click aici - Editura Lumen

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......În perioada postbelic, istoria oral din domeniul istoriei militare s-aafirmat ca un teritoriu autonom al cercetrii tiinifice. Cataclismele sociomilitareacerbe în esen pericliteaz profund societile complexe, care tinds-i justifice propriul aport în evenimenialul acerb i îl fixeaz într-uncadru instituional prin intermediul mijloacelor tehnice moderne, tinzânds-l valorifice în scopuri educative, de arhivare a memoriei istorice etc.I.3. Repere conceptualeActualmente, în domeniul istoriei orale s-au cristalizat douabordri (curente) tiinifice. Reconstructorii, în esen anglo-saxonii,consider istoria oral ca o form de developare a trecutului, printre acetiacel mai reprezentativ fiind considerat istoricul englez Paul Thompson 31 , iinstrumentitii, cei din filiera latino-romanic, avându-l ca reprezentant deseam pe Alessandro Portelli 32 , care apreciaz istoria oral ca o form(instrument) de studiere a memoriei sociale, a fenomenelor deindividualizare i de analogie, care formeaz fenomenul de mentalitate.Ambele abordri au un profund suport tiinific, iar cercettorul istorieiorale, avid de tehnici, principii, metode i teorii de specialitate, poate aplicacu succes elementele inovaionale din ambele curente.Un impact major asupra memoriei individuale o are cea colectiv. Prininterferenele acestora se creeaz particularitile comune i specifice, deidentificare i alte fenomene analogice.Arhitecii discursului istoric din contextul evenimentelortraumatizante (rzboaie, prizonierat, cataclisme naturale etc.) sunt martoriiacestora – participani direci sau indireci la actele istorice. În ipostaza demartori direci se includ persoanele care au participat în mod nemijlocit laevenimenialul beligerant (soldat, ofier, agent al serviciilor de cercetare).Martori indireci sunt cei care au recepionat materialul informativ dinipostaza de „asculttori de informaie” a martorilor direci i care, în bazaunor aciuni provocate sau în virtutea unor aciuni deliberative suntautorizai s se expun asupra subiectelor de referin atât din dimensiuneprofesional (istorici, jurnaliti etc.), cât i prin filier de rudenie(mam/tat, fiic/fiu verioar/verior .a.).În funcie de gradul de implicare într-un eveniment, amintirileimplic o memorie personal (naratorul îi asum statutul de actor), memoria31 Paul Thompson, Historiens et histoire orale, I, în Mémoires colectives, Ed. de l’Université de Bruxelles,1984; Idem, The Voice of the Past. Oral History, Oxford University Press, 1988.32 Alessandro Portelli, The Death of Luigi Trastulli and Other Stories. Form and Meaning in Oral History,State University of New York Press, 1991.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi