspunderea realiz ărilor şi a eşecurilor.Fiecare membru al comunit ăţii universitare poate si trebuie stimulat s ă exprime opinii în leg ătur ă cu mersul UBB,cu func ţionarea institu ţiei şi cu măsurile care s-ar putea lua în vederea optimiz ării acestei func ţion ări.Nimeni nudeţ ine monopolul adev ărului absolut, de aceea principiul colegialit ăţii în conducere trebuie s ă rămân ă constant.Acest principiu, aplicat în mod judicios, făr ă părtinire, trebuie s ă opreasc ă rivalit ăţile neprincipiale ş i luptele pentruputere dintre unele facult ăţi, departamente, grupuri de interese şi s ă le înlocuiasc ă cu un element mult mai firesc:competi ţia pentru performan ţă.Pe fondul cultiv ării creativit ăţii tinerilor şi al renun ţării la memorarea mecanic ă, se repudiaz ă tot mai mult ast ă ziacumularea de cuno ştin ţe, în favoarea înv ăţării tehnicilor de operare cu datele. Este nevoie de echilibru ş i în acestsens. Nu din pricina prea multor date, memorate de min ţile tinerilor, se înregistreaz ă o scădere a niveluluiînv ăţământului nostru actual, ci dimpotriv ă, din pricina unor min ţi prea „odihnite”, pe fondul ignoranei ţ ş inecunoa ş terii. Or, universitatea este principala institu ţie care poate recâ ştiga interesul pentru şcoal ă , pentru

valorile ei, respectul pentru profesie şi pentru specialitate, aplicând principii moderne, inovative, dar respectând ş iregulile unei anumite tradi ţii pedagogice care a produs rezultate bune.Proiectul de fa ţă nu este un <strong>program</strong> de activitate a UBBpentru urm ătorii patru ani şi nu poate fi nici măcar proiectexhaustiv al actului de conducere din perspectiva rectorului. De aceea, multe domenii de activitate, sectoare,unit ăţi, obiective etc. au rămas nemen ţionate în mod inten ţionat. Nu am dorit s ă fac un proiect de zeci de pagini,care ar fi putut fi impresionant, dar pe care aproape niciun coleg aleg ă tor nu l-ar fi citit integral. Conducerea poatedoar s ă fie delegat ă de către colegi, pe timp strict limitat şi în condi ţ ii bine determinate de legi, de Cartauniversitar ă etc. Dac ă sufragiile se vor îndrepta spre mine, voi supune unei dezbateri publice gestiuneauniversit ăţii noastre şi voi cere sprijinul comunit ăţii academice – cadre didactice şi studen ţi deopotriv ă – în vedereaarticul ării unui <strong>program</strong> judicios de dezvoltare şi de conducere a UBB pentru urm ă torii ani. În aceast ă etap ăpreliminar ă îns ă, supun proiectul de fa ţă – limitat şi par ţial – dezbaterii facult ăţilor, departamentelor, institutelor ş icelorlalte unit ăţi aleUBB şi aştept, cu deplin ă sinceritate, propuneri de îndreptare. Mai mult, sunt gata s ă particip ladezbateri publice, în interiorul institu ţiei, alături de alţi competitori, pe aceast ă tem ă. Pot oferi explica ţii ş icomentarii mai detaliate şi prin intermediul mediilor de informare, deş i sunt convins c ă cele mai multe dintrechestiunile universit ăţii se rezolv ă în interiorul acesteia, prin oamenii ei, făr ă implicarea unor factori exteriorialeatorii, unii interesa ţi mai mult de dispute, rivalit ăţi şi spectacular, decât de soarta instruirii şi educa ţiei.Natural, rectorul, conducerea şi universitatea în ansamblu au datoria s ă comunice cu lumea, dar nu trebuie sădevin ă neap ărat protagoni şti cotidieni ai emisiunilor TV şi ai paginilor jurnalistice, fiindc ă munca de promovare acunoa şterii se desf ăşoar ă în amfiteatre, săli de seminar, laboratoare, biblioteci, arhive, muzee etc. Aceast ăatitudine, departe de a conduce spre izolare, creeaz ă condi ţii optime pentru ca UBB s ă poat ă oferi societ ăţ iiproiecte de dezvoltare, solu ţii de investi ţii, planuri de protejare ş i conservare a mediului etc. Iar criticile la adresaunor propuneri politice, locale şi centrale, referitoare la dezvoltarea economico-social ă a ţării se cuvin înso ţ ite desolu ţii alternative documentate ştiin ţ ific, cu scopul exclusiv al binelui public. Universitatea, ca tribun ă a eliteiintelectuale, are obliga ţia s ă comunice cu lumea, s ă fie deschis ă spre societate şi cunoscut ă în societate,deopotriv ă prin numeroasele sale personalit ăţi ş i prin menirea ei de globalitate, de comunitate. În acest scop, chiarşi organizarea anual ă a unei „Zile a por ţilor deschise” ( Open house) – preluat ă din arsenalul universit ăţ iloramericane – ar putea fi bine-venit ă.Cred sincer c ă, în ciuda individualismului şi individualit ăţilor tot mai exacerbate (care ne înconjoar ă ast ăzi ş i careprovin, de regul ă, din sfera politico-social ă, economic ă, mediatic ă etc.), universitatea rămâne o grupare a spiritelorelevate, în cadrul că reia individul creator se poate manifesta liber. Comunitatea noastr ă academic ă nu se poatedezvolta decât prin asumarea tuturor valorilor sale, a personalit ăţilor de ieri şi de ast ăzi, cu antrenarea în munc ă ,în decizii şi beneficii a membrilor corpului academic, ştiin ţific, a studio şilor, indiferent de vârst ă ş i de alte criteriiformale. Dup ă întemeierea universit ăţilor medievale, mul ţi dasc ă li au crezut într-o unitate a intelectului omenesc,într-o eternitate a lumii ideilor şi într-o fericire a min ţii bazat ă pe întreb ări veş nic disputabile. Ei au hrănit din acesteidei ştiin ţa modern ă, reprezentarea modern ă despre univers şi sensul plin de noblee ţ al institu ţ iei universitare.Aceste idei trebuie s ă rămân ă reunite, coerente, s ă alimenteze idealuri pe mai departe. În numele lor, profesoriitrebuie s ă aib ă asigurate cele mai bune condi ţ ii pentru a preda, a citi, a scrie, pentru a putea iubi cultura pe care oproduc şi care îi produce, pentru a-ş i cre şte studen ţii, pentru a merge pe coridoare lini ştiţi, făr ă teama şi ruşinea căvor fi admonesta ţ i. Vigoarea şi fora ţ crea ţiei presupun oriunde şi oricând respectarea demnit ăţii individului creator.Rămân convins de valorile superioare din societate, pe care le apă r ă, promoveaz ă şi depoziteaz ă Universitatea,singura institu ţie menit ă s ă reuneasc ă instruirea min ţii şi a sufletului, educa ţia, erudi ţia şi inovarea, descoperirea ş iinvestigarea, scoând ţ la lumin ă adev ărata măsur ă a celei mai mari valori pă mântene – Omul. Iar corpul academic

are în sine – trebuie s ă aib ă – fora ţ impunerii, apă rării şi cultiv ă rii acestei supreme valori, dincolo de toateprimejdiile şi constrângerile.Cred sincer într-o viitoare UBB, adev ărat ă cetate a democra ţiei academice, loc al valorific ării spiritului creator ş i alrespectului pentru diferen ţă. Sunt convins c ă, pentru realizarea acestui proiect, avem nevoie împreun ă doar debine curaj asumat, de ieşirea din iner ţie, de solidaritate ş i de un efort comun, condus în acord cu o strategie pecare v ă invit s-o constituim prin consultarea cadrelor didactice, studen ţilor, speciali ş tilor din servicii etc. Este vorbaaici despre implicarea tuturor, fiindc ă avem un lucru fundamental care ne une ş te: iubim Alma Mater Napocensis ş ine pas ă.