click aici - Editura Lumen

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XENOFONTOVRzboiul sovieto-afghan (1979–1989).Studiu de istorie verbal. Percepii. DocumenteIai,2011Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roION XENOFONTOVRZBOIUL SOVIETO-AFGHAN (1979–1989).STUDIU DE ISTORIE VERBAL. PERCEPII. DOCUMENTEConsultant tiinific: prof. univ. dr. DoruRadosav, Institutul de Istorie Oral, Cluj-NapocaRedactor tiinific: col. (r) conf. univ. dr.Constantin Manolache, Institutul de StudiiEnciclopedice, ChiinuRefereni tiinifici: conf. univ. dr. ValentinOrga, Universitatea „Babe-Bolyai”, Cluj-Napocalt.-col. (r) dr., Vitalie Ciobanu, MuzeulArmatei Naionale, Chiinuconf. univ. dr. Mikola Jelezneak, Institutulde Cercetri Enciclopedice, KievRedactor coordonator: lt.-col. (r) dr. IgorSofronescu, Academia Militar a ForelorArmate „Alexandru cel Bun”, ChiinuResponsabili de ediie: conf. univ. dr. LilianaRotaru, Universitatea de Stat din Moldova,Chiinuconf. univ. dr. Larisa Noroc, UniversitateaPedagogic de Stat „Ion Creang”, ChiinuEditor: dr. Antonio SanduRedactori literari: Vitalie urcanu, SimonaPoneaLectori: Elena Pistrui, conf. univ. dr. ElenaVarzariCoperta i prezentarea grafic: Valeriu Oprea,Vitalie PogolaProcesare imagini: Andrei Dru, Mihail CarpTraducerea rezumatului în limba englez:Timothy HornsbyTraducerea rezumatului în limba francez:Daniela NstasTraducerea rezumatului în limba rus: dr.Alexandru RocaCoperta 1. Afghanistan, provincia Asadabad,1981. Foto Victor Cârnici.Lucrarea a fost discutat i recomandat pentru editare la edina Consiliului tiinific al AcademieiMilitare a Forelor Armate „Alexandru cel Bun”, proces-verbal nr. 1 din 2 februarie 2011Prin intermediul volumului de fa se ,,extrag” din anonimat martorii unui act istoric important irecurent – rzboiul din Afghanistan (1979–1989) – i se pun în circuitul tiinific veritabile ,,arhivevii”, memoria trit i narat din perimetrul istoriei imediate. Prin apelul la interviu se diversificelaborarea produsului de bran, naraiunea istoric, care, alturi de cele patru metode fundamentalei consubstaniale de investigaie a universului empiric (analiza documentelor, experimentul,observaia [propriu-zis] i ancheta), contribuie la democratizarea discursului istoriei recente.Lucrarea include un studiu de istorie verbal din perspectiva istoriei militare, percepii individuale icolective, zeci de documente inedite privind rzboiul sovieto-afghan (scrisori, notie, fotografii etc.)din arhivele private i din fondurile Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Este adresatspecialitilor din organele de resort, cercettorilor tiinifici i profesorilor universitari, doctoranzilor,studenilor i tuturor celor preocupai de problemele actuale ale istoriei.Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomânieiXENOFONTOV, IONRzboiul sovieto-afghan : (1979-1989) : studiu deistorie verbal, percepii, documente / IonXenofontov. - Iai : Lumen, 2011ISBN 978-973-166-272-594(581)"1979/1989"© Ion Xenofontov, 2011© Editura „Lumen”, 2011Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roACADEMIA MILITAR A FORELOR ARMATE„ALEXANDRU CEL BUN”, CHIINUCENTRUL DE STUDII STRATEGICEDE APRARE I SECURITATEIon XENOFONTOVRzboiul sovieto-afghan (1979–1989).Studiu de istorie verbal. Percepii. DocumenteIai,2011Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roSUMARPREFA.........................................................................................11INTRODUCERE.............................................................................15I. ISTORIA VERBAL ÎN DEMERSUL ISTORIEI MILITARE 21I.1. Dimensiunile problemei .........................................................................21I.2. Retrospectiv istoric..............................................................................22I.3. Repere conceptuale .................................................................................25I.4. Tehnici i strategii de investigare...........................................................30II. PERCEPII ................................................................................33„La o vârst de 18 ani noi nu am fost pregtii”.Ajder Petru ......................................................................................................33„Nu îneleg de ce o trebuit s se duc bieii notri acolo?” .Akimova Tatiana ............................................................................................37„200 de ruble ai primit, ce mai dorii?”.Alfërov Evghenia Petrovna ..........................................................................40„Dac nu a fi trecut coala Afghanistanului, poate c altfel i triam”.Amelicichin Nicolae.......................................................................................42„La noi era… s-a format o grup de ofieri care au protestat împotrivarzboiului”.Anatol, Mia, Nicolae, Z. ..............................................................................51„Am s m duc în ara aceea, nu atât s m rzbun, cât s vd cum eacolo”.Andreeva Svetlana..........................................................................................58„Când ne supram le luam lumina, apa”.B. Radu ............................................................................................................68„Se vedea parc faa strâns la loc din buci, parc nu avea un corp…”.Blanovschi Rodica..........................................................................................74„Noi duceam politica partidului pe un teritoriu strin”.Botnari Ilie.......................................................................................................76„Care n-o fost rnii, care n-o tras fric, acei care o fost pisari în tab, datinerii care au fost oferi cât de cât o zgârietur tot au avut”.Botnari Victor .................................................................................................78„Nu tiam unde ne duc”.Carasemir, Malarciuc Valera, Lozovan Dmitri...........................................84Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„Noi cei care am luptat acolo am prelungit lupta pe Nistru, în Karabah,cecenia i în multe alte puncte fierbini...” .Carp Mihail Alexandru ..................................................................................91„Noaptea duhii fumau cearz, care mirosea de la 500 m i stteam gata toicu armele”.Casiadi Oleg ...................................................................................................101„Sunt tare înapoiai, dar ca militari sunt foarte bine pregtii”.Casian Alexandru...........................................................................................112„Am avut fric pân a murit cel mai bun prieten al meu”.Cazacu Vasile, Gudali Iurii, Usatâi Mihai ..................................................117„Vedeau c dac nu aveam barb, pr lung, înseamn c-s ouravi”.Cârci Nicolae..................................................................................................123„Fiecare soldat tia c la alarm de gradul zero trebuia s-i ia 6 grenade înspate”.Cebanu Constantin........................................................................................127„În timp de doi ani de slujb au murit 20 din 120”.Cebanu Victor................................................................................................137„Dumanii aveau ciud pe noi, ne împucau”...............................................Ceriac Ivan .....................................................................................................141„Rzboiul din Afghanistan niciodat nu putea fi câtigat”.Costrov Ion....................................................................................................147„Iat, acum suntem ocupani!”.Covrig Andrei ................................................................................................151„I-au dezbrcat pe toi soldaii i i-au decapitat”.Crivoliubic Alexandru...................................................................................162„Cei care au rmas, sntoi nu-s”.Dendiu Alexei ................................................................................................164„Când au aflat c pleac în Afghanistan dimineaa la apel nu i-au gsit nicipe unul. Toi au fugit, au fugit acas”.Dolghii Vasile.................................................................................................168„Acolo se întâmpla c vroiai s cumperi un pachet de igri, dar acoloerau i droguri, se îmbolnveau bieii... putea s explodeze pachetul acelaîn mân i rmâneai calic”.Domenco Iularian .........................................................................................172„Nimeni nu este bucuros când cineva intr în ara lui”.Dubenco Alexei.............................................................................................178„Pilonii albi simbolizeaz sufletul candid al ostailor (czui în rzboiuldeclanat nu din vina acestora) care urc în împraia cerurilor”.Eremciuc Vasile.............................................................................................183Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„Gseau bune poziii. nu puteai trage în ei nici cu tunul, nici cu tancul.nici aviaia nu te putea ajuta. cdeau pietre peste tine”.Frunz Vasile, Tomia Victor ......................................................................184„Au fost cazuri când au srit la noi i cu toporul…”.Gadinaud Ion, Guu Vasile..........................................................................190„Eu nici nu tiu ce mâncau ei. Ne deplasam prin kilakuri, pe undeumblam, i nu prea vedeam produse alimentare”. Ghizatulin Iurie ......197„A schimbat elicopterele cum muli schimb mainile, dar nu din cauz cerau vechi i nu le plcea, dar din cauza c era doborât”.Golub Sergiu .................................................................................................205„Singuri ne-am tiat creanga de sub picioare”. Ilciuk Igor Ivanovici ....210„Te uitai i te întrebai: Unde am nimerit?”. Josan Alexei............................223„Clima e clduroas, 45 grade, 50-55, moldovenii sufer, dar suntrezisteni”. Lungu Vasile ..............................................................................231„Ziua umbl, analizeaz situaia, m cunosc la fa îmi tiu numele, eitotul tiu despre noi, dar noaptea împuc”.Maslinicov, Cigurean Costea........................................................................235„A fost un rzboi ca în filme”. Mataseevici Elena....................................240„Fur o motociclet, fur o main i ai s scapi”. Minciuc Alexandru 244„Dar faptul c au fost numii ocupani… noi doar l-am cunoscut în altipostaz. acesta e punctul nostru dureros”.Moroz Alexandra Nicolaevna, Metodii Galina .........................................255„Prima dat am vzut cum arau cu boii i cu plugul de lemn”.Murzac Ion, Yinovev Afanasii.....................................................................258„Scriam c totul este bine, sunt sntos, nimic în detalii”.Ion Oca, Adrian Sfecl .................................................................................264„Bteam în mas, scoteam viermii i aa mâncam, dar de foame nu mureanimeni”. Oprea Anatol .................................................................................270„Doamne ferete s întrebi de soie, c putea s te taie, mai bine sîntrebi: Ce face capra sau oaia?”. Ouatu Vasile..............................................274„În timpul acela noi am îneles c este un rzboi pe mult timp”.Petric Nicolae...............................................................................................285„În primele zile când veneai acolo treceai i prin friguri, treceai i prindizenterie”.Pleu Sergiu ....................................................................................................304„tiau toate ascunziurile, toate celea”.Popescu Vladimir, Flora Petru ....................................................................311„Am fost acolo carne de tun”.Popovschii Fiodor.........................................................................................319Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„Nora a dat natere unui ustam, iar eu am înmormântat un ustam”.Purice Alexandra ...........................................................................................324„Afghanistan e ar minunat, intri în kilak i de-acolo nu mai iei”.Rabadja Daniel Constantinovici, Cârci Nicolae........................................326„Aveam o singur dorin, ca s vin acas i s beau ap de la fântân”.Râbac Ivan......................................................................................................331„Mai degrab aici m tem, dar acolo nu aveam treab”.Sava Nicolaevici.............................................................................................334„Specific pentru popoarele din asia, agitaia decurgea prin cântece”.Serghei Scripnik .............................................................................................337„Cu ei nu poi duce tratative”.Sergheevici Nicolae.......................................................................................347„Vitejie este s scapi viaa”.Slutu Marcu ....................................................................................................353„Cu cât mai multe erori comit politicienii, cu atât mai multe ordine suntpe pieptul ostaului i mai multe cruci în cimitire”.Svetlicinâi Evgheni Constantinovici...........................................................361„Ziua era tot normal, dar spre sear apreau emoii”.Trofeev Anatol...............................................................................................382„Parc ne jucam de-a rzboiul, noi nu contientizam pericolul”.Tulbur Grigorie .............................................................................................388„Ei puteau fi fr mâncare, fr niciun glon, dar luptau pân la ultimapictur”.Turt Ion, Burghil tefan, Organ Mihail .................................................392„Aa i nu i-am îneles pân la capt cum rezistau”.Valera Mihai ...................................................................................................397„Nivelul lor de trai era ca în timpul evului mediu. Intri, s zicem, într-unkilak, casa este din lut, dar te uii au aparatur de firm: sharp,panasonic”.Vlean Oleg, Juravliov Andrei.....................................................................401„Nici nu tiai care i-e duman”.Vrabie Valeriu ................................................................................................407„El mergea în fa… i dumanii l-au înlturat”.Zapisocinâi Natalia........................................................................................416Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......III. DOCUMENTE.........................................................................419III.1. Militari originari din RSS Moldoveneasc czui în rzboiul sovietoafghan..............................................................................................................419III.1.1. Lista militarilor czui în rzboiul din Afghanistan...........................419III.1.2. Date statistice referitoare la decedaii în rzboiul sovieto-afghan...........427III.2. Recunoaterea participrii în rzboi..................................................429III.3. Propaganda i contrapropaganda afghan.......................................432III.4. Scrisori din Afghanistan .....................................................................435III.5. Folclor militar „afghan” .....................................................................459III.6. Imagini foto..........................................................................................463III.6.1. Rzboiul sovieto-afghan în fotografii ...................................................463III.6.2. Veteranii „afghani” dup rzboi........................................................514BIBLIOGRAFIE .............................................................................525ABSTRACT ....................................................................................533RÉSUMÉ ........................................................................................539 ......................................................................................545Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roPREFACercetarea lui Ion Xenofontov privind „istoria trit” a rzboiuluidin Afghanistan 1979–1989 s-a evideniat a fi una dintre cele mai temeiniceabordri privind istoria rzboiului „transcris” de combatani. Autorullucrrii beneficiaz de o solid i deopotriv rafinat stpânire a utilajuluimetodologic i conceptual al istoriei orale privit ca discurs istoriograficalternativ la istoria oficial, academic. Aceste precondiii l-au putut pune înipostaza unui cercettor aplicat i exemplar al fenomenului memoriei capost-istorie a rzboiului din Afghanistan.Documentele orale prezentate în acest volum fac dovada uneinaraiuni multiple dintr-o viitoare cronic de rzboi mai ampl a deceniuluiconflictual din Afghanistan. Exist în aceste mrturii o diversitateperceptiv a rzboiului, de la un subiectivism maxim i o personalizare adânca rzboiului (V. Cazacu: „Am avut fric pân a murit cel mai bun prieten”;I. Râbac: „Aveam o singur dorin ca s vin acas i s beau ap de lafântân”; A. Trofeev: „Ziua era normal, dar spre sear apreau emoii”)spre percepii instituionalizate aferente discursului public al rzboiului (M.Carp: „Noi cei care am luptat acolo am prelungit lupta pe Nistru, înKarabah, Cecenia i multe alte puncte fierbini”; I. Botnariu: „Noi duceampolitica partidului pe un teritoriu strin”; I. Costrov: „Rzboiul dinAfghanistan niciodat nu putea fi câtigat”), se deruleaz o epic dens,relevant i în egal msur autentic privind rzboiul „trit”.Exist un set de interferene în mrturiile veteranilor care susinintriga narativ la nivelul interesului i al valorizrilor istoriografice. Înprimul rând, exist o interferen între biografie (soldat) i „marea istorie”(rzboi), apoi o interferen între real (cotidian–ziua) i imaginar(miraculos–noaptea) i între eroism (nivelul oficial al rzboiului) isupravieuire (nivelul personal al rzboiului). Naraiunile rzboiului prezinaadar o tensiune interioar întreinut de aceste interferene sauambivalene în care lectura situaiilor excepionale ale relaiei directe dintrevia i moarte, dintre explicabil i neexplicabil construiesc provocrileoricrei literaturi memorialistice dedicate rzboiului.O lectur avizat a acestor mrturii poate decoperta locurilecomune din literatura oral a rzboiului dintotdeauna i poate particularizaacest rzboi ca „sindrom afghan” în accepiunea larg a termenului. Seprofileaz o imagine a unei lumi combatante ce comport tensiuniparticulare, tensiuni pe care le provoac un rzboi într-un teritoriu de douori strin. Un teritoriu strin ca geografie i o stranietate a unui spaiu i aXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovunui areal cultural, toate elaborând dimensiunea novatoare a subiectului idimensiunea novatoare istoriografic pe care o aduce istoria oral.Documentele prezentate i prelucrate de Ion Xenofontov în aceastlucrare fac proba unei „istorii trite”, tranzitive, întrucât pe de o parte selivreaz în spaiul public mrturia unor drame i tragedii trite personal,decroate sau scoase din tabuurile secretului militar, desuet i ridicol îndatele unei lumi contemporane în care informaia i comunicarea s-auînstpânit într-o lume globalizant i o tranzitivitate determinat deposibilele utilizri ale acestor mrturii ca exemple de via pilduitoare, cavademecum de supravieuire într-un rzboi inexplicabil i straniu. Este unmanual de supravieiure în rzboi la îndemâna purttorilor. Cartea facedovada unei contribuii pân acum singulare, aferente temei rzboiului dinAfghanistan, dup cum competenele de istorie oral ale autoruluicontribuie esenial la dosarul de acreditare a acestui discurs istoriograficinovator.Prof. univ. dr. Doru RADOSAVInstitutul de Istorie Oral, Cluj-Napoca, 21 iunie 2011Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roCelor care nu s-au întors din rzboiMormântul ostaului Oleg Oncean (1962–1981), czut în rzboiul dinAfghanistan, satul Cocodeni, raionul Sângerei. Arhiva familiei Oncean.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roINTRODUCEREMotto: „...nu exist nicio istoriefr dimensiunea einarativ, oral sau scris”.Le GrandRzboiul sovieto-afghan (1979–1989) este cel mai extins conflictmilitar din istoria Uniunii Sovietice. Pentru a menine Afghanistanul subinfluena sa, Kremlinul a fost nevoit s implice efective de cca 90 000 deoameni. Cifra total a militarilor sovietici care au efectuat stagiul militar înzon se estimeaz la 620 000, numrul morilor reprezentând 15 051, iar celal pierderilor sanitare (handicapurilor fizice) evaluându-se la 469 685 1 . DinRSS Moldoveneasc, pe atunci parte component a URSS, au participat 12500 de militari, dintre care 301 i-au pierdut viaa, 4 sunt disprui, iar 700 aurmas invalizi. Numrul de femei participante la flagelul militar îl constituie83, dintre care actualmente 50 au domiciliu în Chiinu. Ludmila VladimirPriscari (1959–1987) din oraul Drochia este singura moldoveancdecedat în rzboi 2 .Întrucât universul cunoaterii acestui flagel armat este amplu idestul de interesant pentru experiena uman în situaii-limit, iar actoriiacestuia sunt dintr-un trecut proxim i pot furniza percepii directe,dezideratul prezentei lucrri îl constituie ,,extragerea” din anonimat amartorilor unui act istoric important i recurent al secolului al XX-lea ipunerea în circuitul tiinific a unor veritabile ,,arhive vii”, a memoriei tritei narate. Prin intermediul mrturiei orale se realizeaz o alternativ la„memoria oficial i hegemonic impus de regimurile totalitare” 3 . În acestsens se diversific elaborarea produsului de bran – naraiunea istoric –prin apelarea la interviu, care alturi de cele patru metode fundamentale iconsubstaniale de investigaie a universului empiric (analiza documentelor,experimentul, observaia (propriu-zis) i ancheta) contribuie la1 Vezi Peter Calvacoressi, Politica mondial dup 1945, Bucureti, Alfa, 2000, p. 522; Rossia i SSSR vvoinah XX veka. Poteri voorujennîh sil. Statisticeskoe issledovanie, /Pod obcei redakiei kandidata voennîhnauk, professora AVN gheneral-polkovnika G.F. Krivoeeva, Moskva, Olma-Press, 2001, p. 536;Voennîi eniklopediceskii slovari, Moskva, 2007, p. 642.2 Potrivit datelor din arhiva curent a Uniunii Veteranilor Rzboiului din Afghanistan din RepublicaMoldova.3 Doru Radosav, Memorie i eveniment. Câteva consideraii, în AIO – Anuarul Institutului de Istorie Oral,VIII, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, 2007, pp. 14-15.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovdemocratizarea discursului istoriei recente 4 . Varietatea surselor deinformare permite dublarea i confruntarea acestora, generând elaborareadiverselor criterii i scenarii tiinifice, construciilor conceptualeargumentate, explicarea i validarea acestora, testarea ipotezelor iperspectivelor, aspecte finalizate cu extinderea gamei interpretative,realizând un fenomen benefic nu doar observatorului în parte, dar „princumulare, un câtig social” 5 . În procesul complex al naraiunii, martorulactualizeaz fapte i evenimente din experiena sa, trecându-le evident prinprisma propriilor emoii 6 .În contextul valorificrii izvoarelor istorice, specialitii istorieirecente surprind o serie de impedimente în vederea elaborrii complexe ademersului istoriografic. Sursele clasice, convenionale (materialul de arhiv,documentele edite, memoriile, discursurile, mass-media etc.) remit un tip defapte i evenimente istorice care se aliniaz intrinsec evenimenialuluiistoric, îns acestea, la o analiz atent, relev diverse omisiuni dineconomia lucrrilor. În contextul în care pilonii metodologici sunt eclipsaiîn cercetri, chiar i parial, are loc decupajul principiului complementaritiimetodologice, limitând viziunile globale asupra fenomenelor. Un excurs vizualasupra acestor procedee indic faptul c dac primele patru dimensiuni alecercetrii se aliniaz într-o anumit msur naraiunii istorice, atunci interviuleste eclipsat din vizorul istoricilor contemporaneiti, inclusiv al acelora dinRepublica Moldova, element care îns relev o realitate cotidiansubstanial ce nu trebuie eludat de prestana profesional, ci dimpotriv,se impune aplicarea i extragerea dividendelor inovatoare tiinifice.Informaia oral, expus prin intermediul interviului, chestionarului,emite un pronunat discurs subiectiv, considerent ce distaneaz abordareaistoricilor cu profunde tradiii i aspiraii de pedantism profesional înselectarea izvoarelor istorice. O alt explicaie rezid în faptul c interviul afost eclipsat o perioad de timp de alte forme de text, considerate maiexpresive, mai generoase i mai eficiente, actualmente îns aceast form decomunicare „cunoate nu numai un adevrat reviriment, dar i o practicveritabil de profesionalitate” 7 .4 Ion Xenofontov, Interviul – valen a democratizrii discursului istoriei recente, în Revista de Istorie a Moldovei,nr. 1, Chiinu, 2009, pp. 101-106.5 Iulia Pop, Memorie i suferin. Consideraii asupra literaturii memoralistice a universului concentraionarcomunist, Cluj-Napoca, Argonaut, 2010, p. 20.6 Elisabeta Nicolescu, Les temps autobiographique. Ètude narratologuque, pragmasémantique et de linguistiquetextuelle sur la temporalité autobiographique, Bucureti, Editura Universitii, 2006, p. 132.7 Dorel Cosma, Tendine ale evoluiei interviului în presa contemporan. Tez de doctor în filologie,Chiinu, 2007, p. 3.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......În acest context se înscriu i interviurile cu participanii originari dinRSS Moldoveneasc în rzboiul din Afghanistan. Observaiile-constatri alefotilor combatani, dei uneori fragmentare i profund subiective, priviteîn ansamblu, lrgesc imaginea interveniei sovietice din Afghanistan, adicincidena ,,marii istorii”, marcând, totodat, contribuii originale dindomeniul polemologiei, de înelegere a fenomenului rzboiului i a consecinelorsale, de promovare a evitrii lui în viaa social, i de acceptare deliberat avalorilor coexistenei panice. Lucrarea se înscrie în dimensiunea istoricohermeneutic,semnificativ în mod special pentru istoria timpului prezent,de a face din memorie o form a justiiei 8 . Importana acestei teme estesemnificativ i graie faptului c se efectueaz, în exclusivitate pentru zonaistoriei recente, o încercare de a aborda un subiect estompat printr-o prismmultidisciplinar, constituind o tendin de extindere, prin discutarea unoraspecte inedite i chiar ,,neacademice”, a discursului istoric referitor la temacercetat i analizat.Pentru transgresarea limitelor cunoaterii în profunzime a activitiiumane, se apeleaz la cartografierea ,,planetei” memoriei 9 , care ofer soluiialternative discursului istoric, documentelor convenionale în evaluareaevenimentelor istorice. Prin intermediul instrumentelor istoriei orale are locconexarea destinelor individuale cu „marea istorie”. Povestea ,,celor mici”constituie una din dimensiunile abordate cu mare interes în demersulistoriografic. Dialogul întreinut cu martorii activi la ,,marea istorie”, casubieci ai cercetrii tiinifice, se metamorfozeaz din ipostaza departicipani în cea de naratori i, implicit, în cea de autori în elaborareadiscursului istoriografic 10 .Prestana major în reconstituirea unei istorii trite, inclusiv dindomeniul militar, e marcat de martorii acesteia, adic de oamenii care aufost actorii actului istoric i care, în baza acestui considerent, sunt învestiicu funcie de informare, constituind actanii eseniali ai faptelor ievenimentelor istorice. Din perspectiva elaborrii demersului istoric asupraistoriei trite, s-a efectuat un procedeu de investigaie tiinific configuratcu un scop prestabilit, în baza mecanismului de comunicare. Drept urmare,am apelat, în primul rând la ancheta oral, sub forma interviului(chestionarului), care a permis o interaciune între cercettor (operator,intervievator) i intervievat (respondent), adic martor sau participant direct8 Elena Postic, Memoria istoric ca form a justiiei, în Tyragetia, nr. IX, 1999, pp. 275-280.9 Alexandru Zub, Disciplina memoriei, în Xenopoliana. Buletinul Fundaiei Academice ,,A.D. Xenopol” dinIai, IX, nr. 3-4, Iai, 2003, p. 1.10 Doru Radosav, Istoria subiectiv, vezi Cornel Jurju, Cosmin Budeanc, ,,Suferina nu se d la frai…”:mrturia Lucreiei Jurj despre Rezistena anticomunist din Apuseni (1948–1958), Cluj-Napoca, Dacia,2002, p. 5.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovla rzboiul sovieto-afghan, interveniile operatorului fiind aplicate conformprincipiului ,,nedirijrii asupra fondului i dirijrii formei” 11 . Un dezideratfundamental angrenat în demersul surselor istorice orale îl constituievalidarea mijloacelor epistemice utilizate, aplicarea diversitii de metode itehnici. Astfel, în elaborarea cercetrii, am aplicat ca procedeu de lucrutehnica interviului individual semistructurat; având prestabilit tematica, amabordat o gril de întrebri specifice dinainte formulate, care, pe parcursulprocesului de comunicare verbal, deseori s-au modificat graieparticularitilor specifice ale interviului vizat 12 . Un alt instrument de lucruîn aplicarea anchetei orale l-a reprezentat tehnica interviului de grupsemistructurat, care, spre deosebire de interviul individual semistructurat,constituie o extindere a metodei calitative, deoarece include interaciuneaparticipanilor în baza dezbaterii deschise asupra aceluiai subiect. Acest tipde interviu, care exprim traducerea tritului în reflectat i cunoaterea lumiisubiectiv-simbolice a colectivitilor respective i a istoriei lor, este important i graiefaptului c metoda calitativ este surprins din considerentul c ,,nu neintereseaz, în primul rând, câi spun un lucru sau altul, dar ce anume spunoamenii, cum o spun, cum se modific pe parcurs cele afirmate iniial” 13 . Unaspect important în elaborarea temei studiate l-a constituit aplicarea tehniciiDelphy, prin care se urmrete dezideratul de a gsi soluia unei probleme cuajutorul experilor 14 , iar în cazul nostru, fiind vorba de mijloacele iposibilitile reinseriei familiale i sociale a fotilor combatani, am apelat laintervievarea specialitilor în medicin, participani i ei la rzboiul dinAfghanistan.Având la baz o serie de metode i tehnici de cercetare, configurateprin prisma unor întrebri signaletice (informaii generale despre martori), deopinie (relev opinia informatorului despre tema anchetat sau recupereaz oinformaie indirect) i întrebri de performan (intervenia cercettorului cuajutorul întrebrilor deschise asupra formei subiectului, pentru a extrageesenialul din actul istoric), am elaborat urmtoarea structur achestionarului: întrebri signaletice (nume, prenume, data naterii, studii,ocupaia, funcia militar); discursul oficial despre rzboi în percepiaparticipanilor; pregtirea teoretic i practic a recruilor pentru rzboiuldin Afghanistan; aciunile militare în rzboiul sovieto-afghan; imagineaalteritii – a adversarului, a aliailor (armatei afghane), a populaiei civile11 Petre Ilu, Valenele interviului de grup în studierea socio-umanului, în AIO – Anuarul Institutului de IstorieOral, nr. III, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, 2001, p. 12.12 Petre Ilu, Traian Rotariu, Ancheta sociologic i sondajul de opinie. Teorie i practic, Iai, Polirom, 1997,p. 63.13 Petre Ilu, Valenele interviului…, pp. 11-12, 17.14 Ibidem, p. 16.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......etc.; percepii ale vieii cotidiene cazone; influena conflictului militar asupravieii fizice i psihice a fotilor combatani; relevarea dimensiunii familiale isociale în procesul de integrare a combatanilor în spaiul originar.Interviurile formale, înregistrate pe band audio sau în notie, aufost efectuate în perioada 10 aprilie 2001 – 30 martie 2011, iar seleciaeantionului a fost configurat în baza ipostazelor martorilor fa deeveniment, a funciei militare a participanilor direci la rzboiul dinAfghanistan, a intermediarilor, adic a celor care transmit informaiireferitoare la memoria participanilor direci; în aceast postur secircumscriu rudele (prini, soi, frai i surori, copii, veriori), cunotinele,prietenii combatanilor. Ponderea o constituie martorii direci laevenimentul istoric analizat. Perioada efecturii stagiului militar, funciile igradele militare ale acestor martori acoper, practic, toat dinamicarzboiului, majoritatea activitilor i gradelor superioare militare ale armateisovietice în Afghanistan, considerent care permite o abordare de ansamblua temei cercetate. Situaia militar a combatanilor a evoluat pe parcursulstagiului, în funcie de contextul rzboiului, de operaiile militare, detransgresrile regulamentare etc.Volumul include, în exclusivitate pentru istoriografia naional, unstudiu aplicativ i teoretic referitor la locul istoriei orale în perimetrulistoriei militare. Anterior am consacrat o lucrare special rzboiului dinAfghanistan, analizat sub aspectul teoriei istoriei în aria istoriei imediate, iardin punct de vedere metodologic – al istoriei orale 15 . Dac în cartea anterioaram prezentat o imagine „prelucrat” a flagelului militar – analizat prinprisma cercetrii complexe a rzboiului (cu accent evident din mrturiileparticipanilor direci) sau rzboiul perceput de cercettor, în volumul de fa este„lsat” actorul (participantul direct i indirect la eveniment) s nareze înperimetrul documentelor de epoc sau rzboiul perceput de martor.Lucrarea include zeci de documente inedite privind rzboiul dinAfghanistan (scrisori, notie, fotografii) din arhivele private i din fondurileMuzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova.15 Ion Xenofontov, Rzboiul din Afghanistan (1979–1989) în memoria participanilor din Republica Moldova.Realitate istoric i imaginar social, Iai, Editura Lumen, 2010, 544 p.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roI. ISTORIA VERBAL ÎN DEMERSUL ISTORIEIMILITAREI.1. Dimensiunile problemeiLa începutul sec. XXI tiinele socio-umaniste sunt circumscriseunei inflaii de metode i tehnici de cercetare, unele consacrate, altele aflateîntr-un sistem concurenial, alternativ sau în proces de testare. Stagnareaunor abordri de investigaie le îndeprteaz uor din vizorul lucrrilortiinifice i, treptat, devin tot mai eclipsate de elementul inovaional alcunotinelor. Istoria, ca domeniu tiinific, tinde i ea s se adapteze nouluipeisaj global, s rspund întrebrilor recurente, fapt ce o legitimeaz încondamnarea/justificarea fabulrii/realului. Fabricitatea rezid în climatulspaial i temporal, aflat într-o congruen cu memoria colectiv iindividual i cu discursul oficial asupra fenomenului în cauz. Developareamultiaspectual a activitii umane dintr-o zon socio-profesional a unuitrecut proxim este indisolubil legat de industria memoriei. Mai mult ca atât,mediul socio-profesional ermetic, alturi de factorii politici, distanatemporal etc., limiteaz accesul la sursele de informare documentare, deaceea accesul la sursa de informare direct – martorul – rmâne deseoridrept unicul izvor. Totodat, imaginea istoric, în funcie de coordonatelealese, „poate fi obiectiv într-un caz i nu poate fi în altul” 16 . În ansambluîns, peisajul istoric tinde s se alinieze întregirii istoriei, cu toate elementelesale generale i particulare, cu destine individuale i colective, cu coagulareapercepiilor i a impactului pe care l-au avut pentru cei care l-au acumulat înautobiografie i care, în virtutea unor circumstane, l-au narat. Din acestpunct de vedere, omul, ca purttor de memorie, se transform în homonarrativus 17 , cu o sensibilitate direcionat spre actul oratoric.Mrturiile evenimentelor traumatizante comport un aspectconfesiv, deoarece acest tip de naraiune, din cauza unor realiti politice,sociale, intime etc., a fost obstrucionat din discursul public i privat. Astfel,mrturia oral se prezint ca o surs complementar a istoriei tradiionale ireconstituie un trecut „rebel”, neoficial, tabuizat, identificând dimensiunirelevante ale unor realiti ocultate de discursul oficial al istoriei. În acestcontext se înscrie i demersul istoriografic al istoriei militare din istoria16 Adam Schaff, Istorie i adevr, Bucureti, Editura Politic, 1982, p. 350.17 Ion Vlad, Aventura formelor. Geneza i metamorfoza genurilor, Bucureti, Editura Didactic iPedagogic, Bucureti, 1996, p. 107.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovrecent, modest, de altfel, în peisajul global din economia lucrrilor despecialitate. Caracteristic derulrii evenimentului în cauz, secretomaniamilitar cultivat la nivel ideologic i de specificul branei reprezint deseoriobstacole în descifrarea imaginii complexe a tabloului istoric. Pornind de laaceste constatri, se reclam o serie de tehnici i strategii specifice cercetriiîn domeniul tematicii militare a istoriei timpului prezent din perspectivaistoriei orale ca element increat al memoriei istorice i de identificare sociotemporal.Toate acestea contribuie în mod indubitabil la democratizareadiscursului de istorie asupra evenimentelor eseniale ale „secoluluiextremelor” 18 . Rzboiul sovieto-afghan a comportat o astfel de dimensiunea istoriei secrete, nespuse. În contextul unui stat totalitar informaia eraermetic, aspectele negative ale vieii cazone erau atent cenzurate de Osobâiotdel (Secia special, KGB). Imaginea armatei eliberatoare nu putea fi perimatdin interior. Individul (soldatul, ofierul) care încerca s supun criticii viaamilitar se expunea drept adversar al sistemului totalitar de comand. Celdin urm îns punea în aplicare principiul Kto ne s nami, tot protiv nas 19 .I.2. Retrospectiv istoricO retrospectiv istoric în domeniul istoriei verbale (orale) dindomeniul militar relev explozia relativ recent a acestuia într-un cadruinstituional tiinific.În perioada postbelic se efectueaz o serie de cercetri care tind sdevelopeze trecutul proxim traumatizant prin prisma intervievriimartorilor. Primele mrturii orale ale combatanilor francezi au fostrealizate de US Army dup 1945. La sfâritul anilor 1970, ministerul francezal aprrii a iniiat colectarea de interviuri, centrate pe perioada celui de-alDoilea Rzboi Mondial. În contextul în care instituia militar avea oimagine ifonat, demersul istoric nu a venit din mediul academic sauuniversitar, ci din cel al organizaiilor de profil. Astfel, în septembrie 1974,Serviciul istoric al Flotei Aeriene a început intervievarea militarilor dindomeniu, în mod special a elitelor. Mai târziu, în 1979, exemplul a fosturmat de Serviciul istoric al Marinei. Mai mult, în 1979 a fost constituitInstitutul Timpului Prezent, care intensific practicarea istoriei orale caurmare a accesului restrictiv al istoricilor contemporaneiti la arhive,inclusiv în domeniul militar. La sfâritul sec. XX, mrturiile verbale dinistoriografia francez se transform în „patrimoniu memorial”, colectarea,18 Potrivit formulei sugestive a lui Eric Hobsbawn, Secolul extremelor, Bucureti, Lider, 1994.19 Cine nu-i cu noi, este împotriva noastr.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......difuzarea i analiza lor constituie un element increat al cercettorilortiinifici preocupai de investigarea istoriei contemporane a Aprrii 20 .În anii 1980, în Germania au avut loc mai multe aciuni deintervievare a participanilor la evenimentele din timpul celui de-al DoileaRzboi Mondial 21 .Sociologul i istoricul englez Annemarie Turnbull a studiatexperiene feminine din cel de-al Doilea Rzboi Mondial din perspectivaistoriei orale 22 .În ultimele decenii a fost creat Institutul Olandez al Veteranilor,care are în vizor experiena militar developat prin intermediul surselororale. În proiectele de cercetare ale organizaiei se prevede înregistrareaexperienei veteranilor militari olandezi. Eantionul este reprezentativ iinclude experiena veteranilor din toate rzboaiele i misiunile militare lacare au participat rile de Jos. În vizorul studiilor tiinifice sunt incluseurmtoarele deflagraii militare: cel de-al Doilea Rzboi Mondial (1939–1945), urmat de rzboiul de decolonizare cu Indonezia (1945–1949),rzboiul din Coreea (1950–1953) i cel din Noua Guinee (1960–1962).Începând cu 1980, rile de Jos au fost de asemenea implicate în mai multeoperaii militare internaionale (Bosnia, Irak i Afghanistan). Toateinterviurile includ o schi a fundalului sociologic al familiei veteranilor ieducaiei acestora. În perimetrul comunicrii accentul se pune pe tranziiade la viaa civil la cea militar, pe experiena de rzboi i conflict i, în celedin urm, pe reintegrare în societatea civil. Sub aspect teoreticometodologic,importana mrturiilor const în faptul c prin intermediul lorse realizeaz o simbioz de cunotine istorice eclipsate de documenteleoficiale cu referire la profilul psihologic i antropologic. Confesiunileprovocate armonizeaz relaiile sociale dintre fotii combatani i oameniidin anturaj. Termenii abstraci din istorie – cauz i consecin – sunt supliniide interviuri, în funcie de persoane implicate în contextele istorice, degradul i nivelul ierarhic militar, de accesul la informaia direct 23 .20 Melinda Hauler, Cronici tiinifice, note de lectur, recenzii: Florence Descamps (coord.), Les sources orales etl'histoire: récits de vie, entretiens, témoignages oraux, ed. Bréal, f.l., 2006, 284 p. în AIO – Anuarul Institutului deIstorie Oral, VIII, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, 2007, pp. 381-383.21 Schutze F. Kollektive Verlaufskurve oder kollektiver Wandlungsprozeb – Dimensionen des Vergleichs vonKriegserfahrungen amerikanischer und deutscher Soldaten. Kassel, 1989.22 Annemarie Turnbull, Collaboration and censorship in the oral history interview, în Social ResearchMethodology, 2000, vol. 3, nr. 1, pp. 15-34.23 Stef Scagliola, The Added Value of Oral History Sources in a Military Context: Experiences from the DutchVeterans Oral History Project, în http://web.uvic.ca/~veterans/Scagliola%20Stef.htm (accesat în04.04.2011).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovÎn spaiul românesc cartografierea subiectelor de istorie militar dincontextul timpului proxim este efectuat de Institutul de Istorie Oral dinCluj-Napoca. Institutul editeaz Anuarul de Istorie Oral. Publicaia tiinificeste prima de acest gen din România, care cuprinde studii de specialitate alemembrilor i colaboratorilor Institutului de Istorie Oral din Cluj-Napoca.Pe parcursul anilor 1999–2010 au fost editate 12 numere, care includ întematica de cercetare i subiecte ce in de aspectele istoriei militare 24 .Istoria militar din perspectiva istoriei orale este un subiect deactualitate în centrele tiinifice i în mediile universitare extraeuropene. Peparcursul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, George C. Marshall a iniiatun program de colectare i pstrare a surselor documentare care urmau sfie aplicate în elaborarea istoriei oficiale. În acest sens au fost atrai istoriciprofesioniti care luau „interviuri dup lupt” (uneori dup câteva ore de laaciunile militare) 25 . Mai târziu au fost intervievai i fotii combataniamericani din Vietnam 26 . În anii 1980, Centrul de Istorie Militar al ArmateiStatelor Unite ale Americii (U.S. Army Center of Military History) a iniiatcercetri de istorie oral, care vizau istoria armatei, raporturile dintre militarii civili etc. 27 În 1992, Centrul a editat o lucrare consacrat tehnicilor,metodelor i strategiilor de intervievare 28 . Volumul avea drept obiectivinstruirea istoricilor care aplicau în cercetare interviul. În Statele Unite aleAmericii, unele muzee utilizeaz interviuri în scopul aducerii de noidimensiuni exponatelor sau pentru a obine informaii de la veterani despreartefactele donate 29 . Universitatea Victoria din Canada organizeazconferine cu genericul Istorie militar oral: între memorie i istorie. Discuiiledin acest mediu tiinific includ atât comunicri ale cercettorilor tiinificii ale studenilor, cât i ale veteranilor de rzboi, adic ale martorilor direciimplicai în marile aciuni incluse în perimetrul investigaiilor tiinifice.Cercetrile se axeaz pe experiena colectiv i pe cea individual, dinperspectiv regional, gender etc. 3024 Cornel Jurju, Românii pe frontul de Est. Rzboiul între moarte, via i captivitate, în AIO – AnuarulInstitutului de Istorie Oral, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, nr. I, 1998, pp. 95-117;Alexandru Vakulovski, Rzboiul sovieto-afghan (1979–1989). Dou imagini ale unui rzboi pierdut, în AIO –Anuarul Institutului de Istorie Oral, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, nr. IV, 2003, pp. 187-212; Adrian Boda, Imaginea rzboiului german în memoria combatanilor români în cel de-al Doilea RzboiMondial, în AIO – Anuarul Institutului de Istorie Oral, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, nr. IX,2008, pp. 78-102 .a.25 Stephen E. Everett, Oral History Techniques and procedures, Washington, D.C., 1992, p. 4.26 Ibidem, pp. 5-8.27 Jeffrey J. Clarke, Foreword, în Stephen J. Lofgren, U.S. Army Guide to Oral History, Washington,D.C., 2006, p. iii.28 Stephen E. Everett, Oral History Techniques and procedures, Washington, D.C., 1992.29 Ibidem, p. ii.30 http://web.uvic.ca/~veterans/index.htm (accesat în 04.04.2011).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......În perioada postbelic, istoria oral din domeniul istoriei militare s-aafirmat ca un teritoriu autonom al cercetrii tiinifice. Cataclismele sociomilitareacerbe în esen pericliteaz profund societile complexe, care tinds-i justifice propriul aport în evenimenialul acerb i îl fixeaz într-uncadru instituional prin intermediul mijloacelor tehnice moderne, tinzânds-l valorifice în scopuri educative, de arhivare a memoriei istorice etc.I.3. Repere conceptualeActualmente, în domeniul istoriei orale s-au cristalizat douabordri (curente) tiinifice. Reconstructorii, în esen anglo-saxonii,consider istoria oral ca o form de developare a trecutului, printre acetiacel mai reprezentativ fiind considerat istoricul englez Paul Thompson 31 , iinstrumentitii, cei din filiera latino-romanic, avându-l ca reprezentant deseam pe Alessandro Portelli 32 , care apreciaz istoria oral ca o form(instrument) de studiere a memoriei sociale, a fenomenelor deindividualizare i de analogie, care formeaz fenomenul de mentalitate.Ambele abordri au un profund suport tiinific, iar cercettorul istorieiorale, avid de tehnici, principii, metode i teorii de specialitate, poate aplicacu succes elementele inovaionale din ambele curente.Un impact major asupra memoriei individuale o are cea colectiv. Prininterferenele acestora se creeaz particularitile comune i specifice, deidentificare i alte fenomene analogice.Arhitecii discursului istoric din contextul evenimentelortraumatizante (rzboaie, prizonierat, cataclisme naturale etc.) sunt martoriiacestora – participani direci sau indireci la actele istorice. În ipostaza demartori direci se includ persoanele care au participat în mod nemijlocit laevenimenialul beligerant (soldat, ofier, agent al serviciilor de cercetare).Martori indireci sunt cei care au recepionat materialul informativ dinipostaza de „asculttori de informaie” a martorilor direci i care, în bazaunor aciuni provocate sau în virtutea unor aciuni deliberative suntautorizai s se expun asupra subiectelor de referin atât din dimensiuneprofesional (istorici, jurnaliti etc.), cât i prin filier de rudenie(mam/tat, fiic/fiu verioar/verior .a.).În funcie de gradul de implicare într-un eveniment, amintirileimplic o memorie personal (naratorul îi asum statutul de actor), memoria31 Paul Thompson, Historiens et histoire orale, I, în Mémoires colectives, Ed. de l’Université de Bruxelles,1984; Idem, The Voice of the Past. Oral History, Oxford University Press, 1988.32 Alessandro Portelli, The Death of Luigi Trastulli and Other Stories. Form and Meaning in Oral History,State University of New York Press, 1991.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovsocial (a martorilor indireci), memoria istoric (în cazul în care nu pot fitrasate dimensiuni de contemporaneitate între eveniment i narator).Fiecare nivel memorialistic este marcat de o continu micare spre trecut,având deziderat recuperator i apoi o micare progresiv, de conectare ainformaiilor acumulate la componenta prezentului 33 .Individualitatea personal (personal identity) include „o sensibilitatesubiectiv a existenei continue i a memoriei coerente” 34 . Aceast strategiede individualizare este puternic pronunat în mrturiile celor intervievai.Analiza interviului scoate în eviden perturbri în viaa individului marcatde evenimente politice, sociale, mentale etc. Acest tip de memorare, formatîn mod special în situaii tensionate, creeaz un sistem de autoprotecie, ocontiguitate a vieii. Este o form prin care naratorul tinde s-i prezinteviaa ca o form „continu, neconfuz i care urmrete un obiectiv” 35 .Istoria militar prin prisma mrturiilor include diverse perspectivede interpretare, de exemplu abordri gender. În contextul mrturiilormasculine, ale brbailor-militari, este clasic lucrarea autorilor RichardArthur Preston, Alex Roland, S. F. Wise, Men in Arms: A History of Warfareand Its Interrelationships With Western Society. Între 1956 i 1991 acest volum aavut 5 ediii 36 . Monografia reprezint o contribuie substanial în domeniulistoriei militare, reflectând aspecte inedite din viaa cotidian a militarilorprofesioniti, developate prin intermediul istoriei orale i a materialelor dearhiv.Potrivit lui Alessandro Portelli, pentru informator (brbat), „faptulde a fi fost în rzboi este pretenia cea mai imediat tangibil, de a fi fost înistorie” 37 . Mai mult ca atât, prin intermediul povetilor de rzboi, individulse include în viaa public, „chiar în timp de pace, viaa militar esteexperiena cea mai imediat accesibil a sferei publice” 38 . La o privire maiatent, naraiunea militar developeaz o imagine a virilitii, individul tindes fie recunoscut ca actor activ i direct în marele eveniment.Din perimetrul abordrii feminine a demersului istoriei militare suntrelevante materialele fundaiei The Women in Military Service for America33 Iulia Pop, Memorie i suferin. Consideraii asupra literaturii memoralistice a universului concentraionarcomunist, Cluj-Napoca, Argonaut, 2010, p. 24.34 Erik H. H. Erikson, Identity psyhosocial, în International Encyclopedia of the Social Sciences, t. 7,London/New York, 1968, p. 61.35 Ulrike Jureit, Erinnerungsmuster: zur Methodik lebensgeschichtlicher Interviews mit Überlebenden derKonzentrations- und Vernichtungslager, Hamburg, 1999, p. 324.36 Richard Arthur Preston, Alex Roland, S. F. Wise, Men in Arms: A History of Warfare andIts Interrelationships With Western Society, Preston, Paperback, 1991.37Alessandro Portelli, Istoria oral ca gen, în AIO – Anuarul Institutului de Istorie Oral, XII, Cluj-Napoca,Presa Universitar Clujean, 2010, p. 205.38 Ibidem.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Memorial Foundation. Aceast organizaie american din Washington a fostconstituit în octombrie 1997 i are drept obiectiv arhivarea istorieifemeilor-militare din Statele Unite ale Americii, începând cu sec. XVIII ipân în prezent. Drept urmare, se colecteaz registre oficiale i personale,istorii orale, fotografii, obiecte personale, lucrri consacrate femeilormilitareetc. 39În elaborarea produsului de bran cercettorul istoriei orale va inecont de optica feminin i masculin asupra evenimenialului istoric, acircumscrierii ,,diferenei dintre amintirile masculine i cele feminine” 40 .Mrturiile feminine extrase din aria unor evenimente violente marcheaz otent mai dur decât mrturiile masculine, considerent explicat depredispoziiile feminine de a contura un tablou mai aprins afectiv 41 .Exegeii în tiinele militare atenioneaz asupra fisurii dintreuniversul cunoaterii i cel al rzboiului. Epistemologia acestei corelaii ine denatura aciunii umane, care include hazardul, situaia-limit, aventura,iresponsabilitatea, principiile i regulile (respectate de beligerani). Toate acesteatribuite se includ în dihotomia disciplin–haos, care reflect, cu anumiteexcepii, rzboiul din dimensiunea disimetric (disproporionat) i asimetric(disproporionat, dar acional i surprinztoare). Este o dimensiune pecare omul nu o poate cunoate deplin 42 sau „adugând în aceast ecuaiepropria sa capacitate de alegere contient” 43 .Mrturia provocat i dirijat sau incidental despre rzboiconstituie un proces de mediere între trecut i prezent, istorie oficial iexperien personal, valori militare i civile, circumstane de rzboi i depace, experiene colective i individuale etc. Prin analizarea acestei naraiunise percepe modul în care oamenii traverseaz experiene specifice de rzboii conflicte traumatizante. Istoria trit i narat de militari reflect imaginiale „tranziiei” – de la viaa militar la cea civil sau de la o lume la alta. Or,aceasta prevede adaptarea cauzat de transferul de la un spaiu la altul.Discursul de istorie oral din domeniul militar scoate în eviden i subiectetabuizate, controversate, scandaloase, adevruri incomode, cu repercusiunimajore asupra strii de spirit din societate. Mrturia oral poate veni în39 http://www.womensmemorial.org/About/welcome.html (accesat în 05.04.2011).40 Omul secolului XX /Volum coordonat de Ute Frevert i Heinz-Gerhard Haupt, Iai, Polirom, 2002,p. 311.41 Ruxanda Cesereanu, Cltorie spre centrul infernului. Gulagul în contiina româneasc, Bucureti, EdituraFundaiei Culturale Române, 1998, p. 93.42 Teodor Frunzeti, Mircea Murean, Gheorghe Vduva, Rzboi i haos, Bucureti, Editura CentruluiTehnic-Editorial al Armatei, 2009, pp. 9-10.43 Vitalie Rotaru, Pacea în filogenez i ontogeneza istoriei, în History & Politics. Revist de istorie i politic, anI, nr. 1-2, 2008, p. 266.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcontradicie cu mesajul politic, ideologic sau cu ceea ce este obinuitpublicul larg. Prin scoaterea în vileag a atrocitilor comise de participaniidireci la aciunile militare acestea pot avea un puternic impact asuprasocietii civile.Interviul provocat constituie în esen o microbiografie asumat, orecuperare de ctre cercettor a unui sumar de percepii de la martori.Evenimenialul istoric este asamblat pe câteva dimensiuni ale memorieiancorate în trecutul proxim i developat în profilul întrebrilor pe care lepunem trecutului-experien i al modului de asimilare a acestuia.Istoria oral joac un rol important în reconstituirea trecuturilortraumatizante, „perioade din istorie care afecteaz în mod profund, durabili colectiv societile i care, prin dimensiunea lor criminal i represiv,exprim caracterul ireversibil al anumitor aciuni în spaiul social i înstructuri sociale” 44 .Memoria cu implicaii traumatizante din trecutul beligerant, extrasprin intermediul istoriei orale, comport o dimensiune terapeutic. Prinintermediul interviului, mrturiei, life history .a. are loc o exalare a memorieistigmatizate de imagini negative (operaii militare, prizonierat, relaiiextraregulamentare), care resuscit traumele fizice i psihice aleparticipanilor. Prin intermediul rapelului (procedeu de reconstrucie,reproducere a unor fapte i evenimente din trecut i reactivate prinmemorie), în mrturia oral se contureaz un amalgam de percepii iemoii, consacrând astfel demersului o latur subiectiv. Este o dimensiunesensibil a discursului referitor la reinseria social a fotilor militari marcaide sindromul eternului combatant (de exemplu, sindromul afghan).Confesiunea din experiena traumatizant a conflictului militar areefecte vindicative, este un trecut povestit în prezent pentru martoriiinteresai de subiectul în cauz. Actantul sesizeaz importana proprieipersonaliti în spaiul i timpul referenial i se percepe ca un actor înmarile evenimente ale istoriei recente. Interaciunea cu „asculttorulprofesionist” (istoricul, jurnalistul etc.) i cu „asculttorul incidental” îlplaseaz în categoria de erou al naraiunii istorice. El se plaseaz în rolul depovestitor-lider, iar auditorul poate fi captivat de amploarea naraiunii.Prin mrturie, la nivelul discursului de istorie oral, se genereaz ideblocarea comunicrii interpersonale (de exemplu, asociaii specializate,cluburi etc.) 45 . Tentaia mrturisirii poate fi provocat de un moment dificil44 Jean-Charles Szurek, Pentru o memorie democratic a trecuturilor traumatizante, în Istoria recent în Europa.Obiecte de studiu, surse, metode. Lucrrile simpozionului internaional organizat de Colegiul Noua Europ. 7–8aprilie 2000, Bucureti, 2000, p. 58.45 Iulia Pop, op. cit., p. 40.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......din viaa naratorului (confesia este perceput ca remediu curativ), decontiina trecerii propriei viei 46 sau necesitatea de a transmite din propriaexperien generaiilor. Se formeaz un mijloc esenial de meninere aexperienei de lupt din trecut (a recruilor, de exemplu) i de transmitere aacesteia celor interesai. Conductorii armatei, ofierii i soldaii, care seconfrunt cu provocri din mediul politico-militar, se pot baza pe istoriiorale pentru a înva din experiena acumulat de predecesori. Prin actulnaratorial martorul îi creeaz un suport de autoidentificare, se percepe ca o„personalitate, care îi configureaz propriul destin” 47 .La nivel gnoseologic, exegeii constat i o alt dimensiune amrturiei indirecte a escaladrii evenimentului în istoriografie, potrivit „aceea «ce a fost i care se povestete» («dac nu ar fi nu s-ar povesti»).Aceast organizare narativ a istoriei ca povestire (autobiografie) presupuneimperativ întâmplarea, evenimentul, experiena trit (eroic sau martiric, banalsau nonangajant)” 48 . În cazul tensiunilor armate, subiecii sesizeaz tranantdihotomia militar spaio-temporal (aici/acum [pace] – acolo/atunci [rzboi]).În ipostaza de narator al implicrii directe în evenimenialul acerb seconstat un traseu meandric în perimetrul rzboiului. Martorul poate fisurprins în ipostaza de victim, erou sau, pur i simplu, de simplu cetean.Naraiunea din trecut reprezint „un determinant pentru ceea ce suntemacum” 49 i poate provoca un set de emoii pozitive i negative dinexperiena naratorului. O amprent deosebit asupra personalitii o deinamintirile „traumatice” ale rzboiului generate de situaii-limit, deameninri directe la integritatea fizic (violena, siluirea, mutilarea) saumoral (agresiunea verbal, anularea statutului social, desconsiderareauman .a.) a martorului. Pe parcursul mrturiei, incidentele i ameninrileviolente din trecut pot suscita reiterarea suferinei, din acest considerent setinde deseori spre eclipsarea acestora din economia actului narat.În contextul în care istoria tradiional sau oficial, bazat pe sursedocumentare consacrate/scrise, identific realiti la macronivel, istoria oral,bazat pe mrturia provocat, mizeaz pe microistorie, „pe incidena dintrefaptul istoric i biografia particular, solicitând mrturii referitoare la46 Ibidem, p. 57.47 Iulia Obertrais, Ustnaia istoria i identicinosti – teoreticeskie nahodki i empiricerskie issledovania, în Ustanaiaistoria v Karelii. Sbornik naucinâh statei i istocinikov, Vâpusk I, Petrozavodsk, Izdatelistvo PetruGu, 2006,p. 9.48 Doru Radosav, Cuvânt-înainte. Istoria ca autobiografie i memorie personal: repere pentru un discursistoriografic inovativ, în Iulia Pop, op. cit., p. 8.49 Ticu Constantin, Memoria autobiografic, Iai, Institutul European, 2004, p. 5.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovperceperea personal a unui moment istoric i impactul acestuia asupramartorului” 50 .Comunicarea oral este una semnificativ în conturarea demersuluide istorie. Potrivit lingvistului olandez Teun Adrianus Van Dijk, „narareaistoriei joac un rol important în viaa noastr cotidian” 51 . Prin intermediulacestei interferene umane între respondent i cercettor se formeaz o„oglind” a istoriei – „îi povestesc ca s cltoresc în trecutul meu, alprinilor, al cunoscuilor”. Potrivit lui I. Chiru, „individul se numete fiinsocial i se raporteaz la cellalt ca atare în msura în care comunic cucellalt” 52 . Demersul de istorie oral creeaz nu doar puni de comunicareinterpersonal, ci i legturi între prezent i trecut, experiene individuale icolective etc.Istoria oral ancorat în domeniul istoriei militare identific un setcomplex de metode, teorii, principii cu conexiuni în „arborele cunoateriiumane”. Cercettorul angajat poate sesiza mirajul fetei morgana în descifrareadiscursului istoriei orale. Este un avertisment în elaborarea produsului debran, dar i a deontologiei profesionale.I.4. Tehnici i strategii de investigarePotrivit unor cercettori, istoria oral comport un pronunatcaracter tehnic de arhivare a informaiei retrospective „o form practic deînregistrare a informaiei orale de la martorii direci sau indireci prinintermediul cercettorilor care utilizeaz mijloace tehnice moderne” 53 .Istoria oral, inclusiv din cadrul istoriei militare, aplic o serie detehnici i strategii de investigare din domeniul tiinelor sociale. Este vorbade anchet (chestionar) i interviu (cu accent evident asupra acestei forme decomunicare) realizate pe baz de comunicare între martor i cercettor.Interviul include doi ageni care emit i recepteaz alternativ mesaje,alternând astfel în rolurile de emitor i receptor. Factorii constitutivi aidialogului (comunicrii) presupun un transmitor (emitor), care prezintun mesaj, acesta referindu-se la un context (referent), lucru sau idee; mesajul50 Iulia Pop, op. cit., p. 56.51 Teun Adrianus Van Dijk, Iazîk. Poznanie. Kommunikaia, Moskva, Progress, 1989, p. 190.52 I. Chiru, Comunicarea interpersonal, Bucureti, Editura Tritonic, 2003, p. 3.53 S.O. Shmidt, Predposîlki „ustnoi istorii” v istoriograficeskoi kuliture Rossii, în Realizm istoriceskogo mîlenia.Problemî otecestvennoi istorii perioda feodalizma. Citenia, posviacennîe pamiati A.L. Stanislavskogo. Tezisîdokladov i soobcenii, Moskva, 27 ianvaria – 1 fevralea 1991, Moskva, 1991, p. 262.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......este constituit din aspectele unui cod, ele fiind comune celor doi parteneriaflai în contact direct 54 .Prin intermediul interviului se obin informaii complexe dindomeniul istoric cercetat. Interviul include triada: intervievatorul/istoricul,intervievatul/subiectul i tema cercetat. Se pot aplica întrebri închise(da/nu), semideschise (afirmaia/negaia este argumentat) sau deschise (implicrspunsuri elaborate). Dialogul între narator i cercettor, realizat prinintermediul interviului, în comparaie cu demersul scris, pune în evidenzone ale intimitilor, nuanelor.Dialogul în esen este un act cu profunde implicaii psihologice. Înprocesul de dialogare este necesar s se in cont de cele trei niveluri alecomunicrii fa-în-fa: nivelul nonverbal (expresia facial, poziia, gesturile,vestimentaia) constituie 55 la sut din totalul actului de comunicare, nivelulparaverbal (volum, ton, vitez de rostire) reprezint 38 la sut, iar nivelul logic(al cuvintelor) include doar 7 la sut 55 . Prin urmare, cercettorul istorieirecente, care intervieveaz martorii actului istoric nu va eclipsa în demersulcercetrii niciun nivel al comunicrii.În procesul de intervievare se va ine cont de o serie de elemente alecomunicrii. Relevante în acest sens sunt estimrile lui Alex Mucchielle: „Acomunica înseamn s vorbeti, s-i modulezi intonaia, s faci comparaiiîntr-un anumit fel, s adopi o mimic, gesturi i atitudini specifice, s alegio atitudine, s pregteti aciuni combinate, s elaborezi dispozitive fizicesau normative, s acionezi asupra elementelor mediului înconjurtor... totulpentru a rezolva cât mai bine cu putin, o problem legat de un fapt devia” 56 .Transcrierea (transformarea demersului oral în scris) i interpretareamaterialului constituie etape logice ale cercetrii tiinifice. Se recomandtranscrierea integral a interviului (verbatim), stenografierea acestuia ipregtirea cât mai minuioas a casetei tehnice (data i locul naterii, numelemartorului, funcia) etc. 57Analiza demersului de istorie oral se face în paralel cu demersulpublic oficial, analiza documentelor de arhiv, a informaiilor din massmediaetc.54 Elena Unguru, Factores of Lie in Verbal and Nonverbal Comunication, în Postmodern opening, Year 1, nr. 2,vol. 2, June, Year, Iai, Editura Lumen, 2010, p. 96.55 S. Chelcea, Comunicarea nonverbal: gesturile i postura, Bucureti, Editura Comunicare.ro, 2005, p. 32.56 A. Mucchielli, Arta de a influena – analiza tehnicilor de manipulare, Trad. Mihaela Calcun,Iai, Editura Polirom, Iai, 2002, p. 197.57 Vezi Natalia Sureva, Pravila vidannea djerel usnoi istorii (proekt), Zaporijjea, 2005, pp. 13-15.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov***Istoria oral din perimetrul istoriei militare identific conexiunidintre marea istorie i martorii acesteia, destine individuale i colective,deshumeaz memoria istoric i o pune în circuitul tiinific iinformaional. Interviul provocat developeaz experiene umane carenareaz diverse optici asupra evenimenialului abordat. Cercettorul seangajeaz s „stoarc” informaii complexe despre subiectul investigat, iarmartorul îi direcioneaz memoria asupra evenimentului în cauz.Discursul martorului referitor la aciunile tensionate este axat pe treicomponente: spaial (locul unde s-a desfurat evenimentul), temporal i egocentrist.Evenimentul este asumat prin ancorarea propriei experiene înspaiul referenial, aflat în antitez cu cel familial (acolo, departe, când am fostla/în…) i profund marcat de alteritate (ei, dumanii etc.).Rzboiul sovieto-afghan (1979–1989), ca experien trit i narat,se include în perimetrul discursului istoriei abordate mai sus. Percepiilemartorilor direci i indireci asupra acestui flagel comprim fiecare în parteansamblul imaginii individuale i colective. În lucrarea de fa demersul oralreferitor la rzboiul din Afghanistan este sprijinit i de material ilustrativ.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roII. PERCEPII„LA O VÂRST DE 18 ANI NOI NU AM FOSTPREGTII”Ajder Petru – nscut în anul 1964, în satul Alexandru Ioan Cuza,raionul Vulcneti. Serviciul militar: 1982–1984. În Afghanistan a fost tanchist.Interviul a fost realizat în 27 noiembrie 2002. Caseta nr. 44/I.I. X. – O mic prezentare.P. A. – M numesc Petru Vasile Ajder, nscut în anul 1964. M-amnscut în fostul raion Vulcneti, acum judeul Cahul, satul Alexandru IoanCuza. Am terminat coala chiar din sat de acolo. Dup terminarea colii amdat examenul de admitere la Tehnicul Auto i Drumuri din Chiinu, apoiam fost încorporat în 1982 în rândurile armatei sovietice.I. X. – Povestii-mi despre ucebk?P. A. – Dup ce am fost recrutai am fost în Simferopol. Acolo amfost o sptmân. Dup Simferopol am nimerit în ucebk jumtate de an.Am fost i la poligon, unde trebuia s ne învee pe noi. Timp de jumtatede an ne-am aflat în Panjshir, în batalionul de elit de tancuri. Ca s fiusincer, noi nu prea am fost pregtii. La o vârst de 18 ani noi nu am fostpregtii.I. X. – Cum ai aflat c v duce în Afghanistan?P. A. – Bieii erau siguri c vor pleca în Afghanistan. O mic partedin bieii ceia poate c nimereau în alte ri. Noi când am fost recrutai, aai ne-au spus: mi biei, voi de acum s tii precis c vei pleca peste grani. Poatec cineva s nimereasc în Ungaria, Germania. Dar cea mai mare parte aunimerit în Afghanistan.I. X. – Unii biei îmi povesteau c la ucebk erau biei careau fost în Afghanistan i povesteau din experiena lor? Ladumneavoastr au fost?P. A. – Noi o lun de zile ne-am aflat în Ahabad. Acolo au venitdoi biei, s-au întors i povesteau, primul moment istoric pe care l-amauzit din partea lor povesteau c a fost în regimentul lor 28 de oameni, erauîn infanterie, din 28 oameni, numai ei doi s-au întors acas.I. X. – V povesteau acolo, nu a intrat frica în voi?P. A. – Din punct de vedre psihologic parc ceva simeam, netemeam.I. X. – Dup ce ai fost în Afghanistan, au povestit corect?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovP. A. – Da, au povestit corect ceea ce se petrecea acolo.I. X. – Din Afghanistan ai venit în 84?P. A. – Da, 84, noiembrie.I. X. – Ce funcie militar ai avut?P. A. – Tanchist.I. X. – Ai participat la operaii militare? Cum decurgeau duptactic, metod?P. A. – Noi, ca tanchiti, eram pregtii. În comparaie cu acei bieicare erau din infanterie, din desantur, aceia erau mai bine pregtii, pentruc ei puteau lupta corp la corp.I. X. – Cineva din tanchiti mi-au spus c au fost cazuri cândlocalnicii sreau cu sapa, coasa împotriva tancului? Au fost aacazuri la dumneavoastr?P. A. – Am auzit aa ceva. S-au întâmplat în primii ani de rzboi,oamenii de acolo nu tiau ce înseamn tanc, nu tiau ce înseamn nimic, erao lume înapoiat. Pe parcurs oamenii s-au mai civilizat.I. X. – Luptai împreun cu armata afghan?P. A. – Erau zile când i ei luptau alturi de noi, dar puin. Puinpentru c noi aveam cu totul alte funcii. Noi ieeam cu tancul, dac trebuiaîn kilak, bombardam satul acela i de acum dup noi veneau desantnicii,infanteria.I. X. – V rog s v referii la curare, cum decurgea, dup ceprocedur?P. A. – Înainte de a duce o lupt în kilak populaia ceea eraanunat mai înainte de ctre puterea local. Populaia btina care fceauparte din acele benzi 58 , care se aflau acolo, mujahedinii, aveau i armament, seîntâmpla aa c bieii ieeau la lupt piept la piept i începea acela sîmpute primul, poate c din spate, dar poate dintr-o parte. i vrândnevrândtrebuia s apere, ca s scape. i pur i simplu acesta a fost motivulc se împuca populaia panic. Dar aa, nu am vzut acolo ca bieii notris împute populaia panic, s-i bat joc.I. X. – Cum decurgeau relaiile dintre soldai i ofieri?P. A. – Noi eram stimai de ofieri. Eram condui dup toat legea,triam normal.I. X. – Relaiile dintre soldat–soldat? Cu alte cuvinte, eradedovcin?P. A. – Nu. La noi nu a fost. La tanchiti nu a fost. Triam ca fraii.Poate c unde era numrul de ostai mai mare, poate se întâmpla, dar la noi58 Bande.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......nu a fost. La noi fiecare echipaj avea blindajul lui, la oarecare distan era altblindaj, noi triam bine.I. X. – Era zampolit în Afghanistan i ce v povestea?P. A. – Da, venea i ne povestea pe diferite teme. La noi nu au fostaa chestiuni s fie insultat soldat pe soldat.I. X. – Cum v hrneau acolo?P. A. – Bine. Ne hrneau bine, chiar produsele alimentare tare buneerau acolo. Se mai întâmpla aa câte o zi mai grea, când ieeam la operaiimai scdea i din produsele alimentare, se mai întâmpla c nu mai erau.Pân când mai aduceau. În general, era normal.I. X. – Au fost cazuri de dezertare?P. A. – La noi, nu. În regimentul unde ne-am fcut datoria nu aufost aa cazuri.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?P. A. – Timpul liber cam puin aveam. Ne duceam la baie, mai eracâte un concert.I. X. – Cum v privea populaia btina?P. A. – O bun parte ne priveau ca eliberatori. Aa dup purtarea lor.Dar o bun parte ne priveau ca ocupani. Nu aveau ochi s vad armatasovietic acolo.I. X. – Ce ne putei spune despre populaia btina?P. A. – S v spun cinstit, aa legturi nu aveam aproape deloc. Eraexclus contactul cu populaia civil. Aa doar când mai trecem prin ar ammai vzut. Femeile aveau parandja 59 . Brbaii cu turbanele celea. În orae deacum se construiau uzine, fabrici, drumuri asfaltate, tot cu ajutorul Uniuniiaveau loc construcii acolo. Erau specialiti din Rusia.I. X. – Ce clim era acolo, cum v-ai aclimatizat?P. A. – Cu clima. Aceeai clim poate a fost i în Turkmenia. Aerul,ca atare, e umed. Nu numai clima, dar i situaia de acolo influena asuprabieilor.I. X. – Erau animale periculoase pentru om acolo?P. A. – Erau erpi, scorpioni. Nu am avut probleme cu ele.I. X. – Nu v-ai fcut suvenire din ele?P. A. – În 84, când am venit acas, nu ne ddea voie s lum nimicde acolo.I. X. – Despre narcotice ce îmi putei povesti?P. A. – Nu, nu foloseam acolo aa ceva. Aveam i lecii acolodespre aa chestiuni. Vorbeam, discutam, dar de folosit nu am folosit. Eu,59 Feregea, vl.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovpersonal, v spun c nu am folosit aa ceva. i bieii, cu care am fostîmpreun, nu au folosit. Era vorba c soldaii notri folosesc, dar nu amfolosit.I. X. – Ce mijloace de contrapropagand foloseau dumanii?P. A. – Nu erau la noi transmisiuni sau altceva.I. X. – Cum v-ai integrat în viaa familial i social, dup ceai venit din Afghanistan?P. A. – Ni s-a promis multe privilegii. Pe de o parte au fost. Darmai pe urm s-au uitat. Pe urm înc de pe atunci ne spuneau c nu ei ne-autrimis acolo. Poate c la nivel de sus se promite multe, dar la puterea localnimic nu se respect.I. X. – Cum apreciai atacurile pe care le-au lansat americaniiîn Afghanistan?P. A. – Aceeai chestiune putea fi i în anii 78 – 79, când i-a vârâttrupele Uniunea Sovietic în Afghanistan. Pur i simplu, americanii nu aunimerit mai devreme, dar totui eu cred c putea s fie alt soluie, ca s nuvâre trupele în Afghanistan. Pur i simplu, rzboiul duce la pierderi umane.La multe pierderi. Se putea de rezolvat prin alte metode, prin alte hotrâri.Era i o alt ieire din situaie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„NU ÎNELEG DE CE O TREBUIT S SE DUC BIEIINOTRI ACOLO?”Akimova Tatiana – nscut în Veatca, Federaia Rus. Studiisuperioare: Facultatea de Limbi Strine. În Afghanistan a fost psiholog-observator(iunie–iulie 1987). Pensionat. Interviul a fost realizat în 10 noiembrie 2002. Casetanr. 20/I.I. X. – Spunei, v rog, cum v numii?T. A. – Akimova Tatiana Ion.I. X. – Unde v-ai nscut?T. A. – M-am nscut în Rusia, în Veatca, sunt de naionalitaterusoaic. Am lucrat la Uzina „Mezon”. Am lucrat iniial la grdinia nr. 10din Chiinu i pe urm am lucrat la „Mezon”… ca ef de secie,muncitoare…, deoarece la noi veneau multe delegaii am lucrat catraductoare. M-au trimis la Comisariat, pe urm m-au trimis ca psiholog înAfghanistan. Familiile triau foarte-foarte srac, copii muli, femeile parcsunt nite sclave…I. X. – Sunt frumoase?T. A. – Sunt unele tinere, mai simpatice, dar mai în vârst, suntnegrue. Brbaii, în principiu… m-am dus s vd ce fac ei. Au discotecilelor, acolo sunt numai brbai, asta-i o întrebare cotidian.I. X. – Prima impresie când ai nimerit dumneavoastr înAfghanistan.T. A. – Prima impresie care a fost, a fost ceva stranic. Bieii notrilocuiau în nite cldiri fcute din lut, mai în scurt, condiii nu-s, ap nu-i.Noi seara când ne duceam dup ap, ne duceam luam un urcior de ap, neduceam aa – uneori împucau da uneori era linite. Ziua era linite, darspre noapte se începea. Muli biei de aici de la noi din Moldova din Rusiamuli-muli erau împucai… foarte multe cazuri erau … când vedeam c sevars sângele la atâia biei, de ce? De ce au trimis fetele noastre, de ce i-autrimis pe biei, nu se tie? De ce trebuia eu s fiu acolo? Am fost trimisacolo ca observator, psiholog, pe urm s înelegi ce înseamn aceasta. Nui-a trebuit la nimeni asta, absolut. Fetele noastre care s-au întors… am stati eu în rând la apartament…I. X. – Ca observator, cum considerai bieii notri eraupregtii s fac fa rzboiului?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovT. A. – Tare muli au murit de la boal, de la cangren, tratamentulera cam slab, au murit de la dureri, de la stomac. Muli tare au murit nu vpot spune acum precis…I. X. – Au dezertat muli biei acolo din unitate?T. A. – Erau biei care nu rezistau, se împucau singuri, se duceauîn muni. Odat am fost rnit întâmpltor. De obicei, nu-mi încredinaumie arme, deoarece nu eram militar. Erau acolo cu noi doi biei, unul afost ucis pe loc, dar altul într-o trecere în muni avea un diplomat i aascuns ceva, pe urm a plecat mai departe în muni, noi aa i n-am maiauzit despre biatul cela ce o fcut, ce o pus el acolo, l-au luat în prizonieratsau altceva, nu mai tiu.I. X. – Era srcie acolo?T. A. – …n-am vzut ca ei s lucreze aa cum la noi…I. X. – Industria drogurilor la ei era dezvoltat?T. A. – Îmi pare c dac puneau în sicrie pachete i apoi… îmi pareru de bieii itia, de 17–18 ani, copii. Care s-au întors toi sunt cu nervii lapmânt, nervoi. Pân acum visez Afghanistanul.I. X. – Cum erau îmbrcai, ce arme aveau afghanii?T. A. – Erau îmbrcai cu cealma, aa mi se pare c se numete, neuitam seara aa dintr-o parte veneau dumanii i veneau de ai notri, cred cde aitia vânztorii, nu l-o împucat, nimic, el pur i simplu avea un cuit,noi prin fereastr ne uitam cu fetele. El nici n-a reuit s spun ceva, nicimam, nici tat, a murit i gata.I. X. – Cum este aerul acolo?T. A. – Mai departe în muni e mai uor.I. X. – Dumneavoastr ai fost sor medical în armat?T. A. – Nu, eu am terminat cursuri de sor medical laUniversitate…, ajutam aa uneori la bandaje.I. X. – Era acolo în Afghanistan dedovcin?T. A. – …nu tiu, n-am vzut… aa cazuri nu v pot spune.I. X. – Au fost cazuri de internare a combatanilor din cauzc au fost btui de camarazi? Sau n-au fost aa cazuri?T. A. – La noi aa cazuri nu erau…I. X. – Cum se comportau dumanii cu prizonierii?T. A. – tii erau vreo 2–3 cazuri care cdeau în prizonierat – seduceau din partea lor, mai ales tia din Kazahstan… arme dinAfghanistan… erau din patrioi..., îi ucideau pe loc pentru c erau…I. X. – Despre armata aliat afghan, cum era ea?T. A. – Muli biei care nu vroiau s lupte erau spânzurai, îiucideau, dar muli erau aa… aista e popor i noi suntem popor, de ce noiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......trebuie s luptm unul cu altul… aitia tineri erau mai slbatici, dar careerau puin mai în vârst, iat aceia erau altfel, mai loiali… L-au luat înprizonierat pe un biat de-al nostru, din Moldova, i pe urm i-au dat voieînapoi i avea o mulumire… a trecut totul aa în linite, i mai multinformatorul spunea unde vor fi dislocri...I. X. – Ce mâncare le pregteai acolo ostailor?T. A. – Eu am adus colunai de acas… erau multe conserve, cinetie cum erau, mie îmi prea c erau îngheate, am vzut o conserv dinanul ’48.I. X. – Nu v temeai s o mâncai?T. A. – Nu, pentru c ele erau cu garanie… nu tiu cum erauîngheate special – o conserv din ’48, ai mai vzut aa ceva? Mai mâncamterci, conserve, crupe, carne congelat.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?T. A. – Interpretam cântece moldoveneti, ruseti – Kalina krasnaâ,moldoveneti – Sanie cu zurgli.I. X. – A fost cineva din artiti acolo?T. A. – Nu tiu, în general fetele spuneau c o fost. Din 6 000 delucrtori ne-au ales pe cei cu experien, care cunoteam mai multe limbi…am fost i rnit… am fost acolo o lun i dou sptmâni.I. X. – V mai întâlnii cu fotii camarazi din Afghanistan?T. A. – Înainte da.I. X. – Erau acolo câini, pisici?T. A. – Rar, câini erau muli – ofcearki 60 . Un biat din Volgogradavea o priveghetoare în colivie.I. X. – Ai scris c suntei în Afghanistan?T. A. – Nu, pur i simplu eu în general nu îneleg de ce o trebuit sse duc bieii notri acolo?I. X. – În perioada aceea v ddeai seama c-i ceva absurd?T. A. – Nici nu m-am gândit abia acum… credeam în Lenin.60 Câine ciobnesc.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„200 DE RUBLE AI PRIMIT, CE MAI DORII?”Alfërov Evghenia Petrovna – mama caporalului AlfërovVladimir, czut în Afghanistan. Pensionat. Interviul a fost realizat în 18noiembrie 2002. Caseta nr. 30/II.Alfërov Vladimir Mitrofan (1962–1982) – nscut la11.06.1962 în oraul Chiinu. A absolvit coala nr. 38 din Chiinu. Astudiat la coala de marin din Odessa. A fost recrutat pentru serviciulmilitar activ la 06.10.1980. În Afghanistan din ianuarie 1981, comandantde grup, caporal. A murit în 21 martie 1982, salvând viaa unui soldat 61 .I. X. – O mic prezentare.E. A. – Alfërov Evghenia Petrovna.I. X. – Povestii-mi despre fiul dumneavoastr.E. A. – S-a nscut aici, în Chiinu. A învat la coala nr. 24 de laSchinoasa, apoi a învat la coala nr. 38. A terminat 8 clase. A reuit lacoala de marin. Am primit multe mulumiri de la directorul colii, eraludat. Înva foarte bine. A terminat coala cu Diplom roie. Înc nu avea18 ani când a terminat. Nu putea face serviciul la marin, l-au repartizatacolo, în Odesa, la un combinat… A lucrat un timp aici în Chiinu, iar deaici a plecat în armat.I. X. – În ce an?E. A. – În 1980. A venit în concediu, deoarece tata (soul) era foartebolnav. Am scris la Comisariatul Militar ca s vin. A fost aici, apoi a plecatîn luna iulie, dar în februarie am primit scrisoare de la spital, era rnit înKudurmez. Nu puteam s plec. Am pus atunci scrisoarea ceea undeva i numai ineam minte unde, i nu mi s-a permis de la serviciu. Apoi îndecembrie a încetat corespondena. M-am dus la Comisariat i am spus cnu am scrisori de la fiul meu. Mi s-a zis c se mai întâmpl. M-am revoltat,sunt bolnav de inim i-mi fac griji. i copiii tiu de aceasta, aa ceva nupoate fi. Mi-au cerut scrisoarea pe care mai apoi am gsit-o. Era indicatnumrul spitalului i al unitii. Ceva în inim îmi spunea c nu-i bine. Euam fcut reparaie în cas. Mai era jumtate de an ca s vin acas. Odatam coborât cruciorul soului ca s mai ia un gât de aer curat. Deodat seapropie fosta dirigint a fiului, Ana Alexandrovna, se uit la mine nici nu sesalut. M uit la ea i-i zic: Ana Alexandrovna, ce v uita-i aa la mine? Ce s-aîntâmplat? Dar ea nu putea s-mi spun. Îl iubea foarte mult, era sociabil. Se61 Vezi Olga Cpin, În memoria ostailor czui în rzboiul din Afghanistan, Chiinu, TipografiaCentral, 1997 (din motive tehnice cartea n-a fost paginat).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......apropie o main din care iese comandantul Comisariatului Militar,reprezentantul (atunci nu tiam) comsomolului, înc un militar i vecinanoastr, ea lucra tot la Comisariat. M-au anunat c a murit Volodea… Numai in minte ce s-a întâmplat mi-am pierdut cunotinele... L-au adus pestecâteva ore…Dup înmormântare, fiica îmi zice c sunt chemat la Comisariat.M-am dus acolo, eram înc îmbrcat în negru. M întâmpin un maiorcare m întreab ce doresc?. Îi explic situaia, la care el îmi replic: 200 de rubleai primit, ce mai dorii? M-am simit îngrozitor de la aceste cuvinte. I-amreplicat c i pe fiul lui s-l ia acolo, s i-l aduc într-un sicriu de zinc i s-idea 200 de ruble…, iat ce-mi trebuie. Pe urm l-au concediat de laComisariat. Dac-i mai apelezi i se rspunde: Dar noi acolo nu l-am trimis.I. X. – Vi se zicea aa înc pân în anul 89?E. A. – i pân la restructurare, i dup. ,,Noi acolo nu l-am trimis”.Eu l-am trimis? Iat atitudinea. Nu prea ne acord un ajutor mai special.Afghanii au format un cerc al lor i se mai acorda ceva ajutoare…, apoi iacesta a disprut. Am o pensie mic, nu am cum s supravieuiesc. Copiii aufamiliile lor, problemele lor. Am fost la Comisariat i m-au îndreptat laCiobanu, preedintele Organizaiei Republicane a Veteranilor Afghani. M-aprogramat la el, mi-a spus unde. Am fost i mi-au dat 100 de ruble. Înc îmizic c de mult timp m caut. Le-am spus c nu mi-am schimbat adresadomiciliului i nici numrul de telefon. Peste un anumit timp m-au sunat dela tefan Matei, care m-a ajutat. Nu am avut de pâine, m-am dus la el i miadat din banii lui. Dar tii ce de înjositor este aceasta? Ca s umbli cumâna întins. i acum primesc 150 lei, cheltuielile sunt mari.Când a fost nevoie s plece am zis c trebuie s se duc, e obligaialui. Mergea cu coloana i printr-o trectoare a fost ambuscad. A salvatviaa unui soldat. Nu mi-a scris niciodat. tii dac era fiul meu în aasituaie el ar fi scris mamei lui. Doar i-a salvat viaa!Odat am primit o scrisoare de la fecior, unde îmi povestea lucruriîngrozitoare, nici nu tiu cum a ajuns scrisoarea aceea, spunea c ofieriibeau, armata e bântuit de parazii. Pentru mine a fost un oc mare. Amdistrus scrisoarea aceea.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„DAC NU A FI TRECUT COALA AFGHANISTANULUI,POATE C ALTFEL I TRIAM”Amelicichin Nicolae – Serviciul militar: 1980–1982. În Afghanistana fost eful comandamentului în brigada de asalt. Fost preedinte al Ligii Afghane dinsectorul Botanica, oraul Chiinu. La data interviului era eful Direciei autotransporti securitate la Energbank. Interviul a fost realizat în 21 noiembrie 2002. Casetele nr.34/I, 35/II.I. X. – O mic prezentare.N. A. – Sunt nscut în Moldova. Nicolai Amelicichin.I. X. – Cum ai ajuns în Afghanistan?N. A. – Am fost încorporat în anul 1980, octombrie. Am efectuatserviciul militar în oraul Samarcan, apoi am fcut serviciul militar înJallalabad din 1980–1982.I. X. – Ce funcie militar ai avut în Afghanistan?N. A. – turmovaia brigada 62 . Am început ca soldat. Am terminatserviciul ca i comandant de pluton. Am fost decorat cu ordinul Krasnaiazvezda. Îmi vine greu s povestesc de ce am fost decorat, am muli prietenicare au vzut toate acestea, tiu toate acestea. Poate c ai luat interviu de laVasea Cazacu, totul s-a petrecut în faa ochilor lui. Nu-mi place s vorbescdespre mine. În ziua de azi poi s vorbeti multe despre tine bine, dar eunu vreau. Dup serviciu, eu am fost preedintele Ligii Afghane din sectorulBotanica, 14 ani am lucrat în acest centru. Am adunat material foarte multtimp. În primele zile era în organizaia comsomolist a sectorului. Am adusmateriale, în mod special erau necesare la srbtori. Am fost în oraulIvanovsk i de acolo am adus materiale. E regretabil pentru c în toatperioada cât am fost preedinte al sectorului… s-au înscris la 18apartamente. Botanica era cea mai populat de afghani – 818 veterani.Comparativ cu sectorul Octeabr, Centru, Ciocana. Am fcut tot posibilul caaceste 18 apartamente s le primeasc numai acei oameni care erau cei mainevoiai. Se repartizau foi de odihn la sanatorii, în Rusia, Moldova.I. X. – Cum v pregteau sub aspect militar pentruAfghanistan?N. A. – Am fost la instrucia militar, apoi a fost poligonul, duporaul Samarkan, într-o cazarm. Ne-au pregtit i sub aspect psihologic,foarte abil, nu ne spuneau c mâine-poimâine plecm în Afghanistan, darne spuneau c ne pregtesc pentru Germania, în aviaie. Nu ne-au spus c62 Brigada de asalt.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......ne pregtesc pentru Afghanistan. Consider c s-a procedat corect, în cazcontrar – ne puteau distruge psihologic. Cineva este din punct de vederepsihologic mai puternic, altul nu. Puteau fi diferite nuane. Erau multenaionaliti. Aici erau azerbaidjeni, uzbeci, cazaci, belarui, ceceni,moldoveni. Moldovenii gseau limb comun cu toi. Încercam s nepurtm în mod cuvenit. Dac te purtai mai slab oriiunde. Noi înelegeamc ne pregtesc într-o direcie important. Ne-au spus c vom pleca înGermania, direcia aviatic, nu ne-au dat niciun motiv s ne gândim c vomefectua serviciul militar în alt parte. Dar într-o bun zi, diminea devreme,la ora 4, s-a declanat alarma la aeroport, am luat maina i am plecat laaeroport, de acolo în Kabul i mai departe. Nu-mi pare ru c am fcutacolo serviciul militar, tiu c am trecut o coal a brbiei, dar esena ei...În timpul serviciului militar din Afghanistan am îneles preul vieii. Spovestesc tot ce mi s-a întâmplat din prima pân în ultima zi este mult depovestit. Am plecat din Jallalabad în Kabul. Kabulul se afl la o distan de180 km de Jallalabad, drumul trecea prin trectori. Nu a fost niciodat ca snu strbatem fr împucturi. Niciodat nu am încercat s grbesc timpul,când serviciul meu se va termina. A fost aa: trebuie, i înainte! in minte cmi s-a dat un concediu din cauza rnii, 45 zile, dar eu am refuzat pentru ceram obinuit cu echipa, nu-i puteam lsa pe biei pe o perioad atât deîndelungat. Am trecut din Jallalabad pân în Termez în coloan, când seputea trece cu avionul, a trecut o coloan care pleca dup muniii iproduse. Mi-au zis i comandantul de ce m comport aa, spuneam cvreau s tiu, s vd. Serviciul mi-a plcut. M mândresc cu acest serviciu.Am luat multe pentru via. Dac nu a fi trecut coala Afghanistanului,poate c altfel i triam. Dar aa, am trecut aceast coal, a fost un impulsfoarte puternic. Altfel am început s privesc viaa. Vedeam unele nuane pecare înainte le treceam cu vederea.I. X. – Ce tactic de lupt aveau mujahedinii?N. A. – Tactica de lupt a mujahedinilor... În primele zile am rmasperplex: ziua ar, iar spre sear începea s împute. Au o tactic de lupt înmuni. Ei îi pregtesc copiii lor, când vor atinge maturitatea. Copiii puteauîmpuca de la o distan de 20–30 m. Aveau aceasta în sânge. Se poatespune c ei toat viaa lupt ba cu unii, ba cu alii. Aceasta li s-a transmisdin punct de vedere genetic. Sunt oameni înapoiai. O femeie spla vasele,mai sus de cursul apei, iar altcineva putea s bea tot din acelai râu. Suntoameni murdari. Sunt oameni de munte. Pot lupta acolo din muni. Aceastale este în sânge. Dar, dac trecem la nivelul de trai, sunt un popor înapoiat.Începând cu alimentaia, casa, totul este la cel mai slab nivel de existen.Am fost în mai multe pri din Afghanistan, dar locuinele sunt toate la fel.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovNu au nici învmânt. Dar aveau grij de câmpii, sunt un popor harnic.Portocale, citrice erau. Aveau grij de acestea. Sunt oameni foarte rezisteni,un btrân poate duce o sarcin c unul de al nostru, mai tânr, nu ar puteaomica din loc. Nici nu-mi venea s cred prima dat când am vzut aaceva. Când ne aflam odat la paza aeroportului, am vzut cum lucrau lalivezile de citrice. Am observat cum ziulica întreag aveau grij de acestelivezi. Dar din aceleai livezi, numai cum venea seara, începeau împucturi.Cum aa se poate? Ziua este om panic. Dar cum începe s se însereze,începe activitatea militar. Se pare c relaiile cu ei erau foarte cordiale.Niciodat nu le refuzam o bucat de pâine. Erau foarte bine informai, tiaumicrile noastre. În 82 se scria despre aciunile noastre militare c armataafghan au luat ceea i ceea. Care armat afghan? Ei erau o marionet lalupte, te uitai c acum sunt înainte i nu peste mult timp se aflau deja înspate. Pentru noi era jignitor c eram lsai în plan secund. Dar noi i aa nedescurcam. De multe ori ni se spunea: noi acolo nu v-am trimis. Dar ce ne-amdus parc noi? Pe noi ne-au chemat i ne-am dus. Noi acolo nu ne separamdup naionaliti. A fost Comisariatul militar, am fost chemai, ne-auchemat în armat, nu c ne-au trimis, dar ne-au chemat. Aa este corect sse spun: ne-au chemat în armat. Noi ne-am dus. Avem muli oamenidecorai, cu ordine i medalii. Sunt meritate. Le-au primit cu cinste, s-auîntors i mie mi se pare c i-au îndeplinit misiunea sut la sut. Ar trebui caatât Parlamentul actual, cât i cel viitor s se mândreasc cu oamenii notricare au fost distini cu aceste ordine. Le-au putut purta în perioada ceea ile pot purta i acum. Pentru aciune ei întotdeauna vor merge. Dar mesajulparlamentarilor notri c noi acolo nu v-am trimis, ci Rusia. Care Rusie?Atunci era Uniunea Sovietic când toi eram în acelai sistem i amîndeplinit datoria internaional. Am îndeplinit, indiferent de naionalitate, unserviciu. Ne-au dat compensaia, 37 lei pe lun. Oare acetia sunt bani. Amo pensie de 67 lei, dar numai plata pentru lumin este de 400 lei. Ne-au luati privilegiul de 50%. Eu înc mai câtig, dar alii? Mi se pare c nu se duceo politic corect fa de veteranii de rzboi. S-ar putea s se creeze nitecondiii pentru veterani, noi înc suntem tineri, dar cei mai în vârst sunt cuun picior în groap. Ar fi trebuit s-i purtm pe mâini. Dar noi îi distrugem.Se zice c nu-s bani i problema este închis. Va veni momentul, suntconvins, dac va trebui s aprm Patria i se vor adresa afghanilor, în modnormal, ei ar putea întoarce munii. Sunt oameni care au trecut prin multe.Ar putea multe s fac. „Afghanii” nu au fost ascultai de cei de la putere,fapt ce i-a îndeprtat pe primii de aceast putere. Când bieii au fostchemai la soluionarea conflictului de la sudul republicii o parte din afghanis-au întors înapoi. În aceast perioad pe mine de trei ori m-au arestat…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Bieii care au trecut Afghanistanul reprezint un sprijin puternic pentrustat. Ne-au promis i Snegur i Lucinschi, dar aa i nu au rezolvat nimic.…Bieii au cptat în Afghanistan nite priceperi i deprinderi de luptcare nu se pot uita atât de uor. Acum nu mai este acel suflu militar, care eraînainte. Omul avea o pregtire militar foarte bun. Era situaie de rzboi.Acolo nu era dedovcin. Era mai mult o stim. Zampolitul era un om delegtur, care explica soldailor multe lucruri. Prima dat nici eu nu-iînelegeam atribuiile. Dar pe urm m-am convins c este o verig delegtur, fr de el nu poi activa.I. X. – A dezertat cineva din armat?N. A. – Dezertare era. Putea fi în cazurile de narcomanie. A luatdoza i nu tie singur ce face. S fie din cauz c a fost pedepsit sau umilitoracolo nu a fost aa ceva. Acolo erau accesibile drogurile la tot pasul. S sedrogheze putea oriicare. Un om normal evit aceasta, nu are nevoie deopiu, cearlz-ul era pretutindeni. Erau copii care îi puteau propune: Cearlz,opiu, cocain. Dar, din cauza serviciului greu, nu au fost cazuri de dezertare.I. X. – Ce-mi putei spune despre prizonierii de rzboi?N. A. – Noi luam prizonieri i-i transmiteam arandoylor. Vâlcusingur a plecat, singur s-a dus ca prizonier. El slujea la trectoare, nu i-aplcut. Bieii trei sau patru zile l-au cutat, era iarn, l-au cutat, dar nu l-auputut gsi. Dar Parlamentul nostru ia dat privilegii. Când s-a întors eu tiamdespre aceasta cum s-a dus el la ei, ce s-a întâmplat. Sunt muli biei aicicare au slujit împreun cu el. Care tiu, cum i ce. Credei c nu-i ofensatorcând aici i-au dat cheile de la apartament. L-au fcut erou. Dar de ce s nu-ifaci eroi pe acei care sunt fr mâini i fr picioare? Muli i acum locuiescîn cmine familiale. Deci pe acesta care s-a întors de acolo noi l-am fcuterou, care singur s-a predat. Dar oamenii acetia au suferit. Cum s faci dinunul care nu merit s fie erou, el trebuie pedepsit. Da, a fost legea dereabilitare, dar nici nu umfla evenimentul. Cum se poate aa ceva? Bieiicare s-au ocupat de cutrile lui, ar avea mai mult de spus, credeau ccineva l-a furat. El singur a plecat. Eu în locul lui nu a fi putut s m întorcîn ar dup aa fapt. Dar el s-a întors ca erou. El e erou. Eroi trebuie sfie acei care au meritat? Mcar unui invalid aa ceva s-i fi dat cheia de laapartament. La noi aa ceva nu au fcut. Nici pentru unul, dar acesta, caresingur s-a predat, l-am fcut erou i i-am dat cheile de la apartament.Credei c nu-i jignitor aceasta? Mai ales pentru aceia care au fost alturi deVâlcu i l-au cutat. El poate în momentul acela nu avea lemne, nitecrbuni ca s-i înclzeasc casa. Fac comparaie cu una, cu alta. Dar la nois-a întâmplat c l-am fcut erou. El acolo a trit a devenit profesor. Nimicnu-i bine aici. Toi care vin la putere promit marea i sarea. Veteranii auXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovprobleme de sntate: stomacul ficatul. Fiecare al doilea a avut acolointoxicaii. Sistemul nervos e periclitat. Nu mai sunt medicii cei de dinaintecare s se comporte normal, care ar putea înelege, care ar putea ajuta.Actualmente sunt pui în prim-plan banii, i apoi omul.I. X. – Cum ai înfruntat condiiile climaterice dinAfghanistan?N. A. – Iniial m-am adaptat foarte greu. În Jallalabad pe timp deiarn erau la 30 grade de cldur, iar vara temperatura ajungea pân la 70grade. Este un factor uman, trebuie i gata, dac i-ai pus în faa ta un scop,îl vei trece. Muli nu rezistau i cutau diverse motive ca s plece de acolo,eu tiam c sunt un om rezistent, c am înainte multe de îndeplinit. Mi-aupropus chiar s mai rmân acolo, dar eu nu mai vroiam. Îmi promiteauascensiune ierarhic, dar nu am ales aceast cale. Acolo este o cldur, vânt,cum începe afghanul nici nu poi mânca. Noi ne aflam la 40 km de Pakistan.Ne scldam, sream în ap i timp de 15 minute se uscau i hainele de petine. Îmi amintesc cu suflet c da, am fost, da, am îndeplinit ordinul. Nu amfcut nimic ru acolo. Tot ceea ce s-a cerut de la mine, am îndeplinit. Acumnu mai sunt privilegiile de mai înainte, dar eu nu am de gând s m înjosesc.I. X. – Cum v hrneau în Afghanistan?N. A. – În esen era hran rece. La noi în unitate era i brutrieproprie, coceam pâine. Aceasta deja vorbete despre ceva. Era pâine alb ineagr.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?N. A. – Timp liber nu era. În timpul liber fceam baie, nebrbieream. Dar aa timp liber pentru câteva ore sau zile la noi nu era.I. X. – V artau filme, concerte?N. A. – Erau concerte. A fost Lecenko 63 . Au fost i cazuri laconcerte când au fost împucturi.I. X. – Ce metode de contrapropagand foloseau dumanii?N. A. – Încercau în primul rând s atrag prin narcotice. În rândulal doilea, unii vindeau diverse obiecte. La noi comandantul era foarte sever.Un om foarte de treab. A fost o operaie mare, ne-am întors… La noifoarte bine funciona grupa special care tia despre fiecare tot.I. X. – Ca metode de contrapropagand erau radiouri, EuropaLiber, fluturai etc.N. A. – Erau fluturai scrii în limba rus, dar ceva care nu eraesenial. În momentul acela era ceva foarte simplist, mai târziu am aflat cacolo scriau i altceva. Atunci era un mesaj foarte simplist i neconvingtor,63 L. V. Lecenko (01.01.1942, Moscova, RSSF Rusia), interpret de muzic uoar.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......chiar agramat. Au un sistem de comunicare foarte rapid. Muli chiar dacrspândeau aceti fluturai nici nu înelegeau ce fac. Dar o foaie volant mianimerit i mie. Dar pentru perioada aceea aveau un coninut slab.I. X. – Ce conineau?N. A. – … Uniunea Sovietic a fost în Afghanistan i SUA, daraveam poziii diferite… La multe operaii militare armata sovietic aparticipat, iar în ziare se scria doar despre armata afghan, îns, de fapt, nicizare de armat afghan nu era. Care armat afghan? Ei erau o marionet înlupte, te uitai – acum sunt înainte i nu peste mult timp se aflau deja înspate. Pentru noi era suprtor c eram plasai în plan secund. Era, într-unfel, ofensator. Dar era interzis s discutm despre aceste aspecte. Noiacionam numai la comand: aceea s facem, iar aceea s nu facem. Dar laei cum era: bombardeaz i bombardeaz. Nu ar fi murit atâia soldai de-ainotri. Nu trebuia de bombardat, dar trebuia de pstrat locuinele, cldirileistorice, le-am pstrat, dar americanii au fcut i mai bine. Ei au o alttactic. Dar noi aveam o alt tactic, s intrm numai în condiii speciale.Armata sovietic din Afghanistan bombarda doar în muni, dar în aezriumane – nu. Dac se folosea tot armamentul de acolo, în Afghanistan nu arfi atâia oameni. Nu în zadar era Statul-major, care se afla în Kabul, careconducea. Acolo nimic nu va rmânea. Înc câteva intrri de-a lor i… Auînceput s construiasc case cu dou etaje, pe care mai apoi sovieticii lefinalizau, alturi de Statul-major. Dar în rest, în alte orae, Konduz,Kandahar, Jallalabad, totul era construit din lut. Au o credin foarteputernic, pentru care îi dau viaa. Nu puteam înelege una: de ce acetidumani, din aceeai ar, îi distrugeau propriile moschei? Noi încercam sevitm locurile sfinte sau o moschee. Dar ei minau i explodau acestelocuri. Atitudinea noastr fa de locurile lor sfinte era una, iar a lor alta.Dei mi s-a fcut impresia c islamul este o credin puternic, c nu ar fi înstare de aa ceva. Da, sunt mai multe naionaliti, dar Coranul e unul. Toi oconsider o Carte Sfânt. Aveam un cunoscut afghan, în unitate reparatehnica, mai câtiga omul un ban. Putea vorbi în limba rus. Când îipuneam întrebarea de mai sus întotdeauna încerca s o evite. Îi ziceam aa:uite unitatea noastr, i uite moscheea voastr, se afl pe teritoriul nostru i noi vpermitem s venii. Dar de ce ai votri le distrug? Evita s rspund la aceastîntrebare?Sau s zicem, de exemplu, duhii ddeau o anumit sum i aflaupoziiile unitii noastre. Cine îi d mai mult, la acela pleac. Nu poiînelege, dac lucrezi cu noi, nu trebuie s faci aa ceva. Parc erau ca noi,dar s vorbeti cu ei era alt chestiune, e un popor înapoiat. Te duci la pia,dar chiar i pe drum mergi, i auzi: cearz, opiu. Merg i le comercializeaz.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovDrogurile la ei sunt o surs de existen. La ei credina e legat cu drogurile.Afghanii au luptat, lupt i vor mai lupta în continuare. E o ar care nupoate fi îneleas, numai s o nimiceti, dar aceasta, desigur c nu va facenimeni. Aceast violen se transmite. Acum copiii lor au ciud pe America.i copii lor tot aa vor fi educai. Violena se intensific. Dar la ei, nu sunt,ca la noi 2–3 copii, dar mai muli. i aceast violen se transmite. Eu credc America i-a supraestimat puterile. Terorismul pe zi ce trece devine orutate mai mare, e nevoie de consolidare i de soluionare a acesteichestiuni, dar nu prin aa metod. Sunt instituii speciale, ministere, dar sdistrugi poporul, nevinovai, care nu au nicio tangen cu aceasta. Ne-auîntâmpinat bine, ne serveau cu turte de-a lor, îi serveam i noi pe ei. Darcopiilor ne strduiam s nu le permitem s vin în apropiere, dar îi invitami la o mas, îi mai serveam, chiar i pentru frate. Când cineva ne numetepe noi ocupani, m simt obijduit, neplcut pentru c a fost cu totul invers.tiu c a fost cu totul deosebit, relaiile erau cu totul altele. Nu aa era, cumse spune, în 1980–1982 nu a fost aa ceva. Dac au fost nite cazuri, apoi sepedepsea foarte aspru, era rzboi. Dac se întâmpla i era pedepsit, atunciera de învtur i pentru alii. E necesar o recunoatere a veteranilor dinAfghanistan, Transnistria, Cernobâl. Dar în primul rând, a celor dinAfghanistan, care au mai rmas foarte puini. Se poate multe de obinut dela aceti oameni. Ei au pierdut credina. Muli au promis, dar nimic nu s-arezolvat. Aceti oameni ar fi trebuit pentru armat.I. X. – Saharov vorbea despre arme neconvenionale înAfghanistan?N. A. – Nu s-a folosit aa ceva. S scrii e una, dar realitatea e alta.Numai acela care a fost poate s rspund la aceast întrebare. În zilelenoastre se vorbete mult. În primul rând am fi suferit noi. Trebuia s tiidirecia vântului, dar direcia vântului se schimba peste fiecare minut. Pois-i faci ie ru. S moar oamenii ti, dar nu a dumanilor. Se foloseabomba de presiune, dar chimic, nu.I. X. – Cea mai puternic impresie din Afghanistan?N. A. – Poporul nu vrea s îneleag, s-ar putea câtiga i prin altemetode. Se ar cu plugul. Lemnele se vând la cântar. La noi aa ceva nu s-avzut i nici nu s-a auzit. Era problema apei potabile. Sunt un popor harnic.Pe câmpuri, la livezi de citrice. Dar seara va iei s lupte. Mcar trei–patruîmpucturi s fac. Poate mina i câmpul de lâng casa sa, s vad c afcut ceva treab. Nu puteau înelege s o pun mai departe de cas, ca snu aib suspiciuni. În orice caz, erau printre ei i oameni foarte detepicare aveau coli sovietice. Posed foarte bine mânuirea cuitelor.I. X. – Au fost scene de kamikaze?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......N. A. – Nu au fost. Dup credina lor, se consider c dac omul îiîmpucat, trebuie înmormântat. Un om tiat de cuit era lsat s sedescompun pân când îl vor mânca ciorile. Treceau pe lâng el, dar nu-lluau. Spai doar un metru în nisip i era alt temperatur, nu era nevoie defrigider. Se fcea o diferen de temperatur. Aa se comercializeaz la eibutura SISI 64 . Acolo cine pltete mai mult, pe acela afghanul îl urmeaz.Îmi prea ru de ara noastr când vedeam nite cocioabe, dar ce aparaturelectrocasnic! Video, audio. La noi erau aa magazine mari, cu 2–3 etaje inu întâlneam nimic de genul acesta. Erau electrocasnice de marca: SHARP,Panasonic, de firm, importate din Pakistan. Ei transportau acolo marfa lor,citrice, iar de acolo importau aparatur audio, video, haine. Dar ce pepeneverde crete acolo, aici aa ceva nu am vzut. Struguri foarte dulci, care îiiau ce este mai bun de la natur.I. X. – Povestii-mi despre femeile lor.N. A. – Femeile poart parandja. Au partea lor din cas, servesc ceaila oaspei i dispar. Aa cum este format, nu poi distruge tradiia lor.Femeile se cumpr. Încarc mainile foarte înalt. Ne serveau deseori custruguri. Eu cred c orice popor depinde cum te compori, aa se vacomporta i el cu tine. Sunt un popor înapoiat, nu poi aa uor s-i dirijezi.Este o mare diferen, au alt mentalitate. Era convenabil în acel moments-i ii în starea aceea. i faci ce doreti.I. X. – Ce-mi putei spune despre comandanii de câmp?N. A. – S-au manifestat în perioada când eu deja venisem dinAfghanistan. În acele momente erau, dar nu aa de populari. Am s v spunde ce nu aveam încredere în armata afghan. Era operaie în Panjshir. Douluni de lupt. Transmitem armatei afghane, iar ei se opresc acolo, îi facbaz în Panjshir, nu reuim s ajungem la unitatea noastr c ei de acum s-au i predat. Nu era niciun schimb de foc. Dup ce am revenit în Uniune,urmream presa, îmi era interesant ce se întâmpl acolo...I. X. – Se spune c erau relaii social-economice dintre aliai irebeli?N. A. – Nu, în acele momente eu înc multe nu înelegeam. Cutimpul am îneles c ei vroiau bani pentru prelucrarea pmântului, unanumit procent. Dar poporul lucra. M uitam cum lucrau pe cldura ceea,sub acel soare puternic. Pentru bani la ei se putea cumpra orice. Se puteacumpra orice informaie. Pltesc i pentru apa din arlâc, acolo sunt multenuane. Asia Mijlocie are surprizele sale. Acolo totul: locul, vântul,temperatura, apa, aerul toate împreun constituiau o atmosfer din cele mai64 Butur rcoritoare olandez pregtit din citrice, asemntoare cu FANTA.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovsufocante. S te adaptezi acolo era foarte greu, dar la dorin poi tot.Poporul e srac, fr nicio greutate îi poi cumpra. Se mai întâmpla aa.Era programat o ieire dintr-un loc în altul. tie numai comandantulafghan i comandantul nostru, dar informaia se rspândea foarte repede.Multe operaii erau compromise din aceste considerente. Dar noi pierdeamîntr-un loc, dar câtigam în altul. Au czut muli în acest rzboi. Nu-mi vinea crede c cifra e corect referitor la cei czui în Afghanistan. Au afirmatcu exactitate c nu se tie cifra exact a celor czui în lupte. Chiar nici înbrigad nu se tia câi oameni erau czui. Odat s-a spus un numr, altdat alt numr. Se spunea ba c 13 000, mâine – 14 500, sau 15 500, de ceaceste cifre se schimb? Înseamn c nu se tie cifra exact. Nimeni nu tiaexact. i în ziua de azi nimeni nu tie numrul exact.I. X. – V mulumesc foarte mult.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„LA NOI ERA… S-A FORMAT O GRUP DE OFIERICARE AU PROTESTAT ÎMPOTRIVA RZBOIULUI”Anatol – Serviciul militar: 1987. În Afghanistan a fost ofer. Interviul afost realizat în 15-16 noiembrie 2002. Casetele nr. 29/II, 30/I.Mia – Serviciul militar: 1984–1986. În Afghanistan a fost în serviciul depaz al efului unitii militare din regiune, tanchist, lunetist. Interviul a fost realizat în15-16 noiembrie 2002. Casetele nr. 29/II, 30/I/.Nicolae – nscut în anul 1959. Serviciul militar: 1981. În Afghanistan afost comandant al unitii de infanterie. Interviul a fost realizat în 15-16 noiembrie2002. Caseta nr. 29/II, 30/I.Z. – Serviciul militar: 1982, 1986. În Afghanistan a fost ofier, inginermecanic,buctar. Interviul a fost realizat în 15-16 noiembrie 2002. Caseta nr. 29/II,30/I.I. X. – O mic prezentare.A. – Anatol.M. – Mia.N. – Nicolae. 1959.Z. – Ofier.I. X. – Referii-v la momentul încorporrii în cadrulserviciului militar al Uniunii Sovietice.A. – Am fost încorporat în 87. Aici, nu departe.M. – 84, octombrie.Z. – În martie 82.N. – Mai 81.I. X. – Povestii-mi despre ucebk.Z. – Ucebka am fcut în oraul Nicolaev.A. – Ce s v povestesc, cum umblam murdari? Ne pregteau fizicbine. Fugreal în fiecare diminea câte 14 km. Mâncare, nimic. Fumat,nimic. Iaca ce era armata sovietic. Dar ce la pucrie te hrnesc mai bine.Am petrecut carantina o lun de zile. Ne-au învat s conducemKAMAZUL. Aa am i început s slujesc.Z. – 18 ani i mergi prin munii Afghanistanului cu bombe.M. – Ne-au învat s conducem tancuri, dar nu am terminat.N. – Eu în Ahabad am fost tot în ucebk.I. X. – Momentul când ai aflat c vei face serviciul militar înAfghanistan.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovZ. – Pe noi ne trimiteau în deplasare ofierii. Aveam paapoarte,cum trebuie. În anul 1986 eram în deplasare. În primii ani îi trimiteau peofieri.A. – Eram 20 de oameni. Am zburat în Termez, acolo am petrecutcarantina. Când am venit acolo eram în coloan. Peste patru zile ne-au spus,eram 40 de oameni, dintre care 20 de moldoveni, am primit jurmântul iapoi am plecat.M. – Nou deodat ne-au spus. Am terminat ucebka i deodat avenit ordinul i ne-au încrcat 300 de biei i ne-au dus în Afghanistan.Acolo am fost alei cu înc 8 biei în serviciul de paz al efului militar dinregiune. Un an i 8 luni am dus-o.N. – Nou, de odat când am ajuns în ucebk, ni s-a spus: 80% sevor duce în Afghanistan. Suntem pregtii pentru Afghanistan. Aa a i fost.Când am terminat ucebka au venit i, cum a fost comand, Kandahar,Bahram, Kabul .a.m.d., tot veneau i luau comenzile. Când 10 oameni,când 20. Când i cât trebuia. Aa am nemerit acolo.I. X. – Funcia militar?Z. – Mai multe funcii am avut. Am fost inginer-mecanic i altefuncii, chiar i buctar, fceam mâncare la soldai, c nu avea cine. La baieîi duceam pe soldai. Primeam armament, îl distribuiam, îl modelam. Staiidiesel electrice de câmp, treceau prin mâna mea, prin baza noastr. Lereparam, le mai fceau i le trimiteau pe câmp. Mai multe funcii. Eraarmat, era rzboi.A. – ofer.M. – Tanchist. Eu am fost la infanterie. Am dus slujba pe zenitk,lunetist. Cu Makarov subsuoar, cu aceast chestiune am umblat toatslujba.N. – Comandant de secie în infanterie, pe BTR.I. X. – Era zampolit în Afghanistan i ce v povestea?A. – Acolo erau aciuni militare…Z. – Nu era aa ceva. Eu dac eram în Kabul. La noi era… s-aformat o grup de ofieri care au protestat împotriva rzboiului. Muli aufost prin tribunal, unii s-au împucat, nu-i spun familii. Erau foarte buniofieri acolo, aveau diverse posturi care intrau în grupa aceasta, care fceauprotest împotriva rzboiului. i tribunal a fost, multe, multe erau.I. X. – Au fost ceva informaii publicate?Z. – Acolo nu, am auzit dup aceasta. Am auzit în Moscova cevaceva,dar acolo fceau… dar erau ofieri în grupa aceea.I. X. – Prin ce metode se protesta?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Z. – Era o organizaie de ofieri. Fceau petiii i trimiteau laMoscova.N. – Din prima zi când am ajuns ne-au luat în Camera leninist i sscriem acas drept. Am ajuns anume în Afghanistan. S spunem c nu-inimic stranic. Aici mai lupt biei. Noi, e clar lucru, nu am scris de ru, cas nu se deranjeze mamele. Le-am scris c în Afghanistan, dar totul e bine,totul e normal, nu se împuc nu-i nimic. i atât, ca atare politic nu preatare fceam. Nu era când. Aveam de lucru mult.A. – Eu primeam încrctura i ddeam încrctur. Odat pe lunintram cu KAMAZ-urile în Uniune. Apoi în legtur cu contrabanda nu neaupermis.Z. – Nu erau afghanii aa de ri, dup cât îi fceau. Eu aveam iprieteni printre ei. Formele acestea de protest erau la urm, în 87 – 88.N. – A fost nevoie s se întoarc armata de acolo, de acum nu maiera încotro. Proteste taciturne erau i atunci, chiar i ofierii ne spuneau: iamai edei, mi biei pe dup pietre, nu v sculai. i pe mine m ateapt doi copiiacas, dar i pe voi.Z. – În ultimii ani în brigada de asalt toi erau mici, niciunul marenu era. Toi erau de 1,5–1,6 m. La urm luau de acei mici. S se poatascunde pe dup pietre, râpi.A. – Acolo erau mercenari.Z. – În Germania am fost i am întâlnit un afghan, care triete înGermania, fost ofier, hatovy, poliai, din cercetare, vorbea chiar în limbarus. Mi-a spus c a slujit în Kabul, cu ruii era greu, dar i mai greu eracând s-au dus. Au venit talibanii.I. X. – Cum erau relaiile dintre soldat i ofier?Z. – La fel.N. – La noi epolei nu purtau, dar tot se ineau olecu mai pe sus. Eivroiau s arate c-s mai sus, dar nu reueau întotdeauna. Ofierii care nurezistau plecau înapoi în Uniune.I. X. – Relaiile soldat–soldat, dedovcina?Z. – Unde am fost eu nu era dedovcin.A. – Acolo trebuia s fie ordine. Puteau s te bocneasc c numnânci, în Uniunea Sovietic puteau s ia mâncarea de la cel tânr, dar lanoi era invers. Acolo sunt multe boli i trebuie s mnânci bine, ca s leevii. Dar nu era aa o dezordine.Z. – La noi erau relaiile bune, mcar c erau diferite naionaliti.M. – Nu a fost. Invers îi ineau pe cei tineri mai ceva ca pe frate. S-aîntâmplat c unul s-a îmbtat, s-a dus la un maladoy i i-a tras un pumn, acelaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovs-a dus a luat automatul. i de atunci, adic nu tiu mai înainte, dar la noiaa s-a întâmplat i gata, i ofierii, toi se temeau de soldai.N. – Nu-i în aceea c se temeau, dar c era o stim unul fa dealtul. Cel mai tânr, care a venit, îl stima pe deduka i acesta mai btrân îlînva întotdeauna. Alteori îi inea i aprarea. Dar dedovcina ca atare încazarm, c eu nu am s spl podelele, las s spele el, c-i maladoy, darînainte am s m duc eu, dar nu el. Iaca cum era, dar aa ca s-l jigneti, cas-l bat nu era. Nu era sens. Cu el trebuie s lupi mâine, cot la cot, prinacoperire reciproc.M. – Putea s-i dea un glon în cap i s te distrug. Dac el mergedin urma ta.I. X. – Imaginea armatei afghane, aliate.Z. – arandoy era cum la noi era jandarmul, carabinierii, dar hatovyaparineau de armat.N. – Aveau i ei, ca i noi, o armat de rând.A. – Ei 8 ani fceau slujb i pe urm se duc s lucreze în band,înapoi iar vine în armat. Când se duceau la operaii, întorceau capul.N. – Este interesant cum îi luau în armat. Noi înconjuram unkilak. Stteam în ambuscad, dar din partea ceea mergeau ai lor. Erauverificai toi brbaii, care au documente, c au slujit e bine, care nu, hai laarmat. Pân la 50 de ani, merge ca recrut. Noi ineam ca s nu treac, s-iînhame pe toi, îi îmbrca, îi încla pe toi i-i luau în armat. A doua zifugeau la dumani. Aa îmbrcai i înclai. Era interesant.Z. – La ei titlu de ofier se cumpra pe bani.M. – Cu ei nu prea am avut aa legturi. Permanent eram îndeplasare.A. – În ’ 86 au retras 6 regimente. Dar pe rui nu-i ghidezi uor, auretras tehnica veche i au adus înapoi alta nou. Retragerea soldailor: seînapoiau soldaii care oricum se demobilizau, dar înapoi veneau tinerii, chiarde dou ori mai mult. Era mai greu cu avioanele în Bahram. Nu erau deacum aa multe coloane. În 87– 88 s-a utilizat toate acestea.Z. – În Kabul veneau i în ’ 88 mainile cu bombe, de trei tone,cinci tone. O singur bomb în KAMAZ, acelea le aduceau când m-am duseu acas.I. X. – Imaginea dumanului: portul, tactica de lupt?A. – Era rzboi de partizani.Z. – Englezii au fugit de acolo în 1911, i-au tiat pe toi, care audovedit s… W. Churchill doar a slujit în Kabul, locotenent, i el a fugit,apoi ce s mai zic de ceilali? Afghanii au tot… nu sunt ca europenii, darnici ca asiaticii. Ei au aa o mentalitate: ori tu eti prieten, ori tu etiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......duman. Mijlocul la ei nu este. Nu este consensul, cum este la noi, laeuropeni. Doar la oamenii civilizai este consensul. Dar la ei nu exist. Oritu eti prieten, ori tu eti duman, mijlocul nu exist. Ori tu ai venit curzboi i ducem rzboi, ori ai venit ca prieten i suntem prieteni.N. – Ei lupt bine. Acela care lucreaz ziua, acela i te împucnoaptea.M. – La noi, la baz a fost aa: veneau doi pe mgari i aveauparandja, dar noi eram cu coloana ca s ieim în Uniune. Noi credeam c-sfemei, dar ei mergeau unul de altul la o distan de 1 km i când se apropiemai aproape de KAMAZ au tras acolo i noi am auzit. I-am înconjurat.Când colo erau dumani, am pus dou frânghii i i-am târâit. Comandantulcoloanei trebuia s primeasc medalie pentru aceasta.Z. – În partea ceea, la grani cu Pakistan, erau baze militare,lagrele unde se antrenau. Erau muli germani, americani. Cei mai mulierau francezi, care îi antrenau.N. – Nu-i cunosc, nu i-am vzut niciodat. E clar c-i glum. Ei capartizanii luptau. Fceau ambuscade, cel mai des. Ei nu ieeau în atacniciodat: hai, la ura! Mergea coloana, au aprins prima i ultima main,dac a fost posibil, i încep a ucide, cât dovedesc, dac nu dovedesc, o tergi-i tot. Aa era. Ucid pân când vine ajutorul. Îi fac treaba cât pot i cândsimt c-i bâja au ters-o. Fiecare main costa parale, fiecare soldat uciscosta parale. Cât costau nu tiu, se spune c era un talmud care i cât costa.M. – Un soldat costa 8 mii.N. – Eu nu tiu.I. X. – Mijloacele de contrapropagand folosite de dumani.Z. – Nu cunosc.M. – Soldaii care vroiau s se duc, se duceau. La noi era coloana39, apoi era din regiunea Poltava, 36 de biei i eful coloanei, tot dinregiunea Poltava. Timp de o sear o lepdat totul i a fugit. La dou luni dezile i-au adus pe biei înapoi.I. X. – Despre dezertri, cine mai vrea s vorbeasc?Z. – Erau dezertori.I. X. – Dac lum proporia de naionaliti, care prevalau idin ce cauz?A. – Spre Pakistan emigrau.Z. – Acolo era Crucea Roie care îi luau.N. – Nu prea am ce spune. La noi a fost unul i nu tiu ce s-a maiîntâmplat cu el. Era de lâng Moscova.A. – La noi nu au dezertat, în Uniunea Sovietic au dezertat. Animerit un evreu din Chiinu… i când a venit în Afghanistan, înainte deXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovdeplasarea coloanei nu mai era. L-au cutat, i s-a constatat c a trecut înotAmu-Darya, a întrebat de doi pstori. Pstorul i-a anunat pe grniceri carel-au i prins. L-au trimis în Termez, dar el s-a cerut în Takent. În Takenti-a spus c nu rezist, acolo e dezordine, acolo e rzboi, violen, i el nupoate rezista. L-au îndreptat în Samarkan, tocmai noi am fost în deplasareacolo, ajungem acolo, dar el st într-un cort i privete televizorul: Tu, deunde te-ai luat, mutr de dezertor? A dezertat în Uniunea Sovietic. Un singurevreu a ajuns în Afghanistan i acela a trecut râul. A fost oprit coloana demaini ca s-l cutm, dar el era de acum în Takent.I. X. – Au fost cazuri de automutilri?A. – Au fost i din prostie. Din cauza drogurilor sau se confundaceva.N. – Muli procedau aa ca s se elibereze i s vin acas. Li se da operioad. A fost ordine i despre acei care au vândut i arme.A. – La noi era aa, orice înclcare, dac ai pierdut automatul, erauna din cele mai mari pedepse. La noi 13 oameni au fost întori în Uniune.Eu am venit din spital, am fost i eu acas.I. X. – Povestii-mi despre prizonierii de rzboi.Z. – Bieii nu tiu. Se ocupa Secia special de ei.M. – La noi erau mercenari.I. X. – Despre operaii militare.Z. – Erau i din ri socialiste i polonezi erau.A. – Erau i franuzoaice…I. X. – S-au acomodat bieii la condiiile climaterice?Z. – Da, s-au acomodat. O lun–dou i te acomodai.M. – Dac ai trecut jumtate de an în Ahabad era asemntor cuclima din Afghanistan. Era aceeai clim, un pic doar era mai cald.I. X. – Ce boli erau rspândite?M. – Era i tif, i hepatit.A. – Malaria, holera.Z. – Cam acestea erau cele mai rspândite, mai erau înc, daracestea erau cele mai principale.I. X. – Relaiile cu populaia local?A. – Erau aceiai dumani.Z. – Eu contact cu ei aveam. Dac era baz militar…N. – i var i iarn purtau nite galoi pe piciorul gol i nu îngheau,cu cealmaua în cap.A. – Erau i desculi, i cu osete în papuci. Era un frig de nu maiputeai, dar ei fugeau desculi.I. X. – Povestii-mi despre dukanii lor.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. – Ce este, ce-i trebuie? Adic: Cedore, ce me ghe?I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie, dup ce ai venit dinAfghanistan?A. – Foarte greu, nu mi-am revenit uor. Aici când te uii este cutotul alt psihologie. Desigur acum 15 ani au trecut i mai avem înmemorie.N. – Da, a fost greu. Dar nu ai ce face. Ne susineam unul pe altul,i rudele.I. X. – Au fost i anumite cauze economice ale intervenieiUniunii Sovietice în Afghanistan?N. – Nou nu ne se explicau cauze economice, ci doar cele politice,mai mult se pedala pe motive patriotice. Dac nu vom intra noi înAfghanistan, acolo vor intra americanii.I. X. – De Ben Laden, Ahmad Shah Massoud ai auzit acolo?N. – Da, am auzit atunci de Ahmad Shah Massoud. El era atuncicomandant de detaament i pe urm a înaintat în grad.N. – Ei se înmulesc i nu au ce mânca.I. X. – Relaii social-economice dintre Ahmad Shah Massoud iofierii afghani?N. – Nu prea tiu, dar ceva era. Între ei bandele acelea se înelegeau.Unele bande nu luptau cu noi. Ei ne ddeau pace nou i noi lor. Dar eiîntre ei se mâncau pentru bani.V. O. – Nu puteau s împute în fraii lor.N. – Erau lupte pentru sfere de influen.I. X. – Bieii erau pregtii din punct de vedere psihologic deacest rzboi?N. – Erau carne de tun.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„AM S M DUC ÎN ARA ACEEA, NU ATÂT S MRZBUN, CÂT S VD CUM E ACOLO”Andreeva Svetlana – nscut în anul 1963, în satul Cotova, raionulDrochia. În Afghanistan: 1988–1989. Buctreas în cantina ofierilor din Kabul.Sora ostaului Bârldeanu Anatol, czut în Afghanistan. La data interviului eraangajat la Combinatul de Tutun din Chiinu. Interviul a fost realizat în 22noiembrie 2001. Caseta nr. 10/I-II.I. X. – Câteva date biografice.S. A. – M-am nscut în anul 1963, în satul Cotova, raionul Drochia.Am absolvit coala medie, am învat de tehnolog, în ramura tutunului, înOrhei. Lucrez pân în ziua de azi la Combinatul de Tutun din Chiinu.I. X. – Doamn Andreeva, ce ne putei spune desprepmânteanca dumneavoastr Ludmila Priscari?S. A. – Am auzit de cazul Ludmilei. Atunci când pe ea au adus-o, euplecam.I. X. – Nu v-a fost groaz s plecai?S. A. – A fost ceva i mai groaznic. Acolo a murit fratele meu.Probabil, principala cauz c am plecat acolo a constat în moartea frateluimeu acolo, în anul 1985. Îmi este greu s-mi aduc aminte, m doare taresufletul. În martie ’ 84, el a împlinit 18 ani i l-au luat la armat. În ’ 85, l-auadus în sicriu, nici nu avea 19 ani, mai avea o lun pân a-i împlini. El aefectuat stagiul militar în Jallalabad. i atunci, probabil, la înmormântare,cum m durea atât de tare sufletul, mi-am zis: Am s m duc în ara aceea, nuatât s m rzbun, cât s vd cum e acolo, pentru noi asta a fost… cine a fostacolo, are închipuire cum e, dar cine nu a fost n-are închipuire. Am depuscerere la Comisariat, mi s-a refuzat un an de zile, dup aceea mi-au permis.Am ajuns în Kabul, dar nu mi-au dat voie în Jallalabad. Eu am vrut mult sm duc în regimentul acela. Dar, nu mi-au permis, din punct de vederepsihologic, cred – nimeni nu cunoate mintea omuluiI. X. – Unde a slujit fratele dumneavoastr!?S. A. – Da, nu mi-au dat voie, din punct de vedere cred c totpsihologic – nimeni nu tie ce-i în mintea omului. În Kabul am lucrat cachelneri, în cantina ofierilor. Am lucrat un an i 8 luni. Lucru a fost greu.Când le era greu la militari trebuia s-i îmbrbtezi.I. X. – Cum apreciai brbaii în condiiile rzboiului?S. A. – Acolo era ceva deosebit. Acolo era cu totul altceva, prieteniaera tare strâns. Noi între noi acei care am fost acolo suntem foarte unii,discutm tare mult, cu ceilali nici n-ai ce discuta, cu ei suntem parc maiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......unii, de sânge. Când le era greu la militari trebuia s-i îmbrbtezi. Cândieeam la serviciu zâmbeam, iar ei (militarii – n.n.) spuneau dežurnaâ ulybka utebâ 65 . Eu ziceam c am dispoziie, niciun fel de dežurnaâ, aa tot timpul mstrduiam s nu afiez c am i eu problemele mele. Ei plecau la operaiitare grele i când vedeai c iat la mas este omul acesta, mâine poate s numai fie, v spun când puneam pe mas i m gândeam c el gata nu-i, taremare durere era. Am pierdut numai cât am fost eu în polk unul, care eu îitiu, au fost muli rnii. Acolo erau mai muli, dar eu nu-i tiam pe cei 180de ofieri din polkul nostru, eu îi tiam undeva la periferii.I. X. – Cum erai asigurai cu alimente acolo?S. A. – Ne aprovizionau din Uniunea Sovietic?I. X. – Mâncau bine soldaii?S. A. – Fa de aici, mâncau mult mai bine. Erau lucruri care eu aicinici nu le-am vzut, am în vedere din Soiuz, eu nici nu tiam ce-i asta limbi,pete rou, nici acum nu-i posibilitate s mâncm, acolo era cu mult maimult. i pe soldai mi se pare c-i hrneau bine, aa mi se pare. Soldailor caatare, li se da pe lâng ce mâncau la cantin i ceva suplimentar. În privinamâncrii era o asigurare foarte bun, aveau i bani acolo, mi se pare.Primeau nu tiu câte cecuri i le transferau acolo în afghani i noi puteam,chiar i din Kabul, s ne aprovizionm.I. X. – Ce salariu aveai?S. A. – Mic pe atunci. 120 de cecuri, era mic, desigur; noi eramlucrtori, ofierii aveau mai mult, pân la 240, iar noi mai mic.I. X. – Cu cineva dintre ofierii cu grad mai înalt ai avutocazia s v întâlnii în Afghanistan?S. A. – …Am fost la o festivitate mai mare, a fost la sfâritul luioctombrie, erau din minitri Yazov i înc nu tiu cine. Asta nu tiu, mi s-aters din memorie. Se vede c aa am vrut, tare vreau c asta s m ajutemai departe s triesc mai uor. M-au chemat în tab i mi-au spus c iacaaa o list care lucreaz i mi-au spus: tu, mâine o s te duci la o ceremonie! M-auinformat, mi-au spus de cu sear, mi-au artat unde i ce ieste, eram patrufemei. La întâlnire erau Yazov, Nadjibullah.I. X. – L-ai vzut pe Nadjibullah, cum arta, era cu soia?S. A. – Nu, nu, erau numai brbai. Partea afghan, de o parte,partea sovietic, pe de alt parte, ce vorbeau nu tiu, eu atunci lucram. Nupermitea etica s asculi, dar nici sistemul de securitate. Ne-au spus s nudm întrebri. i atunci ne-am întâlnit, dar de discutat, n-am discutat. La65 Ai o mimic de protocol.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovurm ne-am fotografiat cu el, ne-au filmat, n-am mai vzut caseta aceea.Am discutat, ne-au întrebat de unde suntem, erau oameni mari pentru noi.I. X. – Cu populaia civil din Kabul v-ai întâlnit, cum artauei?S. A. – V spun, am fost prima sptmân, v spun cinstit, când neamdus eram oameni normali, cu psihica normal. Noi nu aveam idee,acum este mai clar. Atunci la noi se socotea o via permanent, eramîndestulai, de lucru aveam, bani aveam, atunci ne aranja situaia pe noi, amplecat iniial în Kabul. Prima zi acolo într-un polk ne-a inut, pe urm ne-arepartizat pe fiecare la polkul lui. În polkul acela nu prea vedeam. A doua zitrebuia s trecem dintr-un capt de Kabul la altul, la spitalul militar alnostru, ca s trecem înc odat comisia medical, iar psihiatru, totul, ca svad dac suntem sntoi. Prima zi când m-am dus i când am vzutoameni, copii mititei câte 10–12–13 ani fugeau dup main, dar eu îl întrebpe soldatul acela da ce fug ei dup main or cdea pe jos, s-or lovi, zice:stai c amu. Scoate din rucsacul acela al lui conserve, ce avea, v spun caveau i le azvârle, dar ei toi grmad. Dar eu întreb de ce azvârli, da elzice: tu, tii c ei nu au ce mânca acolo. tii prima dat am vzut, mi se rupeainima, uite copiii notri erau hrnii, dar ei acolo, mi se rupea inima. Ieeamla poarta spitalului acela i ei stteau i ateptau s le dea ceva. Nu tiu, n-ofost cazuri ca soldaii s nu le dea, dar tare sunt ri copiii de acolo, suntfoarte ri; amu îi jeleti, da ei pot s-i fac ceva ru din spate, s-i par rutoat viaa c tu l-ai ajutat pe copilul acela. V spun aa un caz. Eu am fostcstorit acolo. Ateptam ca soul meu s vin acas, el patrula în ora.Ora cinci, ora ase (ora ase era komendantskii ceas), ce nu vine, m duc întab i întreb: nu tii ce-i cu soul? Nu vine, îi ora 7. Noi singuri ne fceamgriji, au sunat i au spus c au avut neplceri mari acolo. Da ce? Îi sntos viu,principalul? Da, zic. Ce s-a întâmplat, îi întreb, ei nu-i mai spunem. Vine albca varul, da ce s-a întâmplat? El era aa o fire miloas, bun la suflet (era denaionalitate rus), un brbat care suferea tare mult pentru copiii ceia, nu eraomul care s slujeasc acolo ca atare, i zice: stteam astzi la un post acolo încentrul oraului, cum la noi GAI 66 , în jurul mainii au venit bachaii (copii) s le dmceva s mnânce i cât se foiau pe lâng noi îi chem s vie, când vd vine unul cu ogeant, ei mâncau în main, da acela vine. Am crezut c vine s-l hrnesc i pe el, darel în timpul ista, în ochii mei buhnete, acolo în geant era min i venea chipurile l-amain. Când am vzut asta aa îmi era de ciud, eu toat ziua poate nu mnânc i ledau lor, iar ei, uite un copil, de vreo zece doisprezece ani avea.I. X. – Cunoteau rusa?66 Gosudarstvennaia avtomobilinaia inspecia ( ), Poliiarutier.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......S. A. – Noi cu ei vorbeam acolo în limba rus. i cu vânztorii deacolo, tot în limba rus vorbeam.I. X. – Majoritatea populaiei cu ce se ocupa acolo?S. A. – Cu kupi-prodai… cu comerul. Eu toat vremea m gândesc,când am ieit de la Kabul, pe la Salang, n-am vzut nimic, ce întreprinderilucrau acolo – FANTA. Pâinea, cred c coceau, era pâine în vânzare. Parcn-am vzut aa uzine, unde s-ar fi putut lucra.I. X. – Dar cu armata afghan aveai legturi, de exemplusoldai afghani veneau în unitate?S. A. – arandoy veneau la noi, ofierii, militarii. Vreau s v spun caceia erau… tii cum, ziua cu noi seara cu dumanii. Se vede c poporulista… probabil c noi nu-i înelegem, ei luptau pentru pmântul lor. Daraa ei îi aprau pmântul noi atunci eram educai s aprm hotarele, dar eine considerau ca cuceritori, da nu erau cinstii fa de noi, eu cred c nu. Eupân în ultima zi am fost în polk unde noi le-am dat polkul în primire, noiaa ne-am strduit… condiiile de trai n-am ce zice c au fost luxoase, dar afost toat vremea curat, atunci când le-am dat cazrmile, soldaii au trebuits dea instalaiile de iluminat, s fie oriiunde bine i curat, dar ei când auvenit, ofieri mari, erau cu stelue mari, când au început s rup perdele,rupeau ca nite… aa… poate i necesitatea aceasta c erau sraci, da’ euconsider: dac era ofier de aa rang mare, nu era priza ceea, Doamneferete, ceva important. V spun, când au intrat, eram prezent, cândddeau în primire ai notri (sovieticii – n.n.) i ei când au început a smulge:bine, bine, este, hai mai departe, smulgem i ne ducem...I. X. – Apropo, dar în armata sovietic nu se fura?S. A. – Cum s v spun, ce s fure?I. X. – Se fura benzin…S. A. – Eu nu tiu..I. X. – Cum artau femeile afghane?S. A. – Urâte, foarte urâte. Cele din Kabul, studentele, erau frparandja, majoritatea îns aveau parandja, nu le vedeai i aa când nevedeau pe noi, spuneau ceva, dar noi nu le înelegeam, cine tie ce nespunea din urm, ne uitam i noi, de multe ori plecam la bazarurile lor. Afost aa un caz. Nu ni se permitea, era foarte periculos, puteai pentru otearf s rmâi fr cap. Acolo bazarul era foarte mare, nu aveai pe undetrece, aici haine, aici haine, aa i acolo. Când acolo patrula. Mi, unde sfugim, se vede c patrula a aflat i dac ne gsea putea s ne trimit în Soiuz,unde s fugim noi, repede în dukane. Aceia: hanu, hanu, vino încoace! Ne-ampus jos, iar ei ne-a pus nite haine pe noi i s-au dus. Aveau i ei interese csuntem acolo, le fceam vânzri, ne-am întâlnit cu muli studeni dinXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovOdesa, Chiinu, unul dintre ei, din Odesa mi-a lsat adrese, veneau vara învacan.I. X. – Cum artau casele afghanilor?S. A. – Fratele îmi scria … ca i Kotovski 67 cum lupta, aa i noiluptm. Dar eu îl întrebam: dar cum ei triesc? Grajdul nostru de la vac e maibun decât casa lor, Doamne ferete. Mai ales, Kabulul, la Kabul auacoperi, da naionalitatea asta paštun, apoi ea locuia în colibe, nu v potspune ce srcie este acolo. Stau i m gândesc, da de unde s aib? Dar ces lucreze acolo într-adevr, n-ai cu ce s te ocupi. Ori cu rzboiul,vândutul, eu socot c ei triesc doar cu ajutorul umanitar. Alt surs deexisten nu au.I. X. – Citrice erau?S. A. – Erau, în Kabul cumpram.I. X. – Ce clim era acolo, cum v-ai acomodat acolo?S. A. – M-am acomodat tare uor. Acolo era cald i aerul uscat. Cuploaia oleac mai greu, acolo nu-i trebuia cizme, haine scurte toat iarna.I. X. – Corespondai cu cei de acas?S. A. – Când a murit fratele meu eu… am dou surori, una în sat ialta în Chiinu, i prinii. Asta din Chiinu tia c m duc, dar în sat nutia nimeni. Închipuii-v, o aduse-se pe Liuda i peste o sptmân–doum-am dus eu. M-am dus în sat la prini, le-am spus c plec în Mongolia imi-am luat rmas-bun, le-am spus c eu nu tiu când plec precis da peste osptmân eu cred c plec, da mama plânge. Când am venit acas, pestevreo doi ani, stteam la sora mea cu mama i vorbeam aa. Mama sttea înpicioare lâng dormitor i eu cu Silvia (sora) discutam aa, da ea zice: tu n-aiceva privilegii? Da mama de unde zice: da ce privilegii poate s aib? Da ea zice:mmic, înc nu tii c fiic-ta a fost în Afghanistan? Da mama face: of, of da când?Mama mea îi pierdea atunci cunotina. Mam, zic, am fost, dar sunt viesntoas! Da ea o început s plâng: Sveta, te-ai gândit când ai fcut lucrul ista, euam pierdut unul? Eu zic: mam, eu sunt norocoas în via, eu n-am fost la lupt,Tolea a fost la lupt acolo, da eu n-am fost la lupt, am lucrat acolo. Dac aveam s-ispun avea s-o… doar, dup fratele meu s-a îmbolnvit tare… În armatam îneles oamenii, în primul rând… aici pot s te amgeasc, s te vând,acolo nu te vindea niciodat… copiii splau mainile, iat cu ce se ocupaucopiii acolo… munii Kabulului, acolo în vale nu era toat vremea, m67 G.I. Kotovski (24.06.1881, Hânceti, Basarabia – 06.08.1925, Birzula, regiunea Odesa, Ucraina),aventurier din rzboiul civil (1917–1922) din Rusia sovietic, „lupttor pentru puterea sovietic înMoldova” Vezi Enciclopedia Sovietic Moldoveneasc, Vol. 3, Chiinu, Redacia Principal aEnciclopediei Sovietice Moldoveneti, 1972, p. 465.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......uitam acolo i ziceam: Doamne, de s-ar duce odat acolo s vd ce-i dup el. Erafoarte interesant.I. X. – N-ai fost?S. A. – Am fost dup aceea, de-amu cu coloana dup aceea ni se davoie, da aa ni se da voie, în polk i nicieri… A fost Edita Pieha.I. X. – Descriei-mi o zi obinuit.S. A. – Acesta e un biat din satul meu vecin (îmi arat pozele – n.n.), cine m întreba îi spuneam c-s din Chiinu, de team ca s nu afleprinii mei. Vine el i s-a aezat la prima mas, s-au dus toi ofierii numaiel o rmas, i-am pus pe mas, vd c se uit la mine, face: Buna ziua. Amtresrit dac tot în limba rus acolo. Buna ziua, da de unde v-ai luat? Da elzice: Da eu tiu c suntei moldoveanc, de unde din Chiinu, da tii c aa semnai.Da cu cine seamn? Da el unde face: nu tiu cu cine, dar semnai, îmi aduceiaminte nu tiu cu cine. Da el face: da de unde suntei? Da eu zic: nu spun de unde,fiindc prinii mei nu tiu unde-s i nici nu vreau s tie. Spune, n-ai grij. Înelege-mcorect, prinii nu tiu unde-s i nu a vrea s m dau de gol, ca s-i omor dinainte devreme. Bine, nu te teme, n-am s spun la nimeni. Din satul Cotova. Din Cotova? Elzice: Eu am cunoscut un biat din Cotova, a murit, mi-a spus c l-a învat... Apoi,unde face: eu pe tine te-am vzut la mort. Dar eu zic: Cred c acolo m-ai vzut. Miapovestit despre fratele meu multe, când era el student i zice: Vezi, cum elumea, te-am vzut acolo, m rog, nu m-am apropiat s v salut am fost din parteaelevelor (e vorba de Vl. Furtun).I. X. – Cum ai cunoscut-o pe Olga Cpin în Afghanistan?S. A. – A fost transferat dintr-un polk în altul. Ne cunoteam acolomoldovenii, am fcut cunotin cu ea. Este un om foarte, foarte romantic,scrie poezie. Am vorbit personal cu Edita Pieha.I. X. – Când v-a vizitat?S. A. – În 88, primvara. Acolo vin muli artiti. Rozenbaum (în87, iulie) se creau condiii pentru oamenii care erau acolo, fcea mult statul,dar iat c acum ne uit, pcat. Atuncea, la nunt, erau o parte, deoarecemajoritatea erau la operaii. Nu mi-am dorit niciodat nunt mare, aa cuprietenii…I. X. – Dar cu prinii?S. A. – tii acolo, cine era cu tine, era i printe i tot. Era oprieten acolo cu vreo 5–6 ani mai mare, ea îmi era i mam. Era rusoaic.Din moldoveni era Olga, Volodea, doi frai moldoveni. Volodea a adus ocaset moldoveneasc i am dansat cu el o moldoveneasc. Acesta eVolodea Topal din Ungheni, vorbitor de limba rus. in minte multeoperaii, era interesant când plecau soldaii la operaii, cum îi petreceam noi,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovnoaptea se duceau. Iaca în sâmbta Patelui din 88, in minte c toatlumea în biseric, iar noi înspre diminea ne-am sculat i petrecem bieii.I. X. – Erai credincioas în vremea aceea?S. A. – D apoi, cum? Cred i acum, toat vremea am crezut.I. X. – Acolo, în Afghanistan, probabil i mai tare s-a întritcredina.S. A. – Da, da, întotdeauna când era ceva mai greu m rugam.I. X. – În Afghanistan bieii se gândeau la Dumnezeu?S. A. – Foarte mult. Se zicea, când era cel mai greu: of Doamne,pzete-m. Toi aveam, care cruciuli, acum se poart de fudulie, da atuncio ascundeau. Dac aici are vreo dou stelue se vede o diferen mare, daracolo între soldai i ofieri prietenia era mai strâns. Putea s meargcomandantul pe lâng soldat, iar soldatul s nu-i raporteze. Venea câte unuldin Soiuz i cu mintea asta a lor: de ce nu ne dai onorul? Peste o sptmân,dou vedeau c nu se d onorul, se da doar oficial, dar aa – nu.I. X. – E drept c ofierii umblau fr epolei?S. A. – Unii aveau, alii nu. Îmi pare ru c în acest rzboi au fostbgai copii i luptau cu dumani (aa îi numeam noi), dar acetia erauoameni învai, militari, care tiau funcia.I. X. – Erau mai bine pregtii decât armata sovietic.S. A. – Un biat mi-a spus cum a murit fratele meu… Fratele numaice ieise din spital. (…) Seara l-au rnit i pân dimineaa a murit. Când l-aurnit era … contient – vorbea. La prima operaie militar a fost rnit cu uncartu special – care intr în om i nu iese, dar drâm tot i apoi iese.Prima operaie au fcut-o i inima s-a oprit, ei au crezut c gata… Pe urmiar inima s-a pornit. La a doua operaie nu au putut s-l salveze. La aa rannu scap nimeni. De trei ori inima se pornea i apoi se oprea, el vroia striasc i când au ieit medicii ceia, unul din ei au spus: … A dorit mult,foarte mult s triasc! Când îl duceau la morg era înc cldu, inima seoprise, dar el era înc cldu. Se prea c îi va reveni i vor fi chemaimedicii. Cu prere de ru, muli biei aa au murit.I. X. – Descriei-mi o zi obinuit?S. A. – M sculam la ora 6 dimineaa, la 6 i 10 ieeam din cas,osptria era cam 10–20 metri de mine m duceam acolo, tergeam meseleca s fie curat, dac era murdar ni se tiau premiile, venea foarte descontrolul (sanepidul), venea pe neateptate, dimineaa, seara, puteau veni idimineaa, c n-ai reuit s deschizi ochii c de-amu îs lâng tine. i cum msculam m duceam i tergeam mesele, oalele le puneam în cuptor i la ora7 deschideam buctria, serveam ofierii într-un ceas de vreme… ofieriimâncau separat, diferen nu era mare, deosebit. Buctarii se consultau:Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Mi, ce mâncai azi? dar voi? S nu fie la fel ca ca aceea hai s schimbm. Nu eradeosebire mare. Pe urm ne duceam un ceas de vreme, apoi pune iarmesele…I. X. – Ziare primeai din Uniunea Sovietic?S. A. – Era bibliotec foarte bun atunci, nu se da voie s scrii, ce sescria?I. X. – Aveai impresia c ruii au venit s-i elibereze peafghani sau a fost o dezamgire?S. A. – Nu… Într-adevr am crezut… poate din cauz c am fosteducai… iat i amu vd c asuprete cineva, dar atunci credeam c noieliberm… pe ei nici nu-i înelegi, când îi eliberezi i când nu… acum cuBen Laden, iaca ei au trit atâta timp cu ei de ce populaia nu s-a rsculat?Era bine, înseamn c cum au venit americanii… mergeau ruii înainte deoperaii i le eliberau oraele i ei pe urm… c au eliberat… ruii pierdeaui ei mergeau din urm aa i acum cred c americanii le elibereaz oraeleda ei merg înainte… sunt un popor pe care nu te poi baza, ori nu vreau,chiar atâta… poate c i muncesc, dar n-am vzut odat unii care smunceasc, în afar de vânzare, n-am vzut. Pe dealurile celea… nici n-aude fapt unde, da nici nu i-am mai vzut s munceasc, s construiasc, totruii construiau casele lor, soldaii lucrau acolo... unde i ctai ei se rugau,cum e ora de rug, tot în mijlocul drumului i rugciuni… cu Coranul înmân i cu puca sub cap, nu era chiar aa credin, la noi credina eliber…I. X. – Un moment care va impresionat cel mai mult?S. A. – Srcia… pân acum când m uit m doare inima i, dinpcate, nu putem… fie ce ar fi. Orice ar ar fi în Afghanistan, nimeni n-os-i ajute, nimeni n-o s-i cucereasc, nimeni…. compania american n-o scâtige, o s ias tot aa ca i ruii, încetior, cum am ieit noi… eu n-a zicecu ruine, odat i odat, trebuie s se termine conflictul acesta, ajungeatâia mori. Ei sunt un popor care nu înelegi pentru ce lupt, nu-i înelegi,eu v spun, ziua cu noi seara cu voi; ori luptai contra noastr i spuneivrem singuri s ne facem gospodari în casa noastr, ori – nu… ei ca nitetaracani 68 , ziua nu-i vede nimeni… ce m-a impresionat când am ieit… dacgsii pe cineva care o ieit pe 15 februarie, s v spun, nu ca în poveste, aaam memorizat când am ieit din Kabul, cam pe 6 februarie i pe 15 am ieitla grani, am mers pe zi 2–3 km, era coloana foarte mare. Era iarna, omt,Salangul nu-l puteam trece, mainile noastre, nite maini noi i bune, darnu le puteau trece, se oprea coloana i toate mainile care nu se puteau68 Gandaci de buctrie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovridica, le ddeau în prpastie, atâta pierdere, tehnic, îns fr niciun mort,numai un singur incident, a czut o main în prpastie cu un soldat, maimult – nimic. Nu ne-au împucat – drept c acolo a mers nite tratative depace. O fost provocri, acolo eu in minte ultimele zile în ultima sptmân,veneam, eram numai eu din femei, eu le fceam de mâncare, eu îi serveami nu serveam toi ofieri, eu eram unica i nu puteam… îl întrebam pecomandant, cu avionul ne duce pe toi… când seara vine i ne zice, nuavem radiogram, plecam în coloan. Au venit din Ural, nu tiu de unde,nite femei de amu era civili, nite rachete in minte c le împucau, atuncicând le împucau, in minte c se cutremurau tocmai i aa o luminaie, cera sear i când începea se fcea ziua… împucau i spuneau c au ajunstocmai în Kandahar, aa putere… când am ieit, m uitam la satele lor, arsera totul, nu era o cas întreag, se vede c tot pân la urm s-au înelesîntre ei ca s se duc, atunci nu era cel mai mare… s-a îneles cu dumanii,ca s dea voie la armat mai departe, ca s nu împute mai departe i întradevram ieit bine.I. X. – E corect c la hotar armata a fost primit cu flori?S. A. – A fost ca în poveste, ce simeam noi atunci, ce bucurie, îmivenea s sar din main din mers, îmi era tot una, cine era acolo, neateptau muli din polkul nostru, care au ieit i ne ateptau acolo înUzbekistan. i într-adevr, cu flori ne atepta, când mergeam spre Soiuzîncoace, nu tiu, poporul afghan era mai aproape de noi, era mai multputere sovietic, mai panici, nu tiu dar acolo, spre Kabul, erau mairutcioi fa de noi i nu toi, poate aveau motive.I. X. – În unitate la soldai li se ineau lecii de propagand?S. A. – Da, dar n-am participat… noi eram pregtii de aicea, cums-ar spune. Eu eram în aa stil educat, apram hotarele de sud, dac nu neaprm noi apoi America ne poate ataca… dac nu ocupam noiAfghanistanul, apoi ocupa americanii Afghanistanul, au reuit ruii. Atunciaa eram educai, eu niciodat nu mi-a educa un copil în acest stil, i-aspune ce-i drept, da pentru noi sracii, prinii ce tiau…I. X. – Cum v-ai integrat în societate când v-ai întors acas?S. A. – Foarte greu… cu sora mea eram aa de apropiat, iar cândam venit nu puteam suferi, numai pe acei care au fost în Afghanistan. Credc i pân în ziua de azi nu m pot adapta.I. X. – Ai simit schimbri i în caracterul dumneavoastr?S. A. – Da, da, eu m-am dus la lucru educat ca la ar, dar când amintrat la lucru dup dou luni, dup ce am venit, m-am reangajat la lucru,am avut un conflict cu una dintre colege când am luat-o la trei parale a zis:Tu eti Sveta? Nu mai eti cea care ai fost! eful a zis c demult a trebuit s seXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......schimbe… tu nu eti Sveta cea care a fost… mai dur. Pot s m apr singur, pecând pân la Afghanistan nu puteam: m uitam c-i om mai mare.I. X. – Exista în Afghanistan locuri cu denumiri mai speciale?S. A. – Când treceam Salangul spre Uniunea Sovietic era un loccare se numea Valea Morii. Se povestea c demult a fost tentativa MariiBritanii de a ocupa Afghanistanul. Un regiment s-a îmbolnvit de malarie,militarii n-au putut iei. M uitam la locul acela i m lua groaza!I. X. – La Salang ai vzut cel mai înalt punct?S. A. – Da, e atâta de frumos, când te uitai jos… în tunelulSalangului (mi se pare c am i înnoptat acolo) îmi ziceam: Doamne, Doamne,dac se întâmpl ceva, aici i-i captul! Drumul era în spiral, tare m temeam.I. X. – Ce boli erau în Afghanistan?S. A. – Malarie, tif, glbeneli.I. X. – Ce mâncau afghanii?S. A. – Nu tiu. arandoy ne invitau acas, îns nu încredinam viaanoastr în mâinile lor, ce s-mi fac captul? Aa când mergeam cu mainane uitam cum triesc ei, se vedea c tare greu. Casele lor erau din lut igardul era ca o cetate i nu vedeai ce-i i apoi era casa ceea mic, i copiierau aa de muli.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„…CÂND NE SUPRAM LE LUAM LUMINA, APA”B. Radu – nscut în anul 1969, în raionul Floreti. Serviciul militar:1987–1989. În Afghanistan a fost lunetist auto. La data interviului era administratorla ziarul Flux. Interviul a fost realizat în 20 noiembrie 2001. Caseta nr. 12/I.I. X. – Spunei, v rog, cum v numii.R. B. – Sunt nscut în raionul Floreti, în 1969. M numesc Radu B.În familie suntem doi.I. X. – Din prini n-au fost cineva deportai?R. B. – Buneii.I. X. – Ce studii avei i ce profesai?R. B. – Superioare.I. X. – În ce an ai fcut serviciul militar în Afghanistan?R. B. – 1987–1989.I. X. – Cum ai fost înrolat ca militar în Afghanistan?R. B. – Am fcut instruciuni dou sptmâni în Takent. Nu ne-auspus c vom pleca în Afghanistan.I. X. – Câi biei din Moldova erai în comisia de preselecie.R. B. – Vreo 7 biei din diferite raioane.I. X. – Când ai fost înrolat în Afghanistan?R. B. – Cu avionul pân la Odesa, de la Odesa cu avionul pân înAhabad, din Ahabad cu trenul pân în Takent, din Takent de ladepozitele militare, noaptea, pân la Kabul.I. X. – Care a fost criteriul de preselecie?R. B. – Nu a fost o preselecie special, cred c am nimeritîntâmpltor.I. X. – Ai trecut ceva comisii?R. B.– Da, toate comisiile.I. X. – Când ai aflat pentru prima dat de acest rzboi dinAfghanistan?R. B. – Nu se discuta despre acest rzboi. Am aflat prima dat din79, atunci când a început, de la biei.I. X. – Care era în opinia dumneavoastr cauzele rzboiuluidin Afghanistan?R. B. – C era invazie american, c trebuia s vin bazele militareamericane i s se instaleze la graniele de sud ale rii i se aprau ca ataregraniele de sud ale rii.I. X. – Asta vi se spunea în armat?R. B. – În armat.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Familia, prietenii ce credeau despre acest rzboi, dincoresponden?R. B. – Discuii nu prea au fost…I. X. – Conductorii sovietici afirmau c se ajutau afghanii?R. B. – Da, atunci aa se afirma. Da acum deja tim adevrul cutoii.I. X. – Poate fi calificat rzboiul din Afghanistan drept ajutorinternaional? Aveai sentimentul c-i ajutai pe afghani?R. B. – Atunci, da, am i medalii de la preedintele rii, atunci se dala toi. În sate noi dam lumin la afghani, ap?I. X. – i când v suprai…R. B. – …când ne supram le luam lumina, apa.I. X. – Relaiile dintre populaia local i armata sovietic?R. B. – Un târg mare… în kilak tria lumea civil. Tria lumeacivil care-i lucra pmânturile i era o pia mare. Noi le vindeam lemn, totce mai gseam acolo, în schimb primeam igri, baticuri 69 , aur, banii lor,votc i aa mai departe.I. X. – Exista politruk în armat? Ce spunea el sau ali ofieridespre conflictul din Afghanistan?R. B. – Politruk era. Avea o putere mare. O dat pe sptmân, nefcea edin, ne explica situaia internaional sau cât e de importantprezena noastr acolo, cât e de greu de luptat, ei spuneau c majoritateaerau angajai ai americanilor, ca atare dumanul principal eram noi…I. X. – Unde ai slujit?R. B. – 70 km de Kabul, spre Pakistan, cea mai mare dislocaie aarmatei.I. X. – Apreau discuii controversate între soldai înproblema Afghanistanului?R. B. – Nu se împotrivea nimeni, dac era cineva care se temeau slupte puteau s mearg la buctrie, poate s stea doi ani în buctrie.I. X. – Au dezertat cineva dintre soldaii sovietici din unitateamilitar?R. B. – Nu, nu n-aveau unde, putea s dispar pe o sptmân –dou pe urm puteau s vin înapoi… plecau ca atare azerbaidjenii itadjicii. Puteau s fac nite bani tria acolo i reveneau.I. X. – Ceva care vi s-a întiprit în memorie în Afghanistan.R. B. – Mi s-a întiprit prima zi – era i fric era i oboseal, dinAhabad ne-au îmbarcat într-un avion de marf, am tras un frig mare, era69 Broboade.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovvar, îns avionul la înlimea de 10 km era foarte frig i ne-au coborât tarerepede. Avionul cobora de asupra aerodromului în form de spiral, foarterepede, ca s nu te doboare. La muli le curgea sânge din nas, timpanele nule mai simi, a coborât repede, numai am coborât ne-au descrcat, în jur eratotul foarte negru, o cldur de 50 grade. Pe urm ni s-a dat ordin s rupemtoi pahoanele 70 . Ne-au încrcat pe toi într-o main de Ural i ne-o dus înbatalioanele noastre ruseti, ne-au dus într-un batalion de paštuni – armatede-a lui Nadjibullah, erau toi de peste 40 de ani, cu brbi, aveau forma lorcafenie. i nite copii de 18 ani, normal, astea au fost primele emoii. Ne-auîncrcat în alte maini i ne-au dus, ne-au repartizat prin diferite batalioane.Asta a fost cea mai mare emoie în prima zi.I. X. – Câi soldai erai în detaament?R. B. – Eram de toi dislocai în divizie, divizia în batalioane. Aa caatare eram 13 oameni.I. X. – Componena naional a soldailor? Dar acomandanilor?R. B. – Diferit.I. X. – Dar a comandanilor, ofierilor?R. B. – Ruii i ucrainenii.I. X. – Ce ai slujit în Afghanistan?R. B. – Zenicik… mitraliera asta mare care st pe main.I. X. – Descriei-mi o zi din regimul militar din armat?R. B. – Regim strict nu era. La ora 4 ne sculam, pân la orele 5 ijumtate erau chestiile proprii (te splai), la 6 i jumtate era masa, dupasta se ducea fiecare pe la lucru lui; care de reparat, care de pregtit, care laarmament. Mai mult, ziua de lucru era în alt parte.I. X. – Dar era timp s scrii o scrisoare?R. B. – Nu prea… zilele de nateri nu prea le petrecem… eraufilme… din concerte... a fost Kobzon.I. X. – Unde fceai baie?R. B. – Era baie, dei triam în cort… era baie pentru ofieri…odat în zece zile te ducea la baie… aveam cisterne mari, 60 grade decldur, erau fântâni arteziene, se pompau bine, râuri.I. X. – Ceva din obiceiurile afghane?R. B. – Relaiile cu populaia local era destul de normal… timp de6–7 ani au învat rusa, comunicam cât de cât.I. X. – Cum erau casele afghanilor, femeile?70 Epoleii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......R. B. – Pe femei le vedeam foarte rar. Le vedeam la operaii, caatare ele triau în muni. Când mergea operaia ei se retrgeau toi în muni;i copii i femei rmâneau numai btrânii…I. X. – Atunci când decurgeau operaiile comune dintrearmata aliat i cu rui, e drept c mai întâi în sate intra armataaliat?R. B. – Da, ca s nu fug…srcie la ei tot timpul a fost, pmânt arsde soare chinuit de vânturi, fr ploaie, ploaie numai iarna… se hrnescfoarte prost… diferena de temperatur acolo e foarte mare, iarna ziua la20–25 i noaptea se coboar la 0, da e un frig, e o umiditate foarte mare…broatele nu se ascund, broatele iarna se târâie…, ei practic eraudezbrcai, erau obinuii, pe nimeni n-am vzut îmbrcai, pe toi care erauacolo… au imunitate.I. X. – Ce se întâmpla cu soldaii bolnavi?R. B. – Erau tratai pe loc, în Uniunea Sovietic erau transportainumai narcomanii.I. X. – E drept c înainte de lupte se dau ceva narcotice…pentru încurajare?R. B. – Acolo fiecare avea…I. X. – …despre dedovcin?R. B. – Cineva trebuie s spele podelele, cineva trebuie s atearnpaturile, s curee lavoarele, cineva trebuie s mture… Cineva trebuia sfac lucru’ aista, pân la jumtate de an fceai cel mai negru lucru, iar adoua jumtate de an treceai la post, dup un an i jumtate de amu era mailiber.I. X. – Ce-mi poi povesti despre armata afghan?R. B. – Era o armat slab, o armat fricoas. Dac vedeau c pierdputeau s lupte împotriva ta. Mergea înainte i putea s împute în acela,asta era tactica lor.I. X. – Cum erau îmbrcai?R. B. – Puteau fi i în civil.I. X. – Corespondai cu cei de acas?R. B. – N-am vrut s-i deranjezi pe cei de acas, spuneam c lupt înGermania. Trebuia s scrii în toat ziua i te întreab ce scrii.I. X. – Povestete dac ai participat la vreo lupt militar?R. B. – Lupta dura dou–trei ore. Noi apram coloana, cred c nune mai vedeau nici cei care luptau i nici noi pe ei.I. X. – Nu-i un rzboi care ni se demonstra la televizor, cuantiere etc.R. B. – Nu, nu.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Despre botezul de arme?R. B. – Da eu nu mai in minte.I. X. – Cum se prezentau adversarii de lupt?R. B. – Nu intram în contact cu ei… nici nu-i vedeam.I. X. – Cum se comportau cu prizonierii sovietici?R. B. – Aveau un stil dur, o bun parte mureau în cariere, eraucariere unde lucrau tractoritii. Odat, cam pe la mas, când dormeam idormind i-au împucat întâmpltor, în prostie...I. X. – Dar ce se întâmpla cu prizonierii dumanilor?R. B. – Cu asta eu nu tiu, se ocupau alte servicii osabitii, juritii.I. X. – Era o pregtire special pentru bieii din Afghanistan?R. B. – Nu… în poligon puteai s te antrenezi de diminea pânseara.I. X. – Cum erau peterile din Afghanistan?R. B. – Cine deinea Salangul deinea o poziie destul de strategicîn Afghanistan, dintre nord i sud. Era Bahramul unde eram noi, în muni,da noi eram aa într-un kilak pe lâng muni când am mers seara vreo 20km. Pe lâng muni treceau oferii, dup ce treceai lanul de muni mergeaivreo 40 km i era Kabulul, adic între Jallalabad i Kabul trebuianumaidecât s treci unicul drum, din 10–20 m stau câte 6–7 soldai aa sepzea i aerodromul. Aerodromul care era în pustiu, apoi la 10–20 km stauposturi pe fiecare munte, sta un blindat cu 10 oameni, sistemul de securitateera pus la punct, cel puin era destul s ataci un post c 6 avioane stteau laveghe.I. X. – Câi soldai au murit în timpul serviciului militar dindetaamentul dumneavoastr? Ciornâi Tiulpan v-a vizitat?R. B. – Nu, venea rar, nici nu venea Ciornâi Tiulpan, încrcau într-unavion, care ducea produsele la Kabul, pe urm de la Kabul în URSS. CiornâiTiulpan era AN-26.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie i social atuncicând v-ai întors din Afghanistan?R. B. – …Integrarea a fost bun, pe urm îi dai seama c erai prost,când vii din armat simi c eti un om rupt de societate.I. X. – Combatanii din Afghanistan trebuie s aib un statutspecial în societate? Cum considerai?R. B. – Cred c nu, dar nici nu necesitm… legislaia trebuie s-iapere pe cei care sunt invalizi… dar dac ai venit sntos de ce mai ainevoie…I. X. – Ai participat la rzboiul din Transnistria?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......R. B. – Nu, eu am fost în Gguzia… în 92 eram în cursul trei lapolitehnic.I. X. – Cum considerai a fost rzboiul din Afghanistan unrzboi drept sau nedrept?R. B. – A fost o greeal politic, export ideologic, a imperiului.Afghanistanul este o ar unde îi face interesul toat lumea.I. X. – Cum apreciai atacurile americane lansate actualmenteîn Afghanistan?R. B. – Eu nu cred c va câtiga cineva acolo, eu nu tiu cinermâne în pierdere, tot populaia aceasta rmâne în pierdere, dei nici ei n-au pierderi mari, n-au nimic numai casele de locuit, ei triesc în EpocaMedieval… degradai complet… limba rus o învau din necesitatea de aface comer… cumprau de la noi resturile de la main, ceainice dealuminiu, bombele care veneau din aerodrom, se ddea nite lemne, sevedeau elemente din ele scump. Lemne nu au, nu cresc copaci.I. X. – Cum fac ei focul?R. B. – Dar nu-i nevoie de foc… ei nu fac, stau în paie.I. X. – Populaia v ddea ceva fructe?R. B. – Nu, noi dac mergeam cu coloana, dac vroiam, ne duceami ne luam, fceam nego cu localnicii care numrau cu beioare.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„...SE VEDEA PARC FAA STRÂNS LA LOC DINBUCI, PARC NU AVEA UN CORP…”Blanovschi Rodica – verioara caporalului Oncean Oleg, czut înAfghanistan. La data interviului era muzeograf. Interviul a fost realizat în 10noiembrie 2001. Caseta nr. 6/I.– Oncean Oleg (1962–1981) – nscut în 1962, în satul Taiet,regiunea Irkutsk, Federaia Rus, într-o familie de moldoveni deportai.Tatl lui Oleg, Mihai Oncean a fost deportat în Siberia ,,sub acuzaia departicipare la activitatea organizaiei antisovietice «Armata Neagr»” 71 , OlegOncean a fost recrutat pentru serviciul militar activ în 1980. La 4 decembrie1981, fiind într-o misiune de lupt, a fost grav rnit i a murit 72 .R. Bl. – Este veriorul mamei mele, se numea oficial Oncean OlegMihailovici, dar în familie îi spuneam întotdeauna Alic. Tatl lui, neneaMia, a fost deportat în Siberia, despre dânsul s-a scris în cartea Memoriei,vol. III, an. 2002. Elena Postic, efa Seciei istoria contemporan laMuzeul Naional de Istorie a Moldovei i Arheologie, d urmtoareainformaie: „Domnul Oncean Mihail (adic tatl lui Alic – R. Bl.), dincomuna Cocodeni, în anul 1950 a fost deportat în Siberia…” i care-imotivul? Iat aici îi scris: „arestat la 21 noiembrie 1950 sub acuzaia departicipare la activitatea organizaiei antisovietice „Armata Neagr”,condamnat în baza art. 54 A, Codul Penal al RSS Ucraina, la 25 ani detenieîn lagrele… regiunea Irkutsk, interdicia drepturilor civile pe termen de 5ani i confiscarea averii. Eliberat în 1960, reabilitat în 1991”. Tot doamnaPostic în cartea Rezistena antisovietic în Basarabia. 1944–1950, Chiinu,1998, p. 214 scrie c Mihai Oncean a fost deportat în Siberia ,,sub acuzaiade participare la activitatea organizaiei antisovietice «Armata Neagr»”.Am vorbit cu sora lui Alic (au fost trei frai: Maria, Leonid, Alic eracel mai mic), când tatl le-a povestit cum a fost toat istoria asta. Alic s-anscut în 1962, ei când s-au întors din Siberia Alic avea cam un an… Alic s-a nscut în Siberia… În 1979 a fost luat în armat i în 1981, peste 3–4sptmâni, i se termina slujba. Familia l-a ateptat. A fost trimis înAfghanistan printre primele rânduri. Au primit acas documentul despredeces. Sicriul din metal era acoperit cu pânz roie, de asupra avea o71 Vezi Elena Postic, Rezistena antisovietic în Basarabia. 1944–1950, Chiinu, Editura tiina, 1998,p. 214.72 Vezi Olga Cpin, op. cit.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......ferestruic, unde putea fi vzut. Sicriul din Afghanistan a fost adus de ctreun biat din satul Mrineti, tot din raionul Lazovsc, judeul Bli. Când l-auadus era un pic de zpad, nenea Mia nu era acas… a venit o main. Sevedea faa, se vedea parc faa strâns la loc din buci, parc nu avea uncorp… la mormântare mama lui Oleg l-a întrebat pe biatul care l-a condus,ce s-a întâmplat. El a spus c nu poate la moment s povesteasc, dar duppatru luni se va întoarce i va povesti. N-a mai apucat s povesteasc. Amurit exact peste o lun i jumtate. A fost o mare jale.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„NOI DUCEAM POLITICA PARTIDULUI PE UNTERITORIU STRIN”Botnari Ilie – nscut în anul 1955, în satul Rezeni, raionul Ialoveni.Serviciul militar: 1984– 1987. În Afghanistan a fost cpitan. La data interviului eraom de afaceri. Interviul a fost realizat în 23 iulie 2003. Chestionar nr. XVI.I. X. – O mic prezentare.I. B. – M numesc Botnari Ilie. M-am nscut în anul 1955, în satulRezeni, raionul Ialoveni. În anii 1974–1977 am fcut studiile în Vinia,Ucraina, la Facultatea de Mecanic, specializarea – rachete nucleare. În1984, fiind în componena armatei sovietice, m-am cerut în rile calde, înAfghanistan. În Ahabad (Turkmenia) am efectuat un antrenament de 6luni. A fost o selecie mare, din 28 am fost alei 7. În Ahabad era o cldurde 55 grade. Aici am stat din mai pân în decembrie 1984. În decembrie1984 am fost aruncai în munii Pamir. Aici am avut plcerea de a împuca,plcerea de a rmâne viu, de a-mi elimina dumanul. S ne aprm fundul.I. X. – Ce funcie militar ai avut?I. B. – Cpitan. Am avut i un caz mai special. Am avut i oîmpuctur. Un ucrainean a fost prins între pietre, tot atunci, am fost i eurnit. Mi-am pierdut cunotina timp de o lun de zile. Nu aveam bocani iera rupt totul pe mine. În pustiu am vzut acali, cobre, vulpi. Din biei70% n-au rezistat.I. X. – Ce tactic de lupt foloseau mujahedinii?I. B. – Erau dou fronturi. Unul prosovietic i altul proamerican.Când le ddeam noi un kalanikov 73 – împucau împotriva americanilor, iinvers: când le ddeau americanii armament, ei împucau împotriva noastr.Luptau dou puteri pe un teritoriu strin. Afghanistanul, în esena sa, nuprezenta nimic. Noi duceam politica sovietic împotriva americanilor pe unteritoriu strin. Mujahedinii nu ne erau dumani, dar noi duceam politicapartidului pe un teritoriu strin. Noi am fost rezolvarea politic pe teritoriulafghan, care a rezistat bine.I. X. – Ce ne poi spune despre populaia btina?I. B. – Te surprindea dobitocia, srcia lor. Apa era mai scumpdecât aurul. Cum împucau, ne puneam pe burt. O mic eroare ne puteacosta viaa.73 Automatul kalanikov (AK-47) a fost creat în anul 1947 de ctre rusul Mihail Kalanikov(10.11.1919, s. Kuria, regiunea Altai, RSSF Rusia). Actualmente, armele kalanikov se produc în maimulte modele, jumtate din acestea fiind fabricate, fr licen, brevet sau acord internaional, în 15ri.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Care erau relaiile dintre soldat i ofier?I. B. – Erau egale, la acelai nivel.I. X. – Ce ne poi spune despre droguri?I. B. – Din droguri se fcea bussines. Ben Laden a fost suprat peBush c nu i-a pltit cota pe droguri, de aceea a mers împotriva lor. El estecel mai bogat om din lume.I. X. – Existau probleme naionale?I. B. – ...Pe asiatic îl poi astupa, îi dai mâncare i tace, iar pe cei dinrile Baltice – nu.I. X. – Erau pregtii tinerii pentru acest rzboi?I. B. – Muli tineri nu erau bine pregtii de acest rzboi.Moldovenii nu erau bine pregtii. Din punct de vedere numeric îi depeaupe rui.I. X. – Cazuri mai speciale au fost?I. B. – Au fost multe cazuri stupide. Îi subminau mâna, ca s fieexpulzai. Era i vorba: Afghanistan strana ûdes, zašel v kišlak i tam isez 74 .Muli s-au dus prizonieri la afghani, au fcut bani pentru aceasta...74 Afghanistan e ar misterioas, intri în kilak i nu mai iei.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„CARE N-O FOST RNII, CARE N-O TRAS FRIC, ACEICARE O FOST PISARI ÎN TAB, DA TINERII CARE AUFOST OFERI…CÂT DE CÂT O ZGÂRIETUR TOT AU AVUT”Botnari Victor – nscut în anul 1967, în satul Saharna Nou, raionulRezina. Serviciul militar: 1986–1988. În Afghanistan a fost genist. La datainterviului era omer. Interviul a fost realizat în 12 aprilie 2001. Caseta 2/I-II.I. X. – Spunei, v rog, cum v numii i unde v-ai nscut?V. B. – M numesc Victor Botnari, m-am nscut în satul SaharnaNou.I. X. – Ce studii avei i ce ai profesat?V. B. – Am învat la Râbnia, la coala Profesional Tehnic,mecanizator.I. X. – În ce an ai fcut serviciul militar?V. B. – În 1986–1988.I. X. – În ce condiii ai ajuns în Afghanistan?V. B. – În ce condiii? Eu tiam unde m duc? Nu tiam. M-au luatdin Chiinu, m-au dus în Belgorod-Dnestrovsk, din Odesa, m-au dus cutrenul direct în Takent, din Takent (acolo am stat 2 zile i 2 nopi) m-audus cu trenul 2 sptmâni de zile spre Turkmenia. Am slujit, am fcutucebka în regiunea Marchizsk, oraul Bolotani, de ofer, apoi, de pe 7 aprilie1986, m-au luat înapoi în armat, am stat 2 luni în ucebk, apoi m-auschimbat în Herbatani… binior m-au îmbrcat, m-au înclat, ne-au datsuhoi poiok i 9 august 1986 am fost în Afghanistan. În divizie am stat douzile o prins a pocni… este un fel de arm din main… securitateantiaerian, care se speriau, care se ascundeau sub paturi, care de fric…care i cum dac n-au vzut niciodat. În ucebk ne gruzeau 75 Doamneferete… de acolo ne-au repartizat care i cum… ne-au desprit… eram 40de moldoveni, am picat, dup profesie…, am picat ca ofer, în polkul 170,nu departe de Cerikar (12 km de Kushka 76 )…Dup ce ne-au trimis înAfghanistan, primele zile, ne-a prut mâncarea nu prea bun, cldura era de50 0 … pduchii… acolo umblam în lenjerie, pducheraie, Doamne ferete,ne dezbrcam i le fierbeam. În companie îi bteau joc de noi tare, mai alesde moldoveni. Era un biat din Cantemir, el inea toat compania pe75 Presau.76 Kushka, cel mai sudic punct urban al URSS, populaie majoritar constituit din militari.Garnizoana militar „M.V. Frunze” constituia cca 2/3 din întregul teritoriul oraului.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......spatele lui, el era cel mai borzii 77 . Au prins s-i bat joc de noi, da nu aitiacare au fost sub autoritatea lui, era unul din Cercek, din Takent, ne bteau,ne puneau în locul lor s stm la post, la ora dou am fost sculai s leaducem mâncare, igri, câte i mai câte. La noi în polk erau vreo 10 BMPuri,vreo 7 tancuri, toat ziua erau în curs, unde erau ele era un fel demunte i noi verificam ca s nu fie nimeni. În toat ziua mergeam iverificam. Dar pe unde treceau ele, din Soiuz în Kabul mergeau dou evi,una cu motorin, iar una cu gaz i bandiii noaptea le turnau i ei le furaugazul, furau motorina, noi pzeam … 6 luni am fost în Soiuz, aproape, 6luni în Afghanistan, 6 luni de zile am umblat ca duhul, te trimite unul acolo,altul dincoace (starii) i am fcut un an de zile. Dup un an, cu vechime…nu teoretic, ci practic, m-am mutat în batalion. În batalion când veneacoloana noi pzeam trupele. Cam la un an i 2 luni am fost jos, apoi sus…la noi erau posturi, batalionul nostru avea 8 posturi i erau 13 biei, peschinarea mea erau 12–13 biei. De multe ori ne-au împucat, ne împucaui noaptea din lunet… se auzea aa (imit sunetul – n.n.), se auzea cumzburau gloane noaptea. Nu fumam la post, era tare periculos pentru noi lapost… prima dat când eram în batalion, primele dou luni de zile amlucrat ca ofer, eu mergeam primul, pe urm bieii, care cu gloane, care cualimente, în fiecare sptmân erai obligat s cobori jos, se urcau alii înlocul lor. Aduceau produse, ap pe o sptmân… 10–15 l cu un fel determos, ei fceau baie. Unul s-a dus i m-au pus pe mine în locul lui iedeam în locul lui. Eram 12–13 i singuri pregteam mâncarea, prima zicând primea mâncare era praznic – carne, unt, ce doream aia mâncam. Iarcând se terminau produsele mâncam varz murat. Mâncarea o gteam perând. Ne-am fcut acolo turnic… când vom merge acas s artm frumos,nu ca nite slbnogi. Bieii spuneau: cine a slujit în Afghanistan s semândreasc, cine n-a fost, s se considere fericit. În timp cât am stat la post, acolola noi erau 70 m 2 teren minat… era un fel de râp în caz de ambuscad. Demulte ori au fost ambuscade, da-i drept nu ne-au împucat. Odat un biata coborât dup ap i mi-a spus: Vichea, cred c avem o min! Când amcoborât chiar era, când o explodat era o groap c putea încpea o cru.Apoi am ezut acolo… noaptea împucau… ziua fceam ordine, fceammâncare, scriam scrisori, uneori ne aducea cu elicopterul.I. X. – Scrisorile nu le primeai rupte?V. B. – Nu, mama îmi trimetea i lame de ras. Fotografiile le-auprimit pe toate de la noi. Poate c au fost controlate, dor erau lipite. Îitrimiteam mai mult Liliei.77 Tare.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Ce s-a întâmplat cu scrisorile ei?V. B. – Scrisorile toate s-au pstrat pân în 1995–96 pân când laun pahar cu vin m-am enervat i le-am dat pe foc. Ei îi pare ru, dar de ces le pstrez, îmi aduceau aminte c am fost i puteam veni mort i lanimeni nu le-ar fi psat, nimeni nu ne înelege i nu le pas de noi… ipensie nu mai avem. În Afghanistan eram obligat de la 6 seara pân la 12noaptea s stm la post, o zi – noaptea o zi – ziua si aa am stat 2 luni dezile. Ne rmsese 13 zile pân la ordin, asta a fost în 1988 pe 16 martie, oimuri i nu oi uita. Ne-au coborât la baie i m-au împucat, m-au nimerit înspate, mi-a ieit prin trup. Mi-a intrat pe mân din luneta 772 calibru tojena 78 , acolo doar se vinde. Ei aveau arme de care vrei. Apoi am intrat înspital de pe 16 pân pe 27 martie, am fost internat în spitalul de pe loc, apoiîn Kabul. În Kabul m-au trimis în Soiuz, în Takent dou sptmâni… nuerau locuri m-au trimis în Moscova la Spitalul Militar Central. Ne-au primit,ne-au cinstit, ne-au îmbrcat în haine noi, apoi m-au operat. Am fost însanatoriu, mi-au fcut un fel de transplant de picior la mân un locotenentsuperior.I. X. – Ce s-a întâmplat cu prietenul dumneavoastr?V. B. – Când eram la polk în batalion, eu am fost în serviciul tehnic,iar el era superior, el a fost într-un post mai înalt. În 1988, eu trebuia s vinacas, iar el în 87. Noi aduceam cu maina produse, astfel într-o zi mi-aspus c trebuia s se duc dup produse pentru ultima oar dup care urmas plece acas… a plecat, dar înapoi nu s-a mai întors, din Cutuzov era…pe patul lui era pus o pânz roie i ciupicul lui i era pus Pvlache Andrei.Mare tristee a fost, biat de 19 ani.I. X. – Câi ai fost din sat?V. B. – Aproximativ 40.I. X. – De ce naionalitate erau ceilali cu care ai slujit?V. B. – Unde am slujit eu au fost 8 moldoveni, din raionul Cutuzov,Cantemir, Comrat, Rezina, Râbnia. Nu erau numai geniti, ci erau i din ceicare instalau evi, existau i anumii biei care se ocupau de convorbirile cudumanii.I. X. – Erau asiatici?V. B. – Erau, de pild, mai muli ciornomazîie 79 , rui, moldoveni,haholi, armeni mai puini, igani n-au fost, uzbeci, tadjici, turkmeni, turcimordovei.I. X. – Comandanii de ce naionalitate au fost?V. B. – Mai muli rui.78 Din echipament sovietic.79 Smolii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Soldaii erau feciori de efi?V. B. – Nu, de fapt nici nu am auzit…I. X. – Ce v spunea politrukul?V. B. – Informaii, numai în ucebk, în Soiuz, acolo nici nu se face,n-am auzit.I. X. – În ucebk ce v spunea despre Afghanistan?V. B. – Nou nici nu ne-au spus c ne duc în Afghanistan. Noune-au spus c ne duc în Republica Democrat Germania ca s facemarmata, acolo ne-au spus c zburm în Germania.I. X. – Între biei existau discuii despre rzboiul dinAfghanistan?V. B. – Un biat a spus c are acas un copil i deci nu vrea sslujeasc i l-au trimis înapoi.I. X. – Au dezertat careva din armat?V. B. – De la noi din polk au dezertat doi, un gruzin i un uzbec,care nu s-au mai întors.I. X. – Descrie-mi o zi obinuit din armat.V. B. – Când eram la post edeam acolo de la ora 6 seara pân la 12,apoi m duceam i m culcam, a doua zi dimineaa pe la 6–7 (noi nici somnnu aveam), curam armele, scriam scrisori, multe am scris, dar nu toate auajuns, ne ocupam cu sportul, ascultam muzic etc.I. X. – Au fost concerte?V. B. – Au fost: Golubâie vecera, Kaskada.I. X. – Citeai ziare, cri?V. B. – În polk – da, dar în batalion – nu, lumin nu era, turnammotorin o aprindeam i asta era lumina noastr.I. X. – Exista dedovcin?V. B. – (Ezit – n.n.) Dedovcin era, tare aspr, nu tiu în alte pricum e, dar eu rspund din partea mea… La început, la noi era un biat, tareaspru era cu ei, el cândva a fost maestru în sport – sportiv, ne punea la postîn locul lor, ne bteau, asta a fost pân ne-am cunoscut unii pe alii.I. X. – A fost cineva de la Moscova?V. B. – Nu.I. X. – Cum se comportau dumanii cu prizonierii sovietici?V. B. – Eu n-am vzut, dar din auzite: Doamne ferete! Cum secomportau cu ei, care primeau credina lor – bine, iar care nu – îi bteau, îitiau.. dac primeau credina lor tiau limba lor; în primul rând ce-i a lor,Coranul…I. X. – Erau muli care treceau de partea lor?V. B. – De obicei cernomazâe, care tiau limba lor.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Câi soldai au murit din unitate?V. B. – …prima dat când am vzut trup în Afghanistan l-am vzutpe Andrei. Era împucat în cap, când l-au adus pe el, murise…l-a adus înpolk s-i ia rmas bun de la biei, era împucat drept între sprâncene… itot batalionul a început a plânge, jale mare era… împucau din lunete dinarme, artificii din arme… l-au dus acas. Când eram la post acolo, în muni,de câte ori trece AN-12 deasupra, de atâtea ori era câte un mort… asta dacnu la o zi, la dou, dac nu la dou, la trei, dar într-o sptmân erau vreo 7mori.I. X. – Au fost muli biei rnii în polk?V. B. – … care n-o fost rnii, care n-o tras fric, acei care o fostpisari în tab, da tinerii care au fost oferi … cât de cât o zgârietur tot auavut.I. X. – Au fost disprui în unitatea militar unde ai slujit?V. B. – S-au dus, dar de unde… numai în prizonierat s-a dus, ungruzin, un tadjic din polk.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie i cea social,atunci când v-ai întors din Afghanistan?V. B. – Tare greu ne-am acomodat… i la vorb eu m-am schimbat,chiar i prietenii, i rudele mele au prins a plânge, mama o czut îngenunchi, la noi în sat în general se vorbea c n-am mân, c-s mort…lumea dac nu tie… care zice c am fugit, care c m-am vândut…I. X. – Cu autoritile ai avut probleme?V. B. – Nu… care.. unii m invidiau c am fcut Afghanul, dar aliim tiau… preedintele –ajutorul lui, mi-a dat cas în Saharna, îns maimult ru, le era ciud c-mi poart cinste.I. X. – Legislaia în vigoare apr interesele fotilorcombatani?V. B. – Nu.I. X. – Vi s-a propus s luptai în structuri speciale? În KGB?V. B. – Am venit la grup i nu…I. X. – Vi s-a propus s luptai în Transnistria?V. B. – Mi-a propus locotenentul superior Golubev, dar n-am vrut,nu c m tem, dar dac m-am fript o dat, a doua oar nu mai doresc, dinprostie nu vreau.I. X. – Rzboiul din Afghanistan a fost un rzboi drept saunu?V. B. – Da, apu aa-i drept. Era obligaia militar… ai depusjurmântul.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Dar dup ce tu te-ai eliberat, ai tras o concluzie, a fostun rzboi drept sau nu?V. B. – Gluposti… a fost o prostie. Am venit acas la 21 de ani, calic,invalid de grupa a II-a, cu ce interes? Cine are nevoie de tine? Dup ce amvenit din Afghanistan, m-am dus la Rezina, m însurasem, la domnulBurciu, primarul Rezinei, i m-am adresat s primesc apartament i el mi-aspus mie: Da voi cum ai venit din Afghanistan îndat dorii apartament! i nu mi-astat mie comod de vorbele lui, era neplcut, da de ce s nu-mi dea mie rândla apartament, am scris la procuratur i de acolo o venit acceptul i peurm m-am sfdit iar cu ei i m-am eliberat, mi-a fost scârb, totui… Dinprostie se ucideau, se împucau s vin acas. Era unul care o inut granataîn mân, multe cazuri au fost po gluposti 80 . Întreab-l pe fiecare care o fost înAfghanistan: a vrut s se duc? Da pe urm când eram în Afghanistan sespune c nou o s ni se dea apartamente, o s fim cinstii… când acolo amvenit acas i era unul la noi Tolea spunea: Pervâie dni a potom nas zabudut 81 ,fiecare îi apr interesele sale.80 Din prostie.81 Primele zile, apoi ne vor uita.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„NU TIAM UNDE NE DUC”Carasemir – nscut în anul 1968, în satul Baurci, raionul Cinari.Serviciul militar: 1985– 1987. În Afghanistan a fost soldat în serviciile de comando.Interviul a fost realizat în 28 noiembrie 2002. Caseta nr. 45/II.Malarciuc Valera – nscut în anul 1966, în oraul Bli. Serviciulmilitar: 1984–1986. În Afghanistan a fost ofer. Interviul a fost realizat în 28noiembrie 2002. Caseta nr. 45/II.Lozovan Dmitri – nscut în anul 1966, în satul Lozova, raionulStreni. Serviciul militar: 1984–1987. În Afghanistan a fost ofer, sergent. Interviul afost realizat în 28 noiembrie 2002. Caseta nr. 45/II.I. X. – O mic prezentare.C. – Carasemir. Anul naterii 1968, satul Baurci, raionul Cinari.V. M. – M numesc Malarciuc Valera, de la Bli. Anul naterii1966.D. L. – Lozovan Dmitri, am slujit în anii 84 – 87. M-am nscut înanul 1966, Streni, Lozova.I. X. – În ce an ai fost încorporat în serviciul militar dinAfghanistan i s-mi povestii despre instrucia militar?C. – Ucebka am fcut-o în Karî, Harabad, regiunea Karî. La ucebkne pregteau ca pe oriicare. Dimineaa, alergam câte oleac, peste zi aveamocupaii: la împucat, care i cum. Veterani din Afghanistan la noi nu aufost. Nici nu am tiut c ne vor trimite acolo. Ne-au trezit noaptea, pealarm i hop: La papuci biei! Singur nu tiam unde ne duc.M. V. – Eu am trecut cursul molodogo boia 82 , la poligon în Termez.Dimineaa, ca de obicei: deteptarea, mâncarea i pe urm la exerciii, laint. Am fost 7 zile în Crimeea, Ne-au încrcat un tren plin din Moldova –1800 i ne-au dus în Simferopol. O parte au fost trimii în Kerci, o parte înTheodosia, iar care au rmas în Simferopol. Dup 7 zile ne-au suit în aviondin Simferopol i am zburat pân la Bacu. Am ateptat acolo o jumtate deor i pe urm am intrat în avion i am zburat mai departe în Duambe, deacolo ne-au ateptat cu KAMAZ-urile i ne-au adus la poligon, acolo, lavreo trei km, era grani cu Afghanistanul. Dar acolo tiam ce era.D. L. – Am fcut carantina în Murmansk. Din Murmansk ne-au dusîn Gremmiha. De acolo noi înc fceam rachetele pentru Afghanistan. Amfost de trei ori în deplasare. i la urm am fost rnit. Altceva nu am ce82 Tânrul combatant.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......spune. Dedovcin la noi nu a fost, noi eram mai puin de o sut de oameni iofierul mergea cu noi în frunte.I. X. – Momentul cum ai ajuns în Afghanistan i funciamilitar din Afghanistan.C. – Am ajuns în 85, 7 ianuarie, a fost în ziua de Crciun, acolo neaprimit dedovcina foarte bine. Ne-a luat la… vatra jocului, de ce am întârziat,de ce noi am întâlnit Anul Nou în Uniune, dar ei acolo. Apoi ne-au artatunde sunt dumani mai muli, din care parte împuc. Lor le-au dat drumulacas i noi am rmas mai departe la slujb. Am slujit în spenaz, am fost înbrigada a 12-a în Kandahar.I. X. – Acolo a fost unul din cele mai fierbini puncte dinAfghanistan?C. – Erau i mai fierbini.V. M. – Am zburat de la Samarkan la Kabul i am dormit o searacolo. Prima sear am primit o bocneal în Kabul. Pe urm, a doua sear amzburat cu AN-12 83 la Bahram, cam vreo 60 km de la Kabul, în Statul-major,divizia 107. Acolo am nimerit în compania de geniti. Înainte de a veni noi,a fost o operaie militar la Panjshir. Din 65 de oameni rmsese vreo 24,au fost i cu rni, au fost i mori, unii au plecat în Uniune. Puini au rmas,noi am venit la schimb, i am completat. A trecut o sptmân i mi-auspus: Tu, Malarciuc, mergi la aciuni militare. Ne-am suit i ne-am dus de acumla Jallalabad, prima operaie militar a fost la Jallalabad, noaptea s-auînceput împucturi. Eu nu tiam toate regulile, împucturile au începutdin partea stâng, dar eu m aflam în partea dreapt, în BTR, am dat s trecîn partea ceea, ca s-mi eu poziia mea, ies afar, dar deasupra zburaughiulele, deasupra capului. Când au vzut dezii, au zis: Ian vin-o încoace, te-aisturat de trit, i-an vin-o s te învm cum sunt la noi legile. i am luat vreo dousub coaste i am îneles cum trebuie s ne comportm, dintr-o parte drept afcut, pe urm a venit timpul când mai ddeam i eu. Aa a fost legea. Amsuferit un an de zile i dup aceea am învat eu pe alii. Ceea ce te învaaici e una, dar acolo pân când nu te atingi de greuti.D. L. – Eu am fost sergent. Rachetele erau în vagoane i mainileaparte, au astupat tot. Am ajuns la grani, supraveghetori erau de acolo. Peurm noi am venit înapoi i iari la ei. Noi veneam i alii se duceau, i totaa.83 Avionul tip AN-12 ce purta i un nume de cod alfanumeric – GRUZ-200 – pentru transportareamorilor, inclusiv a celor sucombai în urma rnilor grave i GRUZ-300 – a rniilor. Mai târziu acestavion a fost supranumit Laleaua neagr – simbol al morii, dup melodia omonim a compozitoruluii interpretului rus Aleksandr I. Rozenbaum.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Întotdeauna i-am apreciat pe militarii care au fcutserviciul militar în forele aeropurtate, cum v pregteau acolo?C. – Cum? Foarte bine. Fizic ca oriicare. Trebuia s tii a te aprade cuite, în primul rând. Nu prea au fost lupte corp la corp, putea aruncacuitul la vreo dou sute de metri i nimerea direct în punct. Luptele corp lacorp erau rar de tot. Aceasta numai noaptea când eram la razii. Dar aa,dumanii tiau toate locurile, ca i cum erau acas, noi nu le tiam pe toate.Ei edeau într-un vârf de munte i împucau în noi când mergeam în muni.Venind i avioanele, nu era nimeni, ei fugeau i se ascundeau.I. X. – Descrie-mi atmosfera din Kandahar, din anul 1985.C. – Eram în Kandahar. Noi plecam în curs, ne încrcam cualimente, arme. Ne ddeau indicii pe hart, dac înconjuram o bandtrebuia s-i prindem. Era foarte greu. Se întâmpla aa câte odat c nuveneam nici câte o lun–dou, muli biei au czut pe mine, mi s-aîntâmplat c a czut un granatomët 84 la 20 m. Am avut trei rni, muli biei s-au dus din via, a fost i din cei care din prostie s-au dus, nu tiau, eraumaladâie. Special aruncau pe drumuri ceasuri muzicale, gume de mestecat leddeau la soldai, erau bacheii ceia, le ddeau gume de mestecat, dar ei dacnu tiau, le luau, dar ele aveau mine-surprize.V. M. – Hainele acelea nu se ddea voie s le pori, erau diferite boliacolo, se spunea c puteai lua anumite haine i peste un timp putea s-icad carnea de pe tine, erau diferite boli. De exemplu, umbla în zasad 85 ,întrai în kilak i gseai acolo un magnetofon, dar acolo era minat i, pleosc,i te trsnea, i edeau cu picioarele sus deodat.C. – i cu drogurile tot aa era. Veneau baistruci de aceia i le ddeaula soldai droguri gratis, care costau, le ddeau ca s-i distrug, ei nu tiau cefac, nu se uitau. i apoi picau i-i împucau, dar dac stteau în muni, eraufoarte bine informai. Ei se informau de cu zi, tiau toate coordonatele, deunde i din ce parte venea raidul, iaca din partea ceea sau de aici, ei fiindascuni tot timpul. Aveau puncte de observaie, de cu zi luau la ochipunctele, cum era, de exemplu, noaptea, când puneau ochirea. La ora doude noapte, staia începea s-i arate efectul. Aplicam 40 de muniii i cândîncepeau s împute apoi fugeau ca itarii, care i cum.D. L. – Când am ajuns acolo tiu c un ofier spunea: Aici suntspecialiti, de mic copil se înva în muni. Ne controla s nu lum nimic.I. X. – Ce mijloace de contrapropagand mai foloseaudumanii?84 Arunctor de grenade.85 Ambuscad.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......V. M. – Putea fi acolo i radiouri pirat, dar în alte limbi. Eraurspândite afie unde se spunea c Brejnev a fost ru, dar Gorbaciov e bunc vrea s scoat armata, de atâta îl socoteau pe Gorbaciov c este bun.I. X. – Relaiile dintre soldat–ofier.V. M. – Cam tot aceleai cum era cu soldatul. Dac tiai c eti maitânr, tot ce fcea dedovcina tiau ofierii. Acolo aa era acceptat. Pân la unan de zile trebuia s faci tot, ce-i spuneau ei. Dup 12 luni, se permitea s-icoi pantalonii, s-i lei musti, dar aa nu se ddea voie.C. – Nu erau reguli ca i în Uniune, de ce îi este murdar gulerul,aceasta la noi nu era. Când veneai din raid (incursiune) te mâncau ipduchii. Te ineai numai de splat, ori de ce nu eti tuns. Ce mâncam eu,mâncau i ofierii.V. M. – Odat un ofier a cerut un pic de ap, dar eu tocmai nuaveam. Dar el zice: dar pe mine nu m intereseaz, du-te i caut. Dar nu aveamunde, du-te i caut, i gata. Pe mine nu m intereseaz. La toate operaiileacestea militare când ne duceam verificam toat crarea s nu s se producexplozii. Pân la un an de zile îmi spuneau mergi înainte, du-te i caut, vreica eu s explodez. Eu mai am încolo dou luni, i nu mai vreau s risc.I. X. – Apropos, genitii aveau i câini?V. M. – Da, da. Erau pe rot, dar la mine nu erau. Era rota dedeminare care se ocupau i cu câinii, dar la mine se ocupau în rot cudeminarea i operaiunea de amorsare. Pe urm dac trebuia s lum un sattrebuia s lum cetile acestea, noi minam toate acestea.C. – La noi era înelegere între ofieri. Noi de acum singuri tiamlucru nostru. El de acum tia locul lui, dar el locul nostru. Drept c dacajungeam la staie era controlul la ap, la staie etc. Ne ddeau suhoi paiok 86 ,ne ddeau de tot. Aa probleme nu erau.V. M. – Pe urm, dup un an i jumtate de acum se schimbauofierii i veneau din coli militare. Eu, de exemplu, nu aveam nicio zvanie 87 ,eram soldat acolo, dar putea veni din coala militar, i el venea i mîntreba pe mine cum putem face s fie mai bine. Era cu un an mai maredecât mine, din 65, eu eram din 66, eram apropiai dup vârst i noi deacum eram prieteni, mie îmi rmsese jumtate de an de zile, dar el de abiavenise acolo i era ofier, dar gseam limb comun, dar când era duh, cândera tânr atunci nu te întreba i nu mai recunotea c eti zemleak 88 , c etidin Moldova sau din alt parte, aa i-i dat, trebuie s faci un an de zile.86 Hran rece, usctur.87 Grad.88 Pmântean.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Cum argumentai curarea localitilor afghane dectre sovietici?C. – Se întâmpla c mergeai din oraul afghanilor, din oraulKandahar, mergeam i mergea unul de-a lor panic, cum se spune, poate cel nu-i de nicio vin. Bieii împucau ca s se fereasc la o parte, mergea cubiciclete, el mergea înainte, la ei erau i locuitori panici. El avea magazinullui, dukan. Se uita din ce parte venea coloana. Erau pltii cu bani grei dacdistrugeau o main cu armamente sau combustibil. Mai târziu, bieii l-audepistat pe proprietarul de magazin. Fiecare soldat se ducea la el scumpere de mâncare, fr s se gândeasc c el se ocup cu aa ceva. Elîns trecea printr-un ascunzi, având arunctor de grenade. Lua arma,exploda o main i trecea drumul înapoi, bieii l-au observat, într-unsfârit. Moartea lui, cum a fost? Nu l-au împucat, ca s nu se piardgloane cu el, ci l-au pus în faa tancului s simt, deoarece când ei prindeausoldai de ai notri, tot aa îi bteau joc, ori le scoteau ochii, le tiauurechile, noi tot aa procedam.V. M. – Acolo nu cunoti care e duman. Acolo ziua e locuitorpanic. Ziua prete, dar noaptea el împuc. Nou, de exemplu, nu neddea voie s deschidem foc asupra lor, te duceau la ambuscad, mergeai inu tiai, pân când nu împuc în tine, se începea împucturile, de acumîmpucam i noi. Dar singur, ca de exemplu tu s începi a împuca pe careai întâlnit aceasta nu se permitea.C. – Dumanii erau ascuni printre acetia. Când se desfuraoperaia militar, noi ziceam: Oamenii panici s ias din kilak. i ieeau ceicare erau panici, luau oaia subsuoar i mgarul de gât, ce mai aveau acoloi mergeau afar. Dar restul rmâneau i dup aceasta se începea operaia.Artileria, infanteria, trupele de comando bombardau tot, nimiceau tot lanivel cu pmântul. Cei care erau cu musca pe cciul nu ieeau.V. M. – Ca atare aveau un fel de legitimaie. Noi am luat prizonierii erau i din Frana i din Anglia, din diferite ri erau. Aduceau totarmamentul din Pakistan, îl aduceau pe mgar, pe cai.C. – A fost caz când am împucat un cal în bucele i era cuarmament pe dânsul.I. X. – Cum v-au primit afghanii?C. – Prima dat se cam uitau într-un ochi.D. L. – Aruncau i cu pietre.I. X. – Dezertri, cauze?V. M. – În primul rând erau din aceia la care le era greu. Alii carese speriau. Acas a fost crescut într-un fel, dar acolo cu totul în alt fel i tiac doi ani ateapt, nu c un an i opt luni, dar doi ani curat chiar acolo. AiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......venit în august, în august trebuie s te duci acas, peste doi ani de zile. De ladedovcin tot putea s dezerteze, fugeau. Eu, de exemplu, am fost laschimbare pe soldai de-ai notri. Ei ddeau doi dumani pe un soldat de alnostru, atunci ei îl schimbau. Cum s se duc? Îl ddeam noi dupîntritur, eu chiar am vzut, îl ddea i acela îl ducea în partea ceea. Cândmergea schimbul acesta, nu tiai cu cine, da apoi am fost tot la convorbiritot am fost cu dumanii.C. – Au fost multe cazuri de dezertare. La noi au venit bieii, cândne-au dus deodat i au vzut c-i slut treaba, dedovcina e foarte rea….Dezii au zis: Mi biei, noi dac aveam s v lsm de capul vostru, nu avea srmân nicio vrabie, voi aveai s împucai tot delaolalt. Am auzit de la altul: Tueti cu automatul în spinare, împuc-l. Eu zic: Dac ar fi aa? Uitai c aiautomatul în spinare i pierdeau titulatura. Fugeai de mâncai pmântul.Chiar era greu, au vzut c nu are s o duc mult i pân la urm luausinguri automatul i se împucau. Alii fugeau. Iaca ne opream noaptea, deo pild, la anumite puncte, ne opream i stteam, dar el se ridica i fugea.Lsa tot. i lsa i automatul, toate celea i fugea în muni. i acolo îlgseau. El se preda singur. Au fost multe cazuri de acestea.I. X. – Ce naionaliti prevalau în armat?C. – De toate naionalitile. Noi am fost 44 de moldoveni, acolomai mult vorbeam moldovenete. Dac eram toi acolo. Am avut vreo 5 rui, ivreo 6 haholi. Restul toi moldoveni.V. M. – Mai mult fugeau acolo dintre popoarele asiatice – tadjicii.L. – La noi nu au dezertat.I. X. – Relaiile dintre armata sovietic i armata afghan?C. – Relaiile erau bune, dar când se fceau de cap, îi mai netezeam.V. M. – Ei erau cam ru pregtii. Era toat tehnica noastr, ca ataremai mult se ddeau înapoi, ddeau voie la rui ca s fac fa la operaiileacestea militare. Ei edeau într-o parte, dar mai mult lupta tot timpul armatarus.D. L. – Îi spun, populaia local aruncau cu toate celea în noi.I. X. – Cum v-ai acomodat la clima din Afghanistan?C. – Noi veneam de la grania Pakistanului pân aproape deKushka, pân în Herat, la 75 grade se ridica. Dar eu spun c-i o clduruscat, nu-i ca la noi, umed. La noi s fie aa cldur nu ai putea rezista inu prea erau ploi.V. M. – Bate vântul în muni, stranic bate.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovC. – Jos e cald i sunt multe boli. i de glbeneli 89 i de malarie, tif. La0 grade chiar dac erai îmbrcat îi era frig.V. M. – Nu prea îi ddea voie ca s-i pui acolo vaccin, c apoispunea c te dai înapoi, nu vrei s mergi la aciuni militare. Trebuia s fii înrând cu toi bieii.C. – Acolo e grea perioada când trebuie s vii acas, mai ales cândmai rmânea vreo trei patru luni.V. M. – i-i fric de acum. Dar deodat i-i tot una. Doar tii astzii totul bine.D. L. – În Murmansk, când m-am pornit, era un pic frig dar cândam venit acolo era cald.I. X. – Ce animale sunt acolo?V. M. – Eu am fcut un suvenir. Am prins un scorpion i l-ammumificat, l-am vopsit i l-am adus acas. Pe urm un nepot de al meu s-ajucat i i-a rupt ba picioarele, ba una, ba alta.C. – În prile Kandaharului erau tare multe vipere.I. X. – Atacau oamenii?C. – Dac se întâmpla aa ceva noi le împucam. Mai periculoi eraupianjenii, noaptea când veneau prin corturi. Aceia dac te muca, pestecinci minute erai mort.I. X. – Cum v hrneau în Afghanistan?C. – Hrana i-o fceai i singur.V. M. – Ce era, aceea mâncai.C. – Mâncare ne ddeau. Aveam hran rece. Pesmei, conserve. Darne duceam i noi la vântoare. Mai era câte-o stân de oi i ne maiînvârteam prin ele. Altfel ne mai opream prin dukani. Mai luam harbuji 90 ,una alta. De toate celea au fost. Numai ciree i viine am vzut acolo, darrestul, începând de la cartofi, la roii, castravei, de toate era. Ne maiopream, ne mai cumpram. Mai vindeam i noi una-alta i cumpram. Maiddeam câte o canistr de benzin, ce era. Altfel conservele acela… peterou. Unele când le destupai aveau pe jumtate viermi.D. L. – Ne-au dat mâncare din 40 i ceva, când mâncam ne frigeaîn gât. Era pâine neagr în pungi.I. X. – Dar buturic era?C. – Mai gseam noi un pic. Se mai fcea i brac. Ap nu era. Pezi trebuia s bei câte 10–15 kile de ap.89 Hepatit.90 Pepeni verzi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„NOI CEI CARE AM LUPTAT ACOLO AM PRELUNGITLUPTA PE NISTRU,ÎN KARABAH, CECENIA I ÎN MULTE ALTE PUNCTEFIERBINI...”Carp Mihail Alexandru – nscut în anul 1955, în satul Lunga,raionul Dubsari. A absolvit coala Militar din oraul Minsk, Republica Belarus, în1975. Serviciul militar: 1986–1988. În Afghanistan a fost plutonier de campanie înRegimentul 12 în corpusul 5 din provincia Shindand. A participat la operaii speciale înmuni, a activat în unitile de construcie. Actualmente: portdrapel al UniuniiVeteranilor Rzboiului din Afghanistan din Republica Moldova. Interviul a fostrealizat în 16 aprilie 2011. Chestionar nr. XXVII.I.X. – O mic prezentare.M.C. – M numesc Carp Mihail Alexandru, nscut în anul 1955 însatul Lunga, raionul Dubsari, RSS Moldoveneasc. În anul 1973 amabsolvit coala Medie nr. 3 din oraul Dubsari. În acelai an am fostîncorporat în rândurile armatei sovietice, iar serviciul militar l-am satisfcutîn contingentul armatei sovietice din Republica Democrat German. Dupserviciul în termen, din proprie iniiativ am prelungit serviciul militar princontract, absolvind coala Militar din oraul Minsk, Belarus, în anul 1975.I. X. – Cum ai fost înrolat în Afghanistan?M.C. – În Republica Afghanistan am plecat din propria iniiativ înanul 1986, când fceam serviciul prin contract ca i comandant de grup înoraul Kushka din Republica Turkmenistan. Am fost repartizat ca plutonierde campanie în Regimentul 12 în corpusul 5 din provincia Shindand.Regimentul era specializat ca unitate pentru operaii speciale în muni.I. X. – Ce comisii ai trecut pentru a fi recrutat înAfghanistan?M.C. – Pentru a fi recrutai în Afghanistan, muli pmânteni dinMoldova treceau comisia militar i atât. Ca s am onoarea s satisfacserviciul în Republica Afghanistan, eu am depus un efort imens ca purtarea,caracteristica, îndeplinirea contiincioas a serviciului, obligaiile funcionales corespund cerinelor înaintate de ctre conducerea armatei sovietice, snu am mustrare, înclcri de serviciu i mai ales înclcri administrative.Muli militari în termen, ofieri i plutonieri încercau s plece înAfghanistan pentru ca s treac prin greuti de serviciu real apropiate delupt, ca s îneleag ce înseamn rzboiul. Au reuit numai cei care insistaumai intens i mai des. Clar lucru c majoritatea au fost încorporai înc deXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovacas, de la Comisariatul Militar unde de mult se tia câi tineri trebuiepregtii pentru a fi trimii în Afghanistan.I. X. – Care au fost în opinia dumneavoastr cauzelerzboiului din Afghanistan. Dar a familiei, prietenilor?M.C. – Referitor la cauza rzboiului din Afghanistan. În primulrând, trebuie s înelegem c URSS avea grani cu Republica Afghanistani situaia de a avea la hotarele sale un regim de conducere nefavorabilpentru URSS, nu era convenabil. Fiecare om dorete ca lâng casa sa saib un vecin prietenos, cinstit i harnic, iar toate greutile s le abordezeîmpreun. Aa cred eu a fost i dorina conducerii Partidului Comunist alURSS când a observat ce schimbri pot fi în caz dac la conducereaRepublicii Afghanistan va veni Amin cu tendinele sale proamericane. i peurm, aceste dou state aveau ani întregi de colaborare la nivel diplomatic,erau strâns legate cu obligaii, contracte i, nu în ultimul rând, rugminteade a acorda un ajutor, când în aprilie 1979 a fost primejdia de a fi reprimatrevoluia svârit de poporul afghan în frunte cu regele Taraki.I. X. – Poate fi calificat rzboiul din Afghanistan drept ajutorinternaional? Aveai sentimentul c-i ajutai pe afghani?M. C. – Ofierii i plutonierii armatei sovietice înelegeau c eiîndeplinesc marea misiune internaional de ajutor i susinere a poporuluiRepublicii Afghanistan. Eu ca participant la multe operaii de lupt cumujahedinii, „dumanii” poporului afghan, pot confirma c unitile noastremilitare nu numai distrugeau, dar i construiau, reparau cldiri, coli, podurii reele electrice conectate la cele din URSS. Personal am participat laconstrucia unui cartier de locuit în oraul Herat. Dup ce am finisatconstrucia, mi s-a memorizat bine bucuria i atitudinea oamenilor de rândce ne-au mulumit i cu ce ochi ne priveau la desprire.I. X. – Exist politruk în armat? Ce spunea el sau ofieriidespre conflictul din Afghanistan?M. C. – În orice unitate militar, companie neaprat conformstatutului era câte un colaborator al Direciei de propagand i educaie,care prin convorbiri aduceau diferite informaii despre situaia în lume, înar i opinia public internaional, despre situaia politic, economic imilitar în Afghanistan. Neaprat c la aa informaii apreau diferiteîntrebri din partea ostailor, sergenilor i plutonierilor: Mai avem noi deluptat cu poporul care nu dorete s construiasc comunismul, dac ei cred numai înislam i doresc s construiasc i s triasc cum vor ei i nu cum vrem noi, adic URSScu socialismul i comunismul nostru!!! Muli ostai, desigur, nici nu îndrzneau sîntrebe despre problemele care îi frmântau mereu i numai între cei maiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......apropiai prieteni, pmânteni îi exprimau i opinia proprie fa de faptul cne aflm aici în Afghanistan cu misiune internaional special.I. X. – Au dezertat cineva dintre soldaii sovietici din unitateamilitar?M. C. – Se întâmpla c unii din ostai benevol prseau unitateamilitar i treceau în tabra dumanilor numai din frica de a fi ucii, luai caprizonieri sau vor disprea. Din unitatea noastr în perioada de serviciu aanilor 1986–1988 nu a fost niciun caz de dezertare. Au fost pierdui întimpul luptelor, îns mai târziu corpurile neînsufleite erau aduse la porileunitii de ctre locuitorii aulelor apropiate ca baci, fiind neaprat întâlniicu nemulumire i ur i când aveam posibilitatea le rspundeam cu aceeaimoned.I. X. – În ce localitate din Afghanistan ai fcut serviciulmilitar?M. C. – Provincia Herat, unde am avut ocazia s fac serviciul, nuera periculoas ca regiune de lupt, se numra cu o situaie medie, încomparaie cu provinciile Kandahari, Frahrud, Bahram din sudulAfghanistanului. Era foarte periculos s apari în piaa central a capitaleiAfghanistanului, oraul Kabul, care, în pofida obiceiului musulman, – „nuofensa oaspetele sosit în cas, oricât de duman ar fi”, puteai lejer sprimeti un glonte în spate. Se uita de obiceiuri i de ospitalitate.I. X. – Povestii-mi câteva momente deosebite din timpulefecturii serviciului militar în Afghanistan?M. C. – În primvara anului 1987, în regiunea oraului Herat,împreun cu Armata a 17-a afghan, am participat la una din cele mai marioperaii militare cu obiectivul principal de a debloca i elibera oraul Heratde trupele dumane conduse de Asyf – comandant de detaament almujahedinilor. Au fost strânse diferite uniti militare din partea noastr,tancuri, maini blindate, elicoptere, avioane reactive. Lupta s-a început peneateptate de diminea i a luat sfârit doar noaptea târziu. În aceast zi,pentru prima dat am vzut atâta zgomot, praf, transpiraie i sânge rou cafloarea de mac în primvar. Am avut de suferit i am cunoscut lucruri carenici prin cap nu-mi veneau, am vzut cu ochii mei cum se duc din viatineri, copii înc, care n-au vzut nimic deosebit în viaa aceasta. Tot atunciam vzut cum cresc i se maturizeaz bieii, cum într-o clip viaa omuluise stingea ca o flacr de foc suflat de o rafal puternic de vânt. Amsuferit i eu, am fost rnit la mâna stâng; în cap am avut o schij de min,îns am refuzat s fiu evacuat vzând c ostai ca i mine, camarazii mei delupt, nu plecau, fiind rnii aa uor ca i mine.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovS-a început evacuarea rniilor i a celor decedai numai noapteatârziu când au încetat incursiunile i s-a mai potolit lupta. E greu de orientatziua când se vede doar praful ridicat în atmosfer, clar c te orientezi greu,iar noaptea este mult mai dificil, ca s nu te observe inamicul trebuie s tedeplasezi repede i pe neobservate.În ziua aceasta am pierdut: 9 tancuri, 13 maini blindate, 16automobile, 4 tunuri de mine, 3 elicoptere din care unul MI-24; decedai: 22ostai, 4 ofieri; 30 persoane rnite. Operaia nu i-a atins obiectivul propus,deoarece Armata a 17-a afghan a refuzat s participe la „curarea”oraului, ei aflându-se la intrare în ora. Iat de ce pierderile au fostdureroase pentru c unitile nu aveau experien de lupt în ora. Înschimb dumanii au simit lovitura din plin, pierderile lor estimându-se la100 de mori i aproximativ 280 de rnii, mult armament de diferit calibru,tehnic uoar (motociclete, JEEP-uri, barabuhayce, autobuze), doudepozite mari de muniie i armament. Cel mai impresionant moment afost ziua când am avut posibilitate s particip în realitate i nu virtual la aalupt, s vd i s simt tot amarul evenimentelor din Afghanistan. Am maiparticipat la diferite aciuni militare, îns cea din oraul Herat n-o voi uitaniciodat.I. X. – Componena naional a soldailor i a comandanilor?M. C. – Umr la umr, pmânteni sau de origine din Moldova, înunitatea noastr au fost vreo 12–15 soldai i ofieri, plutonieri. Cu regret,ne vedeam rar, din cauza faptului c muli din ei nici nu se aflau în locul debaz al unitii, ci îi îndeplineau datoria la diferite posturi în teren. Unuldintre aceti pmânteni a fost Tretiacov Gheorghe I., care tare rar veneaprin unitate. Mult timp era pe poziii de lupt i operaii speciale. Des îlîntâlneam pe conaionalul meu din Chiinu – urcan Alexandru Iurie,ofer în batalionul auto al unitii militare 63743 care efectua regulat ruta dela Turugundi–Shandand–Jallalabad–Hayraton–Pul-i-Khumri – Bahram ialte regiuni. Ne întâlneam cu entuziasm i ne despream cu mult amarcontieni de faptul c urmtoarea întâlnire era pus sub un mare semn deîntrebare.În regimentul nostru erau rui, ucraineni, moldoveni, belarui,cazaci, puini azerbaidjeni, muli uzbeci, tadjici din cauza faptului c mulidin ei erau traductori. În orice caz, puteai s întâlneti mai toate naiunilefostei URSS. Tare rar puteai întâlni persoane din republicile baltice.I. X. – Descriei-mi o zi din regimul militar de armat?M. C. – Ca s înelegi ce înseamn armata trebuie s te afli încomponena ei, s simi orice micare: deteptarea la orele 6 în fiecarediminea; înviorarea, toaleta, amenajarea patului i noptierei, controlulXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......sanitar de diminea, 30–40 minute; dejunul 8:30–9:00; pregtirea de lupt,ora teoretic i ora practic – trageri din arma de foc – 3 ore; prânzul –13:00–14:00; ora personal (scrisul misivelor, lectura); pregtirea fizic(lupta corp la corp etc.); pregtirea leciilor; cina – 19:00–20:00; pregtireapentru a doua zi – 20:00–21:00; marul cu fanfara – 15-31 minute; apelul desear 21:30–22:00; stingerea. Sâmbt era zi de gospodrie. Duminic –odihn: film, bibliotec, ieire în ora pentru 4–5 ore.Astfel era în orice unitatea militar de pe teritoriul URSS inicidecum în Republica Afghanistan, aici era alt regim: deteptarea – 6:00;înviorarea (numai pentru cei ce erau în punctul de dislocaie – 6:20; toaleta,controlul sanitar – 7:10; dejunul – 8:00; inspecia de front – 9:00; pregtireatehnicii i armei personale de lupt – 10:00; deservirea tehnicii militare –11:00; ora teoretic i practic – 12:00; prânzul – 13:00–14:00; ora personal– 14:00-15:00; pregtirea pentru serviciul pe companie, în gard, cantin;instruirea efectivului ce pleac la operaii de lupt, speciale; cina – 19:00–20:00; pregtirea pentru a doua zi; pregtirea în caz de alarm; apelul desear – 21:00–21:30; stingerea, splatul picioarelor.Întotdeauna eram pregtii pentru a iei la operaii speciale.I. X. – Unde fceai baie?M. C. – În armata sovietic se acorda o atenie deosebit striisntii i situaiei sanitare în companii, uniti i tabere militare, baia ischimbarea lenjeriei de corp i de pat erau în atenia deosebit acomandanilor i a conducerii armatei. Tradiional, baia era amplasat înlocurile unde erau dislocate mai multe campanii cu efectiv. În Afghanistan,organizam cu propriile puteri construcia unor bi mobile pe bazaautomobilelor militare GAZ-66, ZIL-130 sau URAL-57. În locurile dedislocaie permanent, din scândurile lzilor cu proiectile ale sistemelor„Grad” construiam bi cu aburi. Când ne întorceam din raiduri baia eraspecial pregtit de persoane responsabile.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?M. C. – „Timpul liber”, dac îl aveam, atunci era valorificat lamaximum: scriam scrisori, fceam poze pe ascuns (s nu ne vadcomandanii), scriam versuri, compuneam i câte un cântec, se juca în nardei sah de dame, mai rar în cri. Cine dorea îi fcea i câte un tatuaj caamintire despre Afghanistan.I. X. – Ce se întâmpla cu soldaii bolnavi?M. C. – Ostaii rnii sau bolnavi se aflau în punctul medical sau setransportau din Shindand, oraul Kushka (URSS).I. X. – Exista dedovcin?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovM. C. – Cu regret, aa-numita dedovcina avea loc în unitile careerau pe teritoriul URSS i în aproape toate unitile care aveau companii deinstrucie special pentru serviciul pe teritoriul Afghanistanului. Îns ostaiicare au trecut aceast pregtire i ulterior au sosit în unitile amplasate pepoziiile de lupt, nu-i permiteau relaiile de dedovcina pentru c toi erauînarmai i aveau sarcina primordial de a asigura aprarea i securitateacolectiv a fiecruia dintre ei.I. X. – Ce clim era în Afghanistan?M. C. – Tot timpul era acordat pregtirii de lupt, modului desupravieuire în condiiile în care se aflau unitile i companiile armatei,contingentul militar, mai ales în ceea ce privete clima: dimineaa puteai sînghei de frig, spre amiaz temperatura aerului atingea maxima de 50 degrade. Se întâmpla s ne ridicm în muni i acolo s înghem de frig fiindnevoii s îmbrcm inuta de iarn, care se afla în mod obligatoriu înfiecare main blindat. O situaie deosebit se prezenta în pustiul Registan,din sud-vestul Afghanistanului: nisipul era ridicat i dus de vânt pân lasudul graniei URSS i se numea „furtun de nisip afghan”. Venea cu prafdens i temperatur înalt, forându-te s te ascunzi mai sigur la umbr.I. X. – Ce ne putei spune despre armata afghan?M. C. – Soldaii armatei afghane erau pregtii, ei parc rezistau i lafrig i la clduri mari. Trebuie de menionat c soldaii lor din copilrie tiaucum trebuie s procedeze în diferite situaii grele. În acelai timp, ei pot slase arma i s înceap a se ruga în pofida faptului c alturi se desfurauoperaii de lupt. Pentru ei namazul 91 e mai important. Ca în oricare armatsunt harnici i lenei, îns de trdare – nici nu se pomenea. Ei înelegeau c-i apr patria, ara, puteau fr fric s se arunce în foc dac li se ordona.Aceasta este latura fanatic a naturii lor.Pe mine m uimea rezistena lor fizic la temperaturi care alternaucontinuu, fiind îmbrcai atât de sumar: pantaloni albi sau gri de satin,scurt de piele, cma lung pân la genunchi de culoare gri, alb sau verdei cciul de lân care se transforma atât pentru iarn, cât i pentru var.Ostaii armatei afghane aveau inut special cu chipiu i bocanci de piele.Armamentul era de producie sovietic, puteau avea motociclete HONDAsau JEEP-uri NISAN din Japonia. Deineau i armament american, însmai rar în unitile regulate de stat.I. X. – Cum erau îmbrcai afghanii?M. C. – Fiecare osta, ofier, plutonier, angajat civil primeau înmsura posibilitii (cum îi scriau rudele) scrisoare de acas, rspundea i91 Fiecare din cele cinci rugciuni zilnice prescrise de Coran mohamedanilor.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......avea posibilitatea s-o trimit înapoi din orice regiune. Elicopterele aveauacces în orice loc de dislocare a unitilor i aterizau în orice condiii. Omare bucurie era atunci când primeam de la cei dragi i scumpi care neateptau acas, scrisori cu fotografii. Un sprijin spiritual important erascrisoarea primit i trimis cu urri de bine i sperana unei revederiapropiate.I. X. – Ai participat la lupte militare? Ofierii luptau alturi devoi?M. C. – La orice operaie militar ofierii erau alturi de efectiv, seîntâmpla c dormeam alturi împrind aceeai tend de la maina blindatpentru a ne proteja de frig noaptea în muni sau în pustiul Registan. Atuncicând noi, plutonierii Companiei a 9-a i 7-TMCP a Batalionului al 3-lea, înoperaia din regiunea Adrascan, de lâng Shindand, am fost atacai dedumani i neavând unde s ne ascundem am fost nevoii s folosim burtaunei maini blindate, iar în jurul nostru s-a format un cerc des de ostai isergeni ca dovad c nu ne vom da btui sau se temeau c vor rmâneafr comandani. Eu cred c ostaii într-adevr aveau grij ca orice camaradde arm, ofier sau osta s rmân viu i toi s aib posibilitatea de a sesaluta în viitor. Nu pot afirma aa cazuri în „armata” adversarilor notripentru c nici n-am observat aa ceva i nici nu am vzut.I. X. – Ce ne putei vorbi despre adversarii de lupt?M. C. – Mujahedinii erau înarmai bine, a spune chiar foarte bine.Aveau automate sovietice, chinezeti, automatul M-16 din SUA, diferitemodele de pistoale personale, începând cu revolverul Nagan, Walter,Beretta i terminând cu TT, care era preferat de comandanii supremi. Ceimai în vârst foloseau arma „Bazuchi” care împuca cu ghiulele.I. X. – Cum se comportau cu prizonierii sovietici?M. C. – Cum am menionat mai sus aveau i automobile de diferitemodele care le utilizau în diferite situaii, în lupt sau pentru a fura câte unosta sovietic ca prizonier. Din practic personal, ceea ce am vzut cuochii mei, eu n-a dori nimnui aa prizonierat. E greu de povestit, dar e imai greu s-i aduci aminte, s întorci clipele acelea de neuitat cândprimeam în lad sau în câteva lzi cu inscripia „ouravi – baci” corpurileneînsufleite ale camarazilor notri. Erau tiai în buci, se observa cum s-au btut joc de sufletele tinere, care nici nu reuiser s fac nimic în viaaaceasta, în afar de a crete ca un pom în bucuria prinilor i, poate, aîndrznit s-o srute pe cea mai drag i frumoas femeie, cea cu care ahotrât s mearg pân la moarte, îns aici în Afghanistan „ei” au hotrâtaltfel i au pus punct la toate planurile tinerilor ostai. Am mai gsit i ostaiaruncai în krèze – subterane în muni cu urme de tortur. Din cele auziteXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovi vzute pot spune c putea s scape viu numai acela care se convertea laislam i începea s lupte împotriva camarazilor si cu arma în mân.I. X. – Cum v pregteai din punct de vedere fizic?M. C. – Având în vedere toate cele spuse mai sus, pot s v spun cpregtirea fizic i moral întotdeauna erau pe primul loc, în fiecare cort,barac unde putea fi ocupat de efectiv, se aflau haltere, greuti de la tanc,diferite tije i alte unelte sportive pentru efectuarea exerciiilor. Înviorareaera obligatorie pentru tot efectivul oriunde te aflai (în afar de operaii).I. X. – Erau femei în unitatea militar?M. C. – În regimentul nostru din apropierea oraului Herat, cavânztoare lucra i pmânteanca noastr Maria Maximovna Dreahla, care aactivat între 1986 i 1989 în sfera de deservire a armatei. Alturi de Maria alucrat i doamna Cocoli Eudochia Petru în oraul Shindand. Nu pot spunede toi i de toate, îns femeile acestea au fost alturi de noi i la bine i lagreu. Ele organizau diferite srbtori, ne întâlneau cu pâine i sare cândveneam de la lupte i operaii speciale. Mai ales în punctul medical cândapreai i te întâlnea o fat frumoas, îmbrcat toat în alb i îngrijit lasuflet, i se fcea mai cald. i nu aveai posibilitatea s fii mai ru, mai brutal,s te prefaci în „robot”. Eu pot vorbi de femeile noastre numai de binepentru c în sufletul meu ele au rmas ca florile primverii curate i plcute.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie i social atuncicând v-ai întors din Afghanistan?M. C. – Rzboiul din Afghanistan nu s-a terminat pentru cei care auparticipat, ci pentru cei care au czut la datorie i pentru politicienii care auavut interese geopolitice în regiunea Afghanistanului. Noi cei care am luptatACOLO am prelungit lupta pe Nistru, în Karabah, Cecenia i în multe altepuncte fierbini.I. X. – Cum considerai, combatanii din Afghanistan trebuies aib un statut special în societate?M. C. – În ziua de azi veteranii notri „lupt” cu „birocratismul”, cumecanismul acesta de „nna”, „cumtru”, „liberal i democrat” i multealte puteri care în societate rar când construiesc ceva pozitiv. Adaptarea laviaa de aici nu corespunde cu ceea ce ne-au promis, c vom fi înconjuraicu înlesniri i vom fi protejai de statut. Au trecut zeci de ani de când ne-amretras din Afghanistan, iar în Republica Moldova nu s-a construit nicio caspentru participanii la acest rzboi, nu s-au fcut faciliti pentru a uuraviaa celor care s-au întors rnii, schilodii de acest rzboi. Numai dup ceau trecut în nemurire înc 2–3 mii de camarazi, guvernul a hotrât totui srecunoasc ziua de 15 februarie – Ziua comemorrii celor czui în rzboiuldin Afghanistan.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Ai participat la rzboiul din Transnistria?M. C. – În acei ani grei de rzboi din Republica Moldova de peambele maluri ale Nistrului au participat zeci de ostai i ofieri, plutonieri ipersoane fizice. Statutul special al veteranilor e recunoscut de toatsocietatea republicii noastre, în viaa cotidian ne întâlnim la fiecare pas csuntem recunoscui, îns – n-avem cu ce v ajuta, nu-s bani!I. X. – Legislaia în vigoare apr interesele fotilorcombatani?M. C. – Legislaia în vigoare apr numai interesele guvernanilor,primarilor, judectorilor i oamenilor de afaceri, iar noi, cei care am luptat iîn Afghanistan, i la Nistru, suntem numai ceteni ai pmântului pe caresupravieuim. Eu în rzboiul de pe Nistru am participat puin, ca cerceta alministerului aprrii în regiunea oraului Dubsari. N-am inut arma înmân, îns am cercetat în lung i în lat poziiile cazacilor, i schiând, amraportat conducerii Armatei Naionale. Am fost trdat de un constean dinsatul Lunga, dup ce am fost reinut de miliia transnistrean i deinut însubsolul separatitilor în oraul Dubsari 20 de zile. Atitudinea a fostînjositoare, se purtau brutal, bteau ca într-un sac de paie. Slav Domnului,am trecut i prin acest necaz. Am fost eliberat prin Hotrârea Comisiei deconciliere nou-format, cu condiia ca s nu mai apar pe teritoriulTransnistriei atâta timp cât m voi afla în serviciu în Armata Naional, înpofida faptului c prinii mei locuiesc în satul Lunga, raionul Dubsari.Aa i s-au terminat pentru mine aciunile de la Nistru.Ca i rzboiul din Afghanistan, rzboiul de pe Nistru eu nu-l potpune pe un cântar i s fac un echilibru. Acela din Afghanistan a fost peteritoriu strin, acesta a avut loc pe pmântul natal, între moldoveni, rui,ucraineni i multe alte naionaliti care n-au gsit limb comun, care aveauopinii diferite privind soarta Republicii Moldova, îns i în Afghanistan i înTransnistria soarta omului era hotrât de politicieni. Politica era cuiulîntrebrii i soarta poporului depindea de ea.X. – Cum apreciai atacurile americane lansate înAfghanistan?M. C. – Astzi, noi avem un contingent militar în RepublicaAfghanistan, astzi SUA hotrte pe ce cale trebuie s se dezvolteAfghanistanul, ea hotrte pe cine trebuie nimicit i pe cine trebuiesusinut. Acum, haidei s ne amintim, nu aa a fost i cu URSS i politicaKremlinului? i atunci americanii vorbeau în gura mare c noi nimicimpoporul afghan i c dorim s construim comunismul. Iar noi, desigur,construiam coli, staii electrice, diguri, poduri i reparam tunelurile de laSalang, unde în fiecare zi pe zigzagul drumului Salang mergeau coloane deXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovautomobile încrcate cu grâu, combustibil i materiale de construcii,Spunei-mi acum, ce au construit americanii în afar de zeci de bazemilitare, sute de oameni simpli ucii i rnii.Din zi în zi crete valoarea exportului de cocain produs înAfghanistan i aceasta e din cauz c americanii nu lupt cu efiicartelurilor, ci cu oameni simpli care sunt în cutarea surselor de trai. Eucondamn atacurile americane asupra Afghanistanului i socot c trebuie sajutm acest popor în msura posibilitilor ca el însui s aleag calea dedezvoltare, iar americanii trebuie s prseasc teritoriul Afghanistanuluisuveran.La fel i Rusia trebuie s-i retrag trupele armate din Transnistria.i nu numai cu terorismul noi trebuie s luptm, ci s consolidm armata iforele comune.I. X. – Dorii s ne spunei ceva ce a fost trecut cu vederea înprivina rzboiului din Afghanistan?M. C. – Pot aduga c i în ziua de azi politicienii notri îi exprimopinii c noi, participanii la rzboiul din Afghanistan, nu suntem eroi, nusuntem feciorii Patriei Moldova, care i-au îndeplinit misiunea internaionalpe teritoriul Republicii Afghanistan, ci suntem nite cotropitori, am învedere cuvintele unor politicieni din Moldova. Chiar dac au trecut atâiaani, totui se gsesc persoane care înc nu îneleg c istoria trebuie studiatmultilateral. Din partea celor care îneleg, i cei care au participat, i aceicare au avut de suferit (am în vedere prinii i rudele celor czui ladatorie), acest rzboi crâncen i dureros a rupt din viaa cotidian afamiliilor noastre pe cei mai tineri i frumoi, cei mai scumpi i sntoi.Oare crede astzi mama, sora, fratele i tatl celui czut la datorie în acestrzboi c feciorul, fratele trimis s fac serviciul militar a fost cotropitor,ucidea i jefuia oameni de bun-credin la ei acas? Oare poate s seliniteasc cu aa acuzaii prinii i rudele celor czui în acest rzboi? Nu!Nu cred i nu voi crede niciodat, cum nu cred în acel fapt c bunicul itatl meu au fost cotropitori ai Europei când luptau împotriva fascitilor icu ajutorul lumii întregi au biruit în mai 1945, iar mai târziu au învins iarmata japonez punând punct în Marele Rzboi pentru Aprarea Patriei.Trebuie ca toi politicienii s recunoasc veteranii rzboiului dinAfghanistan ca o categorie de ceteni ce au depus eforturi substanialepentru a nu discredita moldovenii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„NOAPTEA DUHII FUMAU CEARZ, CARE MIROSEADE LA 500 M I STTEAM GATA TOI CU ARMELE”Casiadi Oleg – nscut în anul 1968, în satul Zârneti, raionul Cahul.Serviciul militar: 1986– 1988. În Afghanistan a fost ofer. Actualmente este doctor întiine politice, profesor. Interviul a fost realizat în Cluj-Napoca, în 19 decembrie 2001.Caseta nr. 13/I-II.I. X. – O mic prezentare.O. C. – M numesc Oleg Casiadi, m-am nscut în 1968 în judeulCahul, în satul Zârneti.I. X. – Ce studii ai avut pân a fi înrolat în Afghanistan?O. C. – Studii medii.I. X. – În ce an ai fcut serviciul militar în Afghanistan?O. C. – În 1986–1988.I. X. – În ce condiii ai fost încorporat în Afghanistan?O. C. – Selecia era foarte minuioas, referitor la Comisia medicala fost mare problem, probabil ei deja tiau c nu pleac acei cu sntateaubred i chiar mie mi s-a reproat c iaca… acolo când se scria se fceaun fel de selecie i la urm am aflat c adic se scria pân la urma urmeipân treceai toate celea gotov k komande 20, adic e gata pentru comanda 20,nu tiam ce-i, am aflat când am nimerit în ucebk. Acolo se fceau instruciide trei luni i de 6 luni. Eu am nimerit de 6 luni, nu de 3 luni, dar având învedere c aveam o purtare nesatisfctoare, în armat m-au dat cu acetiade 3 luni, adic eu eram angajat în batalionul de turmovaia brigada 92 , dar nus-au ajuns acolo 5–6 oameni, din cei mai liberali, care nu prea se supuneau.De exemplu, noi veneam de la o manevr militar, m duceam în Groznâii treceam pe lâng lavoar i acolo curgea apa i îmi curgeau balele i mureaide sete… 10–15 km fugeai i când veneai spuneai: domnule, sergent, dai-mivoie s beau oleac de ap. Nu, eu atunci… m întorceam i beam ap i gata,de aceasta m-a luat la taxat…I. X. – Cum credei o fost selecie special? E corect c aanumiiicopii ai dumanilor poporului erau trimii în Afghanistan?O. C. – Am s m strdui s fiu foarte obiectiv… la mine n-a fostaa ceva…I. X. – E bun prerea de mai sus?92 Brigada de asalt.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovO. C. – Nu, nu e valabil, sigur, îi spun eu…, poate eu nu tiutot…, admit, dar nu… se punea problema c bieii europeni, având învedere c ei sunt mai detepi ca unii..., eu am observat chiar c foarte mulimoldoveni erau acolo, foarte muli c într-un moment ei mergeau încoloanele de maini, eu am fost ofer, i mergea aprovizionarea batalionuluinostru (batalionul nostru mai avea 4 subdiviziuni în tot Afghanistanul), noimergeam i aduceam provizii, chiar i crbune, lemne de la Hayraton –primul ora de la grania cu Rusia, Tadjikistanul, atunci cu UniuneaSovietic, aveau cale ferat i acolo un depozit foarte mare, acolo mergeaumainile se încrcau i plecau. Pe BTR, chiar pe maini era scris Moldova,struguri de poam. Eu, de exemplu, dac mergeam cu un moldoveantrgeam maina, ne opream: noroc bi, de unde eti, i d-mi vreo trei pachete deigri, pip, pip. M-ai sturat, voi moldovenii ai umplut Afghanul. Un cazac miemi-a reproat, era vorba de supunere, de dedovcin foarte mare, foarteputernic i noi dac eram mai tineri pe noi ne trimiteau dup igri i eu,având în vedere c aveam muli pmânteni, moldoveni, imediat rezolvamproblema, pe mine m ineau de rezerv… Moldovenii unde se duceau,îndat rezolvau totul, dac nu, îi scoteam eu din situaie… Erau 14 mainidin batalionul nostru i-i întâlneau (pe dezi – n.n.) la Tioplâi Stan, ieirea dinKabul, acolo se adunau mainile, se constituia o coloan de maini care erarepartizat. În momentul când erau 50–60 de maini, erau i coloane mari,60 i 100 de maini, atunci veneau batalioane de securitate, de trupeaeropurtate, bgau antiaeriana, dou-trei lunete, bgau ilka, un fel de tanc,dar cu patru evi, antiaeriana avea dou evi puse pe main i bgau foreleaeropurtate i ne pzeau ei. În plus ei aveau legturi i când se începea untrboi acolo…I. X. – Dac ai început despre dedovcin, v rog s-mideschidei paranteza?O. C. – Iaca eu eram în unitate, pe noi ne pregteau, aproape treiluni veneau nite rusoi din Rusia, mânau nite maini în Afghanistan.Trecând i eu ucebka acolo, clar c mi-a fost dor de unitatea dat i toiacolo ne-am salutat, atunci repede ne-a adunat zampolitul, i dai-neîntrebri, dar clar c o avut discuie în cabinet i prima întrebare care a fost?Skajite pojalusta tam dedovcina esti? Net, cito s vami, tam starii soldat daiutmlademu soldatu konfetî citobî on ne zarazilsa 93 . Cum a spus unul, în primulminut a mâncat btaie de 23 de ori… Acolo a fost dedovcin mortal…Numai m-am dat jos din avion, pe data de 10 august, la ora 11, ziua era caîn iad, o culoare galben, cu colb, nite automate roase, nite maini. i aud:93 Spunei-mi, v rog, acolo este dedovcin? Nu, cum îndrznii, acolo soldatul btrân îi dsoldatului tânr bomboane, ca s fie mai sntos.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Pastroi svini, kazlî, pidarazî, bleadi, vî cto dumaite, Soiuz? Ia vau mamu… 94 Bi,îmi tremurau picioarele de fric. Era un moldovan acolo: O, anuka, dai ciasîsiuda! 95 Acela: Da net, éto moâ pamât‘, mama podarila. Â tebe… 96 Vi Oleg, na ieceasul… da mai du-te tu… vrei pe mine s m bat… Nu tia ce s fac, repede l-a bgat în cizm, tremura, când i-a dat vreo trei picioare în spate. Mi, ca peoi… când ne-au luat la btut: suki, pastroilisi vî cto dumaite mumu zdesibudite?… 97 Nite jargoane… am murit de fric. Când ne-am dus acolo, eraun fel de paz militar i te distribuia. Au venit nite biei i ne-au întrebat:vy hotite v desantnuû? Da, hotim 98 . Cine v-a striga, s nu ieii, Doamne ferete!M-au strigat: Casiadi. Cto suka ne slîi? Da net to, â v tualete bîl 99 . Unde ai fost?La toalet? Boc vreo trei picioare. Asta era repartizarea. Pe mine m-au luat ipe aerodrom m duceau pe jos, peresîlînîi punkt 100 se numea în Kabul, undeoamenii se repartizau în tot Afghanistanul, i femei, i brbai, toi. Amluat-o pe jos, ceea ce mi-a dat de îneles c suntem undeva pe aici, întradevrRTB – Radio tehniceskii batalion. (Batalionul radiotehnic). Eu ca ofer.Azi am venit la ora 9 seara i pe la ora 5 dimineaa, aa era deteptarea înAfghanistan, iar pe main, un GAZ-76, bun, nou, ceea ce-i un plus pentruun om care vine direct acolo. Prima zi ne-au culcat, tot acolo, nu ne-au spusnimic i ne-am sculat diminea, ne-am dus la gimnastic, cum se face totnormal, când am venit repede: vse postroilisi… v umîvalinik! 101 Când ne-au luatla btaie: vî cto? 102 s-o dus s fac gimnastic, dar cine, mi, o s spele pe jos, eu?Aaun cerpak era el. Înainte de a deveni duarici, acetia care au împlinit un an dezile. Dezii care aveau un an i jumtate îi transferau la ceilali în cerpak. Înmomentul când te-au transferat în cerpak…I. X. – Povestii-mi mai multe despre aceast ierarhie?O. C. – Dup trei luni de zile am venit în Afghan, eu eram duh.Duhul nu avea dreptul la nimic… nici la via… Pe tine toi te umileau… tucdeai în dezndejde, dac erai mai slab, muli tare s-au sinucis… Duhul.Duhul trebuie s zboare, adic s faci tot ce-i spune ie, clar c nu orbete,mai aveai i un pic de demnitate. Dar duhul executa totul pân la un an dezile. În momentul când împlineai un an de zile, dar nu înainte de ai venischimbul. Eu aveam deja trei luni, mai aveam înc nou luni de zile. Acei94 Aliniai-v, porcilor, apilor, poponarilor, curvarilor, voi ce credei, c-i Uniunea? Eu pe mamavoastr am…95 D-mi ceasul, aici!96 E o amintire, mama mi l-a druit. Eu te voi…97 Canaliilor, aliniai-v, ai venit aici la cules mure?98 Vrei în serviciile aeropurtate? Da, dorim.99 Ce, canalie, n-ai auzit? Nu, am fost la WC.100 Centrul de transfer.101 Toi alinierea, la chiuvete!102 Voi ce?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcare veneau din Uniunea Sovietic de la 6 luni de zile aveau prioritate cnumai ase luni zburau… La un an de zile se transferau în cerpak, acesta eraomul care conduce, tî doljen rulit, rulii 103 s nu-l pui în situaie mare pe ded.Dedul era numit de la un an i jumtate în sus, pân la doi. În momentul încare i-a aprut ordinul, tu erai civil, te numeau dup prenume i nume duptat, de exemplu, Oleg Afanasevici. Eu când eram ded un an i jumtatepractic m duceam, nu pot spune c nu m ducem la osptrie, dar mie îmiaduceau tot ce vroiam. Cerpak-ul acesta era omul care conducea cu duhul, înaa mod ca s-i fac pe plac ded-ului… Cerpak-ul rspundea. El aranja, el totfcea. În momentul când fcea observaii ded-ul i îmi spuneau (fiind cerpak– n.n.): Oleg, acolo n-au fcut duhii, acolo… Mai mult nu trebuie s-mi spun,asta era o palm zdravn pentru onoarea cerpak-ului. El te btea pân mâinediminea, de aceea c lui i s-au fcut observaii. Îi dai seama? Unde l-aupus pe el, la ce problem! Duh-cerpak-ded-civil.I. X. – Asta-i copia unei închisori?O. C. – Este altceva îns ca idee de ai bate joc de oameni e aceeai.I. X. – Relaii soldat–ofier?O. C. – Relaiile soldat–ofier. Pân la un an de zile relaiile dintresoldai ofier nu sunt relaii, tu nu ai cuvânt. Uite la noi, de exemplu. Euprima dat am plecat în coloan, nu tiam nimic. Mai mult, filtru eraînfundat, nite vat era acolo, nu mergea i eu nu tiam ce s-i fac. Acetiarâdeau i m bteau. i eu credeam c avionul dac merge prin Kabul… Eunu tiam ce-i, iar ei nu-mi explicau, doreau s te in în stare de groaz. În oricecaz, eu aa am îneles, dar aa era peste tot. Din main a început s curglichid de la frân. Ce s fac? Nu tiam cum s-o instalez. Era un plutonier itoi în sopka ceea, da’ sopka asta-i un fel de deal. Da’ eu, pân am ajuns însopka ceea, am transpirat, m gândeam c poate îi minat. Tot la sopka ceea:Tu… duh. El fiind prezent, ofier, cel mai mare în coloan: kavo ia dogoniaiu,ia rastreliaiu! 104 A tras de dou ori, când am rupt-o…, fugeam mai ceva caogarii. Iat ce relaii pot s-i spun eu ia. Noi, fiind de acum dezi, îl bteampe unul: Spâka-sverhu 105 , spâka s zadi 106 . Spâka-sprava 107 . Sta în poziiaspâka-sverhu i intr zampolit, din Nicolaev. Aitia mai btrâni sunt în relaiifoarte bune cu toi ofierii. Da aista: treneruimsâ? Da, da tovarii, podpolkovnik.Harao, nado, nado. 108 A dus unul o sticl de rachiu i toat problema s-a103 Trebuie s conduci, condu.104 Pe cine îi ajung, îi împuc!105 Stai cu mâinile în jos i cu picioarele sprijinite de perete.106 Tu stai cu faa în pat.107 Stai în stânga108 V antrenai? Da, da tovare colonel. Bine, trebuie, trebuie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......rezolvat. Dar el nici n-o contestat asta. Da, treneruimsia… 109 Asta era înosptrie. De ce? Când mi s-a adus mâncarea, sosul nu era fierbinte, imediatpuneau vreo trei linguri de piper rou, trei linguri de piper negru, trei linguride sare, tot la vreo 150 g de cafea cu lapte i: Ia scitaia do sta, citobî tî egoskual… 110 Dar tii cum numra? 98, 99, 100. Boc! N-ai vrut? Trei pahare dupasta s bei… Asta eu am tras-o…, n-am auzit, eu am tras-o… Când intrai înosptrie lucrau numai uzbeci, uzbecii erau toi ca buctari da aitia maivechi, slujitori, se fuma cearz (un fel de buruian, în limba afghan), sevindea, noi îl cumpram la Jallalabad, acolo se vindea cum se vinde pâineaîn Cluj, aa se vindeau drogurile. La magazin te duceai frumos i cumprai,era negru i când îl rupei i te uitai la lumin strlucea, ca i sticla, i el eracu heroin... îl puneai pe mucul de la igar, deasupra, i aa ieea un fum cao satan, dac trgeai 5 fumuri, 2 zile nu tiai ce-i cu tine, aiureai. Amîncercat i eu de patru ori. Când ii igara, cu aer tragi, efectul este când îltragi cu aer, nu când ai tras aa sau chiar dac îl tragi nu strângi buzeleaa… am avut o senzaie de nervi i tot timpul m enervam i nu puteam sm stpânesc, ceilali aiureau, plecau în Moldova, vedeau o furnic i râdeau,turbau la cap, dar eu aveam o depresie i o presiune: de ce fumez, ori mienu-mi place chestia asta. Eu fumam, dar nu droguri... Dup asta aveam ofoamete de Doamne ferete, vreo dou–trei, pân le mnânci aa. Amîncercat de patru ori, apoi m-am lsat. Dar tare muli le fumau.I. X. – Dar era valabil i când se duceau în lupte militare,pentru încurajare?O. C. – Nicio încurajare, nimic. Se forma o indiferen i oneatenie fa de viaa ta, eu aa a caracteriza-o. Da, eu acum a bea vreodou votci i mai viteaz a fi. Îi pierd oamenii minile, poate i cuiva îitrebuie chestia asta. Poate i nu. În momentul când vezi c l-au tiat înjumtate i se face fric i nu te bagi. Nu cred c asta-i pentru vitejie,niciodat.I. X. – Despre operaiile militare din Afghanistan?O. C. – Îi spun deodat, la operaii militare eu nu am participat. Caatare la operaii militare participau forele aeropurtate, artileritii. Eu amfost ofer. Pe noi ne împucau, eu nu-s erou al Afghanistanului, eu suntonest, eu am mers în main, pe mine m-au împucat, eu sream, mascundeam sub cea mai mare roat i scoteam automatul i împucam…, eunu-i vedeam unde-s. Ei stteau la sute de metri în muni, unde s-i vezi?Trebuie s fii biat treaz unde te-ai duce i atunci o s rmâi viu..., o s aicopii, n-o s îmbli tu cu aiureli… Pot s-i povestesc un caz care mi l-a109 Da, ne antrenm…110 Eu numr pân la o sut, dar tu s-l consumi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovpovestit altcineva, în care am încredere… pe noi ne-au împucat, asta nu senumete operaie militar. Regimentul 345 din Bahram este cel mai lupttori mai erau forele aeropurtate din Bahram, puin mai într-o parte, eu ridicplria în faa acestor biei… cel mai lupttor regiment 101, divizia foreloraeropurtate, cândva acolo a fost Graciov, comandantul diviziei 101, era înKabul i nu fceau treab. Pe cei din Regimentul 345 din Bahram eu i-amvzut noaptea, ca guzganii, forele speciale americane primeau btaie, ddeaudar rezolvau. Jallalabad 46, fceau i aceia treab, dar 345 eu îi socot, asta-iprerea mea subiectiv, cei mai de elit, cei mai aprini, cei mai buni. Maiera înc o regiune, eu am uitat-o, forele speciale i cei din Kandahar luaubtaie în fiecare zi… acei din 56 de la eb, din Jallalabad sau pornit laoperaii. La operaii se pornea o târl foarte mare, necondus, practic era,dar era slab. Se aliniau, ei fceau spatele, da ceilali mergeau dupinformaiile de la forele speciale, ei tiau unde stau aceia sau alii. Se ridicaupân în vârful muntelui. Au luat i sau culcat i au dormit, dar duhur-ile(dumanii) sau suit pe alt parte a muntelui i cum numai sau sculat icutau sare de lmâie i când i-au luat la btaie, din 23 numai el i cu unul –2 moldoveni, parc fugeau de la ciree, când au început a ipa, apoi 2 sautrei oameni au scpat restul toi au murit. Acela de la juridic, care are plac.i mi-a povestit unul din Regimentul 345 cum i-au adus forele aeropurtate,acestea erau operaii mari, îi vedea toat lumea când se duc. Se duceau 8oameni când se ddea vertuka (vertuka este elicopterul) fceau o incursiunei spuneau: mi biei, pe crare ceea, la ora ceea o s treac o caravan de dumani,acolo au aceea, au aceea. Noaptea vertuka îi ducea i le ddea drumul, i iaca seduceau, ei protejau elicopterul i când se aezau, patru fugeau într-o direciei patru în alt parte i luau poziia de aprare, s nu ias vreun duman s-icaliceasc, dac ceva s împute. Moldoveanul ista s-a dat jos… cellalt s-aîndeprtat, s-a fcut distana mai mare, când colo iese un bur englez, opuc de asta lung. Burul englezesc avea 18 kg, costa 8 00 ruble. Cu RuslanAulev am stat alturi de el, am poz cu el în Groznâi... a vzut duh în fa,îi dai seama? S-a speriat. Ei acolo aveau culcu... numai Dumnezeu i-ascpat. Pe urm, ei mi-au povestit toate acestea, se duceau noaptea cu un felde arm cu un glonte mare... el când cade buhnete i înc la 7 metri bateîmprejur, adic ceea ce trage, pe el te aezi… când intra caravana de cmile,cu toate acestea, pe el 111 îl simeai de la un km-doi, cmilele pueau a urin(erau nite cmile nu din acestea ca de la circ), erau rpnoase i împuite.Noaptea duhii fumau cearz, care mirosea de la 500 m i stteam gata toi cuarmele, câte trei legate cu band izolatoare unul aa, dou aa se termina111 Pe adversar.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......unul se întorcea în partea asta fiecare avea câte un automat cu el. i de-amuei de acu intrau aa, unde erau, i, mi frate, sânge, carne, amestecturi, numai înelegeai ce-i acolo, iar bieii repede prin buzunare ceasuri, alteobiecte i gata, venea avionul i-i lua. Pe urm s-au deteptat când veneaavionul s-i pun în balt, îi întâlnea KGB, cei mai veseli biei, toi lacontrol încoace, le lua paralele, tot, i pe urm le ddea drumul. i iaca aaputeau s fac de dou ori în sptmân, putea i mai repede, dar puteau stacâte trei zile acolo, chiar câte o zi stteau în patrul i ateptau. Se tie toattreaba. Mai era i altceva, mergeau doi afghani, asta s-a întâmplat cu cineva.Mergeau doi afghani; unul cu bicicleta, iar altul pe jos. Era noaptea … nitesoldai, haide s-i împute i i-au împucat … când, acolo era un sac cubani. Au luat sacul cu bani i au venit, ce s fac? – Stai c este un magazinaici, ne cumprm nite aparatur, vindem, ne facem parale, iar când ne demobilizm letransportm într-un diplomat dublu, plin cu bani (afghani, noi le spuneam afoti).Uite, mi, ce pantofi rupi. Au luat bocanci noi, au cumprat aparatur: centrumuzical, cu scopul s fie transmise în Uniunea Sovietic. Erau legturi,puteau fi transmise atunci când se duceau ofierii în concediu, dar care seîntorceau înapoi, în caz contrar, gata, nu îi mai trimiteau. Peste o lun ijumtate ddeau banii înapoi, care nu au fost valorificai. Erau banii la unaul 112 , ca salariu, cu cei doi afghani mori nu-i nimic (?), dar mcar baniiînapoi. O venit primarul satului i ei de-acuma s-au învat, intrau direct înosobyi otdel 113 la osobist... Osobist-ul, cine era? Prietenul lor, securistul. Intra ivorbea cine au fost la ora ceea i… au vrut s-i pun în pucrie… Au veniti au dat banii înapoi. Erau câteva milioane. Soldaii sovietici înAfghanistan, nu toi, dar bieii care puteau s se „învârteasc”, cum se„învârtesc” i la civil, aa i acolo triau foarte bine, aveau paraua, afaceriti,eu tiu moldoveni, m-am întâlnit cu ei…, au scos de sub KAMAZ aa otorb cu bani! Ce-i mi?! Am vândut o remorc cu lemne, acolo lemnele sevând cu kilogramul, un kilogram de lemne e mai scump decât un kilogramde pâine, ei duceau lemne, îi dai paraua plutonierului i – oceni horoo, s-a dusremorca. O remorc în Salang, dar Salang când te uitai în jos i se ridicaprul în cap, trectoarea Salang (are 3000 i ceva metri), i iaca aa seîmbogea. Eu n-am fcut aa ceva, noaptea se porneau cu dou maini, larisc cu dou maini, cu remorca se duceau. Vindeau remorca, luau BTR, cuBTR-ul încrcai toi, cât îi remorca asta? Anvelopele le vindeau aparte,Doamne ferete, o mechereal, îndat îi împucau, când se vindea benzina,când se turna aa din lighene, canistre mai curgea jos, apoi afghanii cucciulile de pe jos le scurgeau i le strângeau, tot era bani, parale avem. Eu112 Sat.113 Secia special.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcând fceam slujba erau trei moldoveni: Dima Mein, Dima Sabeki i încunul, am uitat cum îi zicea, i ei erau tare mecheri, oferi buni, ce maivorb! Apoi, ei într-o zi vindeau toat benzina într-o zi cu plutonierul B.Plutonierul ias cu D. S., D.M. din urm, S. da cellalt. Erau patru, bacurile,unul dou sute, altul dou sute, pe urm dou butoaie de dou sute înmain i a rmas aceasta fr benzin a doua zi, luni. Ei bei cumagnetofoane – SONY, AIWA etc.I. X. – Despre piaa din Kabul?O. C. – Vleu, Doamne, toate poreclele mi le tiau, toi bacheii mtiau, moldovan, hahol-56, dup porecl, dup main tot, ce vrei îi spun,tot-tot. Prima dat când am vzut putani afghani, btrânii m-au atenionat:Ai grij, poate s-i fure pistolul, trebuie s fii atent. Am ateptat un ofier unminut i nici nu am observat cum mi-au furat cutia de la radiator. Au furato.Privitor la limba rus, cum cunoteau? tiau rusa la perfecie, toi-toitiau. Erau ofieri care agreau afghanii, care nu agreau. Noi când treceam pelâng unitatea noastr era duvald (un gard de lut, nu chir mare, cam 150–180), apoi ei stteau ca cioroii, aa stteau, pur i simplu. Unde-i 56? Darnumrul 56 era numrul la main, vindem mie eava aceasta sau altceva,stteau la negocieri acolo. Apoi când venea comandantul unitii: Oleg,ostanovi! 114 eu opream cu automatul împucam la 20 centimetri pe sub ei: aamai jucau, toi fugeau. i înc una. Erau i curve în armata 40, cekiste. EuropaLiber transmitea: a venit înc un avion cu 270 de curve, pentru aprovizionareaArmatei a 40-a, eu am auzit asta la radio. La noi, în Kabul, mergeau gratis,dar în Kandahar, cât mai departe, se vindeau pe bani, cu ceasul… eu le-amvzut pe toate.I. X. – Cum se numeau oficial?O. C.– …angajate ale armatei sovietice… cu salariu aici i cu salariuîn Uniunea Sovietic… Prima care venea în unitate era a comandantului, adoua era a lociitorului, a treia a comandantului de subunitate, a patra – acombatanilor. Eu am fost i am vzut, acolo era aa o vorb Za... daliKrasnuiu zvezdu 115 , i aa o i fost, care au Krasnaia zvezda… Eu am fost i amvzut…, vorbea cu acetia de la paz: bi, întoarce-te în partea cealalt, c ies, imâne la ase dimineaa iar îs înapoi. Venea ofierul i spunea: pregtete c… nicioproblem…, dar facei ce facei, dar numai s le aducei, iaca aa era treaba.Referitor la pia. Iaca un caz. Toi bacheii ne tiu, moldovan, nu tiu ce, cafraii triam acolo. Îmi trebuie o sut de mii de afghan, peste dou minuteerau: kogda vernioi? 116 Era pe încredere, vroiai s te uii la pornuh 117 , imediat114 Oprete!115 Pentru... a fost decorate cu Steaua Roie.116 Când îi întorci?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......îi ddea televizorul peste gard, nicio problem. Era un biat hahol, foartebun biat… îmi zice: Oleg, eu am s m duc i am s m îneleg s vând o cutie demain. Erau vreo 7 milioane, eu am s-o ridic aa la gard, tu când ai s vezic ei dau banii tu s-o ei înapoi i ai luat, aa era negocierea, ca în EvulMediu. Tu când vezi c eu am pus mâna pe bani, faci o rafal din automat,dai drumul la cutie i ea cade la noi aici, ei banii i mai d-i… bine, eu dupun GAZ-66 edem cu automatul… a fost odat o rafal… au fugit toi,gata, s-a terminat. Bi 56, dar s nu m bagi în „afacerea” asta, s nu ieibachei, vreo jumtate de ceas, un ceas dou: moldovan, gde 56, a cito takoie? 118Ei, o zi, dou, s-a îngroat gluma, s dea banii înapoi… ei spun la un osabist,tii ce…, Dima Sovetschii, era ajutorul comandantului: ei, 56 otdai denghi, ato mî vse… 119 Dar n-am luat, numai eu tiam, restul nimeni nu tia. Eu amscos banii de sub podele, tot tiam unde-s banii. Eu spuneam: Tolea, tebearastrelit! 120 Ai s iei în curs i are s te împute, tia îs proti tare. Da, maiduc-se ei… s-a dus, a chemat osobâi otdel, a venit un maior, acela a intrat înunitate. Eu m uit la el, i-o strâns pe toi, acela merge, eu m uit la el... Afost câteva zile mai greu în unitate pe urm tot a fost normal, pân la urmaurmei nu i-a dat banii. S-a dus acas, tot s-a întors, dar nu i-a dat banii… Eistteau peste gard da la noi erau i târfe de astea. Apoi dac stteau elebronzate, curve în costum de baie, da ei… cu nite ochi i nite urechi:devuka 121 , devuka d-mi cam (un pic) s te…f…îi aduc ceva. Repede la magazinaduce într-o pung ghea, ei de mult beau FANTA. Prima dat vidio acoloam vzut…, eu mâncam zi i noapte din mâna lor, tiam sigur c n-o s momoare. Eram încrezut pur i simplu, adic eu gseam o eav, pur isimplu, un metru i jumtate, o aruncam peste gard i el mie îmi aduceaceva de mâncat, sigur îmi aducea, ei ne puneau nume, dar noi nu-i tiam…aruncam eava i aveam o plcint i cu alâc 122 de oaie, foarte bine pregtiti o turt lung i aa i-o sucete, i-o sucete i este foarte gustoas, eumâncam… moldovan tî ne boisea 123 c-i va bga ceva? Acuma am hepatit B dinAfghan, eu dac n-am dat vreo 5 kile de sânge în coloan din lang 124 , dreptîn el i murdrie, colb, colbul în coloan era mare de la 20 centimetri nuvedeai main de main, eu aveam încredere, ei erau cinstii.117 Filme porno.118 Moldovan, unde e 56, ce-i asta?119 Tu, 56, întoarce-ne banii, dac nu...120 Tolea, te vor împuca!121 Domnioar.122 Carne coapt, frigrui.123 Nu te temi?124 Furtun.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovReferitor la asigurarea armatei a 40-a cu târfe. Venea avionul, lepunea acolo la punctul de transfer, fiecare comandant de unitate, ddea ocerere – mie îmi trebuie dou fete, îmi trebuie la Statul-major, i îi trebuie ipentru alte necesiti. Eu am scos vâvod 6 polkov 125 , a fost în august 86, dupcum a zis Gorbaciov, n-o fost niciun vâvod, a fost dembelul care o ieit afari o ieit pe maini de astea, toate cele mai hârburi, am scos i eu hârb pânla Severnâi Konduz, de acolo s-a suit un dembeli, filmau CCN c au ieit 6polkuri. De fapt n-au ieit, c noi acolo din Severnâi Konduz ne-au adus cuavionul în unitate. Pe noi ne-au întors înapoi, au ieit numai demobilizaii,au ieit ca soldai de rând, dar el demult era demobilizat i noi ne-am întorsînapoi. Îmi spunea colonelul, eu am fost vreo trei luni la el ofer: S-a rezolvatdou c…d s ne ducem s le aducem. Eu m-am dus cu maina i le-am adus…prevalau rusoaicele, moldovence mai puine. Le-am adus pe toate, eu atuncieram ocupat cu vâiezdurile 126 , cu maina, eram ofer. Mergeam minim 200km, schimbam 8 perechi de pantaloni pe var, la mine pur i simplu secrpau pantalonii. Slavic de-acum o f… colonelul a f… i serjantul, caredovedea… de altfel biatul avea mâini de aur, se pricepea la toate celea. Eraun biat din Vorotei care în dou luni de zile a învat limba român. L-amînvat cum se conjug verbele, avea capaciti. Dar de la ce s-a luat? Cântala radio Suruceanu 127 . Eu stteam i ascultam, el zice: Uite mi, cum cântitalienii! Veaceslav, acetia îs moldovenii! Ba, nu. Veaceslav, …nu-mi cunosc limbamea? Dar el deodat m-a atenionat: Tu nu eti moldovean. Tu n-ai accentmoldovenesc. E adevrat c vorbeam bine rusete. I-a plcut limba i a învat-o, foartemult i-a plcut. Chiar i acum mai înjur moldovenete. Mi Slavic, tu înc n-ai uitat: nu bi, cum s uit? Moldovean Liviu s-o îmbolnvit de diabetzaharat, avea 9%, l-au dus în Moscova. Se ducea avionul în Takent, toibolnavii îi duceau în Takent, scalipel îns era avionul TU-154, care se duceadirect în Moscova. Nu vreau s m laud, c nu-i bine s te lauzi, dar eu amintervenit pe lâng eful Terapiei s-l duc pe Liviu în Moscova. El se ridicaîn clcâie i chica jos era b, dac îi plesneai o palm cdea jos mort. i elavea o hahluk i o... Era sekretnaia sveazi 128 i avea cabinetul lui, eraaparatur supersecret…, foarte muli au czut aa în armat se duce unul ivin trei, cu lepre de cele bune. M strdui s fiu foarte obiectiv, nu m temde nimic… de loc nu m tem de nimeni, adic eu m strdui s fiu foarte125 Evacuarea a 6 regimente.126 Ieirile în curs.127 Ion Suruceanu (09.09.1949, s. Suruceni, r-nul Ialoveni, RSS Moldoveneasc), interpret de muzic deestrad.128 Transmisiune secret.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......obiectiv. Au venit aitia de la revista NOI, din Cluj, c numai s-a deschisdemocraia i eu am dat interviuri câte vrei, eu am fost i tiu.I. X. – Andrei Saharov spunea c au fost folosite armeneconvenionale în Afghanistan, este corect?O. C. – Nu tiu, nu pot spune de arm bacteriologic, dar tiu, mise pare c-n 84–86 plecau acas, se mobilizau dou avioane de Shedand (oregiune din Afghanistan), noi spuneam Garbatâi-270 de dembeli la bord iacetia, afghanii cu Stingerul, au furat 2 avioane, unul sigur c a czut înShedand, dar unul nu tiu, dar dou avioane au czut, iar ruii s-au învatminte i a început bomba de tensiune – se arunc bomba, un 1 km² mretetensiunea foarte mult i când se stinge înapoi o micoreaz foarte mult,omul rmâne…I. X. – Povestii-mi despre armata aliat?O. C. – Era interesul proprietii private. eful Statului-major alarmatei afghane avea pmânt la minele lui Ahmad Shah Massoud, care erainamicul numrul 1 al armatei sovietice. Conform tradiiei, primul trimiteaom special care ddea 10% pentru lucrarea acestui pmânt. Au fost relaiide proprietate privat, care a prevalat proprietatea colectiv; or, sovieticii n-au îneles acest lucru pân la capt. Ei au îneles una: aflându-se la putere,trebuie s conduc, iar ruii urmreau altceva – colectivizarea, ceea ce aufcut Stalin i Lenin, pentru a ajunge la socialism.I. X. – Despre Ciornâi Tiulpan i atacurile duse de americaniîn Afghanistan?O. C. – Ciornâi Tiulpan era un avion… asta a fost o denumire.Rozenbaum o venit la noi. Eu am fotografii în care cânt… Practic Al.Rozenbaum a fcut mitul acesta cu Laleaua neagr. Noi ca atare, afghanii, dela el am aflat. Pân atunci eu n-am tiut de aceasta. Era un avion gri, catoate AN-12. Diferena dintre ele era c AN-24 avea dou motoare maimici, dar AN-12 avea dou motoare foarte mari cu patru motoare.I. X. – Ofer-mi sugestii pentru lucrare?O. C. – Profesorul mi-a zis: cum va iei din stilou.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„SUNT TARE ÎNAPOIAI, DAR CA MILITARI SUNTFOARTE BINE PREGTII”Casian Alexandru – nscut în anul 1967, în satul Crpineni, raionulHânceti. Serviciul militar: 1985–1987. În Afghanistan a fost conductor-mecanic,operator. Interviul a fost realizat în 5 mai 2003. Caseta nr. 53/II.I. X. – O mic prezentare.A. C. – Casian Alexandru. Nscut în anul 1967, satul Crpineni,raionul Hânceti.I. X. – În ce an ai fost încorporat în serviciului militar dinAfghanistan?A. C. – Am fost încorporat în anul 1985, la 28 octombrie. Lainstrucia militar fceam câte un mar în fiecare zi, 15-20-25 km. Fugeami înapoi. Fceam gimnastic în fiecare zi. În primvara lui 86, dupinstrucie, eu în primul rând am slujit ca mecanic-conductor, i operator, înechipaj erau 4 persoane.I. X. – Când ai aflat pentru prima oar c vei efectuaserviciul militar în Afghanistan?A. C. – Era datorie ca s apr hotarele.I. X. – Nu v-au pregtit treptat?A. C. – Nu. S-au ales. Care s-au dus în Cuba, Germania, în comanda200. Ne-au adunat tot zvodul i ne-au trimis în Takent i acolo am trecutzvodul în corturi, avionul a venit noaptea ne-a încrcat i ne-a dus în Kabul,de la Kabul ne-au repartizat care i unde. Care în Shindant, care în Herat.Eu am fost repartizat în Shindant. Erau vreo patru-ase, dar acolo erau maimulte puncte noi eram vreo opt maini, pe zenitnaia 129 . Ne-am apucat deserviciu, noaptea eram pregtii pentru operaii militare, veste antiglon,care aveau vreo 35 kg, masc antigaz, 3 rezerve de gloane, automatul islujba câte o jumtate de noapte, dac vrei câte dou ore. Intram la ora 7 iieeam la ora 1 de noapte. i de la ora 1 pân la ora 5. M odihneam, a douazi dimineaa eu nu mai aveam când s m mai odihnesc. Iari pregtetemaina i fii gata pentru alarm. În Turgundi am dus o main i am fost înFargul Vechi, am fost pregtit de lupte. Acestea se numeau curse. Se maiîntâmplau chestii din acestea când ne trezeau dup alarm de lupte. La unkm-doi era câte o main, eram pregtii de operaii militare. Acolo maipzeam i o coloan militar care coninea echipament militar, mâncare sau129 Antiaerian.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......medicamente. Aceasta era funcia noastr. Maina, pe care am slujit eu, erapentru observaii militare.I. X. – Era foarte bine dotat maina!Voce neidentificat – S-a întâmplat c din avion trgea în ai notri.A. C. – Poate au fost date coordonate greite. Am fost bolnav i deboala Botkin 130 . ...Prima dat dormeam în toate colurile dup main, darpe urm îmi era tot una. Ori am s scap, ori nu am s scap. Era un sistemde siguran foarte bun. Noi aveam un punct de securitate i mai departe altpunct cu divers echipament. Doar aerodromul era pzit. Deodat ne eracam fric, dar pe urm ne-am mai dat. Noaptea împuc. A zburatgloanele: dac nu m-a lovit, dac da… Dumnezeu cu mine, voi mai tri saunu. i iat frica aceasta am luat-o cu mine în spital. Din 94 pân acum doiani de zile am stat la Codru. De construit m construiesc, statul ajutornimic nu ne d. Statul numai s ia, dar de dat nimic nu d.I. X. – Ce tactic de lupt foloseau dumanii?A. C. – Dumanii numai prin muni edeau. i ei cu rachete deacolo lovesc. Ei edeau prin toate borile, ei poate c aveau i crri înmunii ceia, nimeni nimic nu tia. Razia la noi aa se fcea. Era un fel despenaz el se arunca cu avionul, cel mai greu la aceia le-a fost, la grupul decercetare. Lor le era cel mai greu. Ei tiau c vine o caravan. Poate c petimpul acela se mai ocupau i cu drogurile. Dar nimeni nimic nu tia ce sepetrece. Aceasta nu c lupt cu Uniunea Sovietic, dar ca atare UniuneaSovietic îi apra hotarul de sud al rii, dac nu intra Uniunea acolo, intrauamericanii, dar dac intrau americanii grania de sud era s fie aprat slab.De atâta erau nevoii ruii s introduc ei armata acolo. Toat politicaaceasta eu nu o tiu. Dar câte ceva acolo ne-au informat. Acolo aveam politzaneati 131 . Era un instructor politic, chiar i al companiei ne-a fost,Malinoski, a fost un brbat de treab, un foarte bun psiholog, era ca un tatacolo. Sunt alii care îneleg altfel. Mai întâi mergea spenazul acolo. Eiddeau anumite coordonate. Eu trebuia s merg cu maina, dup alarm.Am închis trapa, i comandantul îmi spune s merg în stânga i în dreapta,iar înainte mergea tancul special pentru mine, eu trebuia s merg numai peurmele tancului. Nu trebuia s m abat cu nimic de la urm, era foartepericulos. Chiar dac clca pe o min, aceea exploda i urma era curat, iiaca aa toate mainile mergeau. Dar noi pzeam, ca atare i tancul. Datoriamea era s pzesc aerodromul. Eu am fost în Herat.I. X. – Povestete-mi ceva despre armata afghan?130 Hepatit virotic.131 Instrucie politic.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovA. C. – De stimat ne stimau pe noi, dar tii în ultima vreme politicaceea a lor. Ne întâlneam cu ei bacha, bacha. Aa i ne numesc pe noi bacha. Însensul c voi suntei copii mici i nu tii unde ai venit i cu cine avei deluptat. La americani tot aa li s-a spus, voi nu tii unde ai intrat. Ei nu vorface nimic. Ei au intrat într-o parte i ies pe alt parte. Noi zicem c sunt oar înapoiat. Da, sunt tare înapoiai, dar ca militari sunt foarte binepregtii. La operaii militare trebuia s participe i armata afghan, tot cuaceeai tehnic ruseasc pentru c ei erau înarmai cu aceeai tehnic, maiaveau ceva tehnic din Pakistan.I. X. – Saharov vorbete despre arme neconvenionale înAfghanistan?A. C. – Nu am auzit de aa ceva, dar tiu c toi bieii care au fostacolo nu am vzut unul sntos. Poate aa la unul organismul e maiputernic, dar absolut toi sufer de ceva boli. Cât am fost la Codru 132 latratament, timp de 24 de zile, unde se trateaz de boli neurologice, acoloerau câte 10–15 biei, dar anul împrejur i înc erau nite secii stricte caregim. Eu ce s fac, dac aa mi-a fost soarta. În loc s stau acas, s plec laun serviciu, ca s fac un ban pentru un copil, trebuie s-i bag înmedicamente.I. X. – Relaiile dintre ofier i soldai?A. C. – Ca i într-o familie: ofierul trebuie s-i tie psihologia lafiecare om, nu au fost cazuri ca s ne prea pedepseasc, mcar c eu suntmoldovean i altul de alt naionalitate. S-a întâmplat câteodat c ne-auîmbrcat i în ozonka, un fel de costum împotriva armei chimice,combinezon. Avea vreo 50 kg i trebuia s reziti la 50 grade cldur. Acolos-a pierdut un biat din Tadjikistan.I. X. – Povestii-mi despre dezertori?A. C. – Era unul care se inea mai tare i nu vroia s spele labuctrie. Mie dac îmi pica s spl la buctrie, chiar dac eram ded splam,pe biatul acela când l-au pus s fac curat la buctrie el nu a vrut s fac.A fugit la o gunoite de maini. L-am gsit peste o zi. Noi credeam c-iîmpucat, dus, luat. S-a mai auzit de aa cazuri. Putea pleca în ora dupcumprturi i a trecut o main, i-a pus cuitul la gât i l-au luat. L-aucutat vreo patru zile. Aa dezerta. Dar cum se întâmpla? Apoi am fostpedepsii c noi l-am impus la aa pas. Dar ostaul e osta; nu te pot vârî petine sau pe acela. Dar ce am avut de tras am tras i pentru el, nu am fugit.I. X. – Relaiile dintre soldai, cum erau?132 Spital Clinic de Psihiatrie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. C. – Ne înelegeam foarte bine. Am slujit cu doi bieibasarabeni; unul din Cantemir, iar unul din Floreti. Acolo erau tare mulimoldoveni, ucraineni… ceceni. Dar cel mai mult slujeau asiaticii imoldovenii. Rar era vreunul blond, cam toi erau mai negri. Armata estearmat i trebuie s asculi, când este cazul, trebuia s-i speli i o oset, ohain. Te punea s fie clcat, splat... Btaie mai mâncai în ucebk de lasergeni. Trebuie. De ce eti osta? Trebuie s treci i prin acestea.I. X. – Au fost prizonieri?A. C. – Nu, prizonieri la noi nu au fost.I. X. – Cum v hrneau în armat?A. C. – Ne hrneau normal. Mai mult mâncare rece. Din parteaapei, era ap, dar trebuia fiart. Acolo erau rspândite boli infecioase,fiecare soldat trece i prin hepatit, care prin tif, care i cum. Acolo e icldur, acolo e i musc. Dar i prin aer se pot rspândi. Când ne duceamundeva în deplasare luam mâncare rece. Acolo era o buctrie pe roate. Seservea ciorb, terci, o can de ceai. Noi foloseam ceai din spini de cmil,acest ceai, poate i din multe te scpa, nu permitea bolilor s se dezvolte.Trebuia altfel s bei ap fiart. Era ceai, dar se ddea cu poria.I. X. – Ce fceai în timpul liber?A. C. – Mai scriam câte o scrisoare i mai mult trebuia s pregtimmaina, pentru operaii militare. Era puin timp liber. Depinde i cum erammobilizai.I. X. – Filme, concerte v artau?A. C. – A fost odat un concert unde a interpretat Iosif Kabzon, afost în 87. Dar filme cum s-i spun... Televizor era, dar la noi totul era pemotoare, când i cum dac mai aveai timp liber, dac nu… Dac veneam istteam câte 7 ceasuri la schimb nu-mi mai era de film. Doream mai mult sdorm. Dup 4–5 ore trebuia iari s m trezesc i s verific mainile. Eu îlduceam pe comandant. Îi învam pe unii tineri. ...Era unul din Asia. A ieitdin main a scos inelul la grenad i i-a rupt trei degete. Vroia s se ducacas. El credea c acolo e la m-sa acas. E drept c l-am susinut noi c vafi biat bun. Unul s-a împucat în picior. Dar unul, tot din prostie.Automatul era încrcat. Noi întotdeauna le aveam pregtite. Atunci sepermitea s tragi. Dac am zis: Stoi, kto idet? i nu a rspuns. Stoi, streliatbudu. Eu gata puteam trage, dac nu rspundea. Acolo nu are cine veni.Dac e un comandant de-al tu, el trebuie s rspund. Era comandantul,acela, acela.I. X. – V-ai acomodat la clima de acolo?A. C. – Nu-mi vine a crede c se poate acomoda cineva la peste 50de grade cldur. Noi aveam o cistern cu ap. Aa, îmbrcai, ne udam, iXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovpeste o or eram deja uscai. Ziua nu puteam dormi. Pân se mai uscalenjeria, mai dormeam ceva. Beam mai mult ceai din spini de cmil. Numaicmila îi mnânc, dar noi fceam ceai.I. X. – Ce-mi poi povesti despre populaia civil?A. C. – Am stat de vorb cu afghanii care erau în armat. Când secstoresc, ei se ocup, mai toi, de comer. Aduc marf din Pakistan. Sevindeau ceasuri, pixuri.I. X. – Drogurile erau rspândite în cadrul armatei sovietice?A. C. – Erau biei care le mai încercau.I. X. – Era un viciu sau altceva…A. C. – Alii chiar le foloseau, ca s nu le fie fric. Care i cum. Eleînainte i în Uniune erau rspândite. Care a vrut s-a ocupat de ele, ali – nu.I. X. – Ce forme de protest împotriva rzboiului erau?A. C. – Aa împotriva rzboiului nu au fost. Armata este armat.Era Uniunea atunci. Dac te-a chemat în armat f-i datoria. Fiecare brbattrebuie s slujeasc, trebuie s treac armata. Te mai îmbrbteaz… Ceputeai s faci? Dac ai nimerit acolo, nu puteai s faci nimic. Aa mi-a fostsoarta. Noi ne-am fcut datoria noastr.I. X. – Cum v-ai integrat în societate?A. C. – Când m-am întors am fost spitalizat timp de 10 zile. Amtrecut un curs de lecuire. tii care era deviza noastr când veneam. S lumcâte o crmid din Afghanistan i s-o purtm în valiz, când vom veni însocietate s o punem pentru c noi am trecut prin multe i tim a ridicasocietatea, a o pune la locul ei. Asta era o deviz pentru fiecare biat carevenea din Afghanistan. În 85 – 86. În 87 am venit. În sat, în loc s majute, îmi luau i ceea ce mai aveam. Chiar conducerea din Crpineni nu aregrij de aceti biei, nu suntem chiar aa de muli, suntem 12, unul chiar ai fost mort din sat, l-au adus mort de acolo. Ne poart mult pe drum.Acum dac nu dai, nu te pun pe picioare, nu-i face nimic, se uit la tine…Am fost în Siberia vreo doi ani i jumtate. La rui altfel este privit omul.Sunt parc mai clduroi. Aici în Moldova nu-i nicio stim. Ne-au mairedus din privilegii. Dar când în Transnistria, haide-i biei, dar cum sucid în frate-meu? Ar fi un rzboi fratricid…Momentele când am ajuns în Afghanistan i când am revenit au fostca o bomb. Nu tiam, am s ajung în Rusia sau nu, dar când am ajuns nutiam, am s triesc sau nu. Azi trieti, dar mâine cine tie ce va fi, aa-iviaa. Aa mi-am fcut datoria de osta, de om pe faa pmântului, ctrear. Dar ara ctre om nu i-o face.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„AM AVUT FRIC PÂN A MURIT CEL MAI BUNPRIETEN AL MEU”Cazacu Vasile – nscut în raionul Edine. Serviciul militar: 1980–1982. În Afghanistan a fost mecanic-operator în uniti speciale, serviciul de paz laaerodrom. Interviul a fost realizat în 18 noiembrie 2002. Caseta nr. 31/I-II.Gudali Iurii – nscut în anul 1960, în satul Molocii Mari, raionulRâbnia. Studii: Universitatea Politehnic, Catedra militar, Facultatea deElectrofizic, Catedra militar, specializarea: artilerie. În Afghanistan: 1985–1986.A fost ofier în serviciul de reparaii a arsenalului militar. Interviul a fost realizat în 18noiembrie 2002. Caseta nr. 31/I-II.Usatâi Mihai – nscut în anul 1961, în oraul Chiinu. Serviciulmilitar: 1979–1981. În Afghanistan a fost soldat în unitile de transmisiune.Interviul a fost realizat în 18 noiembrie 2002. Caseta nr. 31/I-II.I. X. – O mic prezentare.V. C. – M numesc Vasile Cazacu, sunt de prin prile nordului, dinjudeul Edine. Am slujit în infanteria de desant, mecanic, operator. Pân ada jurmântul nimeni nu a tiut de Afghanistan. Am fost îmbrcai în maimulte forme. Când am slujit eu se numea brigada morilor. M aflam laînsoirea coloanei, la operaii. Am fost de dou ori închis, am fost pedepsit.Una tiu de ce, l-am, btut pe un ofier… am fost închis pentru zece zile…Au venit cineva dintre superiori, de faa la ofierii superiori trebuia s dmonoarea, dar când eram numai între noi ne ziceam camarazi. Rar cândspuneam: tovare cpitan. La noi era fcut aa c la poalele munilor sescurgea râul Kabul, totul era betonat…I. X. – Ce tactic de lupt se folosea?V. C. – Basmacii tiau foarte bine teritoriul. La ei serviciul decercetare lucra foarte bine. Noi pân auzeam, pregteam, dar ei puteau facei contra informaii. A fost un rzboi civil. Numai c noi ne-am vârât acolo.Ei se bteau între ei.I. X. – Era dedovcin?V. C. – Nu prea era, dar toi ne tiam locul nostru.I. X. – Cum erau fetele la ei?V. C. – Erau mai mult cu parandja. În Kabul erau. Umblaustudentele, dar aa deschis – nu. La fa sunt frumoase, dar cum poi s ovezi dac-i în parandja? Chiar dac dezgoleai s vezi ochii, ceea ce nu sepermitea, ea astupa gura. Eu am fcut armata în Jallalabad, acolo sunt muliindui, femeile umblau cu faa deschis. Chiar dac se ddeau în armata lorXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovputeau s poarte haina, dar aceasta nu o schimba. Indiencele celea umblaumai vopsite. Dup cum se spunea, ele sunt frumoase pân cel mult la 30ani. La ei partea feminin nu are nicio valoare. Pentru ei lege nu exist.Când pzeam aerodromul, dar acolo aerodromul era pzit de afghani, darpe prima linie eram noi. Erau magazine acolo, dukane. Dac le abtea s seduc acas, plecau, dac le abteau s fumeze droguri, fumau. A fost un caz,am trecut pe lâng el i tiam c era la post, dar m uit – nu-i. M-a invitatun prieten la el. La ei era fcut un bordei, întotdeauna stteau acolo. Eibeau un fel de ceai i edeau cu luleaua ceea lung. Noi pândeammomentul, ei aveau bomboane, noi le furam. Am fcut doi pai de la postdar unde s-a ascuns el, nu am idee. Am simit c mi s-a înfipt ceva în spate.El tot avea automat de al nostru. Multe îi poate veni în cap. Era cam la 25m de prima linie, cât am mers eu. Dar ce s-a întâmplat? Acela a fumat i avrut ca s m sperie. Dar nu-mi zice s ridic mâinile în sus. Dar el aveaplcerea c m-a reinut… am luat automatul… L-am btut mr. Am scpatcu aceea c el era drogat.I. X. – Au dezertat cineva?V. C. – La noi, nu in minte, dar nici nu aveai unde s fugi.I. X. – Au fost cazuri de prizonieri?V. C. – Nu. …erau acolo dar nu aveai ce strânge, împucai tiai,mai în scurt i-au btut joc. Gurile despicate, ochi scoi…I. X. – Cum se manifest acolo frica?V. C. – Am avut fric pân a murit cel mai bun prieten al meu, cucare am fcut ucebka. Pe urm, când mi s-a spus c el este mort, vreau sspun drept c mi s-au tiat mâinile i picioarele. Aceasta a fost în mai–iunie,cam aa ceva. A fost împucat aproximativ de la 20 m. Acolo dac seîntâmpla c maina s-a defectat trebuia s o dai în prpastie i s mergi maideparte. Ei întotdeauna aa fceau atacul. Unde socoteau ei locurile celemai bune. Cam 30 km de la Jallalabad pân la o carier, noi o pzeam pânla Platin…M. U. – Usatâi Mihai din Chiinu, nscut în anul 1961. Am fcutserviciul militar în 1979–1981.I. X. – Ai fost printre primii soldai care au fost înAfghanistan, cum v-a întâmpinat populaia btina, cu flori?M. U. – Nu am putut fi primit cu flori pentru c am fost azvârlit cuavionul. Ne-au adus pân în Kabul.I. X. – Ai participat la luarea palatului lui Amin?M. U. – Eu nu am vzut timp de 25 zile ce s-a fcut acolo. Doar peplapume am dormit. Am luat zpada i am dormit pe ele. Cel mai interesantlucru a fost când s-a deschis avionul din urm, eram peste 400 de soldai.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Eu dac nu am vzut în viaa mea muni. Am fost dou luni în Tiraspol, 2sptmâni în Termez, acolo nu am vzut muni, eu nu am ieit dup razaoraului. Cel mai impresionant a fost când s-a deschis coada avionului, amvzut munii albi, cu zpad, prima dat în via am vzut munii.Împrejurul avionului erau partizanii, fiindc noi schimbam partizanii. Unavion venea, când eram 400 veneam i patru sute încrcau i-i aduceauînapoi. Dar nou ne spuneau c-s partizani, dar noi nu puteam înelege cefel de partizani, uniforma fr epolei, fr nimic, el e tat la trei patru copii,la 5–7 erau, fiindc îi luau la 10–25 zile. Pe urm noi am ajuns acolo, pe ei i-au adunat din Termez i noi nu puteam înelege care-i duman i care-isoldat de-al nostru. De acum ne-au spus c suntem în Kabul.I. X. – Dar scopul militar l-au spus?M. U. – Nu l-au spus. Ne-au spus-o foarte interesant. Ne-au spus cmergem în Sectorul militar din Turkestan pentru efectuarea serviciuluimilitar. i înc ne-au spus în Tiraspol c plecm la instrucie, i atât. Dar neauspus c plecm în Afghan înc în tren. Fiindc am mers din Tiraspolpân în Termez 7 zile. Erau foarte mici opriri 10–15 minute. Peste tot erasemaforul verde, de urgen. Din toate prile Uniunii Sovietice atunci neaustrâns.I. X. – Care era starea psihologic la momentul respectiv?M. U. – Deodat nou ne-a fost tare greu. În primul rând frica înfiecare om a fost i va fi. În fiecare om sunt doi factori: ura, dar dacreuete frica, asta-i foarte greu. Din ce punct de vedere nou ne era greu?Nu aveam unde tri, nu aveam ce mânca. Dar dac eti flmând i îngheat,ce fel de slujb poate fi? Am avut aa ocazie, s-a întâmplat cu mine, de la 2pân la 4 trebuia s m scol la post. M-am trezit, dar haina era îngheat încort, iniial erau corturi de patru oameni, pe urm am început s trecemla… Noi cum am început deodat, triam câte o companie, peste 200–300m eram aruncai ca i grunele. Aa a fost prima dat când pe noi…Deodat am fost numai în regiunea Kabulului. Am avut mai apoi operaiipân la 400 km. Am fost i în Herat. Câte trei zile.I. X. – Cum a reacionat populaia civil le venireasovieticilor?M. U. – Prima dat veneau copii mici. Noi eram îngheai, dar totuile dam câte o bucat de pâine. Erau deodat foarte bucuroi. Din ce punctde vedere? Erau bucuroi fiindc au crezut c îi vom elibera, aa erapolitica. Noi eram eliberatori, dar pe urm a fost nu tiu cum. Iniial eitriau cu noi foarte bine, fiindc Fiindc noi îi ajutam. Primele dou luni dezile nu am fost nicieri. Stteam numai pe loc i ne pzeam singuri. Pe urmau început s ne adune, au adunat tot polkul împreun, 180… De fapt euXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontoveram în artilerie. La fiecare automat erau câte o mie de obuze. Erau 18automate în divizie… Prima mea operaie a fost în Panjshir. A fost foartenereuit. Dumanii aveau armament foarte stranic. Noi am intrat înPanjshir, de fapt are 50 km lungimea, acolo am avut o pierdere mare. Eueram svezist. Trebuia s lum legtur cu Statul-major, atunci era în muni.La noi cum era tactica? 7 km bteam înainte, curam, toat infanteria,dimineaa la patru, la ei de-acum este ziua. 5-6 km pe zi ne schimbam. Întrozi noi ne schimbam la o poziie nou, un biat de 15 ani întreab, unde-icomandantul? Îl petrece la comandantul polkului i el îi spune în fa: dacvoi vei împuca în kilak, nu numai la 50 km, voi ai intrat, dar la pod aicinu ieii, dar dac vei iei noi vom face din voi alâc, în modul acesta. icomandantul scoate pistoletul i pe loc îl… Pe urm când noi am ieit, cândam vrut s ieim, fiindc era numai un drum, numai o singur unitate smearg, o main, 15–20 m i jos curgea ap. A început prima main iultima i unde s te duci? Dar la noi comandantul, îl in minte i acum, elcând a vzut, oferul când a vzut de sus, direct, a trecut prin el, familiaLaida, din Donbas. Atunci a fost frica, i frica a reuit. i el gata, n-a pututs se suie mai mult în main. Dar de aici coloana s-a dus 20–30 km mai josi trebuia toat coloana. Laida, înainte. Dar el a început s tremure tot,complet. Pe urm a fost oriiunde, i-au trimis i acas i la Comisariat. Nus-a mai putut sui în main. Dar noi eram în main i aveam i obuze, ampus perne, tot ca s opreasc obuzele. Noi nu am tiut unde ne duc pe noi.Nimeni nu a tiut. Dar dac am ajuns, ne-a fost greu. Pe urm am trecut încorturi de acelea mari, albituri am vzut peste… vreo dou luni de zile.V. C. – Erau i pduchi acolo…M. U.– Noi am simit Afghanul nu acolo pe loc, dar noi de acum l-am simit în tren, când mergeam. De ce? Fiindc ne hrneau cu o lingur decartofi. Mai mult nu aveau posibilitate s gteasc. Nu erau pregtii.Pregteau mâncare pe loc în vagon. Pâinea iute. De ce uite? Fiindc totfumul care ieea se îmbiba în pâine. Pâine iute, cartof uite, ceap iute, totiute. Gteau mâncare în vagon simplu. Deschideau uile i gteau, pe acoloieea i fumul, într-un vagon-marfar.I. X. – Uniunea Sovietic n-a fost în stare s pregteascsoldailor condiii?M. U.– Într-un vagon eram 92–93 de soldai. Era în luna noiembrie1979. În Termez ce mâncare pregteau acolo era imposibil de mâncat. Darcum dormeam în Termez? Ne puneam de desubt haina. Dar armamentul nil-au dat înainte de a urca în avion.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – În afar de cazul acela, despre care ai spus mai sus aumai fost i altele, c bieii nu au rezistat din punct de vederepsihologic?M. U. – El n-a putut rezista, el s-a blocat.I. X. – Dar au fost cazuri de dezertare?M. U. – Nu. La noi aa ceva nu a fost.V. C. – Eu în general l-am dus pe prietenul meu mort.M. U. – Am avut aa ocazie c am venit de la operaie i nou nespune c vine în polk Iosif Kabzon. Prima dat când el a venit din Uniuneîn Afghanistan. Pentru noi a fost o foarte mare plcere. A fost timp de treizile. În trei zile el a alctuit un cântec i ni l-a cântat pe urm nou. Amrmas foarte încântai. Noi consideram c acordm acolo numai ajutor. Noinu ne-am dus acolo cu armament. Scrisorile toate erau filtrate. Primelescrisori au început s ajung peste 6 luni de zile. Sttea lada supraplin imai erau i jos, nimeni nu se ducea s le ia. Nu putea nimeni s lerepartizeze. La noi în primul rând era armamentul i în al doilea rândmâncarea. Nou ne spunea c trebuie s fie armamentul 100%. Pentru ocutie de pete am descrcat o main de obuze, fiindc cineva i-a adusaminte c a rmas acolo. Erau câte dou–trei zile când noi nu mâncamnimic. Era aa cazuri c bucata de unt… o lun de zile nu am avut saredefel. Mâncarea toat, terciul nu avea sare. Nu era în Statul-major al armateii de atunci nu mnânc srat.I. G. – Iurii Gudali. Originar din satul Molocii Mari, raionulRâbnia. Anul naterii 1960, dup absolvire, de la Universitatea Politehnic,Catedra militar, Facultatea de Electrofizic, era i Catedra militar, artileriaactiv, care era de baz la Katiua. Noi eram artileriti clasici. Acesta erastudiul meu în domeniul artei militare. Dup absolvirea universitii, în1982, doi ani am lucrat, deja era atunci legea ca tânr specialist s lucreze.Am fost repartizat la Uzina „Signal”, atunci am lucrat 2 ani. La 29decembrie, sâmbt 1984, care era zi lucrtoare, dup sistemul de atunci.Am plecat pe data de 2 ianuarie 1985. Trebuia s m prezint la unitateamilitar. În vara anului 1984, am trecut comisia medical, la Comisariatulmilitar, era acceptat pe timpurile celea, ca din când în când s treac, sverifice starea sntii. Dup comisia medical a fost aa-numita comisiade mandate. Mai era un coleg. Ni s-a spus ca s fim chemai ca ofieri, nudup specialitatea militar, dar dup acea civil, pe care o aveam. Serviciulde reparaii a aparaturii militare. Aveam livret militar de ofier de rezerv,dup Catedra militar cu tampil, am fost chemat la serviciu militar activpe data de 4 ianuarie 1985. Am fost chemai pe sistemul KGB, dar cudestinaia la grniceri. Credeam c-i vorba de o tehnologie modern,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovelectronic. Ne-au repartizat în Orientul Îndeprtat, în Habarovsk, dar euam avut îndreptare în Asia… Dând jurmântul la grad de ofier trebuia smifac datoria. Un moment zguduitor a fost când ni s-a comunicat vesteadespre destinaia la grniceri. Am scrisori cu adresa unui orel de frontieri acolo deja am fost la unitatea de grniceri. În Afghanistan erau trei grupeoperative. Pân la evenimentele din 1979, hotarele de sud ale UniuniiSovietice erau cele mai linitite hotare ale rii, nu aveau probleme. Nu era osituaie tensionat. Când au avut loc evenimentele, revoluia dinAfghanistan, trebuia de ajutat grnicerii notri ca s-i îndeplineasc sarcinalor, aa era oficial. O mic remarc. Eram un pic mai în vârst decât bieii.Brbatul adevrat trebuie s treac prin ispita rzboiului. M-a ajutat sîneleg multe din cele ce se petrece acum. M-am mirat de populaiabtina care depun un efort substanial ca s obin o cultur, un rezultat.E un popor foarte harnic. În condiiile unui teritoriu montan. În lucrarea luiEngels Despre arta rzboiului s-a spus c Afghanistanul, cu landaftul lui, esteimposibil de cucerit. Afghanul iubete libertatea i este mulmit de viaacare o duce, el nu vrea s schimbe ce are. E un popor conservatist. Înpofida acestui fapt are o viziune despre via, sunt i crturari care cunoscmulte lucruri: istorie, filozofie. Btinaii veneau i propuneau pentru nitebuci de spun, sare s le dm combustibil, nu tiu ce acolo, igri. Da, elvine i-i ajut. Dar pentru pastile, îi putea lucra.I. X. – Erau anumite forme de protest antirzboi?I. G. – Erau. Chiar de la început, noi fiind ca ofieri dup stareacivil în cadrul unitii aa lucruri nu au fost niciodat, dac au fost apoi maiînainte. În orice caz am auzit de acestea. Adic i noi puteam, fiind caofieri, care trebuia s facem pe timp de doi ani armata. Dac doreai scontinui scriai raport. Dar ca atare mai mult de doi ani nu puteau s teoblige s faci armata. Puteam i s refuzm. Pe parcursul a doi ani, fiind luatde la viaa civil… Am fost la o operaie la 26 martie 1985. În companieaveam 20 de oameni. Eram comandantul unitilor antitanc. Aveammitralier împotriva tancurilor, din care puteam împuca la o distan de 7km, cântrea 46,5 kg. Populaia btina o stimez i pân acum. Te uitaicum lucreaz. Se ofereau s ne ajute cu forele lor de traciune s ne careanumite bagaje. Erau nite oameni subirei, dar foarte rezisteni. În 86, îmiamintesc am primit mâncarea pe trei zile… i când m uit nite borcnelede suc natural produse în Tiraspol… tot ce-i legat cu batina bucur...Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„VEDEAU C DAC NU AVEAM BARB, PR LUNG,ÎNSEAMN C-S OURAVI”Cârci Nicolae – nscut în anul 1967, în raionul Ceadâr-Lunga.Serviciul militar: 1986–1988. În Afghanistan a activat în serviciul de cercetare.Interviul a fost realizat în 27 mai 2003. Caseta nr. 60/II.I. X. – O mic prezentare.N. C. – M numesc Cârci Nicolae. Din oraul Ceadâr-Lunga. Acumlocuiesc acolo, dar m-am nscut într-un sat din apropiere de Ceadâr-Lunga.M-am nscut în anul 1967.I. X. – Ce comisii ai trecut înainte de a fi încorporat înAfghanistan?N. C. – M-au chemat la Comisariatul militar. M-au îndreptat laChiinu. Acolo am trecut comisii referitoare la starea sntii.I. X. – În ce an?N. C. – În anul 1986. Am trecut ultima comisie i în luna aprilie m-au încorporat în Afghanistan.I. X. – Cum s-a desfurat instruciunea militar?N. C. – Am fcut ucebka în Uzbekistan. Alturi de Takent e oraulCiarcic. Era pregtirea forelor speciale. Acolo am fost pregtit 6 luni, pânîn luna mai 1987, de acolo în Afghanistan.I. X. – Prin ce emoii ai trecut când ai aflat c vei efectuaserviciul militar în Afghanistan?N. C. – S fiu sincer, nu atât c îmi era fric, m gândeam dac voiveni acas i m voi schimba. Voi fi un alt om i-mi voi schimba cursulvieii. Aa s-a i întâmplat. Dup armat ai o alt viziune asupra vieii, cuatât mai mult dup o astfel de experien.I. X. – Cum v pregteau la ucebk?N. C. – Ca i la oricare ucebk, din punct de vedere fizic, moral. Sepunea un accent deosebit pe pregtirea fizic. Dar în esen se punea accentpe faptul ca s fii rezistent. A zice chiar ne fugreau. La început era camgreu, dar pe urm te obinuieti.I. X. – În Afghanistan unde ai slujit?N. C. – Am slujit în apropierea Kabulului, în trupele de cercetare.I. X. – Îmi putei povesti ceva despre operaii militare?N. C. – Pot povesti despre ultima operaie militar...I. X. – Deja aciona i politica de reconciliere a luiNadjibullah.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovN. C. – Serviciul de cercetare întotdeauna a lucrat. Acolo unde esteo caravan, o band, noi eram prezeni. Stteam i câte trei zile în muni iateptam. Caravana vine i trebuie lichidat. Sau o band vine. Se creausituaii tensionate.I. X. – Îmi putei povesti un moment mai deosebit?N. C. – În timpul operaiilor capturam, în esen, armele. Erau maidegrab din Pakistan, Iran.I. X. – Ce metode de contrapropagand utilizau dumanii?N. C. – Era un rzboi ascuns. A ieit, a împucat i a fugit... Du-tei-l caut în muni!I. X. – Foloseau foi volante ca metod de propagand?N. C. – Eu nu am vzut.I. X. – Cum erau pregtii din punct de vedere militardumanii?N. C. – Pot spune c erau profesioniti. Am gsit i mercenari careerau în aa msur de bine pregtii c puteau s se bat corp la corp cu 20–30 oameni. Dup aciunile lor se vedea c-s oameni bine pregtii. Eraucazuri când se duceau în muni i împucau, unde împucau nu tiau.Acetia repede cdeau în plas. Dar cei care tiau bine ce fac era mai greus-i prinzi, îi fceau treaba i plecau.I. X. – Au fost i cazuri de kamikaze?N. C. – Nu am auzit de aa cazuri. Acolo putea s treac o main is arunce o grenad. Sau s împute i s fug. Dar s se autodistrug nu.I. X. – Ce relaii existau între serviciul de cercetare sovietic icel afghan?N. C. – Ca cercetai la noi era alt sens. Adic, noi doar participam laoperaii militare. Dar aa s colaborm nu era aa ceva.I. X. – Colaborau cu aa-numiii hatovy?N. C. – Erau cazuri când ne îmbrcam cu hainele arandoylor, ca snu ne deosebeasc. Dar îi ddeau seama, ei tot sunt detepi. Vedeau cdac nu aveam barb, pr lung, înseamn c-s ouravi.I. X. – Ce relaii era cu populaia btina?N. C. – Femeile au parandja. Poate s vorbeasc cu tine normal, caapoi s lupte împotriva ta.I. X. – Cum v-ai adaptat la clima lor?N. C. – Ne-am acomodat uor. Deoarece clima din Uzbekistan eraasemntoare cu cea din Afghanistan. Ne strduiam s bem mai puin ap.Dac beau un pic de ap apoi te provoca ca toat ziua s bei. Parc ai but,dar peste 5 minute bei din nou. Dac bei dimineaa apoi vei bea toat ziuaap.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Cum v hrneau acolo?N. C. – Ne-au hrnit excelent. În timpul operaiilor militare luammâncare la pachet, distribuit timpului necesar. Mai luam ap, muniii,bineîneles. În privina mâncrii nu erau probleme.I. X. – Relaiile dintre soldai, cum decurgeau?N. C. – Era i un pic de dedovcin, ca în armat fr aceasta nici nuse putea. A fost. Dar în limita raionalului. Toi înelegeau c e rzboi, dacîl superi pe om, el poate s se rzbune.În esen la rzboi nu este dedovcin, ea se manifest mai în larg întimp de pace.I. X. – Relaiile soldat–ofier?N. C. – Ofierul e ofier i soldatul e soldat.I. X. – În timpul operaiilor militare se evideniau i prinuniform?N. C. – La operaii aveam echipament de camuflaj. Cum se poatemai uor de îmbrcat. Se întâmpla uneori noaptea ca s facem i câte 20km.I. X. – A dezertat cineva?N. C. – La noi nu a fost aa ceva.I. X. – Dar prizonieri au nimerit?N. C. – Tot nu.I. X. – Rzboiul e rzboi, au fost i jertfe?N. C. – Eu am fost 8 luni acolo i au murit 4. Unul a murit în urmarnilor grave.I. X. – Corespondai cu prinii?N. C. – Când am ajuns în Afghanistan am scris peste o sptmân.I. X. – Ai auzit în Afghanistan despre Bin Laden, AhmadShah Massoud?N. C. – Personal nu l-am vzut la fa. Dar am luptat împotrivabandei lui, da. Am avut i o operaie în Panjshir.I. X. – Ai sesizat anumite transformri când ai venit dinAfghanistan?N. C. – A aprut o alt viziune asupra lumii. Când omul se duce la18 ani de acas e ca i un pui, unde se duce, el nu tie. Dar când vine acasdeja are un alt concept, mai raional. Face o distincie precis între alb inegru.I. X. – Îmi putei spune ceva despre rzboiul dus de americaniîn Afghanistan?N. C. – Au intrat ca s fac ordine, dar eu cred c ordine e mai greus fac acolo. Oamenii acolo s-au obinuit s lupte.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Cea mai puternic impresie din Afghanistan?N. C. – Cel mai important eveniment este atunci când am fost rnit.La 20 august, seara am încercuit o band la Uara Gandek. Am ieit dindirecia kilakului. Am crezut c vom trece. Au început a ltra câinii.Comandantul a zis s ne ducem înapoi, ca s nu avem surprize. Ne-amîntors pe data de 21, seara. Ne-au lsat, 6 oameni cu arme. Ne-au pus s nulsm pe nimeni din kilak. Ca s nu vin o band. S-a întâmplat aa ca sfim încercuii. Noi eram 6 oameni, iar ei 40. La ora 8 s-a începutschimburile de foc. Pân la ora 11 ne-am inut. Când a venit avionul, amfost împucai. Unul a murit pe loc. Eu am avut o ran grav, unul rniuoare, altul mâna i piciorul i, pare-mi-se capul... De acolo la spital. Iataa. Am stat în Kabul, apoi în Takent. Din Takent iari în Kabul.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„FIECARE SOLDAT TIA C LA ALARM DE GRADULZERO TREBUIA S-I IA 6 GRENADE ÎN SPATE”Cebanu Constantin – nscut în anul 1968, în satul Echimui,raionul Rezina. Serviciul militar: 1987–1989. În Afghanistan a fost ofer, buctar.La data interviului era fermier. Interviul a fost realizat în 28 aprilie 2003. Caseta nr.51/I-II.C. C. – M numesc Constantin Cebanu, nscut în 1968, în satulEchimui, raionul Rezina.I. X. – Anul naterii?C. C. – 1968. Am învat la DOSSAF 133 , aa se numea pe atunci,coala de automobiliti, care era a doua coal din Moldova. Prima era,pare-mi-se, în partea cealalt (de Nistru – n. n.). Serviciul militar l-amterminat în 1986, atunci m-au luat în armat i m-au adus înapoi. Mi-a fostinstructor Andrei Gheorghevici, din areuca, erau doi frai gemeni. A muritîn accident. DOSSAF-ul l-am mântuit în 86, în 87 m-au luat în armat. În 87 am fost la Odesa, unde am stat 10 zile, apoi ne-au dus în Armenia, acoloam fcut ucebka pân în noiembrie. Fceam i politic oleac i pregtiretactic, ne-au zis deodat c ne pregtesc pentru militar internaionalist. Vspun drept, poate nu-i un fel de arm din care s nu fi împucat, cu tot felulde arme, începând cu pistol makarova i sfârind cu granatameot 134 , pulimeot 135 ,snaiper 136 etc. Instrucia era tare grea, îns, vorba ceea: e greu în studii, dar uorîn lupte. Am ajuns acolo pe 4 noiembrie, seara la ora 9 am venit. KAMAZurileedeau aliniate, ne-au suit în KAMAZ-uri, ne-au dus la aeroport, cuavionul în Uzbekistan, din Uzbekistan am trecut grania. Dar la soldatgseti fier unde vrei. A început a suna sirena 137 ceea, leapd ceea, ceea. Neauverificat s nu trecem arme albe, droguri, ne-am suit în avion, îmbrcaigros, dar acolo erau 37 de grade de cldur, era noiembrie, îns cald. Careera acolo mai superior ne-a zis s aruncm hainele groase, pentru c nuvom avea nevoie, dar noi, nu, c ne amgii. Am fost vaccinai de toatebolile. Au început repartizrile, eu am fost ofer. Moldovean vino încoace,iaca îmi trebuie un ofer. Am fost în regimentul 160, divizia de zenite, 12 km133 Dobrovolinoe obestvo sodeistvia armii, aviaii i flotu ( , ), Societatea Voluntar pentru Conlucrarea Armatei, Aviaiei i Flotei,134 Arunctor de grenade.135 Mitralier.136 Lunet.137 Alarma.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovde la polk 138 . Am primit o main ca s aduc ap, lâng noi era depozit, celmai mare depozit al polkului, polkul motostrelkovâi 139 . Le duceam ap lor, apoine aduceam nou. Trezirea era la ora 4 dimineaa i reueam s duc 4–5cisterne pe zi, cldura era insuportabil, 62 grade de cldur, acolo mergeoleac de ap. Dac întârziam i m trezeam mai târziu, seara nu modihneam. Era o regiune de unde puteam lua ap. Când ajungeam la aperau acolo nite femei care luau analize din cisterne, cu nite vat, cu nitespirt, nu tiu ce fceau ele. Alii ne cereau actele pe main, când ieeam cumaina cu ap cisterna ne-o plomba 140 , eu poate cu un duh, cum le zicem,puteam s am relaii i s otrvesc apa. Când ajungeam în unitate îndat seuitau la plomb, dac te prindeau fr plomb era bai, permanent eram însoitde un ofier, de regul un praporik 141 .I. X. – Au fost cazuri mai speciale?C. C. – Din 27 de soldai am rmas numai 4. La noi a fost un caz:un plutonier s-a îmbolnvit de febr tifoid (aceast boal am auzit c a fostîn timpul rzboiului), iar restul de dizenterie i au nimerit în spital. S-aîntâmplat aa: noi mâncam fiecare din vasul su, pe când limpezireaacestora era comun, le splam cu clor, acolo nu-i btea nimeni capul desntatea ta. Trebuia s-i pori de grij singur. Pe 1 mai s-au tiat niteporci, ineam acolo câte trei–patru porci, asiaticii nu mnânc, ca atare,slnin. Care au mâncat slnin i usturoi nu s-au îmbolnvit, dar care n-aumâncat s-au îmbolnvit de dizenterie i de hepatit. De la 10 la 12 eram încaraul 142 . De la 12, patru ore erai în odihn. Care fceam de serviciu noapteaeram la odihn. Te-ai dus în caraul i din caraul dou ceasuri. La 4 dimineaapân la 6 m clca iar rândul i nu ne lua pe noi. Încearc s mergi la volan;ai adormit i ai fcut o minune. Aduceau în polk în ultimul timp i fceaucaraulul la noi. A fost reuit, dar putea i s nu fie. Praporikul, nu tânr, darom btrân, mtinc din Afghanistan a ieit i la pensie i el dac o bolit deaa boal, de tif. De tif am auzit de la btrâni din sat, care povestesc desprerzboi. Se manifest prin slbiciune la mâncare. Au fost i abstreluri 143 .I. X. – Spunei un caz concret?C. C. – M-am pornit odat s duc gunoiul, mcar c-i Afghanistandar fceam curat, c doar nu ai s trieti în mizerie, musarka 144 era cam la 2km. În momentul acela nite afghani au dat foc la nite gunoi. Acolo de 10138 Regiment.139 Regiment de infanterie (moto).140 Sigila.141 Plutonier.142 Gard, patrul de garnizoan.143 Bombardamente.144 Gunoiul.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......ani se duce rzboi i tot car rmiele de la buctrie de la toate i alegeautot de acolo. Apoi ddeau foc. Eram cu un locotenent superior i din partealor erau oameni înarmai. Am ajuns acolo i am vzut dup o explozie cumla unul îi atârnau picioarele, doar în piele, nu tiu ce snaread 145 era acolo, cpe urm venise grupurile lor, i-au pus în main i hai, hai. Noi ne bgm înkilak (sat), 10 maini cu tehnic grea, eram vreo 100 de soldai pe ele, demrimea unei strzi, era uor de cucerit. Nu ducem la spitalul militarsovietic, nu ne accept. Hai la unitatea militar afghan, în spital. Aici l-auprimit pe rnit, dar pe cel sovietic nu l-au primit. Comandantul m-a certatc am dus un rnit cu maina de produse i m-a pus s-o spl cu clor, cu totfelul de dezinfectante, apoi m-a pus s-o vopsesc, dup care am trecutcontrolul sanitar cu maina. Alt caz, la polk stteau vreo 6 maini cu mine,unul c a fost atins nereuit i zburat, o explodat. Focurile începeaudimineaa la 5 i seara târziu, când toi se odihnesc, nu era s ne luptmunul la unul, ei stteau ascuni i ieeau doar când ddeau bombele, minele.Noi eram la vreo 5 km de la Kabul (capitala). Ei bombardau toat regiunea,Kabulul era între muni, noi fceam percheziii prin case, dar nu gseaitotul, ne uitam i dac nu vedeam nimic mergeam mai departe, dimineaaparc era vrjit, la 5 era deteptarea, iar la 12 dac, dac te-ai culca. Au fostcazuri când mergeam la operaii i ne spuneau c seara o s fie tiruri de foc,pregteam totul, aveau coordonatele, cineva tot lucra, ne gteam dar nu eranimic, da era ori mai înainte, ori când pe noi ne inea pe alarm, astaînsemna c maina s-i fie gata, tu s fii gata de lupt i în caz de ceva smai poi da ajutor i la ceilali. Cum ziceam noi, Afghanistanul e srac, dar esrac de ce? Pentru c n-ai unde s cultivi, n-are lumea unde lucra, înschimb macul se cultiva, narcotice, ei cu asta supravieuiau. Cultivau eiacolo nite grâu, orz dar foarte puin, nu-i îndestulau. Alii trgeaumicrofoane, iar ei stteau sub munte unde aveau peteri i ei ne spuneau,probabil c erau tot sovietici cumprai de ei, s ne dm dup ei c vom trifoarte bine, erau care se duceau. Mai erau nite livezi: zeleonci 146 , pân la 40de copaci, eu fiind din Moldova le spuneam c n-am nevoie de nimic, euvreau s ajung acas întreg, alii se duceau dup o prsad sau dup un mr,da acolo tot minat. Ei tiau c ruskii Ivan se va vârî, dar acolo totul eraminat, se întâmpla c exploda i rmâneau fr picior, i cu capul subsuoaram scos, se întâmpla multe sau mureau din cauza, cum s spun, nu tiaucum s mânuiasc armele. Dac i-au spus c n-ai ce trece gardul în parteacealalt, c acolo e minat, el a vzut acolo o prsad, hai m duc s o iau. Opeti, dar cazuri erau. Sunt multe cazuri. Noi am inut aprarea la polk, cel145 Proiectil.146 Fâie verde.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovmai mult, în primul rând c polkul era în vârful munilor, iar noi eram lapoalele munilor, am tras chin din cauz c ei din polk, dac aveau pregtire2–3 zile, dar noi de 2–3 ori pe zi sau pe noapte. Ne trezeau i la 2 denoapte, alert de gradul zero. Ei îi fceau de cap, toat ziua lucrau în treischimburi, toat ziua stteau, i noaptea dormeau. Sau când se îmbtau nezdrau, aa era tactica lor. În Valea Jallalabadului (acolo mi-a plcut, acoloe natur) am gsit sticle cu votc ruseasc. De unde? Cineva tot pân nu aavut relaii. Se îmbtau, hai s-i zdrâm, aa era tactica lor. La post noapteastteau câte doi, fr vest antiglon, fr casc. Ziua mai stteam, nerelaxam. Noaptea – Doamne ferete s nu ai gloane cu tine, sau casc, sauvest antiglon, costumul nu cu câte 30 de gloane cum erau în Soiuz, dar neddeau cu câte 45 de gloane. Poart cu tine mine, automatul, staii radio laold, s ai toate drepturile, nici comandantul nu avea voie, în afar derazvodeaik, când venea s te schimbe era cu parol. Am gsit în Kabul, înmunte, dou beciuri pline cu arme, dar ce fel de arme. Mai în scurt, dactrecea avionul apoi i-l aprinde ca i chibriturile, el se duce dup lumin, caun fel de Stinger, antirachet, americanii i-au aprovizionat pe afghani. Atuncile-au adus la noi în diviziune, în 87. Au spat timp de 3 zile, au spat 4beciuri. Deasupra au pus rame, table, pmânt i ui, fr lact, fr nimic, aupus doar peceat 147 , i fi-i sntoi, acela era primul post. Când ne-am pornitnoi la ieire, am ajuns în Jalabad, am trecut prin Terekova, noi dac am statnumai la cald, i când am ieit am dat unitatea militar la afghani, i ne-oinut pân pe 10 februarie 1989, în alt loc ca s ne mute în Jallalabad. Acoloam slujit ca povar, maina era plin cu ap. Înainte de a ne duce cu osptmân au venit nite afghani i s-au uitat la main, cu translator ne-ozis c s venim a doua zi i vor face cumprturi. Vine comandantul i mi-azis c mâine diminea s le duc maina acolo, în polk, acolo era un altofier.I. X. – Care erau relaiile soldat–ofier?C. C. – În public se respecta protocolul, da aa, dac a sunatalarma, puteam s merg, puteam s dau ofierul la o parte. La alarm trebuias m duc cu maina i s fac un cerc de-un km. Era gard, i trebuia s iespe poart de la reparaie i s intru pe la cazarm. Maina mea eraîntotdeauna gata pentru aciune. i-au luat toi automatele, dar eu trebuia sm încarc cu arme, da la noi depozitul cu arme era bogat. Erau lzi cugrenade, cu mitraliere cu antiaeriene cu de toate. Fiecare soldat tia c laalarm de gradul zero trebuia s-i ia 6 grenade în spate. Trebuia s-i iarucsacul i mitraliera în spate sau în mân i înainte, restul ce rmânea147 tampil.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......acolo, mti antigaz, grenade, trebuiau încrcate la mine în main. Cel mainecesar era s trag maina în 5 minute. Eu trebuia, cum auzeam alarma, smerg cu maina cu ap, s descarc apa. A fost caz când nu se porneamaina, dar atunci Doamne ferete, s zici c maina nu pornete, trebuianeaprat s scoi oamenii vii de acolo, orice ar fi. Nou de tehnic nu nepas, trebuia s salvm soldaii, s-i scoatem de acolo. La retragere, la 3februarie, nu trebuia s pornim maina, dar s-au gsit soldai mai proti iau pornit maina, i în momentul acela au început s împute în noi.Înaintea noastr au fost aviaia din Uzbekistan i bombardaser totSalangul, ardea totul. Erau oameni care triau acolo i le ardeau casele.Când am dat s ieim din Afghanistan le-au pus Soiuz-ului ultimatum,condiii, s le trimit produse. Coloana de maini era încercuit i nu aveaicum s mergi mai departe, acolo era un singur sens al circulaiei, ei au reuits descarce produsele. Au ieit mai multe uniti, lâng noi erau foreleaeropurtate. Ne-au împrit în dou: asta se duce azi, asta peste dou zile.Am stat o zi i am îngheat acolo, dar ne-au spus aa: nu pornii mainile, cpot înghea. Dar se gseau i din soldai care nu erau capabili i au pornit-o icând au început la bombardat c de-amu nu tiam ce s facem; ori înapoi, laretragere, dar acolo nu ai unde fugi, – aici e drumul, aici e munte i aici eprpastia. Prpastia e mare, dac te duci ori te-ai ucis… Ne-au spusdeodat… nou nu ne trebuie tehnica, nou ne trebuie oamenii, trebuie sducem oamenii vii în Uniune, dar tehnic o spisuim 148 . S-o aliniat tot, darînaintea noastr fusese aviaia din Uzbekistan i bombardase tot Salangul.Când am trecut ardea Salangul. Populaia civil i-a fcut case. Acolo o case aici i apoi la 2 km, ei triesc în muni, dar cu ce triesc? Dar cred c seocup cu ceva, ardeau casele, panici, dar la ce te atepi... Mai bine s tepzeti de acela la care te atepi c nu are s-i fac nimic. Înainte de a ieitrimiteau produse din Soiuz în Afghanistan. Când am dat s ieim,Afghanistanul a pus condiie la Soiuz ca pierderile efectuate s fierecuperate, e drept c noi am stricat i case, dac din depozitul acelaîmpuc, ce eu am s stau s m uit? Tehnica pe care a avut-o UniuneaSovietic a fost tehnic bun. Unde mergeau rachetele distrugeau tot. Aiteatrimiteau produse din Moscova, coloane întregi. Ei ce fceau la Salang? Leopreau, aprindeau prima main i ultima i n-ai unde te duce de acolo.Acolo ai întrat ca într-o capcan, aici e prpastia i aici e muntele, i acolomicarea e într-un singur sens. Ei au hotrât aa. Au trimis o coloan, doui nu au reuit, nu a ajuns. Ru nu a fcut nimic, s zic c au ucis. Ei curauprodusele, veneau cu mainile lor, cum sunt acum MITUBISHI la noi, la ei148 Decontm.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontoverau demult. Luau i încrcau tot în aceea i le duceau, dar unde le duceau?Dar acolo produse. Nu venea o main–dou, dar o coloan. Pe aceea careau aprins-o o aruncau. Au hotrât, ori ardem Salangul, ori nu trimitemcoloan. A reuit ca s trimit pe cale aerian. Au venit MIG-urile dinUzbekistan la aerodrom i au bombardat tot acolo, ardea totul, de Doamneferete! Ei au crezut c vor rezolva problema. Nu a ieit nimic, s-a doveditc acel care a avut s se ascund s-a ascuns, mcar bombardeaz tu cât poi.Acolo monegi de 60 de ani, s-mi zic s m urc pe munte, eu nu m sui,dar el se suie. E un om de piatr. Aa-i caracterul lor. Nu am vzut acolooameni aa grai, dar toi slbnogi, i se pare c dac-i dai un pumn îldistrugi, dar când îl vezi ce face, apoi îi schimbi prerea. Sunt oameniviguroi. Când am ieit au început împucturi. Ce s-i faci? Am ieit dinmaini, ne-au spus s lsm motoarele s lucreze, s nu aprindem lumina.Comandantul nostru avea legtur cu cel din Bahram i numai a sunat i aspus c pe noi ne atac. Ce are s fac aviaia, dac eu sunt de asupraaviaiei? Ce aviatorul acela tie c acela e din armata sovietic i nu ai voies ataci. Am trecut tunelul cel mai mare, are 5 km. În Dalin 149 , primamain merge cu 40 km, iar ultima cu 180 km/or i nu se ine de prima, pemsur ce coloana se deplaseaz drumul se extinde. Înainte de a trecegrania ne-au inut o zi tot aa pe un deal drept, ne-au fcut verificarea lamaini, se temeau de narcotice, armament. Acolo e munte i te urci pe el, înform de spiral. Din munte vine loc drept, mergi oleac i treci un tunel,când iei din ultimul tunel, apoi întorci volanul la dreapta, in minte iacum, i d-i btaie. Înaintea noastr erau BMP, cu caroserie, care pe asfaltse învârtete. Dac te urci în munte i ai czut poi cdea pe prima spiral,pe a doua, mai multe. De la prima teras în jos, îi prpastie, este un munte,când ieeam avionul era jos i ardea.I. X. – Povestii-mi despre dukani?C. C. – Era pur i simplu vânztor. Puteam s-i pun automatul înpiept i s cer una, alta, dar ruskii soldat ce nu face, el tot timpul… Aveamdukanul nostru. Era aproape de noi, rachiu nu era în dukan, dar bere era.Berea era ca rachiul, când beai o bere, îi prea c ai but o jumtate derachiu în doi. Ne aezam câteodat, nu beam în dukan c veneau ofierii ifceau probleme. Ei scoteau dimineaa la aliniere i pianiî 150 . M vedeau pemine i: a moldovan piania, te-ai învat de acas? Ce fceam? Luam i ne duceamla punctul nostru, de obicei la patrul. Acolo era un gard gros de 60 cm, 50cm lungime, noi cram de la ei mult piatr de asta. În armat primeam 3ruble i 60 copeici, dar acolo – 34 de cecuri, numai pe soldat, dar îmi pltea149 Vale.150 Alcoolicii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......pe dou maini, primeam cam 50 de cecuri. Cu 50 de cecuri, când am venitîn Uniune, am schimbat unu la unu. Îmi permiteam s-mi iau o bere, edrept c nu în toat ziua, igrile erau gratis, ia câte vrei. Ce ne permiteau,apoi ne permiteau dar ce nu, apoi nu. De srbtori (1 mai, 9 mai, 27 martie– jurmântul). Pentru ca s-mi iau o rezerv de cartue, 45 de gloane,trebuia s dau un pachet de YAVA, dar un pachet de YAVA costa un ceci ceva. În seara de Anul Nou, pe 31 ianuarie am ieit în tricou i chiloi, eracald, minunat. Am organizat un chef: limonad, ap mineral, SISI. Amfcut Anul Nou, la ora 12 ieeam toi afar, cu permisiunea ofierului ipuneam rezervele la automate i împucam, fiecare sus. S nu dea Domnuls-l scapi din mân, ne adunam câte 10–15.I. X. – Aveai acces la surse de informare în mas?C. C. – Noi aveam televizor, priveam programul rusesc, numai cnu coincidea cu cel din Uniunea Sovietic. Cam coincidea dar am vzuterau alte date. Informaia era preluat i redat. Se spunea c Rusia a intratîn Afghanistan, ca s nu intre americanii. Ca s nu priveasc americaniiemisiunile noastre ne artau altceva. Programul Vremea nu era aceea, artanumai un pic.I. X. – Erau prostituate în armat?C. C. – Nu. S-i spun drept cât am slujit te temeai s te uii i subparandja. Poi s te duci erou, dar poi s nu vii deloc, dar erau i boli.Puteai s nu vii deloc. Era greu la noi cu asta. Afghanele se acopereau cuparandja, am vzut cu parandja, dar i fr. Nu toate erau acoperite. Cândm duceam dup ap o luam în partea dreapt a Kabulului. Am vzut iblugi, dar i cu parandja, poate fi chiar brbat, dar te uii deja dup inut, secunoate. La ei, drogurile nici nu se contientizeaz c sunt droguri, cum la noi ar fiigara, ei scot punga cu droguri i arunc droguri sub limb i le ronie, caceva normal. La ei erau autobuze cu dou etaje supraaglomerate, unde era icapr i om. El mergea cu un picior pe jos cu altul în autobuz, dac aa era!Deodat când ne-am dus, toi erau uimii, c nu am vzut aa ceva. ÎnUniunea Sovietic nu se practica aa ceva, iar la ei era ceva normal. Ca icum i-ai propune s ieim la o bere, la ei toi ieeau cu automatele laplimbare, cum la Chiinu ar iei cu câinii la plimbare. Fiind rzboinici dinfire, la ei se circul cu automatul. Automatele se transmit prin motenire.Cu automatul e învat de mic. Odat eram la aprovizionare la ap i vd cvine unul. Permanent zicea: bacha, buhu, buhu. Le artam c nu pot. Amîneles c doreau nite benzin. M-am hotrât s le dau. Benzina nu era oproblem, puteam lua pe zi i 300 de litri, deoarece nu m verifica nimeni.I-am dat benzin, o canistr de 20 de litri, ca i cum îl vd. Atunci am zis cchiar de ar veni mama mea c nu-i dau benzin (aici da, dar în AfghanistanXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov– nu!). Mi-a pus o rachet din acelea care o arunci sus, lumineaz i cadejos. Dar sunt rachete care au dat-o i din ea înc mai zboar 10–20, ca unfel de ghirland, cum ziceam noi. Mi-a pus o ghirland de aceea la bac, amai zis ceva c de acum nu mai eram bucuros, de s-ar duce cu tot cubenzin. M-am dus repede în cabin am luat automatul i m-am suit pecistern, dar s trag în el eu rspund. Hai c-i rzboi, dar este i o anumitresponsabilitate. Pe noi ne-au dus acolo nu ca s luptm, pe noi ne-au duss meninem ordinea public. Când l-am vzut c s-a dus cu canistra apoinici nu tiu… M-am suit în main, m-am încrcat i când m-am vzutscpat, d-i btaie, nici nu m mai uitam, n-ai ce face. N-ai ce le face ei suntoameni din piatr. El dac a zis c-i aa, apoi e aa. Mcar f tu ce vrei. Dinpartea mâncrii, m duceam seara i aduceam 50 de pâini pentru regiment.Odat am mâncat pâine veche în toat seara, la noi coceau pentru totregimentul, noi eram antiaeriana. Depozitul era mai la vale. Era brutrie decâmp, unde lucrau 10 soldai, 5 într-un schimb i 5 în alt schimb. Era carneconservat, în ultimul timp se stricase carnea aceea a lor. Ne ddeaufranzele, se zicea c-i din 76, nu tiu dac e drept. Mirosea a spirt. Toiziceau c ne vom îmbta. El nu are chiar aa coninut. Se vede c dup cese pregtete se d prin spirt, era în pung, erau dou franzele în pung.Dar de la franzel la franzel era tras o line. Mnânc o franzel iar cealaltse pstreaz. Nu am îneles. Aveam i mâncare la pachet. Suc din Drochia,tomate din Conia, cartofi din Dondueni. Orez moscovit, terci, hric,carne, chiar moldoveneasc. Mâncare ca în ucebk ne ddea i înAfghanistan. Mnânc cât vrei, nimeni nu zice nimic. Câteodat, cât eram laprânz, m duceam, tiam c dejunul e dejun, prânzul e prânz. Întreba aa:moldovan eti? Nu-i. Era un buctar gruzin. M duceam i mâncam înbuctrie. Ceai, unt, terci. M-ai prjeam uneori cartofi i mâncam. Usturoi,ceap, erau preferatele mele în armat. De aceea, probabil, nu am fostbolnav de hepatit. Erau asiatici, ei se întrebau cum de pot s le mnânc.Mâncam slnin. Dar lor li se întorceau maele. Ei au avut de suferit înurma bolilor, dar pe mine nu m lua. Se cruceau de mine: da, moldovan!Ziceau c, probabil, eram spirtuit cu vin de-al nostru. Eu le replicam c atrecut deja mult timp c nu mai am alcool în mine.Dar de dedovcin, probleme nu am avut. La 10 era stingerea, fiecareîi cuta de treab, dar ne numra seara, venea un sergent de serviciu. Scriautoi soldaii. Era un regim strict. Am fost puin în regiment, dar ei mai mult.Doamne ferete, s m trimit unul dup ceva, totul decurgea la nivel deprietenie, dar nu prin ordine. Paturile erau etajate i de obicei nou-veniii seculcau la etajul doi. Era unul mai mic, care de altfel aa i era numit, malâ,din Azerbaidjan. Am avut un accident. Cum aprovizionam maina a buhnitXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......furtunul, am crezut c voi fi pedepsit, dar bieii m-au susinut. Au fost izile mai grele, se întâmpla c nu ne odihneam toat noaptea. Puteai sdormi numai un ceas i s fie alarma. Fiecare soldat avea funcia lui. Într-untimp veneau la noi i fumau narcotice, un fel de verdea. Bieii mrespectau c nu fumam prostiile celea. Cei care fumau veneau cu nite ochi,fumau mult. Pân la urm au fost prini de comandant. Au fost pedepsii sumble în vest antiglon i casc la 62 °C. Dar puteai rezista c aerul erauscat. Ca s putem dormi luam lenjeria, o udam în baie, ca s putem dormimai bine, ca s fie mai rece, dar ce rece la 60 °C? Adormeam, apoi iar neînclzeam, iar ne duceam, iar trebuia. Programul de somn era diferit:câteodat m culcam la 6, dar câteodat la 12, aa a fost slujba. Dedovcin. Afost diferit, de la caz la caz. M. avea dou canistre. Dembelul 151 îi punea catimp de 5 minute s aduc din vale ap (nu tiu de unde aduceau ap), timpde 5 minute trebuia s aduci canistra în deal. Nu te-ai încadrat în cinciminute, te mai duceai o dat. Dar ei ce fceau? Au mai fcut rost de ocanistr i o ineau ascuns… rezerv. La fiecare a variat. La noi baia era dedou ori pe zi. Miercurea i vinerea, sâmbta era a ofierilor, la noi erau 12ofieri. Dup ce se duceau ofierii puteai s te duci i s te bieti câtdoreti. Ne splam hainele, tot, ca lumea. Ne-am splat în tazuri, din tabl,era i bazin, du.I. X. – Nu ai avut de a face cu paraziii?C. C. – Nu, n-am avut. Din cauza climei. Ne splam cu spun derufe, dar nu am vzut niciodat pduchi. Boli erau, dizenterie, glbenele.I. X. – Au nimerit cineva în prizonierat?C. C. – De la noi nu s-au dus. Dar povesteau alii c s-au dus. Dupce s-a terminat rzboiul nu vroiau s vin acas. Alii primeau scrisori c lis-a mritat prietena, se dezechilibra. Acolo e greu de intrat, dar i mai greu ede ieit. Te-ai dus de bun voie, dar ei nu-i mai permit s pleci. Fceau felde fel de capcane. Preferam s achiziionm de la tarab, pentru c nu eraminat. Erau i locuri cu harbuji minai. Erau harbuji i zmoi foartefrumoi acolo. Dar ei atâta si ateptau. Puteau cumpra un câmp de acela camai apoi s-l mineze. Minau tot câmpul lsând-l aa. Moldovenii, cu uneleexcepii, nu prea se aventurau spre aa ceva. Dar mai mult ruii, mai alesorenii. Dar acolo era totul minat. Avioanele zburau în form de spiral.Au dat i avion cu dembeli jos, multe… Asta-i numai ce tiu eu, dar maimulte cazuri au fost. Poi spune c din 100% care au murit în Afghanistan30-40% din cauza lor. S-au dus i nu au luat seama sau curse… IeiserPANASONIC, ceasuri cu calculator, muzicale sau antiacvatice, i ei toi151 Cel care urma s se demobilizeze.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovdup lucrurile acestea. Caucazienii se luau dup ei, c ei se vor duce acascu diverse bunti, blugi. Dar cel mai mult era important ca s fii sntosc eu acas când moi duce m pot descurca i fr ele.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie, când v-aiîntors din Afghanistan? i-a fost greu?C. C. – Un pic, ca s nu zic defel. De acas m-am dus blan, daracolo, de la cldura ceea, eram mai negru. Clima a influenat.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„ÎN TIMP DE DOI ANI DE SLUJB AU MURIT 20 DIN 120”Cebanu Victor – nscut în anul 1967, în satul Echimui, raionulRezina. Serviciul militar: 1985–1987. În Afghanistan a fost ofer. La data interviuluiera omer. Interviul a fost realizat în 10 aprilie 2001. Caseta nr. 1/I.I. X. – Prezentai-v, v rog.V. C. – M numesc Victor Cebanu. M-am nscut în anul 1967, la 7martie în satul Echimui.I. X. – Ce studii avei i ce ai profesat?V. C. – ofer.I. X. – În ce an ai efectuat serviciul militar în Afghanistan?V. C. – În anii 1985–1987.I. X. – În ce condiii ai fost înrolat în Afghanistan?V. C. – Am fcut armata în Turkmenia, apoi am fost transferat…I. X. – Ce comisii ai trecut pentru a fi recrutat înAfghanistan?V. C. – Toate condiiile medicale.I. X. – Când ai auzit prima dat despre rzboiul dinAfghanistan?V. C. – Am auzit din sat c bieii au slujit acolo.I. X. – Ce prere avei despre rzboiul din Afghanistan?V. C. – …I. X. – Care au fost, în opinia dumneavoastr, cauzelerzboiului din Afghanistan?V. C. – …I. X. – Nu tiai?V. C. – Sigur c nu…I. X. – Dac inei minte, se spunea în pres c este un rzboide aprare a hotarelor de Sud a URSS, ce prere aveai?V. C. – Ca s aprm Uniunea Sovietic.I. X. – Conductorii sovietici spuneau c este un rzboi deajutor pentru afghani acordat împotriva americanilor. Ce prere aveidespre aceasta?V. C. – Pe atunci …da…I. X. – Se vorbea despre ajutorul internaional. Aveisentimentul c i-ai ajutat pe afghani?V. C. – N-a spune c i-am ajutat…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Era politruk în armat i dac da, ce spunea desprerzboiul acesta?V. C. – …puin frecventam…I. X. – Existau discuii despre acest rzboi între soldaiprecum c nu e un rzboi drept?V. C. – Între soldai, între afghani era c dac lupi împotrivaaltora… ca i cum ar fi doi mhleni… dar nu tie pentru ce…I. X. – A dezertat cineva dintre colegi în armat?V. C. – Nu.I. X. – În ce localitate ai fcut serviciul militar dinAfghanistan?V. C. – Kandahar, aproape de Pakistan.I. X. – Câi soldai erau în detaament?V. C. – 120.I. X. – De ce naionaliti erau soldaii?V. C. – Rui, haholi, moldoveni.I. X. – Din Asia erau?V. C. – Puini de tot…I. X. – Combatanii de ce naionalitate erau?V. C. – Rui, ucraineni, moldoveni.I. X. – Descriei-mi o zi obinuit din Afghanistan.V. C. – Pentru un tânr dus acolo… spre exemplu, pot s spun cedeam în pat… dedovcin era i acolo… nu m ocupam cu nimic, uneorifceam sport.I. X. – Unde fceai baie?V. C. – Cu toat lumea.I. X. – Aveai i ap rece?V. C. – Era i rece i cald.I. X. – Cu ce v m-ai ocupai în timpul liber?V. C. – Erau i concerte, veneau i din Moldova, a fost i Cepraga.I. X. – Ce se întâmpla cu soldaii bolnavi? Unde erau dui?V. C. – În spital.I. X. – Era departe de baz?V. C. – Nu chiar departe.I. X. – Ce clim era în Afghanistan?V. C. – Era foarte cald.I. X. – Erai deprins cu clima ceea?V. C. – Nu prea… primul an…I. X. – Cum era uniforma unui soldat?V. C. – …Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Când trimiteai scrisori acas, scrisorile erau rupte, lecitea cineva înainte de a ajunge la destinaie?V. C. – Nu tiu, dar înainte de a veni acas mi-au trimis 10 rublepentru drum i nu le-am primit.I. X. – A vizitat cineva de la Moscova unitatea militar?V. C. – Nu tiu, poate c nu eram eu acolo.I. X. – Ai participat la lupte militare?V. C. – Am fost ofer i… duceam soldaii.I. X. – Ai nimerit vreodat în arie de foc?V. C. – Ba da.I. X. – Ce putei spune despre dumani, cum erau îmbrcai?V. C. – Toi cu aceeai uniform, nu înelegeai, cine i cu cine lupt.I. X. – Cu ce fel de arme erau înarmai?V. C. – Cu diferite… uneori luam un armament c noi singuri nutiam s-l folosim.I. X. – Cum se comportau cu prizonierii?V. C. – Despre aceasta nu voi putea spune.I. X. – Care era atitudinea soldailor sovietici fa de fotiiprizonieri sovietici din rzboi?V. C. – La noi nu am avut aa ceva i deci nu voi putea spune.I. X. – Spenazul era o unitate de elit...V. C. – …Cum eram liberi ne ocupam cu sportul...I. X. – Câi soldai au murit în compania dumneavoastr?V. C. – În timp de doi ani de slujb au murit 20 din 120. Odat amurit comandantul companiei din avion, pe urm unul a explodat pe omin, unul era cu tot echipajul…I. X. – Vi s-a dat instruciune atunci când v-ai eliberat?V. C. – Ne-au felicitat, ne-au spus s învm, ne-au urat drum bun.I. X. – Când v-ai întors cum v-ai acomodat la viaa de familiei social?V.C. – Din partea lucrului e mai greu.I. X. – Cum considerai, legea e bun pentru combatanii dinAfghanistan?V. C. – …nu mai sunt privilegii…I. X. – V-au propus s lucrai pentru structuri speciale?V. C. – Mi-au propus, dar eu nu am vrut.I. X. – Ai participat la rzboiul din Transnistria?V. C. – Nu.I. X. – Rzboiul din Afghanistan a fost un rzboi drept saunedrept?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovV.C. – A zice c nedrept.I. X. – Ce dorii s ne mai vorbii?V.C.– În primul rând nu am de lucru, n-am de lucru i n-am cu cem ocupa… cât o s umblu pe drumuri?I. X. – Câi biei au fost luai în Afghanistan?V. C. – Am fost 4: Gârlea Mihail, Josan Alexei, Gobjil Mihail i eu.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„DUMANII AVEAU CIUD PE NOI, NE ÎMPUCAU”Ceriac Ivan – nscut în anul 1962, în satul Rciula, raionul Clrai.Serviciul militar: 1980–1982. În Afghanistan a fost tanchist. Interviul a fost realizatîn 30 noiembrie 2002. Caseta nr. 47/I.I. X. – O mic prezentare.I. C. – Ceriac Ivan Gheorghevici nscut în anul 1962.I. X. – Unde v-ai nscut?I. C. – În Rciula, raionul Clrai.I. X. – Ce studii avei?I. C. – Am învat de mecanizator-tractorist.I. X. – În ce an ai efectuat serviciul militar în Afghanistan?I. C. – În 80 m-am dus i în 82 m-am întors.I. X. – Cum ai fost înrolat în rândurile armatei sovietice?I. C. – Am fost transferat din Turkmenia în Afghanistan.I. X. – Ce comisii ai trecut pentru a ajunge în Afghanistan, afost o comisie mai special?I. C. – Am trecut o comisie unde m-au repartizat la rukopanâi boi 152 ,eram sntoi când ne-am dus.I. X. – Când ai aflat pentru prima oar c o s facei serviciulmilitar în Afghanistan i care a fost reacia?I. C. – Nu ne-au spus nimic, am fost iniial în Turkmenia, zonamilitar. Am trecut ucebka i rukopanâi boi, am învat de tanchist i am fostrepartizat în Afghanistan.I. X. – Nu tiai c vei face serviciul militar în Afghanistandup ce ai fcut ucebka?I. C. – Nu, n-am tiut. Nu mi-au spus nimic. Ne-au urcat direct înavion i ne-au dus.I. X. – Când i de unde ai aflat prima dat despre conflictuldin Afghanistan?I. C. – De când eram înc la grajdank 153 . Am vzut în gazet, amcitit… am vzut cum era acolo, cum slujesc bieii acolo.I. X. – Credei c se fceau selecii, adic se alegeau oamenispeciali care s ajung în Afghanistan?I. C. – Da…I. X. – De ce, cum credei, care erau criteriile?152 Lupt corp la corp.153 Viaa civil.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. C. – Acolo pe toi, chiar care puteau s fie voluntari din Soiuz.I. X. – Dup prerea dumneavoastr, care sunt cauzelerzboiului din Afghanistan?I. C. – Vroiau rzboi pentru ei, era atunci Leonid Ilici Brejnev.I. X. – Se afirma c era un rzboi pentru aprarea hotarelor desud ale URSS, care era opinia dumneavoastr i a altor combatanivizavi de acest subiect? Aveai discuii pe aceast tem?I. C. – Eu credeam c plec acolo ca s apr ara noastr sovietic…Cu colegii ne gândeam tot timpul ca s fie pace.I. X. – Conductorii sovietici afirmau c este un rzboi deajutor acordat afghanilor împotriva americanilor, ce prere aveai?I. C. – Eu credem c nu erau în contradicie cu americanii. Erau încontradicie cu Afghanistanul. Americanii cu afghanii ineau. Ruii în niciuncaz nu se gândeau la americani ca s le dea peste nas…I. X. – Poate fi calificat rzboiul din Afghanistan drept ,,ajutorinternaional”? Aveai sentimentul c-i ajutai pe afghani?I. C. – Da, în rzboi am fost pentru poporul afghan, pentrupopulaia civil.I. X. – Cum credei de cine afghanii trebuiau ajutai?I. C. – Pe ei… erau dumanii lor, basmacii.I. X. – Care era împrirea între ei? Erau un popor darîmprii în dou?I. C. – Erau fel de fel i între ei. Erau diferii. i chiar dumaniafghani.I. X. – Exista politruk în armat? Ce spunea el sau ali ofieridespre conflictul din Afghanistan?I. C. – Ei spuneau c tot timpul o s fim unii. S ascultm, i needucau.I. X. – Ce fel de educaie era? Cum s v manifestai înrzboi?I. C. – Fceam sport, lecii politice.I. X. – Apreau discuii controversate între soldai înproblema Afghanistanului?I. C. – Nu…I. X. – Au fugit cineva dintre soldaii sovietici din unitateamilitar?I. C. – De fugit n-au fugit, dar au fost muli luai în prizonierat, înPakistan, Iran, Irak.I. X. – Ai avut colegi care au fost luai în prizonierat?I. C. – Au fost cazuri. S-a dus unul i s-a întors peste 15 ani.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Ce ne poi spune despre el? E din Moldova?I. C. – El nu-i din Moldova, îi din Rusia.I. X. – Cum de ai aflat de el?I. C. – A fost luat în prizonierat, pe urm s-o întors la prini acas,i-au dat drumul. Dup ce s-a început rzboiul la noi, cu separatitii acetia.I. X. – În ce localitate din Afghanistan ai efectuat serviciulmilitar?I. C. – În Bahram i în Konduz.I. X. – Povestii-mi nite momente deosebite din timpulserviciului militar în Afghanistan?I. C. – Am ucis dumani, am primit la urm i o contuzie de la ei.I. X. – Cum s-a întâmplat cu contuzia?I. C. – La sfâritul slujbei. Au împucat în main. Trei am scpatdar un soldat a murit.I. X. – Câi erai în tanc? Patru?I. C. – Patru. Eu ca mecanic-ofer, comandantul, responsabilul demuniii i ochitorul.I. X. – Ai stat în spital?I. C. – Am stat în spital, în capitala Afghanistanului, am stat i înTakent în spital, pe urm mi-au dat însoitor i m-am întors acas.I. X. – Cât timp v-ai aflat în spital?I. C. – În Kabul am stat o lun i pe urm în Takent dou luni.Peste doi ani i jumtate m-am întors acas.I. X. – V-au spus medicii ce ai pit?I. C. – Contuzie, prima grup, a patra etap. În Chiinu mi-au datgrupa a doua.I. X. – Câi soldai erai în detaament?I. C. – În regiment am fost 2 500 de soldai de toate naionalitile,reprezentanii celor 15 republici.I. X. – Componena naional a soldailor? Dar acomandanilor?I. C. – Toate naionalitile. De la moldovean pân la armean,belarus, ucrainean, tadjik.I. X. – Descriei-mi o zi din regimul militar din armat?I. C. – Era cald… dimineaa se uitau la noi cum suntem îmbrcai iînclai. Armamentul… dup asta stteam la mas, fceam gimnastic i peurm… dac începea rzboiul plecam la rzboi… la operaii dintr-un sat înaltul. Ne aducea avionul mâncare, ori avem mâncare rece.I. X. – Unde fceai baie?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. C. – Baia e clar lucru, ne ddea main special, cortul se înclzeade la motorin i ne splam.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?I. C. – La noi timpul liber cam nu prea era. Curam maina,automatul, puca la tanc.I. X. – Ce se întâmpla cu soldaii bolnavi?I. C. – Au fost repartizai prin spitale, care prin Kabul, care prinTakent, care au murit i-au adus acas ofierii.I. X. – Cam câi soldai au murit în timpul când ai fcutserviciul militar acolo?I. C. – La noi în unitate din 39 de militari s-au întors numai 9. Dintanchiti numai unul.I. X. – Dar tanchiti câi ai fost?I. C. – Tanchiti am fost patru echipaje, 12.I. X. – Exista dedovcin?I. C. – Dedovcin era dedovcin. Dezi. Iniial te considerai maladoi,dup jumtate de an treceai în ded. În Afghanistan cum era maladoyul era idedul. Eram toi egali.I. X. – Cum era clima în Afghanistan?I. C. – 40–50 grade de cldur. Rezistam. Am trecut comisii specialepentru ca s vad dac vom putea s rezistm la aa cldur.I. X. – Când ai trecut Comisia, înainte de a v duce înAfghanistan?I. C. – E clar lucru, înainte de a ne duce în Afghanistan. Am trecutcomisia în Ahabad. Noi le-am dat lor ajutor. Pentru poporul afghan, noiam fost ajutor. Dumanii aveau ciud pe noi, ne împucau.I. X. – Ce ne putei vorbi despre armata afghan?I. C. – Pot s v spun c acolo revoluia a fost grea, greu i pentrunoi i pentru ei. Pe ei i-am scos i din foc i din par.I. X. – Cum erau îmbrcai afghanii?I. C. – Aveau ervete în cap. Rochii lungi i mai mult desculi.I. X. – Corespondai cu cei de acas?I. C. – Scriam scrisori care erau transportate de avioane. i pestejumtate de an venea o scrisoare din Moldova. Când o aduceau de pestegrani înapoi.I. X. – Ai participat la lupte militare? Ofierii luptau alturi dedumneavoastr?I. C. – Ofierii luptau alturi de noi. i cei de la transmisiuni ialpiniti. Toi, cu noi de rând.I. X. – Au fost cazuri când au murit ofieri?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. C. – Au fost cazuri c au murit i ofieri. Ofieri chiar au fostîmpucai în faa mea, din avion, chiar comandantul unitii mele a fost rus,din Rusia. Era locotenent superior i l-au împucat din avion.I. X. – Ce ne putei spune despre adversarii de lupt?I. C. – Ei împucau în noi, cum… îi omorâm i noi pe ei i ei pe noi– unii pe alii.I. X. – Cu ce fel de arme erau înarmai?I. C. – Cu carabine, mitraliere, automate kalanikov, cele pierdutede soldaii notri.I. X. – Erau mai bine înarmai ca soldaii sovietici?I. C. – În niciun caz.I. X. – Dar totui, pân la urm, Uniunea Sovietic n-a reuits câtige rzboiul?I. C. – A câtigat Uniunea Sovietic. Ai notri aveau mai multarmament, avioane i toate celea.I. X. – Cum se comportau cu prizonierii sovietici?I. C. – Care erau luai în prizonierat i reueau s vin înapoi secomportau mai bine. Le ddeau apartamente acolo, toate cele, pe urm leaudat drumul înapoi, peste un anumit timp.I. X. – Ce atitudine aveau soldaii sovietici fa de fotiiprizonieri de rzboi?I. C. – Atitudine aveau de 10 clase. Nu aveau nicio atitudine.Nu aveau preri nimic.I. X. – Cum v pregteai din punct de vedere fizic?I. C. – Noi am fost din Soiuz pregtii: karate, SAMBO, mânuireaarmei (atât a revolverului, cât i a cuitului).I. X. – Unitile cu destinaie special (spenazul) erauconsiderate de elit, probabil v pregtea din punct de vedere fizicfoarte bine…I. C. – Spenazul era dislocat în cele mai dificile puncte. Spenaz tottimpul se bgau în muni, ei aveau armamentul lor. Se luptau cu dumanii,basmacii.I. X. – Câi soldai au murit în timpul serviciului militar dindetaamentul dumneavoastr?I. C. – Cât am fost noi 4 tancuri la operaii, în Bahram a murit untanchist i din 39 desantnici s-au întors numai 9, cei rnii au fost dui înSoiuz i restul s-au demobilizat.I. X. – Atunci când v-ai eliberat din armat vi s-au datinstruciuni?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. C. – Mi-au dat 2 medalii „Blagodarnosti afghanskogo naroda” i„70 let voorujenâh sil” i spuneau s-mi dea apartament, dar nu mi-au dat.Timp de 10 ani de zile nu am avut dreptul nimic s povestesc, era secret.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie i social,atunci când v-ai întors din Afghanistan?I. C. – M-am întors bolnav, cu doi soldai care m-au însoit dinTakent, din spital. M-am întâlnit cu prinii, mama cu fraii, cu surorile.Parc nu aveam impresie c revin acas. M-am uitat, m-am bucurat. Parcm-am mai îndreptat.I. X. – Cum considerai, combatanii din Afghanistan trebuies aib un statut special în societate?I. C. – Trebuie s fie toi ajutai, trebuie s fim ajutai, nou nu nedau ajutor. Trebuie s avem privilegii la locuine, la lemne, la crbuni, latoate celea.I. X. – Legislaia în vigoare apr interesele fotilorcombatani?I. C. – Numaidecât ne ajut i trebuie s ne mai ajute. Cu lemne icrbuni i apartamente trebuie s ne dea. Dar nu ne d. Pensie ne d, darmic – 65 de lei. Dar ce asta-i pensie?I. X. – Cum considerai, a fost rzboiul din Afghanistan unrzboi drept sau nedrept?I. C. – A fost un rzboi drept.I. X. – Din ce punct de vedere?I. C. – A fost drept din cauza naionalitilor din Afghanistan.I. X. – Cum apreciai atacurile americane lansate înAfghanistan?I. C. – Afghanistanul e vinovat fa de America…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„RZBOIUL DIN AFGHANISTAN NICIODAT NUPUTEA FI CÂTIGAT”Costrov Ion – nscut în anul 1965, în satul Codrul Nou, raionulTeleneti. Serviciul militar: 1984–1986. În Afghanistan a fost genist-canicultur. Ladata interviului era poliist. Interviul a fost realizat în 24 noiembrie 2002. Caseta nr.42/I.I. X. – O mic prezentare.I. C. – M numesc Ion Costrov, lucrez în funcie de poliist desector, sectorul Râcani, locuiesc în oraul Chiinu.I. X. – În ce an v-ai nscut i în ce localitate?I. C. – Sunt nscut la 25 ianuarie, anul 1965, în raionul Teleneti,acum judeul Orhei, satul Codrul Nou.I. X. – Ce studii aveai înainte de a fi înrolat în serviciulmilitar din Afghanistan?I. C. – Studii medii speciale. Am terminat Colegiul de agriculturdin satul aul, raionul Dondueni.I. X. – Ce comisii ai trecut când ai fost recrutat în serviciularmatei sovietice?I. C. – Pe mine m-au selectat ca s fac serviciul militar ComitetulSecuritii de Stat. A fost pregtire special, se luau caracteristici de lasteni, de la colegi, de la coal. i am nimerit s fac serviciul special latrupele de grniceri ale securitii. Am plecat în armat pe data de 16 mai1984. Am fcut serviciul în Crimeea, din Crimeea înc vreo jumtate de an,pregtire special în coala de sergeni, pregtire special a câinilor deserviciu. Câinele meu a fost pregtit special, i eu odat cu el, în direciademinrii.I. X. – Când erai în Crimeea v-au spus c vei face serviciulmilitar în Afghanistan?I. C. – Nu. N-am tiut pân în ultima zi. coala de sergeni amterminat-o în oraul Velikie Mostî, regiunea Lvov. i ultimul timp, dup ceam susinut examene i am terminat coala cu meniune, am primit grad desergent, adic cu o treapt mai sus. În ultimul timp nici nu ne-a spus undemergem la frontiera cu Afghanistanul, în oraul Termez, Uzbekistan, pe 31decembrie. Clima este diferit decât aici. Dac aici erau minus 20 grade înTermez erau plus 25 grade. O lun de zile iar a fost o pregtire special, încondiiile din Asia Mijlocie. Într-o noapte am nimerit în Afghanistan c nicinu tiam. Ne-au spus c suntem la lecii speciale. Auzeam împucturi i…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovDin grupa de grnicer eram trupa special, deminam drumurile, începând dela frontiera oraului Hazdatun i pân sub Kabul. Drumuri încercuite demuni, minat, mine acoperite cu plastic pe care nu-l putea detecta niciunaparat, doar cu ajutorul câinelui.I. X. – Câinii erau dresai dup mirosul specific dinAfghanistan?I. C. – Da, sigur. Noi am fost pregtii numai în direcia aceasta.I. X. – Dumneavoastr nu ai tiut lucrul sta?I. C. – Cum… ne-au spus c vom face serviciul la punctele detrecere, adic la vmi. Eram bine echipai, cu veste antiglon.I. X. – Relaiile dintre soldai i ofieri?I. C. – În Afghanistan erau la acelai nivel. Trebuia s fim ca fraiipentru c întotdeauna trebuie s ne aprm spatele unul la altul.I. X. – i relaiile dintre soldat–soldat? E vorba dededovcin?I. C. – Dedovcina numai în Uniunea Sovietic era, dar în parteacealalt aa ceva nu putea s fie.I. X. – Era politruk i ce lecii v inea?I. C. – Pe ce tem? Pe tema politic. Rzboiul Rece dintre UniuneaSovietic i Statele Unite. Dar dumanii erau pregtii special de StateleUnite i înarmai, iar noi – de Uniunea Sovietic.I. X. – Îmi putei descrie imaginea unui adversar?I. C. – Erau soldai afghani care luptau cot la cot cu noi, aliaii, laoperaii. Erau bine îmbrcai în forme militare, aliaii notri. Dar totui la eiera o ur oarecare. Puteau s împute, s explodeze mine .a.m.d. Ei suntfoarte credincioi. Îmbrcau uniforma, lsau arma jos i se rugau cel puin oor. Un duman era îmbrcat ca de obicei, ca oamenii civili, în hainele lornaionale. Dar sunt foarte credincioi i a spune eu chiar fanai. Rzboiuldin Afghanistan niciodat nu putea fi câtigat. A fost un rzboi mârav,murdar.I. X. – Apropo, între soldai apreau discuii referitoare laacest rzboi?I. C. – Discuiile apreau, s ajungem acas mai degrab, vii, teferi isntoi.I. X. – Cazuri de dezertare au fost?I. C. – Din grupa noastr n-au fost. Din celelalte, da. Dar din grupanoastr n-au fost. Noi am avut o pregtire special i o selecie riguroas. Îngrupa noastr au decedat muli. i au rmas calici… i-au pierdutsntatea…I. X. – Ce îmi putei vorbi despre populaia civil?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. C. – Creteau orez, bumbac. Duceau o via foarte srac. Foartesrac.I. X. – Despre copiii lor, ce ne putei spune?I. C. – Ei se apropiau liber de noi. Schimbam, eu a spune…I. X. – Despre piaa din Kabul (dac ai fost acolo) putei smipovestii?I. C. – În Kabul n-am fost, pân sub Kabul.I. X. – Componena naional a soldailor.I. C. – Din Asia Mijlocie practic nu fceau serviciu militar.I. X. – De ce?I. C. – Deoarece ei erau apropiai cu religia, mai ales tadjicii tiaulimba afghan. Mai muli erau selectai soldai din Rusia, Ucraina, Moldova,Belarusia.I. X. – Dar componena naional a ofierilor?I. C. – Ucraineni, rui.I. X. – Regimul unei zile?I. C. – Diminea la 6 – deteptarea. Fiecare tia serviciul lui. Pentrumine asta-i, cum s v lmuresc, ca în serviciu militar, dup regul, dupinstruciune.I. X. – Era pedepsit soldatul care, s zicem, nu era brbierit?I. C. – Nu prea, nu prea se inea cont de asta. Fiecare îi cuta de alelui.I. X. – Apropo, unde fceai baie?I. C. – Baie, iat întrebarea asta-i foarte grea…, deoarece înAfghanistan fiecare al treilea soldat trebuie s zac de o boal: holer, tif. Apacrud nu ne permitea s o folosim, numaidecât era pus special un soldat cas fie ap fiart, numai aa.I. X. – Mijloacele de contrapropagand ale adversarilor?I. C. – La mine era pelicul, asta era sistemul de mine… cu armeitaliene, cu corpusul de plastic, asta era împotriva oamenilor vii i în afarde câine nu le putea gsi nimeni, unde-s puse, împotriva infanteriei. Ce aputea spune, am spus c ei propagau printre soldaii sovieticii mai multsubstanele narcotice. Care erau slabi de fire le foloseau… eu personalniciodat n-am folosit chestia asta, nici nu tiu cum miroas mcar…printre soldai asta era.I. X. – Dar încercau s le dea i în mâncare?I. C. – Nu, noi de la ei nu foloseam nimic, am în vedere produselelor. Toate produsele alimentare le primeam din Uniunea Sovietic.I. X. – Ce mâncai acolo?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. C. – Produse proaspete practic nu erau – cartofi uscai, carne deoaie, din depozite speciale, cu tampil din anul 47, da, tampila era dinanul 47. Clar c nu era calitatea ceea.I. X. – Cu câinele cum ai procedat, l-ai luat acas?I. C. – Am avut un câine din coal, care l-am învat eu, a rmas laun prieten.I. X. – Imaginea armatei afghane?I. C. – Ei totui nu erau de ndejde. În ei niciodat nu puteai aveandejde. Erau slab pregtii, am în vedere ca armat…I. X. – Acas, ai scris prinilor c suntei în Afghanistan?I. C. – Nu, acas am scris c-s în Uzbekistan, în oraul Termez.I. X. – …operaii militare.I. C. – Linia frontului acolo nu exist. N-a existat niciodat, nu tiide unde are s te loveasc bomba.I. X. – Cum era clima?I. C. – Foarte cald, vara pân la 70 de grade. În muni omt i frig,iar aer nu-i ajunge niciodat… la trectoarele prin muni.I. X. – Care funcie militar din Afghanistan era cea maipericuloas?I. C. – Toi erau pui sub risc. E destul ca chiar s nu participi laoperaii militare, numai s te afle i-i ajunge. Acesta-i risc… Am fcutserviciul într-o grup de armat special, noi nu ne socoteam c suntem înAfghanistan, dar fceam datorii speciale.I. X. – V-ai întâlnit cu vreun mare lider sovietic înAfghanistan?I. C. – Nu…I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie?I. C. – De la ru la bine repede te acomodez… asta a fost armata…I. X. – Mai visai ceva din Afghanistan?I. C. – Acum nu, deodat era mai greu, m-am acomodat acas.I. X. – Cum credei a fost bun tactica folosit de americani înrzboiul din Afghanistan?I. C. – ...Eu socot c nici americanii nu au câtigat rzboiul ista inici ruii nu l-o câtigat, dei au fcut mai multe încercri…I. X. – Cum se prezentau în linii generale basarabenii înrzboiul din Afghanistan?I. C. – Sigur c basarabenii notri au fost ostai devotai, educai iavem mândrie. i n-au fost ca s dezerteze, s fug, n-am auzit. Din grupulmeu, de pild n-au fost…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„IAT, ACUM SUNTEM OCUPANI!”Covrig Andrei – nscut în 23 iunie 1957, în satul Isacova,raionul Orhei. Studii: coala Militar de Suvoroviti din Kiev (1973–1975),coala Superioar Militaro-Politic a Trupelor de Aprare Antiaerian dinLeningrad. În Afghanistan: 1979–1980. A fost lociitorul comandantului debaterie în Regimentul 1008 de tunuri antiaeriene. Actualmente: preedinteleAsociaiei „George C. Marshall-Moldova” i al Asociaiei de Drept Umanitardin Republica Moldova. Colonel în rezerv 154 . Interviul a fost realizat în 31martie 2011 Chestionarul nr. XXIX.I. X. – O mic prezentare.A. C. – Andrei Covrig. M-am nscut la 23 iunie 1957, în satulIsacova, raionul Orhei. Cu toate acestea, batina mea o consider satulGordineti raionul Rezina. Vorba e de localitatea în care prinii cu mine isora Valentina au trecut cu traiul când eram prea mici. Sunt militar decarier. Am studiat în Liceul Militar (se numea atunci – coala Militar deSuvoroviti) din Kiev în anii 1973–1975, apoi coala Superioar Militaro-Politic a Trupelor de Aprare Antiaerian din Sankt Peresburg (atunci –oraul Leningrad). O bun parte am satisfcut serviciul în diferite unitiale trupelor terestre sovietice. Dup revenirea în aprilie 1992 în Moldovaam fost numit lociitor al comandantului Brigzii de Aprare „DimitrieCantemir”, iar apoi am ajuns i la o înalt funcie în cadrul ArmateiNaionale – lociitor al efului Marelui Stat-major (pe educaie i relaiiinternaionale). Sunt pensionat din 2001. Activez în dou ONG-uri. Suntpreedintele Asociaiei „George C. Marshall-Moldova”, care întrunete oparte din absolvenii moldoveni trecui prin prestigiosul Centru „George C.Marshall” din orelul Garmish (Germania) i al Asociaiei de DreptUmanitar din Republica Moldova (implementarea prevederilor Conveniilorde la Geneva), care ine de dreptul conflictelor armate, este vorba de„umanizarea” aciunilor de lupt când se cere o protecia special aobiectelor nemilitare, populaiei civile, prizonerilor, rniilor i altorcategorii de populaie.I. X. – În ce an ai fcut serviciul militar în Afghanistan?154 Vezi: Andrei Covrig: „Nu regret c am ales s fiu militar”, în 30 de întrebri de-acas / Concept TudorIacenco, Chiinu, 2010, Tipografia „Bons Offices”, 2010, pp. 69-76.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovA. C. – Am fost un termen destul de scurt. Din 27 decembrie 1979,când trupele sovietice au invadat masiv Afghanistanul, i pân în februarie1980, când regimentul nostru de tunuri antiaeriene (sistema C-60) a fostînlocuit cu o alt unitate, chipurile, mai performant de rachete antiaerienesosit din Semipalatinsk. Comisia instituit din specialitii Diviziei deInfanterie 5 de Gard a gsit acest regiment neapt de lupt i dup plecareanoastr spre Kushka avioanele de transport militare sovietice mult timpcrau piese pentru a restabili capacitatea de lupt a complexelor antiaerienesosite. Când am intrat în Afghanistan, am trit un episod tenebru în muni,unde am rmas fr camioane, pentru c ambele s-au defectat, iar sergentulul repara unul dintre tunurile pe care le aveam cu noi. Dar cel maiputernic am simit palma lui Dumnezeu deasupra capetelor noastre atuncicând am ieit din Herat vii i nevtmai.I. X. – Cum ai fost înrolat?A. C. – În august 1979, eu, un tânr locotenent, am sosit în Kushka,districtul militar Turkestan i numit în funcia de lociitor al comandantuluide subunitate. Dup sosire, în septembrie am plecat cu unitatea la poligonîn regiunea oraului Marî, Turkmenistan. Acolo, în nisipurile Karakumului,contanamentele i tragerile au durat pân în noiembrie. Bucuria revenirii încazarme nu a durat mult. Pe la 14 decembrie 1979 am fost scoi în punctelede concentrare, adic în sopci, am primit din rezerv „partizani”, aa eraunumii cei încadrai din rezerv. Ni se spunea c este vorba de aplicaiiobinuite, îns înelegeam c nu este ceva bine la mijloc. Anul de instruciiîn armata sovietic se termina în octombrie, îns era deja decembrie. Era untimp neobinuit pentru regiune, zpad, ba chiar troiene. În ali ani, în aceleluni, ba chiar de Anul Nou, ieeam în chiloi i tricouri sportive s jucmfotbal.I. X. – Ce comisii ai trecut pentru a fi recrutat înAfghanistan?A. C. – Nicio comisie...I. X. – Când ai aflat pentru prima oar c vei efectuaserviciul militar în Afghanistan? Care a fost prima dumneavoastrreacie fa de acest moment?A. C. – Când eram în stânci la concentrare, bnuiam acest lucru,îns efii tceau. Doar cu câteva zile înainte de 27 decembrie 1979 a aprutdin Takent un locotenent-colonel în vârst cu numele Nikitin, veteran alRzboiului al Doilea Mondial, un lector de fapt, care a avut o prelegeredespre situaia în zon i era clar c trebuia s ne ateptm la o intervenieîn Afghanistan. Îns i atunci muli nu credeau c vom intra în aceast ar.Locotenentul Aleksandr Timoenko mi-a spus c va crede acest lucruXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......atunci când cauciucurile automobilului vor trece linia de frontier. inminte c în noaptea spre 28 decembrie, când acest lucru s-a întâmplat, elmi-a spus o fraz care m-a ocat: !, adic, Iat, acumsuntem ocupani!”. Cu timpul mi-am dat seama c au fost puini care auîneles lucrurile mai limpede. Era un azer care a spus fa de soldai c „nuare ce cuta în Afghanistan, deoarece acolo se afl fraii-musulmani”. Adisprut din unitate, am îneles c erau i în rândurile militarilor în termentipi legai cu serviciile speciale, cu aa-numitele Osobâe otdelî. Îns înelegereaaceasta a aprut mai apoi... Personal nu prea am simit aceast trecere,militarul, mai cu seam cel de carier, trebuie în orice clip s-iîndeplineasc datoria.I. X. – Când i unde ai aflat pentru prima dat despreconflictul din Afghanistan?A. C. – C era o situaie nestabil se tia din timp. Alta e,majoritatea nici nu bnuia c lucrurile vor avea o aa întorstur ciudat ianormal. Îns sovieticii, cu mult înainte de decembrie 1979, au trimis înaceast ar specialiti, consultani, au format aa-numite batalioanemusulmane cu ofieri-originari din Asia Mijlocie. Acetia în inuta militarilorafghani, chipurile, sarbozi, urmau s fie prezeni în preajma preedinteluiAmin. in minte, muli din aceti ofieri au fost ridicai în grade, au deveniteroi. Îns nivelul de pregtire al multor ofieri pentru veriga medie,companie–batalion, în opinia mea, era sub nivel. În divizia noastr, laînceputul anilor 1980, a fost numit comandant de batalion un maior denaionalitate tadjic, participant la asaltul palatului lui Amin, cavaler alordinului „Drapelul Rou de Lupt” cu care am avut destule probleme dincauza unei pregtiri profesionale slabe.I. X. – Se fceau selecii speciale ale premilitarilor?A. C. – În cazul nostru – nu. Erau 67 de militari în termen i dinresurse de mobilizare au mai venit 17 turkmeni.I. X. – Care au fost în opinia dumneavoastr cauzelerzboiului din Afghanistan. Dar a familiei, prietenilor?A. C. – „Dac nu intram noi, sovieticii, în Afghanistan, acest lucruaveau s-l fac americanii”, – aceasta era explicaia oficialilor. Îns, dupmine, era vorba de o minte bolnav în interiorul Biroului Politic al CC alPCUS. Rzboiul Rece era în toi i Kremlinul plsmuia schimbul regimuluidin Kabul cu unul mai comod Moscovei. Amin, preedintele afghan, cusiguran nu era amicul vecinului nordic, îns lichidarea acestuia de rând cuocupaia sovietic au complicat cu mult lucrurile.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Se afirma c era un rzboi pentru aprarea hotarelor desud ale URSS, care era opinia dumneavoastr, dar i a altorcombatani, vizavi de acest subiect? Avei discuii pe aceast tem?A. C. – Credeam în aceste afirmaii. Erau foarte puini care aveaualte opinii... Cred c i colegul meu, locotenentul Timoenko a spus csuntem ocupani mai mult într-un context ironic, îns, de fapt, el a avutdreptate. Acest lucru s-a îneles mai profund când au început s fietransportate primele cadavre din Afghanistan pe teritoriul URSS. Tot maimuli se întrebau: ce cutm noi în Afghanistan? În mijlocul anilor 1980, fiindîn concediu în Moldova, am avut o discuie cu un constean, profesor laInstitutul de Medicin, care foarte critic s-a pronunat referitor la misiuneamilitar sovietic în aceast ar îndeprtat, eu îi reproam cu nite cliee...Dubiile au aprut atunci când cu timpul se vedea mai pronunat c poporulafghan nu dorea „ajutor fresc” din partea Moscovei. Întrebuinam des ofraz, cel mai fr izbând toast, la o votc cu colegii este „pentru prieteniasovieto-afghan!”. Aceasta nu îi supra pe colegi i era trecut cu tcerea ide cei care „duceau pota”.I. X. – Conductorii sovietici afirmau c este un rzboi deajutor acordat afghanilor împotriva americanilor, ce prere aveai?A. C. – SUA au fost prezente în rzboiul împotriva guvernului de laKabul i trupele sovietice cu armament, instructori i dolari. Bin Laden, nue secret mare, a fost susinut de serviciile speciale americane. Nu cred clucrurile aveau s evalueze substanial dac nu avea loc aceast intervenie.Vorba e de un proces continuu: conflicte interne, lupte între clanuri,extinderea plantaiilor cu droguri, trdri masive în armat au fost înainte,pe parcursul ocupaiei sovietice i dup retragerea trupelor în URSS. Oimplicare masiv cu fore i finane în Afghanistan era i este o btaie decap atât pentru SUA, cât i pentru fosta URSS.I. X. – Poate fi calificat rzboiul din Afghanistan drept ajutorinternaional? Aveai sentimentul c-i ajutai pe afghani?A. C. – Dup trecerea a cel puin câiva ani a aprut sentimentul cnu. Un ajutor prevede reciprocitate, un sentiment de recunotin. Cinedintre conductorii afghani l-au expus? Posibil, doar preedinii BabrakKarmal i Nadjibullah? Milioanele de afghani au preferat tcerea dup careurma agresivitate. A fost o încercare de a reînvia un cadavru, de a instauraun regim promoscovit. Nici nu putem vorbi de o reacie pozitiv, de unmoral, poate, sczut la demnitari i la trupele afghane. De fapt, acest lucruera i în ajun de decembrie 1979. Spre exemplu, în iulie a acelui an undetaament de cca 700 „sarbozi” dintr-un regiment au ucis ofierii i cuXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......tehnica de lupt i zece automobile au trecut în Pakistan. Exemple de acestfel erau o mulime.I. X. – Exist politruk în armat? Ce spunea el sau ofieriidespre conflictul din Afghanistan?A. C. – Eu am fost un „zampolit” în subunitatea noastrantiaerian. „Cântecul” meu nu difer de poziia oficial. În Shindand,sincer, eram preocupai de lucruri mai „pmânteti”: amenajarea traiuluimilitarilor, poziia de lupt, disciplina i moralul subunitii. Cu timpul,dup ce era tot mai evident c intenia de a introduce trupe în aceast areste una fr izbând, aprea necesitatea de a fi mai activ în promovareaunor viziuni rupte de realitate. Îns aa erau timpurile.I. X. – Apreau discuii controversate între soldai înproblema Afghanistanului?A. C. – Între soldai nu am auzit s fie discuii. Soldatul nu îi alegerzboiul. Nu neg, posibil, erau discuii i de felul acesta...I. X. – Au dezertat cineva dintre soldaii sovietici din unitateamilitar?A. C. – Exemple de acest gen au fost în anii aflrii trupelor sovieticeîn Afghanistan. i nu doar din rândurile celor care erau musulmani. Unuldin motive era i dedovina care îi determina pe unii s caute refugiu duphotarele unitii... În regimentul de tunuri antiaeriene în care am satisfcutserviciul aa cazuri nu au fost...Exist o statistic din care reiese c 290 de militari sovietici audisprut fr veste, dintre care 55 au fost fcui prizonieri, 44 au prsitunitatea, 34 au prsit (disprut) de la post, 4 – au trecut de parteaadversarului....I. X. – În ce localitate din Afghanistan ai fcut serviciulmilitar?A. C. – În orelul Shindand. Regimentul nostru avea drept sarcinprotecia aerian a unui aerodrom afghan din muni... Dublam o unitate aforelor afghane care avea în dotare tunuri antiaeriene cu calibru 37 mm,învechite, înc din anii 1930–1940...I. X. – Povestii-mi câteva momente deosebite din timpulefecturii serviciului militar în Afghanistan?A. C. – Au fost ceva emoii când am trecut hotarul URSS, înregiunea Kushka. Era i normal, eu, un tânr locotenent de 21 ani, caredoar cu patru luni în urm am terminat coala militar. S-a creat o situaiecând, în noaptea spre 28 decembrie 1979, cu dou automobile defectate iapte ostai am rmas singuri în munii Hindu Kush. O pustietateamenintoare... Îns, in minte, sergentul ul din Lvov, comandant alXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovechipei tunului AZP-57, i un turkmen de 29 ani din rezerviti, AtamuratAdâlbecov, în decurs de câteva ore au reparat tunul defectat i automobilulURAL... Pe la orele patru–cinci diminea, cu doua maini am trecutHeratul, un ora-capital a unei provincii cu acelai nume, de fapt, un cuibde viespi al mujaheddinilor. Nici pân acum nu pot înelege cum am reuit strecem oraul... Am scos tentul de pe tun, iar sergenilor le-am pus sarcinaca în caz de atac s rspund cu foc, indiferent de unde se trage, din zonanepopulat sau populat... Îns am avut noroc, poate c i c timpul eraspre diminea, iar apariia noastr spre mijlocul zile în regiunea deconcentrare a unitii a fost o surpriz pentru efii notri... Câi soldai eraiîn detaament? Subunitatea noastr avea 67 de militari, inclusiv cinci ofieri,plus 17 sosii din rezerv.I. X. – Componena naional a soldailor, dar acomandanilor?A. C. – Cpitanul Andruco Piotr Grigorievici, comandant debaterie – ucrainean, eu – moldovean, Pozdneakov i un alt ofier al cruinume nu mi-l amintesc – rui, Saa Timoenko din Poltava – ucrainean, 17turkmeni-rezerviti, iar din cei din termen – mai mult de zece naionaliti(rui, ucraineni, uzbeci, kazahi...) inclusiv rare, unul chiar – mordvin... S fifost divergene? Nu!I. X. – Descriei-mi o zi din regimul militar de armat?A. C. – Era un regim ablonizat: deteptarea, exerciii fizice, timpulpentru igien, exerciii de lupt... Profitam de faptul c eram la un aerodrommilitar i avioanele MIG-19 afghane, dac nu m înel, îi fceau într-un feltreaba lor de instruire atacându-ne, iar noi, ca militari ale antiaerienilor,„ucebno” 155 le doboram. Aceste exerciii continuau i dup mas. O aaintensitate de pregtire nu am observat la vecinii notri afghani, la osubunitate afghan de tunuri de 37 mm. Da, cu vecinii notri, spredeosebire de noi care triam în corturi, acetia aveau câteva cldiri, iar noiaveam amenajat un orel de corturi, am jucat o singur dat un meci devolei. Îns dorina de a mai juca cu ei a disprut, deoarece ei erau mai bunila acest capitol. Se evidenia un ofier de vreo 35–40 ani care fcea prpdpe teren.I. X. – Unde fceai baie?A. C. – Am amenajat un cort cu un CSO ( – ), un complet cu destinaie antichimic. Noi îlfoloseam ca du... 20 litri de ap pentru un om era suficient, iar ap, spre155 De instrucie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......deosebire de alte uniti militare era îndeajuns. Aveam aproape deaerodrom o fântân artezian.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?A. C. – Nu a spune c am avut timp liber. În atare situaie te simipermanent în stare de alert, nici nu tii la ce te poi atepta. Radioul cuprobleme, „tranzistorul” sovietic era fr folos, nu puteai recepiona nimic.La staiile militare portative R-107 de câteva ori am „înfcat” o und cu ungrai rusesc... Informaia care parvenea era din ziarul CC PCUS „Pravda” icel al Districtului militar „Fruzeve”. Soseau aceste ziare într-un numrlimitat i cu întârziere de câteva zile. Spre binele meu, aveam cu mine ocarte cu opera lui Ion Creang în limba român, îns cu buchii în chirilic.O rsfoiam din când în când. Cartea aceasta o am i acum, o in înbiblioteca personal ca o relicv sfânt, aceasta îmi alina sufletul.I. X. – Ce se întâmpla cu soldaii bolnavi?A. C. – În subunitatea mea nu in minte s îi fi avut.I. X. – Exista dedovin ?A. C. – Da, a fost un caz, unul specific... Paradoxal, toi erau deaceeai promoie i, chipurile, ase flci mai rsrii de diferite naionalitii-au pus ca scop s-i „educe” pe cei prostui... În bateria noastrantiaerian erau 17 turkmeni mobilizai, toi mai în vârst ca mine, însacetia niciun cuvânt nu au spus, dar nici nu au intervenit direct, cu toate cerau cu mult mai în vârst decât ostaii în termen, care de fapt erau deaceiai ani ca mine... Acest lucru a ieit la iveal, am dat de un sergent btut,apoi a urmat o reacie drastic. Eram doar o subunitate aparte, singuri înteren, cei ase vinovai au fost pui s sape o groap 4x4 metri la care au„lucrat” trei zile... Ca supraveghetor cu arm a fost pus unul din cei care auavut de suferit. Flcii au lucrat un pmânt muntos, de fapt pietros, în treizile s-au adâncit la ase metri... Ni s-a telefonat c vom avea nite „oaspei”din Statul-major al regimentului i aceast uria groap a fost fcut una cupmântul în trei ore... În caz dac nu vor reui pe acetia îi ateapt oanchet penal... Aa c aveau s aleag... Posibil, a fost un abuz i dinpartea mea, îns e mai bine decât s arunci ase tineri la închisoare. Dupaceasta cu o bun parte din aceti soldai am fost retrai în „Soiuz”, adicKushka, i am fost în relaii bune. Ei grmjoar, vreo treizeci de ostai întermen, erau în aa- numita „komendantskaia rota”, iar eu eram în Statulmajorîn Divizia 88, Infanterie moto. Am avut relaii de suflet, de frie...Pân acum îi in minte pe acetia: bakirul Dim Timerbulatov, fraii gemeniNicolai i Vladimir Cercain din Ucraina, un tadjik, Saliev, un biat deosebitde inteligent, care era i traductor în relaii cu afghanii, iar uneori cândofierii afghani treceau la arab, ca s nu înelegem despre ce vorbesc ei îmiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovpovesteau aparte despre subtiliti. Cu aceti biei, în 1980, am avut oechip fenomenal de fotbal în garnizoan, care era o groaz pentruechipele din uniti cu mii de militari.I. X. – Ce clim era în Afghanistan?A. C. – Despre tot Afghanistanul nu v pot spune, iar despre zonanoastr v spun c Shindandul are o clim specific, este aezat în muni.Ziua era mai cald, noaptea – rece. Întoarcerea unitii în februarie înapoispre Kushka a fost în condiiile unei ierni adevrate siberiene cu o viforninemaipomenit, aceasta se însprise când ne ridicam cu coloana tot mai susîn muni...I. X. – Ce contrapropagand foloseau dumanii afghani?A. C. – Nu am simit-o...I. X. – Ce ne putei spune despre armata afghan?A. C. – Impresii puine i rzlee... Aviatorii afghani care zburau pedeasupra noastr i imitau pe seama poziiei noastre procedeele de atac mis-au prut pregtii, tocmai în ultimele clipe atunci când bombele erauaruncate, o luau brusc în sus... Se crea senzaia c se vor prbui pe noi.Bateria antiaerian afghan vecin, de care am vorbit, era aproape, îns cuacetia nu prea contactam. Ofierii lor mi s-au prut pregtii. Am nimeritpe aerodromul Shindand. Ce draci m-au dus? Dac nu m d de golmemoria, plecasem cu un automobil GAZ cu cisterna s aducem ap...Eram cu un militar în termen, tadjikul Saliev, care era i traductor. Prinacesta l-am rugat pe un ofier s-mi satisfac curiozitatea de a vedea traiulsarbozilor. Cazarma afghan, în interior – o camer pustie, fr paturiobinuite, doar un fel de covorae-vltuc, aternutul soldesc pe noapte,la perete. Plapume, perne nu am observat. Pereii de lut, nevopsii. Curat. iatât! Era tocmai timpul unui lunch al sarbozlor – ostailor afghani, în maniermusulman întini pe podeaua de lut, fiecare cu o farfurie cu un terci-pilaf,fr carne din orez i... minune, câte o portocal. În acele timpuri lasovietici portocalele era deficitare. Citricele le puteai procura doar desrbtori, cel mai real de Anul Nou.I. X. – Cum erau îmbrcai afghanii?A. C. – Femeile – tradiional, acoperit din cap i pân la pmânt.În Herat am vzut totui o tânr descoperit la fa i îmbrcat maipestri, în haine pestrie, posibil, o belujianc... Brbaii erau îmbrcai înpantaloni largi de o culoare mai mult gri, o cma... Aceast inut amobservat-o la muli brbai i când treceam prin muni, într-o urgie i frigcând am intrat în Afghanistan, dar i când am prsit acest stat... Eramnedumerit, cum de rezist acetia, chiar i copilaii, în aa frig?I. X. – Corespondai cu cei de acas?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. C. – Da. Le scriam, îns cu rspunsul stteam mai ru. Am trimisîn Moldova o scrisoare cu fotografii, îns aceasta nu a ajuns. Cenzura!!! Maimult, la reîntoarcere, la frontier, grnicerii sovietici mi-au scos din aparatulfoto pelicula i mi-au „luminat-o”...I. X. – Ai participat la lupte militare? Ofierii luptau alturi devoi?A. C. – Mrturisesc, nu vreau s o fac pe eroul. Momente neplcutecu rafale, tir de foc, inclusiv între „ai notri” au fost suficiente, îns s fiu înconflicte directe – m-a ferit Dumnezeu....I. X. – Ce ne putei vorbi despre adversarii de lupt?A. C. – Nu am împucat în mujaheddini, i nici nu i-am avut învizorul AKM-ului meu. C cineva m-a avut ca int – nu tiu. Însinformaie a fost suficient ca s fac unele concluzii. Dac la începutulrzboiului dumanii cu fore pân la 200–500 de oameni încercau s opuno rezisten activ, apoi cu timpul tactica s-a modificat. Acetia au trecut latactica de diversiuni, ambuscade, aplicarea minelor... i acest lucru a datefecte... Rposatul ministru Pavel Creang, tot a „trecut” prin Afghanistan,spunea c o lupt de gheril cu trei–patru ucii din partea forelor regulateeste mai periculoas i cu efect decât aciuni directe. Mai apare i acest efectde alert continu i mai adugai i efectul mediatic. Cam aa ceva seîntâmpl actualmente în Caucazul de Nord.I. X. – Cu ce fel de arme erau înarmai adversarii?A. C. – Dac la început partizanii afghani erau slab înarmai, apoi cutimpul acetia deveneau mai dotai. S-au implicat SUA, iar cu apariiacomplexelor portabile americane STINGER au început s fie doborâteavioane i elicoptere sovietice. Comandamentul militar a introdus unelerestricii în regimul zborurilor, au fost fcute modificri în tactica aviaiei delupt, s-a trecut la înlimi mai mici, reducând astfel din timpul de reacie aintaului antiaerian. Din câte se observa armamentul de infanterie lamujaheddini era de tip sovietic – AKM, DK...I. X. – Cum se comportau cu prizonierii sovietici?A. C. – Nu prea tiu. tiu doar de rscoala prizonierilor sovietici lanordul Pakistanului unde era un lagr de prizonieri. În multe cazuri eraulsai ca marf de schimb, adic erau rscumprai, ca în cazul coloneluluiRukoi. E o practic folosit de gherilele musulmane... Aa cazuri au fost iîn cele dou rzboaie din Cecenia... Au fost situaii când unii din prizonieris-au convertit la islam. Acetia erau tratat de mujaheddini mai bine.I. X. – Ce atitudine aveau soldaii sovietici fa de fotiiprizonieri de rzboi?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovA. C. – Nu pot s spun cu certitudine. Cred c diferit i în funciedespre ce trupe vorbim i de situaie. Nicolai Mogutov, un cpitancunoscut, antrenat în companiile de cercetare îmi povestea c de obicei einu lsau prizonierii în via. Considerentele? „Lucrau” în grupe mici i oricepersoan care îi observa era un pericol, iar un prizonier mai era i opovoar în plus. Aplicau i tortura. Unui mujahedin de la care nu au pututobine informaii i-au pus în gur un detonator apoi pe piept i-au agat omin i l-au aruncat în aer. Nu am motive s nu îl cred. Dup revenirea înURSS, N. Mogutov a avut probleme cu psihicul i a mai îndesit-o cuphrelul. Lumea spune c a degradat cu totul, sper c mai este în via.I. X. – Cum v pregteai din punct de vedere fizic?A. C. – Bine. Erau exerciii fizice regulate, îns i modul de via nulsa loc de lenevie.I. X. – Câi soldai au murit în timpul serviciului militar dindetaamentul dumneavoastr?A. C. – În timpul aflrii în Afghanistan – nici unul. În linii generale,Divizia 5 Infanterie de Gard la început a avut puine pierderi umane delupt. Ele au aprut pe parcurs. Erau i multe cazuri din neglijen...comandantul companiei de comenduire... eful Casei Armatei... Când amintrat .. v închipuii 20 000... o blindat s-a prbuit cu 14 oameni...I. X. – Erau femei de consum în Afghanistan?A. C. – În subunitatea noastr nu am avut femei.I. X. – Atunci când v-ai eliberat din armat vi s-a dat cevainstruciuni?A. C. – Dup revenirea în URSS mi-am continuat serviciul camilitar de carier. Nu a fost vorba de nicio instruciune.I. X. – Cum v amintii de 15 februarie 1989 – ziua retrageriiarmatei sovietice din Afghanistan?A. C. – Îmi amintesc foarte bine ziua de 15 februarie 1989. În anulacela îndeplineam serviciul militar în cadrul Diviziei 88 infanterie dinlocalitatea Kushka, Turkmenistan. Era o zi deosebit, cu mult zpad, deiîn zona aceea era mai des nisip i soare fierbinte. i tot în aceast zi m-amreîntâlnit cu Serghei Gucin, eroul Uniunii Sovietice, pe care l-am cunoscutîn Kushka, acolo unde am efectuat ambii serviciul militar i cu care nu m-am vzut dup ce a plecat s lupte în Afghanistan. Un rzboi nu se uit.Undeva în minte el rmâne agat de prezent. Un rzboi se duce pân lamoarte, pstrând sensul figurat, dar i propriu al cuvintelor.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie i social atuncicând v-ai întors din Afghanistan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. C. – Eram ofier. Dup acest „Afghan” am avut un modobinuit specific de via, mai cu seam, c zece ani i-am fcut în Kushka lahotar cu aceast ar care i pân acum este instabil.I. X. – Cum considerai, combatanii din Afghanistan trebuies aib un statut special în societate?A. C. – Exist Legea nr. 190-XV din 08.05.2003 „Cu privire laveterani”, care prevede un statut special pentru cei care au fost înAfghanistan. Dup mine, este o lege bun, exist în mai multe ri dinspaiul ex-sovietic.I. X. – Legislaia în vigoare apr interesele fotilorcombatani?A. C. – Cred c da. Alta e cu realizarea ei. Aici sunt rezerve suntsuficiente i la nivel local i central.I. X. – Ai participat la rzboiul din Transnistria?A. C. – Da...I. X. – Cum considerai a fost rzboiul din Afghanistan unrzboi drept sau nedrept?A. C. – De ocupaie, de invazie. Îns am spus, soldatul nu îi alegerzboiul....I. X. – Cum apreciai atacurile americane lansate înAfghanistan?A. C. – În mai mare msur pozitiv...I. X. – Dorii s ne spunei ceva ce a fost trecut cu vederea înprivina rzboiului din Afghanistan?A. C. – O solidaritate exista i în rândul soiilor noastre ... În searadin ajunul invaziei, subunitatea care avea în sarcin protecia antiaerian aStatului-major al Diviziei 88 Infanterie Moto a fost dislocat mai aproapede obiectul proteciei..., eram lâng calea ferat a orelului... Venisersoiile... De unde aflaser c suntem acolo nu-mi închipui, venise iSvetlana, soia mea.... am discutat i i-am propus s plece la prini, înLetonia de unde este de batin... O petrecere ca la front, fr exagerare...Ele nu au uitat de noi.... În ajunul Anului Nou ne-au trimis dulciuri iampanie... Anul Nou l-am întâlnit frumos i datorit acestor doamne carermsese „za recikoi”....Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„I-AU DEZBRCAT PE TOI SOLDAII I I-AUDECAPITAT”Crivoliubic Alexandru – nscut în oraul Chiinu. În Afghanistan:1983–1985. Angajat al armatei sovietice, medic-stomatolog. La data interviului eramedic stomatolog la Centrul Republican Experimental de Proteze, Ortopedie iReabilitare, Ministerul Muncii i Proteciei Sociale al Republicii Moldova. Interviul afost realizat în 1 decembrie 2002. Caseta nr. 48/I.I. X. – O mic prezentare.Al. G. – Am fost luat în armat dup Universitatea de Medicin, în1983. Un an i jumtate am fcut serviciul militar în Kazahstan, înlocalitatea Ciunja, 100 km de la vestitul ora Panfilov. M-au chemat i mi-auspus c trebuie s merg în Afghanistan i s îndeplinesc misiunea deinternaionalist. Din regiunea Anhar, Tadjikistan, cu helicopterul ne-au„aruncat” în Afghanistan. Funcia mea a fost medic-stomatolog, trebuia sfac tratament în detaamentele de asalt. Eram „aruncat” de la un punct laaltul cu elicopterul, în muni cu o main portativ. În linii generale, asta afost funcia mea, în diferite puncte. Erau 40–50 de oameni care erau înpunctele principale; în muni, pe crrile unde treceau caravaneledumanilor, pe unde transportau ei lucrurile, armament .a. Eu am nimeritîn nite puncte de tensiune. Când am plecat (am fost uneori implicat înaciuni militare) au împucat asupra unitii noastre. Am primit o scrisoarede la un prieten, un cpitan care mi-a spus: ii minte punctul acela înAfghanistan? Dac in minte eu ori era Sahad Gubad, ori Gulhana, cam aaceva, de acum am i uitat. Mi-a trimis o scrisoare c peste dou sptmâni,dup ce eu am plecat, punctul acela a fost atacat de dumani. Acolo era unrâuor mic, care în muni pur i simplu nu-l poi trece, soldaii i ofieriinotri au fcut un fel de trecere. Dar dumanii au fcut în partea cealalt alrâuorului o ambuscad i când ai notri, vreo 20 de ofieri i soldai, autrecut în partea cealalt i-au împucat direct de la o distan foarte mic iau fost toi împucai. Dumanii ce au fcut, i-au dezbrcat pe toi soldaii ii-au decapitat. Le-a luat armamentul, hainele i celelalte trupuri au fostdecapitate. Mai departe…I. X. – Asta ine i de credina lor?Al. G. – Nu tiu. Cred c totui a fost o form de intimidare, ca nois ne temem, s ne îngrozim, s nu luptm cu ei. Mi-a spus c nu toi aufost decapitai. Cred c ei de acuma au obosit de mcelria asta. Un soldat,care a fost rnit, i-a venit în fire noaptea i a vzut toat grozvia asta. AaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......rnit a plecat, cum a putut, pe brânci, s-a întors la ai notri i a povestittoat istoria aceasta. Deci asta-i o mic istorie. Am primit scrisoare de la uncoleg de al meu. Eu personal n-am participat la aciunea asta. Un prieten deal meu, un cpitan, cu care eram cot la cot. Pentru o operaie a primitordinul „Steaua roie”, când a fost în muni. Istoria asta cred c arat faaacestui rzboi, o mic istorioar.I. X. – Dar cum a trecut scrisoarea de cenzur?Al. G. – A fost scris dup rzboi. De acuma când eu m-am întorsdin Afghanistan la sfâritul anului 85, cam prin octombrie–noiembrie. În 86 de acum eram la Chiinu.I. X. – Dumneavoastr ai tratat, probabil, i populaieafghan?Al. G. – Da, am tratat i afghani, localnicii, ca stomatolog. Amtratat, dar foarte puin, fiindc noi nu eram în policlinic, eram mobilizai.Am fost „aruncat” cu elicopterul de la un punct la altul cu utilaj mobil, decâmp, i în linii generale nu intra în obligaia mea ca s tratm localnicii,numai armata, dar s-au adresat câiva din tia.I. X. – Înseamn c nu ai avut legtur cu populaia?Al. G. – Nu, cu populaia nu. Rar i-am vzut. Erau sraci, murdari,noi contacte cu ei nu am avut. Eu am fost în muni, n-am fost în orae, orispitale.I. X. – Înc o întrebare. Soldaii erau pregtii, din punct devedere psihologic s fac fa rzboiului?Al. G. – În timpul acela, ideologia era s îndeplinim datoriainternaional. Nu pot rspunde pentru alii, dar atunci aveam aa ogândire: trebuia s o îndeplinim! Clar c m gândeam c în Uniune era pace,ne uitam la televizor cum oamenii se odihnesc, îi caut de treab, aufamilie, iar noi, contingentul acela am fost rupi de acolo i trimii. Oricândputeai s-i pierzi viaa. Nu era plcut, fiecare se întreba în sinea sa de cesuntem noi acolo? De ce facem noi acest lucru? Aa a fost politica. Aa afost. În armat, cum se spune, nu se discut, ci se execut. Noi avem aa ogândire, trebuia s executm, i pe urm, în armat sunt brbai, i nu estebine s ari c te temi. E clar, nu-i aa om care nu se teme s fie rnit, oride moarte, dar totui nu trebuie s stai i s plângi c iat nu pot ori vreauacas. Asta-i.I. X. – Din ce localitate din Moldova suntei?Al. G. – Din Chiinu.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„CEI CARE AU RMAS, SNTOI NU-S”Dendiu Alexei – nscut în anul 1966, în oraul Cueni. Serviciulmilitar: 1985–1987. În Afghanistan a fost ofer. La data interviului era maior înpoliie. Interviul a fost realizat în 30 aprilie 2003. Caseta nr. 52/I.I. X. – O mic prezentare.A. D. – … Din mine povestitor nu ias.I. X. – Cum ai vzut dumneavoastr rzboiul, ce v-aimpresionat acolo?A. D. – Acum m gândesc c-i prostie. Atunci nu. Ajutorinternaional. În Armenia trei luni de zile a fost carantin. Noi eram toioferi. Eram muli din Moldova. Ne pregteau normal.I. X. – Cum v pregteau din punct de vedere psihologic,fizic?D. A. – Psihologic eram pregtit bine. Îmi spuneau c acolo-itehnic nou. Multe spuneau. Dar când am ajuns acolo cu totul altfel era.I. X. – În ce an ai fcut serviciul militar?A. D. – Eu la 4 februarie în 85 am fost în Kabul. Ne-au adus acolo.În Kabul în Secia de transmisiuni. Am fost ofer.I. X. – V rog s v referii la anul 85. Anul 85 se considerapogeul conflictului militar?A. D. – Operaii militare erau tare multe. Multe erau cu eec. Mocupam deseori cu aprovizionarea.I. X. – Relaiile cu populaia btina?A. D. – Osobâi otdel 156 tare bine lucra. Ne mai întâlneam cu oameni iacolo. Dar nu aveam aceleai tradiii, aceeai religie. Noi acolo eram strini.Gseam limb comun prin vânzare–cumprare. Noi eram strini acolo.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier, cum erau?A. D. – Mare diferen nu era. Acolo era dedovcin mult. Chiarofierii i plutonierii, puteau sluji 20 de ani, dar acolo primul an nu erainimeni. i la soldai tot aa. Jumtate de an ca atare i apoi aa: duh, maladoi,cerpac, ded i pe urm dembeli. Era stim. Era stim între biei, aa de treab.La noi era subordonare bazat pe stim. Dac îl stimai, îl stimai, sau nu-lstimai. Pe un maior puteam s-l înjur, probleme nu erau. Se ddeauconcedii în situaii extreme. Dar aa nimic, nici concedii, nici colet.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?156 Secia special, serviciul de securitate.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. D. – Mai mult stteam la main. Interes aa mare… dar ceputeai s faci? Artau filme. În 87 veneau i ansambluri, din Belarus. A fosti Rozenbaum 157 în Statul-major. Filme artau. Rozenbaum cânta.I. X. – Cum v hrneau?A. D. – De foame nu muream. Dar s spun c m simeam tarebine… Diminea ceai, pâine cu unt, terci fr nimic, sttea în gât; la prânzaa, normal, iar seara pireu, pete.I. X. – Erau boli?D. A. – Din mai pân în noiembrie se întâmpla c nu aveau pe cines mobilizeze. Tif, malarie, mai multe acolo.I. X. – La condiiile climaterice, cum v-ai acomodat?A. D. – Moldoveanul e moldovean. Luam câte o sut de grame devotc i mi se fcea cald. Asta m-a i salvat. Aa a dat Dumnezeu. i toioferi. Ce a fost, a fost. i cu asta am scpat noi.I. X. – Operaiile militare, dac ai participat, cum sedesfurau?A. D. – Eram cu coloana.I. X. – Descriei-mi imaginea unui duman?A. D. – Cu halatul acela, în cealma. Nu am fost aa la operaiimilitare. Îi vedeam pe afghani cum triesc în Kabul.I. X. – Povestii-mi despre populaie?A. D. – Srcie mare, mare srcie era. În Kabul este un râu. Unulse scald, altul îi face necesitile. Al treilea îi spal hainele, altul bea deacolo. Sunt sraci, tare sraci. Triau cu târguiala mai mult. Acolo i struguricresc, vin nu am but.I. X. – Bieii spuneau c din rodii fceau.A. D. – Bieii… se descurcau cu toate, dar aa s fac mai mult nu.Se fcea samagon 158 .I. X. – Ce era cel mai periculos pentru un ofer înAfghanistan?A. D. – Drumul. Nu tiai de unde s te atepi...I. X. – Cum v-ai integrat la viaa de familie, dup ce ai venitdin Afghanistan.A. D. – Oleac mai nervos.I. X. – Cum considerai, americanii au folosit metode bunepentru a ataca Afghanistanul?157 Aleksandr I. Rozenbaum (13.09.1951, Leningrad, RSSF Rusia), compozitor i interpret rus. A vizitatAfghanistanul de mai multe ori i a creat melodia Laleaua neagr, cântec devenit ulterior imnulveteranilor „afghani”.158 Palinc.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovA. D. – Americanii nu vor putea face fa în Afghanistan.Musulmanii sunt musulmani. i religia aceasta a lor. Ei dac au de furcîntre ei, acolo nu are ce se vârî. Îns merge rzbunarea pentru actul acestade terorism. Dar pe degeaba, îi înriesc...I. X. – Au dezertat cineva din unitatea militar?A. D. – La noi nu, dar din Statul-major au fost cazuri. Au fostcazuri când îi gseau fr urechi. Au fost cazuri când am condus coloana is-au dus bieii s mnânce poam 159 . Trei maini erau. ase biei audisprut i apoi peste un timp gseau câte unul, doi. Apoi i-au gsit petoi…Trebuia s fii mai atent. Acolo care a rezistat s-a simit cum este, cineiel, sistemul nervos, evident c de-amu nu-i acela. De disciplin, de armatnu am simit s fie disciplin, numai stim. i în ziua de azi, de când lucrezîn organe, respect omul, dar dac nu-l stimez… nu-l stimez. Ce pot s maispun?I. X. – Un moment care s-a întiprit mai mult.A. D. – De bine, de ru…I. X. – Ce interpretare putem da noiunilor de vitejie, eroismîn Afghanistan?A. D. – E prostie din partea ofierilor, a fugit trei din Statul-major,s-au dus bieii s-i caute. Se ducea la o pomp de ap i a rmas biatulfr picioare. I-au dat ordinul Krasnaia zvezda. Era prostie mare. Erau imomente când bieii da, artau eroism. Dar mult prostie s-a fcut.Ofierii doi ani de zile fceau i aveau un pic de experien, dar de acumplecau. Veneau cei tineri care tiau ce au învat în coal teoretic, darpractic... Multe prostii erau.I. X. – Dorii s v prezentai sau dorii s fii un anonim?A. D. – Dendiu Alexei din Cueni.I. X. – Anul naterii?A. D. – 1966. Era interes mare, ajutor internaional dar acum nuînelegi din ce parte se întoarce tot. Vanea Leaenco, era preedinte la noi înCueni, i spunea c dac aude pe cineva c vorbete în limba rus va aveacu el de furc. Odat am avut probleme cu el. Acolo nu ne-am dus debunvoie. Nu îneleg aa oameni, dar sunt muli. Sunt muli biei care auordine i medalii, dar sunt muli care spun ceea ce n-a fost. S spun pedreptate cum a fost acolo. Asta era o prostie mare. Ca i cu Benderul ista,tot o prostie. S-au dus din via i bieii. Nimic n-a fost cu folos. Numairu. Îneleg când a fost al Doilea Rzboi Mondial. Noi ne apram drepturilenoastre, libertatea, dar acolo? Noi am nimerit pe teritoriu strin. Eu socot159 Struguri.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......c viaa omului e mai scump cu mult. S-au dus muli biei din via, darmuli calici au rmas. Dar i cei care au rmas, sntoi nu-s. Afghanul afost un poligon de armament.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„CÂND AU AFLAT C PLEAC ÎN AFGHANISTANDIMINEAA LA APEL NUI-AU GSIT NICI PE UNUL. TOI AU FUGIT, AU FUGITACAS”Dolghii Vasile – nscut în anul 1964, în satul Cinieui, raionul Rezina.Serviciul militar: 1982–1984. În Afghanistan a fost soldat. La data interviului erapreedinte al Fondului Raional Rezina de Ajutorare a Participanilor la AciunileMilitare din Afghanistan. Interviul a fost realizat în 6 mai 2003. Caseta nr. 55/I.I. X. – O mic prezentare.V. D. – M numesc Dolghii Vasile, nscut la 1964, în satulCinieui, raionul Rezina.I. X. – Ce studii avei?V. D. – Pân la armat am fcut DOSAF-ul, coal de oferie.I. X. – În ce an ai fost încorporat în serviciul militar?V. D. – În 82 am fost încorporat în serviciul militar, la 13 aprilie.I. X. – Despre ucebk?V. D. – În Asia am fcut-o. O sptmân de zile noi am stat înOdesa. Apoi ne-au dus în Batumi, în Gruzia. Noi acolo am stat din maipân pe 18 iunie. Nu ne spuneau c plecm în Afghanistan. De la uninginer-ef la cariera de piatr, el fcea listele, am aflat unde vom merge.Dar nou nu ne spuneau din cauz c înaintea noastr au fost caucazieni isemiasiatici, i când au aflat c pleac în Afghanistan dimineaa la apel nu i-au gsit nici pe unul. Toi au fugit, au fugit acas. i de atâta nu vroiau s nespun.I. X. – În ce unitate militar ai fcut serviciul militar înAfghanistan?V. D. – În Pul-i-Khumri. Noi pzeam traseul care vine din UniuneaSovietic cu gaz i motorin. Acolo un batalion sttea un an de zile apoi seschimba.I. X. – Funcia militar?V. D. – Am fost ofer pe BTR. Pe urm ne-au schimbat în polk, laînsoire. Dup aceea am fost rnit i m-au transferat în Uniune.I. X. – Operaii militare.V. D. – Deseori se întâmpla c mergea peste pod. Dumaniisprgeau evile i le aprindeau. Deseori ieeam când aprea incendiu. Eu cuBTR-ul fceam acoperirea la biei pân când ei schimbau evile. În timpulacesta la noi mergea schimbul de foc. Muli au fost rnii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Deschidei parantez i povestii-mi cum ai fost rnit?V. D. – Noi conduceam coloana. S spun drept, nu tiu cu ce eracoloana ceea. Mergeam spre Konduz. i s-a început. Am fost rnit. Amterminat i am fost transferat în Soiuz.I. X. – Relaiile dintre soldat. Dedovcin era?V. D. – Dedovcin? Este o vorb: nu-i pdure fr uscturi, aa nu-iarmat fr dedovcin.I. X. – Cum considerai care-i geneza dedovinei?V. D. – Totui cineva trebuie s conduc. sta-i ofier, e clar.Plutonierul e clar c-i tat spiritual. Dar între soldai totui sunt mai slabi,dar sunt i mai puternici. Trebuie cineva s spele la acela uniforma saucolunii, sau s coase. Doi ani de zile, eu socot c aceasta e normal. Enormal. Armata fr dedovcin?! Erau cazuri când îi ucideau, îi împucau,asta nu-i normal. În Afghanistan, ca atare dedovcina nu trebuia s fie.Ofierii, iari, totui, depinde i de ofier. Am prins odat un pumn de lacomandantul nostru. i asta-i normal. Ca maladoy când eram nu pot zice cnu am primit. Prima jumate de an aa-i.I. X. – Din punct de vedere ideologic, cum v pregtea deacest rzboi? Adic cum înelegeai, din ce cauz mergea acestrzboi?V. D. – Rzboiul de ce mergea?I. X. – Ce explicaie v ddea politrukul?V. D. – Nu, problemele acestea ei nu ne lmureau nou. De ce s-aînceput, de ce noi am aprut acolo. Eu am o carte, e acas, Tainî afghanskoivoinî. De la Lenin totul pornete. A încheiat contractul pe 60 de ani. Sepunea problema cine primii vor nimeri în regiune, ori americani, orisovieticii. E clar, dac erau americanii aveau s fie la spatele nostru.Afghanistanul e cu mult mai înalt, sub aspectul reliefului, decât Uniunea.I. X. – Adic, a fost un rzboi din punct de vedere strategic,de aprare a hotarelor?V. D. – Da, cam aa. Pe acelai Ben Laden. Cine l-a pregtit? Totamericanii. Ei singuri pregteau teroritii tia. S lum chiar i aici, Rezina,dac vine un strin multe nu le cunoate aici. Pe ei îi pregteau mult, ani dezile i îl trimiteau încolo. Pân a m duce în Afghanistan eu numai odat amîmpucat la int. Aa c eu nu am avut experiena necesar. E clar, sergenii-au fcut pregtirea jumate de an. Eu consider c trebuie s ne ajutm uniicu alii, dac nu ajutam noi, ajuta altcineva. Cum americanii, s-au bgat. Nuide mirare c vor aprea i aici. Noi ne gândim numai pentru ziua de azi,dar nu ne gândim ce va fi i mâine.I. X. – Cum v hrneau în Afghanistan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovV. D. – În privina mâncrii nu am dus lipsuri. Mâncarea era bun.E adevrat c mâncarea, la cldura ceea nu rezista. Îmi era destul. Primeam9 cecuri. Primeam igri. Cum e azi armata noastr? Când era Uniunea, cumult mai uor era.I. X. – Cum v-ai acomodat la clim?V. D. – La clim? Primele luni îmi curgea sângele din nas.I. X. – Dac ai avut ocazia s v întâlnii în fa cu unduman, cum arat el?V. D. – Nu-i cunoti pe ei. Ziua parc-s oameni normali, darnoaptea ei împucau, de unde tii care-i duman? Dac ne duceam laoperaii, ne duceam împreun. Zece soldaii de-ai notri cu 10 dumani deai lor. De unde tii, cine-s ei? Considerai c-s oameni normali. Când eimergeau cu noi la operaii scoteau cealmaua din cap ca s-i putem deosebide dumani.I. X. – Vroiam s v întreb relaiile cu sarbozii, arandoy?V. D. – Afghanii erau ziua un tip de om, iar noaptea alt tip. Într-o ziau trecut garnizoana lor prin coloana noastr i au început a împuca, ziuaîn amiaza mare. Ne împucau pe noi. Dar ofierul nostru ne-a spus: nici întruncaz s nu tragei focuri înapoi! Ne-am ascuns, am tcut.I. X. – Relaiile cu populaia civil?V. D. – Triau tare greu. La ei, când eu slujeam era 1361. M-ameliberat în 1363. Cu câi ani sunt în urm? E clar c unii triau bine, dar unii– nu. Majoritatea populaiei tria greu.I. X. – Care este sursa lor de existen?V. D. – Acolo ei cu narcotice triesc mult. Acolo-i mamanarcoticelor. E o ar puternic în narcotice. E clar c prin munii ceia ei aui pietre scumpe. Sunt i zmoi acolo, harbuji. La ei este ap puin. Darcât tehnic a rmas la ei, de milioane i milioane!I. X. – Despre dukani s-mi povestii?V. D. – Eu pe dukani rar i-am vzut, nu ni se permitea s ieim prinora. Nu se da voie s ieim. Am ieit de dou ori, aa… cu ofierul deserviciu, atunci m-au i furat.I. X. – Copiii erau periculoi?V. D. – Ei toi erau periculoi. De mic copil de acum tiau. Multedepinde i de printe, dac a spus el c-i duman, înseamn c-i duman.Vorbeau bine limba rus. Era greu s-l schimbi, el poate afirma c susinearmata sovietic, dar noaptea, chiar i ziua, erau cazuri, erau periculoi.I. X. – Ce mijloace de contrapropagand foloseau dumanii?V. D. – Afie nu am vzut, dar totui… Ei singuri ucideau locatariidar tot spuneau c armata ruseasc. A fost i în Transnistria chestiileXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......acestea. Aceia ucideau i spuneau c iaca vedei ce v-au fcut armatamoldoveneasc. Aa c aici fiecare se strduie s fac cât mai ru, ca s aibpe ce se baza.I. X. – Ce animale exotice ai vzut în Afghanistan?V. D. – Scorpioni, pianjeni, erpi am vzut. Dar psri nu amvzut.I. X. – Erau periculoase animalele celea pentru om?V. D. – Scorpionii, da. Mai erau cmile, mgari, acali.I. X. – Au nimerit în prizonierat? Cum se comportau cu ei?V. D. – Noi am stat în garnizoan i prizonieri nu am avut. La noinu au czut. Dar îmi povesteau c-i bteau joc de soldaii notri.I. X. – Dar cazuri de dezertare au fost?V. D. – Erau.I. X. – De ce naionaliti erau?V. D. – i rui, i moldoveni erau, orice naionalitate.I. X. – Dar din ce cauz?V. D. – Erau i din cauza dedovinei. Majoritatea de la dedovin. Dacnimereau în prizonierat ei erau nevoii s accepte Coranul lor.I. X. – Au fost cazuri când se împucau combatanii dinprostie?V. D. – Se întâmplau i cazuri din acestea. Se întâmpla din prostie.Se jucau cu automatele. În batalion a fost cazul acesta, la post. Dar în oricearmat se întâmpl diferite cazuri… Totul e o prostie. Este un proverb:pentru cineva rzboiul este un chin, iar pentru altcineva huzur. Cineva se îmbogete înurma rzboiului…I. X. – Cum v-ai acomodat sub aspect psihologic la viaa defamilie dup ce ai revenit din Afghanistan?V. D. – Nu-i om care s nu simt consecinele rzboiului dinAfghanistan? La televizor arat una, dar realitatea era alta. S vezi un omfr picioare, invalizi, e o decdere psihic. Au fost diferite cazuri. Suntdiferii oameni. Apele adânci sunt cele mai linitite.I. X. – Cum se fcea ocicenia?V. D. – Nu am participat la ocicenie. Erau uniti speciale care seocupa cu aa ceva. Tehnica trebuia s fie întotdeauna la aplicare.I. X. – Mai dorii s adugai ceva?V. D. – Despre aceasta am sta s vorbim mult i bine… dar eusocot c-i destul.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„ACOLO SE ÎNTÂMPLA C VROIAI S CUMPERI UNPACHET DE IGRI, DAR ACOLO ERAU I DROGURI,SE ÎMBOLNVEAU BIEII... PUTEA S EXPLODEZEPACHETUL ACELA ÎN MÂN I RMÂNEAI CALIC”Domenco Iularian – nscut în anul 1967, în satul Cociulia, raionulCahul. Serviciul militar: 1985–1987. În Afghanistan a fost în serviciul de paz.Interviul a fost realizat în 27 noiembrie 2002. Caseta nr. 45/I.I. X. – O mic prezentareI. D. – Sunt din raionul Cantemir, judeul Cahul, satul Cociulia,participant la serviciul militar în Afghanistan. M numesc DomencoIularian, nscut în anul 1967, 10 aprilie.I. X. – În ce an ai fost încorporat în serviciul militar alarmatei sovietice?I. D. – Am fost încorporat în cadrul serviciului militar în 85. Amslujit acolo un an i jumtate. Noi am fost în perioada când trebuia s seretrag armata sovietic. Întâi am slujit în Statul-major din Kabul, pe urmne-au transferat în andand în polk.I. X. – Ce funcie militar ai avut?I. D. – Funcia noastr era pentru a pzi oraul, garnizoana. Noiieeam din ora i ne duceam la poziie, nu ddeam drumul la aa-numitelebande formate, talibanii. Aceasta era misiunea noastr.I. X. – Descriei-mi mai pe larg serviciul de paz?I. D. – Erau i câini de paz, erau diferite metode, diferite slujbe.Noi ne duceam cu tot echipajul, eram intaul superior, pe BTR, ne duceamla câiva kilometri de ora, acolo aveam punctul nostru, poziia unde oocupam. Stteam trei zile la poalele munilor ca s nu apar dumanii, cumîi numeam noi acolo, s nu vâneze, s nu încurce la populaia afghan, inou.I. X. – Am uitat s v întreb despre instruciunea militar înUniunea Sovietic sau carantina?I. D. – Carantina l-am fcut în Simferopol, pe malul mrii. Acoloam trecut coala tânrului lupttor. De acolo ne-au dus în Takent. În Takentam trecut iari un fel de curs, am depus jurmântul, apoi ne-au dus înTiomnâi Combinat, aa se numea, în Alma-Ata. Trei luni i jumtate ne-aupregtit pentru misiunea aceasta din Afghanistan. Ne-au prevenit c noifacem parte din districtul militar Turkestan i vom îndeplini misiuneaaceasta pentru Republica Democrat Afghanistan, pentru a menineXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......ordinea lumii panice. Trei luni i jumtate acolo am petrecut: ucenie, careînvau la transmisiuni, diferite specialiti. Trei luni practic, pân a venit deacolo ordinul ca s ne echipeze în Afghanistan. Ne-au luat din Takent, deacolo, ne-au echipat, ne-au instruit. Erau muli care se automutilau, ca s nus se mai duc. Erau diferite piedici. Acolo ofierii se purtau tare frumos cunoi, controlau ca s fie toi sntoi, s nu fie cineva bolnav. Apoi amzburat în Kabul. În Kabul eram la paz, am slujit jumtate de an. Pe urm avenit ordinul ca s ne ducem în divizie, i iar am fcut pregtiri de lupt.I. X. – Ce v spunea instructorul politic la lecii?I. D. – Instructorul ne spunea c aprm integritatea teritorial aUniunii Sovietice. Ne spunea c azi putem fi aici, iar mâine în alt parte.I. X. – Au fost veterani care s v povesteasc despre rzboiuldin Afghanistan?I. D. – Acolo vizionam i filme de genul cum a intrat armatasovietic în Afghanistan. Cum se întâmpla aa ceva, ce se petrecea, neinforma mai înainte ca s tim tactica, cum s ne pzim mai bine, cum s necomportm cu populaia afghan. Se întâmpla c venea i te ine de vorbnite copii mici, tiau limba rus, de aici venea altul cerea un pic de ap, seîmbrca în parandja de aceasta i ucideau bieii, pe neateptate, se întâmplamulte de acestea.I. X. – Ai fost în regimul de securitate, cum era acolopregtit patrula?I. D. – La patrul nu se permitea s fumeze, s stai de vorb cucineva, numai ateptai ordinul comandantului tu, care era de serviciu, daraa ca s stai de vorb cu cineva, nu se da voie. Acolo se întâmpla c vroiais cumperi un pachet de igri, dar acolo erau i droguri, se îmbolnveaubieii, nu tiau, multe întâmplri erau. Putea s explodeze pachetul acela înmân i rmâneai calic. Patrula circula zi i noapte, bieii purtau vesteantiglon i cti.I. X. – Au dezertat cineva din unitatea militar?I. D. – Deodat era aa-numita Secie special, ei se ocupau de ei, îiaduceau în Uniune.I. X. – Prezentai-mi imaginea dumanilor?I. D. – Mai mult am fost la poziii, dar din divizia noastr bieiiluau parte la aa-numitele raiduri în muni, operaii militare, se întâmplauîmpucturi, nimereau în ambuscad. Se întâmpla c-i aduceau tot înunitate. Acolo spuneau c s-a întâmplat aa. Ddeau ordine, atâia rnii deai notri, atâia au prins de ai lor. Au fost cazuri de acestea. În batalionulnostru a fost dou cazuri cu doi biei. S-au dus cu maina s aducproduse în unitate, au fost împucturi i i-au omorât. Erau doi frai deXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovgemene, unul a scpat i unul a murit. i înc un caz a fost. În Shandand s-aîntâmplat c au furat soldai. Trebuia s se duc s se întâlneasc cu unpmântean noaptea i se întâmpla c nu mai venea înapoi. Au fost i cazuride acestea.I. X. – Ce mijloace de contrapropagand foloseau dumanii?I. D. – Multe mijloace aveau ei. Aduceau aur, droguri, care veneai ile cumprai, le ddeau i pe degeaba, pân când te atrgeau la ei. Erau carefoloseau, pe urm erau nevoii s fure ceva o ptur sau un automat, omin, ceva ca s le dea lor. Pân îl atrgea i pe urm, dac l-au atras departea lor, el de acum se ducea singur.I. X. – Dar afie, radiouri pirat erau?I. D. – Aa ceva l-a noi nu am auzit. Dar afie de acestea erau.Puneau la porile de acolo.I. X. – Ce coninut aveau?I. D. – Erau afie pe care le puneau la porile de acolo. Se spunea:Ivan, pleac acas. De ce s se verse sânge? Nu v vom lsa nici pe unul viu dac veicontinua tot aa. Multe gesturi fceau ca noi s capitulm. Noi eram supui,noi îndeplineam funcia noastr. Fceau ca s bage frica în noi. Dar ca s teduci acas, clar c nu puteai. Multe cazuri erau. Se mascau în femei. Pedrum cum era maina de serviciu ucideau soldaii. i apoi se întorceau lapoalele munilor i se descurcau. Multe cazuri erau.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier?I. D. – La noi în unitate, unde am slujit, erau foarte bune. Eramîntr-o unitate unde erau toi generalii, Statul-major. Dar când ne-am dus îndivizie, de acum în corturi era greu, greu cu mâncarea, mâncare rece.Mâncam din cazan, pe clduri, era dizenterie, hepatit, plecau bieii.Stresuri, contuzii, spital, multe…I. X. – Relaiile dintre soldai? Era dedovcin?I. D. – Era. Depindea unde i cum, în ce unitate era. Unde era maigreu. Dar acolo tii cum? Nu era s spele el, care a slujit doi ani de zile,podeaua. Veneau maladye, un pic te îmbrbta, te pzeai din acolo. tiai caici trebuie de fcut ordine, acolo trebuie s freci, s nu lai murdrie. Afost i dedovcin. Aceasta era pentru ordine. Se mai întâmpla c luai i btaie,care nu prea cunotea nici limba rus. Foarte greu la unii le venea. Acolotrebuie s tii cum s mânuieti armele, s-a întâmplat c se i împucau unulpe altul. Din cauz c nu foloseau corect arma. Multe cazuri erau. Dedovcinaera pentru ordine: nu ca s ucid, s bat, ca s-l distrug în bti. Te puneas faci îndoirea i dezdoirea braului, dac ai înclcat ceva. S mai faci înc odat curenie, dac erai acolo de serviciu, ori te puneau la un lucru maigreu, sau s speli vasele. Multe cazuri au fost…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?I. D. – În timpul liber splam hainele, le dezinfectam. Coseamnasturii czui. Clcam hainele. Aveam timp liber ca s ne uitm la un film,ca s asculi o muzic, unde se putea dar unde nu se putea… în divizieacolo nu se mai putea… ne pregteam de poziii iar pe trei zile. Veneam,edeam o zi, splam hainele, le dezinfectam, erau foarte multe boli. Acoloera foarte cald, nu aveai ap unde s te speli, aprovizionarea se realiza cumaina, nu se ajungeau linguri, trebuia pe cellalt s-l atepi. Erau condiiigrele, depinde în ce polk erai.I. X. – Ai avut probleme cu fauna din Afghanistan?I. D. – Nu am avut aa probleme. Noi nu prea am fost prin muni,mai mult am fost în paz. Noi stteam numai aa, numai la poziii. Depduchi acolo trei zile îi scuturai de pe haine, te dezbrcai i îi duceai ladezinfecie. Era stranic, era cald, în vesta ceea antiglon de 15 kg, de latranspiraia aceea. Veneau bacha acolo, copii de acetia mici, încercau,întrebau ca s le vindem ceva spun, de-a mâncrii, coordonau acolo toatecelea, câi sunt la post. Seara veneau în ambuscad, veneau alii, ddeaucoordonatele. Multe cazuri.I. X. – Impresiile despre populaia civil?I. D. – Vedei cum! Acolo erau talibanii, care luptau împotrivaruilor. Armata afghan era ca aliai. Pe rui îi stimau chiar i populaia, seadresau frumos, iaca au venit ruii. Vedeau c-i apram de grupele formate,distrugeau colile, acolo erau un fel de consilieri. Învau de acum limbarus, fel de fel de profesii. Acetia veneau i ddeau foc la coli, încurcau, seduceau desantura i fceau ordine, distrugeau bandele formate. Stimauarmata rus, talibanii luptau împotriva lor.I. X. – Cum v-ai integrat în societate dup ce ai venit dinAfghanistan?I. D. – A fost o diferen mare. Când erai acolo te întrebai, ai s maiajungi acas sau nu ai s mai ajungi, când vedeai ce se întâmpl acolo. Daroricum ar fi, armata te face un pic mai brbat. Nu un pic, dar într-adevr, teînva s fii om, s tii cum s te compori cu lumea, mai ales în timpul defa, c aici e pace… cum a fost în Transnistria. Aici se împuc frate cufrate. Dincolo triete un frate i în partea cealalt triete alt frate. i seduce tot aa un fel de conflict.I. X. – Cum apreciai metodele folosite de americani înAfghanistan?I. D. – Eu am privit la televizor locurile acestea. Dup toat politicaaceasta, din care mai îneleg i eu, ei nu au fcut drept cu bombardrile.Acolo poate nu se aflau aceste grupe. Mult populaie panic a murit. DarXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovruii cum fceau în vremea aceea când eram noi acolo. Mergea serviciul decercetare. Controla unde se afl grupe de talibani, 20–15 oameni, sau s-iprind. Dar dac se ascundeau undeva prin kilakuri, de amu nu aveai cum.Au mai distrus ei… s-a distrus din ce cauz? Americanii le ddeauarmament, ruii luptau împotriva talibanilor acestora.I. X. – Ce momente vi s-au întiprit cel mai mult dinAfghanistan?I. D. – Incursiunile. Încercau s ptrund, s distrug ceva. Odat s-au spart toate ferestrele din cazarm. A explodat un depozit de armament,s-a cutremurat pmântul, cazrmile, sreau ferestrele.I. X. – Care au fost cauzele rzboiului, în opiniadumneavoastr?I. D. – Aici nu pot s îneleg; a fost rzboiul câtigat de rui sau nu?Nici ruii n-au fcut ordine acolo i nici americanii. S-a fcut o edin i s-aspus, dac armata sovietic ias de acolo, va fi ordine. Numai a ieit armatasovietic i talibanii s-au luptat cu armata afghan. Au ocupat totul, au luati Kabulul… nici n-o s fie bine acolo. Acum s-a vârât i armata american,italieni, francezi. Pentru ce? Americanii au vrut s fac acolo baz derachete, acolo e cel mai aproape de Rusia, ruii au reuit cu 25 minuteînaintea americanilor. Nou aa ne spuneau i ziceau c-i drept, de ce icum concret noi nu am îneles nici în ziua de azi. De ce am luptat i de ce s-au pierdut bieii acolo i au rmas calici… Rodina ne zabudit, Rodinazabudet 160 , Rodina s-a deformat. S-au mai plâns bieii, s-a mai dat laParlament i mai facem câte un curs de lecuire. Muli nu rezistau psihologic,ori dezertau, ori se ascundeau undeva i fugeau.I. X. – Povestete-mi despre eroismul din Afghanistan?I. D. – Deseori bieii se înfierbântau… S vezi c pe prietenul tul-au împucat…, bieii se slbticeau. Clar lucru, bieii îi aduceau înapoivii, dac nu-i aduceau le ddeau foc. Sunt mai multe cazuri: au dat foc lasoldai. S-a întâmplat caz la noi în batalion. S-a dus s aduc nisip pentruunitate. În timpul acela i-au luat în prizonierat, erau 12. I-au dus, le-au tiaturechile, nasurile, i-au btut joc de ei. În timpul acesta mergea o razvetk iau vzut c pe ei i-au dus acolo. Bieii, care s-au dus la operaie i au czutîn ambuscad, de acum s-au dus alii, i-au scos i i-au scpat, pe ei s-au dusi i-au scpat. Acesta este eroism, s-a strduit pentru prietenul lui. Acolo aaera în armat: nu-i pierde curajul! Unde erau condiii grele, cum le cdea lafiecare norocul.I. X. – Care era cea mai mare pedeaps în Afghanistan?160 Patria nu va uita, patria va uita.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. D. – Dac au înclcat ceva?I. X. – În general?I. D. – Te puteau pune la cantin s speli vasele. Depinde ceînclcare aveai. Era pedeaps ca s înelegi s fie ordine. Dac nu-i ordinede acum nu-i nici… Dar pedeapsa cea mai mare era garnizoana UBA…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„NIMENI NU ESTE BUCUROS CÂND CINEVA INTR ÎNARA LUI”Dubenco Alexei – nscut în anul 1960, în satul Drgneti, raionulSângerei. Serviciul militar: 1979–1981. În Afghanistan era ofer în artilerie. Interviula fost realizat în 6 mai 2003. Caseta nr. 54/II.I. X. – O mic prezentare.A. D. – M numesc Alexei Dubenco, nscut în raionul Sângerei,satul Drgneti, participant la rzboiul din Afghanistan în 1980. Nscut în1960.I. X. – Cum ai ajuns în Afghanistan?A. D. – Prima dat am fost încorporat în Ungaria. Pe urm peste unan de zile, când s-a început rzboiul în Afghanistan, am fost transferaiacolo, pe 4 decembrie 1979. Am trecut grania i am intrat în Afghanistan.Pe urm, tot anul 1980 i în ianuarie 1981, am fost în Afghanistan.I. X. – Referii-v la momentul cum ai aflat c vei efectuaserviciul militar în Afghanistan?A. D. – Nu am aflat deodat nimic. Când am coborât din oraulDuanbe atunci noi am aflat c vom pleca în Afghanistan. Ne-au ridicat pealarm, ne-au îmbarcat în maini i ne-au trimis la aerodrom ca s plecm,dar nu ne-a explicat nimeni unde ne ducem, ce facem pe urm, deja cândam coborât în Duanbe, cu avionul, acolo ne-au anunat c vom intra înAfghanistan.I. X. – Funcia militar în Afghanistan?A. D. – Eu am fost ofer în artilerie.I. X. – Dumneavoastr ai fost printre primii, cum v-auacceptat afghanii?A. D. – Nu pot spune c chiar ru de tot, nu am avut aa ocazii sintru în contact cu populaia, cu flori nu ne-au mai primit. Aa de mijloc,cum se spune. Nimeni nu este bucuros când cineva intr în ara lui.I. X. – Dar care a fost reacia dumneavoastr când ai aflat cvei efectua serviciul militar în Afghanistan?A. D. – Reacia nu a fost dintre cele mai bune, deodat nu am tiutce-i acolo. Credeam c e o situaie simpl. Un fel de instruciune, dar peurm, în timpul slujbei, am aflat ce se petrece.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. D. – Relaiile erau bune. Ne strduiam s nu greim, de acum amîneles ce se face acolo. Ofierii nu erau chiar aspri. Ne înelegeam caprieteni, ca tata i cu fiul. Erau oameni în vârst. Erau ofieri mai în vârst.I. X. – Dar relaiile soldat–soldat cum decurgeau?A. D. – Nu aa ceva nu am avut. Nici în primul an de slujb i niciîn al doilea. Noi toi eram un contingent, au fost sergeni cu jumtate de anmai în vârst. Dar în rest, noi, soldaii, nu am avut probleme cu aa ceva.I. X. – A dezertat cineva din armat?A. D. – Nu.I. X. – Au fost prizonieri de rzboi?A. D. – Puin pot s v spun despre aa ceva. Noi eram pe primalinie, mai mult era infanteria. Noi ca divizionul de artilerie eram mai laurm. Ajutam acolo cu putile. Dar prizonierii erau mai mult din infanterie.Au fost i prizonieri. La noi ca atare nu au fost.I. X. – Dar au fost situaii în care ostaii nu au rezistat dinpunct de vedere psihic la rzboi?A. D. – Nu am auzit de aa cazuri. Trebuia s ne obinuim, ceputeam face? Noi eram tineri, eram în al doilea an de slujb când am intratacolo i ne strduiam s facem fa lucrurilor.I. X. – V hrneau bine?A. D. – Da. Dar câteodat nu era timp de pregtit i nu eraucondiii. Ca atare produsele erau bune. Era i carne... Câteodat se porneauvânturile acelea mari, afghane, care ineau i câte o sptmân, nu te vedeaide la un metru i jumtate. Nisipul acela era pretutindeni, inclusiv înbuctrie, triam în nite condiii de câmp, în corturi.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?A. D. – Timp liber mai nu aveam. Ca ofer dac nu trebuia s ieimla datorie m duceam i aduceam produse, cram produse din Uniune cumainile. La noi era zona muntoas i zburau elicopterele. Fceam acolo ocoloan de o sut de maini. Treceam Salangul i înapoi. i apoi iar veneam,i iari se iscau neînelegeri. Luam trei basmacii cu puca…I. X. – Apropo, cum arta un basmak?A. D. – Era ca un asiat: brbos, umbla cu cealma de aceea la cap, cupuc, cu tot. Ei sunt mai înali, mai zdraveni, în regiunile muntoase suntmai sntoi, pe care i-am vzut mi-a plcut fizicul lor, erau mai puternicifa de soldaii notri.I. X. – Cum se manifestau în lupt?A. D. – La ei se manifesta cel mai mult credina musulman iCoranul. Considerându-i pe soldaii notri necredincioi, însemna pentru eic trebuia s-i distrug. Luptau împotriva noastr prin diferite metode: nuXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovputeau cu automatul, treceau la pietre. Ei trebuiau s fac lucrul acesta, leera implantat în memorie.I. X. – Nu ai întâlnit scene de kamikaze?A. D. – Nu am auzit aa ceva.I. X. – Povestii-mi despre armata aliat?A. D. – Armata aliat mergea alturi de noi, dar poate c i în urmanoastr. Dac mergea infanteria noastr i elibera satele acelea mici. Ei maimult umblau prin case i luau. Spuneau c aa lucruri le-au luat basmacii i leluau de la oameni. Aa i-am vzut eu, poate c pe urm s-au mai civilizat unpic, dar deodat a fost jaf, cu aa ceva se ocupau. Ai notri mergeau înaintei luptau, bieii cdeau, iar ei, din urma lor, se uitau s ia lucrurile de laoameni din case.I. X. – Cum se manifest eroismul în Afghanistan?A. D. – Au fost i cazuri de vitejie.I. X. – Cu ce se ocup populaia civil?A. D. – Cu agricultura se ocup acei care triesc mai aproape deresurse de ap. Au struguri buni, care se coc devreme, fructe.I. X. – V serveau i pe dumneavoastr cu fructe?A. D. – Se mai întâmpla.I. X. – Dar aveai încredere s mâncai de la ei?A. D. – Fructe aa mai luam. De la pia sau întâmplat cazuri cbieii au fost otrvii, cu rachiu, cu vin, se întâmpla, dar aa cu fructe nu.I. X. – Îmi putei povesti despre operaii militare? Ce tacticde lupt se folosea?A. D. – Acolo e regiune muntoas, aveai unde te ascunde. Laoperaii am participat, acolo pe un munte. Era pe un munte o echip debasmaci, erau întrii acolo. Mai întâi au venit avioanele, au venit vreo patruMIG-uri, i au început a bombarda creasta ceea de munte. Ei aveau înmunte depozite, erau pregtii pentru iarn cu produse, i au chematartileria. Când se duceau de acum nu-i putea lua avioanele. Au chematavioanele de artilerie, am mai „btut” noi acolo câteva snareaduri 161 . Amintrat acolo i care au fugit, pe care i-au luat, erau bine pregtii, era fin,carne, erau întrii, de acum am început a încrca produsele acelea. Au mailuat câiva soldai, au mai luat aliaii notri.I. X. – Era instructor politic în Afghanistan?A. D. – Da, instructor politic era. Ne povestea de toate celea,atitudinea ofierilor fa de noi, mâncarea, îmbrcmintea, se strduia s nefie cald, s fim îmbrcai.161 Obuze.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Ce mijloace de contrapropagand foloseau dumanii?A. D. – Erau muli de o credin cu dânii. Erau uzbeci, erau tadjiciîn armat. Se gseau biei care erau mai slab pregtii i intrau în contact cuei. Le mai ddeau nite ceasuri de acestea i începeau a spune c iaca aatrebuie de fcut, nu-i bine ce facem noi, c nu trebuia s venim, erau bieicare se ddeau. La noi chiar în regiment a fost judecat – a vândut gloane labasmaci. Ei aveau arme de 7/72 calibru i luau gloanele de la BTR, care sepotriveau la armele lor i i-a prins securitatea acolo, aceasta numai din cauzac au fcut propagand tadjicii, uzbecii, au zis c nu va fi nimic acolocontrolul... Dar primele zile, chiar armele erau aruncate peste tot.I. X. – Ce boli erau rspândite acolo?A. D. – Mai mult era dizenteria, au fost cazuri de tif, hepatit, întimpul de fa eu sufr de la bolile celea, hepatita B.I. X. – Dar baie era acolo?A. D. – Era. Baie era. Era un cort unde ne biam, când i cum; varamai ales, iarna mai puin.I. X. – Putem vorbi de anumite manifestri anti rzboi?A. D. – Deodat nu se simea lucrul acesta. Era c trebuia s facem.Mai ales de acum noi eram al doilea an de slujb. Peste o lun dou trebuias ne dea drumul acas, dar nu am avut discuii pe cazul acesta. Soldatul totsoldat rmâne, se îndeplinea ordinul. De acum tiam în ce condiii suntemi ne strduiam s nu facem discuii în privina aceasta.I. X. – Cum se manifesta frica acolo?A. D. – Tensiunea era numai când ieeam la operaii militare, undese descoperea o band de basmaci, unde trebuia s o lichidm în timpul acelaera o anumit tensiune. Dar pe urm, de acum când stteam liberi, câte osptmân-dou, era mai bine. Unitatea militar era bine pzit i la fiecare10 m sttea câte un soldat, erau tancuri i ne simeam mai liberi. De acumcând ne duceam cu maina prin muni tot se întâmplau cazuri. Aruncaucâte o piatr i închideau drumul i mai împucau bieii. Era tot cu fric.Simeam c nu suntem acas.I. X. – Cum era cu drogurile în perioada când ai slujit?A. D. – Deodat, cum am intrat, bieii… – uzbecii, tadjicii – auînceput s fumeze igri, ceva negru, se numea, probabil, anasha. Apoi aveaumarijuana, o puneau în nas…I. X. – Dumanii puteau folosi metoda aceasta pentruanihilarea sovieticilor?A. D. – Nu. Trebuia un timp oarecare ca s te obinuieti, noi nueram deprini. Ucraineni, rui – rar am vzut s fumeze, majoritatea celorXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovdin Asia – cazahii, uzbecii. Spuneau c e o iarb uoar i fac aceasta dl‘âponta/pentru pont 162 .I. X. – Ce naionaliti prevalau în armat?A. D. – Muli ucraineni erau, moldoveni, rui. Noi am ieit toi dinpolk, tineri nu luau acolo. Ne-au reinut vreo dou luni. Eu, ca ofer, nuaveam cui s-i dau maina. Au venit tinerii care au trecut cursul tânruluilupttor. Nu tiau multe, au îngheat vreo dou motoare, doar trebuia s deadrumul la ap. i ne-au reinut, am venit de acum în ianuarie 1981.I. X. – Ai participat la luarea palatului lui Amin?A. D. – Au fost parautiti, desantnicii 163 .I. X. – Au fost cazuri de automutilare?A. D. – Au fost vreo câteva cazuri, in minte, i de automutilare.Trebuie s fiu sincer i s spun ca unii beau urina de la acei bolnavi ca splece i ei acas, au fost aa cazuri.I. X. – Cum v-ai integrat în societate dup ce ai revenit dinAfghanistan?A. D. – De visat nu-l mai visezi de acum. Am venit de acum maibrbat, nu mai eram un copil, ca atunci când m-am dus. Am prins la minte.Trebuie s te mai pzeti de ceea, de ceea.I. X. – Americanii au folosit metode bune în Afghanistan?A. D. – Nu cred. Acolo nu-i poi alege care-i om panic i care-iduman. Cum bombardeaz ei toate casele acelea nu cred c este cea maibun metod.I. X. – De Ben Laden, Ahmad Shah Massoud ai auzit acolo?A. D. – De Ahmad Shah am auzit, dar de Ben Laden nu.I. X. – Mai dorii ceva s ne spunei?A. D. – Aa nu pot eu face mare descriere.162 Cu sens de aplomb, care ar defini distracia.163 Forele aeropurtate.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„PILONII ALBI SIMBOLIZEAZ SUFLETUL CANDID ALOSTAILOR (CZUI ÎN RZBOIUL DECLANAT NUDIN VINA ACESTORA)CARE URC ÎN ÎMPRAIA CERURILOR”Eremciuc Vasile – nscut în anul 1958, în satul Elizaveta, municipiulBli. A absolvit Facultatea de Arhitectur i Urbanism al Institutului Politehnic „S.Lazo” din Chiinu. Arhitectul complexului comemorativ „Feciorilor Patriei – memoriesacr”. Interviul a fost realizat în 2 februarie 2010. Chestionar nr. XXVI.Ansamblul comemorativ „Feciorilor Patriei – memorie sacr” estealctuit din patru elemente compoziionale:Piatra comemorativ include informaii succinte despre eveniment,denumirea complexului, data inaugurrii.Compoziia sculptural – Mama îndurerat – simbolizeaz patria,printele îndurerat de pierderea feciorului.Cele dou fântâni semnific apa care le lipsea soldailor în timpulaciunilor militare din Afghanistan i sângele vrsat (granitul rou iiluminarea nocturn).Compoziia principal – Pilonii albi – simbolizeaz sufletul candid alostailor (czui în rzboiul declanat nu din vina acestora) care urc înÎmpria Cerurilor. Coroana cu spini (Golgota) este simbolul patimilor, alsoldailor care au trecut prin rzboi. Crucea este simbolul divinitii.Sfenicul cu laleaua neagr reprezint altarul sacrificrii i apelativulavioanelor (AN-12) care transportau sicriele cu mori din Afghanistan.Blocurile negre cu inscripii (plcile comemorative) înfieaz pmântulunde au czut ostaii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„GSEAU BUNE POZIII. NU PUTEAI TRAGE ÎN EINICI CU TUNUL, NICI CU TANCUL. NICI AVIAIA NUTE PUTEA AJUTA. CDEAU PIETRE PESTE TINE”Frunz Vasile – nscut în 1964 în satul Cociulia, raionul Cantemir.Serviciul militar: 1982–1984. În Afghanistan a fost ofer. Interviul a fost realizat în27 noiembrie 2002. Caseta nr. 44/II.Tomia Victor – nscut în 1967, în Cociulia, raionul Cantemir. Serviciulmilitar: 1985–1987. În Afghanistan era ofer. Interviul a fost realizat în 27 noiembrie2002. Caseta nr. 44/II.I. X. – O mic prezentare.V. F. – M numesc Frunz Vasile.I. X. – Anul naterii i din ce localitate din Moldova suntei?V. F – Sunt nscut în anul 1964, raionul Cantemir, satul Cociulia.I. X. – i dumneavoastr?V. T. – Tomia Victor, tot din Cociulia, nscut în 1967.I. X. – În ce an ai fcut serviciul militar în armata sovietic?V. F – În 1982–1984.V. T. – 1985–1987.I. X. – Ce-mi putei vorbi despre ucebk sau instruciamilitar?V. F – Carantinul l-am fcut.I. X. – S-mi povestii cum v pregteau acolo?V. F – Mai c nu am avut când discuta, pregtire militar slab.V. T. – Am tras vreo patru cartue i atât.I. X. – Dar zampolitul, ce v povestea?V. F – Noi nici nu am avut zampolit în companie. A fost sergent ungruzin.V. T. – La noi a fost un pic mai civilizat. A fost zampolit. Anii 85 afost un pic mai civilizat pregtirea militar. A fost normal i atitudinea.Zampolitul ne pregtea, era instrucia ce putea s se întâmple. Ca i cum amfi în Afghanistan.I. X. – Referii-v la primul moment când ai aflat c v duceiîn Afghanistan. Sau ai scris cerere.V. F. – Nu, noi înc din Kerci am aflat c ne duc în Afghanistan.Am stat dou luni în Kirovograd, Azerbaidjan. i noaptea la ora 1 ne-a luatavionul i am plecat.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......V. T. – Noi am tiut deodat de la Chiinu, de la comanda a 16-a.Ne-au dus în Kerci pe vreo 12–15 zile, dup aceea am fost în regiuneaKrasnodar, 2–3 luni în carantin, a fost aa normal.I. X. – Ai fcut DOSAF-ul?V. T. – Da. i în coal am învat de ofer i la DOSAF. O partedin biei, care au tiut, au fugit la Chiinu. Majoritatea care au fost, toiam nimerit.I. X. – S-mi povestii despre o operaie militar?V. F. – Au fost multe din acestea.I. X. – S-mi descriei una, mai concludent.V. F. – În 1983, octombrie, undeva pe la Gazy, a fost acolo unschimb de foc stranic. Au ars atunci 12 maini, cu 8 biei.V. T. – Era o regiune plin de verdea, foarte clduroas, era pânla 80 grade de cldur. 40 km de la Pakistan, ca ofer am avut multe ocazii,ciocniri cu dumanii. Am fost la 7 km grani cu Pakistan, eram cu un colegde clas, tot din Cociulia. Am avut mai multe cazuri, i rezervorul cubenzin mi-a fost spart i roile i în main. Dar nu a luat foc, se vede cceva a fost bun în via, c nu am luat foc, s fie maina aruncat în aer, aufost multe cazuri. Deseori au fost. S-au aprins mainile, cu tot cu muniii. Sle povesteti pe toate, nu avem timp. În privina mâncrii a fost foarte bine.Numai c nu puteai mânca pe cldurile celea. Seara, când ne grmdeamacolo, dedovcina vreau s spun c a fost foarte normal, ne grmdeau,fceau mâncare. La ora 11–12 a fost i noaptea mâncare. Era ceai, conservde carne. Cartofi prjii, în fiecare sear erau. Ziua la o cldur de 60–70–80grade nici nu-i era foame. Beam câte un suc, câte un ceai acolo. Dimineaai seara, amiaz nu era. Colegi de clas am întâlnit acolo la operaii. Eraumuli moldoveni din raion, din toat Moldova.V. F. – Dedovcin noi nu am avut, absolut deloc. Mâncarea a fostbun. Ne ddeau mai mult mâncare rece. Am trecut Salangul de vreo treiori. Pe urm Jallalabad.I. X. – Relaiile cu populaia btina, cum v-au întâmpinat?V. F. – Ne întâlneau i cu flori, dar de la spate bocneau tare. Aliimai bine, alii – nu.V. T. – Când i cum. Depinde de situaie. Care aveau cazuri. Dupcum erau posibilitile, dac era rzboi, mureau mai muli, erau i maiagresivi, i mai buni.I. X. – Ce-mi putei povesti despre populaia civil? Cum seîmbrac, ce mnânc?V. F. – Sunt musulmani. Aduceau marf bun din India, Pakistan,Irak. Trai bun nu prea aveau.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovV. T. – Erau murdari.V. F. – Murdari. Pe jos este o rogojin, nisip, alii chiar nu aveaunici ui. Slbu, slab de tot. Care erau mai înstrii, triau mai bine. Dar înorice caz slab. Erau înc cu plug de lemn.V. T. – Cu oi, boi. Femeile lor erau în parandja. Aveau câte trei–cincifemei.V. F. – Relaii cu femei nu puteai s ai, era strict. Ele mai nici nuieeau, mai mult brbaii. Era interzis ca femeile s stea de vorb cu cineva.Aa-i legea la ei.V. T. – Au fost concerte. A fost i afghani de-a lor. Aveau clubullor. Interpretau cântece indiene. Sunt aproape de India. Noi mai aduceamcâteodat ajutor. Ce se cerea din partea noastr se ddea ajutor. Le ofereami ajutor material, ajutor cu produse medicale.I. X. – S-mi povestii despre armata afghan?V. F. – Erau slabi de tot. Dac era un conflict cu dumanii,basmacii...V. T. – Puteau s te prseasc.V. F. – În ei nu puteai avea nicio încredere. Au fost cazuri cândlsau armele, tunul, fugeau. Puteai s mori, nu-i ddeau o mân de ajutor.Slabi de tot. Mcar c aveau tehnica noastr. Slab de tot era armata lor, nuputeai avea nicio încredere în ei.I. X. – S-mi povestii despre dumani?V. T. – Aveau o pregtire bun. tiau bine poziiile. Fizic nu vreaus spun c erau aa pregtii, dar de lupt erau buni.V. F. – Gseau bune poziii. Nu puteai trage în ei nici cu tunul, nicicu tancul. Nici aviaia nu te putea ajuta. Cdeau pietre peste tine.I. X. – Ce mijloace de contra agitaie foloseau?V. F. – Fiecare soldat de-al nostru avea un pre. Cel din forelespeciale aveau un pre, plutonierii alt pre etc.V. F. – La ei legea e aspr. Din cuvânt la ei nu ias. Dac nuîndeplineau se pedepseau între ei. Coranul lor.I. X. – Ce condiii igienice erau?V. T. – La noi era o cistern de trei tone.I. X. – Parazii erau?V. F. – Nu mai vorbim.I. X. – Aceasta în prima etap a rzboiului, dar mai pe urm?V. T. – De pild, în regimentul meu condiiile de baie erau normale.Deodat când m-am dus în 85– 86 nu prea erau, dar, pe parcurs, am maicontribuit i noi. Am improvizat o baie din stuf, scândur. Dar în privinabolilor. Pe primul loc era…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......V. F. – Chiar i muli soldai de ai notri care vroiau s fug mâncaude la cantin rmie i se îmbolnveau de hepatit, tif, malarie, dizenterie,erau toate acolo.V. T. – Tiful, malaria, dizenteria. Boli întâlnite i dup al DoileaRzboi Mondial. Au fost cazuri c se îmbolnveau i pân la 40 soldai.I. X. – Au fost soldai care au dezertat?V. F. – Noi am avut din acetia doi.I. X. – De ce naionalitate erau?V. F. – Un ttar i un bakir. Dintr-un contingent, dintr-un an, din 82. A învat în Tatarstan, la o coal de medicin. S-a cerut în Afghan,totul frumos, i documentul a czut la noi în regiment. Tot ca felcer. Aslujit dou luni de zile, am ieit de acolo în deplasare. i la a treia deplasare,din Jallalabad a fugit. A luat automatul, nu a lui, dar a colegului. Cu tot cumuniii, i a întins-o. Peste o lun de zile noi am venit în locul acela, dinBahram, la un fel de parcare, s-a aflat c în corturi, acolo, s-a gsit unblocnot, unde erau expuse toate artificiile din Armata a 40-a sovietic, toatenumele, toate desenate. Peste trei luni s-a aflat c el era în RepublicaFederativ Germania, serviciul de cercetare a aflat. Aa era vorba. Dar aldoilea din Bakiria. L-au adus mort. L-au prins basmacii i l-au gsit mort, înmarginea drumului. Tot aa a fugit.V. T. – i la noi a fost. Au fost mai multe cazuri, dar era aa un cazmai special. Când eram la operaii, soldaii mai vroiau câte un ciubuc i maiintrau. S-au dus acolo într-un kilak, ar fi vrut bani de-a lor, poate ceva demâncare, i-au prins i, nu tiu cum, l-au interogat pe unul, dup ce s-a aflat,dar unul s-a dat. Ce a spus, pe unul l-au împucat, dar al doilea s-a dus cudumanii. Mai multe cazuri au fost. Mai mult se duceau din cauza dedovinii,din cauza btii. Luau i se duceau, ori nu-i gseau, ori îi gseau mori.I. X. – Au fost cazuri de sinucidere?V. F. – Nu am auzit de aa ceva.V. T. – La noi a fost. Tot din cauza c nu a rezistat, s-a împucatsingur. Sau tot aa înjosit, s-a împucat. A scos mina i s-a omorât, dar i peacel care l-a umilit.I. X. – Au nimerit din sovietici ca prizonieri?V. F. – În general, îi bteau joc; urechile le tia i ochii scoi. Aufost multe cazuri de acestea. Îi bteau joc.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier?V. F. – Normale. Nu am avut probleme.V. T. – Se mai strduiau ofierii: fiecare are caracterul lui. Trebuia ste conduci dup Regulament, dar Regulamentul scris cu câiva ani de zile nucorespunde cu viaa militar la acel moment. Erau alte condiii, i de trai iXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovde clim, erau care înelegeau, dar erau i care nu prea înelegeau. Neduceam la operaii i vedeau atitudinea fiecruia. Unii cu alii ne strduiamîn caz de împucturi sau ambuscade. Ne susineam unii pe alii, i ofieriinu aveau încotro, trebuia s fie cu noi. Care erau bieii mai istei nu aveauce s le fac, înelegeau situaia, nu era chiar atât de strict de parteaofierilor. Ne verifica seara dac suntem. Veneau i ne trezeau la gimnastic,noi singuri ne ocupam cu sportul. Aveam i aparate pentru sport. Nuneaprat fceam sport dimineaa, ci i pe parcursul zilei, când era cald, de laora 11 pân la patru, dup mas, dac erau clduri mari.I. X. – Vroiam s v întreb cu ce v ocupai în timpul liber,dar vd c deja povesteti.V. T. – Fceam sport, mai ascultam un radio, dac prindeai unprogram mai special, i dac aveai de unde.V. F. – Timp liber nu am avut. Eram tot timpul pe main. Noi amfost în coloan, ne ocupam de aprovizionare.I. X. – Ai trimis scrisori acas? Spuneai prinilor c ai slujitîn Afghanistan?V. F. – Da. Au aflat ei.V. T. – Eu am scris pentru ca s tie, nu am putut ascunde nimic.La mine i tata e veteran de rzboi. Nu aveam ce ascunde. Multe mi-apovestit i el din cazuri. Era o problem deschis. Cum? Sufereau,plângeau, ca fiecare printe. Dar tot timpul scriam c-i normal.I. X. – Ce animale sunt în Afghanistan i dac nu ai avutprobleme cu ele?V. F. – erpi, scorpioni, falang. Erau multe în nisip. Mai ales cânde timpul lor de înmulire atunci sunt foarte periculoase. Dac te-au mucat,atunci e gata.V. T. – Cum a spus i el, erau multe; i maimue, erpi de tot felul.Erau agresivi dac-i provocai. Chiar prindeam pianjeni i-i puneam s sebat cu scorpionul, s vedem care-i mai otrvitor.I. X. – Cum v-ai integrat în societate i în familie dup ce aivenit din Afghanistan?V. F. – Cum? Vii de acolo. Am mai stat pe acas, am mai fost pe lalucru i pe urm ne-am aclimatizat i aici, încet-încet. Oleac psihologia nu-iaceea. Dar intri în joc i aici, ca i acolo.V. T. – Te simi dup armat mai altfel. Erau totui schimbri mariîn privina aceasta dup armat. Altfel te simeai. Erai mai îmbrbtat i deacum te socoteai, de acum mai matur. Singur îi splai, singur îi fceai.Singur te îngrijeai de toate. Mâncare, când trebuia, singur fceai, eram maiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......pregtit. Mai trgeam ndejde c voi mai avea ceva de lucru, dar cu acestepromisiuni am rmas i în ziua de azi.I. X. – Cum considerai, americanii au folosit metode bune înAfghanistan?V. F. – Eu cred c nici ei nu vor face treab acolo. Acolo va firzboi înc mult timp. Pân când singuri afghanii nu o s-i fac hotarul,nici americanii nu o s fac treab.V. T. – Când eram în armat, americanii doar erau împotrivaUniunii.V. F. – Au fost cazuri i de operaii militare formate din mercenari.Era i armament american, italian, francez.V. T. – Da terorismul a fost o întâmplare tragic dar toate rile auapelat i au trimis din toate prile s termine cu terorismul, cât noi am fost,ei singuri luptau împotriva noastr, cu armament, muniii. Dar câi biei deai notri s-au pierdut viaa? Acolo erau muli împotriva noastr: i dinFrana, i din America, Italia, Marea Britanie.I. X. – De Ben Laden, Ahmad Shah Massoud ai auzit acolo?V. F. – Nu.V. T. – De Ben Laden nu am auzit, poate c el era mai sus. Fiecareprovincie aveau ahul lor, care-i conduceau pe dumani, dar erau legai uniicu alii. Luptau numai împotriva noastr…F. V. – …dar acum i tot globul pmântesc lupt, i tot nu pot facenimic.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„AU FOST CAZURI CÂND AU SRIT LA NOI I CUTOPORUL…”Gadinaud Ion – nscut în 1968, în satul amalia, raionul Cantemir.Serviciul militar: 1986–1988. În Afghanistan a fost ofer. Actualmente este invalid derzboi. Interviul a fost realizat în 26 aprilie 2003. Caseta nr. 56/I-II.Guu Vasile – nscut în anul 1960, în oraul Chiinu. Serviciul militar:1979. În Afghanistan a fost ofer. Interviul a fost realizat în 26 aprilie 2003. Casetanr. 56/I-II.I. X. – O mic prezentare.I. G. – M numesc Gadinaud Ion, participant la rzboiul dinAfghanistan.I. X. – Anul naterii…I. G. – Anul naterii 68.I. X. – Din ce localitate?I. G. – Din Cantemir, amalia.I. X. – Aceeai întrebare.V. G. – Guu Vasile. Sunt din sectorul Botanica, Chiinu. Anulnaterii 60. Am fost în ucebk în Armenia în 1986. ase luni de zile m-aupregtit de ofer. Prin muni. În ucebk am fost ofer, de asta ne pregteau,ca soldat pentru rzboi. Aa cum era timpul. ase luni de zile am petrecutucebka. Nu chiar ru, prin muni fugreau. Eu singur ziceam, de ce îmitrebuie mie aa fugreal? Eram în companie poate o sut de moldoveni,dar poate i mai mult. Parc ne pregteau de oferi, dar cum ne fugresc eiaa? Mti antigaz prin munii ceia. Ne puneam întrebarea, de ce nepregtesc ei aa? Pentru front, mai în scurt.I. G. – Am fcut ucebka în Takent. Am fcut mai înainte serviciulmilitar în rile Baltice... Era o variaie de temperatur, de la frig la cald. S-au fcut brigzi de comando, dup modelul american. Nu in minte precisîn ce lun, când ne-au ridicat pe alarm.I. X. – În decembrie…I. G. – Nu, nu pe noi ne-au ridicat cam pe la sfâritul lui noiembrie– începutul lui decembrie. Ne-au dus la Termez, la aerodrom, acolo am statundeva. Acolo s-au început pregtirile. Nu se tia nimic. Se exersauincursiuni nocturne. Pregtiri intense. Nu se tia c va fi rzboi. Se ineatotul în secret. Nu se tia nimic despre rzboiul cu Afghanistanul. Daralergam ca i caii. În timpul Uniunii Sovietice era o pregtire intens pentruun eventual rzboi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Nu v ddea-i seama c în Afghanistan?V. G. – Nu ne ddeam seama. Încoace, de-acum peste patru luni, s-a ajuns: biei v pregtim peste hotare. Ne puneam întrebarea, de ce nepregtesc aa? Pentru front, mai în scurt… Era atât de mare fugreal, cîncepusem s ne jeluim: De ce aa pregtire? Fumam pe brânci, ne chinuiam ladealul cela, câteodat cu masc antigaz, chiar nu mai puteai, dar trebuia ste ridici.I. G. – Pregtirea aceasta a durat pân în 86 – 87.I. X. – Momentul când ai aflat c v ducei în Afghanistan.V. G.– Înc nu tiam. Când ne-au ridicat pe alarm, noi ne-am dusîndat cu mainile. Erau ofieri, plutonieri. Nici ei nu tiau unde o s neduc. Numai nu se gândeau de Afghanistan. Ne-am dus cu trenul pân înTermez. La mine în bilet e scris c pe data de 28 am intrat în Afghanistan,c am participat la lupte, dar, dup idee, noi am intrat nu pe 28. De ce nuam intrat pe 28? Dar poate pe 28, dar mie mi se pare c pe 26. Ne-au sculatdimineaa, era înc întuneric, în decembrie, erau paltci 164 , era o btaie dejoc, în Termez noi stteam îmbrcai, eram înc în Soiuz îmbrcai, pe frigîn paltce. Ne gândeam, ce vor s fac cu noi? Era cpitan Hambar (a fostrnit la Panjshir, la Moscova acum poate fi general), când ne-am mobilizatera podpolkovnik 165 . Ne-au ridicat i înainte… Podul era fcut. A intrat ounitate special. Am ajuns la Salang. Desantura a ocupat toate poziiile,punctele strategice. Au luat Konduzul, pe urm Bahramul. Tot batalionul,trei regimente erau. Noi tot Salangul l-am inut. Aproape o lun de zile. Aumurit i acolo biei muli. Noi eram în însoire. Unde mergea tunelul, eratunel, noaptea nu era nimic. Erau oprite i unitile afghane. Era totuldeschis. Era sectorul sovietic i afghan. Nu se ddea voie s mearg, eraunicul drum important de legtur, care lega Kabulul, era un punctstrategic, întotdeauna eram acolo. Noi umblam de la prima galerie pân latunel, aa mergea tunelul i în partea cealalt mergea compania a 50-a, avea3 km i îl pzeam. Întotdeauna stteam în secret. S nu ocupe i s nu iasde ai lor, în caz de incursiuni. Am fcut incursiune deasupra. Dimineaacând ne-am dus ambii erau mori. Am vzut capurile crpate. Biatul tiat.Erau doi frai...I. G. – Aveam muli prieteni cu care am fost în Afghanistan. Mulibiei erau. Nu ar fi ru s ne întâlnim cu bieii…V. G.– În armat se auzeau împucturi. Era întotdeauna o situaietensionat…164 Corturi.165 Locotenent-colonel.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Cum v-au întâmpinat populaia btina înAfghanistan?I. G. – Eram mecanic auto. Aveam grij de asistena tehnic amainilor. Când am intrat noi era ca la parad. Cu flori, mulumii…, dar aufost cazuri când au srit la noi i cu toporul… În 80, în ianuarie, au fostpân la 30 grade de frig. Îngheam acolo din suflet. Picioarele îmi îngheau.Eram mecanicul-ef al regimentului. Era unul Vasilache în 80, la Panjshir,mtinc primvara. Erau oameni sraci, vai de capul lor, care nu tiau ceînseamn bani... Lucrau…, dar nu aveau nimic.V. G.– Tot aa era i în perioada când am fcut eu serviciul militar.Erau de 12 aniori bieii.I. G. – Erau mulumii dac le ddeai fier, la ei era cam deficitarfierul. Erau sraci, vai de capul lor. i lucrau, înelegi? Lucrau, dar nu aveaunimic.I. G. – Nu m-am dus cu maina în Afghanistan. Eu m-am dus de laTermez cu avionul în Kabul. Ne-au suit. Era noaptea. Ne-au suit într-unavion unde se deschidea trapa din urm. Unde duceau tancuri, diferite. Neaudus acolo i ne-au dat drumul, tot aa la o unitate, la punctul de transfer,un fel de punct de repartizare. Am stat acolo vreo zi i jumtate. Au venitsoldai i iaca aa s-au dus acolo. Fiecare dup specializare. Pe urm ne-auales i pe noi. Ne-au luat deodat i ne-au dus în unitate. Ne-au dat paturi.Dup aceasta s-a început slujba ceea. Dup un an de amu era altfel. Ojumtate de an acolo era stranic.I. X. – E vorba de dedovcin?V. G.– Nu, era tot una. Ori comandantul companiei, ori regimentul,tot una era. Armenii, tadjicii acetia îi bteau joc de noi: moldovanî. Era unciuva, el fugea ca iepurele. Noi eram în ucebk. Acolo în fiecare zi sport,sport, sport. Învam mai multe. Au fost tadjici au fost uzbeci.I. G. – La noi dup operaie eram liberi.V. G.– Eram câte opt luni sau dou luni de zile fr lupte militare,rar erau chemri din acestea. De exemplu, trebuie de plecat acolo pe osptmân. i apoi începea dac dezii tia …din urma noastr nu veneanimeni. i apoi se începeau narcomaniile i btile. Mai în scurt, ei îi bteaujoc de moldoveni.I. G. – i la noi tot aa a fost, dar nu de asta ca s-i bat. Era dupoperaie, obosii. Am mers o zi i jumtate. Pe comandantul de companie l-au împucat în Kandahar. Cu igrile era cam slut. Dac eram 7 în main iaprindeam igara altul putea s zic s o stingem. Dac trebuia alimentatmaina, bieii stteau în main, dac nu aveau grij de aceasta putea fi ru.Aveau grij btrânii ca s fii cu arma la punct. Veneau i-i deschideauXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......automatul. Puteau apsa pe butonul acela, apoi aveai de primit. tii de cefcea? Dac la tine va fi aa automatul în condiii mai speciale puteai i s tesinucizi. De ce este cântecul lui Gazmanov, Ofierî, ofierî vai jizni pod prielî?I. G. – La sfâritul serviciului era un haos de nedescris. Nuînelegeai care-i din companie i care-i din regiment.V. G. – În forele aeropurtate, în marin acolo trebuie s fiedisciplin. Unica ce m-a marcat pe mine. Am primit i 12 curele… dar astanu-i nimic stranic. Erau biei din Moscova. O lovitur de curea simbolizao lun. Plutonierul nostru era un ciuva. Aceasta nu-i nimic stranic, totul elegitim. Noi am rbdat.I. G. – Mai complicat a fost când am aflat c armata se retrage dinAfghanistan. Am început s nu prea executm ordinele, iar ei ne ddeauordine mai severe, se luau în consideraie anii care i-ai stat acolo. Dac eraide demult, nu te supuneai aa uor, pentru c spuneai: da ce eu s m supun?I. X. – Dar relaia dintre ofier i soldat cum era?I. G. – Ei ineau aa la noi, dar puteau s te trimit la patrulare.Erau i biei bine pregtii. Era unul. S-a urcat la bar i a numrat de 300de ori, de s-au sturat s numere. Era comandantul unei echipe de aviatori.Era disciplin la el. Noi ne gândeam când doarme omul ista. Parc nici nudormea. La noi ofierii erau bravo, nu toi, dar în majoritate – da. Parc nicinu slujeam. Eu când am trecut dincolo de Termez, de grani, eram caacas, înelegi? Ne era tot una. Ori erai comandantul companiei, orice ai fi.Eu sunt liber i atât. Era unul din Tiraspol. Ne linitea c va fi totul normal.Ne vom elibera degrab. Noi de acum fceam glgie c trebuie s plecm.Dar ne spuneau c trebuie s mai ateptm c mai avem o lun i ceva.I. X. – Între ofieri era dedovcin?I. G. – Între ofieri era oleac. Era la noi un plutonier. El slujise vreo20 de ani. Era mâncare perlovk, un fel de terci de crupe. Un an i jumtates mnânc numai perlovk. Erau dureri mari. Era la noi un plutonier care aslujit vreo 25 de ani. În alte pri mai hrneau cu hric, dar noi cândvedeam hrica parc vedeam aur. Când mergeam la operaii era buctrie decompanie i ne fcea acolo tot terci. Ne pregtea perlovk. Ca care ni-oturna din sac. i când i-o amesteca i i-o ddea acolo parc era lapte, de lapraful acela. Poate de atâta i mi-am îmbolnvit stomacul. Nu puteam smnânc. Te sturai de perlovka ceea. Îi spun, un an i jumtate numaiperlovk. Mcar s o faci ca lumea.Odat maina comandantului mergea din urm. i din antiaerian,ne-au împucat, nu mai înelegeam nimic. Noroc de o pânz de cort, care afost ca un fel de protecie. Erau biei care se însemnau, în caz de rniri, darla noi – nu. i la mine a fost o ran mic dar când s-a schimbat clima s-aXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovevideniat mai mult. Bieii au ieit, dar comandantul nu ias. Toate lucrurileerau închise. Granata a nimerit în trap. A gurit din partea comandantului,l-a rnit i a fost contuziat. Mecanicul a fost rnit sub ochi. Operatorul unpic. Toi oamenii, apte au fost, au fost rnii. În maina mea nu era nimeni.Au fost prostii în armat, peste tot se întâmpl. Era un infanterist BTR, iera plutonierul un pic beat. A vrut s treac, nefiind asigurat a nemerit întroincursiune. O srit trapa la BTR, i-a tiat capul la comandantul mainii.Era un ciuva. Parc a intrat cu cuitul. O parte au murit. Pe doi i-auspitalizat imediat, i-au traumat tare. Trebuia s mearg cu maina. Pe cines-l pun? Da, Guu. M-am suit pe main. Dar era un biat din Moscova,Andrei. El i-a zis ofierului s mearg cu mine. Acela a refuzat. Eram singurîn main. Nu tiam, dac-i main strin. Maina era plin cu muniiimilitare. Dac avea s nimeresc sub o arie de foc… În linii generale, bieiierau pregtii.Pân la urm s-a descoperit c acolo se pregtea o operaie deproporii. Erau bande. Noi spuneam c doar s fi stat cu automatele înmân i ei numai s fug, ne calcau pe toi. Noi stteam i nu aveam nicimâncare. Se terminase i pâinea, se terminase i crupele. Pentru câte zile auluat de mâncare? Trei–patru zile. Dar am stat acolo o sptmân de zile.Fceau aa nite copturi, ca un biscuite, ne ddea una dimineaa, una laamiaz i dou seara. Veneau avioane nu puteau s se aeze. Dimineaa seaeza o cea c nu se vedea nimic. Nu se putea vedea la trei metri. Nuputeau s se aeze. Se duceau înapoi. Veneau, se duceau, în Konduz erauploi. Au reuit s decoleze doar a asea zi. Au scos de acolo pâine alb,nite carne. Ne-am bucurat c vom mânca, când pâinea ceea s o desfac,dar în ea era mucegai. Ei dac au încrcat-o odat nu au descrcat-o. Ddeaimucigaiul într-o parte i luai câte o felie i mâncai. Cu timpul observ acesteaasupra sntii. Parc era totul normal. Pe urm am avut, dar i acum maiam, probleme cu sntatea. Am probleme cu inima i cu sistemul nervos. Eclar c nu trebuie s te dai dup lucrurile acestea. Trebuie s te ii. Mulibiei s-au tratat le secii de neurologie. Pe timpul Uniunii Sovietice se maitrata, dar mai pe urm au aprut probleme, medicamente nu-s, ceea nu-i.Invalid, pensia e mic. Pe de o parte sunt bucuros c am fost înAfghanistan i s mai fie i acuma situaie de aceasta ne-am mai pstrasntatea un pic. Pe noi ne gtea pentru operaii, ca s nu te duci acolo i snu tii ce s faci, dar te duceau aa ca tu s tii. S tii unde i ce s faci. Întimpul rzboiului din Transnistria combatanii s-au descurcat mult maiuor. Chiar s aperi ara ta. Dar sperm c o s fie tot normal. O s tii dece s lupi. Dar cum a fost în Afghanistan, tot aa i în Transnistria ne-audezamgit. Am rmas c nu trebuim la nimeni.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......V. G. – În ultima vreme ne hrneau normal. Ne aduceau pâine icartofi prjii, un adevrat deliciu. În orice caz din partea mâncrii nu a fostproblem. Ne hrneau cu lapte i cu unt, hric.I. G. – Mai era i câte 50 de grame. La noi a fost greu, c nu nehrneau. Mai ru era cu plutonierul acela, nu i-am spus pân la urm. Amavut odat un chef în Konduz. S-a certat plutonierul cu comandantulcompaniei, plutonierul avea vreo 25 de ani slujii. I-a reproatcomandantului unitii c s nu-l învee cum sa-i fac serviciul, deoarece eun ânc pe lâng el. La rându-i i acela i-a reproat: Tî svoloci prodeoi edu soldati podâmaei na menea?! 166 Plutonierul era cel mai mare stpân.V. G. – …I. X. –S-mi povestii despre zeleonovy i arandoy?I. G. – La lupt i afghanii mergeau cu noi. Noi ne-am dus la ei s-iajutm, ajutor internaional. Puteau în timpul luptelor militare s împute susi s se întoarc. De obicei, se ddeau într-o parte i noi ne duceam. A fostun caz. S-au împrit batalioanele. S-a nimerit odat c era zampolitul nostru,cel afghan i eu. Ce mi-a plcut la zampolitul afghan este faptul c m-a invitati pe mine la mas, ca s mnânc carne de oaie. Dei dac e s lum în liniigenerale, ofierii notri erau mai bine pregtii: Kuai Ivan 167 . Dup vreodou luni am aflat c acesta era dukan. Dar eu ziceam, de ar fi toi ca el…Avea grij de soldatul sovietic. i nu un oarecare, dar zampolitul lor.I. X. – Era totui un rzboi civil…I. G. – Nu tiu ce fel de duman a fost acela. Dar soldatul ce caut?S-i fie cald i toate celea necesare. Cum poi cere ceva de la omul acelacare nu-l îmbraci i nu-l hrneti? Acum nu-i d nimeni. Eu am pensia de200 de lei, dar pltesc numai factura pentru cldur 280 de lei, telefonul.V. G. – Ce pot spune despre armata afghan? Ieeam prin ora.Copii erau… m duceam chiar i pe la pia în ora. Cumpram mâncare.I. X. – Nu era periculos s te duci la dukanii lor?V. G. – Parc se purtau ei aa normal. Ieeam de 2–3 ori pe lun înora. M duceam la pia. Nu erau ei aa de ri.I. G. – Sunt multe de povestit la câte operaii a participat batalionulnostru, apoi trebuie de povestit zi i noapte. Multe se mai uit. Au fostlupte cu ei. Trebuia s supraveghez maina cu ap, era foarte strictprotejat. Am scpat de moarte. Trebuia s m duc eu s supraveghez, darau intervenit nite chestiuni, iar maina a nimerit sub o min. Era unucrainean, i-au rupt picioarele. Pân la urm biatul a murit, a pierdut multsânge.166 Canalie, vinzi mâncarea soldailor i ridici mâna la mine?!167 Mnânc, Ivan.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Drumul nu era verificat de geniti?I. G.– Când ne duceam în Konduz putea s mearg. În provinciaBahram i Pul-i-Khumri. Au fost oferi care tiau c acolo era o zelionk,cum mergea, nu era fr împucturi. Acolo era periculos, frsupraveghere. Au fost ofieri care au fcut greeli, din infanterie. Au trimisde la noi 30 de URAL-uri ca s încarce cu benzin, combustibil. Am ieitnoi la aprovizionare. Odat erau 80 de maini i numai dou pentrualimentare, la cât se întindea coloana. Minimum trebuiau s fie vreo 4–5.Când m-am uitat în zelionka ceea, a trecut una i l-a împucat direct înrezervor, la un URAL. A fost atunci o împuctur zdravn. Într-un BMWde-al nostru erau trei oameni, puteam s ne inem bine. Era plin cumuniii, puteau face fa la o încierare puternic. Nu au fost cazuri ca smergem i s împucm conserve. Este de împucat, împucam, nu este deîmpucat, nu împucam. Când veneam de la operaii trebuia s aducem înordine maina. Ofierii erau încrezui c dac noi ne ducem, ei vor fi maiputernici.I. X. – Au dezertat cineva?I. G. – Nu. De la noi nu. N-a fost. Atunci nici vorb de aceasta. Eraun tadjic. Lui atunci i-au dat un post de traductor. În Afghanistan eraumuli care se refugiase în perioada sovietic. Acolo nu era aa problem.Acolo a fost mai linitit, de ce? În Kabul era Statul-major.V. G. – N-au fost cazuri de dezertare.I. X. – Prizonieri?I. G. – Nu, la noi nu au fost.V. G. – La noi nu au fost prizonieri. În ultimul timp a fost tacticaaltfel. Ne duceam la operaii. Era o paz multipl (aceeai tactic am aplicatoi în Transnistria.); tu m aperi pe mine, eu pe tine. Dac m rnete saum ucide, tu m ei pe mine, dac invers, eu pe tine. Adic tu rspunzi demine, eu de tine. Aa era foarte bine. Dac vedeam ceva, împucam, ca s tesalvezi pe tine. Aceasta foarte mult a ajutat.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„EU NICI NU TIU CE MÂNCAU EI. NE DEPLASAMPRIN KILAKURI,PE UNDE UMBLAM, I NU PREA VEDEAM PRODUSEALIMENTARE”Ghizatulin Iurie – nscut în anul 1964, în satul Cutineti, raionulGlodeni. Serviciul militar: 1982–1984. În Afghanistan a fost ajutorul comandantuluide pluton. Interviul a fost realizat în 3 decembrie 2002. Caseta nr. 48/II. Serviciulmilitar: 1982–1984. În Afghanistan: ajutorul comandantului de pluton.I. X. – O mic prezentare.I. G. – Din raionul Glodeni, satul Cutineti. Iura Ghizatulin.I. X. – Anul naterii?I. G. – 1964.I. X. – Serviciul militar în cadrul armatei sovietice?I. G. – Din noiembrie 1982 pân în noiembrie 1984.I. X. – Referii-v la ucebk?I. G. – Da, jumtate de an am fost.I. X. – M intereseaz trei momente: cum v pregteau dinpunct de vedere fizic, psihologic i zampolitul ce v povestea?I. G. – Nu pregteau normal. Nu mai in minte. Atunci taman amurit Brejnev, în noiembrie. Era mai mult un fel de pregtire general. Sepregteau de rzboi, de una, de alta. La noi, despre aceasta ne povesteacomandantul, care a fost în Afghanistan.I. X. – Pe lâng comandant, mai erau ali veterani care au fostîn Afghanistan i v povesteau?I. G. – Nu, numai el.I. X. – V povestea exact cum era în Afghanistan sau maiîncerca s camufleze situaia?I. G. – Nu, el mai mult ne atrgea atenia la pregtirea fizic, spuneac atunci când ne vom duce acolo, ne va fi mai greu. S fim pregtiinormal, c acolo nu o s ne fie mai uor. i chiar pe urm pe noi ne-au ales,când s ne ducem. Eram treizeci i ceva – patruzeci de biei, ne-au spus cne-au ales, dac vrei pentru Afghanistan, care nu dorete, categoric s ias.Au ieit toi din rile Baltice, niciunul n-au rmas, erau muli din rileBaltice. Am fost trei, care pe urm împreun am i fcut armata. Amnimerit în Bahram, restul 15 în Kabul, da noi trei am fost în Bahram, eu,Costea, un biat din Celiabinsk am fcut în Panjshir.I. X. – Funcia militar în Afghanistan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. G. – Ajutorul comandantului de pluton. 20 de ostai are plutonul(zvod).I. X. – Despre operaii militare.I. G. – E destul de greu de rspuns, noi singuri nu înelegeam cumdecurgeau. Un timp oarecare noi am trit acolo la Panjshir. Era cu AhmadShah, încheiase un fel de tratat: el nu ne atinge pe noi, noi nu ne atingem deei. Eram un batalion, 250 de oameni, cel mult eram în Panjshir. Batalionulde fore speciale a fost scos i am rmas noi singuri în Panjshir. Nou nespun s ne pregtim acolo, spam, tiem în blindaje, în pmânt, spam, printranee. i tot ne pregteau poate s înceap de azi pe mâine poate sînceap rzboiul suntem puini, suntem 250 acolo, dar Ahmad Shah aveaacolo în Panjshir la 25 000 de oameni. El inea Panjshirul, acolo întrectoare avea zcminte de diamante, lazurit, pietre semipreioase, era ocaravan de-a lui, cu rucsacuri pline. Da ce s faci acolo? Când s-a începutcu Panjshir. A început în 84, aprilie. Noi mai mult am blocat trectoareaaceasta, armata 108. Ei mergeau pe jos, pe drum, dar noi mergeam prinmuni. Armata a venit în Panjshir, da Ahmad Shah s-a dus acolo la Salang,au dat o btaie bun la rui.I. X. – Descriei-mi relaiile cu armata afghan?I. G. – Lâng noi sttea un regiment de comando, de-al lor. Relaiilecum? Cât a fost pace triam normal, veneau la noi la srbtori diferite, lavolei, fotbal nu jucam, la trânt acolo veneau un fel de karatiti de-a lor, sebteau cu ai notri. Primeau btaie ai notri. Da voleibol, jucau, de aiciieeau i se schimbau i puneau nasvait sub limb, erau ameii i jucaufotbal. Era interesant, ne uitam la ei. Dimineaa ieeau, fugeau, mergeau,puneau piedici, dar nu erau serioi, clar c erau ameii de cap. Erau btrânitineri acolo. Când s-au tensionat relaiile cu Ahmad Shah, atunci ei singuriau fcut legtur prin raie cu batalionul, spunând c „pe 15 martie eu atac”(1984 – n.n.). Aveau punct de control pe deasupra batalionului, sus la cca 3000 m. Când s coborâm, al patrulea regiment s-a pregtit s atace, dar nu aatacat. i de atunci s-au tensionat relaiile cu ei, de-acum în martie i apoi înaprilie s-a început operaia în Panjshir. Atunci când au spus c o s fie, o satace, au fugit foarte muli, zeci i sute de comandori de-ai lor, au fugit departea lui (Ahmad Shah Massoud – n.n.). S-au predat cu tot cu arme,fugind. Unul de-a nostru a fugit acolo, un belarus, Zvirkovici. L-au gsit înaugust–septembrie, chiar cu totul l-au gsit, l-au arestat.I. X. – Ce metode de contrapropagand foloseau Ahmad ShahMassoud? Existau relaii social-economice între ei i populaiacivil?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. G. – Eu tiu una. El vine la noi, erau un fel de consilieri, noi îipzeam, chiar lâng noi erau, le aduceau struguri, carne. Dac Ahmad Shahle ddea maina lui, îmblau în civil, se vede c erau ceva mari.I. X. – Erau din armata afghan sau din…I. G. – Nu, nu, rui…I. X. – Înc în perioada când relaiile erau bune cu el sau dupce s-au…I. G. – Totdeauna ei se aflau acolo i multe întrebri se hotraudac se întâmpla ceva, un conflict undeva, ei repede se suiau în main, unUAZ-ic, se duceau toi. A fost un caz când le-o luat maina la comandor, apnu aveam acolo, luam din râu i ei se duceau i luau ap i le-o luat maina,automatele i ei pe jos au venit de acolo. Era un kilak, de acolo luam aptoi i pe ai notri nu i-au atacat, noi tot de acolo luam ap toat ziua,mergea o main de însoire, dar nu ne ataca nimeni, niciodat n-au fostprobleme. Dar pe ei nu c i-au atacat, nu i-o împucat, s-au apropiat i le-auluat arma, maina. Ei nu s-au dus la ei în regiment, dar au venit la noi.I. X. – Încerca Ahmad Shah Massoud s atrag soldaisovietici de partea lui?I. G. – Nu, nu aveau legturi, nu putea…I. X. – Prin metode de agitaie?I. G. – Nu aveau chip. Noi eram înconjurai de sârm ghimpat, totfrumos, era minat, unde era, era o singur intrare.I. X. – Povestii-mi despre prizonierii de rzboi?I. G. – De-ai notri nu au nimerit. Înainte de a veni eu, doi au fugitde partea lor. În 84, pe 15 martie a fugit Zvirkovici.I. X. – E vorba de dezertori, dar prizonieri?I. G. – Prizonieri nu au fost. Noi odat ne-am dus, era înc pace cuAhmad Shah, ne-am dus s lum… au zis s nu ne vârâm c o s fie vrsarede sânge, au bombardat caravana aceea, i-au ucis pe bieii ceia.I. X. – Cazuri de sinucideri, automutilri?I. G. – Astea erau. Chiar i la noi în companie în toat luna seîntâmpla aa ceva. Ca s scape de armat. Nu de atâta, ca s zicem, c eragreu, dar mai era dedovcina. Cu o schij de la grenad îi rupeau mâinile,srindu-le degetele, ca s plece acas, dup care fceau închisoare, seologeau.I. X. – Relaiile dintre soldai i ofier, cum erau?I. G. – E clar c erau diferii ofieri, chiar cu comandantul nostru decompanie, ca om era tare ru, nu era bun. Povesteau, eu nu tiu, n-am vzutXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovaa ceva, n-am fost niciodat la rzboi cu dânsul, cu noi merge zamul, 168 unom tare bun, îl stimam, în linii generale era om bun, mergea genistulînainte, el al doilea, dup genist. Era om tare bun. A plecat acas odat cunoi, dup mine cu o zi-dou. Am fost cu el, dar spuneau bieii înainte,când se duceau undeva în muni, comandantul de batalion se aeza înmijloc, punea împrejur soldai, mergea în mijloc, s aib paravan, nu era ombun. Erau diferii ofieri. Erau i mai istei, mai cu frân, diferii. Nestrduiam i noi dac nu ne împcam cu el… el singur trecea în alt pluton.I. X. – Au fost manifestri antirzboi?I. G. – Consideram c, într-adevr, aa i trebuie s fie, dac nueram noi, trebuia s fie americanii. Cum s-o i artat, ei de-acum sunt acolo.Eu cred c n-a fost o politic de ajutor, ara e foarte înapoiat acolo, aufcut mai degrab investigaii, sunt zcminte, într-adevr… se vede c ruiiau vrut s pun mâna pe ara asta, trebuie s fi fost i petrol acolo, de toatecelea, în general, ara era înapoiat.I. X. – Cu ce v hrneau acolo?I. G. – Normal. Dimineaa – hric, la amiaz – mazre i seara –conserve din pete, tot un fel, nu tiu cum se chema.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?I. G. – Timp liber nu prea aveam. Noi dac eram în Panjshir toatziua, jumtate de noapte eram la post i dac aveam timp liber, erau zile deodihn: un voleibol, un…, erau haltere. Baie era, mai mult noi ne strduiams atragem, s ne splm pentru c avem pduchi, abia am scpat, noitriam aparte. Da’aa în toat sâmbta noi fierbeam hainele i plapumele cuinsecticid, le prelucram. Filme aduceau, erau aduse, se vede, pentru ei –afghani, erau traduse în limba lor, am vzut Briliantovaia ruka, Celovekamfibia 169 . Când a fost un concert de la Filarmonica din Moscova, nu eralumin i nu puteau s pun toate instrumentele celea. A cântat ceva. Cumnu aveam lumin!? Motorul acela se strica i noi mai ascultam cu opaiul.I. X. – Unde triai, în cazarm?I. G. – Nu, în blindaj, spat sub pmânt. Spat aa în pmânt,acoperit cu nite lemne. Deasupra era pus ceva rezistent. Ofierii triau la aldoilea etaj, la primul etaj tria primul pluton, iar restul, cam tot plutonultria în blindaj. Blindajele i poziiile de lupt erau unite cu tranee, eraucazuri când se mai întreau ei i nu mergeam pe sus. Cam prin gloane…Automatul în niciun caz nu-l lsam toat ziua cu el în spate.I. X. – Cum erau pregtii de lupt adversarii? Erau puternici?168 Lociitorul.169 Mâna cu briliante. Omul amfibie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. G. – Sunt oameni vânjoi. Eu nici nu tiu ce mâncau ei. Nedeplasam prin kilakuri, pe unde umblam, i nu prea vedeam produsealimentare. Îi vedem cum duc prin muni, ne întâlneam aa. De puternici îsputernici. De lupt, cum? Nu.I. X. – Cazuri de kamikaze?I. G. – …I. X. – Ce clim era acolo?I. Gh. – …În Panjshir era omt, dar mai departe, 60 km pân laBahram era soare bine, la noi un singur batalion era la 1 800 m deasupramrii. i era frig. i iarna i vara ne îmbrcam. Cu blnuri, cu diferite haine.Vântul btea tare, muni. Puteai s… Nu in minte dar la ora patru, în toatziua pornea vântul afghane. Btea, se ridica un colb de nu vedeai de la unmetru. Toat ziua nu era… În timpul ista era la posturi câiva oameni, darrestul dormeau.I. X. – Ce vieti sunt pe acolo? Nu ai avut probleme?I. G. – Cum nu? Pe mine nu, dar pe Babkin Saa de dou ori l-aumucat scorpioni, asta era ca un fel de obicei. Seara prindeam un scorpion,un pianjen, puneam într-un taz undeva i-i puneam s se bat între ei.Gseam sub pietre, acolo erau muli erpi. ...Într-o zi ne-am dus, am vânati ei au luat i chiar au fiert. Eu am fugit de acolo, nu vroiam s vd. C-ibun! Ca i carnea de gin, da ei sunt mari. Poate de vreo 70 cm. Eraupotârnichi. Schimbam la localnici, cumpram de la ei fructe, una, alta,schimbam pe chibrituri.I. X. – Apropo, relaiile cu populaia btina i dac aveiîncredere în ei?I. G. – Încredere nu aveam noi în ei. Mai vindeam câte ceva maicumpram de la ei rachiu, schimbam, multe, nu mai tiau ofierii detreburile astea. Oamenii notri, care duceau apa, erau mai aproape de ei. Unbiat din Novosibirsk era cel mai aproape de ei, fiindc el intra în kilak, înKalamadshah i spunea: mie îmi trebuie cizme, cum .a. Schimbm pe ceea-ceea.Prin el mergea vânzarea cu… Mai jos de noi era o livad de agui, aruncaucu pietre în noi, când împuc veneau ei la noi. Aveau zile când îi primeaula medic – medicul batalionului – i apoi se ducea la soldai i-i duceau lacabinet, le ddea acolo nite vitamine, mai înelegeam ce are s ne spun el.Ca traductor, în fiecare pluton era câte un tadjic, acolo e limba tadjic. Leddeau nite vitamine, ghexaghit. Veneau, dac erau bolnavi le ajutau, darsunt un fel de profilactorii, dac era posibilitatea s le mai cad câte ceva. Seduceau în coloan din urma mainii tiau ce este i ce trebuie, tot cumprau,tot vindeau. De cumprat i de vândut ei erau oamenii. Furau aluminiu dela noi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – În Afghanistan putem vorbi de instinctul deautoaprare sau datoriei?I. G. – Au fost mai multe cazuri de eroism. Eu tiu, pe urm eragroaznic, deodat nu era, era un fel de soldat simplu, l-o aprat peDireabov, pe comandantul companiei a 6-a, a aprat cu corpul lui, i-aufrâmat tot cheptul, l-o lecuit tot, pe urm el era cel mai btrân ofier, cel maistimat dintre ofieri. i Baton, Serioga, el pe urm mergea la ofieri, mâncauîmpreun, erau prieteni. În pluton multe cazuri…, care au murit care s-o…Singuri soldaii deja erau implicai în acest rzboi. Eram deprini de-amu iaa trebuia parc s fie. S te aperi unul pe altul.I. X. – Cum v-ai integrat în societate, în familie dup ce aivenit?I. G. – M trgea înapoi acolo. Acolo e altfel. Se vede: acesta-idumanul, acesta e al tu. Acesta e biat de treab, iar acesta – nu. Eraudintre acetia biei de treab. Erau nite cadre care dormeau la post, umblaumurdari, iaca pe aitia îi… A fost odat un caz am mers, am rmas fr ap,pe hart era însemnat c acolo o s fie ap i noi ne-am gândit c vom luade acolo ap, dar n-o fost ap. Am mers acolo, nu tiu cât timp fr ap,tare greu ne-a fost. Când am ajuns abia înc peste câteva treceri am gsitap. Când am mers acolo au chicat doi. Au chicat în ap, gata nu-i putea ridicanimeni, bteau i spuneau: împucai, dar de aici nu plecm. Cum, s-o stresat,cine tie ce oc au avut ei? i apoi i-am ridicat. Greu, dar i-am ridicat. Dupaceea, iaca de aitia care nu mai rezist, mai mult nu-i mai iau la rzboi.Aista se duce la baie s lucreze, la brutrie, în alt parte. În rzboi nu maimerge, nu mai poi avea încredere în ei. De acuma trebuie s iau tot ceea ceduce pe ei, i înc i pe el trebuie s-l ducem.I. X. – Cum considerai, de ce din cei 90 de intervievai pânacum de mine, niciunul n-a recunoscut c a fcut serviciul dealternativ în Afghanistan?I. G. – La buctrie se duceau acei care nu puteau rezista în lupte.Se duceau acolo automat.I. X. – Care era cea mai mare pedeaps pentru un soldat?I. G. – Erau un milion de pedepse.I. X. – Dar cea mai dur?I. G. – Dac îl separau de colectiv. Am avut unul din Tiumeni, care,în general, nici nu-l culcam cu toi împreun. El avea aparte un aternut dinsaci, fcut aa, aparte. La post nu-l puneau bieii. Bieii seara fceau degard, pe el nu-l puneam, i-am fcut post aparte, el pzea WC-ul. S nuleneveasc i s se gândeasc c el ede degeaba. El era svâzist (militar înunitile de transmisiune – n.n.). Nu era de al meu, mi l-a trimis dinXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......batalion, svâzist, ca s aib legtur cu batalionul. El cu noi nu edea, mâncadeoparte, era ca un paria acolo. Era plin de pduchi, nu avea grij de el, lapost numai îl puneam i ne îndeprtam 10–20 m, dar el de acum dormea.Era un fel de neom, pentru noi el era ca neom. Eu îl stropeam cu ap, noapteaera frig, btea vântul, îl udam cu ceainicul dinainte, pe el îl udam, poate nu aadormi. Ne duceam noaptea, nu aveai ce face cu el. i muli erau de acetia.Ei, dar pân la urm, tot veneau i ei acas, veneau i ei eroi.I. X. – Cum apreciai atacurile lansate de americani înAfghanistan?I. G. – În general sunt împotriva Americii i împotriva la toatetâmpeniile astea care se fac. Eu îneleg, toi au bani acum i ei dac auhotrât s pun mâna pe Afghanistan, s pun mâna pe Iraq, asta nu vreaBuch sau poporul american, nu vor alte popoare, dar vor aceea care l-aupus pe Buch la conducere, care au pltit alegerea lui i ei dau tonul, aa cume i în Rusia, toate puterile mari din lume. Nou ne prezint la TVinformaii c Ben Laden e ru, acela e ru, alt prere nu avem de unde, noinu putem s vorbim cu Ben Laden, n-am putut vorbi cu acei care au luatNord Ost în Moscova…, c sau unit i ruii i americanii împreun nu-ibine, asta duce spre…, eu cred c degrab o s înceap un rzboi alsracilor împotriva bogailor, se va porni în toat lumea c ei au pus mânape toat lumea. Afghanii de când e lumea se lupt. Îi apr pmântul lor. Afost cointeresat conducerea Rusiei, acolo, într-adevr, sunt bogiineutilizate. Acolo sunt muni, dar în muni întotdeauna sunt bogii. IatUzbekistanul are aur, aa i în Afghanistan este ceva, acolo îi atrgea i peamericani, i-au i ei peste urechi, noi nu auzim… au s peasc multenebunii cu ei. Aceia, ca i cecenii, tot îs rzbuntori dac îi ucid, dar ei,Slav Domnului, au bombardat acolo oleac. Le-au construit, iat c i pânacum, a artat la TV, hidrocentrale, lumin le ddeau.I. X. – Cum ai simit atitudinea populaiei btina fa desoldatul sovietic?I. G. – În primul rând kupi-prodai 170 , s cumpere. Nu consideram ceram eliberatori acolo. Se simea c noi nu suntem pe pmântul nostru i cei sunt acas. Ne întâlneam, vorbeam cu ei. Ne mai înelegeam, iat la AnulNou ne-am întâlnit la… ne-am dus acolo la un râu. Ei tiau c-i Anul Nou,la ei Anul Nou e pe 15 martie. Ei ziceau: budet buzam, buzam. i pe ei îiînvau rusete i el mai tia de a lor, pe urm mai traduce, mai spunea.Adic salut, o s fie… Se ddeau Za otvagu, Za boievâie zaslughi, Krasnaiazvezda. Îi trebuie ordinul acela, s te caliceasc? Nu c vecinul meu a venit170 Relaii comerciale.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcu Krasnaia zvezda. Peste un timp aud, în primul zvod (peste fiecare orieeam la legtur cu batalionul) a disprut de la post. i taman acela. i cuautomatul, o luat c l-o pus, într-o peter, nu tiu ce acolo, l-a inut douzile.I. X. – Componena naional a ofierilor, soldailor?I. G. – Cam toi erau rui. Era un plutonier din Moldova. Când m-am dus eu, moldoveni erau vreo patruzeci în tot regimentul, erau mai maridecât mine cu jumtate de an. Moldovenii notri îs muncitori i asculttori,nu erau aa, de ce nu-i luau pe ceceni i pe aitia, dar ei îs mai…neasculttori, mai… noi n-am avut uzbeci, cazaci, tadjici, în fiecareregiment era câte un tadjic, ca traductor, ciubi, cum ziceam noi, nu erau lanoi.I. X. – Din ce cauz nu erau, doar au aceeai apropierelingvistic?I. G. – Era un tadjic. El spunea c i-a povestit cineva c bunicul suera acolo; a fugit înc cu basmacii i nu tiu ce… i un armean a fugit. Pânla urm, ajunsese la urechile Seciei speciale i l-au trimis în UniuneaSovietic.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......c nu avea sau poate ar fi avut. A stat numai un an la Cluj. În 94, în var aplecat, a plecat pe la Chiinu, nu mai tiu soarta lui de dup. A fcut anulpregtitor, se recunotea c era greu pentru el, se descurca destul de greu.I. X. – i din punct de vedere lingvistic se descurca greu?S. G. – Nu, lingvistic nu, cunotea bine româna, nu asta eraproblema. Nu se simea în primul rând în apele lui. El o venit aa, cred c afost trimis de careva: Hai, mergi în România! Ceva de genul ista, plus c aveafamilie acas, nu era dispus, a stat nou ani, nu mai vrea s stea înc 5 înplus, tot aa separat. A fcut anul pregtitor apoi a plecat acas, dup aia n-am mai auzit nimic de el…I. X. – Din discuii, el a spus presei c vrea s scrie nite criprivitor la momentele când el a fost prizonier acolo. N-a adus temaasta în discuie?S. G. – Cred c atunci nu se gândea el la aceasta. Erau preaproaspete evenimentele, nu rein aa ceva, nu era aa semnificativ, nudiscutam noi probleme de genul acesta. În general el evita toate temeleacestea, numai aa când obineai încrederea lui mai povestea una, alta. Îngeneral era foarte retras, foarte tcut, nu intra în discuii, polemic. Totui ireligia asta e destul de strict, sever, nu mânca carne de porc, nuîntrebuina untur, nu fuma, nu consuma alcool. Cred c s-a pus oamprent destul de puternic, fiindc deja fiind în libertate, eliberat de unan i ceva, cstorit, nu mai tiu a rezolvat conflictul cu soia, fiindc soiaera de acolo, am vzut chiar ceva poze cu ei. Era musulman convins… afost cred c prelucrat psihic pân a ajuns, el spunea c a fost din proprieiniiativ. Avea, probabil, copil, fiindc tot timpul îl râdeau c copilul aveamai mult nume musulman, numai tiu cum îl numeau. La vârsta lui, dupceea ce a avut de suferit…, a preferat s mearg înapoi.I. X. – Mi-ai povestit nite întâmplri cu nite cunoscui…S. G. – Era o cunotin de-al fratelui, el era mult mai în vârst dingeneraia lui fratele meu…I. X. – Cam ce perioad?S. G. – 89, cam dup 90. El era pilot de elicopter de lupt, nu detransport, era destul de în vârst, cred c a stat o perioad mai îndelungatîn Afghanistan. A plecat prima dat înrolat în armat, 2 ani, dup asta s-aîntors acas, a avut probleme în familie, probleme sentimentale… a hotrâts plece, s-a angajat acolo, tot pe elicopter, o venit înapoi. A spus c aschimbat elicopterele cum muli schimb mainile, dar nu din cauz c erauvechi i nu le plcea, dar din cauza c era doborât. A schimbat dou sau treielicoptere. Tot ne povestea c avea un papagal care îl inea tot timpul peumr – Kea, era dintre acei care reproduce vocea uman i care spunea:Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovKea vertaliocik 175 . A avut probleme cu vederea, a fost contuzionat: czând detrei ori cu elicopterul, îi dai seama, a avut probleme de sntate.I. X. – Ceva subiecte care au fost atinse de el din Afghanistan?S. G. – El era strict pilot pe elicopter, el nu lua prizonieri, el decolade la baz, mergea la obiectiv, bombarda, dup aceea povestea desprecâteva transporturi – GRUZ-300, aa era flancul lor, sistemul de zi fceacâteva transporturi. GRUZ-200 erau rniii de pe câmpul de lupt. Pe urmpovestea despre viaa lor acolo. În primele dou sptmâni cred c o lsatdracului bocanii i o scris acas la prini, la rude s le trimit adidai. ÎnAfghanistan totul era pe eficien, pe supravieuire, a lsat bocanii i au luatadidai, tot ce au vrut în loc de hainele celea fiecare i-o luat pulovere, erafrig… armata era foarte prost dotat, pregtit, era uniforma. Ofierii aulsat toi epoleii, standardul era cu stelu…erau pltii lunetitii afghanipentru aceasta… au prins odat unul, aveau caieele la ei care indica fiecarestelu cât e rangul i cât cost, în dolari, deci fiecare – cu cât era mai susrangul cu atât mai scump costa capul lui în dolari. Mi-a spus c dac îi aveaîn vizor pe toi, niciodat nu-i împucau pe soldai aa, erau interzise toategesturile astea de onor…, pentru a nu arta c este ofier... Când ajungea la88 de victime, sau ceva de genul acesta, primeau un premiu, avea osemnificaie. Cred c era în anul 89, era înc proaspt… Avea probleme, aavut contuzii… droguri se drogau… sub ochiul ofierului.I. X. – Drogurile din ce cauz le utilizau, din discuiile cubieii?S. G. – Stresul… mai ales cei din linia întâi… nu rezistau psihic, ibutur… El de pild s-a adaptat destul de greu, nici nu mai tiu acum peunde-i, nici pe el nici pe frate-su, s-a adaptat foarte greu. Am reinut codat într-o sal de biliard a fost provocat, el sau altul care venise dinAfghanistan, ca s nu s se gândeasc mult o scos grenada din mân, i-ascos inelul. Toi au rmas tablou, chiar vecinul meu a spus c de fric s-aascuns în WC. În sal erau vreo 20 de oameni i aista st cu grenada înmân, nici s iei nici s intri, pân l-au imobilizat acetia, i-au imobilizatmâna, i-a luat unul grenada, dar, fiindc a scos inelul, îi dai seama, a mers io aruncat grenada pe malul Nistrului, dup asta, noi înc eram mici, ne-amdus s vedem groapa de la explozie. Îi dai seama c un om care de la osimpl interpretare verbal, tot cu prietenii lui s scoat grenada, scoateinelul i îi amenin – care era substratul psihologic? Dup asta a disprut.Foarte muli au luat calea cvasiorganizaiilor mafiote rket, drumul Ucrainei,Poloniei, României. Toi au probleme de comportament, mai ales de175 Keea e aviator.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......reintegrare în societate. Din câi tiu i am cunoscut absolut toi aveauprobleme de reintegrare în societate. Aceeai societate care i-au întâmpinatcu flori dup dou–trei sptmâni nu au mai avut nevoie de ei.I. X. – Despre pregtirea militar?S. G. – Erau tot felul de exerciii… erau antrenai s mânuiascarmele albe sau trebuiau s se apere de mere, care erau aruncate în ei. Dup operioad de pregtire, merele au început a fi înlocuite cu pietre. Astfel,vrând-nevrând încercai s te ascunzi, nu-i plcut s primeti o piatr de aiaîn frunte.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„SINGURI NE-AM TIAT CREANGA DE SUB PICIOARE”Ilciuk Igor Ivanovici – nscut în anul 1934, în oraul Vinik, RSSUcraina. Studii i activitate profesional: coala militar (1954–1957), Academiamilitar (specializarea Diplomaie), ofier în cadrul armatei sovietice din RepublicaDemocrat Germania, Turkmenistan, Uzbekistan, Chiinu. În Afghanistan (1983–1984) a fost eful serviciului de cercetare din cadrul Armatei a 40-a. La datainterviului era colonel în rezerv. Interviul a fost realizat în 3 decembrie 2002. Casetelenr. 49/II, 50/I-II.I. X. – O mic prezentare.I. I. – Familia, numele i pronumele îl cunoatei (Iliciuk IgorIvanovici – n.n.). M-am nscut în regiunea Vinik, în anul 1934. Amabsolvit coala, un an am lucrat în colhoz secretarul sovietului stesc. În1954 am intrat la coala militar, am terminat-o în anul 57. Am devenitofier i am lucrat în corpul militar al armatei sovietice în Germania. Acolocca 7 ani am slujit. Dup aceea am reuit la Academie, dup Academie amintrat în armat, am slujit în Turkmenia, în Uzbekistan, aici în Chiinu, înOrientul Apropiat cca 4 ani. Dup Orientul Apropiat, am ajuns înAfghanistan. M-am îmbolnvit un pic i din nou m-au îndreptat înChiinu. Din 86 am fost trecut în rezerv. Iat aa o mic istorisire.I. X. – Acum despre Afghanistan, cum ai ajuns acolo?I. I. – Noi toi eram militari i atunci nu întrebau doreti sau nudoreti? Desigur, noi candidatura o alegeam, mai participa i Statul-major.Se alegea mult timp i eu am nimerit în aceast funcie.I. X. – În ce an ai participat în Afghanistan?I. I. – 83 – 84. Am fost nevoit… acolo era greu, foarte greu era.I. X. – Era o greutate psihologic?I. I. – Era foarte intens. Am fost eful Serviciului de cercetare dincadrul Armatei a 40-a. De aici i o responsabilitate mare: selectarea,prelucrarea, edine. Serviciul nostru de cercetare era puternic. Erau toatecele necesare funcionrii unui sistem de informaii. În legtur cu aceastaam mers prin toat ara, s conduc i s convoc. Nu eu personal convocam,aveam subalterni care organizau i-mi raportau. Dar trebuia s conducnemijlocit i s particip la administrarea acestor uniti. Se întâmpla s dormcâte dou–trei ore pe noapte, greu a fost. Serviciul de cercetare e cercetare...Informaie era foarte mult, dar aceast informaie trebuia selectat, pentruc era foarte mult dezinformaie. Aceasta depindea de nivelul de pregtireal oamenilor notri, cum lucrau ei acolo, totul era legat de riscul vieii,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......înelegei? A fost mult dezinformare, dar trebuia selectat i raportat înfiecare diminea, la ora 5 dimineaa, cam o or, o or i jumtate. Nureueam s iau masa i o nou organizare, iari rapoarte, acolo eraconducerea noastr, moscovit. Era marealul Sokolov, eu în fiecarediminea mergeam în Statul-major, raportam în componena conducerii.Aici se luau hotrâri pe marginea rapoartelor mele. Prin ce metode sînfrângem bandiii. Ce metode propuneam noi, acele mijloace de distrugereerau aplicate. i iat aa… în toat ziua. Niciun fel de zi liber, niciosrbtoare, în toat ziua.I. X. – Ce metode de contrainformaii foloseau dumanii?I. I. – Se foloseau toate posibilitile. De exemplu, cum dumaniifoloseau presa? La ei se publicau ziare…, de genul Krasnaâ zvezda (editat deMinisterul Aprrii al URSS) sau Komsomol‘skaâ pravda, te uitai era exact ca alnostru, editându-se în întregime, dar coninutul era o insult la adresaarmatei noastre, sistemului nostru, împotriva la tot. Fceau presa aceasta înPakistan i apoi o aduceau acolo. Era rspândit printre soldaii notri,militari. Era i Serviciul de cercetare tehnic. Deseori prindeam posturi deradio, care emiteau în limba rus, erau dezinformri împotriva armateinoastre, împotriva sistemului nostru, era orientat totul împotriva noastr.I. X. – Era un rzboi psihologic?I. I. – Da. Acesta era un factor puternic la ei. Era o dezinformarefoarte bine pus la punct. Ei vedeau unde erau repartizai soldaii notri,grupe sau ali oameni de-ai notri. La pia te puteai informa foarte bine.Acolo erau preferate i multe calomnii. Fie c a mers o main de-a noastr,ceva s-a întâmplat, deodat din aceasta fceau diverse interpretri, ei puteauface aa ceva. Era o dezinformare total. Ddeau în mod special câte oinformaie de aceasta cercetailor notri. Deodat se vedea, dac venea unom nou, în sat, spre exemplu, sau în kilak, deja tot kilakul tia c tu eti unom nou i informaia despre acest om se transmitea fulgertor. Ei special îispun o dezinformare. De exemplu, am efectuat o operaie. Iniial aveamrelaii bune cu Ahmad Shah. El verifica o mare parte din Panjshir. Aveamcu el o înelegere. Noi nu-l vom atinge, trupele noastre nu vor intra acolo,nici avioanele, cu condiia c el nu va face incursiuni (bandele lui) asuprapoziiilor noastre.I. X. – Aceste înelegeri erau scrise sau pur i simplu verbale?I. I. – Din grupa de tratative a participat adjunctul meu. Acolo eraagentul din Statul-major al lui. În Panjshir erau dou localiti. Una senumete Ruha, iar alta, i-am uitat denumirea. În aceste localiti se aflau, cupermisiunea lui, unele grupe mici de ale noastre, ofieri cu cei de latransmisiuni, observatori asupra activitii lui i ne transmiteau, darXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovobservatorii erau pui cu permisiunea lui, c el nu va interveni asupranoastr. La pia, ali oameni, afghani, care au vzut c noi aveam staii, auimputat o dezinformare c Ahmad Shah vrea s intervin asupra noastr.Dar noi, evident, efectuam pregtiri, ca s respingem aceste incursiuni. Aadezinformare din partea lor era mult. Aceste tratative erau semnate pe operioad limitat, pân în primvara anului respectiv. Termenul a expirat,dar conducerea local zice de ce negociai cu Ahmad Shah, lichidai-l.Ahmad Shah e bandit. Babrak Karmal era, mai erau i ali conductori, nu-imai in minte, înainte îi tiam bine, i minitrii lor, le-am uitat familiile. Ampregtit o operaie ca s distrugem aceast band în frunte cu Ahmad Shah.Am început s-l cutm, i nu-l puteam gsi. Zic: el e aici. Primimcoordonatele, dar acolo nu-i. Zic: da, a fost, cu câteva ore în urm, dar a plecat.Ne ducem îndat acolo. Venim acolo, dar el nu este. Iari dezinformare.Timp de o zi erau 7–10 informaii de acest gen: el a fost acolo, i el nu maieste. Aa c din partea lor era un lucru bun, dezinformarea. Desigur,afghanilor nu le-ar fi trecut prin cap, dac lor nu le ajutau Pakistanul,americanii, chinezii. Foarte mult le-au ajutat.Noi aveam aa-numita Secia 6, contrapropagand, ei aveau itehnica lor de contrapropagand, i pres aveau, dar insuficient utilizat.Povestesc un caz. Ne-am adunat s facem operaia Cerekhar, de la oraulCerekhar împotriva dumanilor, la hotar cu Panjshir. Am adunat aceastmaculatur, diverse foi, reviste, frumoase. În limba uzbec, în limba lor, înfari, persan, în limbajul imaginilor, cum triesc la noi oamenii. Trebuiauaceste foi volante ca s fie rspândite undeva din avioane. Au adus un cort.Au aruncat, dar aa i n-au terminat, nu a decurs cum trebuia. Au început sfac focul, pentru c era frig, sau se mai folosete pentru alte scopuriaceast hârtie. Dar acolo unde trebuia s fie aruncat, nu a fost. De aici iineficiena aciunii. Mai era i un alt factor. Populaia era analfabet. Eraunul la o sut care putea citi. Imaginile puteau fi vzute, dar ce era scris?Este o populaie analfabet. Trebuia s expunem o informaie sonor.I. X. – Ai artat i filme?I. I. – Filme am artat în locurile accesibile, dar nu i în localiti. Eunu cunosc nicio localitate unde am proiectat filme. Acolo era periculospentru aa chestiuni, puteau muri oameni. Petreceam anumite aciuni cadetaamente de ajutor pentru populaia local; acolo intrau medici,profesori, propaganditi. Oameni care cunoteau limba dari. Acetiamergeau dintr-un kilak în altul. Medicii acordau ajutor. Oamenii aveaunevoie de ajutor medical. Îns obiceiurile lor vechi le interziceau acestajutor, oamenii se temeau. Noi am condus o operaie, cu înc un colonel.Au intrat în cort unde triesc localnicii. Un copil mic plânge, ce se întâmpl,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......moare. Au fost chemai medicii, fetele noastre au venit, au luat acest copil,dar el urechile sunt unse cu tizic, cineva a gsit aceasta ca o soluie. icopilul, desigur, ipa. Fetele l-au luat, l-au curat, l-au uns cu o crem, icopilul s-a mai linitit. Localnicii au vzut c noi nu suntem lupi, nu suntemdumani, noi suntem buni, facem fapte bune. Erau foarte recunosctori iaceasta foarte bine se transmitea mai departe, la ali oameni. Iaca aa faptefceau oamenii notri.I. X. – Era diplomaie popular cu dumanii, inclusiv cuAhmad Shah?I. I. – Raionul pe care îl ocupa el (Ahmad Shah Massoud – n.n.) erafoarte bogat în lazurit. Se poate spune c la el în min lucrau sclavi. Printreei lucrau i prizonieri – soldai i ofieri de-ai notri. Extrgeau acest lazurit,care e foarte scump, un kg costa 350 de dolari americani, foarte frumos,care era transportat cu animalele în Pakistan, unde era vândut. Pentruacesta primeau bani, care evident se împreau. Acolo nu era numai AhmadShah, ci multe bande, între care se împrea lazuritul. Eu tiu c erau 7partide: Societatea afghan, o conducea Rabanni, dar pân la aceasta, Societateaafghan islamic Huzbeghin etc., acum nu le mai in minte. Erau 7 partide deacest fel. i fiecare partid avea banda sa, formaiunile sale, care se aflau înPakistan i de acolo transportau.I. X. – Aceste bande luptau împotriva Uniunii… sau...?I. I. – Împotriva noastr, dar… i împotriva lor. Apropo, unul dinscopurile noastre era nu ca s organizm s se confrunte între ele. Multeerau aa… în fiecare zi… uite aa o band au atacat-o pe alta, pentru noiaceasta era bine, pentru c slbeau rezistena. Acolo erau multe bande deacestea. Bandele care treceau de pe teritoriul Pakistanului în Afghanistanacolo i activau. Veneau în kilak i luau impozit de la populaie, acetia seduceau i sosea alt band. Locuitorul panic nu mai tia ce s fac. Zic:astzi au fost unii i au luat, iar alii poimâine. La noi, de altfel, în timpul MareluiRzboi Pentru Aprarea Patriei, exact aa era. Când eram mic, noapteaveneau la noi acas, bunicul se trezete i întreab: Pentru cine? Pentru putereasovietic? Mai erau i alte grupri. Erau i partizanii notri, i toi luau; auvenit partizanii notri, au luat de la bunicul un cojoc, papucii, ceva clduros.Noaptea au venit dumanii au luat slnin, au luat pâinea i altele, dupaceea au venit alii. i acolo era la fel. A venit banda aceea: d. Alta: dSe împreau în felul acesta. i gruparea lui Ahmad Shah seîmprea în raioane unde avea influen. Acolo sunt multe triburi, triburilecaruheli... Eram în convenie în aa plan cu ei. Trebuiau s asigure pazaliniilor de electrotensiune. Ele treceau pe teritoriul unde locuiau acestetriburi. Noi cu ei ne-am îneles, cu conductorii acestor triburi. Nu vorXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovinterveni asupra acestor linii i nu vor permite i altor bande ca s distrugliniile de transmisiune, s o distrug sau altceva. Erau astfel de înelegeri.I. X. – Dar metode de înscenare a unor aciuni împotrivasovieticilor erau?I. I. – Erau, dar foarte rare. Erau.I. X. – i contrapropagand pe fundal religios? Cu scene dekamikaze?I. I. – Cu kamikaze nu am vzut le ei. Nu-mi amintesc niciun caz.I. X. – Fanatismul religios?I. I. – Sunt foarte devotai credine. Foarte dureros reacioneazcând cineva nu le tolereaz religia… De exemplu, în procesul deînmormântare la cretini este simbol crucea, la ei se fixeaz un b, ocrengu cam de 3 m, de care este prins un petic de stof. Dac e de culoareverde, înseamn c cel înmormântat nu are rtcire i nici dumani pepmânt. Poate s-i continue linitit viaa de veci. Culoarea roiesimbolizeaz faptul c el are dumani de sânge i rudele lui sunt obligate sse rzbune pentru el. Rubedeniile se strduie s realizeze acest deziderat.Soldaii notri, dac edeau lâng cimitir, lemne nu erau, trebuia de aprinsrugul, nu tiau de aceste datini, de aceea adunau o crengu, un gunoioarecare sau aceste bee i încingeau focul. Afghanii dac vedeau aa cevaconsiderau c este un pcat groaznic asupra noastr. Greeala noastr aconstat în faptul c noi puin i-am învat, netiind singuri modul de via,obiceiurile, tradiiile acestui popor, de aici i una din pricinile înfrângeriinoastre acolo. inutul este foarte bogat, dar neexplorat, acolo sunt foartemulte bogii subpmântene. Pduri sunt foarte puine, dar la rsrit, sprePakistan, acolo sunt multe citrice, subtropice, crete tot. Chiar soldaiinotri, în Jallalabad, s-au ocupat cu strângerea citricelor. Adunau i grenade,i grepfruturi mari, portocale. Localnicilor le fcea plcere când erau ajutai,când se acorda ajutor, erau foarte sraci.I. X. – Ce informaii puteau furniza prizonierii de rzboi?I. I. – Erau traductori speciali, corturi speciale, organizam iprimeam informaii. Dar ei, la început, îi omorau pe toi, îi bteau joc,foarte crud, pe urm au îneles c nu fac bine, poi avea folos de la ei. Auînceput s-i clasifice, unii prizonieri care…, la noi atunci era confruntareacu capitalismul, prizonierii notri erau dui în Occident – Olanda, Belgia, iei se evideniau prin compromiterea armatei noastre. Pe urm au îneles cpot s-i foloseasc, deoarece ei luau arme de-a noastre, dar au fost i cazuric se duceau regimente de-a noastre se predau la ei, la dumani. Nu anoastre, dar a lor, ale aliailor. Dar tehnica era a noastr. Tehnica se defecta,dar acolo era foarte intens explorat…, nimereau în prizonierat specialitiiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......notri. Soldai care se descurcau în tehnic puteau s o repare. ChiarAhmad Shah avea un atelier special unde se reparau staii radio, de-alenoastre, antiaeriene, automobile, automate. La ali bandii se afla în Pakistanmult tehnic de-a noastr de trofeu. Aceti oameni reparau tehnica. Iat ometod de contrapropagand pentru reparaia tehnicii. Soldaii notri eraudescurcrei, puteau pregti de mâncare sau s repare o staie i s împute,îi învau. Au fost aa cazuri, e drept c aceasta nicieri nu se vorbea, cunii, de partea noastr, care treceau la ei…, dezertau…, deveneau acolocomandani, se converteau la islam i se cstoreau. i acum mai sunt înPakistan care au plecat acolo i au rmas. Era un comandant Poloiu, eratadjic de naionalitate, a trecut de partea lor. S-a convertit la islam, ei i-auîncredinat o anumit conducere i el s-a cstorit cu o afghan, apoi cualta, dup Coran poate avea patru soii. S-a cstorit cu una, apoi aîmpucat-o, s-a cstorit cu alta. A intervenit fratele lui, i pe frate l-aîmpucat. S-a cstorit cu a treia soie. Era foarte violent cu prizonieriinotri care au nimerit acolo. Au fost mai multe încercri ca s-l prindem.I. X. – Erau radiostaii acolo, ca Europa Liber?I. I. – Aveau emisie.I. X. – i ce informaie emiteau despre armata sovietic?I. I. – Despre armata sovietic erau diverse întâmplri camuflate.Radiostaiile lor, dar i cele afghane i pakistaneze, i cele din EuropaOccidental, toat propaganda antisovietic se emitea.I. X. – Povestii-mi despre armata afghan?I. I. – În armat erau consilierii notri militari. Ce vreau s spundespre armata lor? Ostaii sunt foarte lenei. Dac un consilier de-al nostrunu-l impunea la o anumit aciune, el ddea afirmativ din cap, fcând totulcum considera el, dac era ceva referitor la interesul propriu, li sedeschideau ochii imediat. Da, aici trebuie, pentru c-i personal. Ce era încomun, puin îi psa. Aceasta despre armat. Din arme de ochire împucexcelent. De mici copii îi înva. Din alte componente ale armatei, aviatorii,spre exemplu, erau buni, deservirea tehnicii era slab, trebuia s depui efort.Acolo clima e foarte interesant. În Kandahar, spre exemplu, sunt 70 gradede cldur. Acolo erau unitile noastre i plecam des. Dimineaa înc semai putea, dar mai târziu era sufocant. Ofierii au fcut nite gropicimentuite, au turnat ap i stau în ap, e fierbinte. Era un râu, aveapete…, apa e cristalin…, era pete rou, se pescuia, dar la gust easemntor cu crapul nostru. Sunt foarte multe droguri, teribil. Cresc mac,care i aa crete, nu este nevoie s-l cultivi, natura acolo a creat condiii, nudoar în Afghanistan, ci i în Turkmenistan, Uzbekistan. Sunt multe lalele,mac.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Foloseau dumanii drogurile împotriva armateinoastre?I. I. – Aa cazuri puine cunosc. Dar ei tindeau. Desigur, încercau.Soldatul, care a trit în Moldova, îi este interesant s o fumeze, e curios.Dar dac îl foloseti o dat, de dou ori, devii dependent. Au fost multecazuri din acestea. i din partea lui Ahmad Shah. În Panjshir acolo la eicrete mult. Noi aveam garnizoane în Pul-i-Khumri etc. Ei vin acolo ischimb. Odat am venit acolo cu comandantul unitii. Mergeam aa prinora, în tanc. La un moment am constatat c în ora sunt muli soldai de-ainotri, îl întreb pe comandant: De ce umbl soldaii notri? Îmi rspunde cacetia nu-s soldai. – Dar cine? – Dumanii. Era noiembrie sau decembrie,era frig. Acolo e Hindu Kush, muni. E un frig aspru. Ei nu au diversehaine i le schimb cu ale noastre… i papuci, i cojoace, i pantaloniclduroi, epci – totul. Fac schimb. Pe ce? Pe droguri.I. X. – Ce relaii erau între serviciul de cercetare sovietic i celafghan?I. I. – Ei aveau câteva haturi i era o legtur. Fceam schimburi deinformaii. Ce se referea la interesele lor noi le furnizam, dar ce ne interesape noi prezentau cu greutate sau ddeau o dezinformare. Începând cuStatul-major i terminând cu soldaii. Le era incomod s refuze, darspuneau tot ce le trsnea prin cap.I. X. – Înseamn c aveau relaii strânse cu dumanii?I. I. – i înc cum. Cu informaia lor eram ateni, am luat act, dar ceconcluzii trgeam era chestiunea mea. Voi reaciona sau nu era problemamea. Nu puteam s-i spun c mint. Înelege-i, doar luam act de aceastinformaie. Era o chestiune de etic. Dar aa erau aceste informaii. Dac letransmiteai lor o informaie nu o puteau ine în secret îndat o transmiteau.i o transmiteau aceluia la care se referea. Am dus o operaie împotriva luiAhmad Shah Massoud în raionul respectiv. Înainte de a începe o operaie,populaia din acest raion îi duc animalele din localitate, vaci, cmile.I. X. – Erau folosite femeile în cercetare?I. I. – Nu. Nu aveam nicio femeie în cercetare. Înainte am citit, dacîi dai unei femei o sarcin, ca s obii anumite informaii, atunci va acionaîn aa mod încât se va îndrgosti de duman. i apoi îi va povesti acestuia.Nu erau femei la noi. i nu le foloseam.I. X. – Au fost cazuri de spioni mai speciali?I. I. – Erau ai notri, pe ei nu-i poi numi ca spioni. Aici e serviciulde cercetare, prin noi trecea toat informaia. Omul e curios: cei acolo, daracolo? Unul, pur i simplu, s-a interesat i atât, dar alii… au fost i oamenimai puin de încredere, aveau anumite foloase din aceasta. Au fost din aceiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......care veneau, aflau ceva întâmpltor i transmiteau aceast informaiedumanilor. Ai întrebat despre colaborarea cu serviciul de cercetare afghan,noi le transmiteam anumite informaii, de exemplu, pregtim o anumitoperaie, trebuia s conlucrm cu ei. Planificm aciunea, totul e pe hart,este strict secret, tiu doar trei-patru oameni, dintre care un afghan sau doi,împreun cu noi, deoarece trebuie s atragem i armata lor. Când terminamplanificarea operaiei, vedeam c Ahmad Shah, deja cu dou sptmâniînainte de începerea aciunilor militare, îi prevenea populaia care fugea dinaceste raioane. Noi veneam acolo, îns nimeni nu mai era. Nici dumanii, inici populaia. Adic se transmitea c pân pe data respectiv trebuie sprsii acest raion. Nu se respectau operaiile în secret. Cum s meninemîn secret dac aveau interese reciproce? Dar ei puteau s scurg informaiacare putea, uneori, se parvin chiar i din rândurile noastre.I. X. – Au fost cazuri mai speciale?I. I. – Au fost multe întâmplri de acestea. in minte c dimineaavine eful Statului-major, generalul Semionov, apoi a slujit aici, în Tiraspol,a condus circumscripia Odesa, era atunci eful Statului, îmi zice: pregtetete,plecm în Ulibohar. Am plecat cu înc câiva ofieri, am ajuns în Ulibohar,acolo era un batalion din Alma-Ata, era eful acestui batalion. Pe râulPanjshirului este un pod, era singurul loc unde se putea trece. Cineva a dato dezinformaie comandirului batalionului, acesta era un cazac, au datinformaie c podul va fi minat, dar podul se afla cam la 1,5–2 km de el.Dac vor distruge acest pod atunci nu va trece nicio tehnic, acolo esteunicul loc de trecere. A hotrât s ia trei BMP, singuri s-au suit în main, inoaptea, fr lumin, s vin acolo, la acest pod i s-l blocheze, cadumanii dac vor veni s-l distrug s le fac o ambuscad. Când ei seîndreptau spre pod din partea dreapt, s-a produs o explozie puternic.Comandantul mergea primul pe maina sa, iar altele trei în spate. Se vedeaudoar nite felinare roii dup care se orientau mainile din urm.Comandantul mergea primul, din urma lui urmtoarea main, sistemul defrân era defectat i trgea maina în partea stâng. În maina care veneadup comandant, conductorul-mecanic se uita dup luminile din fa imergea, dar pe el îl duce în partea stâng i deodat trec pe lâng oprpastie, dar soldaii i ofierii edeau o parte înuntru în maina BMP, daro parte sus. Era noaptea, nu se vedea, maina s-a rsturnat i toi oameniicare erau acolo, 14–15 oameni, s-au pomenit sub main. Generalul m-aluat ca s descurcm acolo. Ajungem acolo. Ce puteam noi face? Am fostacolo, am discutat, ne-am descurcat. Am fost unde s-a întâmplat tragedia,un uvoi de sânge. Soldaii mori i rnii au fost transportai în avioane.Era o comand special, au pregtit documentele, unul era din Moldova,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovaltul din Ucraina, unul din Nicolaev, din Takent. Omul de serviciu sun laal nostru, pregtii avionul 200, avem cadavre. Ai notri pleac seara laaerodrom, i-au luat pe mori cu Laleaua neagr. Au fost aa cazuri,Dumnezeule…I. X. – Lemnele la ei se cumpr…I. I. – Da. Mergeai prin Kabul i vedeai lemne tiate, cântare. Acololemnele se vindeau. Acolo tot este. Au fost aduse bunuri din Japonia,Frana. RFG, Uniunea Sovietic. Când era acest rzboi zilnic colane demaini, KAMAZ-uri, transportau frigidere, maini de splat, scaune, lemne,o coloan întreag mergea prin Kabul. Înainte era totul gratis, i în toatziua. Câi bani am îngropat noi acolo? Doamne, Dumnezeule! Acum nu inminte cât costa o singur zi de aflare a armatei noastre în Afghanistan, darfoarte mult. Erau dou conducte, trase din Hayraton-Termez. Aveam obaz material-tehnic. Era benzin. Mainile noastre funcionau cu diversetipuri de benzin. Ba pentru avioane, ba pentru motoarele diesel. Dar evileerau la suprafaa solului, nu erau îngropate cu nimic. Afghanii nu au cu ceface focul. Iau o ustensil i distrug eava, iau o cldare i pleac. Au fostpui pe parcursul drumului soldai, pe unde treceau evile. S-au fcutposturi, vreo 14 oameni, 17 posturi, care pzeau aceste evi. La fiecare postnu erau aa de muli ofieri, erau plutonieri. Dar plutonierii singuri sprgeaui vindeau combustibilul, i-l aprindeau ca s zic mai apoi c dumanii.Funcia mea era ca în fiecare diminea s raportez numrul de spargeri laevi i cât combustibil a fost sustras. Cantitatea de combustibil nu o puteamverifica, dar cantitatea de evi eu o raportam. Aceasta nu era funcia mea,nu inea de cadrul serviciului de cercetare, dar pe mine pentru aceasta mmustrau. Erau în jur de 27-30 de evi, v dai seama cât combustibil seducea în pmânt. Cineva lua o gleat-dou, o butelie, restul se ducea înpmânt. i dac îl mai aprindeau. Câte mijloace s-au epuizat? Pentru soldaiinotri care se aflau la aceste evi era greu. Acolo nu era nici cantin, nicibaie, nici toalet, nimic. Erau pduchi, tot ce doreai, dac nu era nici baie.Era greu. Pe mine m întrebau de ce se proceda aa…, nu aveau cu ce facefocul. Dac îi pedepseti, cum se va uita populaia local la aceasta? Singuri,eu zic, singuri ne-am tiat creanga de sub picioare. Englezii au fost acolo100 de ani, un singur corp, i au trasat linia Durand, plecau, unde a murit undetaament întreg, rmânând un singur soldat, ei au zis c noi aa vomproceda, c noi nu am avut aici folos i cei care vor veni tot s nu aibfolos. De aceea au i fcut în Kashmir, în Pakistan, au trasat linia i auîmprit Afghanistanul i Pakistanul… Au trasat aceast linie, grania igata, oamenii acum disput… Oamenii de secole au trit, era hotarul lanord, iar vara la sud. Migrau la nord i la sud, fiindu-le indiferent, era hotarXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......indicat de sovietici sau nu. Str-strbunicii lor aa au mers, iar noi nu lepermiteam. Afghanistanul e ar bogat, dar e puin studiat, sunt multebogii neexploatate. În Afghanistan o anumit populaie se ocup pân înziua de azi cu creterea animalelor. Sunt triburi care se ocup de lucrareapmântului. În schimb, unele triburi neglijeaz aceast ocupaie. Ei sehrnesc cu ceea ce este, cu carne de capre, oi, cmile. Au lapte, lân. Dar sse ocupe cu agricultura nu era ceva acceptat. Aceste tradiii s-au rspânditchiar i la noi (fosta URSS – n.n.), în Turkmenistan, Uzbekistan. Erautriburi despre care am povestit deja, care se ocupau cu creterea pepeneluiverde, pepenelui galben. Aceste culturi cresc bine la ei, datorit climei.Trebuia s depui puin efort i puteai obine o road bun, dar ei nu vroiau,afirmând c aceasta nu-i pentru ei. E pcat în faa lui Dumnezeu, Allah. Ecusur s te ocupi de agricultur.I. X. – Dar colhozuri la ei erau?I. I. – Nu erau. Au fost unele tendine ca s fac nite structuri dinacestea economice, dar nu în sectorul agrar. Era în Liubohar o fabric decovoare de nivel internaional. Când s-a început acest rzboi, au fostomorâi acolo oameni i totul s-a stopat. Dup ce am venit noi, amrestabilit aceast fabric, am invitat oameni din kilakurile din apropiere, dardumanii asasinau persoanele care veneau s lucreze la fabric. De aceea amfost nevoii s pzim aceast fabric. Confecionau nite covoareextraordinare, care ddeau i profit, dar oamenii nu veneau cu tragere deinim. În ceea ce privete sectorul agrar, nu era aa ceva. Nu in minte caundeva s fie aa ceva. Acolo e piatr, piatr totul. Unde era Ahmad ShahMassoud este o câmpie de la 500 m la 5 km, un pmânt foarte fertil. Grâulare un spic foarte bogat, nicieri nu am vzut aa ceva. Boabele erau mari ide calitate superioar.I. X. – Road se adun odat sau de dou ori pe an?I. I. – În Kandahar de dou ori se aduna road, acolo era orez, daraici era grâu. Mai la sud sunt citrice, în regiunea Reghistan e un pustiu. Penisip nu este nimic. În Reghistan noi am plantat nite iarb. Mai la sud dePakistan treceau dumanii. Îns ei treceau deoarece noi fceam ambuscade.Dumanii care treceau din Pakistan aveau multe droguri, heroin.I. X. – Relaiile dintre serviciul de cercetare i personalitileoficiale din Afghanistan?I. I. – M-am întâlnit cu Babrak Karmal, cum discut acum cudumneavoastr.I. X. – Se spunea c era afemeiat i alcoolic?I. I. – Într-adevr, bea mult. Pân a fi preedintele Afghanistanului afost ambasador în Cehoslovacia, iar atunci când a fost lichidat Amin, l-auXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovnumit pe el. Noi îl cognomeneam – Kolea Babru, aa glumeam. Se spuneac el suferea greu de ce se întâmpla (…). Amin l-a asfixiat pe Taraki cu opern, iar mai târziu detaamentul nostru (sovietic – n.n.) de comando i-aasaltat palatul. În acest palat lui Babrak i se da de îneles c era disolut, c atrdat poporul, Patria. Pân la urm, s-a încredinat Moscovei. Se considerac el conduce, dar în realitate conduceau sovieticii.I. X. – Avea mai mult încredere în sovietici sau în afghani?I. I. – Fcea tot ce era necesar pentru noi. Consilierii notri îlsftuiau, iar el era de acord cu acetia. Noi îl consiliam i el era de acord. Deaceea a i început s bea. A fcut diverse provocri. Odat a fost construitîn Kabul, în Piaa Central, o tribun din lemn, provizorie, el a condusparada, numai el s-a dus de la aceast tribun i a explodat. Poate c aceastaa fost o provocare ca s-i arate lui c este vânat. Dar el nu a pit nimic.I. X. – Manifestri antirzboi în Afghanistan?I. I. – Nu era deschis subiectul. Îns fiecare simea, inclusiv eu, nudoream s fiu acolo, înelegei, când am venit acolo nu m trgea inima înacest rzboi. Aa percepeau i alii rzboiul. Fiecare se strduia s seeschiveze de la acest rzboi. Nu era Patria noastr, s-mi dau viaa pentruea, eu nu aveam nevoie s fiu acolo. Eu aveam aa funcie, dar la felcredeau i soldaii. Deschis nimeni nu se pronuna. Cum se spunea: dacPartidul a ordonat…, noi toi eram acolo, i fiecare om, fiecare dintre noiîndeplinea ordinul, cu atât mai mult militar, ai depus jurmântul pentruservirea Patriei. Noi am îndeplinit ordinul. Pân atunci eu eram pregtit. …Discut acolo traductorul i eu m uit la el, era brbos i ceva vorbea,traductorul traduce, el vorbete: ce te uii? (Acolo nu se vorbete cudumneavoastr, în lumea arab aa este acceptat s se vorbeasc cupronumele tu, se consider c nu îndeprteaz omul, dac se zicedumneavoastr este deja oficial.) El zice: spune-i acestui domn, s m elibereze ieu 5 km voi inti exact, au tunuri engleze. Am râs i l-am eliberat.I. X. – Cum apreciai dumneavoastr dedovcina?I. I. – Dedovcin nu era. Dac soldaii stau acolo, un soldat mai învârst zice: Auzi, Vasea, d-mi lucrul acela. Aceasta nu înseamn dedovcin.Echipa mea special era, invers, pentru susinerea unui soldat tânr. Se ducîn curse. Soldatul mai în vârst îl ajut. Ia sacul lui sau ceva cei greu, îl ajutca s mearg. Dar aa, dedovcin n-a fost. Am avut de afacere cu aceastdedovcin atunci când m-am întors în 1964 din Germania. Am venit în Kiev,acolo erau detaamente militare, acolo era dedovcin. În Germania am fostcu soldaii, în unitatea mea toi erau la fel. Diferena era doar unacompetitiv: acela trage la int mai bine ca acela… sau acela face uneleexerciii mai bine decât acela. Când am slujit în Germania erau muliXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......moldoveni, era unul Fedea Vinduc, era din raionul Fleti. Fcea soarele labar, eu l-am învat. Eu tiam. Dar era Sarion, alt soldat, nu putea faceacest exerciiu. Atunci eu fceam deosebirea între ei, acela aa i acela altfel.Dar aa batjocur fa de soldai nu era.I. X. – De unde s pornesc la analiza genezei dedovcinei?I. I. – Din închisoare a pornit totul, dup al Doilea Rzboi Mondial.La sfâritul anilor 1950 s-a transmis din an în an. Soldaii care au fost înînchisoare i au nimerit în armat, de acolo au adus acest viciu, dar înaintenu era aa ceva. Eu in minte la noi era cazarma. Era o cmar special cuarme i alturi stteau soldaii. E alarm, el se trezete, ia automatul i fuge.Nici prin gând ca soldatul s ia, acolo erau gloane, automate, ca s împute.Dar acum. Am fost la Tiraspol, totul e închis cu lactul, era cu alarm, totule ascuns…, iat la ce zile am ajuns. Antrenam soldaii în Germania, forelespeciale, îi izolam în main ca s nu vad, îi aduc în pduri i acolo numaipe loc le dau o hart i le dam o sarcin, cercetai împrejurimea i la aatimp s venii aici. Într-o ar absolut strin. Cu arme, gloane, nu mtemeam c el va fugi sau îl va omorî pe cineva. Unicul lucru care îl fceau,dar i aceasta se ierta, era mâncarea rece, doar doreai s mnânci. În gruperau câte 5–7 oameni, merg noaptea. În sate se mulgeau vacile i era unbidon cu lapte pe un scaun. Era om special în sate care adunau acestebidoane cu lapte i le duc la fabrica de lapte… le predau i vin acolo, pundin nou bidoanele. Dar soldaii, uneori i-au acest bidon de lapte i beau iatât. Aceasta era o înclcare i atât. Dar acum? Unul a împucat pe 5 i pe 6i-a rnit. i la grniceri, doar aceasta este elita, era. Atunci se selectausoldaii, i acum se selecteaz, nu pe oricine îl iau.I. X. – Saharov scria în memoriile lui c în Afghanistansovieticii au folosit arme neconvenionale, e corect?I. I. – Nu. Nu erau arme biologice i chimice. Erau arme depresiune, dar acolo nu au fost folosite. Se arunc bomba din avion de la oanumit înlime, dou sute de metri, trei sute de la nivelul pmântului,Aerozol se numea. În form de cea umple locurile, în funcie de calibru,unde se depunea în aceast cea avionul arunca un detonator i el eradistrus. Erau câiva factori de distrugere, o temperatur pân la 3 000 grade.E bazat pe chimie. Dar bomba atomic nu a fost folosit. E alt chestiunec însi natura acolo a creat aa-numitele condiii bacteriologice: tif,diferite boli parazitare, de care dorii! Detaamentul englez de la aceasta aui murit acolo. Nu de gloane, dar de… Eu am ascultat cuvântarea lui de laCongres.I. X. – Deschidei paranteza i referii-v la ceea ce era adevrîn discursul lui Saharov?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. I. – Aceasta s-a fcut cu un anumit scop. Dar eu am fost acolo in-a fost aa. Bomba de presiune este o invenie de-a americanilor, auaplicat-o în Kuwait, în timpul operaiei Furtuna în deert. Era foarte eficace înlocurile unde erau peteri, ca s-i scoi pe dumani. Aici e petera, unrâuor, la o înlime de cca 50 m era o peter cu nie, unde erau sateîntregi, castele, japonezii dându-le centrale electrice, care erau foarteeconome în peteri. În peter, unde triau dumanii, erau multe ieiri,lumin tras, cu sistem de ventilaie i acolo ei triau. Bomba aceea eraanume predestinat pentru aa scopuri. Ceaa aceea intra i tot ce-i viu sdistrug. Dar noi aa ceva nu am folosit. Se putea de folosit, dar nu amfolosit.I. X. – Scrisorile erau cenzurate?I. I. – Erau cenzurate, dar nu toate scrisorile. Eu, de exemplu, cândprimeam, nu erau trecute prin cenzura militar. În timpul aciunilor militareera o obligaie, trebuia s fie.I. X. – Mai dorii ceva s adugai?I. I. – …Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„TE UITAI I TE ÎNTREBAI: UNDE AM NIMERIT?”Josan Alexei – nscut în anul 1966, în satul Echimui, raionul Rezina.Serviciul militar: 1985–1987. În Afghanistan a fost osta, infanterie, mitralior.Interviul a fost realizat în 13 mai 2002. Caseta nr. 16/I-II.I. X. – Spunei, v rog, cum v numii, o mic prezentare.A. J. – M numesc Alexei Josan, locuiesc în satul Echimui, aici m-am nscut, aici am s triesc mai departe.I. X. – V rog s v aducei aminte de faptul cum ai ajuns înAfghanistan? Ce etape ai trecut, comisiile?A. J. – Nu m-o pregtit nimeni, toi bieii au trecut comisiile de laRezina i pe urm de la Chiinu. Am fost 5 biei, din Chiinu ne-autransferat în Simferopol. De acolo ne-au îmbrcat, cum îi îmbrac pe toatlumea. Am stat 10 zile în Simferopol i din Simferopol am zburat cuavionul în Ahabad. Din Ahabad am zburat în andan, de amu acolo cutrenul ne-au dus în alt parte, în muni.I. X. – Dar ucebka, adic instrucia militar.A. J. – Timp de dou luni în 1985, în 12 mai am fost în Simferopoli apoi de acolo, mai în scurt, patru luni am stat în Uniunea Sovietic. Douluni am fcut pregtirea într-o localitate din muni, lâng Ahabad,localitatea Iohoitu. Apoi, dou luni, am fost în pustiu.I. X. – Te rog s faci o mic parantez i s-mi povestetidespre instrucia militar, ce învai voi acolo?A. J. – Eu am fcut instrucie în pehot 176 , Doamne ferete!I. X. – Sau îmi poi povesti despre dedovina de acolo.A. J. – …când ne duceam din Chiinu la Simferopol, când am fostîn Turkmenistan, unde mai puteai vedea muni? Te uitai i te întrebai, undeam nimerit? Parc erai în filme indiene!I. X. – Dar la instrucia militar ce exerciii fizice efectuai?A. J. – Iaca îi spun. Am fost în carantin 4 luni, în ucebk 177 , de-amuieti sergent. Am fost soldat i am fost pulimiotcik 178 . Dimineaa deteptarea,gimnastic, fuga 5–6 km. Apoi primeam armamentul i, practic, totul cetrebuie, erau nite schiuri mari. Erai în nite cizme.I. X. – Cum v hrneau acolo?176 Infanterie.177 Instrucie militar.178 Mitralior.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovA. J. – Cu mâncarea, dup ce eti deprins ca acas, nu prea, dar înAfghanistan mâncarea, Doamne ferete…I. X. – Instructorul militar ce v povestea?J. – Nu mai in minte. tiu c unul fusese iniial în Germania, apoiîn Afghanistan i pe urm a venit în carantin unde eram i el povestea:Biei vei pleca în Afghanistan! Deodat nu tiam, mai era unul moldovean izice: Hai mi s fugim. Dar priseaga 179 am primit-o pe 2 iunie. Eu refuzam. Dael zice: În Afghanistan m, nu tiu ce-i! Dar eu am zis: Chelea-msii! dac e s mor,apoi i aici pot muri.I. X. – Da chiar, te rog, s te referi la acest moment, sdeschizi paranteza… de ce naionalitate erau acei care fugeau?A. J. – Erau i alte naionaliti… „Hai s fugim!” Dac e s o trag,apoi o trag i aici. Iaca vin mori din Afghanistan… de-amu noi aflasem…I. X. – Despre dedovcin ce îmi poi spune, atunci când eraiîn carantin?A. J. – Dedovcina în carantin erau sergeni care erau sub dembeli iapoi erau sergeni mai tineri, au terminat jumtate de an i apoi o venit sne comande pe noi. Pe urm cum, dedovcina c el acum îi sergent, ce-ispune, aceea s faci.I. X. – Câte luni ai fcut carantina?A. J. – Patru luni.I. X. – i când ai aflat c te duci în Afghanistan?A. J. – Înc nu primisem priseaga când am aflat. Pe 7 aprilie m-auluat i pe 2 iunie am primit priseaga. Am aflat cam prin aprilie–mai.I. X. – Prima impresie când ai ajuns în Afghanistan?J. – Am zburat noi în Afghanistan, din Ahabad. Am avut unînsoitor, am înnoptat într-o tocik 180 , când am coborât în andan, înaeroport. Seara nu ne da voie nicieri c suntem tineri, s nu ne atace, una,alta. Tot atunci ne-a venit în cap unde suntem. Aici, în Soiuz 181 , ne jucamde-a rzboiul, dar aici de-amu nu ne jucm, aici suntem nemijlocit implicai.I. X. – Componena naional a soldailor?A. J. – Nu mai in eu minte, rui erau... Noi când eram în Soiuztiam c se duc în Afghan, eram prieteni, erau vreo doi ucraineni, 2 ceceni,2 belorui, 2 moldoveni. Eram cu un moldovean din raionul Râbnia, iarrestul erau turkmeni i noi ca i cum mâne ar trebui s ne ducem, searaacolo ne-au spus, ne-au citit familiile, tot ce trebuie, pe urm în avion i d-ibtaie. i seara înapoi, era un turkmen dintr-un kilak, ei i am servit eu acolo179 Jurmânt.180 Unitate.181 Uniune.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......oleac. Când dimineaa eram gata ca s m duc, pe list, rotnâi 182 , mtincvenise, i eu nu mai eram pe lista ceea. Da polkul 183 era în Nierotan, da aiciera… gata se duc, da eu nu, eu am rmas i ne-au trimis cu uzbeci iturkmeni. Acolo în polk, apoi era cazarm i ghentabul 184 i ofierii triau, datoi erau în cazarm.I. X. – Apropo, cazrmile cum erau fcute?A. J. – Am stat 10 zile acolo în cazarm pân ce ne-o dat în rot.Era cazarm, dar noi triam în palatk 185 . În moduri triau ofierii. Dac eum ducem dembelul o putea lua i pe urm care veneau, i tot aa. O puteaivinde, dar dac dovedeai i nu i-o lua. Un rotnâi normal ne înelegeam. Sestrduia i pentru rot, i pentru soldat. El a slujit în razvedk 186 , dar înrazvedk ca s nimereti…I. X. – Povestete-mi dac ai participat la vreo operaiemilitar?A. J. – Ei, au fost multe de astea.I. X. – Dar cel mai tare ce te-a impresionat?A. J. – …Mai multe, tii cum… În 86, când am fost… în razvedk,controlam o localitate adversar sau de dumani. O înconjuram noi…înainte ddeau voie la ai notri da pe urm, prin 85 nu prea ddea voie,razvetcii intrau.I. X. – Apropo, despre „curarea” din localiti, cum avealoc?A. J. – De exemplu, în satul X sunt..., depinde cum era satul acelade mare, pe urm înconjuram cu toat tehnica satul i apoi merge a lor,Miliia, arandoyu i mergeau ei înainte i noi pe urm.I. X. – Dar cine erau împucai, erau toi împucai?A. J. – Înainte fceam procisk 187 ai notri, dar pe urm efii au vzutc ei mor pe degeaba. În Herat, acolo era grav, acolo era bombardat. Iatacolo omul într-adevr tie, pentru ar, pentru armat. Dar ceilali… l-auprins ca s-l ia în armat. Luau pe 3, 4, 7 ani, depinde cum, el zice c dacfratele cel mai mare i un verior e la duman…I. X. – Ai avut ocazie s te întâlneti cu vreun duman, cumarta el?A. J. – Când m-au dus pe mine în rot, mtinc a doua zi, rota era încurs. La 1 august eu am fost în Afghanistan, am stat vreo zece zile – 10182 Comandat de companie.183 Regiment.184 Stat-major.185 Cort.186 Cercetare.187 „Curarea”.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovaugust, a venit rota din curs i eu am chicat în patrul. Au fost în razvedk iau venit vreo cinci sau doi, erau din aitia mai tinerei. i dembelul zice: Idisiuda. Îi btea dac mercenarul un nene, d cu pumnul în piept, pe urm cupatul, veneau, se stura, pe urm mâncam noi btaie. Închipui-i, doi cupatul în piept la un om. Dar acolo mnânci tu btaie, vezi pe de o parte edrept… iat aista ne ucide pe noi. Ei numai ce venise din curs i la eipsihicul era… i zice iaca pe noi cine ne împuc…I. X. – Dar cum erau ei îmbrcai?A. J. – Cum? Cealmau de aceea aveau, un fel de cearaf, un fel decma…I. X. – Cum arat femeile afghane?A. J. – În ora mai mult îmbl în cealmau, parandja, dar îmblau i îndjini 188 .I. X. – Relaiile cu populaia civil? N-ai fost în vreo cas de alor?A. J. – Am fost odat, nu departe era un batalion de aista… familiacomandantului în ograd erau femeile i au intrat ei i noi pe urma lor. Cufemeile nu trebuia s stai de vorb i pe urm au adus samovarul i ne-auprimit la mas.I. X. – Ce-mi poi spune despre copiii lor?A. J. – Era de vreo 5 ani, 7 i mai mari, tiau limba rus, când tevedeau întrebau: Cui i ce-i trebuie? Se bgau la BTR. Lucrau în dukan.I. X. – În dukan, în prvlia aceea nu v mechereau?A. J. – Nu…I. X. – Ce marf era acolo?A. J. – De toat, uite ce este amu la noi în bar, iaca aa atunci era.Erau mrfuri de firm, bomboane, past de dini, nou nu ne da voie saducem. Da în dukan, ce nu era? Aduceau din Pakistan, Iran, din asteaaduceau de toate.I. X. – Ce poi spune despre aa-numitele „angajate alearmatei sovietice”, prostituate erau în armat?A. J. – …Ai în vedere pentru soldai?I. X. – Pentru soldai…A. J. – Nu... La noi în polk erau vreo 10 femei.I. X. – i moldovence erau?A. J. – Era Dusea din Chiinu, dar nu-i in minte familia, lucra lamagazin. Numai ea era moldoveanc.I. X. – Primeai bani acolo?188 Blugi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. J. – Un fel de cec. Tia numrul… Era una acolo cu un brbat itiu c l-au împucat. Brbatul era tman în curs. Veneau ofierii.I. X. – Câi biei au murit de la tine din unitate?A. J. – Era unul Foma… Ei BTR-cii au învat în Rezina, laDOSAF. Care i cum o chicat, când ne-au dus acolo… Chicasem noi 4 dinrot i eu cu Tolea i ne-au luat, mai erau i doi ceceni i tot pe schinareanoastr. i cum striga: Moldovanu! Deodat o zi, dou dar… dar mâncamuciganie, dar ce s faci, eram în total vreo 10 oameni. Pe urm zic, dar cenumai noi suntem. Numai la moldoveni striga, dar cât se poate i de amu,pe urm, Kolea, Dumnezeu s-l ierte, i cu Vanea ieeam…I. X. – Au fost cazuri de sinucideri?A. J. – Erau narcomani. Era unul, într-un zvod erau numaimoldoveni, erau vreo 10 moldoveni. În toamn s-au dus acas. Tot un dracde hahol, mtinc i numai unul singur era de aista, i de amu se gtise dedembeli i o venit i nu fcea nimic. Dac triau în palatk vreo 30 deoameni, era o grebl, strângeai hârtiile, mai îndreapt paturile i le aducemâncare i apoi pe urm mâncam în catiolk 189 . i apoi mânca fiecare dincatiliok, fiecare din mâna lui. i ce nu i-a convenit lui, o luat diplomatul s-ogtit de dembeli, ei ce mai avea acolo, o mai cumprat nite cadouri, nuprea ddea voie. O luat diplomatul i o ters-o la dumani, ei cum ladumani am fost într-un kilak i acolo era dumanii i umbltur, cttur.Ei de-amu prin razvedk se legau i o schimbat pe un duh, pe un duman, ise zice c i-a dat 6 ani de zile. Ce i-a fost ie ru s fugi. Dar mai era unnarcoman i tot zice c i-a dat vreo patru ani.I. X. – Adic dezertau, majoritatea narcomanii sau în bazadedovinii?A. J. – Asta… care i cum, pe biatul acela l-am vzut de câteva ori.El venise tânr, dar o fost sergent o bucat de an în Soiuz. i nu l-o btutnimeni, e clar c fiecare trece prin cursul ista. Eu am trecut i dup mine otrecut. Era care mai fceau râs. Dar majoritatea înelegeam. Erau i dembelii de aitea c mai fumau, fel de fel, i narcomani. Chiar am vzut, îmi spuntot prizul 190 meu – ne controla, se vede c rscoleau aicea veneau în Soiuz iapoi vindeau, m rog, vinde tot. Unul a venit acas.I. X. – Ce se întâmpla cu un soldat sovietic, care nimerea ladumani?189 Cazan comun.190 Contingentul.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovA. J. – Dumnezeu tie ce se întâmpla, majoritatea erau ucii, aliipentru schimb, dac aveau pe cine schimba dac în plen 191 ceva pe unduman, ef, comandant, apoi îi schimbam.I. X. – Cum erau remunerai, pltii dumanii dac omorau însoldat sovietic?A. J. – Unii spun aa, dar eu n-am avut aa cazuri, poate au fost, dapoate nu. Poate c a i fost.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?A. J. – Care i cu ce, ne ocupam i cu sportul, cu toate celea.I. X. – Scrisori, la chitar?A. J. – Interpretam cântece afghane. La noi era i kinoteatru 192 , amvzut i un film moldovenesc. M-am dus i trebuie s… era dembelul i eraunul care a gtit masa i eu edem, i s-o dus dembelul i o mâncat. Erau cam20 de oameni, splam vasele cu clor acolo, da el a venit i m-o schimbat. I-am dat automatul…I. X. – Au fost cineva din cântrei?A. J. – La noi a fost…I. X. – Baie unde fceai?A. J. – La noi era în polk.I. X. – Sub ceainic?A. J. – Nu … acolo soarele înclzete.I. X. – Boli erau rspândite?A. J. – Doamne ferete! De la ce se luau toate bolile? Tiful,glbenele, mai tare te temeai de bolile estea, te-au împucat te ucide, dabolile, Doamne ferete!I. X. – Pduchi erau?A. J. – Noi le ziceam mandavoty 193 . Splam i salopeta în benzin,totul, vâram în benzin, edeau câte un ceas de vreme. În benzin, înelegice înseamn? Benzina doar mnânc tot. Pân trece un ceas-dou.I. X. – De unde se luau pduchii?A. J. – Din cldur, din sudoare.I. X. – Cum era uniforma la soldaii sovietici i la aliai?A. J. – Cam la fel. Normal, îmblam în papuci i în bocani. Erau 10grade de cldur, apoi era rece, pe timp uscat.I. X. – Saharov, a argumentat c în Afghanistan s-a folositarme neconvenionale. N-ai aa informaii?191 Prizonierat.192 Cinematograf.193 Purici.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. J. – … în 86, vreo 2 luni de zile, au scos prima dat trupe. Cânda fost în 86, podul de flori, tiu c i-au scos pe toi dembelii o ieit i de lanoi din polk, noi pzeam.I. X. – Dintre marile personaliti, cu cine te-ai întâlnit?A. J. – L-am vzut pe Nadjibullah. S-o întâmplat aceasta în Herat,era un ef mare, i ne-au ridicat pe trevog 194 , rota pe trevog. Chiar laaerodrom, nu tiam nimic, i când au început a se aeza avioanele atunci amîntrebat zvodnâi ce s-a întâmplat, iaca ce i cum. Alarma, e alarm. De amune-a lmurit. Au venit a lor. S-au aezat vreo 4-5 avioane. i apoi s-a aezatun avion alb i a ieit repede. Aceasta nici 10 minute nu au fost. La noi înBTR au venit trei bodyguarzi, toi rui. S-au dus la sediul principal, apoi lacimitir.I. X. – Vrei s zici c Nadjibullah era aprat de armataafghan i apoi de sovietici. Dup opinia ta.A. J. – Ei cum…, dac erau aprate de-a lor, apoi nu ne mai ridicape noi. Avioanele circulau, toate acolo, s fi fost o or-dou. Dar cât acolo,momentan, s-a coborât, acolo, vreo 10 minute.I. X. – Care a fost cauza izbucnirii rzboiului?A. J. – Sracii cu bogaii. Sracii s-o rsculat i i-o alungat pe aitiabogai, c o vrut s aib i ei.I. X. – Cum crezi, Uniunea Sovietic trebuia s intervinacolo?A. J. – Dac s te gândeti aa logic, dup zilele de azi, ei pot srezolve chestiile lor pe pmântul lor, aa logic dac te gândeti! Dar cepolitic a fost înainte acela se teme, americanul se teme de rus s nu deabomba atomic i rusul de americani, aa c asta-i toat politica. Când eramîn carantin, exersam cu gloane din plastic i ne jucam de-a rzboiul… înscrisori scriam una i aceeai: „Îs sntos, timpul voios i toate astea” , nudoream s se îngrijoreze mama.I. X. – Era cenzur în armat, nu v ddea voie s scriei cevanefavorabil?A. J. – Nu vroiam s scriu, dar cum, nu mai ddea voie s…I. X. – V citeau scrisorile?A. J. – Nu tiu. Da, poate…I. X. – Au primit toate scrisorile?A. J. – Nici nu tiu. Dar eu nici odat nu scriem ceva de ru... Dacse întâmpla s fie rnit cineva, acolo tot era medical, eu avem de toate i194 AlarmXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovnakoale 195 , singur îmi punem, fel de fel, acolo depinde i cum. Era unmoldovean pe tanc i merge tot… spunea c se stura numai de cartofi.I. X. – Despre bussinesul din Afghanistan, ce ne poi spune?A. J. – Eu îi spun, benzin mai vindem, mai fceam te miri ce…psihica omului, c uite el vinde patroane 196 , dar te împuc mâine pe tine, astade amu narcomanii, deczui psihic. Fiecare se ocupa cu asta, maischimbam pe mâncare. Schimbam, furau spun mai bun, ce nu era prindukanele celea…I. X. – Despre clim, ce ne poi spune?A. J. – Deodat cum m-am dus apoi în luna august. Dar mai-iunieclduri mari, vântul nu prea bate i apoi încep buranurile, ca ciuccea, cu ochiimititei. Adic cum, omul se acomodeaz… iarna, dei cade temperatura, tote cald.I. X. – Dar în muni cum v adaptai?A. J. – Când am fost prima dat, atunci am i vzut munii.I. X. – V simeai în siguran în muni?A. J. – Când mergi pe crru mai erau mine, mititele, nu-i frâmnimic, dar îi zboar un deget, clcâiul, ai clcat, i i-a zburat degetul de lapicior or clcâiul, nu-i frâm aa pri mari, dar nu poi merge maideparte. În muni când m-am vzut, nu mergeau picioarele, iaca eu vreau smerg da nu pot, abia ridicam piciorul, i în zvod sergenii itia dac ei suntdai. Iaca ajungem la munte i, gata, ne odihnim, trecem de aista i înc unmunte mai înalt. Bine, 5 minute de pauz i iar hai mai departe i înc iartot aa.I. X. – Ce tactic foloseau dumanii în lupt?A. J. – Ei tactic, dac ei sunt mercenari, din Iran, Pakistan toatAsia, aici erau mercenari, Doamne ferete!I. X. – Nivelul de dezvoltare social-economic alAfghanistanului, în ce secol ai nimerit când ai ajuns în Afghanistan?A. J. – Nu mai in minte… 1364 sau 1366.195 Seringi.196 Glon.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„CLIMA E CLDUROAS, 45 GRADE,50-55, MOLDOVENIISUFER, DAR SUNT REZISTENI”Lungu Vasile – nscut în 1960, în satul Câmpeni, raionul Leova.Serviciul militar: 1979–1981. În Afghanistan a fost ofer. Interviul a fost realizat în24 noiembrie 2002. Caseta nr. 22/II.I. X. – O mic prezentare.L. V. – Eu sunt nscut în 60 în raionul Leova, satul Câmpeni.Lungu Vasile Gheorghevici.I. X. – Cum a decurs ucebka?L. V. – Eu am fcut coala de oferi. În Jitomir III. Am fost încarantin, 8 luni am slujit. În 79, în decembrie. Au luat i ne-au unit armatadin Jitomir III. Dup asta s-o unit armata sovietic i am trecut podurile înpartea Afghanistanului.I. X. – Chiar în decembrie?L. V. – Da, da. Noi primii am fost. În timpul ista am trecut podulAfghanistanului i ni s-a spus c trebuie s ajutm Afghanistanul. Acolo aufost frâmate podurile Afghanistanului. Noi, oferii cu genitii, am reparatpodurile. Tot atunci a avut loc o incursiune. Mai mult la poduri, ca s nuputem trece grania pân în Pakistan. Dup aceasta, bieii care au fostrnii, mori. Am fost decorat cu o medalie. i ne-am retras armata, 40 kmde la Kabul. În timpul ista, noaptea, la ora 10 a fost deschis foc dinAfghanistan. Eu am fost împucat în cap în 80, septembrie, pe data de 25.Au fost mori i rnii. Am fost luat. Mi-am pierdut cunotina. M-am vzutîn Kabul, legat i din stânga i din dreapta. M-am uitat numai un ofier i iarmi-am pierdut cunotina i m-am vzut în Takent. În Takent am statdou luni pe pat. Atunci am vzut rana. Am stat trei luni i o sptmân înTakent. În ianuarie am fost cu un soldat i am plecat. În 81 am fosteliberat din armata sovietic, de pe pmântul Afghanistanului.I. X. – Referii-v la perioada când ai ajuns în Afghanistan?Cum se comportau afghanii? V-au întâmpinat cu flori?L. V. – Cu flori, nu. Nu o mers. Se uitau urât. Noi am trecut graniadin Uzbekistan, ne-am uitat i în stânga i în dreapta, tancuri arse i BMP.Dar mai mult BMP-uri erau frâmate i arse. i de acum ne-am convins ceste rzboi. Noi, dup asta, am îneles tot ce s-a întâmplat acolo. Acolo afost plitur de stat. O împucat prezidentul Afghanistanului i familia toat.A fost timp de dou zile. S se dea la Uniunea Sovietic.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Ce ne putei spune despre relaiile dintre armatasovietic i cea afghan?L. V. – Vorbeau cu noi. Noi le spuneam c iaca eu îs moldovean…apoi întrebam în ce limb vorbeai… Ei se uitau cam urât, cred c nespuneau ocupani… Mergeai la primul pod, era o împuctur. Dup carefceam podul acesta. Rzboi fr pierdere nu-i niciodat. Mergeam la aldoilea, dar ei puneau pietre înainte, nu puteam trece noi cu mainile, cutancurile. Noi ne duceam dimineaa pe la ora 4… noi treceam i ei singuriddeau pietrele în pri. Noi nu aveam dreptul s împucm. Numai în cazde incursiune.I. X. – Când plecai la lupt aliaii erau primii sau sovieticii?L. V. – Noi nu mergeam. Noi fceam podurile i ne apram. Darmergea infanteria i artileria. La noi erau muli moldoveni. Noi dacmergeam în batalion el spunea: Vasea, d mâna pentru c eu plec la operaii. Elnu tia dac se întorcea de la operaii.I. X. – Aspecte din operaii militare. Ce tactic de lupt maifoloseau?L. V. – Ei plnuiau aa. Ei atacau în batalioane.I. X. – Ei erau aa de bine informai?L. V. – De ce? Dac noi nu eram 500–700 în batalion, el dac trece,trecea prin 4–5. Ucidea mai muli. Ei aveau rezerve. De aceea mergi înlupte mai iute. Mai rrea populaia. Dac se pierdea, pierdea 7–8, 10. Sepierdeau, dar ei împucau 20–30.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier.L. V. – Îi ddea o lipie la soldat i el se ducea la operaie (în armataafghan). Dar ofierul se ferea. Ei stteau în tanc. În BMP-uri.I. X. – Relaiile dintre soldat–soldat? Dac era dedovcin.L. V. – La noi dedovcina nu mergea. Nu mergea pentru c i el erasub arme, dar i eu. Viaa era via. Eu un an i jumtate, nu pot s v spunîn alte batalioane. Dar la noi în batalioane nu puneam problema dedovcinei.Noi ne ajutam unul pe altul.I. X. – Cum v hrneau în armat?L. V. – Terci, unt. Tot ca în armata sovietic, dar oleac înc în plusne mai ddea. Aici soldatul primea trei ruble, dar acolo 10–12, 15, ceva înplus.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?L. V. – Cu ce ne ocupam? Aveam grija podurilor, drumurilor.Aduceam nisip.I. X. – V artau filme?L. V. – Nu erau.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Acas ai scris c suntei în Afghanistan? Sau ai evitatsubiectul?L. V. – Ne permiteau. Eu o jumtate de an nu am scris. De acas autrimis scrisoare la Comisariat i aceea m-au impus s scriu. Le-am trimis ipoze.I. X. – Ce condiii climaterice sunt acolo?L. V. – Clima e clduroas, 45 grade, 50-55, moldovenii sufer, darsunt rezisteni. Dar ruii nu sufereau, ei se înglbineau i plecau de acolo, darnoi rmâneam. i chiar i ucrainenii.I. X. – Ce boli erau acolo rspândite?L. V. – Tif.I. X. – Ai suferit?L. V. – Eu nu, dar bieii da.I. X. – Despre populaia civil, ce ne putei spune?L. V. – Se ocupau cu narcotica. Se fuma. E o populaie primitiv.I. X. – Despre dukani, ce ne putei povesti?L. V. – Dukanele erau un fel de magazine în corturi. Se aprovizionaudin Pakistan, din India, din China, de acolo. Dar de urât, se uitau urât lanoi.I. X. – Cum arat femeile lor?L. V. – Ele îs îmbrobodite întotdeauna. Noi le astea nu ne uitam.I. X. – Politruk era în armat? Ce v povestea?L. V. – Ne povestea despre Tratatul de la Varovia, blocul NATO.I. X. – Ce mijloace de contrapropagand foloseau dumanii?L. V. – La noi era unit armata. Legturi între noi i populaie nuerau.I. X. – Despre prizonieri, dac au nimerit cineva înprizonierat?L. V. – La noi nu. Mai mult în infanterie.I. X. – Au dezertat cineva din unitatea dumneavoastr?L. V. – Muli care se duceau din cauza rnilor uoare îi duceau înTakent. i apoi ei nu mai doreau s se mai întoarc. Chiar printre rui s-auîntâmplat.I. X. – Ca veteran al rzboiului din Afghanistan, ce ne puteispune despre conflictul purtat de americani în aceast ar?L. V. – Eu verific tirile la televizor. Mi se pare c ei au o tacticbun, ei acolo îi ajut, ei nu sunt pentru ocupaie, dar pentru eliberare. Eidistrug drogurile. Ei sunt oameni primitivi, pmânturile sunt srace. Eitrebuie s se ocupe cu ceva ca s se hrneasc.I. X. – Care era regimul unei zile din Afghanistan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovL. V. – Acolo n-are importan, c-i moldovean, c-i rus, ne uneamîntotdeauna. Trebuia s ne aprm ca s venim i noi acas s ne vedemprinii. Dimineaa fceam sport, ridicarea la bar. Mai jucam volei, pentruca timpul s treac mai repede.I. X. – Era baie acolo?L. V. – Era. În corturi se organiza. Erau i boli.I. X. – Era problema apei?L. V. – Cam greu, dar aducea cu maina. Înainte era un bazin, dar s-a uscat.I. X. – Au fost cazuri de automutilri, ca s vin acas?L. V. – La noi nu au fost. Poate c din artilerie, dar la noi nu aufost.I. X. – Momente mai pronunate?L. V. – Când am trecut grania în Uniune s-a întâmplat aa c osutk 197 ne-au btut. Nu puteam s mergem s facem podul. A mers a douazi maina care a fost împucat. Bieii au fost rnii. Sticle srite. Am maistat înc dou zile, pân când putea s mearg artileria i s bat infanteria.Dup aceasta multe s-au întâmplat, la fiecare pod trebuia s se întâmpleceva. Acolo, in minte, pe Gabi Colea, Cojocari. Nu pot s m întâlnesc cuei. Colea a fost împucat. Odat infanteria trebuia s treac ca s facempodurile i atunci erau musulmanii pregtii, mai devreme. Atunci au fostîmpucai muli soldai, care mori, care rnii. i apoi cu avioanele îiduceam. La fiecare pod puneau dou-trei tancuri.I. X. – Cam câi biei au murit în unitatea militar?L. V. – Acolo au fost vreo 12, dar dup asta eu nu mai in minte.Când s-a întâmplat. Mi-i jale c nu in minte de acum nici oraele,denumirile. Aa, dac m-a duce tiu exact unde am slujit, la câi kilometri,podurile toate, dar aa?I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie?L. V. – Din Takent am venit acas, lumea nu tia ce se petreceacolo. La mine s-a închis inima… Noi am tiut ce se întâmpla mai înainte.În timpul acesta, peste un an de zile, l-au adus pe prietenul meu, ViteaTataru, mort. Oamenii de acum au îneles ce-i acesta Afghanistan. Peste doiani, în ’84, l-au adus pe Tolea i pe Vova… Dou luni nu am vorbit deloc.197 Zi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„ZIUA UMBL, ANALIZEAZ SITUAIA, M CUNOSCLA FA ÎMI TIU NUMELE, EI TOTUL TIU DESPRENOI, DAR NOAPTEA ÎMPUC”Maslinicov – nscut în anul 1949, în Bakiria. Studii: coala militar.În Afghanistan: 1985. A fost ofier în escadrila special de la aerodrom. La datainterviului era maior în rezerv. Interviul a fost realizat în 5 mai 2003. Caseta nr.53/I.Cigurean Costea – nscut în anul 1967, în raionul Sângerei. Serviciulmilitar: 1986–1988. În Afghanistan a fost în serviciul de paz la aerodrom. Interviula fost realizat în 5 mai 2003. Caseta nr. 53/I.I. X. – O mic prezentare.M. – Maslinicov. M-am nscut în anul 1949, maior în rezerv. Suntnscut în Bakiria. În 1968 am terminat coala militar. Dup coalamilitar am venit, în calitate de locotenent în Districtul militar Odesa. Deacolo am fost repartizat în Mrculeti, aici am ajuns pân la gradul decpitan. Din Mrculeti, în 1985, am fost repartizat pentru îndeplinireaajutorului internaional în Afghanistan, în Konduz. Am fost într-o escadrilspecial. Am luptat acolo.C. C. – Costea Ciugurean. M-am nscut în anul 1967. Sunt nscut înraionul Sângerei. Locuiesc în Chiinu.I. X. – În ce an ai fost încorporat în armata sovietic?C. C. – În 8 aprilie 1986.I. X. – Ce îmi putei spune despre instruciunea militar,despre ucebk?C. C. – Am fot repartizai în primele 15 zile în Belgorod-Dnestrovsk, în Ucraina. Aceasta a fost în primele zile. Ca s facemcunotin cu armata. Dup aceea ne-am încadrat în Kushka. A fost opregtire timp de trei luni de zile, pregtire urgent, forat. Acolo treceami ca sergeni i ca toate celea. Dup aceea, am nimerit în Afghanistan pe 3august în Konduz. Acolo am slujit trei luni de zile. Dup trei luni, noiaveam în batalion, tot aerodromul în orelul Hayzabad. Acolo am plecat idoi ani acolo am slujit.I. X. – Putei s-mi povestii despre operaii militare înAfghanistan, cum decurgeau?M. – Eu eram în componena grupului de ingineri. În funcia mea afost s rezolvm defeciunile tehnice, pentru lupt i nu numai, dar ipregtirea tehnic total. Aceste avioane le deserveam, dup operaiiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovmilitare aveau anumite defeciuni. Ce pot spune despre operaii militare?De trei ori am fost împucai la aerodrom. Au avut de suferit avioanele întimpul îndeplinirii operaiilor de lupt. Când erau defeciuni ne chemau, noiveneam acolo i-l reparam pe loc i ne întorceam la baz. În raionul Pul-i-Khumri a fost distrus avionul nostru: a fost necesar o aterizare forat.Dumanii au avut tendina ca s distrug avionul pân la capt. Am ocupato poziie de aprare, ne-au chemat pe raie, au zburat dou avioane MIG-24care barau asupra noastr. Noi efectuam reparaia, am neutralizat dumanii.Unii reparau, dar alii luptau, dup schimburi. Problema a fost rezolvat.Avionul a fost reparat i noi am ajuns cu bine la baz.C. C. – Eu ca atare mai mult m-am aflat pe aerodrom. La noi erapus misiunea aa: s apram, noi eram o companie de soldai, s aprmaerodromul. În timp de trei minute trebuia s fim pregtii ca s rezistmtimp de trei minute. Dup trei minute, dac, de o pild, comandantulcompaniei socoate c de acum este aa de mare for la dumani trebuia sdea trei rachete în sus, aceasta însemna c compania de artilerie trebuia sse pun la punct, ca s nu ia aerodromul. Ca atare în Afghanistan, înFayzabad, era socotit ca surs de existen principal. La noi maini veneauo dat în an. Când se fcea operaia militar i tot veneau cu avioane.Konduzul era pus ca o baz pentru toate acestea. Dar noi pzeamavioanele. Ei se aezau acolo, se aflau, de o pild, un ceas de vreme, noitrebuia s ne pzim. A fost cazuri când a aterizat. Ei ziua se uit cam peunde se aeaz, cum se aeaz i noaptea bat cu artileria. Cum s v explic?Când arde tot împrejur, noaptea, totul este în panic. Vreau s v spundespre viaa de soldat. Nici în ziua de azi nu-mi pot închipui viaa aceasta.Noi triam în bordeie, în pmânt. Am fcut singuri bordeie. Am fcut dinpiatr, am construit. Noi am lipit totul, absolut. Triam în beci. Frig,mâncare nimic, noi primeam dou pâini, care înainte costau 16 copeici, la20 de oameni. Iaca aa am trit. Mai erau din Hayraton aduceau totmâncare. Acolo erau pmânteni de ai notri. Cu maina aduceau pâine. Maiddeau câte o pâine-dou i ne mai hrneam pe lâng ei i noi. Dar aa erapus. Unitatea era în Konduz, dar la noi conducerea era în Hayzabad. Eramunii de unitate. i din polk, ce rmânea printre degete, aceea ne ddeau inou de mâncare. A fost greu.M. – Triam într-o cas mare de lemn, care se numeau modulii – uncoridor comun i o mulime de camere. În fiecare camer erau câte 5–6oameni. Noi tiam în ce condiii ne aflm, de aceea nici nu pretindeam laaltceva. Ne bucuram c avem acoperi deasupra capului, i de aceasta erammulumii. Eram oameni militari. Ne îndeplineam lucrul nostru. Duceam,evident, dorul casei. Cam o lun–dou mai rezistam, dar apoi se manifestaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......tot mai des dorul de cas. Dar ne-am adaptat la toate linitii. În aviaie sehrnete bine. Mâncam la cantin. În esen totul era conservat. Chiarglumeam. Veneau la cantin buctresele i râdeam: pete rou este astzi?Erau conserve bune. Fructe i legume se putea de aprovizionat de la piaadumanilor. Dar era un timp periculos. Puteai s capei i o dizenterie. Darriscam. Cumpram. Aa triam. Ne îndeplineam misiunea.I. X. – Au dezertat cineva?M. – Acolo nu aveau unde s dezerteze. În rândul nostru nu aufost. Acolo era periculos s dezertezi. Veneau i fr urechi, fr…C. C. – La noi în polk au fost dou cazuri de dezertare. La noi eraaa aerodromul, iar polkul ne meninea securitatea cam la 50 km. Sus eraupuncte, bieii se aflau câte o lun de zile la aceste puncte, dup carereveneau în polk. Acolo se splau, una, alta. A fost aa un caz. Dedovcinaeste oriiunde. Unul nu era bine pregtit de-acas i s-a îndeprtat de polk.L-am cutat trei zile tot polkul. Absolut toi care se aflau în locul acela i l-am gsit peste trei zile. Era în întregime tiat, ochii scoi, nu avea urechi, nuavea scalp, nu avea nimic. A fost aa caz. A mai fost apoi alt caz. Bieiifumau, beau, aceasta este oriiunde, aa-i viaa, nervii nu mai in. S-aîntâmplat aa c s-a îmbtat, s-a urcat pe un KAMAZ, a ieit din polk i s-aîndreptat spre orel, la duhi. Sigur, l-au btut, aproape o sut de metri de lapolk l-au btut. Sunt multe cazuri. Dar aa ca bieii singuri s se duc, nu afost.M. – Noi nu luam prizonieri, eram în aviaie.C. C. – La mine a fost aa un caz. Odat seara eram de paz,întotdeauna eram pregtii pentru orice surprize. Dup ora 7, dar acolodup ora 6 e komendantskii ceas 198 . Eram singur la post. Dup ora 6 mi-au datun om la post. M uit cineva vine pe jos. Noi aveam ordin ca dup ora 6din direcia kilakului s împucm fr anunarea în prealabil. Aveamsistemul de parol, în interiorul aerodromului. Chiar i aviatorii tiau parola.Dar din direcia kilakului puteam deschide foc fr preîntâmpinare înprealabil. Rotnâi îmi zice s întreb cine vine: dac omul rspunde rusete, seva lua anumite msuri, s-l oprim i s-l verificm. Poate fi chiar i unofier, poate fi orice la rzboi. Mi-a rspuns rusete. Am pregtit arma. M-am apropiat când m uit e un ofier arandoy din Fayzabad, noi am învatcâte ceva din limba lor pentru c eram la aerodrom, erau trei kilakuri în jur,dorim sau nu dorim eu ca sergent primeam ajutor umanitar. Aviatoriiaduceau, iar obligaia mea era ca eu prin arandoy s aduc cu maina i s lerepartizez. Am întrebat dac are arm sau nu. A zis c nu. M uit pe198 Restricii de circulaie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovbiciclet are o geant. Mi-am chemat camaradul. Mi-am pus automatul peumr, am verificat i am gsit în buzunar gloane de la revolverMAKAROV, am vrut s bag mâna în geant, dar el a reuit mai înainte.Acum i acum o lovitur aici. Se pare c avea legtur cu duhii. L-amschimbat cu un prizonier de al nostru. A fost i aa caz.I. X. – Cum v-ai acomodat la clima lor?M. – Fiecare organism uman reacioneaz în felul su la clim. E oclim clduroas. Umiditatea aerului este sczut, e foarte cald. Uniculavantaj este c tehnica funcioneaz în aceste condiii foarte bine. Darpentru om este greu de suportat. Cel mai important e s nu beai mult ap.Cum începi s bei, de acum nu te mai poi opri. Cel mai bine este c dacîncepi s bei dimineaa trei-patru ceti de ceai. Dar dac începi s beai aprece nu te mai poi opri. Un alt avantaj îl reprezint faptul c dac spelirufele nu reueti s le expui bine la soare c de acum sunt uscate. E frumoscând înfloresc lalele, sunt roii-roii timp de dou zile i apoi se ofilesc.Totul se usuc, iarba moare, dup cum se spune. Dar noi suntem rezistenine îndeplinim misiunea.C. C. – În Fayzabad este cu totul alt clim. Am fost în Konduz daacolo este normal, cald. Dar în Fayzabad acolo sunt muni, acolo clima esteumed. Ce am observat eu? Plutonierul nostru a sdit acolo roii. Le udazilnic erau aa mari dar nu se coceau pân la urm. Pân nu le rupeai i lepuneai la întuneric nu se coceau. Dar de ce? Deoarece noaptea era frig, iarziua foarte cald i nu reueau s se coac. De obicei în muni temperaturaeste ca la noi. Acolo la 0 grade este stranic. E umezeal mare în muni.Zpada acolo cade i pân dimineaa dispare. Numai soarele apare i… Înluna februarie noi suntem bronzai.I. X. – Ce îmi putei povesti despre armata afghan?M. – Aveau legtur cu ei doar un cerc restrâns, zampolitul,reprezentantul Seciei speciale. Dar alii cu aceste chestiuni nu se ocupau.C. C. – La noi la aerodrom era un batalion de arandoy. Eu primeamajutorul umanitar, îmi puneau posturile mele, dup care plecam la ei, laofierii lor, luam mainile, soldaii lor i prin posturile mele ca s încrcm iparc ne înelegeam bine. Înelegeau foarte bine limba rus. Uzbecii notritiau mai ru limba rus decât afghanii, mai repede prindeau sensulcuvintelor. i relaiile cu populaia btina erau normale. La 15 m de noiera un drum. Nu departe ei pteau acolo vitele.M. – Acolo iei la pia ca s cumperi ceva fructe, legume. Relaiileerau bune. Parc la pia nu ai nicio problem.C. C. – Ziua umbl, analizeaz situaia, m cunosc la fa îmi tiunumele, ei totul tiu despre noi, dar noaptea împuc. El îl tie pe fiecareXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......soldat, cât slujete, totul e sub observaie, dar noaptea împuc. i tu nu-lpoi depista. Bieii cumprau diferite obiecte, ceasuri i erau cazuri c eipuneau mine, erau multe cazuri de intoxicare din partea civililor. Aceastapretutindeni este aa, rzboiul este rzboi. Ei sunt pe pmântul lor.M. – Ei sunt acas, dar noi suntem venii.C. C. – E un rzboi de partizani, dar condiiile... Ofierul este ofier.El este comandantul. Dar anume cum soldaii triau? Noaptea, 8 edeam laposturi. Ud, nemâncat. Ziua, din nou pregteam tehnica pentru aceasta iseara, din 8 ore. Mergeau bieii în sanceasti 199 , sau undeva, n-are cine-iînlocui, noi trebuia s stm. S ne pzim, unul pe altul. Nu aveam ce mânca!A fost aa un caz. Pe 26 aprilie se srbtorea Ziua revoluiei afghane, aufost împucturi. De obicei împucturile erau noaptea. Atunci au fostîmpucturi ziua, din artilerie. Atunci a fost groaznic. Mie îmi rmsese înc20 de zile ca s termin slujba. Soldaii mei se uitau la mine ca la unDumnezeu, pentru ei orice cuvânt era lege. Împuc artileria, totul ardeîmprejur, sunete puternice, e groaznic ce se întâmpl în jur. Dar ce putemface noi cu automatele când împuc artileria? Nu, i-i groaz. Fiecare omeste viu. Fiecare are fric.M. – Este, pur i simplu, instinctul de autoconservare. Ceea ce vezitu este pericolul, dar se impun i anumite msuri. Omul se afl într-otensiune permanent.C. C. – Acolo te gândeti la Dumnezeu. Trebuie ceva s fac ca siei din situaie i ca totul s fie bine în acelai timp. i pe tine s te pzetii totul ca s fie bine. Nu aveam ce s mnânc, povesteam eu. În lunaaprilie trebuia s m eliberez, dar nu era nimic de mâncare. Au rmas 9conserve i ceai fr zahr. Ne-am dus la buctar. Am protestat. Buctarull-a chemat pe rotnâi 200 . Dar rotnâi a spus c e timp de rzboi. Acestea 9conserve trebuiau distribuite pentru 3 zile pentru 20 de oameni. Acolo erau27 de conserve la 3 companii. Pe urm s-a gsit ca, s-a fiert ca. Cetrebuia s faci? …199 Serviciu sanitar, infirmerie.200 Comandantul de companie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„A FOST UN RZBOI CA ÎN FILME”Mataseevici Elena – nscut în satul ipoteni, raionul Hânceti. ÎnAfghanistan: 1985–1988. Angajat a armatei sovietice, sor medical în spitalulmilitar din oraul Pul-i-Khumri, Secia terapia bolilor infecioase. La data interviuluiera sor medical la Spitalul Clinic Republican. Interviul a fost realizat în 14 noiembrie2002. Caseta nr. 27/II.I. X. – O mic prezentare.E. M. – M numesc Elena Mataseevici. M-am nscut în judeulHânceti, satul ipoteni. Am fost în Afghanistan în 1985, la recomandareaComisariatului Militar „Octombrie”. Am fcut serviciul militar în oraulPul-i-Khumri, în Spitalul militar, în Secia terapia bolilor infecioase, undestteau cei mai gravi bolnavi, de hepatit, infecie abdominal, tifabdominal.I. X. – Dac am face aa o clasificare a bolilor, care boli eraucele mai rspândite?E. M. – Hepatita, grupa A, infecioas. Foarte muli bolnavi au fostacolo, acolo toate îmbolnvirile erau pe perioade. Toamn–iarn, erau celemai rspândite hepatita A. Foarte muli bolnavi au fost.I. X. – Dar de unde serveau bieii boala?E. M. – În timpul operaiilor militare, acolo erau condiii grele, dinlipsa igienei. Muli ascundeau hepatita, se adresau târziu, ceea ce agravastarea bolnavului, ei stteau în com. Lucru era foarte greu, foarte mult delucru. Aveam grij de biei ca nite mame, îi hrneam, îi îngrijeam, îisplam, desigur cu ajutorul bieilor care de acum erau reabilitai, selecuiser, în perioada cât mai stteau acolo. Nu au fost cazuri mortale.I. X. – Nu aveai probleme acolo cu medicamentele?E. M. – Absolut, nicio problem. Nu aveam lips de nimic.I. X. – În afar de faptul c aceast boal se mai rspândea dela om la om, prin alte ci se rspândea? S zicem ap?E. M. – Se transmiteau prin sursele de ap i prin mijloaceanaerobe. Paharul nesplat de care se foloseau mai muli. Acesteaconstituiau surse de infecii. i, în afar de aceasta, se mai spunea c Pul-i-Khumri era cândva în vizorul Marii Britanii, care dorea s-l ocupe, acolo amurit un detaament de militari englezi. Chiar microbii din aer mai persistînc acolo, i din cauza aceasta putea s fie boli, aceasta putea fi o alt sursde infecie. Aa se spunea. Cldura aceea insuportabil, mutele, cureniiaceia. Orelul Pul-i-Khumri era ca într-o vale, o vgun. Era multXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......umezeal. Acolo numai muni erau. Erau de culoare roie, nu verzi, acolo înluna aprilie–mai, dac inea vreo sptmân, i apoi din nou totul eragalben. Vânturile acelea afghane, cum i se spunea, cu nisipul acela i cucldur. Erau condiii foarte grele de existenI. X. – Ai vrea s-mi spunei vreun caz?E. M. – Ca atare nu am luat parte la operaii. În orice caz a fost aaun caz. Eu eram la schimb, lucram o zi întreag de la 8 pân la 8 dimineaa.edea la noi într-un salon lociitorul comandantului Statului-major aarmatei a 40 din Kabul. Nu tiu ce era, colonel. I-am i uitat familia. i întimpul acesta s-au auzit bubuituri i parc s-a început un cutremur. Aexplodat depozitul de artilerie, acolo erau bombe, muniii diferite. Se vedec acolo a fost un scurt circuit i a început s explodeze toate depozitele,dar erau depozite care aprovizionau cu muniii o provincie întreag.Trebuiau evacuai toi bolnavii. Nu înelegeam ce se întâmpl, am vzutcum sare sticla de la ferestre. De acum a ieit domnul colonel i a spus ceste o explozie. Trebuia s evacum bolnavii gravi. Îmi era pe de o partefoarte stranic, când te loveai odat i cdeai jos i iari te sculai, chiar ibolnavii i trebuia ultima s ies. M-am întors odat înapoi ca s vd dacnu-i nimeni. i am ieit. A rmas acolo un soldat. i cei interesant? Parcdoream s rmân în urm, dar ieeam prima, era o fric mare. Tot comarulacesta a durat cam vreo opt ore, noi ne-am evacuat într-un orel dinapropiere. Am fcut un spital de câmp. Apoi ne-am întors, ne-am restabilit.A fost ceva stranic i era înainte de a veni eu acas.I. X. – Dar în ce ani ai fost?E. M. – Eu am fost trei ani. În 1985–1988. Era cu o sptmânînainte de a veni acas. M gândeam c se întâmpl o strnicie, c mai binenu rmâneam al treilea an, îmi prea ru. Parc ceva m-a reinut, ca s fiuaici. Dar a fost totul bine. Numai c nu ne bucurm de privilegii i de tot cear trebui s fie. Nicio atenie din partea statului.I. X. – Ai colaborat cu medicii afghanezi?E. M. – Ne duceam cu un pic de agitaie, ne duceam cu tablete ideserveam populaia împreun cu medicul. i în afar de aceasta, neduceam cu concerte, cu activitatea artistic, i eu cântam.I. X. – Dumneavoastr mi-ai descris o serie de boli care erauacolo, dar nu-i secret pentru nimeni c era i dedovcin în armat,au fost cazuri de internare a soldailor din acest motiv?E. M. – Nu au fost aa cazuri. Erau cazuri când în secii, dintr-aceisoldai s-i umileasc pe alii. Era acolo un cazac, acolo erau diferitenaionaliti. Majoritatea erau cazacii i uzbecii, ucraineni i moldoveni. icazacul acela tiu c-i zicea la unul s-i fac anumite servicii, i-l btea, acelaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov(eu eram în tur) a vrut s-i pun capt zilelor. Am dat eu de el. Era un rus,biatul acela era din Moscova.I. X. – Îmi putei crea imaginea moldovenilor în Afghanistan?E. M. – Erau colegiali. Ne stimau. Le atrgeam atenie la toi, darcând era unul de al tu parc era altfel.I. X. – Era un curent antirzboi?E. M. – Atunci înc nu era concepia aceasta. Lucram i mi se preac aa trebuia s fie. Noi ne-am adresat la Comisariat i ne-au primit, debun voie, desigur, neimpui de nimeni.I. X. – Cum era populaia civil, în viziunea dumneavoastr?E. M. – Femeile erau în parandja. Erau tare murdari. Mai ales copiii.Când mai nimeream în ora, mai plecam dup cumprturi parc erau niteslbtciuni, parc nu au mai vzut femei, dar aa i este, doar se poartparandja.I. X. – Cu excepia la cazul pe care mi l-ai descris ai mainimerit în vreun câmp de lupt?E. M. – Niciodat nu am nimerit. Odat, tot la serviciu, s-a auzit obubuitur.I. X. – Ai vzut vreun duman în carne i oase?E. M. – Nu am vzut. Dar tiu c ziua îs oameni normali, darnoaptea sunt dumani. Ziua fceam cumprturi în magazinele lor dar searaluptau împotriva noastr. Înainte de începerea lucrului eful ne informa cutot ce se petrece împrejurul nostru, de fapt era linitit în împrejurimi.I. X. – Ce mâncai acolo?E. M. – Mâncam bine. i soldaii mâncau foarte bine.I. X. – În ce consta raionul?E. M. – Fructe i legume le ddeau. i carne conservat. Începândcu luna iunie, chiar toat vara eram aprovizionai cu fructe.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?E. M. – Citeam. i apoi era club în unitate. Era orchestr. Filmeerau.I. X. – Ce filme erau?E. M. – Erau filme despre rzboi i filme artistice ruseti, deproducie „Mosfilm”...I. X. – Acas ai scris?E. M. – Vreau s v spun c înainte de a veni în Afghanistan,prinii m-au petrecut. Nu doream s-i scârbesc, le-am spus c m duc înGermania la lucru, m-a trimis Comisariatul i eu vreau s m duc. M-aupetrecut la aeroport, ca i la armat. Plângeau toi. Nici nu-mi închipuiamcum va fi acolo. Din Moscova am zburat în Takent, pe urm de la punctulXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......de transmisie am trecut în Afghanistan. În avion a fost tare mare zgomot icu zdruncinturi. Ne prea c de jos poate s ne atace dumanii. S doboareavionul. Aa impresii aveam. Din Kabul ne-au repartizat în Pul-i-Khumri.Acolo am ajuns cu avionul... Când am ajuns acolo m-au primit bine.I. X. – Înainte de a v duce în Afghanistan, v-au pregtit înURSS pentru aceasta?E. M. – La Comisariat mi s-a spus, dar tii cum e. Mi s-a spus cnu-i aa de stranic i m-au încurajat. Îmi era i mie interesant cei acolo icum.I. X. – Cum v-ai integrat în societate dup ce ai venit dinAfghanistan?E. M. – Mult timp am avut probleme cu sntatea. Am trecut de lao clim la alta. În societate m-am integrat normal. M întrebau diferite,poate c atunci fiind cu impresii proaspete aveam mai multe de povestit.I. X. – V mai amintii de vreun caz mai special?E. M. – Multe cazuri au fost. Cel mai puternic a fost acela care vi l-am descris mai sus, într-adevr a fost stranic. A fost un rzboi ca în filme.Explozia depozitului de artilerie. Pierderi nu au fost, dar câiva biei auavut arsuri, poate c vreo 10 biei, dar poate i mai puin. Bieii care aufost acolo, chiar pzeau.I. X. – Sentimentul acesta de fric a persistat în acei trei anide serviciu?E. M. – Nu. Explozia a fost ceva de excepie.I. X. – Mai dorii ceva s ne spunei?E. M. – Poate c mi-a aminti vreodat mai multe... Acolo lucram încostumaia necesar, ori cum ar fi…I. X. – V mulumesc foarte mult.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„FUR O MOTOCICLET, FUR O MAIN I AI SSCAPI”Minciuc Alexandru – nscut în anul 1964, în raionul Glodeni.Serviciul militar: 1982–1984. În Afghanistan a fost sergent în infanterie, comandantde subdiviziune. Interviul a fost realizat în 22 noiembrie 2002. Caseta nr. 38/I-II.I. X. – O mic prezentare.A. M. – Sunt din raionul Glodeni. Familia Minciuc AlexandruPavlovici. Anul naterii 1964, 3 ianuarie.I. X. – Referii-v la momentul când ai fost încorporat în serviciulmilitar sovietic: anul, despre ucebk. Cum v pregtea fizic, psihologic.A. M. – M-am prezentat în anul 1982, pe 26 martie în Chiinu. Peurm ne-am dus în Simferopol. S v spun totul de la început pân la urm.I. X. – M intereseaz în mod special ucebka, cum vpregtea la ucebk sau carantin?A. M. – În ucebk de sergeni.I. X. – Cum v pregteau din punct de vedere fizic,psihologic, zampolitul ce v povestea?A. M. – Cum? Am început ucebka în luna mai în Turkmenia.Jumtate de an am trecut ucebka. Erau ore de pregtire. Dimineaazareadka 201 , cel mai mult ne fugreau, dac noi am fost la infanterie. ÎnKielskii polk am fost. La gimnastic: fuga, pe urm exerciii erau. Eratoaleta, pe urm ne fceau apelul. Dup aceea se începeau leciile, unde icum. Era de dus la împucat, ne duceau, adic la tragere. Era de dus lapolitzaneati 202 .I. X. – La politzaneati, ce v povesteau? V pregteau pentruAfghanistan?A. M. – Deloc, absolut. Nici nu auzeam de Afghanistan. Pur isimplu, ce se face în lume i ce s facem. S tim toate continentele. Stim… cam aa de ce-mi aduc eu aminte. Ca sergent trebuia s tim absoluttot, cum s conducem maina. Am avut câteva ore de practic de condusmaina. Câteva ore de… absolut tot. Ne-au pregtit foarte bine, dar a fostfoarte greu. Atât de greu, cum nici nu vreau s vorbesc.I. X. – Cum v hrneau la ucebk?201 Gimnastica.202 Instrucie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. M. – Cam slab. Slab de ce? Mai ales ne hrneau slab când amfost la poligon. La punctul de pregtire. Din ce cauz? Deoarece ne-aupregtit pentru aa ceva. S avem rezisten. Mi-a plcut, dar a fost greu.I. X. – Clima din Turkmenia cu cea din Afghanistan seaseamn?A. M. – Se aseamn. Îns iarna este mai mult zpad înTurkmenia. Da în Afghanistan eu nu am vzut zpad deloc. Absolut deloc.Numai în muni am vzut. Pe vârful munilor se vedea alb, frumos. Dar aanu am vzut. Era umezeal mare. Tare puternic era. Acolo la 0 – minus 2grade e stranic. La aa temperatur nici nu tiai ce s faci. În Afghanistannoi aveam ore de înclzire. Te duceai, te înclzeai. Când eram la serviciu lanoi aa era. Kiinskii polk, ca atare trebuia s fim din armata noastr,trebuia s facem ucebk în Zakarpatskii okrug 203 . i l-au transmis din cauzaclimei. Aitia o s ne învee aici. Noi deodat nu tiam ce o s fie. Ne-audus prin multe locuri. Ne-au dus în Simferopol, ne-au dus în Odesa. Ne-audus în Mineralinâie vodî 204 . Pe urm am ajuns în Turkmenia, la ucebk.Primii au ajuns moldovenii. Am ajuns 154. i apoi au venit toatenaionalitile. Au început a veni ruii. Iaca aitia s-au strâns i la urm auadus uzbeci, turkmeni. Dar întâi i întâi noi am fost. Ce in minte, apoi inminte. Ne-au pregtit normal, nici nu am ce zice, rukopanâi boi. Toate cumtrebuie. Chiar treceam de pe un munte pe altul cu frânghiile pân jos. Aliichiar îi fceau de cap. Strigau. Toat pregtirea noastr era prin strigte,prin înspimântri. S fim ri. La noi a fost compania de demonstrare. Auvenit studenii de pe la universiti i am susinut un fel de colocviu. Amdemonstrat cât de bine e pregtit polkul. Erau mai multe polkuri acolo: al 13-a, al 11-a, Kiinskii polk. Erau i desantnici 205 , acetia erau în orelul 13.Fceam ridicarea la bar. Ne întreceam cu ei. Cu tragere la int. Erainteresant, dar greu, foarte greu era.I. X. – Derulai un pic evenimentele i amintii-v primulmoment când ai aflat c v vei duce în Afghanistan?A. M. – Când ne-am dus ultima dat la împucat, la tragere. Ultimadat atunci am împucat. Când ne-am uitat erau vreo 30 de corturi întinse,i împrejur erau mai muli asiatici. Chiar mai muli erau. În mod specialchiar ei erau. Noi ne-am apropiat de ei. Noi întrebam ce s-a întâmplat, deunde ai aprut. Ei spun c noi am aprut din Afghan. Dar nu ne-au spusdin ce cauz. Dar degrab o s v ducei i voi. Pe voi pentru aceasta vpregtete. Noi nu trgeam ndejde c iaca ne vor duce. Poate vom sluji în203 Districtul transcarpatic.204 Staiune de agrement.205 Forele aeropurtate.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovalt parte. Ca sergeni, comandant de unitate, numaidecât trebuia s fim înAfghanistan. Pregtirea se vedea destul de bine. Prin muni, prin una, alta.Tare mult pe noi ne pedepseau din partea apei. Mai mult aveam ceai. Eramînsetai. Nu ne ddeau ap, ca s rezistm mai mult. Dar câte întâmplri.Am gsit conducta de ap care ducea spre ora. Trecea pe la noi prinpoligon. Bieii au descoperit-o i au fcut vreo dou-trei guri. Au fcutfântâni. La ucenie 206 noi eram în paltci 207 acolo. Mai fugeam uneori, erampedepsii. Dar ce s facem? Trebuia. Când ne scpam acolo ne splam, nebiam. Nu departe era un pârâu. Muli biei s-au îmbolnvit de la asta dehepatit în form uoar. tiu precis c-s uoare pentru c îndat îi aduceauînapoi. Se uitau numai la ochi i la ud. i gata. Dar din ce cauz? Mai suserau dou sate. Ei splau, dar noi de acolo ne splam i beam i ap. Nepregteau, ca atare pentru aceast chestiune. Aa a i fost. Acas aveam 68kg i în poligon am ajuns la 57 kg, s-au dus un pic. A fost un biat de 90 kgi a slbit pân la 70 kg. În ase luni!I. X. – Din Turkmenistan ai ajuns în Afghanistan. În ceregiune ai fcut serviciul militar?A. M. – În Kandahar.I. X. – Acolo a fost unul din punctele fierbini aleAfghanistanului.A. M. – 30 km de la Pakistan. Permanent se auzeau bubuiturileavioanelor. Ei mai tare graniele le atacau, sau controlau. Din când în cândse auzea. Nu departe era o zelionk, aa se numea. Mai mult se bombardaacolo. Noi ca atare am fost o lun la batalionul de protecie i o lun amfost la însoire. Ne duceam în incursiune. Pe urm veneam i apoi, campeste o lun, iari ne duceam. Asta la noi era un fel de odihn.I. X. – Ce funcie militar ai avut în Afghanistan?A. M. – Infanterie.I. X. – Descriei-mi vreo operaie militar?A. M. – …cum s v spun a fost o încercuire odat. Am fostîncercuii. Noi am tiut. Noi am trecut câmpul minat cam pe la ora treinoaptea. Din batalion ne-am desprit pe companii. Compania s-a fcut, iars-a desfcut. i a fost pe uniti. Mai mult umblam în civil. Luam vestaantiglon dedesubt, casc, ce mai era acolo. Înaintea noastr, de ce îmi aducaminte, era un pârua. Cam de vreun metru i 20 mai jos era o livad derodii. Numai am ajuns pân acolo, dar nou ni s-a spus. Aproape de pârulista se afl, nu au spus numrul, dar se afl un punct, s-a observat de acolo.Noi ne-am apropiat. Nu numai compania noastr, noi mergeam prin206 Instrucie.207 Corturi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......coloan. Nu aa toi grmad, cum s v spun, ca un fel de inel. Cummergeam, ne ateptam la atac din fa, dar ne-au încercuit de la spate. Amajuns pân la pârul acela, puin ne-am aezat, am ateptat, am mai tras inoi vreo dou focuri. Parc, parc s-au oprit, când ne-am uitat au începutde acum din fa. Noi nu ne-am ateptat, când am dat s ne ridicm... Aufost biei rnii. Am fost încercuii. A inut cam jumtate de or. Poate imai mult. Mori nu au fost, dar rnii au fost. i s-au ridicat, de acum auvenit avioanele. Noi am anunat celelalte uniti. Au venit avioanele, au maidat i ei nite artificii. Pe urm ne-am mai linitit. Am stat pân dimineaa înambuscad. Au fcut încercuire din nou. Dimineaa s-a aflat c ei s-auascuns într-o fântân. Cum acolo a fost? Interesant, din fântân au ieit, erao suilk 208 , unde se usca izium 209 , pe a lor kimâ. Ei au început a împucadin suilka ceea. Mai tare pe noi ne-au btut din suilka ceea. Cu antiaerienene-au btut. Erau numai 5. Au venit alte fore militare, au mai adusajutoare, nu reueam. Au dat nite gaze lacrimogene. Cu greu vd c iese.Au ieit numai 4. Unul fie c a murit sau s-a înduit, dar noi de bgat nune-am bgat în tunelul acela. Au ieit patru i i-au început a bate pân auvenit ofierii. Apoi i-au luat.I. X. – Ei se camuflau bine?A. M. – Numaidecât. Ei aveau tactic tare bun. Nu îmblau muli.Pe noi ne-au informat c nu umbl muli. Umbl pân la 9 oameni.I. X. – Dar din ce cauz?A. M. – Aa era tactica lor. Grupe mici i dispersate. i gseamnumai locurile. Noi câteodat ne duceam la operaie i numai locurile legseam. Nu-s. Unde intrau? Nu tiu. A fost un caz. Precis am intit în el.Mi-a fost tare stranic atunci s intesc, un om totui. Din groaz. Darcazuri erau i la noi. Bieii se pierdeau.I. X. – Povestii-mi despre dezertori?A. M. – Au dezertat muli biei, dar familiile nu le tiu.I. X. – Pe mine nu m intereseaz familiile, ci fenomenul.A. M.– Dezertau chiar i biei rui.I. X. – Din ce cauz dezertau ei?A. M. – Eu nu pot înelege de ce. Dar au fost cazuri…I. X. – Din cauza dedovcinii, a fost greu în armat?A. M. – Dedovcina, da a fost foarte greu în armat. Acolo totulconducea dedovcina. Ofierii puin. Erau ofieri puternici, dedovcina se dadup ofieri. Dar erau slabi, apoi ofierii se ddeau dup dedovcin. V spuntoate cazurile. Cum spune dedovcina, aa i era. Când m-am aflat primele208 Usctorie.209 Stafide.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovluni acolo, era un plutonier. Plutonierul era din Ucraina. Acela mi-a plcut.Pe urm ne-au dat la un locotenent care nu fcea nimic. Dar plutonierul afost de treab. Bravo. Mi-a plcut.I. X. – Cu alte cuvinte, dedovcina a depins mult de ofieri,cum au putut-o manevra ofierii.A. M. – Numaidecât. Dac era ofierul cum trebuie, de treab,mergea, dac era slab... Tactic puin. Mult înseamn i curajul, dac-icurajos, înc-i mai bine. Ce tie prietenul tu i pe cellalt îl încurajeaz. Miadat o subdiviziune, când m-am dus acolo i primele dou luni nu mi s-adat voie s împuc deloc. Dar eu am împucat. Eu edeam i încrcam.Pentru dedovcin. Eu numai cât încrcam i-i dam. El numai îmi lmureacum trebuie s m comport. Iaca ce ne înva pe noi acolo. Prima dat noine-am dus la unitate, la paz. Acolo era tot dedovcin. Erau trei care trebuias se duc atunci acas. Mi se pare c au plecat chiar când a murit Brejnev.Absolut tot am învat de la ei. Nu se da voie acolo s fie un foc mic, urmas-l stingi imediat, unde îl vedeai. Aceasta venea ca instrucie elementar.Multe cazuri ni se spunea. Aveam tactic bun. i tanchiti am gsit, bunibiei. Era unul care se ascundea. i noaptea ieea venea, tia parola, dar deunde nu tiu. Trecea peste poziii, mânca, se hrnea, se ducea înapoi pestepoziii, nu fcea ru nimic, el chiar vroia s fac bine. Dar nu putea singurs fac. Auzea câte ceva i înapoi. Era încrctor la tanc.I. X. – Poate era un spion?A. M. – Nu era spion. Era un biat normal. Avea multe înclcri. itot spunea c se va duce sptmâna ceea, dar el se eschiva. Intra la noi înzemleank 210 . Noi eram în paz. Când eram în paz el se odihnea un ceasdou.Dar el venea i nu ne permitea s ne odihnim. Nu fcea nimic. Daracolo erau arme, muniii i fiecare se temea de viaa lui. Putea s se întoarci s fac fel de fel. Dar dedovcina... Te punea s câni, ce vroia aceea tepuneau s faci. Eu, chiar dac am fost comandant de subdiviziune, dar maiîntâi am splat o lun de zile vesela. Dedovcina. Care era biat de treab îiînelegeam, dar erau biei narcomani, tare muli. Acolo se îmbolnviseofierii, nu tiu cum, i erau muli dui prin incursiuni i noi nu tiu cumeram în paz i nu se ajungea la depozitele noastre. Aveam trei, de arme,echipament i produse. Era un micro patrul i luau din sergeni. De lapunctul acesta se lua, presupunem sptmâna aceasta un serjant, apoi de laaltul, dac nu se ajungeau ofieri. Nu tiu din ce cauz nu se ajungeau. Amstat nou zile în patrulare, stranic, erau biei de treab, nici nu zic, darerau biei care nu puteau rezista pân la urm. Eu m-am dus la comandant210 Bordei.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......i i-am spus c nu mai pot rezista aa. Am gsit automatul sub acoperi, darel dormea sub perete. Asta era de acum imposibil. Era greu. i se începeauploile. În luna mai. Eu acolo am dus dou ierni. Dou ierni am dus înAfghan!I. X. – Despre prizonieri, dac a nimerit cineva în prizonierat?A. M. – Ai notri îi mai bteau, pe acolo… Dar ai notri la ei camgreu o duceau. Depinde i cum se ddea. Depinde ce spunea, ce tia, ei chiarputeau fi pltii. Una. Dar al doilea, ca s-i apere viaa lui putea s maispun i el ceva. Coordonatele, ce mai tia acolo. Dac era capabil, darputeau s-i fac multe mizerii. Tia urechi, ori alta. Multe cazuri se auzeadin acestea. Eu nu am vzut. Numai când am luat am vzut, dar când seduc ai notri nu am vzut. Dar cazuri din acestea erau, multe cazuri au fost.Cât am fost eu am auzit vreo patru cazuri. Fugeau, dezertau. În mod specialtadjici. Pe urm nu mai aduceau. Îi ineau în batalioane în brigad, catraductori. Dar aa uzbeci au fost. Chiar a fost un comandant desubdiviziune un uzbec, normal s-a purtat. Cazuri au fost c ne ridicau pealarm s cutm, s-i gsim. Umblam prin munte. Chiar i ziua s fimateni.I. X. – Cum v hrneau în Afghanistan?A. M. – Foarte bine.I. X. – Mai bine decât la ucebk?A. M. – Numaidecât. Mâncare, pcat, ce s zic. Patet, una, alta. Eramâncare nu ai ce spune.I. X. – Cu ofierii mâncai din acelai cazan?A. M. – Numaidecât. Era i pentru ofieri. Când era de acum înpatrulare, în batalion, în brigad, apoi mâncau aparte, dar aa împreun, tot.Dar de hrnit, ne-au hrnit bine. Numai c mult mâncare mi se pare, erade prin 40. Pesmei erau de prin 40, 41 încoace. Mai mult mâncare eraacolo uscat.I. X. – La gust cum era?A. M. – Gustoas. Asta neagr era cam acr. În ultima vreme auînceput a ne da pâine, dar deodat nu era pâine. Au început a coace turte lapiatr. Era minjie. Coaja o mâncau dezii i dedovcina, dar miezul nu-l puteaimânca. Mâncam suhari. Cartofi uscai, totul uscat era. În deplasare mâncamla pachet.I. X.– Era butur acolo?A. M. – S v spun, noi o pregteam singuri. Au fost de toate celea.Fceam toate celea. Am fcut i vin din rodii. Era foarte gustos. Chiar i peofieri i-am servit. Eu le spuneam c-i moldovenesc, dar ei nu înelegeau.Cum, din ce l-ai fcut? Deodat plutonierul pe noi ne-a învat. La începutXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovîn uniti au fost plutonieri, dar mai apoi erau ofierii. Cel mai multplutonieri acolo au învat. Mi se pare c era mai bine. Aa mi se pare mie.Pe urm a venit un ofier locotenent Kolcin, aa moale, slab, fricos. Nuavea el curaj, nici nu a stat mult. La un moment dat am auzit c s-aîmbolnvit de hepatit. S-a dus în Soiuz i a stat acolo 2 luni de zile i avenit înapoi. tiu precis c nu era însurat, s-a dus în Soiuz s-a însurat i deacolo a venit înapoi. De hepatit a fost bolnav. În ultimul timp m consultape mine. Tot înva de la noi, de la sergeni. i ca dedovcin eram, i casergent. Pân la urm ne-am obinuit, dar la început tare greu a fost. i maiales când începeau i acalii ceia a urla, a uiera i a face fel de fel dezgomote i nu tiam.I. X. – Animalele se auzeau?A. M. – Da, acalii, acolo stranic se auzeau. i apoi i jivine multe.Scorpioni, pianjeni, erpi.I. X. – Erau periculoase?A. M. – Da, erau periculoase. Am mâncat i carne din ele.I. X. – De arpe?A. M. – erpii numai îi jupuiam i fceam curele i brri, leîmbrcam.I. X. – Interesant, dar afghanii mnânc erpi?A. M. – Nu. Ei consum doar carne de oaie, asta la ei este cevadelicios. Dac sunt musulmani. Carne de oaie, de cmil nu prea am auzit.Din vit, probabil, o mnânc.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?A. M. – În timpul liber care i cum. Citeam ziare, le primeam.I. X. – Erau proaspete ziarele sau expirate?A. M. – Când i cum, ne aduceau i proaspete câteodat, dar tot maitârziu ajungeau. Acolo doar scrisorile ajungeau la 10–12 zile. Dar i maimult, la 15 zile puteau ajunge. Câteodat nici nu ajungeau. Dar mai multtoate informaiile erau furnizate de la ofieri. Dimineaa, de obicei. Iaca s-aîntâmplat aa i aa. Mai mult ni se spunea când mergeam la politzaneati. Sespunea situaia din ar, ce strategie se face i la noi. Ne spuneau cum s neprotejm, s lum seama. Ce poate fi în ara aceasta. Dumanii pândeausrbtorile noastre. De srbtori nu dormea absolut nimeni. Anul Nou îlpetreceam cu artificii. Artificii frumoase.I. X. – Concerte, filme au fost?A. M. – Concerte au fost. A fost Rozenbaum. Chiar i doi bieimoldoveni au fost la concert. Unul cânta din vioar. Atunci ce curaj? Ceinim? Cântec moldovenesc. Aa din casete aveam numai vreun cântec.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Acolo aveam casetofoane. i casete mai aduceam. Cânta Sofia Rotaru, vreodou cântece. Ptia sceastea 211 era cântecul nostru preferat.I. X. – Despre arandoy s-mi povestii?A. M. – arandoy tii ce era la ei? Erau soldai afghani dar era imiliie. Luptau ei… Tactic nu prea aveau. Nu-i trgea inima, dar nu preaaveau. Erau întotdeauna în urm, nu înainte. Am stat de multe ori pe laposturi strategice, am stat cu ei, nu erau tare ateni, nu prea trag atenia.Poate c sunt pe pmântul lor. Tot noi mai mult îi sprijineam pe ei. Dartactic, nu a spune c aveau.I. X. – Dar cum erau ei luai în armat?A. M.– Asta-i alt chestie. Am fost. Am umblat. Am încercuit multesate. Dar puini strângeam, nu-i gseam. Nu tiu pe unde fugeau, cred cprin Pakistan, prin muni. Umblam prin sate. Încercuiam satul, mai multebatalioane. Încercuiam i strângeam, dar puini, puini de tot – 5 dintr-unsat. Dar sate mari – 4, 5, 6, pân la zece dac strângeam, era mult. i btrânimai mult erau. i apoi ne mai fceau câte un ceai, era mullahii lor.I. X. – Despre populaia civil s ne povestii?A. M. – La ei mullahii erau cum la noi e primarul. El era eful.Conducea satul. Ce spunea el aa era. Ne pregtea ceaiuri. Lipoache, dinastea. Aceasta la ei era pâinea preferat, pilaf, interesant dup obiceiurilelor. Nou ne era interesant cum se petrec toate lucrurile acestea. Neduceam frumos, de amu nu fugeam, edeam împreun.I. X. – Despre femeile lor s-mi povestii un pic?A. M. – La femeile lor nu se permitea s te uii. Ele erau cu feregea.Nu se da voie nici s intri la ele în camer. Noi aveam muli prieteni, dinkilakuri de acestea. La încercuiri, în mod special, mai intram pe la ei învizite. Dar cu femeile era strict… Ni s-a dat Cluza ostaului-internaionalistsovietic. Acolo scria totul: ce trebuie s facem i ce nu. Nu se admitea s teuii pe fereastr. Nu se accepta s ridici feregeaua. Cu feregeaua era absolutstrict. Puteau i s te ucid pentru asta. Când eram pe drum, poduri, aveamdreptul s verificm i de multe ori am fost scuipai în fa de ele. Da, nu neddea voie. Nou ni s-a dat comand s ne uitm. Aa eram informai. Eraudumani care puteau s se camufleze. Nu am dat niciodat peste niciunduman. Dar ne uitam.I. X. – Aa vreun caz care vi s-a întiprit?A. M. – Un caz. La însoire. Am fost btui tare. Biei ucii, rnii.Atunci s-a ucis un biat din satul Pepeni, Sângerei.I. X. – E vorba de Lopatenco Ion?211 Pasrea fericirii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovA. M. – Acela a fost cu mine în ucebk. A murit. Unul Petrea amurit, nu tiu precis. Aceasta a fost în 83, vara a fost împucturile celea.Eu eram înainte el era în urm. Noi eram cu BTR-ile, acolo mergeau aa.Mergea o main de tonaj greu, care aducea produse cu ce era. i mergeadou de lupt. Un tanc i un BTR i apoi una din asta i iar. in minte laCiornâi Pereval, era stranic asta a fost spre sear. Ne-au inut pândimineaa. Am ezut care cum puteam, pân au venit avioanele. S-auapropiat. Dar ne-au frmat stranic atunci pe noi. Pe el l-au aprins. El a ars.Petre acesta. i un caz a fost cu Vanea Racu, din Criuleni, iaca nu tiu dince sat. Cu el m-am întâlnit la spital. Dar cu Petru Rotari de dou ori m-amîntâlnit în Afghan. Nu te puteai întâlni permanent. Numai prin coloan,poate prin brigad. Brigada era tare mare. Erau multe posturi. Greu neîntâlneam cu bieii. Chiar erau i din sat. De la mine a fost unul din satGhena Furtun i cu el tot m-am întâlnit o singur dat. i gata, mai multnu m-am întâlnit. Dac eram la operaie, el era dincolo… nu te puteaiîntâlni. Dar cu Petrea m-am întâlnit i atunci s-a aprins. i dup cum amîneles au ars muli biei, atunci la operaie, împreun cu el. Dar ucebka ampetrecut-o împreun. Eu am fost în Secia a doua, dar el a fost în a treia. Afost o împuctur puternic. Tancul lor a czut pe o arie puternic de foci l-au desclat. Am czut într-un circuit mare. Ei minau. A fost datcomand s ias echipajul i era comandantul tancului. Un biat înalt, solid,mi se pare chiar c în perioada când trebuia s vin acas, atunci l-au ucis.I. X. – Au fost anumite manifestri antirzboi?A. M. – Acolo? Nu se putea nimic discuta pe tema aceasta.Niciodat. Dar cui puteai s-i spui? Nici vorb de aa ceva. i în ucebkparc vroiam s ne adunm. Nu puteai. A fost srocinaia slujba 212 , vroiai, nuvroiai. Nu tiam cazul acesta. Mie mi s-a spus de acas. Am avut un cumnatcomunist. El e mort. El îmi lmurea multe, atunci era Vocea Americii, îmi erainteresant cum se petrece acolo? El îmi spunea întruna, bre f ceva. Ce s fac?El spunea: fur o motociclet, fur o main i ai s scapi. Cum s fur, dac eu nuvreau s m fac de ruine? Dac eu tiu c sunt biat de treab. Nu am fcutprostiile astea. Cum îmi va fi mie scris, aa o s-mi fie. Am s triesc, am smor. Am s fiu acolo, dar poate c nu voi fi. Am terminat 10 clase i eu nuam terminat nicieri. Nu aveam nicio profesie. La mine acas a fost greu. iam rmas acas, ca s o întrein pe mama. Mama i-a rupt piciorul în 87 inu avea cine s o ajute. Am rmas de nevoie s termin 10 clase mai departe.Nu m-am dus nicieri. i am picat în ucebk, ca sergent. Puteam ajunge îndesantur, dar nu am avut un printe, eu tat nu am avut. Am nimerit doi212 Serviciul de urgen.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......biei, cu Vanea Bobeic. Eu nu am avut posibilitate dup armat s înv,tot mi-a fost greu. Greu mi-a fost i gata, ce poi face? Dar el a învat deînvtor de educaia fizic. Cu el am dus toat slujba, de la început pân laurm. Noi ne-am îneles de la început, dac scpm totul cu bine ne vomduce împreun acas. i când am ajuns la urm comandantul a spus: dac vateptai unul pe altul vei fi pân la urm! A venit un sergent pe care trebuia s-lînv, aa-numita dembelskaia rabota 213 . Îmi plcea tare lemnria. Acolo amfcut ui, ferestre la o baie. M-am bit în baia ceea i apoi am venit acas iel o rmas. Nu ni s-a dat voie s trecem fotografii unde era arme. Cu biei,cu altceva, nu a fost probleme, din fotoalbum pe toate le-am scos. Daraveam nite negative.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie?A. M. – Deodat nu m-am acomodat. La un an de zile. Acolonoaptea nu dormeam niciodat. Mai mult ziua ne odihneam. Somnul era dezi, nu de noapte, pân m-am acomodat iari cu somnul. Umblam noapteafr somn. Poate de aceea i acum nu pot dormi noaptea. Dar aa foartelinitit m-am acomodat. Dac eu tiam ce am tras nici nu vroiam s jignescabsolut pe nimeni. Numai dac m scotea tare din rbdri, apoi nu maiaveam încotro. Primarul de sat m-a amgit. Mi-a spus c-mi scrie o ton deciment, dar era deficitar atunci. M-am dus s descarc un vagon, îmi trebuiadou tone pentru cas. i el nu vroia s-mi dea. Erau prieteni de a lui maibuni. Atunci m-am suit pe mas i am tras un picior. Vroia s mpedepseasc. Dar aa probleme nu am avut. Cu familia o duc normal. Amtrei biei, sunt mulumit.I. X. – Ce prere avei despre atacurile lansate de americani înAfghanistan?A. M. – Cum s v spun? Viei omeneti s-au pierdut. Asta-iprincipalul! Pe de o parte eu socot c tactica lor a fost mai bun. Ei aufrâmat tot ce a fost. Aa numai a fost. Dar mai întâi a frâmat. Dar la noinu prea s-a frâmat. i pcat, avioanele au fost tare active, tehnica la noi afost bun. Dar cu aviaia n-a fost cum trebuie. Dar tot mai mult am fost noiiubii decât americanii. Tot ruii au fost mai mult iubii.I. X. – Apropo, cum v întâmpina populaia local în sate?A. M. – De servit nu prea ne serveau, dar s v spun drept neprimeau normal. Noi strângeam la armat biei, pe noi ne serveau cu ceai,cu una, cu alta. Muzic puneau. Ne serveau mullahii lor. A fost un caz cândne-am rtcit. Acolo divanurile sunt mari. Gardurile sunt fcute din lut,cldit i uscate. Casele sunt construite la fel. Casele sunt fcute toate ca i213 Pregtirea nou-veniilor.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcuptoarele, nu-s cu acoperi. Noi am fost în sate prsite i fceam la noicazrmi. Mult am trit în corturi, am fcut bordeie. Luam material din sateleprsite. Bloc lâng bloc erau puse, fr lemn. Groase. Se începeau ploi înluna lui decembrie i ineau pân în mai. i nu se risipea nicio cas. Normalera. Nu a spune c aveau mare ur pe noi. Mult îi ajutam. Chiar cuîmbrcminte i cu înclminte. Tare mult venea de la noi. Ei nu aveau. Eisunt rmai tare mult în urm. Chiar i cu anul. În orae au fost primii cucovoare. Poate ai auzit, dar poate c nu? Cu covoare, aternut frumos, vspun sincer. O s dai peste biei i o s v povesteasc. Nite covoarepersiene. i cu pilaf au fost întâmpinai. Nu aveau ciud tare pe noi. Nenumeau ouravi. Putanii acolo muli bani aveau. De unde aveau, de undescoteau? Le plcea tare comerul. S cumpere ceva. Umblau muli dupgloane. De multe ori pe noi ne serveau, chiar pilaf am mâncat. Eramprietenii lor. Dar mai întâi îi puneam pe ei s mnânce i apoi mâncam inoi. Chiar i în ora. Kandaharul era tare bogat, cândva a fost capitalaAfghanistanului. Era frâmat stranic. Acolo era o pia, Aa-numita PiaaNeagr. Apoi tot se petreceau lupte. Pe de o parte, interesant, dar, pe de altparte, stranic, s nu fi fost cu lupte era altfel, dar aa?! Cum triesc ei.Scene de eroism au fost acolo.I. X. – Au fost eroi acolo?A. M. – Eroi, au fost multe cazuri. Muli eroi au fost.I. X. – Ai fost martor la vreo fapt eroic? Sau era instinctulde autoaprare?A. M. – Acestea au fost, dar fapt eroic eu nu a spune c a fost.V spun drept, nu a putea spune despre fapt eroic. Era totul pecomand. Tactica lor a fost bun i ei au fost decorai, pentru c a fosttactica bun.I. X. – Altceva mai dorii s ne vorbii?A. M. – Sunt multe, v spun drept, sunt multe cazuri. Ca s mi leamintesc singur e mai greu, dar iaca dac ar fi mai muli biei e altchestiune.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„DAR FAPTUL C AU FOST NUMII OCUPANI… NOIDOAR L-AM CUNOSCUT ÎN ALT IPOSTAZ. ACESTA EPUNCTUL NOSTRU DUREROS”Moroz Alexandra Nicolaevna – mama locotenentului MorozVeaceslav. Interviul a fost realizat în 16 noiembrie 2002. Caseta nr. 28/I-II.Metodii Galina – sora locotenentului Moroz Veaceslav. Interviul a fostrealizat în 16 noiembrie 2002. Caseta nr. 28/I-II.Moroz Veaceslav (1958–1981) – nscut la 6 decembrie 1958, însatul Komarova, raionul Kotovsk, regiunea Odessa, RSSU. A absolvitcoala militar de artilerie din Odessa (1980). Stagiul militar în Ungaria. ÎnAfghanistan din noiembrie 1981. A fost comandant de pluton în provinciaBahram. A murit în urma unor arsuri obinute în cldirea Statului-major, cefusese incendiat de un tir de artilerie (decembrie 1981).A.N. Moroz – A fost la punctul cel mai fierbinte din Afghanistan.Unde aducea armata noastr alimente. Acolo petrecea serviciul însemibordei. Era un transfer acolo: un locotenent superior, el, un cpitancând se fcea transferul în semibordei i, probabil, iniial a fost ascunsinformaia – a ars acolo totul, în semibordei. Au încercat s ias, i el, caofier tânr, efectua observaiile asupra securitii, a mai luat ceva dindocumente i a srit primul, era înalt, s-a lovit cu capul de semibordei, aczut i a ars. În Kabul, aceasta s-a întâmplat la 4 decembrie, la 6 decembriee ziua lui de natere. Pe data de 4 a plecat în Kabul pân pe data de 9. L-auadus în Takent, în spital, a anunat c va rezista, c se va face bine, era uncpitan acolo, îi punea întrebarea: Oare voi muri eu? În timp ce arde corpulse produce o intoxicaie a organelor interne, în sânge, a murit…, desigur,dac ne anunau atunci, plecam s-l susinem. Acolo rnii erau muli i eragreu s ai grij de toi… la 15 decembrie a murit. Ne-a scris pe nite foie oscrisoare. Am locuit în Floreti, a plecat de aici. A fost expoziiarepublican, apoi de sector. Înainte veneau, ne vizitau mai des. Acum numai e aa. Erau privilegii. Acum ne-au dat pentru toate acestea 40 de lei, darnou ne venea doar factura la cldur 850 de lei, iar compensaia – 40 lei.Acum, Slav Domnului, ne dau 106 lei compensaii. Primesc pensie pentrufiul mort, pierderea întreintorului, 100 lei în fiecare lun, din anul trecut,aceasta un pic mai ajut. Scrisoarea a fost scris cu o carioc. Pzeau undrum de tranzit.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovG. M. – Aceast scrisoare am primit-o cam pe 12 sau 14 decembrie.A fost i o expoziie mai înainte.A. N. M. – De când a început s funcioneze clubul, bieii vin lacimitir la 15 februarie.G. M. – Ne-au invitat la deschiderea clubului. Acolo am fcutcunotin cu bieii. Din acei care au fost cu el la noi a venit unul… Aadetalii mari nu prea avem, dup cum ne-a spus atunci însoitorul… Liga dela Botanica 214 este prima care s-a deschis, pe urm au mai fost deschise laRâcanovca 215 . A murit pe 15, dar tragedia s-a întâmplat pe data 4decembrie. Spuneau c acolo erau trei, un cpitan a rmas viu. Însoitorulne-a spus c soba a explodat. Noi înelegeam c nu au dreptul s vorbeascnimic. Feciorul meu înva la liceu. Anul trecut trebuia s scrie un referat. Aîncercat s fac o interpretare a rzboiului sovieto-afghan conform VociiAmericii. Dei poate c-i corect, mie nu prea îmi place.A. N. M. – Toi tiu c a fost nedrept rzboiul, nou aa ne spuneade parc s-ar fi dus acolo ca voluntar.G. M. – Dar faptul c au fost numii ocupani… Noi doar l-amcunoscut în alt ipostaz. Acesta e punctul nostru dureros.A. N. M. – A depus jurmântul i nu putea refuza… dei nu doreadin suflet. Avionul a venit târziu. Cam în ajun de Anul Nou, mai erau înc15–16 biei mori. Ne-au transmis de la Comisariatul militar. Nici souluinu i-au spus.G. M. – Chestiunea const în faptul c tocmai atunci tatl efectuaserviciul militar i s-ar fi priceput în ce const problema.A. N. M. – Nu ne permiteau s aducem sicriul de zinc acas.Doreau ca ceremonia de înmormântare s fie la Casa Ofierilor.Instructorul politic n-a permis, se temeau c soldaii vor vedea c vin moride peste hotare, era totul ascuns. Pe urm au venit acas, aici la noi era…Vin la noi i ne zic de ce nu-l lum acas. – Dar noi de trei zile ne strduim s-llum! Pe urm ne-a permis, unul Halaim, din raionul Sovietic 216 . Au venit ine-au dat o bucat de bumbac rou ca s acoperim sicriul, chiar o poriunenu a ajuns. Era doar o ferestruic. Parc nu era el, era foarte ars. Abia de l-am recunoscut dup nas, buze…G. M. – E vorba i de diferena de timp, de când a murit, de pe 15pe 30 decembrie.A. N. M. – Era foarte slab, fratele a vrut noaptea s desfac sicriul,s se uite, dar eu am refuzat, am dorit ca în memoria mea s rmân aa214 Sector în oraul Chiinu.215 Sector în oraul Chiinu.216 Sector în oraul Chiinu.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......cum l-am tiut. Nu doream s-i vd faa ars i întotdeauna s-l am în ochi,mai bine s-l in minte aa cum a fost.I. X. – Îl mai visai?A. N. M – Rar, înainte îl visam mai des… cum doream s-lvisez…Tata a murit în timpul rzboiului, pe data de 5 mai, pe nou a fostvictoria i întotdeauna ctre aceast dat pregteam sarmale de poman, aaam procedat i noi la înmormântare, am pregtit sarmale… am dat depoman… l-a visat vecina c el a venit, dar noi nu eram acas, cam aaceva. A sunat-o pe ea dar ea zice: Hai, Slavic, s te osptezi cu dulcea! Dar el:Nu, mulumesc, m-a hrnit mama. L-am visat în negru. Înainte de tragedie l-amvisat.G. M. – Mama a simit de mai înainte tragedia.A. N. M. – În ziua când trebuia s plece el nu vroia s se despartde cas, îmi era parc fric… Avea simul responsabilitii, a doritîntotdeauna s fie militar.G. M. – Putea s evite s plece în Afghanistan, muli se întreab,cum tata fiind militar nu l-a ferit de serviciul militar în Afghanistan.A. N. M. – Nu-i plcea ca cineva s-i fac favoruri. Când a încercats-i fac studiile la coala militar n-a dorit s vin taic-su s pun uncuvânt bun pentru el, dorea ca s reueasc numai prin fore proprii. Nune-au permis nici s punem inscripii c a fost în Afghanistan. Ne-au datcâte 1 000 de ruble pentru înmormântare, dar am cheltuit cam vreo 3 000de ruble. Am fcut o slujb de pomenire cu bieii, am luat votc, coniac. iacum facem slujbe de pomenire în decembrie, de 6, ziua de natere i 15,ziua morii, mergem la cimitir i facem poman. Pân la 10 ani am fcutservicii religioase de pomenire. Iar acum, mulumesc bieilor, plec lacimitirul Doina. Pentru aceast zi pregtesc plcinte cu varz, sandviciuri.Vin câte 30–40 de oameni. Veneau i pe data de 2 august, Ziua ForelorSpeciale. În an am fost bolnav, dar bieii s-au pregtit, au fcut copturi, aucumprat salam. La aceste întâlniri am fcut cunotin i cu alte mame, cuZapisocinâi.G. M. – Pcat c nu-i tata, el tot ar avea ce s v povesteasc…A. N. M. – Dar i el este acum foarte sensibil, nervos dup toateacestea…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„PRIMA DAT AM VZUT CUM ARAU CU BOII I CUPLUGUL DE LEMN”Murzac Ion – nscut în anul 1967, în raionul tefan-Vod. Serviciulmilitar: 1985–1987. În Afghanistan a fost soldat într-o unitate special de cercetare.Interviul a fost realizat în 13 noiembrie 2002. Caseta nr. 26/II.Zinovev Afanasii – nscut în anul 1966, în oraul tefan-Vod.Serviciul militar: 1985– 1987. În Afghanistan a fost soldat la aerodromul dinBahram. A executat diverse misiuni în regiunea Panjshir, Jallalabad. Interviul a fostrealizat în 13 noiembrie 2002. Caseta nr. 26/II.I. X. – O mic prezentare…I. M. – Murzac Ion, din raionul tefan-Vod.I. X. – În ce an v-ai nscut?I. M. – 1967.A. Z. – M cheam Zinovev Afanasii, sunt din tefan-Vod. M-amnscut în anul 1966.I. X. – Povestii-mi, v rog, cum decurgea preselecia înarmat?I. M. – Am fost încorporat în 85, chiar la 13 noiembrie, ca în ziuade azi. Am fcut instrucia militar în regiunea Krasnodar, trei luni de zile,i pe 2 februarie am zburat în Kabul…A. Z. – Am fost încorporat în 85, 8 aprilie, 12 zile am fost pregtitîn carantin. La 1 august am zburat tot în Kabul, de aici am zburat înBahram.I. X. – V rog s facei o mic parantez i s-mi descrieimomentul când ai aflat c vei pleca în Afghanistan? V-au spus sau v-auluat prin surprindere?I. M. – Noi tiam, eu personal tiam la punctul de selecie dinChiinu, noi am fost 12 biei, ne-am dus singuri, pe urm ei ne-auschimbat. Care trebuie s se duc tiau c se duc acolo.A. Z. – Noi am aflat chiar în ultima zi când ne-am dus laComisariat. Ne-a schimbat comanda pe loc. Era o comand i de-amu tiau.I. X. – Funcia militar în Afghanistan?I. M. – O unitate special…A. Z. – Noi pzeam aerodromurile, din Bahram de rachete Zenit.Pzeam regiunea Panjshir, Jallalabad.I. X. – Povestii-mi despre relaiile soldat–ofier. Erau pevertical sau pe orizontal?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. M. – Relaiile erau… omul dac e normal, apoi i relaiile sunt lafel. Nu era s se simt c el e ofier dar noi, nu, s-l salutm, de-amu i eldac e om… se ddea i el cu politica.A. Z. – La noi relaiile erau diferite – erau i mai buni i mai ri.Care veneau prima dat se purtau mai ru i pe urm înelegeau care-i acolomersul… pe urm se liniteau.I. X. – Acum despre relaiile soldat–soldat sau desprededovcin.I. M. – Acolo este dedovcin, tare mare. În ucebk n-a fost la noi aaceva, dar acolo a fost tare mare dedovcina. Zbura pâinea… dar de fapt astatrebuie s o simi ca s o poi înelege.A. Z. – Noi eram la însoirea coloanei. Rar ne aflam acolo. Tottimpul eram în curs… era…I. X. – Cum v-ai acomodat la clima din Afghanistan?I. M. – Ei, clima cum? Difer oleac. Iaca, de pild, în Kabul … înmuni e mai frig, sus omt, dar jos, cald…, dar atunci eram tineri sntoi,energici.A. Z. – Da, clima foarte bine, n-am avut nicio boal, dar erau bieicare nu suportau. Am fost pe râul Kunar, acolo unde la grani cuPakistanul curge, afar cald, dar în râul din munte apa e rece-rece.I. X. – Despre armata afghan, aliat, ce îmi putei povesti?arandoy.I. M. – Nite barani 217 … soldaii notri mergeau înainte, dar eiveneau din urm.A. Z. – De filmat îi filmau pe ei, îi splau bine-bine, îi brbiereau…I. X. – Dar dumanii cum artau?I. M. – Am acas fotografii, dac tiam îi aducem, cu cealma, cuhaine lungi…I. X. – Dac comparm armata afghan i dumanii, care eraumai buni tacticieni?I. M. – Mai bun tactic aveau acei care aveau mai multe parale,care erau finanai mai bine, aveau i armament.A. Z. – Se duceau în Pakistan, fceau cursuri, aveau instructori dinGermania, America, din Frana. Am fost în timpul carantinei de trei ori lapoligon, dar aceia zi la zi împucau, ucideau i, clar, ei erau mai antrenai,mai…217 Berbeci, prin extindere – canalii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Apropo, din punct de vedere psihologic, bieii notrierau bine pregtii pentru rzboiul acesta? Au fost cazuri dedezertare?I. M. – Nu erau bine pregtii. La noi a fost un caz de dezertare.Chiar i acum îi tiu familia – Petrenko, un ucrainean, a dezertat, dar adezertat c...I. X. – De ce naionalitate?I. M. – …ucrainean, nu a suportat dedovcina asta. Apoi a fost luat întimpul unui asalt. L-au prins aceia i l-au dus…, dar psihologic dac erampregtii, 18 ani, eu acum abia am 35 de ani i oleac-oleac m-ammaturizat, dar la 18 ani… ce fel…, majoritatea erau de la ar, erau mai binepregtii numai nite uniti de elit…, cred c ei au fost mai nepregtii…,muli cam în ultima zi aflau c se vor duce acolo…A. Z. – Nu a zice, un coleg de clas de al meu a fost în Kandahar,în spenaz a zis c n-a fost nici acolo cine tie ce pregtire, atâta c la ucebk,sub Takent, în Cerceni, jumtate de an i… care erau mai înali, aa îi luauîn desantur, acolo aa merge…, dar cât de pregtii, uite aa cum americaniiarat îs pregtii, dar la noi n-a mai fost nicio pregtire.I. X. – Despre prizonierii sovietici i prizonierii adversarilor?I. M. – Cum s-i spun, la noi au fost prizonieri de a lor. Ei cum secomportau? Spun cum e în realitate?I. X. – Sigur ca în realitate. Deja au trecut atâia ani…I. M. – Dar cum îi închipui tu, cum se comportau? Batjocur, îiclar…Z. I. – Nu-i aduceau la noi…I. X. – În Kabul ai fost, povestii-mi despre piaa de acolo?I. M. – Am fost i în Statul-major al armatei…, vizavi de ambasadaPakistanului era un magazin, dukan se cheam, ne invitau s bem ceai.I. X. – i aveai încredere s servii ceai de la ei?I. M. – Bem rachiu i apoi ceai, puteai s cumperi ceva de la ei.I. X. – Câte cecuri primeai de la ei?I. M. – Eu primeam 11.A. Z. – Eu 21.I. X. – Ce v permiteai s cumprai de cecurile acestea?I. M. – Nu in minte, dar bani noi am avut acolo, cumprambomboane, nu muream de foame.I. X. – Apropo, cum v hrneau acolo?I. M. – Normal, când prea ghine, când prea ru. Depinde, iaca înKabul foarte bine ne hrneau, dar câteodat nici pâine nu aveam, depindede coloan, acolo era… o dat pe zi…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. Z. – Noi eram pe drum mai mult, suhoi paiok, îl înclzeam la BTRmâncam hric, orez, aa când ne opream în câte vreun polk, înainte deSalang ne opream, pe noapte, apoi de acum mâncam la ei, dar aa în drum,ca în drum…I. X. – V ddeau i conserve din 1947?I. M. – Din 47, nu. Erau arme din 43.I. X. – Despre populaia civil?I. M. – Am vzut atunci i m-a uimit cum cresc orezul, cu plugul delemn. Prima dat am vzut cum arau cu boii i cu plugul de lemn. Am vzutcu ochii mei.I. X. – Casele lor cum sunt?I. M. – Casele sunt din lut. Lemne nu au, se vând la kilogram.I. X. – Dar cum se înclzesc, dac nu au lemne?A. Z. – La ei sunt bordeie de lut, cum la noi sunt nite saraiuri.I. M. – Nu-i aa frig – 3 grade, dar faptul c în muni nu-i oxigen iînghea la 4 grade. E umezeal, dar aa, în Jallalabad iarn, ca atare, nuexist.I. X. – Sunt frumoase la ei femeile?I. M. – Femeile la ei sunt ca sclavele. El ede i bea ceai, dar ealucreaz.A. Z. – Sunt i frumoase, în Kabul erau aa mai dezbrcate, aa nu,erau în parandja.I. X. – Copiii cum erau la ei?I. M. – Putii tiau bine rusa.A. Z. – Veneau i cereau: Dai aftomat, dai patronî, dai granatu. Vai decapul lor mai pe scurt.I. M. – Odat a fost rnit un puti de-a lor i a fost o glgie mare,dar a venit eful nostru i i-o dat un sac de fin, aveau cu ei i nite zahr,mi se pare, i o hotrât toate întrebrile, totul a fost panic, parc n-a fostnimic.A. Z. – Da ei sunt sraci, foarte sraci, sunt înapoiai, ce an e acolo?1400.I. X. – Ce tactic de lupt foloseau adversarii de lupt?I. M. – Partizani. Dup câte tiu armata rus ocupase 19% din totteritoriul, dar restul ei.I. X. – Despre Ben Laden, Ahmad Shah Massoud, ai auzitatunci sau mai târziu?I. M. – Nu.A. Z. – În diferite provincii erau diferii, la Panjshir era AhmadShah Massoud, i apoi banda Kirima.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. M. – Compania noastr se ocupa cu provocarea, s se lupte toatebandele între ei, personal m-am dus. Toat informaia se cumpr. Noi…, afost aa un caz, cu saci plini cu bani ne duceam i-i dam la informatori, darnoi eram soldai simpli, la noi erau i ofieri cu studii superioare.A. Z. – Eu la urm m înelegeam cu ei.I. X. – Adic cu bani puteai obine orice fel de informaii?I. M. – Un fel de teroriti. Ei se gândeau mult i când fceau unlucru… în Kabul au ars cimitirul armenesc, peste câteva zile în Bahram auars tot. La noi deseori împucau în muni. Aerodromul era alturi, nimereaui-n avioane. Noi de-amu ne obinuiam ca dimineaa pe la 2-3 s auzimalarma ceea. Ziua se începe împucturi, apoi… De srbtori nu împucau.I. X. – În timpul liber, cu ce v ocupai, dac era aa ceva?A. Z. – Scriam scrisori…I. M. – Mai splam hainele, una, alta. Volei mai jucam, câteodat ifotbal.I. X. –Ai scris acas c suntei în Afghanistan?I. M. – Ai mei tiau din polevaia pota.A. Z. – Am scris c sunt în Afghanistan. De ce s nu scriu?I. X. – Muli biei scriau c slujesc în Mongolia, în Africa…Povestii-mi despre bolile din Afghanistan.I. M. – Iaca ficatul de acolo mi se trage boala.A. Z. – Dizenterie, În 85 sau 86 în Jallalabad au adus brigada 66,mai mult de jumtate erau bolnavi de dizenterie. Malarie.I. X. – Baie era acolo?I. M. – Da era... apa ne-o aducea…A. Z. – Baie era acolo când am fost eu …Când se duceau în kilakddeau drumul la mgari la oi, s vad dac nu-s mine, fceau uneori câteun zrâv 218 , deodat se ddea alarma.I. X. – Zampolit era acolo? inea lecii?I. M. – Ce lecii…I. X. – Despre Ciornâi Tiulpan ai auzit acolo sau când v-aiîntors deja acas?I. M. – Acolo… AN-24.I. X. – Dac ai face o analiz a rzboiului, a fost un rzboidrept sau nedrept?I. M. – Oriunde te duci îi zic: Eu te-am trimis? Mai dau uneori unajutor de 30 de lei.218 Bubuitur.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Despre tactica americanilor folosit în Afghanistan,cum considerai a fost corect sau nu?I. M. – Eu îs contra americanilor, Doamne ferete!I. X. – De ce?I. M. – De atâta, numai oleac, c au i pornit, dac au ceva cu BenLaden las s rezolve, da s nu sufere atâta populaie.A. Z. – Ei i în Iugoslavia tot aa au procedat, mult lume a murit.Este ceva nejust.I. X. – Nite momente care dorii s mi le povestii?I. M. – În 86, când au scos trei polkuri, noi am însoit-o (rota) pânla Termez. În Kabul am stat o sptmân–dou. Au fcut petrecere, a veniti Babrak Karmal.A. Z. – Eu l-am vzut pe Muhammad Nadjibullah personal…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„SCRIAM C TOTUL ESTE BINE, SUNT SNTOS,NIMIC ÎN DETALII”Ion Oca – nscut în oraul Orhei. Serviciul militar: 1983–1985. ÎnAfghanistan a fost soldat la infanterie. Interviul a fost realizat în 11 noiembrie 2002,caseta nr. 24/II.Adrian Sfecl – nscut în satul Olicani, raionul oldneti. Serviciulmilitar: 1983–1985. În Afghanistan a fost soldat, sergent de infanterie. Interviul a fostrealizat în 11 noiembrie 2002. Caseta nr. 24/II.I. X. – O mic prezentare.I. O. – M numesc Oca Ion Ilie, m-am nscut în Orhei.A. S. – M numesc Adrian Sfecl, m-am nscut în satul Olicani.I. X. – Povestii-mi despre instrucia militar.A. S. – Am fcut ucebka dou luni i jumtate.I. O. – Ne-au chemat în septembrie 1983. În Kerci am trecut, amfost un pic pregtit, pe urm am slujit în Azerbaidjan, am fcut pregtireatot dou luni i jumtate.I. X. – Primul moment când ai aflat c v duc înAfghanistan?I. O. – Am tiut.A. S. – Ca atare de plecare în Afghanistan am aflat înc acas.Probleme mari nu au fost.I. X. – Adic, din punct de vedere psihologic erai pregtit deacest rzboi?I. O. – De o pild, eu am tiut comanda, am fost în comanda 80.Dar unde va sluji comanda 80 nu tiam. Mergeam în tren, în Uzbekistan, itoat lumea plângea. Dar nu tiam de ce plânge lumea aceasta. Pe urm amaflat c ne duc în Afghanistan.I. X. – Funcia militar în Afghanistan?I. O. – Infanterie.A. S. – Tot infanterie.I. X. – Referii-v la relaiile soldat–ofier.I. O. – Ne stimam unul pe altul. Lucram împreun, eram cam la unnivel. Ne simeam liberi. Vorbeam liber unul cu altul.A. S. – Înc în carantin am îneles comportarea foarte bun aofierilor fa de noi. Ei tiau unde ne ducem atunci i nu ne fceauniciodat probleme; s-i bat joc; ne puneau s facem sport, s alergm.Am trecut cursul de oferi, ca atare ne-am pregtit de oferi, în Azerbaidjan,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......dar acolo când ne-am dus, oferi erau mai muli decât trebuie i am nimeritla infanterie. Poate mai grele erau relaiile dintre soldai.I. X. – i aceasta vroiam s v întreb! S-mi povestii desprededovcin.A. S. – Dedovcina acolo era, nu atât complicat, dar în orice cazexista aa ceva. Dar btaie de joc n-a fost nici acolo.I. O. – În orice caz dedovcina n-a fost o btaie de joc, acolo totul afost în sport. Dac ai înclcat ceva te puneau s faci îndoirea i dezdoireabraului. Dar s te pleasc s te bat aa ceva nu era. Dac l-ai plit, acelapoate s se rzbune pe tine, când e la operaii, s te împute. Era cu folos,ca soldatul s fie pregtit. Toat pedeapsa se rezuma la practicareasportului, ca soldatul s poat urca munii ceia, s coboare.I. X. – La ucebk au fost veterani din Afghanistan?I. O. – Au fost unii care au fugit. Muli au fugit. Se temeau derzboi. Au fugit muli din carantin.I. X. – Dar din Afghanistan au fugit?I. O. – S v spun cinstit cine fugeau? Eu am avut aa ocazii: dousptmâni nu am dormit, se duceau mai mult uzbecii, tadjicii. Fugeau prinkilak, ei limba o tiau, se duceau i mâncau pilaf cu adversarii. Dar aldenoi, moldovenii, unde s fugim? Stteam pe loc, ce va fi, va fi. Ce-i al tu, epus deoparte.A. S. – i noi am cutat nu o dat. Au fost cazuri când i ofieri auplecat. Pe eful serviciului de cercetare noi l-am cutat.I. O. – Zaiev a fost la tine în regiment. A fost ofer. A luat biatul aajuns la poalele munilor i l-a împucat s-a dus mai departe, a luat hartasecret a regimentului.A. S. – Se presupune c a fost el? El sau nu el, a fost un aa zvon.I. O. – I-au gsit atunci trupul lui.A. S. – Dar nu au dovedit c a fost el sau nu el. În carantin a fost ila noi biei care doreau s plece. Fceau fel de fel numai ca s nu vin.Ddeau i la coal de ofier.I. X. – Povestii-mi ceva despre prizonierii de rzboi.I. O. – A fost aa ceva. Era de tot felul i francezi erau.A. S. – A fost la fiecare operaie se luau prizonieri. Nou nespuneau ofierii c iaca la ei sunt i francezi, japonezi, sunt i americani. Lanoi toate operaiile se fceau cu HAD-ii, KGB-ul lor i arandoy 219 , armatalor. Erau datori ca s mearg împreun cu armata sovietic… În orice caz,219 Miliia (poliia) Afghanistanului.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovla câte operaii am participat, întotdeauna trebuiau s mearg ireprezentanii armatei lor. De obicei ei luau prizonieri.I. X. – Deschidei paranteza i povestii-mi despre armataaliat.A. S. – În orice caz la câte operaiuni am participat întotdeaunatrebuiau s mearg i reprezentani ai armatei lor. Ne apropiam de vreun satunde trebuia s efectum ,,curarea” sau o razie, ei dac simeau c banda eacolo, imediat dispreau. Îi lsau pe ouravi 220 s se duc. Dar dac nu eranimeni, ei se duceau prin toate casele, mâncau ce gseau. Când intrai, eideja chefuiau. Dac era vreo band, ei niciodat nu se bgau, dispreau.I. X. – Ce-mi putei povesti despre operaiile militare.I. O. – Era rzboiul de partizani. Ei erau partizani, dar noi erampercepui ca ocupani. Noi nu tiam pe unde s ne ducem, dar ei erau 2–3 lao companie de a noastr, aa i era. Noi am fost acolo ca ocupani. V spunc eram considerai ocupani.A. S. – Am participat la mai multe. În primul rând la însoireacoloanei. Aceasta nu era aa complicat. Pzeam coloana de maini, în jur detrei – patru maini. Unde era mai periculos mergea i un tanc, avioane. Demulte ori cdeai în ambuscade, dar acolo împucau dintr-o parte în alta întromain i apoi dispreau. tiau c imediat vine din urm avionul i-idistruge. Acesta era la noroc, care cdeau la aa ceva Doamne ferete! Amfost în ambuscad. Ambuscada era pregtit de mai mult timp. De câte oriam fost, rezultate nu prea am vzut. Cdeau oameni, dar nu-l cunoteai cacela e bandit sau nu. Dar operaii aa mari nu mai înelegeam noi tactica.Spuneau c noi trebuie s ocupm, de exemplu, înlimea ceea. i mergeamnoi, câte o bucat de zi înconjuram, ne cram sus. Luam aprarea iateptam. Alii fceau în alt parte. Se întâmpla c ieea câte o band, cândvroia s fug i acolo, deja era schimb de foc. Era o pregtire, se chemaaviaia. Aa s zicem precis cum era tactica nu putem spune. Am fostsoldat, chiar sergent, i tot nu m mai lmuream. În orice caz eram datori canoi pe noi s ne aprm, cum s ne ascundem, cum s ne ferim.I. X. – Cum v-ai acomodat la clima din Afghanistan?I. O. – A fost necesar o perioad de aclimatizare.A. S. – Am nimerit iarna i acomodarea a fost lent. Ca atare nu azice c m-am acomodat mai uor decât alii. Mi-a fost mai uor s suportiarna decât vara. Iarna nu-i prea groaznic la ei, dar e mare umezeala de teajungea la oase. Era un grad de cldur, dar îi era frig complet. Dar vara220 Din limba persan shoura, astfel erau nominalizai ruii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......era uscciune mare. Aerul uscat, temperatura înalt. Muli aveau problemede sntate: insolaii.I. X. – Prezentai-mi o imagine a adversarilor.I. O. – Mi-a spus deodat un maior, din primele zile, între 1983 i1985 am slujit, mi-a spus c înainte când au fcut bieii în 79 serviciu ei setemeau, fugeau: nu tiau înc tactica. Dar acum el merge cap în cap i seomoar cu tine. El de acum s-a deprins. În primele zile fugeau, aruncau iautomatele i fugeau, dar acum se bat cum s-ar bate doi berbeci. Iaca aa afost!A. S. – În orice caz mie tot mi-au povestit, înc eu pân a m ducela armat în sat de acum erau venii biei, în 82. Noi de acum aveam cevainformaii, dei nu se permitea atunci s se vorbeasc, era tain militar, darau povestit câte ceva. Ei când au intrat pe ei nu-i deranjau bandele. Ei îiconsiderau pe rui ca pe nite fore de pacificare. i deodat nu prea au fostjertfe, dar pe urm rusul a început a face otii, a face una, alta. Ca atare corpla corp eu cu ei nu am luptat. Nu am avut prilejul niciodat s lupt, dar amvzut banda adunat, prins în ambuscad, apoi toi ascundeau armele. Setârau numai ca s nu-i iei arma, s rmân la altcineva. De acum, dac pe elîl va lua, fie ce ar fi, dar arma s nu i-o ia. Aa c la câte operaii amparticipat mai mult luau oameni decât arme. Ca atare, rezultatele seconsiderau dup câte uniti de arme au fost capturate, nu erau aa multe,mai multe erau jertfe umane decât arme. Mai ales arunctorul de grenade sestrduia s nu nimereasc pe mâna ruilor, se transmitea din mân în mân,se ascundea, numai s nu cad, era principala lor arm.I. X. – Cum v hrneau în armat?A. S. – Era i mâncare mai bun, când i cum.I. O. – Ne hrneau cu cartofi uscai, erau tare cleioi. Mâncarea maibun o mâncau ofierii. Aa a fost de când e lumea, i acum, nu tot e aa?A. S. – Cât eram în regiment mâncarea era mai slbu. Era cartofiiacestea uscai. Când ne-am dus, deodat, ca duh, aa ne ziceau deodat, neamscpat la pireu timp de dou zile i când ne-am îmbolnvit, ne crampe prei de durere de stomac. Când ieeam la operaii, ne ddeau mâncarerece: conserv de carne, hric.I. X. – Mâncarea ca mâncarea, dar buturic?I. O. – Fiecare dup cum putea. Acolo am aflat de brac. Puneaubieii un pic de zahr i fceau brac.A. S. – Da se mai întâmplau cazuri. Am avut ocazia s beau buturinaionale de-a lor. Ca atare, dup religia lor, ei nu prea au voie s bea. Dupreligia lor se permit drogurile, dar s bea nu. Nu tiu cine fcea buturaceea, dar am avut ocazia s servesc de la ei aa ceva.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – i cum este la gust?A. S. – Un fel de butur pariv. Un fel de samagon urât. Luai 20 gi te btea la cap. Nu tiu din ce-l fceau, poate din portocale. Era campariv la gust. Dar brac de vreo trei patru ori am folosit. Se punea întermos i la cldur în mai puin de dou zile era gata.I. X. – Cum petreceai acolo timpul liber?I. O. – Iaca v spun cinstit cum la mine a fost. Timp liber mai nuaveam. Noi edeam aa, între biei, i întrebam: mi, azi ce zi este? Noi aade încordai eram i era fixat sistema aceasta în cap, c noi singuri deja neprogramam. Trebuia s ne pregtim de operaii la nivelul necesar.A. S. – Tot aceeai istorie. Când aveam timp liber, chiar nu cutamde noi. În ultimul timp nici nu ddeam lenjeria la schimb. Ne temeam s nune împlem de pduchi. Singuri ni le splam, le uscam, numai le scoteamafar i nici 5 minute nu treceau c erau deja uscate. Ne mai artau filme,câte un spectacol.I. X. – Ce filme v artau?A. S. – Ne artau filme patriotice. Nu artau de dragoste, nu ddeauvoie. Se mai scpa i câte un film pornografic, care îl cptam de lapopulaia local. Erau casete fel de fel.I. X. – Concerte au fost?A. S. – A fost Zâkina 221 . Am i poze cu ea.I. X. – Scrisori expediai acas?I. O. – În privina scrisorilor, chiar am avut probleme. Am fostmustrat c nu scriu acas. M-a pus un ofier s scriu acas fa de dânsul.Acas eu nu am trimis o grmad de timp. Era om special care s-i pun pesoldai s scrie acas. Ca s nu sufere prinii.I. X. – Scrisorile erau cenzurate?I. O. – Mie îmi prea c erau multe citite.A. S. – În orice caz, pe noi ni-au informat ca s scriem cu ateniescrisorile i, ca atare personal când am scris, eu o aveam numai pe mama,tata murise când eu venisem în armat, niciodat nu am scris ce-i acolo.Scriam c totul este bine, sunt sntos, nimic în detalii. Chiar am venit acasi mama zice: Cum toi vorbesc, se aude, se vorbete, dar tu? Nu vroiam s-i facgriji. Eu, ca atare, nici nu trebuia s m duc în armat, eram, semiorfan. Dareu am vrut la armat.I. X. – Ce-mi putei povesti despre populaia civil?221 Artista sovietic Ludmila Zâkina (10.06.1929, Moscova – 01.07.2009, Moscova) a concertat înAfghanistan în toamna anului 1983.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. S. – Erau oameni tare sraci. Noi socoteam atunci c-s rmai înurm cu vreo 400 ani, dup dezvoltare precis c erau. Erau sraci. Ruîmbrcai.I. O. – Într-adevr. Erau rmai în urm, sraci dar umblau înBMW.A. S. – Deja care i cum.I. O. – Arau cu calul i cu boul i avea main BMW, cum puteai sînelegi aa ceva?I. X. – Povestii-mi ceva din obiceiurile lor.I. O. – Ce obiceiuri erau?A. S. – Copiii contactau cel mai tare armata sovietic. ,,Ei, ouravi,ce-i trebuie?”. Puteau s te serveasc cu droguri, ceasuri, pixuri. Mai înscurt, ce era mai mult întrebat. Poate alii care au fcut serviciul militar înapropiere de localitile lor aveau alte impresii, dar noi alta.I. O. – Copiii tiau bine limba rus. Odat se apropie unul de minei vorbete bine în limba rus. Am fcut nite ochi cât cepele, mi-a zis care rude în Takent. Vrei s fie bine, dar ei au rude în Uniune. Ei limba ruso tiau, se fceau c nu o tiau, dar pentru ce le trebuia lor se descurcau.I. X. – Ce mijloace de contrapropagand foloseau adversarii?A. S. – Nu. La noi era unitatea foarte bine pzit. Nu aveau cumajunge adversarii.I. O. – Era secia special care se ocupau de problemele acestea.A. S. – Eu in minte c am avut ocazie i am fost în Takent la maimult de jumtate de slujb i când am trecut grania m-au întrebat dac amceva de declarat în privina originii islamice. Dar bieii îmi fcuse cadou unmedalion i scria ceva pe el. L-au gsit i se uit cu nite ochi mari la mine.Îmi zic c puteau s m închid pentru aa ceva. Dar ce era acoloinscripionat, eu nu aveam idee. Dar nu-i bine când îi dau concediu.I. O. – E greu când trebuie s te întorci înapoi. Mai bine s staiacolo doi ani i apoi s te eliberezi.I. X. – Dup ce v-ai întors acas, cum v-ai acomodat la viaade familie?I. O. – Schimbri tare multe au fost. Mama mi-a zis c eu nu suntcopilul ei. Aa schimbri puternice am avut. Am venit micu, slab, negru. Eraceva stranic.A. S. – Era greu. La mine aceeai problem a fost: eram slab, dar eunu m simeam slab. Organismul era puternic. Mama a zis c m va face unbiat, aa cum am fost. Kilogramele în plus acolo nu se ineau de tine.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„BTEAM ÎN MAS, SCOTEAM VIERMII I AAMÂNCAM,DAR DE FOAME NU MUREA NIMENI”Oprea Anatol – nscut în raionul oldneti. Serviciul militar: 1985–1987. În Afghanistan a fost comandant de grup al arunctorilor de mine, plutonier decompanie, adjunctul comandantului de companie pentru lucrul educativ. Interviul a fostrealizat în 30 noiembrie 2002. Caseta nr. 46/II.I. X. – O mic prezentare.A. O. – Îmi spune Anatol Oprea, originar din oldneti.I. X. – Ce îmi putei povesti despre serviciul militar înAfghanistan.A. O. – În anul 1985, luna noiembrie am fost încorporat înrândurile armatei sovietice în trupele de grniceri, cu dislocarea în orelulTermez, de unde, timp de 6 luni, am fost trimis în Kazahstan, în satulCinjab pentru a trece un curs special de pregtire, dup, cum am fostinformai, pentru a fi trimii în Afghanistan. Am fost pregtii în calitate decomandant de grup de arunctoare de mine i în iunie 86, împreun cumai muli prieteni, am fost trimis pe teritoriul Afghanistanului. Sosindacolo, ne-am amplasat într-o cetate, în localitatea Tacunglan i acolo amfcut serviciul mai departe... Privitor la misiunile pe care le îndeplineamerau misiuni tipice pentru aprarea granielor sovietice de sud, dar pe parteacealalt, adic pe teritoriul Afghanistanului. Am participat la multe operaii.Permanent ne aflam la controlul graniei, având teritoriul nostru stabil,mobilul operativ, înzestrat cu armament, tehnic special.I. X. – Atmosfera era una de rzboi, dar erau într-adevrpregtii de rzboiul acela? Dezertare?A. O. – N-am auzit aa ceva… privitor la lucrul educativ era…aveam ofieri care veneau dup institute pedagogice, îndeosebi se ocupaucu lucrul educativ i psihologic, fiindc, într-adevr, nimerind acolo, se creao atmosfer foarte apstoare, dac zi i noapte zburau ghiulele deasupracapului, asta acioneaz oleac psihic, dar cu timpul, cu ajutorulsuperiorilor, organismul omului s-a adaptat la toate celea, pe urm nici nuatrgeai atenia la ele. Pân la sfâritul serviciului militar deja majoritateanici nu vroiau s plece de acolo, într-atât le intrase în sânge, se acomodasede acum cu toate acestea. Într-o msur oarecare, contingentul care eraacolo era unul bine ales, trecut prin mai multe site, pe teritoriu sovietic,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......trecut prin securitate intern, mai tiu eu acolo în ce organe. Bieii carenimereau acolo erau cu o psihologie înalt i erau gata pentru toate celea.I. X. – V rog s v referii la atmosfera anului 1985, seconsider în istoria rzboiului din Afghanistan ca apogeu alconflictului militar, cum ai perceput Dumneavoastr acest an?A. O. – În anii 85–86, mai mult 86 – 87, deja se anunase politicade conciliere, nu se permiteau operaii, în tot cazul rzboiul e rzboi,conflictele apreau, vrei, nu vrei. Dar totui era pus condiia, chiar dacintrai într-un conflict era numaidecât necesar ieire la Uniunea Sovietic, cas permit, s accepte este nevoie de aa operaie sau nu este nevoie. În totcazul, psihologic toi ostaii, ofierii erau, într-adevr, cu gândul la aceastaca s nu petreac toate aceste operaii, c în multe cazuri ele, pur i simplu,erau neconvenabile i nu aveau niciun rost. În localitatea unde ne-am aflatpermanent gsisem foarte bune, fcusem foarte bune relaii cu localnicii.Poate c i aa era normal c aveam acces liber în orelul în care ne aflam,ei veneau des la noi prin intermediul lor, desigur, mai cptam uneleinformaii referitoare, operative. Clima de acolo, clima, cum s v spun.Clima era anevoioas – ziua foarte cald, noaptea foarte frig, nu era stabil.Locuri verzi nu erau, erau mai aproape de grania Uniunii Sovietice, aa lenumeam zelionce. Numai pustiuri. Funcii militare: noi deja aveam grupespeciale care interveneau urmrind situaia, bandele acestea i noi încomponena grupelor operative ieeam pe teren i fceam totul. La toicamarazii de acolo nu erau lupte de eroism. Practic nu era trimis nimeni cude-a sila, majoritatea plecau din buna voin, i motivul de eroism poatepersista undeva, dar totui era mai mult datoria. Pe timpul acela, spredeosebire de zilele de azi, persista mai mult datoria fa de Patrie, era odemnitate oarecare.I. X. – Au existat i manifestri antirzboi în rândurilearmatei?A. O. – Eu n-am observat aa ceva. Era i normal, fiindc nu lupipe teritoriul rii tale, nu ai niciun interes. Lupi pentru nimic i asta este inormal ca s fie o for inoportun. Asta este prerea mea.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier?A. O. – tii, cum s v spun. S existe pe orizontal, tot nu poatefi. Trebuie s fie oarecare ierarhie. Oricum ar fi. Bietanul acela venit la 18ani de acas i totui, când era cineva mai în vârst i poate conduce, teîndrum, e cu totul altceva. Desigur, o subordonare permanent exista. Întot cazul, subordonarea asta nu se rsfrângea intransigent. Era ca un sfat, unajutor, îndrumare. Unde am slujit eu relaiile astea nu se simeau. Nu sesimeau fiindc permanent ieeam la operaii militare. Era logic, pur iXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovsimplu… erau sergeni din urma lor se cunotea serviciul, lucrurile cum sepetreceau, da aa ca s fie dedovcin, nu. Pur i simplu acolo nu erau condiiica s fie aa ceva. Chiar psihologic s ai ur…I. X. – Cum v hrneau în armat?A. O. – Întrebarea asta e foarte interesant. tii erau zile cândmâncam foarte bine, dar câteodat o duceam mai anevoios. Dar ieeam noidin încurctur. Carne practic nu prea era, dar noi o mâncam, ieeam lavântoare, împucam doi-trei porci, o duceam la cantin i triam. Pâineadeseori se termina i mâncam suhari 222 . Bteam în mas, scoteam viermii iaa mâncam, dar de foame nu murea nimeni.I. X. – Cum petreceai timpul liber?A. O. – Timpul liber… timp liber nu prea era. Dac ieeai laoperaii de amu nu mai cutai timp liber. Trebuia s stai cu ochii în patru.Veneau deseori concerte. Era o oarecare combinare dintre armat i viaacivil.I. X. – Ai trimis scrisori din Afghanistan? Le spuneaiprinilor c efectuai acolo serviciul militar?A. O. – Scrisori scriam, dar prinii pân la sfâritul serviciului nicinu au tiut c am fost în Afghanistan, a tiut doar sora, n-am dorit s seîngrijoreze.I. X. – Relaiile cu aliaii?A. O. – Ca atare noi nu prea aveam cu ei relaii. La operaii ieeamnumai noi, cu ei nu ieeam niciodat. La noi era serviciu specific, serviciulsecuritii. Numai pentru a cpta unele informaii, unele date atunci erauservicii speciale care se ocupau… în aa cazuri, dar mai mult nu prea.I. X. – Descriei-mi, v rog, imaginea adversarului, din punctde vedere militar.A. O. – Forele armatei lor nu erau în legtur cu noi… parc ar fifost personaliti, dar din alt parte ne strduiam s ne ferim de ei. Nutiam ce zace în ei.I. X. – Cu ce se ocupa populaia civil?A. O. – În cea mai mare parte populaia se ocup de agricultur.Transport ei nu aveau.I. X. – Condiiile igienice?A. O. – Cum le cream aa erau. Aveam parilk 223 , normal. Nu amavut de afacere cu paraziii.I. X. – Cum v-ai integrat în societate dup rzboi?222 Pesmei.223 Saun.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. O. – Îndeobte nu vroiam s vin. Noaptea visam dumani, dartimpul lecuiete totul. Dar vreo jumtate de an…I. X. – Opinia dumneavoastr fa de atacurile lansateactualmente de ctre americani?A. O. – Eu cred c totui dac acolo este focarul de terorism, dartrebuie de inut cont i de populaia panic. Ei tiau de acei care duc toateacestea… rzboiul duce la jertfe neplcute. Orice rzboi presupune jertfe,pierderi de oameni. În mare msur a oamenilor panici.I. X. – Dorii s-mi mai spunei ceva? Vreo amintire.A. O. – …Multe s-au uitat… În majoritatea acestor conflicte morbiei tineri, de vârst începtoare… cred c nu este rezonabil…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„DOAMNE FERETE S ÎNTREBI DE SOIE, C PUTEAS TE TAIE,MAI BINE S ÎNTREBI: CE FACE CAPRA SAU OAIA?”Ouatu Vasile – nscut în anul 1946, în satul Hâjdieni, raionul Glodeni.În Afghanistan: 1985–1988. A fost consultant al stomatologului-ef al armateiafghane i a chirurgului-ef al Seciei de Chirurgie a Academiei Militare i SpitaluluiCentral Afghan. La data interviului era managerul-ef al Centrului RepublicanExperimental, Protezare, Ortopedie i Reabilitare, Ministerul Muncii i ProtecieiSociale al Republicii Moldova, doctor în tiine medicale, confereniar. Interviul a fostrealizat în 20 noiembrie 2002. Casetele nr. 33/I, 34/I.O. V. – Ouatu Vasile Alexandru, nscut în anul 1946, raionulGlodeni, satul Hâjdieni. Specializarea chirurgie, doctor în tiine medicale,confereniar. Lucrând mai muli ani în fosta Uniune Sovietic, am ajuns la oetap când în faa noastr a aprut problema referitoare la îmbuntireasituaiei materiale a familiei, de aceea, fiind medic, am încercat s caut unloc de lucru, în alte ri… În 1985, am depus cerere de deplasare în una dinrile asiatice i peste o perioad de câteva luni am fost invitat la interviu.Speram s ajungem într-o ar în curs de dezvoltare, unde am fi putut activaîn condiii panice, cu scop de a agonisi ceva pentru familie. Dumnezeu s-iierte, era i tata în via, invalid de prima grup, din timpul rzboiului, era isocru’ invalid de munc. Aprea întotdeauna problema de a-i aproviziona ipe ei, înc dou familii de invalizi. Fiind invitai la Moscova, deodat, ammai primit o lovitur foarte puternic, fiindc ne-au fost propuse:Afghanistanul sau Nicaragua. Sunt dou ri. Oricât am încercat s refuzm,pe parcursul a dou zile, s-a terminat cu discuiile în Comitetul Central: (…)tim ce poi, tim c nu vrei s pleci acum în Afghanistan, dar nu te întreab nimeni.Greeala noastr a fost c nu am observat c ai sub tutel doi invalizi, de prima grup,îns înapoi cale nu mai exist. Eti de acord, bine, dac nu eti, s tii c nu numai tu,ci i nepoii i strnepoii ti vor avea probleme, f concluzii i ateptm mâinerspunsul. (…) Eu nu am fost în armata sovietic, am fost vândut, practic dedou ori, ministrul Sntii ne-a vândut ministrului aprrii, iar acesta ne-adat autoritii Ministerului Aprrii al Republicii Afghanistan. Soia a activatla fel, în calitate de consultant al ginecologului-ef al Afghanistanului, tot înarmat. În funciile noastre intrau: consultarea, la nivelul cuvenit, almedicilor-specialiti afghani, de a le da la nivelul cuvenit manoperelepractice, se iniia, în 86, c astzi, mâine poate nu, poate peste un an vompleca, în faa noastr era pus problema de a pregti medicii afghani ca ei sXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......poat activa singuri. Care au fost primele impresii? Desigur, ieind dintr-oar panic i nimerind în condiiile celea când în aeroport te întâlneteostaul cu automatul, controleaz documentele, evile automatului suntorientate spre tine i de la tine, te uii c aici este o groap unde a explodato min. Sunt momente de neuitat. O urm din primele zile. Te uii laferestre i vezi c le sunt gurite de gloane, îi las o impresie profund,îns cu încetul am început s ne obinuim. Noi locuiam la bloc, în ora…erau i ceteni care locuiau la bloc, peste perete locuia un afghan care aveatrei soii, într-un apartament de patru odi. Prima impresie, desigur, c oar, în condiii de rzboi, nu îi las nimic plcut. Au trecut câtevasptmâni, am vzut care sunt condiiile în relaiile prin intermediultranslatorului. Pe urm am mai fcut noi nite remanieri i au aprut chiarspecialiti dintre afghani care au absolvit instituiile militare din fostaUniune. Practic peste vreo 6–7 luni noi nu lucram singuri în sala de operaiefr traductor, fiindc noi tiam limba farsi. Toate instrumentele le tiam:d, oprete, însuisem, practic, s spun c liber înelegeam, este o limb foarteinteresant farsi, îns câte ceva ce ne trebuia am însuit. E o limb care nuare prea mult gramatic i cuvântul cum l-ai pronuna e la locul su.Mohamad, fostul meu subaltern, stomatologul-ef al Afghanistanului,colonel-locotenent, era un om extrem de modest care absolvise AcademiaMilitar din Leningrad, un om cu mâini de aur, îns care pân la mine aufost consilieri care nu prea le permiteau s lucreze singuri, nite manopere,la nivelul cuvenit. Din prima zi mi s-a fcut o observaie foarte serioas,fiindc eu am refuzat s fac vizita pacienilor, trebuia el s fie în frunte. I-am lmurit: Tovare Mohamad, pe timpul acela i el era membru, euautoritatea care îmi trebuie o am la mine în ar, dar matale îi trebuie aici. Neînelegem aa, f vizite în prezena mea, desigur c primul intram în salon,era o stim fa de doctorii sovietici extraordinar, intram îns conducea el,în limba lor. Dac apreau între ei unele discuii era între noi înelegere.Mohamad îmi lmurea în ce const discuiile, eu i aa îmi tiam toipacienii, de la intrare, îns tindeam s-i menin autoritatea lui, i într-adevrera, dup 2–3 luni, dup ce eu am activat, am operat de sine stttor, mstrduiam s-i dau lui manoperele. i chiar din Moscova erau indicaiiserioase, i chiar am avut un control s vad ce pot ei i veneau i-i întrebaucine i cum. Reprouri am avut când au auzit ceilali consultani c la minevizitele le efectueaz afghanii: cum aa, tu eti aici, ce ne strici nou toatautoritatea? Eu zic: mi-o stric pe a mea. Dar omul trebuie s rmân i s lucrezesingur. Las s se obinuiasc, ceea ce a fost acceptat din partea la toi ceilalimedici afghani. Ce vreau s v spun despre afghani, impresia cu specialitii?Erau specialiti pregtii în diferite ri. În Germania, în SUA, Anglia, India,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovItalia, în diferite ri. Posedau mai multe limbi, fiecare medic cunotea 2–3limbi. Sunt nite oameni extrem de mândri. Nu a vrea s spun c estefrnicie, dar este în sângele lor, când se întâlnesc chiar brbaii, care îsdumani, prima dat se cuprind obraz la obraz de trei ori, se întreab desntate. Doamne ferete s întrebi de soie, c putea s te taie, mai bine sîntrebi: ce face capra sau oaia? Dar de soie nu ai dreptul s întrebi, aceastaputea genera dubii: ce ai cu soia lui? Erau nite lucruri de care am fostinformai, tiam. Erau, dar cred c sunt i astzi, nu tiu dac mai este învia Mohamad, erau nite personaliti cu o cinste deosebit. Spredeosebire de noi, ei practic fiecare tiu de rdcinile provenienei, auregistru i muli încearc s demonstreze c provin de la Mohammed, de laProroc, care a fost o personalitate real. Toi îi tiu rdcina i se conducîn via dup anumite principii-virtute, istorie. Virtutea se reflect dinproveniena acestora. S nu fac ceva care i-ar da de ruine pe înaintai. Îmiface impresia c acest fapt ar trebui s-l aplicm i noi, în primul rând, ceeace în Moldova nu este…. De atâta i nu-i intereseaz, el simte o bucuriecând îl amgeti. O sticl de „Coca Cola” erau în banii notri 10 ruble petimpurile celea, coninutul 1,5 ruble, restul costa sticla, ca atare, o primeauoriunde. Erau magazinele lor, dukane, pline cu lzi de sticle. i zi i noapteacolo stteau. Sraci lipii pmântului, dar nici la unul nu-i trecea prin cap sse apropie insidios i s fure o sticl ca s o vând, nu; era o cinsteextraordinar. E drept c este a doua parte o smucitur aa spre munc,lucru în adaos, cum era pe timpurile noastre, în Uniunea Sovietic, i erafraza: Za togo parnea 224 .a.m.d. de a face un subotnic, la ei nu era. Fiecare îitie locul lui, nu s-a grbi. Erau foarte indignai de faptul c aa a ieit cufosta Uniune Sovietic. Pân la începutul rzboiului ei doar au fost dupMongolia a doua ar care s-au rugat s intre în componena UniuniiSovietice. Era un respect. Cunoteam oameni care lucrau cu noi a douaoar în Afghanistan i pe timpul lui Daud, i pân la Daud au mai lucratacolo li s-au stricat maina într-un timp c erau la pescuit. S-au dus, s-aurugat dac este vreo unul care cunoate s repare maina. Au venit cu niteboi de-a lor maina au dus-o au reparat-o. Au trimis main, au dus-o acas,i-au hrnit, i-au cinstit, practic ei nu beau la ei aceasta este exclus, nu-i înacord cu credina lor. De cinci ori în zi el se roag, dar de but el nu bea,îns era aa o dragoste fa de sovietici eu socot c dac cheltuia fostaUniune Sovietic de o mie de ori mai puin, dar nu intervenea acolo curzboi, Afghanistanul i astzi avea s fie panic i avea s fie o ar care sedezvolta. A fost o greeal de distrugere. Vorbim noi acum c iaca atunci se224 Pentru biatul acela. 1. Pentru cei czui pe front. 2. Pentru cei lenoi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......pornea terorismul, se pornea una, alta, e clar poate unele cercuri au fost maisupreme, unii magnai poate de acum tlmceau ceva în gând, îns poporulnici idee nu avea de toate lucrurile acestea i ei tiau c sunt prietenii notri– Uniunea Sovietic. Dar când au intrat cu arma de acum s-a schimbat. S-atransformat într-o ur extraordinar. Cu toate c noi medicii, pe parcursul adoi ani de zile, practic în raionul din Kabul umblam liber pe strad. Înaintede a ajunge noi, soia a venit i de acum a doua zi am fost în magazinelecelea, în dukane. Când i-am transformat în banii notri ea a zis c-i foartescump, dar ei de acum o tiau. Aveau un sistem de informaie extraordinar.E doamna medic-ginecolog i pentru ea e scump? Ne-a czut brbiile laambii. Informaia lucra, cum? Musulmanii sunt musulmani. Îns, cu prerede ru, iaca s-au stricat atunci relaiile. Care mai era atunci situaia. Eulucram în spitalul afghan, îns vizitam i spitalul sovietic. Diferena era caîntre cer i pmânt. Dac intrai în spitalul sovietic, se putea spune c era uncimitir viu. Nu vedeai zâmbet pe fa, nu vedeai… unde s mai auzi cântece.Doamne ferete, îl atingeai pe cineva întâmpltor, putea s explodeze. Înspitalul afghan unde eu lucram se interpretau cântece, pacientul aveadreptul s fumeze, se serveau nucoare, biscuii. Erau câte 2–4 pacieni.Erau doi pacieni care erau fr mâini i fr picioare, continuu asistentelemedicale trebuiau s se duc i s împart i prin alte saloane nucoarele,biscuiii. Era regul, el e luat mai mult în seam de Allah, e pedepsit pepmântul acesta, e fr mâini, fr picioare, astfel trebuie vizitat, deoarecenu în zadar Allah l-a luat în seam. De acum are locul lui stabilit acolo idatoria fiecruia era, mcar prin câteva cuvinte bune, s vin i s-lîncurajeze, s-l laude c arat bine. S serveasc un ceai cu el, o igar. Saib nite biscuii, nite nucoare, un cântec. Seara, spitalul acela îmi aduceaaminte de filmele sovietice care tot aa erau. În unele clipe de repaus, înspitale se mai auzea muzic, cântau încât îmi provocau lacrimi i mie. Eraun spital construit de sovietici dup toate regulile, o cldire cu 8 etaje. Seara,în jurul fântânii arteziene se auzeau i se vedeau numai bastoanele, iar peurm începeau s cânte. Ceea ce era diametral opus cu spitalul sovietic,unde suferina nu era cantabil. Bieii notri, sovietici, fiecare inea în el our oarecare. El îndeplinete o misiune i-i dator s îndeplineasc ordinele,dar ei tiau c nu sunt coreci. Toi. i noi tiam, ei dar noi medicii nu preaaveam prerea aceasta, fiindc noi totui tratam ostaii afghani, toi ofieriii toate ambasadele. Misiunea noastr era cea mai panic. i aa era spus deel, prin 86, dar i mai înainte, toi dumanii care-i numeau pe timpuri duhii,c noi v rugm s scoatei otirile i, în acelai timp, v rugm s ne lsaiconstructorii i medicii. i dm garaniile cele mai mari c niciun fir de prnu va cdea. Fiindc, dac erau specialiti-medici din alte ri, acela aveaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovînceputul zilei de lucru i sfâritul i cu preurile pe care noi lucram acoloera imposibil absolut s lucreze. La ei erau de 20–30 ori mai mari ca la noi.Nici noi nu eram nedreptii, comparativ cu salariile din fosta Uniune,drept c pe urm s-a mers dup principiul rusesc: Komu ia doljen vsemproeaiu 225 , fr ca s ne întrebe. Boris Nicolaevici Elin a luat i ne-o furatpe mine i pe soie, în jur la 60 000$. A fcut nite remaniere în finanecând s-a desfiinat Uniunea, ne-au îngheat conturile i practic eu ce amlucrat în Afghanistan am rmas fr bani. Era un banc atunci c suntbancrotizai, nu-i cazul s ridicm problemele acestea pentru c practic nuai la cine te adresa s le rezolve, îns aa a fost la moment. Eu v spun,psihologia la toi sovieticii, eu de acum o cunosc, începând cu ostaul iterminând cu generalul. I-am consultat, i-am operat, ei tiau c nu suntemnoi cei mai coreci i nu am avut noi ce cuta, nici acum nu avem, de acumfiecare ateptau. Când au început vizitele lui evarnadze în Afghanistan,fiecare spunea: Slava Domnului le mai vin minile la loc! Se mai ateapt timpulca s le fie dat pacea la oameni, las s triasc cum vor ei, mai departe tiievenimentele care au fost. in s spun c afghanii, pacienii, aveau unrespect deosebit fa de medici, nu numai fa de ai notri, de-ai notri îndeosebi, pentru ei era cea mai mare cinste s-i consulte, s-i stabileascdiagnosticul, s indice tratamentul un consultant medic, mai mult ei nuputeau visa. Ei i fa de medicii lor aveau respect. Punctual îndeplineautoate prescrierile, absolut. Noi am avut ocazia s comparm unele momentei am nimerit în condiii comparative cu celea din fosta Uniune, maifavorabile din punct de vedere curativ. Ei nu erau într-atât de mult îmbibaicu antibiotice. De aceea administrarea antibioticelor, care era acolo itratamentul, ddea rezultate cu efect. Sau condiiile lor, majoritateabrbailor sunt foarte activi, sunt foarte zveli. Rar dac gseti un bordnossau altceva, dar durata vieii e mai scurt decât la noi. Dup 35–40 de ani deacum îl poi vedea ca pe un moule… Nevoile lor i orânduirea lor cusupraîncrcrile lor sexuale, cu mai multe soii. Sunt unele chestiuni, îns,din punct de vedere a îndeplinirii indicaiilor medicale, ei erau contiincioi.Am rmas satisfcut, în principiu, de rezultatele muncii noastre. Spre mareamea fericire eu nu am lsat niciun pacient pe masa de operaie, s lucrezidoi ani în condiii de rzboi, i s n-ai, drept c cei care erau mai gravi,fiindc era sistemul american de evacuare a rniilor de pe câmpul de lupt,landaftul nu permitea ca s fie evacuai cu mainile etc. Din muni înelicopter i în Kabul direct. Era sistemul american care a fost întrebuinatpentru prima dat în Vietnam. În elicoptere, incubat i de acum în Ocean225 Îi iert pe acei la care sunt dator.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......pe vaporul unde era spitalul militar i acolo peste 20–30 minute, practicprimea de acum ajutor specializat. Dup principiul acesta activam i noi, ins spun c rezultatele erau foarte satisfctoare pentru noi toi. Eu amdatele acestea. Eu le-am comparat cu datele din cel de-al Doilea RzboiMondial, la o alt etap de dezvoltare a medicinii, îns noi am rmassatisfcui de rezultatele medicinii, drept c i ei toi au rmas mulumii.Am meninut mult timp, un an i jumtate, relaii cu Mohamad, el aa i mnumea, fratele meu de acum am efectuat cu el multe operaii inedite, chiaram avut acolo, cu prere de ru nu puteai cpta brevet de invenie, darpropuneri de raionalizare, aveam metodele noastre medicale care suntstabilite. Le-am gsit numai la iranieni în conflictul Iran–Iraq, când era ooperaie pe care ei o fcuse, era ceva-ceva. Am transplantat noi coasta,împreun cu esuturile moi, înconjurtoare coninând toate formele deesut. Am creat din nou etajul inferior al feei, împreun am lucrat i amfcut aceasta. El se bucura foarte mult i tare mult îi plcea i m ruga s-iart i operaiile cosmetice, tot timpul îmi spunea: nu poate fi aa ca noinumai s luptm. O s treac aceasta i avem muli rnii, mie îmi trebuiecosmetica s o tiu. Femeile noastre vor scoate parandjaua i o s vrea i eles arate mai altfel. Am luat zeci de paciente i ne-am îndreptat în direciacosmetologiei, cu malformaiunile congenitale, cu deformaiile nazale, cudeformaia oricular, i posttraumatice i congenitale i chiar diferiteconsecine ale combustiei, luftingurile, toate acestea eu le-am învat. Erafoarte recunosctor i de aceea lucra. Noi dac terminam la orele 16–17lucru, se întâmpla câteodat c nu veneau elicopterele nu erau operaii delupt i noi eram liberi. Putem pleca acas vreo trei patru ore cu Mohamadzilnic. El îmi traducea. Am avut peste 1 500 cazuri de rnii în regiuneamaxilar-facial. Toi rniii, care au fost pe parcursul a 10 ani, i-am colectat,i-am selectat, i-am anchetat, datele acestea sunt la mine, mai mare cantitatenu are nimeni de la al Doilea Rzboi Mondial. El era foarte mulumit. Peparcursul a doi ani am publicat trei indicaii metodice, pe urm treimanuale. Peste 38–40 lucrri tiinifice, articole. Când m-am întors s-ausperiat ai mei din Uniune, îmi zic: ai fost la rzboi, ce ai fcut? Se vede c nu aioperat, te-ai ocupat numai cu tiina! Dar era aa situaia c nu aveai unde pierdetimpul în zadar i noi lucram cu el productiv i afghanul avea o satisfacieextraordinar, paralel cu aceea c el a tradus i manualul în farsi, manualulnostru de chirurgie maxilaro-facial. Se mai consulta cu mine ca expresie înfarsi, spunea c un pic a schimbat sensul, poate merge sau nu. Am traduspentru el, tot împreun i Instruciunile medicinii militare pe care ei înc nu leaveau. În consecin, noi am fcut acolo un lucru extraordinar de mare. icând m petreceau au fost i generalul Musa i nepoata regelui aud, SchelaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovi muli colegi de ai notri, i Mohamad, muli medici, i mas au fcut, afost în cel mai cordial mod, plângeau. Noi am rmas prieteni pe toat viaa.Chiar i acum m îngrijorezi ce s-a întâmplat cu Mohamad, a fost comunist.L-au distrus, ucis? În acelai timp putea s-l salveze un singur lucru, eueram sigur c am lsat unicul specialist în tot Afghanistanul care putea sfac i mai mult nimeni. Aceia puteau s-l pstreze, i în rândul taliilor toterau diferii. i rnii cu atât mai mult tot aveau. Asta putea s fie, dar restulnu tiu ce putea s fie, fiindc de noi, medicii sovietici, tare mult îmi pareru. Gorbacev a fcut lucruri bune, dar totui el a fost iniiatorul laînchinciunea fa de medicina occidental, c noi suntem mai slabi.Absolut, eu ferm spun. Da, ei au unele noiuni, au unele teorii, autorii lor,noi avem pe ai notri, îns, în consecin, dac lum cu înzestrarea lortehnologic cu zeci de ori mai mare ca la noi, i financiar, i tehnic, daclum aceeai unitate i judecm pân la urm mentalitatea e aceeai, cum ela ei, aa e i la noi… Medicii afghani, care au absolvit în Uniunea Sovietic,erau mult mai bine pregtii teoretic, ca s nu mai vorbim din punct devedere practic. Medicina sovietic, nu plâng eu dup ea, dar nu pot s nu-ifiu recunosctor c, într-adevr, noi am luat ceea ce am putut lua.Absolvenii medici din Uniunea Sovietic puteau concura liber cu cei dinOccident. Discutau liber, mai ales de manoper.Dup rzboi, v spun, îmi pare ru c s-a întrerupt legturile, înssper c dac s-ar petrece acum modificrile acestea care promit s leefectueze SUA cu europenii .a.m.d., efortul acesta merit. V spun cgrupele acestea, care apar i se îmbogesc din timpul rzboiului, ferm ne-aconvins pe noi c poporul nu aparine grupelor acestea. Ele suntvremelnice, dar cu prere de ru mult se extinde pentru perioada aceasta.i-i tare greu de spus ce va fi i acolo. Vedei c a fost linite, linite i iatacum cazuri c se duc cu zecile, cu americani de acum e plin. Dac lumpaštunii, care sunt 2 categorii – cei de la munte i cei de la câmp, de lapoalele munilor, aveau cu totul alt mentalitate. Acel de munte aveacrarea lui. Trimitea feciorul de 12 ani sau de 5–6 ani, spunându-i c dacva vedea caravana s zic: Tata a spus c dac doreti s treci cu caravana pecrarea noastr, trebuie s plteti atâtea mii. i aceia tot tiau. Doamne feretedac era culcat 226 copilul acela, atunci cel cu care sttea copilul de vorbpoate primi un glon în frunte. Aceea era crarea lui. i era simplu. I-a spuso dat, trebuia s îndeplineasc. Acesta e un popor care practic, datoritreligiei lor, nu au fric de moarte. Pentru ei e o cinste, cu atât mai mult c eipentru ar au fost educai .a.m.d. Asta i-i fcea c un grup de 10–12 (de226 Asasinat.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......dumani, cum îi numea atunci) putea s menin cu un regiment a forelorguvernamentale. Drept c aceea nu prea se strduiau, tiau c în fraii lor nutrebuia s împuti. Acolo operaiile, în temei, le duceau puterile regulate alearmatei afghane. Ruii erau pentru consultare, stteau în spate undeva. Darei nu se implicau adeseori. Numai când nvleau asupra ruilor. Ca atare eiduceau lupte în direct. Majoritatea operaiilor mari care au fost înKandahar, Herat au fost duse de otirile regulate ale armatei afghane i dectre dumani. Luptau, ca atare, între ei. Acestea parc sunt momentele debaz pe care am vrut s le evideniez. in s spun numai un singur lucru.Îmi pare ru ca au suferit mult prinii pentru aceasta, îmi pare ru c armas fiica atunci singur, de doi aniori. Îns au stat bunicii cu ea, darrestul, i-mi pare ru c tot ce am agonist, nu c am câtigat, dar am lucratne-au jumulit ca atare, dar în rest îmi amintesc de Afghanistan cu o plcereoarecare c noi am fcut un lucru care socotim noi c nu putea altcineva slfac. L-am fcut la timpul lui. L-am fcut cuvenit i am acordat ajutoroamenilor care într-adevr aveau nevoie. Aveau necesitate de aa ceva.Acestea sunt impresiile mele primare, dar i acum dup 14 ani de rzboi, euîn 88 am venit.La populaia civil predominau bolile infecioase. Predominatifosul, malaria. Boala ficatului, de care sufereau ostaii notri. Ostaiinotri, nefiind pregtii, fiindc e foarte greu s pregteti un aa contingentîn condiii climaterice complicate, fr ap, deseori se alimentau cu appotabil din râuri, dar acolo de acum era infecie i muli biei, majoritateapot spune „afghanezilor”, aa-i numim noi pe veteranii notri care au luptatîn Afghanistan, au trecut prin diverse boli, una din cele mai grave boli a fosthepatita, care cu prere de ru a luat multe viei, mai ales din cauza hepatiteiascindante. La unul ajut antibioticul, dar la altul nu ajut, foarte specificeerau maladiile acestea infecioase. Sau pe diferite sisteme nervoase, diferiiostai i ofieri sufereau în felul lor, nu este o personalitate identic una cualta, dar tabloul în clinica de boli era foarte variat. Dac ne referim laveteranii rzboiului din Afghanistan a vrea s spun: noi dup ce ne-amîntors, înc 12 ani am luptat, veteranii, i cu Mocanu, i cu Ciobanu. N-afost preedinte, n-a fost prim-ministru, preedinte de Parlament la care nois nu ne fi dus. Slav Domnului, ne-au îneles la urm comunitii. Nu vreaus le cânt osanale, e drept c eu biletul de partid nu l-am aruncat, c atuncim-am indignat pe ei, toi fotii prim-secretari de partid primii aruncaubiletele de partid, cameleon. A trit o via întreag i au supt din partidulacela i au aruncat. Am spus special c eu care am fost btut pe linia departid, i din cauza partidului i la rzboi am fost trimis, am zis c eu nu pots fiu cameleon, s m culc comunist i s m trezesc mare democrat i sXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovfac nebunii i chiar îl in ca amintire pentru… Socor c aceia îs buni, care îsoameni, din toate fostele guverne, nu vreau, înc odat, s cânt osanale lacomuniti, dar iaca guvernul acesta, în frunte chiar cu preedintele au fost.Noi am fost chiar la unul din guvernele, precedente de 12 ori s deschidemun centru de tratare a veteranilor, de 12 ori i, în consecin, ne-au luat iînlesnirile pe care le-am mai avut. Proiectul care este înaintat i în Parlamentpentru Regulamentul veteranilor, care nu a fost adoptat de nici nu tiucând, i dac va fi adoptat, d Doamne s fie, ar fi ceva fenomenal, fiind launele guverne de 12 ori, dar nimerind la conducerea actual m-au îneles ine-au îneles. Ne-au primit Tarlev 227 , peste o sptmân ne cheam domnulCristea 228 i ne-au propus 3–4 variante: alegei acolo, alegei acolo i venii ispunei unde suntei de acord. Sigur c am ales aici, o fost o bucurie pentrunoi i în consecin, dup ce o fost distrus Uniunea Sovietic, veteranii derzboi nu aveau spital, era în Tiraspol, îns dup toate modificrile acestea,de acum nu mai puteau s se duc veteranii notri de rzboi. La etapaactual, 56 500 de veterani: din al Doilea Rzboi Mondial i transnistrenii,tot veterani de rzboi i afghanii de înc peste 18 conflicte militare care aufost pe parcursul puterii sovietice, toi sunt veterani de rzboi. Omul nu-ivinovat cu nimic. Niciun om normal nu scrie cerere i nu se roag c d-mivoie s m duc la rzboi. Toi au foti trimii, toi… nu au început s seotrveasc, nu au început s se schimonoseasc i s bea diferite preparates-i modifice tensiunile arteriale .a.m.d., ca s nu se duc. Au zis, trebuiem duc, aa era momentul. Nu c eram cei mai tâmpii, dar simeai i oresponsabilitate i aveam o credin oarecare: s aprm cinstea rii, se duccolegii notri, ne ducem i noi s le ajutm. Dac nu m duc eu, nu le acordajutorul el moare. De aceea noi am fost destul de satisfcui când ne-auprezentat aici posibilitatea s crem centrul respectiv. Eu am trecut aici la 1august 2001. Am împlinit în 2002 un an i trei luni. Cu mare bucurie, toi„afghanezii” i nu numai, dar i transnistrenii au acceptat lucrul acesta. Aicise vor trata toi, crem înc condiii. Acum au loc reparaii. Se simte înpermanen o grij oarecare începând cu domnul preedinte 229 . Acum auvenit 1 200 000 $ ajutor din China. Domnul preedinte mi-a zis: domnule,vreau s vd c lucrezi i vreau s vd al doilea lucru s-mi dovedeti cdac nu vâri mâna în buzunarul invalizilor, ca s te îmbogeti, s tii c peparcursul a 2–3 ani facem un centru la nivel european i mondial. i vreaus spun îi ine cuvântul domnul preedinte. Acum se fac lucrri la centru.Este hotrârea Guvernului unde toi veteranii de rzboi aici se vor trata. A227 Vasile Tarlev, prim-ministrul Republicii Moldova (2001–2008).228 Valerian Cristea, viceprim-ministrul Republicii Moldova (2001–2006).229 Vladimir Voronin, preedintele Republicii Moldova (2001–2009).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......doua tran a venit în ajutorul umanitar din China 600 000$, iari hotrâreapreedintelui i al guvernului c trebuie s vin la noi, ca s o scoatem lanivelul cuvenit. Primim ajutor de la Comisia de ajutoare umanitare, cudomnul Cristea tot ce vedei în saloane noi practic nu am cheltuit, esteajutor umanitar, ne-au permis s deschidem staionarul, ne-au permis sdeschidem policlinica cu 18 specialiti, practic numai pentru medicinpoliclinica staionar a primit 1 300 000 lei anual din rezervele bugetare.Este o bucurie pentru noi toi „afghanezii” i toi veteranii, dar mai esteînc mult de lucru. Bieii tiu. S sperm c vom face fa la lucrurileacestea i le-om alina durerea pe cât e posibil, fiindc muli din ei necesit oreabilitare. Exist sindromul complexului acestuia a participantului larzboiul din Afghanistan, un rzboi psihologic, rmâne i, dup câte noiobservm, acum el se agraveaz. Agravarea const în aceea c de multe orinu au fost înelei i poate c acum nu sunt. În multe localiti bieiisensibili, muli nu pot dormi nici în zilele de azi, visurile îi chinuia, de toatecalvarurile pe care le-au vzut. Muli sunt implicai în diferite organizaii itiu când e nevoie într-un loc îi mai aduc aminte c iaca trebuie s ne maiducem i o s rezolve „afghanezii”, dar acesta iari e o supraîncrcarepsihologic. Ei tiu i câteodat sunt nevoii s mearg pentru c le trebuieun ban, nu sunt toi satisfcui cum sunt aranjai în câmpul de munc. Înprivina reabilitrii psihologice noi avem mari probleme, nu în zadar avemmedic psihoterapeut (participant la rzboiul din Transnistria, colonel) aici.M-am strduit s iau specialiti, am stomatologul, e „afghanez”, am patrumedici generaliti care tot sunt veterani de rzboi. M strdui ca s selectez,ca s iau pe acei care au vzut i tiu ce-i aceasta. Ei deodat au altatitudine fa de categoria aceasta de veterani. Muli spuneau: eu acolo nu teamtrimis! Dar acetia nu le spun niciodat, dac îl întreab st i discut.Sperm c am putea s începem s primim un ajutor oarecare i din parteaGuvernului. În ultimii 12–14 ani, când centrul va fi subsidiat sut la sutîndeplinit bugetul care a fost promis nou. Este o atenie deosebit i dinpartea Ministerului Finanelor la doamna ministru Zinaida Petrovna 230 , cândm duc la ea trece o zi–dou i întrebarea trebuie rezolvat. Rezultate avempozitive referitor la centru. Dac anul trecut, practic la 100 de protezeconfecionate, dac s le lum 16–17 noi, restul reparate, apoi anul acestaconfecionate i reparate avem 1 000. Reparate trebuie s fie la 700–800.Pentru prima dat, pe parcursul la 10–12 ani, noi îndeplinim sut la sutnorma înclmintei ortopedice – 12 000 de perechi se produc, în plus sefectuezi reparaii la cldirea aceasta de 4 800 m², s repari o cldire de 40230 Zinaida Greceanâi, ministrul finanelor al Republicii Moldova (2002–2005).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovm lungime 15 lime cu patru etaje i tot în jurul la un milion sunt unelesuccese, cred c vor fi i mai departe. Principalul se face. Ca veteran iparticipant la rzboi eu tiu prin ce au trecut. Eu tiu, i cu prere de ru, l-am pierdut pe tata, el tot era invalid de rzboi de prima grup. Eu de acumam trecut dou rzboaie – Afghanistanul i Transnistria. Eu foarte binecunosc categoria aceasta de pacieni. Sper c un an i jumate, doi ani ijumate i tot ceva va fi realizat. Mai avem 23 000 de invalizi ortopedici, nupot spune c nu sunt ai notri, mai lum 3 000 invalizi miopatici. E ocategorie care în genere a fost uitat în ara aceasta.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„ÎN TIMPUL ACELA NOI AM ÎNELES C ESTE UNRZBOI PE MULT TIMP”Petric Nicolae – nscut în anul 1944, în comuna Oziornâi, regiuneaOdesa. Studii i activitate profesional: a absolvit coala Medie în anul 1961, coalade tractoriti (1964), Academia militar din Moscova, specializarea Tanchiti (1987),serviciul militar în Extremul Orient. În Afghanistan (11.03.1985 – 24.05.1987) afost colonel, consilier al comandantului de divizii a 9-a i a 14-a de Infanterie în armataafghan, luând parte la 26 de lupte. La data interviului era general de brigad, profesorde tiine militare la catedra militar de la Universitatea Umanitar din Moldova.Prim-vicepreedinte al Ligii Veteranilor Forelor Armate din Moldova. Interviul a fostrealizat în 22 noiembrie 2002. Casetele nr. 36/I-II, 37/I-II.I. X. – O mic prezentare.N. P. – Sunt Nicolae Petric, general de brigad, nscut în 1944, încomuna Oziornâi, regiunea Odesa, sudul Izmailului, sat de batin amarealului Averescu. În 1961 am terminat coala de tractoriti, în 1964 amajuns la coala de tanchiti din oraul Kazani. Am absolvit coala general,…..am ajuns la Academia din Moscova de tanchiti pe care am absolvit-o în1987, dup absolvire, serviciul l-am fcut în… aa-numitul Primorskii krai 231 .În 1985 mi s-a propus s plec în Afghanistan în funcie de comandant dedivizie al armatei afghane. La 11 martie 1985, avionul a aterizat în oraulKabul, unde am fost propus în funcie de comandant al diviziei 9, divizie demunte. Mai la nord de oraul Jallalabad, acolo era Statul-major al diviziei. Înscurt timp, cât am stat acolo, divizia se gsea în mar, se ducea înPakistan… i s-o început lucrul… cu Afghanistanul. În Statul-major amfcut cunotin cu toi ofierii.Dac e s vorbim ceva despre popor, eu a spune un lucru. Dactotui în anii ceia se duceau la lucru cu tancurile cu bombele, dar dac îiajutam mai mult cu tractoare, cu combine, cu mai multe lucruri paniceAfghanistanul trebuia s fie astzi una din rile cele mai dezvoltate dinlume. Erau toate posibilitile pentru supravieuire. E un poporextraordinar. În timpul cela erau cam 85% necrturari, nu tiau s scrie, sciteasc. Un ofier din Statul-major afghan, care a fcut parte din anturajulde sus mi-a povestit câte ceva. În timpul acela, în 1970, a venit la putereregele Zahir-Shah, un nepot a lui Daud (la vârsta de 14 ani a fost numitrege)…, în loc s se ocupe de problemele de stat, el se ocupa cu totul de231 Districtul Primorsk.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovalte probleme. Nu-l interesa pe el statul. Daud era în funcia de primministru.Odat Zahir-Shah (regele tot timpul se ducea, ba în Frana, ba înItalia, numai iarna venea în Afghanistan, unde sta vreo lun-dou) i-a spusregelui: gata, ajunge, ori te ocupi de stat, ori nou nu ne trebuie niciun rege! i ei s-auschimbat cu locurile, lui Zahir-Shah i-a luat 40 de maini IUG, cum ar fiJIP-urile la noi, pline cu cadouri i a plecat în Italia. Tot ofierul cela,Ahmad Moud, îmi povestea cum a venit sta la putere, a început s seocupe de stat, a atras multe investiii din multe ri. De pild, UniuneaSovietic a construit pe timpul acela, în 1985 erau deja peste 2000 demaini, de la uzine mici pân la uzine mari, au fcut cercetarea subsolului iaugsit crbune, aur, în delta râurilor. Foarte mult era cercetat lazuritul. Cuajutorul Uniunii Sovietice s-a construit canalul din Jallalabad. i multe,multe lucruri bune. Au construit drumuri în form de cerc, de la Kushkapân la Kandahar, în jur. Mai construiau drumuri i americanii. Franceziiconstruiau coli, în fiecare kilak era câte o coal corespunztor cerinelorde atunci. Germania Federativ construia staii hidro, în afar de ce aconstruit Uniunea Sovietic. Germania Democratic construia uzine decarne, Cehoslovacia – uzina de ciment.I. X. – Domnule general, aceste investiii erau fcute cuinteres sau fr? Pot fi considerate ca un ajutor neinteresat?N. P. – Cred c aceasta a fost o înelegere pe termen lung, ca statuls se poat afirma. Erau condiii slabe de via. Mgarul era principala forde traciune, se lucra cu sap de lemn sau cu plug de lemn. Piatra distrugeacopacii. Era un nivel foarte sczut de trai. Eu cred aa: pe de o partePakistanul era o ar dezvoltat, India, China. Da, se pare c din parteaUniunii Sovietice era un interes. Se aduceau msline de acolo. Dar se parec erau investiii i de bun voie. Nu am vorbit i nici nu am tiut, fiindcnu am atins tema aceasta. Se simea pe timpurile celea un anumit progres:drumurile au început s le fac. Mergea un lucru intens.I. X. – Aceasta în perioada 85?N. P. – Nu, în 79. Dar din 79 s-a stopat. Erau deja staii carelucrau. Am fost în Herat. Era Uzina de ciment i de carne. A rmas doar slucreze, s fie pus în exploatare. i iat c nu a fost pace pentru aa ceva.Drumurile erau construite, crbuni erau, aur era, se spla cu ciurul. Cretetot ce vrei, sunt i subtropice, acolo e destul de bine. Daud avea s facfoarte multe ca ara s triasc bine. O parte din ofieri au învat înUniunea Sovietic, în India, America. Se fcea foarte mult, dar statul nu eraînc pregtit pentru toate acestea. Exista i diferen social. De la peteri,pân la palate, pe care nici nu le-am vzut în ziua de azi. Partidul lui BabrakKarmal a fost susinut de Partidul Comunist. A fost omorât Daud, în 79.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......La putere a venit aa-numitul Partid al Unitii. Apoi s-a descompus îndou aripi: Haty i Parcea. A lui Taraki a rmas partidul Haty, Parcea era maibogat. Taraki era fecior de cioban, l-a scos situaia la suprafa. Dar BabrakKarmali era din militari. Tata lui a fost comandant de divizie, general dedivizie. La sfârit, când a fost eliberat, trise în Kandahar. Era un om bogat,avea o bun baz material. Babrak Karmal i-a creat echipa sa i atunci s-adezbinat partidul numai din motive politice. Tactica, strategia erau aceleai.Îns cine s fie lider de baz? Mai departe. Amin l-a omorât pe Taraki. L-aînduit cu o pern. Peste trei luni ai notri l-au împucat pe Amin.I. X. – Palatul cum a fost luat, poate v-au povestit colegiidumneavoastr?N. P. – Eu am fcut serviciul militar cu nite biei care eraupregtii în grupe speciale. Acolo erau i grupa Alpha. Da, grupe specialeerau. Dar au fost create batalioane din ofieri de naionalitate din AsiaMijlocie, din uzbeci, tadjici, kirghizi. Acolo sunt foarte muli uzbeci.Ocupau posturi destul de înalte. i cred c au fost batalioane din acesteacare au participat la blocarea i luarea palatului. Aceia spun c ei l-auomorât, acei care nu fceau serviciul în Takent spun c ei l-au omorât. Aliipovestesc în alt fel. Din aceeai coal militar era i comandantul grupeiALPHA.Poporul e foarte lucrtor, foarte buni specialiti. Dac te-au iubit,îndrgit îi va da tot ce are de pe el. Dar dac nu… Se putea cu ei deconlucrat. Copiii foarte frumoi. Pe la 10–15 ani au nite sprâncene lungi,ochi albatri.I. X. – Dar femeile, cum sunt la ei?N. P. – Femeile au soarta foarte grea la ei. Soia este o marf. Soulo cumpr. A cumprat-o i ea devine marfa lui. Cum vrea aa se poart.Vrea s o foloseasc ca soie, ca soie, s-o omoare, o omoar. Nimeni nuare dreptul s se implice în problemele lor. Peste 4–5 ani poate s-icumpere alt femeie. Se cumpr la vârsta de 11–12 ani. La vârsta de 25 –30 ani, pare btrân, chinuit. Brbaii sunt mai pstrai. Se odihnesc, dar ealucreaz. Toat greutatea cade pe capul lor. Sigur, la cei bogai i femeilesunt bogate. Aa c la vârsta de 25–30 ani femeile par foarte chinuite,btrâne. Pe fa sigilate. Fiecare mam are cam 8–10 copii. La 11–14 anidevine femeie. Totodat, mama care a fost o marf pentru brbat e sfântpentru copil.Erau multe cuvinte pe care noi le pronunam i ele corespundeauunor echivalente obscene în limba afghan. Cuvântul kirpici din limba rus– crmid, în limba lor este un cuvânt trivial. Erau multe cuvinte, caretrebuia s le spunem altfel. Îl învam pe ministrul lor, al industriei, câteXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovceva i tot spuneam kirpici, dar el îmi zice s nu mai spun cuvântul acesta.Atunci am aflat i eu ce semnifica! Dar dac tu îi ajui pe ei i te-au îndrgit,o s-i fac tot ce trebuie. Aa c dac noi nu-i încurcam pe afghani în aniiaceia…, dar aa i-am învat cum s se omoare unul pe altul. S fac dinrzboi biseric, s fac business. E cea mai mare greeal pe care am fcut-o.Au fost crescui ofieri în Uniunea Sovietic, în America. i atuncea îibgau nasul. În 1985, fiind în funcia de consilier în divizie, practiccomandam divizia afghan. Atunci era Babrak Karmal, preedintele statului,el spunea: v dau tot ce dorii, dar facei ordine. El a permis s-i învm striasc ca i noi. De toate problemele armatei rspundeam tot noi: câi aufost încorporai, câi au dezertat, pentru construcia casei, pentru cantine,toate problemele care in de un om militar. Ostaii erau buni. Luptau bine.Specialiti buni. Nu trebuia s treac prin coli, se învau din practic, dinfug. Se uita cum merge tancul i peste dou zile ei deja cunoteau cum s-lporneasc. Merge unul la volan, al doilea îl urmrete ce face i pe urm îlschimb, merge mai departe cu maina. Se învau unul de la altul. Eraudestul de buni specialiti. Puteau s i lupte, puteau totul.I. X. – Anul 85 este apogeul rzboiului. Cei mai muli morisunt din perioada aceea. Cum arta Afghanistanul în anul acela?N. P. – Totul era pe picior de rzboi. Americanii îi ajutau pe ei.Uniunea Sovietic aducea tot. America aducea arme M-16 i bani, i toatecelea, antitanc. Anglia tot. China – automate, gloane. Arabia Saudit –îmbrcminte i bani. Egiptul – arme. Nu mai spun de Pakistan. Erau vreo10 ri care luptau împotriva Uniunii Sovietice… De fapt noi tot timpulbiruiam orice lupt, în munii ceia nu aveam nicio baz. Noi ne duceam i eiveneau. Se întorceau dumanii. Aa spun despre ofieri, despre ostaiiarmatei afghane, ei puteau s îndeplineasc foarte multe. În timpul acela noiam îneles c este un rzboi pe mult timp. S-a îneles c rzboiul acesta allor nu are capt. Dei ne puneam orice scop nu a fost niciodat ca noi s nubiruim. Din partea inamicului. În timpul acela dumanii îi schimbasetactica de lupt. Principalul era ca noi s tim tot timpul c în jurul nostrusunt dumani. Era mult dezinformare. Adic e vorba de rzboi psihologic. Sefceau în Pakistan multe grupri, securitate. Se ddeau informaii. Eraugrupe din 10–12 persoane, primeau sarcin s mai arunce câte o min–dou. Odat dumanii au atacat ziua. Au atacat poziiile, în principiu aupierdut. Trebuia s lupte s vad. Au atacat poziiile. Au furat nite evi.Dar aa dumanii tot timpul se ascundeau. Ei tiau c noi suntem maiputernici. Erau grupe de câte 10 oameni. Ei tot timpul umblau în raionulcela. O grup aici, o grup acolo, 5–6 grupe. Vroiau s demonstreze tottimpul c ei sunt, c ei exist. Asta era principala lor tactic. Trebuie sXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......împute, s distrug ceva. La 7 se lumina de acum afar. La 17 aprilie în 85ne-au atacat ziua. Dar aa împucau în partea noastr. S vin deschis înunitate, nu veneau. i asta tot te obosete. i mai este un lucru foarteinteresant. Luam poziii i nu se da voie, practic nu era aa ceva. Erau i eiobosii de rzboiul acesta. i la ei este interesant, un aa lucru. Odatluptam sub oraul Jallalabad i am luat în prizonierat un grup de 7 persoane.I-am arestat acolo, i-am dus, am vorbit, am cercetat. A doua zi îl vd pecomandantul grupei acelea cu arma în mân. Întreb pe cei din paza afghande ce acesta-i cu arma, la care mi s-a rspuns c el este un om bun, dar agreit. Erau multe lucruri pozitive. Era un trib mamunda, un grup aa foarteru. Îmi aduc aminte c atunci în mai 85, brigada 66 din Jallalabad s-a duspur i simplu… i copii în vârst de 18 ani, un singur uzbec era acolo. Adoua oar când a venit un gruzin de-a lor a fost în lupt 500 de afghani caretriau pe teritoriul Pakistanului i au venit în Afghanistan. Un general dearmat s-a îneles c el le v-a face timp de o lun de zile o pregtire militarîn Jallalabad i pe urm o s îi înarmm i o s-i trecem pe partea cealalt iei o s se duc pe pmânturile lor. La 13 ianuarie 1986, pân în luna martienoi am pregtit operaia ceea. Atunci am vzut aa o cruzime. Acolo eramac. Cretea mac pentru narcotice. i tocmai macul acela, era luna ianuarie,când se aduna prima road. Din tulpin se extrgea substana. Era ofrumusee nemaipomenit. Nite culori fcea macul acela. Au fost luai înprizonierat vreo 7 ostai i ofieri din batalionul de cercetare al vecinilor, eradivizia 11. I-au pus pe toi pe pat i pe toi i-au împucat în ochiul stâng.Nu am luat nimic atunci. Pe urm, din divizia mea pe un soldat de latransmisiuni i pe doi geniti i-au prins, le-au tiat capul i i-au prins de pr.De aici cruzimea aceasta a lor. Dup dou-trei zile de lupt am îneles cnu-i ieire, am încercat altfel. Ne întâlneam cu btrânii, care la ei erau lideri.i dac spuneam c dorim s trim în pace, c nu avem nevoie de viaa lorcare aparinea lui Allah, dar le ceream ca i pe noi s nu ne persecute. Dacînclcau tratativele, apreau neînelegeri, tot ce vedeam împucam. Aveamtancuri, avioane, de toate. Dar preferam s trim în pace. Pe urm am gsitlimb comun cu ei. Din Jallalabad i pân la Stroibad (cca 105 km)mergeam cu maini, fr paz. Ei pzeau drumul acesta – prima noastrcerin, ce am dorit s facem. Astfel era cu mult mai efectiv decât s neîmpucm unul pe altul. Mult negativ era prin dezertri. Dezertau ostai,altfel nici nu putea fi. Din ce cauz? Fiindc recrutarea era foarteinteresant. Cei mai buni tineri, cei mai detepi, toi mergeau în aparatuladministrativ sau în unitile de securitate i în trupele operative ale poliiei.Toi membrii de partid îi fceau unitile lor. Noi de unde s lum oameni?S-au coborât din muni, dup sare cu mgarul împreun i noi am legatXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovmgarul de par, pe el l-am încorporat în armat. I-am dat arm i la lupt.De ce? Aa era situaia, n-ai ce spune. De aceea muli dezertau…I. X. – S v referii i la dezertorii din cadrul armateisovietice?N. P. – Dezertor în armata sovietic nu putea fi cineva. Atâtaarmament, aviaie tot, unde putea s calce piciorul ostaului sovietic acolotot se spla cu foc. Adic nu putea s fie lsat problema nerezolvat.Nimereau numai din cauz c erau numai nite biei tineri, care nu aveaupractic. Au fost i cazuri de dezertare.I. X. – Din cauza dedovcinei?N. P. – Da, dedovcina… Un caz. În 86 luptam în oraul Jallalabad.Un osta a aruncat grenada în companie. A rnit grav vreo 16 oameni. Eucred c dezertori erau din cauz c nu îndeplineau cerinele. Se duceau ladukani, acolo i-i prindeau. Pe urm treceau de partea ceea. Psihic nurezista.I. X. – Cum considerai, de unde începe dedovcina?N. P. – Noiunea de starik. Are multe rezonane i cu penitenciarele.Problema a constat în faptul c în anii 1980 se punea problema uneipregtiri solide. Atunci Uniunea Sovietic era ara de care se temea toatlumea. Trebuiau oameni, trebuiau ostai. Dar de unde? Au început s-i ia ipe cei de la pucrii…, iar ei au venit cu jargoanele lor.I. X. – Aceasta a fost în anii 1980?N. P. – Aceasta foarte mult s-a simit în anii 1980.I. X. – Tata a fcut armata în anii 60 – 70 i vorbea tot dededovcin.N. P. – Dedovcina înainte era aa, deduka. Acesta care a fcut trei anide zile. Un om foarte educat, e un bun specialist. i el ca osta era privitîntr-o lumin pozitiv… Erau ca nite mentori pentru cei mai tineri. Ddeasfaturi. Nu era îns sistema ceea c eu sunt starik i gata… dar din contra,îndeplinea diferite exerciii, adic era într-adevr un soldat cu experien.Dar nu era în sensul acela c-i btrânul i ad-mi aceea, d-mi aceea. Înunitile acestea de stroibat 232 , îi luau mai mult pe cei de la stroibat.Fenomenul a fost rspândit la începutul anilor 70 i a început cu timpul sse transforme ca un fel de… mai mari. Dar s ne întoarcem la Afghanistan.Lupte mari, crâncene .a.m.d. erau puine. Au fost câteva. Pot s le numrpe degete.I. X. – V rog, spunei-le?232 Uniti militare de construcie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......N. P. – Una a fost când i-au dus pe acetia de la 13 ianuarie pân la8 martie în 1986. Când îi petreceam pe putunii ceia din Jallalabad înPakistan. Fiindc se aprau puternic de dumani. Era unul din comanda dedivize a lor i el îmi spunea: Domnule colonel, nu putem distruge câmpul de mac!Aceasta-i toat bogia lor. Mai mult nu au nimic. Ei vând narcotice i cubanii adunai îi întreine familia un an de zile. Dar eu înelegeam, dac nu-slegile mele, de ce eu s m apuc s cosesc? Voi avei ministrul vostru, faceice vrei. Paštunii au ajuns în Pakistan i imediat s-au întors împotrivanoastr. Asta a fost prima lupt crâncen. A doua a fost când eram înHerat. Am primit comand s ducem produse pentru locuitori, pentrujumtate de an. Tot ce era necesar: grâu, zahr, ceai, gaz .a. În loc s neducem 60 km, ne-am dus 70 km împrejur. Este un bazin de crbuni, acoloeste un drum îngust. Acolo au prins coloana i au distrus-o. Unde-i oraulKushka. Ne-am dus 12 km împrejur i ei au pierdut. Ei au fcut un fel deîncercuire, de 20 km, acolo era, aa între muni, un singur drum i 20 kmdintr-o parte i din alta i împucau tot timpul de la deprtare. Au fost 5acolo omorâi, dezarmai. S-a fcut panic. Au fost date nite tancuri dinbrigada 4. Erau vreo 4 tancuri i vreo 6 BMP. i comandantul brigzii aînceput s spun c îmi va da ordinul ministrului. Erau nite muni foarteînali. Acolo trebuiau s fie cel puin vreo 100 de dumani. Am fost nevoiis oprim coloana. În timpul acesta am auzit c acolo era zon de frontier,au venit un grup de avioane... seara radioul din Iran transmitea cmujahedinii au distrus divizia 17 i nu a rmas nimeni. Dar noi eram acolo osut, câiva omorâi i vreo 100 în spital. Iaca atunci cei 25 km i-am trecutfoarte greu. A fost grea lupta ceea. Pe urm a mai fost un caz. La 85 km dela Herat era o grup din Iran. Înlimile de acolo nu erau din piatr, ci dinpmânt foarte dur. Dar era i o înlime cu piatr, i peteri unde se aduceaacolo armament. Fiecare grup tia unde-i arma ei. În dou zile am ajunsacolo, ba chiar într-o zi. Dar în timpul acela a început s bat vântul acelaAfghane. Vântul acela e praf, e un praf foarte-foarte mrunt... ca s putemmerge, nu se vedea nimic nicio sut de metri unul de altul. Ca s putemajunge a trebuit s ocolim foarte mult. Am ajuns normal. Dumanii auhotrât s ne atace noaptea. Eu atunci parc simeam c va fi ceva neplcut.i stteam la regimentul de artilerie singur, într-o parte. Erau i câtevatancuri pentru aprare. Cât era acolo, dou sute de metri i cineva putea satace. Aa a i fost. O grup de 30 de mujahedini, din partea Iranului, auatacat. Au luat foarte mult fier, cartue, automate… Era un ziarist Levinskicare dorea s vad totul din nou, s chinui soldaii, s mute armamentul, sfac un spectacol, spunea minciuni. El era la 125 km de Herat, au fost acolo2 case distruse i câteva tancuri i demonstra luptele, era un mincinos. PesteXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovdou zile a venit s punem tot la loc ca s filmeze. Da mai du-te..., îitrebuie du-te i-i aranjeaz. În timpul acela i-am trecut peste râu, peteritoriul Iranului, de acolo nu aveam voie s-i atacm, era teritoriulIranului… A doua zi s-au ascuns în pmânt, nu se mai vedea nimic dincealmaua ceea… Am vzut cu ochii mei cum dumanii au dezbtut un avion.Acolo era un post de grniceri. Era o main mic TAYOTA, s-a oprit subun copac i s-a uitat cum ruleaz avioanele noastre. Când m uit ridic dincaroserie dou puti i… nu erau niciun fel de fore antiaeriene a nimerit înarip i s-a aprins avionul. Pe urm l-au stins. Dar aceea au pus arma înmain i s-au dus. Au aprut de data aceea 39 de ostai. Cel care umblaprin munte, fr ap, fr mâncare. Era un biat Saa Orlov, a fost aruncatînainte de dou zile de operaie în muni. Dar altul era pe jos. Acela a trimiso grup de 31 de ostai, între timp i-a pierdut cunotinele i a nimerit înprizonierat. I s-a comunicat lui Saa c prietenul lui a nimerit în prizonierat,dup un pahar de ap. Au fost multe… am participat la 26 de lupte, dintrecare 21 de lupte le-am dus singur, 5 împreun cu Armata 40 sau comandalui Orlov, sau Malov, care-i în Duma ruseasc. Lupte au fost 26 în 365 dezile în muni. Nu am pierdut niciun ofier i niciun osta din armata noastrsovietic, am avut numai rnii. Bieii au fost rnii pe câmpurile de lupt.40 au fost de dou ori rnii. Un episod foarte interesant. Într-o mainblindat sunt trei scaune, pe care încap 24 oameni, i o singur împucturi doar un singur glon nimerete într-un ofier rus, în mâna lui dreapt, mise pare. i i-a frâmat oasele, achii.I. X. – Domnule general, se vorbete despre folosirea armelorneconvenionale în Afghanistan?N. P. – Cât am fost acolo nu a fost aa ceva.I. X. – Chiar i Saharov amintete de aa ceva.N. P. – Poate, cine tie ce arme s-au folosit. Dar cât am fost eu, înmai multe regiuni, niciodat nu am auzit de aa ceva, în orice caz înperioada ceea. Pentru cineva Afghanistanul a fost o cinste, dar pentrucineva o plimbare. La ei în magazin se vindeau lucruri preioase, la preurisovietice. Acolo când arma împuc este parc o stim, când arma nuîmpuc deja se spune c-i slab. tiu un caz unic când a fost omorât unprizonier. Într-un batalion din brigada 15, cu destinaie special. GrigoreIvanovici Bâkov, a fost interesant, toi se ddeau jos din muni, nu tiu cesrbtoare era. Bogaii taie ce au, sracii se duc i mnânc. Atunci am luatîn prizonierat o grup de 16 oameni din dou sate. Din ei era copilul unuicomandant i înc unul.I. X. – Muli veterani afirm c armata afghan era la, ceprere avei despre acest subiect?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......N. P. – Acum îi spun un lucru. Armata afghan nu era la, armataera obosit i nu vroia s lupte. Acolo se îneleg unul pe altul. Iar cândtrebuia ei luptau singuri. Armata afghan era bine pregtit i erau oamenifoarte rezisteni. Ei sunt pregtii s reziste i mergeau. i eu tot timpulluptam singur. Puteam participa împreun, orice sarcin le puneam, aceeaîndeplineau. Armata afghan nu era indiferent de bombardarea unui sat, aunei case. Este de îneles. Am distrus singur un kilak care era verde, el nuera pe hart, i era acolo un sat mare pe care tot timpul îl bombardam. Afost cândva acolo un sat frumos. În timpul cât a mers rzboiul s-a construitla vreo 2 km în alt parte. De pild, eu am hotrât s construiesc nite casede locuit. La ei nu trebuie s se vad unul pe altul, sunt nite cerine.Fiecare, unul cu altul se îngrdete, un metru i ceva, s nu le vad femeile.S nu vad copilul, s nu vad nimic. S nu vad bogia care o are. Suntlocuri unde i pmânturile erau înconjurate. Vie, livad, ceva era îngrdit cas nu vad nimeni ce-i acolo. Aa-i obiceiul…, ele (femeile – n.n.) nu aveaudreptul s ias din ograd. Ne-am pus acolo în gând s construim 40 decase. Am fost la comandantul diviziei s lum 100 de ostai i fiecare s facpe zi 1 000 de chirpici, pentru o cas. Dar la ei mai greu cu apa, luaipmântul acela… într-o sptmân casele sunt gata. La ei acoperiul sefcea din lut. Era un bietan care s-a ascuns în verdea. În Afghanistan estepmânt unde se poate semna ceva. Erau unele zone unde adunau treiroade pe an. De la o arie se hrnea familia de 10–15 copii. Semnau ridichi,roii, orez. În ianuarie–februarie strângeau orezul. Acolo au tras în mine cugrenade. Am chemat artileria i batalionul de tancuri. Bineîneles c m-amenervat… Îs lupttori buni. Îs oameni cumsecade. Dar trebuia de înelessituaia. La ei în cei doi ani de zile am dus-o foarte bine. S-i spun un aaepisod. Când am venit în Afghanistan, dup o lun de zile… Dup 5 lunide zile, dup ce am venit, mainile veneau de la Jallalabad, veneau fr paz,fr nimic. Le-am spus, ori trim cumsecade, ori vei avea probleme.Aveam tancuri, artilerie… Am spus dac ceva pare suspect: foc! Când neîntorceam dintr-o misiune dou tancuri stteau într-o parte, dar dumaniiîmpucau. Am cptat pân la urm stima lor, nu mai era nicio problem.Afghanii foarte mult îi stimau pe ostaii sovietici, se închinau. Armata 40era constituit din biei tineri, de 18–20 ani. Dar la mujahedini 30–40 de ani.Acolo au luat automatul i lupt pân la 40 de ani. Aveau barb pân labrâu i avea doar 18 ani. Doar prin 86 au început s le dea paapoarte. Daraa nu aveau nimic. Nu este corect, cum spun alii, c afghanii se numeauzeleonâie. Nu, zeleonâie avea alte gânduri. Hamrat, generalul diviziei 9, unbatalion de cercetare se dislocase într-o livad. Acolo creteau citrice, totanul împrejur sunt fructe i ei aproape nu strângeau. Trebuia s înelegiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovomul i atunci îi dai seama de ce el nu omoar tot ce-i viu pe pmânt. El segândea la ziua de mâine. Dar Armata 40 se gândea la aceea când va firetragerea. În Panjshir..., în trectoarea ceea, noi tot timpul trebuia spierdem. Ne-am pregtit cum se cade. Dup ce facem un frigrui, jucmcri, ca ei s vad c noi suntem mai puternici decât ei. Pân când soldaiis-au ridicat, încolo, încoace… Treceam în Pakistan, trebuia s treac pesterâul Kuinar. O grup din Pakistan îi acoperea trecerea. Erau muni. Dar înmuni, în general este foarte complicat s împuti. Te uii parc-i aici, darpân acolo sunt câteva zeci de kilometri. Eu îi spun comandantuluibatalionului: Îl vezi unde se afl? Îl dai jos? Îl dau. La al treilea proiectil animerit exact acolo unde erau aceia. Adic asta despre ce vorbete. Omulacesta, fr carte, fr nimic, a reuit i a dat jos, i multe altele. Toporul erafolosit ca arm de aprare.I. X. – Existau relaii social-economice dintre armata aliat icomandanii de câmp? Cum era, spre exemplu, cu Ahmad ShahMassoud?N. P. – Ahmad Shah Massoud era un om foarte detept. Un biatpe care l-a druit Dumnezeu cu minte. A fost un comandant foarte bun. Eltria în Panjshir. Panjshir înseamn 5 lei. Acolo era bogie mare, lazurit, opiatr preioas. Erau multe ieiri spre Pakistan Acolo prelucrau piatra ceeape urm o vindeau. În 85, mi se pare, în 84 el a trecut de partea statului.La intrarea în Panjshir era un sat i a spus c va face coli, via panic, maimult rzboi nu o s fie. Îns el a minit. Acolo erau nite muni din granit.În munii ceia chiar îi ineam. Problema consta în aceea c la ei era foartebine pus la punct informaia. Dac venea comandantul diviziei i spuneac trebuie s facem aa, de acum tot se tia. Ei singuri fceau harta, singuripregteau i apoi spuneau c ei produc pe 10 zile. Aveam informaii, neducem încolo sau încolo. Acolo m duceam, chiar lâng mine. Dac fceamcurarea pe timp de 10 zile, atunci era succes, atunci tot timpul era succes,dar aa nu. A pus foarte bine pe picioare eful Serviciului de cercetare dinAfghanistan, care era agentul lui. Toate planurile de lupt erau verificate deel i toate copiile le avea. Când s-a dus în satul acela Baraty, unde eraintrarea în Panjshir, acolo erau trei uniti, s-a dus la eful Statului-major dinKabul. S-a dus acolo cu o grup de ofieri, zicea ceva neclar. Când a ajunsacolo a fost împucat, a fost o trdare. Imediat l-au omorât au fost ridicatenite uniti i bgate acolo i au luat prizonieri dumani, cu hri. Când auieit… din contra, aceia ddeau bani, ddeau bani mari, ddeau cât trebuiabani, ca s distrug Uniunea Sovietic. Aa c, dup câte tiu eu, bir nupltea, dar lupta poporul. De pild, m duc pe câmpul de lupt undeva iam fcut stricciuni. Se pltea recompens la roada stricat. Pur i simpluXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......rzboiul civil este rzboiul fr frontiere i informaia foarte greu seascunde, se ine.I. X. – Ce metode de contrapropagand foloseau dumanii?N. P. – Dumanii? Noi eram în Kuinar. Era o provincie înapoiat.Cu lumina era foarte greu. Radio, nu, televiziune, nu. Ce fel de informaiepoate fi? Ce fel de contrapropagand? Ca s fie activ ceva. Pur i simpludezertau, fugeau pentru c el are acas copii. L-au prins pe drum, ducânduseacas i l-au luat în armat. De fric, de team, o lun, dou st cuminte.Dar apoi, cu automatul în mân i cu prietenii au fugit acas. Fiindc aa eranivelul acela a lor deodat, pân a venit acolo comandantul diviziei Hayzrat,demonstrau o instruire cum trebuie de luptat în munte. Iaca companie…pluton acolo, unul acolo, toat compania fugea. Îi imaginezi, au urcat pemunte i au fugit! El a zis gata, dai-v înapoi, dar care înapoi? A fugit toatcompania! Ei erau de pe loc i îi vindeau viaa lor.La 30 aprilie 1986 am plecat în Herat, m-au trecut la alt divizie.Era un depozit de obuze, dar în baie era depozitul pentru arme... A fostunul din divizie, Aladin, familia, a fost unul din cei care (el era comandantde batalion de tancuri divizia 8) era cel mai activ om… Raifi era efulStatului-major al brigzii de tancuri 15. Erau doi tanchiti i Fatah eracomandantul echipajului de avion. Paza lui Daud l-a împucat. Un cpitan(pe atunci când eram eu el a devenit general), era eful direciei operative, iel povestea cum a fost omorât Daud. Cpitanul acesta i-a pus în joc viaasa. Era un om detept. Povestea cum s-a dezamgit de toate ideile care aufost. Ideile erau foarte bune. Nu trebuia distruse acelea, trebuia s fie un felde divizie aa, pur i simplu, mai democratic. Oamenii nu înelegeau,doreau mai repede. tia ceva, s citeasc.I. X. – Au existat elemente de opoziie din partea armateisovietice în acest rzboi?N. P. – Acei care s-au dus de partea ceea, aceea au protestat. Aufost foarte multe rapoarte din partea unor generali care încercau s-lconving pe Brejnev de ineficiena rzboiului, a fost aa ceva. Era obiectiv.La ei viaa omului, cât e viu e privit sub forma: Allah a dat, Allah a luat.Adic nu-i aa de scump viaa omului. Dac din 16 copii vor rmânea 10,nu-i nimic stranic. Se tia bine despre brbia lor. Au încercat s-lconving pe Brejnev, pe echipa aceea a lui. Dar n-a ieit nimic. Al doilea.Eu a spune despre Gromov. Se eschiva de la lupte. Tot e un fel de protest.Rinikov susinea c armata în fiecare zi trebuie s fie pe câmpul de lupte.Zaiev, mareal, de ce merge rzboiul i nu-i rzboi? Dar acesta mai mult îiinea pe biei în punctele de dislocaie, ca puin s ias pe câmpul de lupt.Se dorea ca s scoat bieii din garnizoan. Dorea doar s se susin armataXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovaceea, s ajute afghanii. Eu singur eram de partea aceasta, a fost într-ovreme aa. Se tindea s se pstreze viaa bieilor. Gromov, cât a fost doiani de zile, a tins spre aceast direcie. Din partea aceasta era mai obiectiv.Când a venit Gorbacev la putere, Babrak Karmal era un alcoolic i uncurvar. Rzboiul civil e foarte complicat. A luat o serie de msuri, a scos deacolo armata. Dac se asculta, nu se fcea aa prostie. Babrak Karmal, întradevraa a zis, poftim facei tot ce dorii. Luptai. Dar eu m ocup deproblemele mele. Comandantul corpusului din Kandahar al armatei afghanemergea liber, dar în Statul-major al lui era tot timpul împucat. Era olegtur. Erau cazuri când îi nimiceau fizic pe ai notri. În divizia ceea undeam fost eu a fost un complot. S-a ridicat un grup de ofieri, era un cpitan,comandantul. A tras asupra Statului-major i a preluat puterea. Peste 9 lunide zile i-au luat-o înapoi. S-a fcut comandantul trupelor de adversari înzona ceea. Afghanistan, dragul meu, este o pild contemporan cum trebuiede hotrât problemele.I. X. – Facei paralel cu America?N. P. – Americanii? Americanii se vor bloca acolo. Vor intra înnoroi. La noi era clar. Acolo, desigur, cele mai mari probleme le fceaAmerica. Cine i-a format pe teroriti i acum ei lupt cu acei pe care i-aucrescut. Ei tiu unde calc foarte bine, de aceea ei se vor îngloda foartebine. Va trece un an, va trece doi. Dac e s fie stabilit puterea ceea, cum afost din 17 pân în 24, când o parte din forele celea triau în Afghanistan,din uzbeci, o parte din oastea ceea care era prin Kirghizia, prin Uzbekistanau trecut de partea ceea. Lenin atunci cu aa o greutate, cu aa srcie, cupregtire, fiecare sat se ridica avea paz toat noaptea..., dar nu erauproblemele celea. Când nu este concretizarea i când din rzboi se facebusiness. Se duc o groaz de bani, se duce îmbrcminte, pâine, trebuie dehrnit. Aceleai aciuni le fac i americanii acolo. Rzboiul acesta devine caun fel de marf, altfel de via, aceasta-i cea mai mare boal. De aceea aa icu americanii va fi. Pe un timp oarecare ei vor da acolo, dar ei vor lua, vorlua. tiu totul despre asta. Pe urm se va schimba cellalt al lor. De-aDomnul s-l prind i pe acelai Ben Laden, dar aceasta-i mult. E multpierdere. Prima dat americanii s-au înglodat în Vietnam pe 20 de ani, li s-aartat c nu se poate pe om de biruit. El trebuie de nimicit. Trebuie pefiecare s-l ei i s-l nimiceti. Dup aceea noi am fcut prostia ceea.Americanii niciodat nu au încetat. Ei tot timpul lupt cu cineva.I. X. – Relaiile dintre ofier i soldat cum decurgeau?N. P. – La afghani?I. X. – Da.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......N. P. – Foarte rele. E o distan foarte mare dintre osta i ofier.Deodat ofierul devine domn, gata e ef, safep, i gata. Eu am s-i spun unlucru. Nu ajungeau ofieri, mai ales pregtii .a.m.d. Acum e bun. Acesta-iofierul meu de lupt, dar el nu tie nimic. Apoi am început s facem,aceasta era ideea mea pe trei luni de zile, am fcut un program i-i învamacolo s citeasc, ce-i aceea tactic. Vrea s fie ofier. Doi prieteni. Ce erapentru ei ofier. Mâncare. Te duci la buctrie, îi speli cizmele. Nu amobservat c se bate soldatul la ei. La ei sunt multe lucruri… Mujelojstvo 233 . Laei se accept s triasc i cu mgarul. Poate s triasc soldat–soldat.Aceasta-i inclus în viaa lor. Aa ca atitudine ca s spui c îi bate jocdedovcina, cum avem noi, nu. Nu este aa, dar ceva este. Deodat ofieruldevine gospodin, el gata e ef. Avea dreptul s dea orice comand i aveadreptul s uite de aceasta. Asta trecea momentan. Când din doi ostai unuldevenea peste o lun comandant, gata. Dac mergeau împreun, îi duceageanta, îi cura înclmintea, deja era stpân. Noi le fceam observaii. Dece curei aceea, de ce aceea. Dar nu o cur, pur i simplu asta e a mea. Aa-i viaa, n-ai ce face? Ne întâlneam cu primul secretar Muhad, un om detept,comandantul diviziei, uzbec vorbeau toi în limba rus foarte bine. Veneaula toate mesele. Cu mine a fost i soia în Afghanistan. Noi fceam toateaceste festiviti, ziua de 8 martie, ziua naterii, srbtorile de octombrie.Dup fiecare lupt era un fel de chef. Soiile pregteau ceva gustos. i ei tottimpul participau. Noi ne duceam la ei acas, niciodat nu o vedeam pesoie. Niciodat nu o chema la mas. Pe urm, pe acel care în grupa de pazl-am trimis la Moscova la studii, când de acum eu am terminat serviciul înAfghanistan, dar el a învat trei luni de zile, un an de zile a învat rusa iapoi discipline militare. Când s-a întors din Afghanistan ne-am întâlnit cuel. În 88, în luna lui ianuarie, am fost la restaurant, am stat, ne-am adusaminte. Am fost cu soia. Pe urm ne-am dus la el acas. Eu îi zic: tu eti înUniunea Sovietic? Dar el zice c mai are mult pân se va obinui. La ei efoarte greu s treci de tradiia aceasta. Aa. Dac-i ofier, gata, el eGospodin. i nu poi interveni, aa-i legea. Dac era un btrân i se ofereacea mai bun mâncare, locul cel mai bun. Temperatura ajungea în orele devârf pân la 55 grade, când vedeau acolo o bltoac ceva, se ducea înbltoaca ceea. Din pelin ei fceau nite pturi i o puneau în fereastr, erapus iarba aa cum era. O udau cu ap i se fcea în camer 18–20 grade.I. X. – Cu ce ai fost servit la mas când ai fost chemat departea afghan?233 Homosexualitate.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovN. P. – La ei e pilaf, dimineaa, seara. Carne proaspt. Acolo nu auunde s o in. N-au frigider, nimic. La noi era aa o buctrie pentru 30 depersoane. Era buctrie mobil. i mai erau vreo 10–15 ofieri, mai mult nuluam cu mine. În buctria cea se ajungea s faci felul întâi, felul doi i-ipofteam i pe-a lor. Veneau cu lipii i cu ceai, dimineaa poate o conservde cartofi, la amiaz pilaf câte un pic i seara cât poate s mnânce. Fiecarecomandant avea bani în buzunar i cumpra alimente pentru osta. Am fostmartor când au cumprat o vac i cum au sacrificat-o. Au tiat-o înmijlocul drumului i d-i btaie. În apa aceea, unul îi spal picioarele, altulîi spal altceva, al treilea lua ap pentru ceai.I. X. – De aceea i erau rspândite boli?N. P. – Acolo era malarie, hepatit, când îi curge nasul. Eu de opild nu am fost bolnav de nimic, dar soia a fost bolnav de malarie. Acoloaerul e umed, favorabil microbilor. Temperatura înalt, foarte multe vite.Nu-i curenia ceea, nu-i lumin, nu-i nimic acolo. O sumedenie de copii.Medicin nu-i. Dar el se spal, se mai cur? Acolo ani trebuie de curit,nu aa. Iaca comandantul de divizie Hazyrab s-a îmbolnvit. Dar soia lui emedic. Ea zice c aceasta-i malarie. L-au trimis la spital. i de acolo urgentl-au dus în Moscova. Dac nu pleca el deceda. A doua sau a treia oar erabolnav de malarie. i hepatit, tot ce vrei. Comandant de divizie, general, einteligent i se spal, eu spun c tot din aer se ia. De aceea erau tuni lazero.I. X. – Se cunoate c erau rspândite narcoticele în cadrularmatei, cum priveau ofierii problema respectiv?N. P. – În armata lor era rspândit dosvai, un fel de drog. Fiecareaskar avea iarba aceea. O foloseau i se simeau bine, adic un drog în dozmic. Ceea ce luau de la mac taie cu un cuit în jur scurgându-se laptele.Adunau laptele, pe urm, dac nu se cocea aceasta, strângeau praful acela dedou ori. Ei povesteau, îmi artau acolo, cum se producea. Într-o familie deaceasta înstrit era plin cu mac. Cel mai puternic drog este extras dintulpin.I. X. – Despre femeile de consum ce ne putei spune?N. P. – Am vzut numai odat. Cum s-i spun ie, ei le furau. Darla ei femeia e marf. Dac soia ta, s zicem, cu cineva… tu o omori pe loc.Se rezolva pe loc. În al doilea rând, ele nu aveau voie s ias din ogradaceea a lor. Erau 2–3–4, una principal, ea comand, dirijeaz. Aici problemae hotrât. Îns erau femei care nemritate, necstorite. A cerut tata mulibani pentru ele. i în al doilea rând, era rzboi. În timpul rzboiului aurmas desigur multe vduve. Erau femei necstorite. A cerut tata mulibani pentru ele i nu s-au putut mrita. i în al doilea rând, era o ar înXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......conflict militar. În timpul rzboiului au rmas, desigur, multe vduve. Însla ei iari nu rmân vduve; pentru c ele trec de la un brbat la altul, de laun frate la altul. Atât copiii, cât i soia trec la alt brbat. Pot trece i laveriori. Aa-i gândit la ei mecanismul, ca s nu rmân copiii pe drumuri.Odat am întâlnit dou femei în raionul Jallalabad care nu erau cstorite itare vroiau s se cstoreasc. Nimeni nu avea dreptul s doarm cu eapân nu va fi cstorit. Mai bine s triasc cu mgarul decât s-i vândtrupul, pe urm poate i s se spânzure c ea n-a avut .a.m.d. Când eram înHerat îns dou femei umblau dup ostai. Dar înainte de aceasta a fostdou sate, unul de la altul au furat. i acum cine o crete? Au furat înapoinu numai soiile, dar i vacile. Dar dou femei umblau acolo. Dar eu întrebpe un afghan, ce caut ele acolo? Ce caut ca cineva s le… au fostîntrebate l-a care s-a rspuns c ele au fost violate. De cine ai fost violate?Nu… cineva. Dar cine? Acolo ele… În Kabul, mi se pare, c se spunea cera ceva. Dar cel mai mare curvrism era între ai notri, a noastre se…acolo, pentru bani, pentru cekuri. Acelea care fceau serviciul acolo... i cuafghanii, cu dukanii ceea… se ddea câte ceva… Înelegi sistema aceasta nuida voie, se tem.I. X. – Erau prostituate i de peste hotare, din China, deexemplu?N. P. – Din Frana. Din Frana eu tiu c erau. Dar la ei, ladumani, nu se poate s se vad brbat pe brbat dezbrcat. Asta eu tiu.Tot acelai Bâkov a prins 2 mujahedini goi cu o muiere din Frana. i când avrut s raporteze aa i aa… aceia implorau ca s nu fie inclui în raport cau fost vzui goi.I. X. – O întrebare, care trebuia s o pun ceva mai sus, cumconsiderai, care au fost cauzele rzboiului?N. P. – A fost o eroare politic. A fost la noi un rzboi în Moldova.Cui îi trebuie rzboiul acela? Oare nu se înelegeau atunci? Puterea, tottimpul duce la ceva. Iaca îi spuneam. A venit la putere Taraki, o grup deofieri care a învat peste hotare. El a vrut s ia puterea. Dar puterea cinei-o d aa? Trebuie s o câtigi! S-a bazat pe Uniunea Sovietic. Brejnev,care era plin de droguri, Andropov, Yustinov au fost persoanele care auluat decizia final. A fost numai o ambiie, nepregtirea lor, aa. Înc unordin, înc o medalie. N-a fost baza ceea, temelia. De fapt, temelia de acumera. Când a fost omorât Daud nu era înc baza, nu era temelia. Amin, careera prim-ministru, când a venit la conducerea statului s-a început anarhia înstat. S-a început o confruntare foarte puternic. Amin a cerut s introduc.Pe timpul lui Taraki noi aveam acolo consilieri cu afghanii. Amin singur aXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcerut s fie acolo inclui. Dac se mai atepta un an-doi avea s fie normal.Orice rzboi creeaz un fel de dezastru, o schimbare la nivel politic.I. X. – Dac se folosea o alt tactic militar în Afghanistan,Uniunea Sovietic putea câtiga acest rzboi?N. P. – Ce fel de tactic militar? Rzboiul, ca atare, a fost câtigat.Nu pierdeau ai notri unitile, îns ce de câtigat? De cucerit statul acesta?Ce scop era acolo? S fac republic? Sau ce scop era acolo? S acordeajutor internaional. Dar în ce consta ajutorul internaional? Despre ce estevorba? Mi se pare c din start acolo n-a fost nimic. Un pic s-i pun peurechi i s pornim o nou via. Dar eu spun un lucru. Omul care-iiubete pmântul, statul, pe el nu-l poi învinge, pe el poi doar s-lnimiceti. Aceasta este baza principal. i cred c aa cum a fost introdusnechibzuit aa a i fost mai departe. Eu nu tiu ce planuri erau la început.Primii ani, primele zile cât am fost acolo nu erau pierderi. Când au fostintroduse unitile. S-a început în 82, în 84 – 85, 86 nite lupte crâncene.Dar când s-au dus pân în 82 nu erau aa de mari luptele. Ei îndeplineauîntr-adevr acolo ceva. Cu timpul au început s-i atrag pe rui în luptepân când s-a început. Dar pe cine s-i înving? Putea fi ters Kabulul acelade pe faa pmântului? Asta nu era problema. Era cu ce, i se putea cu ceva.Dar se punea problema, cum mai departe? Ce s faci cu Afghanistanulacesta? S-l cucerim?I. X. – Se vorbea de pericolul american?N. P. – Americanii prezint un pericol oriiunde, aceasta e prereamea, i nu vreau ca cineva s m susin în cazul acesta. Dar mie mi se parec oamenii acetia nu-i poi cuceri. Au distrus populaia cea care tria acolo.Toat populaia a fost distrus acolo, au venit nite bandii, din toate rile,care erau fugari, acolo e un stat bogat, s-au pus bine. Ce fel de interese? Spunem gaz în munii ceia.I. X. – Dar sovieticii au simit pericolul acela american? Saunu a fost un pericol real în perioada ceea.N. P. – Era politic. i-au dat pe urm seama c a fost o prostie.Era problema frontierei. E o pierdere enorm. Sunt cheltuieli enorme.Oamenii n-au ce mânca, dar tu s-i pui baza ceea. Acestea sunt miliarde.i-au pus baza i se va ine pe mult timp acolo.I. X. – Despre soldai, ce îmi putei povesti?N. P. – La noi componena era format din ofieri din Moldova înAfghanistan. Eu cred c au fost cel mult vreo 30 de ofieri. Erau atuncitineri, ce pot ei s spun? Dar noi acetia mai în vârst ne bazam pe ceputeam. Sovieticii erau cu mult mai bine pregtii decât afghanii, care aveausistemul de artilerie mai vechi, tancurile mai vechi. Era cu totul alt sistem.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Odat am nimerit i sub foc, era cam spre ora masei. În apropiere de oraulHerat era aa-numita zona verde. Eram cu un ofier pe acoperiul unei case im uit cum lucreaz ostaii. Acetia lucrau bine. Probleme nu erau. Dareful de cercetare, consilierul efului cercetrii, superiorul comandantului pelogistic i medicul au fcut comanda s se duc în ora, s aduc nitefrigrui, ca s lum o mas gustoas. Au trimis ei maini. Au organizat. Auînceput acolo s atepte. Acesta care era de-a cercetailor s-a dus în tufari,iar acela care era pe logistic s-a culcat pe un pat într-un cort. Da mediculpregtea pentru frigrui, eful logisticii nu tiu ce fcea. În timpul acestadrept un unitate cade un proiectil. Acela care era în tufari a czut cupantalonii în mân, medicul s-a ascuns de fric, dar i din instinct s-a ascunsîn cortul unde dormea cellalt. Dar ce s-a întâmplat? A venit acolo Zai, eraun mareal. De ce împucase? Cum aa, e rzboi i nu este foc. i unde? Mis-a spus c în satul acela sunt dumani. i ei au lovit direct în noi. Unitilemele erau acolo. Am simit artileria lor. Acestea sunt coordonatele. Suntmulte cazuri aa. La rzboi e ca la rzboi. Ne instalam împrejurul orauluiHerat, aa-numitul al doilea brâu. Primul brâu, al doilea brâu. Sate întregierau distruse. Acolo lâng Herat, unde controlam noi, erau câteva sate, unuldup altul. O zon dens populat. Erau sate dens populate 10–15 mii, eraumuli copii. Drept c nimeni nu i-a numrat. Vroiam s plec acolo, dar auînceput s ne bombardeze. Pun tancurile la o deprtare de 500 m de laprimul zid, 24 de tancuri, la fiecare tanc pun câte o grup de pehot, deinfanterie. Foc, toi odat. Pe urm o sut de metri înainte, pe urm iarifoc. Ai îneles? Am îneles! Am dat comanda în limba afghan se numete urbabah, i toat… o împuctur, a doua, a treia, i peste o jumtate de orsatul a fost ocupat de noi. Am luat în prizonierat 7 persoane. Circa 5 tonede medicamente, de utilaj, acolo era spitalul pentru zona aceasta, pe hartnu era. S-au comasat satele. Dar harta era cam de prin anul 60. Am mailuat 5 tone de cartue, 5 staii japoneze. Pe urm stm la mas, afghanii,nite biei tineri, cu vârsta între 19 i 25 ani. Stteau la mas, beau ceaiacolo i el zice: dar de ce ne-ai împucat pe noi? Din ce fel de arm ne-aibombardat? Dar ce? Aa de ru ni s-a fcut. Când se aude avionul ne ducemundeva într-un beci sau sub o piatr i numai dac nu cade bomba în tine.Dar aici uite i capul m doare i curge sânge. Dar dac era 15 mm calibrula tanc, vreo 24 de proiectile, unul dup altul i se creeaz o anumitpresiune i a început s se simt ru.La ei vând numai brbaii. În dukani numai brbai lucreaz.I. X. – i copii?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovN. P. – Fete de 7–8 ani. Dar în continuare lucreaz numai brbaii.i socotesc banii ceia. Nu tie s citeasc, nu tie s scrie, dar banii îinumr foarte bine, ca o main.I. X. – Nu-l poi amgi?N. P. – Nu. De exemplu, erau trei ini. Dac unul dintre ei nuvânduse nimic, fiecare contribuia cu câte o anumit sum pentru a-l susinepa acela care nu a vândut nimic, s aib cu ce s supravieuiasc. Erau însbrbai în vârst, care gsind ceva uzat la main îi puneau ceainicul istteau, fr ca cineva s-i întrebe ,,marfa”. În fiecare sear îns primeau cca500–1 000 de afghani, pentru c au fost toat ziua la serviciu, chiar dac nuau fcut nimic. Nu i-a mers astzi, dar mâine îi va merge, la sigur. Odat amfost invitat cu soia la o nunt. La ei nunta se face astfel c brbaii stauîntr-o parte i femeile în alta. Mia era un locotenent-colonel, lociitorulcomandantului regimentului de artilerie. Acolo a fost mas, am mâncat. S-aservit, s-a dansat, cântat. La ei aa este. Este crare unde se duc femeile laap. i nu are nimeni dreptul nu doar s se uite, dar s se gseasc înapropiere de crarea aceasta. Acolo, la râul Kuinar, când ies, se dezbrac, sescald, se joac. El zice c de doi ani o pzete pe fata aceasta: Iau binoclu im uit cum iese din cas, din care anume. Cum merge, în ce-i îmbrcat. i aa maideparte. i când se ducea s se dezbrace, tot timpul fugea. A adunat banii,costa 50 000 de afghani, 2 000 de ruble de ale noastre. Dup ce a strânsbanii, cum se cade, s-a dus s o ia de acas. Taic-su a pus în rând trei sacii a zis: poftim, ia pe care vrei. Dar el a zis c vreau sacul acela, dar taic-suzicea: poate iei sacul acesta? A ales sacul. Scoate. i zice: Mi-am cumprat soia.Dintr-un trib aveam un ofier Srvar, maior, comandant de regiment. Suntdetepi de la natur. Detepi. Lor nu le trebuie mult. Le trebuie s audodat, s vad i el ine minte. Îl duce capul în toate domeniile. Soarta, viaai natura i-a dat tot ca s tie ceva. Îmi spune el mia: domnule colonel, de cedumneata umbli cu noi. Iaca o s vezi din partea mea o s fii tot timpul aprat, dar stii c noi tot timpul avem în buzunar o piatr pentru voi. Înelegi? Nu trebuie s leîncredinezi, nu-i crede pe toi, zice. Muli sunt de aceia, pe când viidimineaa, ori te duci te îmbrieaz i te pup (la ei de câte ori teîntâlneti, de atâtea ori te îmbriai).I. X. – Chiar de mai multe ori pe zi, dac te întâlneai?N. P. – Nu pe zi, dar pe or. Aa-i obiceiul. Iaca m-am dus, amieit. La ei, de câte ori te întâlneti, de atâtea ori te îmbriezi. Am venitdimineaa: O, frate, salut! Cu îmbriri. M-am dus la mas. Am ieit acolo,m-am dus…, peste 20 de minute m-am întors. Iari m îmbrieaz: hai laceai! i înc era o problem. Cum s serveti o sut de grame, dac acoloara e musulman? Dar unde a fost Ivan, tot este ceva de but. Acolo seXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......depunea un efort foarte actoricesc ca s mimez, trebuia s te acomodezi sbei rachiul ca i ceaiul, cu înghiituri mici i s te faci c este înc i cald.Fiecare avea ceaca lui, la orice persoan se pregtea ceai, servit i cu un felde mazre, nut prjit sau ceva nucoare. Se bea ceai verde i rece. Ceaiul înebuliie trebuia sorbit domol. Pentru noi aceast modalitate de a servi votcera totui o btaie de joc. Prima dat am fost acolo în musafirie. Dar eu nupot s m aez ca ei. i nu pot s mnânc. Dar mâncare acolo din pilaf sauceva cu care fiecare se servete, dar eu pân m-am învârtit, m-am sucit nu amai rmas nimic acolo. Dar stpânul a zis: pe viitor facem altfel. Când neducem în ospeie el era acolo cu covora i farfurie.I. X. – Aveai ultimul cartu, în Afghanistan?N. P. – Eu am avut primul cartu. Nu se compara nivelul meu i cunivelul lor. Cartue aveam tot timpul câte vrei. Ostaii nu luau câte o sut,dar câte 4–5. Dac ajungeam la momentul c trebuia s m lupt singur,înseamn c trebuia s pierd toat divizia. Dar am purtat cu mine primulcartu. Dup ce am venit în Afghanistan peste o lun de zile, la 11 martieam venit i la 11 aprilie m-au trimis s conduc o operaie aerian. S aduccu avioanele pentru satul Baricot pentru 6 luni de zile mâncare i treicomplete de muniii, fiecare armament. S-a început operaia cu avioanele.În fiecare zi acolo noi ne biam. Era vinerea, dar era aa c unde era baiaceea se vedeau trei terenuri unde trebuia s aterizeze avioanele. Ne uitamcum aterizeaz, cum descarc, tot. i asta era vinerea i o dat foc la sob. Cas fac cldur, eu stteam undeva mai departe. Fceau focul cu motorin.În timpul acesta când stteam eu cade un glon de 7 mm, de produciechinez, cade unde stteam eu acolo. i cade în aa fel c se lovete de opiatr i se învârtete în motorina ceea. i zic: cito skatina, ne naol? 234 Vinoîncoace! Iau cartuul acela i-l pun în buzunar i l-am purtat cu mine.Aceasta a fost prima primejdie. Odat în avion m-a prins unul. i de-amu atreia oar jucam în cri. Ostaii nu se vedeau i comandantul spune: ce-i defcut? Zic trimite pe eful Statului las-l s schimbe locul de comand i maideparte o s lucreze. Era un post de securitate al afghanilor. Când s-a datacolo o lovitur, motorul a zburat vreo 20 de metri, 5 biei au fost mortallovii, pe Gayda, aa era familia efului Statului-major, l-a aruncat pe uncopac. Odat un tanc nu putea iei dintr-un râu. Am zis ori îl distrugem oriîl scoatem, dac nu-l scot eu îl scot dumanii. Mergeam vreo 120 deoameni, dar din urma noastr mergea tancul…234 Ce canalie? Nu m-ai gsit?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„ÎN PRIMELE ZILE CÂND VENEAI ACOLO TRECEAII PRIN FRIGURI, TRECEAI I PRIN DIZENTERIE”Pleu Sergiu – nscut în anul 1957, în satul Rezina, raionul Ungheni.coala militar, serviciul în aviaia de transport. În Afghanistan (deplasri în anii1984–1990) a fost navigator de nav, navigator de detaament, lociitorulcomandantului echipajului de navigator de escadril. La data interviului era locotenentcolonelîn cadrul Armatei Naionale din Republica Moldova. Interviul a fost realizat în17 mai 2003. Caseta nr. 58/I.I. X. – O mic prezentare.S. P. – Sunt locotenent-colonel Pleu, veteran al rzboiului dinAfghanistan, reprezentant al Armatei Naionale în funcia de ef de secie.I. X. – Anul naterii i din ce localitate suntei?S. P. – Sunt nscut în anul 1957, raionul Ungheni, satul Rezina.I. X. – Ce studii ai avut înainte de a ajunge în Afghanistan?S. P. – Pân a ajunge în Afghanistan am terminat 10 clase, dupcare am intrat la coala militar în 1975. Dup terminarea colii militare amnimerit în aviaia de transport. În 1984, februarie, a fost prima meadeplasare în Afghanistan.I. X. – În ce regiune din Afghanistan ai efectuat serviciulmilitar?S. P. – Baza unde am stat a fost tot teritoriul Afghanistanuluiîncepând cu Kabulul, Shandand, Mazâr-e Šarif etc.I. X. – Funcia militar în Afghanistan?S. P. – Funcia militar. Iniial am fost navigator de nav, pe urmam fost navigator de detaament i pe urm lociitorul echipajului denavigator de escadril.I. X. – 1985 este apogeul rzboiului, cum l-ai vzutdumneavoastr?S. P. – 85. Da, practic a fost cel mai greu an. Începând cu sfâritulanului 1984–1985 a fost cel mai greu an. S-au început cele mai grele lupte,cele mai crâncene. Într-adevr mujahedini au primit din America Stinger ipractic avioanele noastre nu aveau sistem împotriva acestor rachete.I. X. – Antiradar.S. P. – Nu antiradar, pentru c Stingerul nu-l puteai depista curazele ultraviolete, nu erau aa sisteme. Începând cu 85 s-au început ipierderile în lumea aviatic. Noi am pierdut dou avioane.I. X. – Povestii-mi despre operaii militare?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......S. P. – Ca de obicei. Din cele mai mari operaii a fost cea de blocarea oraului Host, oraul era înconjurat în toate prile de dumani, cum îinumeam noi, duhi. Operaia am început-o noi. De ce? Deoarece noaptea peaerodromul din Host, unde ne-am aezat acolo erau parautiti sovietici,aceste dou batalioane au început luptele pentru deblocarea drumului, dinpartea aceasta s-au început aa: unitile din Gardensc au înaintat. A fostdeblocat oraul. Aceast operaie a vrea s spun c a avut un scop, nu maimult, cum s-ar zice nu militar, dar mai mult a fost economic. Practic,blocai din toate prile, oamenii din acest orel mureau de foame, nuaveau nici cum s înmormânteze. Când am ajuns acolo toi se puneau îngenunchi i ne rugau. Ni se zice: ocupani, una alta. Poate da. Din punct devedere politic poate c am i fost ocupani.I. X. – Relaiile cu armata aliat?S. P. – Noi lucram mai mult decât ei. Relaiile erau tare bune. Aspune c la ei erau specialiti buni. Nu toi, e clar. Majoritatea ofierilor careerau în armata afghan au terminat coli din Uniunea Sovietic, erauoameni pricepui, oameni devotai anume acestei idei care a fost, ademocraiei. Când se începeau operaiile, întotdeauna erau reprezentanidin armata afghan, care participau la acestea. Aveau i ei detaamentebune. i anume detaamentul Hat, securitatea lor. Era rzbunarea prinsânge. Era o relaie foarte bun dintre noi i armata afghan.I. X. – Muli biei spun c erau cam lai în lupt…S. P. – Nu toi erau lai. Dar acele uniti care au participat cu noi,sovieticii, nu mai erau. Da era o parte din ei care erau luai undeva dinkilak i adus în armat, clar c nu tia nimic. Era aa o parte din soldai,sarbozy, cum se numeau ei. Dar nu erau toi aa. Erau i o parte care luptaupentru idei. Am avut legturi i cu unitile acestea, bande formate. Întradevr,acolo mujahedini erau bine înarmai, instruii, bine pregtii de rzboi,mai ales…I. X. – Cum decurgea la ei contrapropaganda?S. P. – Contrapropagand. Ei, vreau s v spun, agitaia aceasta la eiera tare eficient. Când ne trezeam dimineaa gseam foi volante. Nu, c nuera acolo scris. Acolo aproape nu era nimic scris, dar era aa desenat c sajung la cunoaterea fiecruia mesajul. E clar c asupra sovieticilor nuaciona, dar asupra btinailor aciona.I. X. – Ce-mi putei spune despre comandanii de câmp?Ahmad Shah Massoud?S. P. – Ca atare, nu am avut cu ei contacte. tiam doar c este aacomandant în Panjshir. Dar vreau s spun c Ahmad Shah Massoud nu aluptat aa cu sovieticii. El pur i simplu s-a retras, în 84, când a fost numitXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovtrdtor de ar, a fost condamnat la moarte i el s-a retras acolo. Când avenit la putere Muhammad Nadjibullah, l-a chemat înapoi i i-a oferitpostul de ministru al aprrii, dar el a refuzat. Au fost conflicte militareîntre armata lui Shah Massoud, lâng Salang, unde este trectoarea, armatasovietic a vrut s intre în Panjshir.I. X. – Care este cauza c sovieticii se înelegeau cu AhmadShah Massoud?S. P. – Cred c este vorba de democraia popular, i nu numai cuAhmad Shah Massoud, erau i ali conductori de triburi (acolo sunt maimulte naionaliti) i aa este, unde sunt mai multe naionaliti, aparconflicte interetnice. Aa i aici. În afar de faptul c luptau cu sovieticii,luptau i între ei, mai multe conflicte erau între ei decât cu armata sovietic.Dar diplomaia, într-adevr, era diplomaia aceasta popular. Ieeau dinpartea lor delegai care spuneau c sunt neutri, nu-i ating, absolut de loc. Sfie o coexisten panic. A fost i aa ceva.I. X. – De Ben Laden ai auzit atunci?S. P. – Nu am auzit atunci în Afghanistan, poate c undeva i eraacolo, dar nu am auzit de el. Dar practic de unde s-a luat tot traficul acestade droguri. Într-adevr atunci când era Uniunea Sovietic, chiar i înaintede conflict, din spusele bieilor, care au fcut serviciul în Asia Mijlocie,traficul acesta de droguri era extins. Acolo pmânturile sunt foarte bogate,erau surse. În primul rând, la ei religia permite ca s foloseasc droguri. Nule permite, de pild s foloseasc rachiul, dar s fumeze, s foloseascdroguri li se permite. i ca atare aceasta era o politic oficial. Creteaumacul acesta, în afar de aceasta, mai cretea i cânep. Acestea seconsiderau droguri. Când au venit la putere democraii, Taraki, au fostinterzise drogurile. A zice c un conflict care a început a fost anume de laaceasta. Practic ranul a rmas fr o bucat de pâine. Conflictul doar s-aînceput mai înainte de intrarea armatei sovietice. A fost o lupt pentrudroguri, una dintre probleme.I. X. – Relaiile cu populaia btina?P. S. – Erau relaii tare bune. În orelul unde triam noi aveam treicase. Chiar în orelul acela, când artau filme la noi bachaua veneau i-lpriveau. Veneau la noi la baie. Câteodat noi ne duceam la ei. Eram invitai.I. X. – Dac ai fost la ei în ospeie descriei-mi cum v-auprimit.S. P. – Era un cpitan, Mahmud, ne-a invitat la el la baie. Am intrat,soia numai a aprut în parandjaua aceea i a disprut. A pus pe mas, igata.I. X. – Cu ce mâncare v-au servit?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......S. P. – Cu pilaf. Ne-a servit chiar i cu votc, sau rusificat i ei.Prima dat când am ajuns acolo, noi tot nu eram aa învai, am avut unpic de conflict cu ei, nu am tiut. Noi am adus porci i am început s-icretem i ei s-au suprat. La ei porcul e cel mai murdar animal. Vedeam cse uit aa chiorâi la noi, dar nu tiam pân când a venit unul din ei maiîndrzne i ne-a spus care-i problema. Am îneles. Am tiat porcii i gata.I. X. – Cum v-ai acomodat la condiiile climaterice?S. P. – Eu în 1984 am fcut serviciul militar la Rsritul Îndeprtat,unde-s minus 40 de grade i am venit la plus 40, ias o diferen de 80grade. E clar c-i greu. E tare cald. Ap e puin. Sunt diferite boli: hepatita,dizenterie, febr. Erau multe boli acolo. Bieii au trecut prin toate acestea.În primele zile când veneai acolo treceai i prin friguri, treceai i prindizenterie etc. Erau diferite vaccinri împotriva acestor boli.I. X. – Nu foloseai medicina popular?S. P. – Medicina popular vrei s spunei, votca, da?I. X. – i aceasta…S. P. – Cu ceap, usturoi, mai foloseam i câte 50 g de votc i ajuta.I. X. – Ce-mi putei povesti despre prizonierii de rzboi?S. P. – Nu am avut din unitatea noastr niciunul. Nici din partea lor.I. X. – Au dezertat cineva?S. P. – Nu au fost. Au fost cazuri când erau bolnavi i nu li sepermitea s mearg la operaii, era totui o conlucrare. Nu a fost niciun cazde refuz, ca s nu plece în lupt. i bolnavii se luptau c trebuie s se ducla lupt.I. X. – Ai avut biei mori din unitate?S. P. – Am avut. În aceast perioad cât am fost acolo am pierdutcinci avioane.I. X. – Cum se manifest senzaia fricii în rzboi?S. P. – Nu poate fi om care s nu se team. Aceasta înseamn dejac omul e bolnav, dac el tie c-i pericol i nu are fric. Niciodat nu amcrezut i nici nu am s cred. Dar cu timpul, toate acestea, simul acesta deteam se terge. Noi când am venit prima dat în Afghanistan, în 1984,februarie, era acest sentiment al fricii pe urm deja se nivelase. Dac toatziua se aud împucturi i lupte i aa mai departe, de acum nu simi. Vreaus v spun, atunci când am venit în Uniunea Sovietic muli de ai notri nuputeau dormi. De ce? Pentru c era linite. Trebuia s de-a drumul ori la unmagnetofon, sau la muzic ca el s adoarm. Omul aa-i fcut c seobinuiete la orice. Tot aa chestiune era i cu cadavrele, cu morii. E clarc dac prietenul tu cu care ai terminat aceeai coal, ai stat la una iaceeai mas, moare... E dureros când vezi aa ceva. Apare simul deXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovrzbunare? Era i aa ceva. De ce s închidem ochii dac era i aa ceva.Cazuri concrete eu nu pot s spun. Au fost aa-numite lovituri de rzbunare.Acum noi învm dreptul umanitar internaional, dreptul rzboiului, daratunci în armata sovietic nu era aa ceva.I. X. – i apoi în timp de rzboi este legea rzboiului?S. P. – Pentru acei care nu tiau spuneau c-i ajutor internaional.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier la ce nivel erau?S. P. – E clar c soldatul era soldat. Situaia care era în Afghanistantotui era mai special. Era o legtur mai strâns dintre soldat i ofier.Având nite soldai prieteni, te simeai mai bine decât cu nite soldai ostili.Aceast linie era tears. Totui aceast familiarizare nu era aa c tot seputea de fcut. Au fost multe cazuri când acelai soldat îl acoperea pecomandant i-i salva viaa.I. X. – Cum ai sesizat dumneavoastr relaiile dintre soldat–soldat, cu alte cuvinte, era dedovcin?S. P. – Da era dedovcin în Afghanistan. Dar ce fel de dedovcin era?Era aa dedovin. A fost un caz când trebuia s participe la o operaie. Ojumtate din contingent trebuia s se mobilizeze peste dou zile. Laoperaie trebuia s plece nou-venii, care au trecut acele coli. Au venitacetia tineri, dar la operaia care trebuia s se mobilizeze nu le-au dat voie laacei tineri. E clar c au fost i pierderi. Acolo nimeni nu i-au impus, auparticipat voluntar. Iaca aceasta e dedovcin. Aceasta îneleg ce-i dedovcin.Dar aa s-i bat joc acolo nu avea cum s fie aa ceva. Îi bteau jocnumai atunci când nu aveau alt ocupaie.I. X. – Cum se manifesta eroismul în Afghanistan? C seomora mai muli dumani?S. P. – Da, era i aceasta. Eroismul. Un soldat de-al nostru a primitordinul Krasnaia zvezda. Sttea la post. Trece un ran de acesta, de al lor cuun mgar. El vede c duce o sarcin de lemne l-a oprit i în sarcina aceea delemne gsete dou Stingere. Ei trebuiau s le foloseasc împotrivaraioanelor noastre, acolo la aeroport. E clar. Parc pentru aceasta nu ar fitrebuit s i se acorde un aa mare eroism, dar practic omul a salvat douavioane. În afar de aceasta, mai primeau ordine când participau la lupte,ddea dovad de eroism.I. X. – Instrucia în unitatea militar?S. P. – În fiecare unitate era zampolit, care desfura lucrul politic. Eclar c pân ajungea soldatul acolo el era pregtit timp de o jumtate de ande zile într-o coal de pregtire. Le ineau i instrucie de rzboi. i dinpunct de vedere profesional i din punct de vedere psihologic, el era un picpregtit. Da, prima dat când s-a plecat acolo nu erau pregtii nimeni,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......pentru ce se duc acolo. tiau, practic, doi–trei oameni. Dar începând cu 83– 85 erau mai bine pregtii. La ce se atrgea atenia: la calitile morale alesoldailor, s nu se amestece în viaa intern a poporului afghan, li se da i oschi în acest sens unde se indica ce trebuie s fac soldatul i ce nu. Dacnoi triam în veacul 20, la ei era, dup calendarul lor, veacul 14. Într-adevr,nivelul de via corespundea cu veacul 14. Anume din aceste considerenteera pregtit soldatul. S nu fie conflictul dintre populaia civil i armatasovietic. Acum tim c nu am avut tare mare dreptate, dar atunci credeamc aveam. Noi tim c nu am avut dreptate, dar 11 septembrie a artat ctotui noi am avut dreptate. Ei singuri i-au fcut de capul lor, ceea ce nutrebuia de fcut.I. X. – Era televiziune în Afghanistan?S. P. – Era. În 84 artau la televizor c soldaii sovietici ajutauacolo, puneau flori, ajutor umanitar. Era ofensator, dar de ce? Acolomergea rzboiul, dar în Uniunea Sovietic se arata c noi sdim flori acolo.I. X. – Au existat manifestri de opoziie în cadrul armatei fade rzboi?S. P. – Nu, absolut deloc. Mai mult ca atât, erau muli voluntari caredoreau s plece ca s îndeplineasc misiunea internaional. Practic niciunofier de al nostru nu se ducea fr ca s accepte. Soldaii tot aa.I. X. – Cum erau selectai soldaii în Afghanistan?S. P. – Trebuia s fie pregtii din punct de vedre fizic. Duppregtirea fizic se lua pregtirea psihic.I. X. – Am vzut în unele poze nite biei mici, jumtate camine…S. P. – Aceasta nu are importan. Unul din acetia putea distruge io echip de soldai. În spenaz erau patru oameni, era un ofier, dar eraufoarte bine pregtii. Puteau distruge i o band. Pot s v spun i un caz.Când am plecat noi acolo a fost o rafal. Ne-am dus s vedem ce-i acolo icând m-am uitat eu, în grupa de paz, care era din Moldova… moldoveniierau în toate forele de acolo…I. X. – Cum petreceai timpul liber?S. P. – Dar noi aveam timp liber? A fost Pugaciova în turneu, AnneVeski. A fost un hocheist Borsnikov, mai muli au fost. Pe Rozenbaum l-am dus cu avionul meu din Kabul în Kandahar, mi-a lsat un autograf.Ciornâi Tiulpan era rspândit printre soldai, dar a fost perfecionat.I. X. – Ai fost o perioad destul de îndelungat înAfghanistan, putei face o periodizare a rzboiului acesta?S. P. – Nu am fost în 1979–1983. Era aa panic. În 84 s-auînceput luptele. Când a intrat armata sovietic în Afghanistan a luptat doarXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovca s apere graniele de sud. Nu avea scopul s se implice în conflicteinteretnice. În 84, dup dorina lui Babrak Karmal s-a cerut implicarea maiinsistent a armatei sovietice. i iat de atunci s-a început. Dar încheiereaacordului de la Geneva nu a însemnat terminarea rzboiului. Luptele aucontinuat. Politica lui Gromov a fost orientat în aa direcie, ca s fie câtmai puine pierderi.I. X. – Referii-v la februarie 89, dac erai în Afghanistan?S. P. – Eram în Afghanistan, dar de ieit acolo nu am ieit. Noi ammai rmas. Ultimul avion a ieit în mai 90.I. X. – Ce ne putei spune despre reintegrarea în societate?S. P. – Nu fiecare om care trece prin acest rzboi poate s-i revin.Mai ales tiind c a fost aa aciune, mai ales când am revenit în Uniune iau început s ne ponegreasc. Se simea o neglijen.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„TIAU TOATE ASCUNZIURILE, TOATE CELEA”Popescu Vladimir – nscut în anul 1968, în satul Cociulia, raionulCantemir. Serviciul militar: 1987–1989. În Afghanistan a fost mitralior. Interviul afost realizat în 23 noiembrie 2002. Caseta nr. 39/II.Flora Petru – nscut în anul 1962, în satul Cociulia, raionul Cantemir.Serviciul militar: 1980–1982. În Afghanistan a fost tanchist. Interviul a fost realizatîn 23 noiembrie 2002. Caseta nr. 39/II.I. X. – O mic prezentare.Vl. P.– M numesc Popescu Vladimir. M-am nscut în raionulCantemir, judeul Cahul, satul Cociulia. Am fost osta internaionalist. Suntnscut în 18 aprilie 68. M-am încadrat în serviciul militar în anul 1987, la 13aprilie. Am fcut serviciul militar, ucebka în Ahabad, localitatea GPT,regiunea Mari. Acolo am fcut 4 luni de zile pregtirea, pân m-am încadrat.Am fost în Ahabad, din Ahabad m-au trimis în Afghanistan. Acolo amnimerit în Kabul.I. X. – Despre ucebk s-mi povestii? În ce an v-ai dus înarmat?Vl. P.– În 87. Am fost cam printre ultimii. Acolo ne spuneau, nelmureau unde se afl câi btinai sunt acolo, câte una, câte alta,localitile, împrejurimile, cu cine vom avea de a face: cu bandii, cu basmaci.I. X. – Cum ai reacionat când ai aflat c vei pleca înAfghanistan?Vl. P. – Am reacionat cu toat inima. Doream s vedem rzboiul.Aveam parc aa o impresie când veneau biei din Afghanistan, am dorits vedem greutile. Pur i simplu le-am vzut.I. X. – Ce funcie militar ai avut în Afghanistan?Vl. P. – inta (pulimiotcik).I. X. – Despre operaii militare, povestii-mi, v rog?Vl. P. – Decurgeau dup situaia care mergea. Eu am fost în 6otdelenia i ne duceam în fiecare noapte, treceam câteva kilakuri i neduceam la aeroport.I. X. – Vreun duman de acela ai vzut, cum era îmbrcat?Vl. P. – Mai înarmai ca noi, cum s-ar spune, mai pregtii. Noiaveam un automat, îl pregteam era normal, dar ei erau înarmai cu fel defel de muniii. Aveau armament pe care noi nici nu-l vzusem. Era strin,cu aparate pe care noi nici nu le cunoteam, ce fel de arme erau ele.I. X. – Despre armata afghan, ce ne putei spune?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovVl. P. – Ei erau în spatele noastre.I. X. – Adic ei erau cam lai?Vl. P. – Ei lai, ei aveau misiunea lor, iar noi a noastr.P. F. – Dac taic-su i frate-su mai mare erau dumani, alt fratefcea slujba militar acolo. Noi când mergeam la operaii…Vl. P. – Noi numai cât treceam postul în timpul nopii. Treceamgrania aceasta i era o armat, unde stteau arandoy. i apoi postul acela cai când nu exista. Ei dormeau la ora 6, de abia se trezeau, puteai s-i iei cutot cu coliba ceea a lor.I. X. – …Prezentai-v i dumneavoastr?P. F. – M numesc Petru Florea. Sunt nscut în Cociulia, judeulCahul, raionul Cantemir. Sunt nscut la 10 iulie anul 1962. În anul 1980 amfost chemat în rândurile armatei sovietice. Jumtate de an am fost în ucebkîn Republica Turkmenia, oraul Tadjen. Dup jumtate de an am fost numitîn Afghanistan, unde mi-am fcut serviciul pân la urm. Vreau s spun cîn timpul slujbei din ucebk am fost pregtii foarte normal, indiferent decondiiile care erau, pentru c de la bun început, din Chiinu, ne-au spus cne duce în regiunea Nicolaev, Ucraina s facem coala de tanchiti i vomsluji pe loc, mai departe îns când am ajuns în Odesa, de acum când ne-auurcat în avion ne-au spus c zburm în Ahabad i acolo vom fi pregtiipentru Afghanistan. Cum am spus mai înainte. Ne-au pregtit normal, eramtineri, eram sprinteni i noi eram cointeresai, tiam de acum unde neducem, dup spusele unora, de prin gazete, când citeam atunci, i a unora,dar care nu prea putem sta de vorb. Am ajuns în Afghanistan. Eu am fosttanchist-împuctor, da, într-adevr, în Afghan o fost viaa vesel i aa… demulte ori plecam la operaii, diferite funcii îndeplineam. Ba o coloan demaini trebuia s o însoim, ori chiar s dm ajutor de curare, întotdeaunane întâlneam cu grupe de dumani, basmaci. Noi eram cu avioane, cu tancuridiferite, armament, care îl aveam, totui noi tot timpul eram în pierdere ieram pgubaii. Pe urm, este o vorb, când eti la tine acas te duci s-lcaui, dar tu stai i-l atepi. Aa se întâmpla cu noi. Acolo Afghanistanul eo regiune unde sunt muni. Tehnica noastr, cu toate c era bun, dar nu oputeam folosi din cauz c ei erau ascuni în muni i ei pe noi ne potriveauaa în unele locuri c intram ca în gura balaurului. Acolo intram, dar înapoinu puteam iei. Aveau tactica c vroiau s distrug prima i pe ultima ori adoua main. Ne stopau i nici încolo, i nici încoace. Ei ne bteau cu pietrede sus i noi nu aveam ce s le facem. Erau multe cazuri, momente cândintrau acolo în muni i nu aveau unde s se întoarc, acolo era doar câte omain, numai un transport putea iei. Unde i unde era câte o ieire ivenea maina în întâmpinare. Atepta pân s plece. Noi intram i ei pe noiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......ne stopau i de acu trebuia s te descurci cum poi. De multe ori, eraucazuri când nu reueam s scoatem rniii. Ne luau mainile. A fost caz cne duceam la operaie i ne-au luat maina cu ap i s-au dus. i ne-au lsatfr ap, fr produse. În afar de asta, muli rnii i mori care îitransportam, dac puteam s-i scoatem, nu-i lsam pe câmpul de lupt.Acas îi ateptau.I. X. – Ai fost printre primii în Afghanistan? Cum v-au primitpopulaia civil?P. F. – Eu când am fost în Afghanistan, din Turkmenia am ajuns laaeroport. La aeroportul acela, într-o parte era munte, pustiu i puse corturi.În corturile celea erau paturi suprapuse, îns nu aveau plapum. Noi am statacolo cam vreo 5–6 ore pân a venit dup noi s ne ia. O venit numai pesear un autobuz de-al nostru i dou maini blindate care mergeau însupraveghere. Eu nu am putut s vd nimic acolo. Populaia de acolo aa cuflori s ne întâmpine – nu. Acolo nu lupt numai afghanii dar acolo eraumercenari. Acetia fceau foarte multe propagnzi contra armatei ruseti.Noi aveam scopul ca s-i ajutm, nu ne duceam ca s vrsm sânge, ori sne luptm cu ei. Ei puteau s se camufleze, se duceau concret acolo la ounitate militar ca s lupte cu… dar se duceau la o grdini de copii, la ocoal, luau copilul primarului, îi btea joc de el, avea stelu în frunte –acolo au fost sovieticii. Lumea civil erau contra noastr, îi schimbau bruscprerea pân când ei au îneles i au aflat c asta nu sovieticii fac, dar facmercenarii, care se ocup cu chestiuni de acestea. Dar ei fceau pentru capopulaia s fie contra noastr.I. X. – Armata afghan, cum ai vzut-o dumneavoastr?P. F. – Armata afghan. Cum ar veni la noi în ar cineva i ne-arlua pe noi s ne facem misiunea noastr. E clar lucru. Tats-o era cudumanii, fratele mai mare tot, dar el îi face misiunea aici. El niciodat nuputea s-i ridice arma contra lui frate-su, taic-su sau neamului. Noi,dac ne duceam la operaii, mergea i armata afghan, prizonierii, basmaciicare îi luam trebuia s le dm lor, noi nu puteam s-i judecm. Ei de acum îieliberau mai departe. Dar ce s faci? Noi ne fceam misiunea noastr, dar eia lor. Am fost copii. Înelegi? Acas, nu a spune c am trit foarte bine, amavut prinii i sunt i astzi, s le de-a Domnul sntate, care foarte binene-au îngrijit. Pur i simplu ne-am dus la o coal unde eram singurel.Acolo eram pregtii pentru via singurei. i când în ucebk ne-au luat totcineva le prea greu, dar este o vorb greu la învtur, dar mai uor învia. Cu aceste vorbe tot timpul ne încurajam. Într-adevr. Nu tiam. Poatec va trebui s ne târâim prin muni, poate c va trebui i colegul s-l iau înXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovspate, poate multe, de aici singuri ne îmbrbtam i mergeam înapoi. Mi-amfcut misiunea, datoria.Vl. P. – Acolo a fost foarte greu, am trecut prin multe greuti, amvzut multe. Ne-am învat multe, cum s-i aperi sntatea, s aperiprietenul. Multe ne-am învat, dar mai bine ca acas nu-i nicieri.P. F. – Eu mare bucurie nu am avut c iat plec în Afghanistan. Eustteam i jumtate de an cât am fost ca tanchist eu acas scriam c sunt înTurkmenia, c iat e cald, sunt pepeni verzi, zmoi, la prini nu le fceamgreuti. i când m-au dus în Afghanistan când acolo eu le spun: Buna ziua,iaca v scriu din Kabul. Nu au îneles. Vezi, bietul nostru e la Cahul, dar stai cnu Cahul, dar Kabul. Când am venit acas de acum îmi povesteau cum auprimit prima scrisoare din Afghanistan. Tot timpul spuneam c-i bine, ebine.Vl. P. – Nici eu nu le scriam de ru. Numai eu tiam cum era…P. F. – Stteam i m gândeam în sufletul meu ce era, e clar nu erameu primul i ultimul care eram acolo, muli biei s-au pierdut. Dar s cretiun copil pân la 18 ani… s-l pierzi aa pe degeaba… Fiecare avem acumprobleme: sistemul nervos, toi suntem nervoi.I. X. – Ce îmi putei povesti despre dezertori?P. F. – Iat eu cât am slujit, cât am fcut serviciul acolo nu a fostaa ceva. Parc se auzea c au dezertat, dar la noi nu au dezertat biei.Vl. P. – Nu a dezertat nimeni. Am avut un scop, un principiu, ctrebuie de mers înainte. Am lsat prini acas, frai, totdeauna ne gândeam,dar sntatea, s ne meninem sntatea, s ne aprm Patria, cum eraodat. Acum suntem mulumii c nu ne uit.I. X. – Ce ne putei povesti despre prizonierii de rzboi?P. F. – Nu am avut de ai notri în prizonierat. Mori au fost. Noimorii nu-i lsam, dar îi luam. Datoria noastr era ca s-i lum pe toi. Darde-ai lor, prizonieri care au fost, îi ddeam la armata lor, mai departe seocupau organele lor.I. X. – Au fost sinucideri în rândul soldailor?P. F. – Nu am întâlnit aa caz. Unul doar întâmpltor s-a împucat.Poate c undeva au fost aa cazuri. Eu am vzut biei care îi fceaudatoria. Acolo, deodat se vede omul, de la poart când intr vezi omul, cumanierele lui i cu ce scop el intr aici. Iat aa i acolo. Jumtate de an penoi ne pregteau, fceau coala, vedeau dac faci treab sau nu. Dac sevedea c el este slbu i nu putea… Pentru unul din acesta poate muri 1–20. Dac era mai slbu mai bine se renuna la el. Erau biei sntoi careputeau s îndeplineasc.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Vl. P. – Nu au fost aa cazuri, pur i simplu prin toate greutilecare erau bieii mai ajutau, mai convingeau prin diferite metode. Dar nu afost aa caz s dezerteze c s-a sturat de via, înc nu-i nimeni care sspun aa. Acolo eram toi împreun ca într-o familie, nu poi lsadisciplina. Disciplina trebuie s fie disciplin, fr disciplin nu faci nimic.Chiar i aici dac nu ar fi disciplin în ar, familie, ar fi un haos, nicioperspectiv.P. F. – Într-adevr, vreau s m altur, dac vedeai c cinevachiopteaz, dac a mers la o operaie i vezi ceva sau altceva, apoi a douaoar te strdui ca s nu-l implici, mai bine s rmân, s mearg altcineva.Iaca noi de multe ori ne duceam i ne formam echipajul nostru, noi nu neduceam iaca echipajul c eu sunt acela tu eti acela. Nu ateptam comanda.Eu tiam c am scopul meu, am misiunea mea. Mecanicul-conductortrebuia s tie multe, poate c trebuia s mergi prin asfalt, dar poate c iaa, tot aceeai poveste. Nu puteau fiecare, era care trebuia s fieconcentrat… Cel care era cu aprovizionarea cu cartue trebuia s umble cuautomatul, dar nu aa, ridici un proiectil de 40 kg i gata, nu mai poi, c tedoare acolo sau acolo. Acolo trebuie s umble tot o fug. Ne formamechipajul, nu m uitam c eu sunt navodcik 235 sau altceva, m acomodamdup condiii. Nu-i prea luam pe acei fr experien. Când aveam timpliber mergeam într-o parte i fceam ucebk cu ei, le expuneam dinexperiena noastr. Tancul e o greutate mobil. Te-ai urcat în el, dar nu maitii…I. X. – Relaiile soldat–ofier.P. F. – Era o stim. Comandantul era comandant, soldatul erasoldat. Nu erau relaiile egale. Da, nu pot spune c el era ofier i el mâncapâine alb cu unt, dar eu pâine neagr i conserv. Mâncam ce era, dintr-oceap mâncam toi. Sau puneam acolo un ceai toi. Pduchi împreuncreteam 236 , ne mâncau pduchii, nu aveam unde s ne bim. Eu cât am fostîn Afghanistan doar o dat m-am bit. Au venit cu deratizarea i au fcutdezinfecie. O dat, atunci, m-am bit, restul ap pe dou pietre, oînclzeam pe loc i ne splam aa. Am avut sntate, am avut zile.Vl. P. – Când ieeam la însoire totdeauna ne stimam, dac nu-istim unul fa de altul, nici nu porneam. Principalul este disciplina. Totuldepindea de comandant i de subordonaii lui. Noi ne stimam. Stimamcomandantul i comandant, ne stima pe noi. Astfel era disciplin.I. X. – Relaiile soldat–soldat? Cu alte cuvinte, era acolodedovcin?235 Ochitor.236 Cu ofierii.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovP. F. – Cum s v spun? Reguli în armat nu erau. Eu nu-s de acordcu nimeni c iaca la noi nu era. Pentru c dac nu ar fi dedovcin regul înarmat nu ar fi la nivelul care ar trebui. Pur i simplu dedovcina s aib olimit, se stimeaz. Am fost i eu tânr, maladoy, dar am fost i eu ded i nuzic c am fost cheie de biseric. Dac a trebuit am splat i podele, a trebuitam stat i în patrul noaptea în loc de altcineva. Într-adevr, nu ampretenii. Sunt cazuri, chiar i în Afghanistan. Eu m-am sculat noaptea sies afar, dar el pe mine m cheam: Vino încoace! M duceam la WC, daceram în Turkmenia, dar acolo dizenteria. Intr acolo: Bei? Nu beau. Dar de cenu beai? Nu beau... Au început s m bat. M-au inut noaptea dou ore i m-au btut, el sta i bea dar eu… cu piciorul da în burt, în stomac. Ca uncopil, eram fraged, puteam deveni calic. S nu spui la nimeni. Într-adevr, eum uitam la el i vroiam s-l plesnesc cu ceva în cap. Erau i reguli bune.Da, într-adevr, curenia e mama sntii. Depinde de condiii i undeeti. Eu în armat nu am avut cazarm. Tancul meu era cazarm, noi triamîn cort, i iarn i var. Dou paturi erau. Eram patru oameni pe doupaturi. Doi dormeau, doi nu dormeau. i noaptea i ziua aa era. Pe minedac veneau i m gseau fr cureaua, nu cureaua era, trebuia s fie;cureaua îmi da voie s o lepd i l-a desclat, dac considerau c am înclcatceva. Când dormeam, cureaua era lâng automat, o puneam pe mân idormeam cu el. Eu am strigat, au dat comanda dac ceva trebuia s d-i înpicioare. Eu socot c era mai ru când auzea deja încoace când numai estededovcin, dar merge un contingent. Unul e mai dezvoltat fizic, unul e maidezvoltat moral, i acesta care-i dezvoltat moral e mai slbu decât acel caree dezvoltat fizic. Dar acesta care e dezvoltat fizic, e Mowgli, cum s-ar zice.Poate face lucruri mai bune i mai concrete ca altul i el a nimerit întreoamenii acetia, pe el încep s-l înjoseasc, nu se uita c-i din contingentullor. Dedovcin, tii este, dar este i maladoy, apoi maladoyul trebuie s aibgrij de curenie. De acum între ei se fcea o selecie c tu dac eti maislab tu ai s faci. O zi, dou, trei i are s-l distrugi psihic pe soldatul acela.Dac tu eti mai slab ca mine trebuie s fac lucru acela. Eu nu fac c eusunt ded, nu vreau.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?P. F. – Timp liber nu am avut niciodat.I. X. – Imposibil!P. F. – Slujba mergea.Vl. P. – Mai splai haine.P. F. – Acesta merge pe un grafic. Acolo doar nu-i… un regimanumit. În timpul liber ne splam, ne coseam hainele, mai scriam scrisoriacas, ne aduceam în ordine uniforma, arma, tot acolo, puca ceea trebuiaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......pzit, de dus la locul ei, uns, încrcam, puneam armamentul la locul caretrebuia. Din partea la hran. Ne hrneau dup posibilitile care erau.Mâncare la pachet. Acolo mergea unul din biei în unitate, în batalion lacantin i aduceau mâncare, felul întâi i felul doi, ce era.I. X. – V-ai acomodat la condiiile climaterice?P. F. – Relieful e muntos. Din luna ianuarie pân în aprilie era aa osecet, era un pic de iarb verde printre muni dar în mai era totul uscat,rou, clduri mari, împrejurul la kilakuri mai era natur verde. Mai eraucopaci, vie, dar aa pe dealuri era numai câte un arlâc, era câte un pârâia.Vl. P. – Erau vii. Aveau câte un râuor, clduri puternice. În timpulamiezii nu prea da voie s stai la soare. Nu eram sub copaci, era aa oimprovizaie de umbrel.P. F. – Era pus ceva în unitate care proteja. Era un loc specialpentru cei din patrul.I. X. – Ce temperatur era la umbr?P. F. – 40–48. Era i un banc. Plutonierul îi spune comandantului:Tovare comandant, ce s fac, la umbr sunt 48 de grade? Scoate-o la soare! Dacsunt la umbr 48, scoate-o la soare. Era cald.I. X. – Bun, e cald, dar bieii vor ap rece. Cum vaprovizionai cu ap rece?Vl. P. – Cu ceai fierbinte.P. F. – Nou ne ddeau tablete cu care se dezinfectau microbii, îiomorau i… beai. Dar beai întruna pentru c organismul cerea. Cum amspus. Omul se obinuiete. Eram mai tineri, eram sntoi, puternici,energici. Puteam s îndurm i oleac de sete… acum poate nu am putea-oduce, mai greu s fie, atunci eram copii.I. X. – Dar mâncarea unde o pstrau? Erau doar clduri mari.P. F. – Erau depozite. Erau frigidere i pregteau dup norm, nune ddea ca s crape burta, cât era bine la un soldat. i aa era tot timpul.I. X. – Populaia civil, cum erau îmbrcai, unde triau?P. F. – Majoritatea cu vitritul i cu agricultura se îndeletniceau.Creteau oi, cmile, vaci. Tot aezmântul era lâng râule. Ei se puneau pelungimea la râul acela, puneau care oleac de grâu, care cartofi, care i ceputeau. Tot irigau c mâinile, nu aveau staii de irigri. Azi noi patru amoprit canalul acesta, am irigat, pe urm dm drumul mai departe, tot aa,toi se rânduiau i se alimentau.Vl. P.– Cresc vii, la ei în kilak. Dukanii fceau comer, ca la pia.Fl. P.– Regiunile unde era mai mult verdea i ap se produceamai mult. Se ocupau i cu vânzare pe pia. Dar aa majoritatea, m refer lagospodriile mici, kilakuri se ocupau cu agricultura de consum. Din pcate,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovnu am fost, nu tiu. La ei tot e fcut din lut; gard din lut, casa din lut, totfcut din lut. În sate aa era. Dar în orae de acum era case mai frumoase icopaci.I. X. – Femeile sunt frumoase la ei?P. F. – Dar cine s le vad, dac ele erau cu parandja, dar aa pe carele mai vedeai erau frumuele.Vl. P. – Erau musulmane…P. F. – Clar c la noi i moldovencele i rutele tot sunt frumoase,mai frumoas decât femeia nu-i nicio floare. Toate la vârsta lor.I. X. – Dac v amintii de vreo operaie militar, cumdecurgeau?P. F. – Nu era cu antiere. Ei stteau în dosul la preii ceia de lut.P. Vl. – Acolo nu poi s sapi, acolo e piatr.P. F. – Ei stteau în muni. Ei tiau localitile.Vl. P. – tiau toate ascunziurile, toate celea. Cine tie de unde seuit la tine? Chiar i noaptea ei împucau, dac mai era ceva cu iluminaii,înc se mai observa, dar care nu era cu luminaii, nu se vedea. Împucturileerau, dar de unde…I. X. – Ai avut biei care au murit din detaament?P. F. – De la mine din unitate au murit doi biei.Vl. P. – Venea o coloan de-a lor i coloana sovietic i în timpulacesta un BMP mergea în întâmpinarea unul la altul. Acolo era un podior.Trebuia s dea voie s treac, ori unul, ori altul. Afghanii au trecut, dar unuldin ai notri s-a prvlit sub podul acela, s-o rsturnat maina ceea blindat,o nimerit oferul la main în arâc, l-am scos de acolo, el numai doucuvinte ne-a spus: Mama, mama. Mai mult n-a spus nimic. Am oprit mainasovietic l-am dus la Kabul, acolo când s-l dm jos era mort.I. X. – Cum apreciai metodele folosite de americani înAfghanistan?P. F. – Sunt de prerea c nu au procedat drept. Femei nevinovate,oameni nevinovai, nu, nu sunt de acord.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„AM FOST ACOLO CARNE DE TUN”Popovschii Fiodor – nscut în anul 1960, în satul Ghindeti, raionulFloreti. Serviciul militar: 1984–1986. În Afghanistan a fost ofer. Interviul a fostrealizat în 26 mai 2003. Caseta nr. 60/I.I. X. – O mic prezentare.F. P. – M numesc Fiodor Popovschii. M-am nscut în 60, înlocalitatea Ghindeti, satul âra. Dup 8 clase am învat la Floreti, peurm am plecat în Undermeche în 79, în mai, în Ucraina. Acolo am slujitjumtate de an pe urm ne-am mutat în Muhacio, Centrul militar dinTadjikistan. De acolo, pe neprins de veste ne-au spus c toat tehnica epregtit pentru instruciune i când acolo... nici noi nu am tiut unde are sne duc. Pân am ajuns ne-au încrcat în eantioane civile i ne-au dus înTermez. Când am ajuns în Termez ne-am oprit. Noaptea am ajuns înTermez, ne-au oprit în pustiu, de la staie ne-au luat i pe urm ne-au adustehnica, ne-au adus armament, ne-au adus muniii. Am ezut cam vreodou sptmâni în pustiu. Pân când ne pregteau în armat ne-au spus cplecm în Afghanistan. Ne-au lmurit ce i cum i pe data de 15 februarie,la ora 16, am trecut podul cu plutele. De amu ne-am dus în batalion, polk,pe urm ne-au împrit fiecare în muni, fiecare la punctul lui, cum se zice,un detaament de tanchiti i aa mai departe. Am ajuns la Mazâr-e Šarif, lauzina chimic construit de rui. Am pzit acolo un timp. Dup o micîncierare cu basmacii ne-au scos de acolo. Nu stteam într-un loc, noiumblam prin muni.I. X. – Ce tactic de lupt foloseau dumanii în muni?F. P. – Dumanii… noi nu eram atunci înc pregtii, aa i aa. Noinu înelegeam, el mergea cu sapa în spate i putea s atace, îmbrcai înhalate, nu tiai care-i prieten i care-i basmak. Era destul de greu. Nu tiai decine s te pzeti! Noaptea împucau, a doua zi veneau cu drapelul rou…Ultima oar am fost la un punct. Noi pzeam drumurile la Konduz.Genitii fceau drumul la Fayzabad, era de la Konduz la Fayzabad i toatepodurile erau aruncate în aer. Genitii le reparau, dar noi le pzeam. Aa afost pân la Fayzabad. Ziua fceam, iar noaptea totul era aruncat în aer. Laurm ne-am întors toi. E mult de povestit. De aici m-am eliberat în 81,mai.I. X. – Ce ne putei spune despre militarii afghani?F. P. – Aveau tehnic veche ruseasc, tancuri de pe timpul lui Petru.Dar basmacii aveau armament foarte bun. Cu lunete, winchester american.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovEram lâng armata afghan, care fr noi nu fcea niciun pas. Era slab,slab înarmat, nici nu aveai chip. Dac nu-i place se duce în muni la ai lui,pe ei nu-i înelegeai… nu puteai înelege. Dar aa armata lor era înarmat cai sovieticii. Aveau tehnic veche ruseasc, de pe timpul lui Petru I. Eraslab, ru înarmat, nu avea nicio configuraie. Dar aa armata lor era dotatla fel ca i cea sovietic. Nite BTR-uri vechi…. Nite automate utilizate înluptele de partizani, în general – totul era de sorginte sovietic. Ulterior, maipovesteau bieii, le-au mai dat ai notri. A fost situaii când s-au dat dinpartea basmacilor. Pe urm ai notri au fcut o farfal în ei. Situaia de luptera grea prin muni. Nu tiai din care parte s te pzeti, din fa din spate.În orice caz, dar aa realitatea a fost.I. X. – Ce funcie militar ai avut în armat?F. P. – Operator-mecanic. Am czut i în curse.I. X. – Desfurai subiectul.F. P. – Nu prea iubesc s povestesc… când s ieim dintr-un punct.Dup o sptmân plecam dup produse, provizii. Luam ca de obicei unBMP. Am fost urmrii de spionajul lor, care lucreaz foarte bine. Ne-a datcoordonatele c vine o coloan de 40 i ceva de maini. Era un drum minatdin dou pri. Era un râu. Primul tanc a explodat. A rmas la o parte obucat din tanc. În al doilea a fost rnit mecanicul dar a scpat. Eram câtevamaini de tonaj mare. Noi am ieit înaintea coloanei, nu s-au ateptat c noivom veni… credeam c dac e coloan vom merge încet. Am mers mairepede i am nimerit noi înaintea lor. Coloana a fost oprit noaptea i auaprins toate mainile. S-a încercat salvarea soldailor. Un proiectil a nimeritdirect într-un mecanic i acela a fost omorât pe loc, a ars. Când l-am vzut,ardea… I-am vzut numai picioarele. Ne îndueam i noi. Am trecutdrumul la ali biei, acolo erau trei maini arse: Biei, ajutai s-l scoatem pemecanic. În timpul acesta explozii i… Comandantul ne-a spus s neîmprtiem, dar nu ne puteam concentra. M-a rnit odat, a doua oar m-aurnit. Pe toi i-au luat de acum, a venit la ajutor, dar de acum gata… Au fostjertfe mari atunci, muli rnii. Am fost la spital ne-au dat primul ajutormedical. i ne-au dus în polk. Am stat o lun de zile i apoi ne-au mutat înunitatea mea i mai departe am dat btaie.I. X. – Nu v-au dat niciun ordin pentru aceast operaie?F. P. – Atunci nu se da nimic. Atunci se spunea c soldaii sovieticibeau ceai. Ajutor internaional, artau la televizor cum soldaii beau ceai. Îmivenea s iau televizorul acesta i s-l trântesc în pmânt. Pe urm au începuta veni i trupuri neînsufleite Laleaua neagr. E mult de povestit dar…I. X. – Despre populaia btina, cum v-au întâmpinatacolo, cu flori?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......F. P. – Dup cum ne-au spus i dup cum am observat i eu…, înmuni era un btrân cu barb alb, care ne-a întâmpinat cu talger i noi nutiam ce s lum, dar erau cei din armata afghan i ne spuneau: Luai imâncai, dac nu mâncai îi jignii. Erau fructe uscate, foarte gustoase. Mergeamtoi i luam câte o mân…, dar dac i-ai suprat, se vor rzbuna, vor muri,dar se vor rzbuna. Iat aa erau. L-ai atins, nu uit, nu iart. Aa-i i înCecenia. Ne duceam undeva în vizit, cu militarii afghani, ne serveau cupalan 237 , dar nu am avut cu ei legturi de aproape. Aa din observaii. Atunciera numai începutul, pe urm s-a complicat situaia.I. X. – Au fost cazuri de dezertare?F. P. – Dezertare? La noi nu a fost. Dar a fost în alt batalion un caz.El pur i simplu s-a dus la dukani, ca s-i ia igri, una alta, i a avut loc oambuscad. Pe urm a disprut. Am uitat familia lui, probabil Petrov. Aczut la o band. Mi-au spus prietenii care au rmas dup mine, c unul dinai notri, Mia Bulat, s-a auzit pe urm, c el a rmas ca instructor laafghani, la basmaci.I. X. – Apropo, ai auzit atunci de Ahmad Shah Massoud?F. P. – Atunci nu. Noi primii am intrat. Dup desantnici, am intratnoi. Nu pot spune nimic pentru c nu tiu.I. X. – Dar cazuri de prizonieri?F. P. – La noi, cât am slujit eu, la noi nu a fost niciun prizonier.I. X. – Cazuri de sinucideri…F. P. – Au fost doi s-au dus într-un sat i s-au btut joc de o familie,i-o ucis i mergeau prin sat, iaca ce fceau soldaii rui. i au fost împucaidin pricina soldailor rui. Cazuri de sinucidere nu a spune. Se împucausinguri, din neatenie, nu erau deprini cu armele. Erau muli care nu maivroiau s slujeasc. La început e greu, pe urm te obinuieti, c nu aiîncotro. Dar aa bieii au fost de treab. Bieii de la noi s-au inut înbatalionul nostru.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier?F. P. – Era de conducere, cu disciplin, disciplina era la nivel.Depinde i de situaie, unde ne aflam, eram prin muni nu mai era ordineade diminea conformat la protocol. Eram de serviciu. Dar nu prea aveaicând, stteam oleac i iari în muni. Nu edeam locului. Odatcomandantul companiei a fost rnit în mân, l-au luat i l-au dus i pe el,înapoi nu a mai venit. Au fost multe cazuri. Scriau minciuni acas.I. X. – Dar oricum era cenzura, nu mai trimiteau toi scrisorileacestea?237 Mâncare tradiional afghan. Este preparat din orez cu carne de oaie, la care se mai adaugstafide sau felii de portocale. Un fel de pilaf.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovF. P. – Scriau acei care nu au fost niciodat la operaii. Scriau c-igreu, c scriu cu sângele lor. Când acolo s-a constatat el era scrib în polk, elnici nu a vzut praful de puc. Erau cazuri de astea, dar erau prostii. Chirs fie aa, c nu scrii acas. Eu am fost în spital i nu a tiut nimeni. Nu leamscris niciun cuvânt acas.I. X. – Relaiile dintre soldai? Dedovcin era?F. P. – Nu a zice c îi bteau joc cum era în Soiuz, nu era chiaraa. Acolo nu erau din tia. Sau poate se temeau, te duceai la operaii i numai veneai. Era cu totul o alt stim. Îl stimai c-i un pic mai în vârst. Nutiu în alte pri, dar la noi nu era dedovcin. Pur i simplu îl respectai. Ceste mai mare ca tine.I. X. – Cum v hrneau în Afghanistan?F. P. – Nu tiu cum în polk dar pe noi la post ne hrneau bine.Uneori se ridica un vânt, c nu puteai mânca. Am fost în situaia în care amstat la post dou sptmâni, fr mâncare. Beam ap i nite fin. Nuputeau ajunge avioanele cu provizii. Aa ne dau bun mâncare. Cam uneoricu întreruperi, se mai întâmpl. Dar aa a fost i pâine alb, i pâine neagr,unt, carne. Din partea mâncrii la noi nu erau probleme. Ruskii Ivan edeprins cu de toate.I. X. – Condiiile climaterice din Afghanistan, cum v-aiacomodat la ele?F. P. – În muni – frig, la poalele munilor – jucam volei cu echipaafghan. În muni zpad, dar la poalele munilor – cald. Aveau i insolaii,dar pe urm s-au adaptat bieii. E cald.I. X. – Ce animale erau în Afghanistan?F. P. – Cmile, mgari, erpi, scorpioni, vite, oi. Porci acolo nu amvzut.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie dup ce aivenit din Afghanistan?F. P. – Am devenit mai nervos. Acum m mai rein, dar deodat afost mai greu. Pe urm te obinuieti cu toate. Dac i-a intrat în memorienu se uit cu una, cu dou. Mai ales dac te-a luat din cuib i te-au bgat înrzboi. Am fost acolo carne de tun. Biei neînvai. Nici tu pregtire,nimic. Dar acei tineri, în general… Comandantul regimentului spunea c nud 50 de tineri pe unul mai cu experien… cu vremea te obinuieti. Laurm ne-am obinuit de parc aa trebuia s fie.I. X. – Au folosit o tactic bun americanii în Afghanistan?F. P. – Eu a spune c nu a trebuit nici ai notri s se vâre, dar niciei. Cineva a avut venit din rzboiul acesta, dar cui trebuie pentru 13 300soldai czui? Pentru ce, se pune întrebarea? Nici ai notri nu au fcut bineXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......c nu trebuiau s se vâre, s rmân atâia orfani. Dar SUA tot aa ca i noinu trebuia s se bage, trebuia prin alte metode. Prin tratate. Nu acceptmetoda aceasta. În general nu ar trebui s fie rzboaie pe lume. Trebuie suitm de asta. Dar cu prere de ru continu. Cineva trage foloase dinacesta, dar cineva… moare.I. X. – Un eveniment care vi s-a întiprit cel mai mult înmemorie din Afghanistan?F. P. – Prima lovitur de foc, pe urm, când am fost încercuii.Bieii au plecat în cercetare i ne-au spus c iaca, cutare e împucat i unulrnit. Nu tiam ce ne ateapt, credeam c doar aa merge lupta. Dar peurm ne-am maturizat. Aveam alt minte. Mai serioi. Multe evenimente,dar cel mai bine s-a reinut primul botez de foc.I. X. – Am uitat s v întreb ce v spunea la leciile politicedespre acest rzboi? Dac era convingtor mesajul politrukului?F. P. – Pur i simplu ne spunea ce-i spunea i lui ce s ne spun.Totul era de sus. Pe urm ne-am dat seama de realitate, dar atunci credeamc aa i este. Noi aprm interesele rii. Noi ca soldai ne-am fcutdatoria. Soldatul trebuie s îndeplineasc. Noi ne îndeplineam misiunea.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„NORA A DAT NATERE UNUI RUSTAM,IAR EU AM ÎNMORMÂNTAT UN RUSTAM”Purice Alexandra – mama locotenentului superior Rustam RustaveliAbdulin, czut în Afghanistan. A fost contabil-ef la Ministerul Agriculturii alRSSM. La data interviului era pensionat. Interviul a fost realizat în 7 decembrie2001. Caseta nr. 5/II.Abdulin Rustam Rustaveli (1960–1985) – nscut în oraulOlonei, RASS Karel. Absolvent al colii Medii nr. 59 din Chiinu. Aterminat coala Militar Superioar de Aviaie din Harkov. În Afghanistan aefectuat serviciul militar ca tehnician de bord. La 22.01.1985, în timpul unuizbor de lupt, avionul locotenentului-major Abdulin a fost lovit în plin de orachet, iar echipajul a ars de viu. În aceeai zi, soia i-a nscut un fiu –Rustam 238 .A. P. – Am primit întiinarea despre moartea fiului la serviciu.Nora a nscut chiar în aceeai zi când a murit fiul meu. Când am vzutadeverina de deces mi-am pierdut cunotina. A venit nora acas amîntrebat-o ce a nscut i cum l-a numit pe nou-nscut. Nora a zis: mam, cums nu-l numesc Rustam, am hotrât s-l numesc Rustam. Ultimele lui dorine încazul în care se va întâmpla ceva: s fie înmormântat numai de mama inumai la Chiinu, dac se va nate un fiu s se numeasc Rustam, aa l-aui numit – Rustam. i înc ceva, prin anumite ci a dus cu el acolo un câine.Câinele zbura cu el, cum numai trebuia s aib o curs fugea dup el. Înziua când el a murit, câinele nici într-un fel nu vroia s zboare cu avionul,bieii au prins-o, au adus-o în avion nu se închidea ua (au povestit dejaprietenii lui Rustam), câinele a fugit din avion. A simit prbuireaavionului. i de aici o alt dorin, de a avea în grij câinele.Nora a dat natere unui Rustam, iar eu am înmormântat un Rustam.De câine am avut eu grij, a murit de btrânee i pe el l-am îngropat. Nuam avut numai o durere, soul meu a fost i el aviator, a suferit i el ocatastrof, dup 11 ani, în 1985, a czut avionul fiului. A fost ceva groaznic.Am rmas singur. Nepotul seamn foarte mult cu taic-su, linitit,reinut… Toat viaa mi-am pus o sperana c voi avea un sprijin, acum numai am pe nimeni… Citea foarte mult, a învat foarte bine în coal. Tatalui Rustam era pe linie patern ttar iar pe linie matern – georgian. Tatl238 Vezi Olga Cpin, op. cit.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......meu era polonez, iar mama – ucraineanc. Rustam avea sânge amestecat. Aavut o sntate de fier…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„AFGHANISTAN E AR MINUNAT, INTRIÎN KILAK I DE-ACOLO NU MAI IEI”Rabadja Daniel Constantinovici – nscut în anul 1964, în oraulBasarabeasca. Serviciul militar: 1982–1984. În Afghanistan a fost ofer. Interviul afost realizat în 27 mai 2003. Caseta nr. 60/II.Cârci Nicolae – nscut în anul 1967, în raionul Ceadâr-Lunga.Serviciul militar: 1986–1988. În Afghanistan a activat în serviciul de cercetare.Interviul a fost realizat în 27 mai 2003. Caseta nr. 60/II.I. X. – O mic prezentare.D. R. – M numesc Rabadja Daniel Constantinovici, m-am nscutîn 1964. M-au recrutat de la Comisariatul Militar din Basarabeasca. Suntnscut în Basarabeasca.I. X. – În ce an ai fost încorporat în armat?D. R. – M-au încorporat în armat în anul 1982, în luna septembrie.Ne-au petrecut la tren cu muzic. Am ajuns la Kerci. În Kerci 2 sptmânine-au reinut. Într-o bun zi ne-au îmbrcat, ne-au tuns la zero, ne-auaezat în tren i am plecat în Armenia, acolo am fcut instrucia militar,carantina. Am efectuat un mar de 500 km. De acolo în Erevan, din Erevanîn Duanbe–Termez, cu trenul.I. X. – Cum ai aflat c vei efectua serviciul militar înAfghanistan?D. R. – Am aflat aproape de la instrucie. Când ne-au adus ne-au iîmbrcat... Din Kerci ne-au luat mai departe. Când am ajuns în Armenia,am efectuat carantina, acolo am i aflat. Am rmas acolo vreo 200, ceilaliau plecat. Dup 2 luni ne-au îndreptat spre Erevan cu avionul, de acoloDuanbe–Termez. Acolo în corturi i înnoptam. În ziua urmtoare cuavionul ne-au îndreptat în Afghanistan.I. X. – Unde triai?D. R. – În corturi. Batalionul se ocupa cu însoirea coloanei în Puli-Khumri…i mai participam i la aciuni militare. in minte când amnimerit acolo am fost în Mazâr-e Šarif. Dup Mazâr-e Šarif au urmat ialtele.I. X. – Cum se desfurau aceste aciuni militare?D. R. – Eu transportam snareadî 239 .239 Proiectile, obuze.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Care funciune este cea mai periculoas înAfghanistan?D. R. – Acolo pentru toi este periculos. Gloanele nu aleg. Mainase consider un lucru mobil. i pentru genist e periculos. De fiecare dat peaceeai urm nu se poate merge. Poate acesta e drum, dar poate c nu. Eraui geniti i câini, de toate erau. Mina italian putea fi depistat de câine,spre exemplu. Se întâmpla c drumul a fost verificat, iar cineva s-a abtutun pic i gata.I. X. – Relaiile cu armata afghan?D. R. – Ne întâlneam deseori. Comunicam normal.I. X. – Relaiile cu populaia btina?D. R. – Nici nu tiu dac era populaie civil! Se spunea aa: ziua cusapa iar seara cu automatul.I. X. – Cum v-ai acomodat la clima lor?D. R. – Clima era normal.I. X. – Ce boli erau rspândite?D. R. – Am fost bolnav de hepatit. M-am lecuit în Uniune. Erarspândit i dizenteria. Dup tratament am venit acas, m-am odihnit unpic i m-am îmbolnvit de malarie. Mai târziu m-am lecuit aici, în Chiinu.I. X. – Relaiile dintre soldai i ofieri?D. R. – Erau relaii bune. Mi se pare c în Uniune era mai asprudecât acolo. Normal.I. X. – Dar cum decurgeau relaiile dintre soldai?D. R. – Fr dedovcin nici nu putea fi. Nu-i armat, dac nu estededovcin.I. X. – Specificul din Afghanistan?D. R. – Era o diferen cu cea din URSS. Acolo nu i se indic ce sfaci, fiecare tie ce are de fcut. Fr aceasta nici nu putea fi. În bazadedovinei se inea toat armata. Atât în Uniune, cât i acolo.I. X. – Chiar i la ofieri era dedovcin.D. R. – Era. Ei sunt ca i noi. Dac am ajuns în Afghanistan o partedin timp sunt duh, dup jumtate de an este maladoy. Cum era la noi aa erai la ei. Dup care este cerpak. Dup care e deduka. Dup care este civil. Eitot doi ani se afl acolo. Dac el vrea poate rmânea acolo. Dac nu poates se elibereze.I. X. – Erau narcotice în Afghanistan?D. R. – Se vindeau acolo ca i pâinea. Cine a dorit s încerce, aîncercat. Dar cine nu a încercat, nu a încercat. Poate c era folosit dinsimpla curiozitate. Dar poate c pentru cineva era un obicei. A încercat i iaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovplcut. Dar la operaii nu era folosit. Poate c în timpul Marelui Rzboipentru Aprarea Patriei se da o sut de grame de votc.I. X. – Nu era periculos s faci cumprturi în dukani?D. R. – Noi eram bine aprovizionai. Fiecare aveam dup ajunsuri.În rest fiecare îi alege de unde i poate. Acolo de unul singur era periculoss te plimbi: Afghanistan strana ciudes zael v kilak i tam iscez… 240 Iei o igarde narcotic, tragi un pic din ea i pare c te relaxezi. Dar s faci abuz dejanu-i bine. De obicei era mai rspândit printre popoarele asiatice, dar erau iprintre rui.I. X. – Ce-mi putei povesti despre sentimentul fricii înAfghanistan?D. R. – i-i fric, mai ales în primele zile. Primele zile când ainimerit acolo. Dup care te obinuieti. i se spune c ceea ce vezi s nu iei.Vezi ceva pe drum dar nu trebuie s iei. Nimic nu trebuie s iei. Cineva aluat un diplomat i a rmas fr mân.I. X. – Ce metode împotriva fricii mai erau uzuale? S zicem,o sut de grame de votc…D. R. – Care votc… în primele zile, ce acolo… primele zile i-ifric, dar pe urm te obinuieti. Ca i cum aa ar trebui s fie. Poate i cevanarcotice. În primele zile parc i-i dor i de cas, dar mai târziu trece. Aiciuneori mi-a fost mai greu decât acolo.I. X. – Au fost cazuri de dezertri?D. R. – În batalion au dezertat.I. X. – Dar în prizonierat au nimerit?D. R. – Luau prizonieri. Au fost cazuri…I. X. – Ce îmi putei povesti despre armata aliat?D. R. – Când vedeau câiva oameni de-a lor rnii îi luau i fugeaude la operaii.I. X. – Cum petreceai timpul liber?D. R. – Îl petreceam de obicei în polk. Vara, de obicei e cald.Prânzul. edeam în corturi pân seara. Mai edeam la poveti, la o igar,deseori cu ofierii.I. X. – Erau concerte acolo?R. D. – Au fost concerte. A interpretat Ala Pugaciova. A fost decâteva ori. Au fost artiti, muli artiti au fost. Pieha, Pugaciova. A fostansamblul Golubâie Beretî. Din Leningrad au fost. De lâng Moscova au fost.I. X. – Era televiziune acolo?D. R. – S-a improvizat ceva. Se montau filme în aer liber.240 Afghanistan e ar minunat, intri în kilak i de-acolo nu mai iei.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Ce filme v artau acolo?D. R. – Filme sovietice. Produse de „Mosfilm”.I. X. – Filme pornografice ai vzut?D. R. – Eu numai o dat am vzut pornografie i atunciîntâmpltor.I. X. – Mai avei ceva de adugat la capitolul timpul liber?N. C. – La ora 5 dimineaa, deteptarea. Gimnastic pân la ora 6.Fug, gimnastic uoar… Dup care urmeaz dejunul. Era i o camerspecial pentru instrucia militar. Dup care ne odihneam. Dup masaveam pregtirea de tragere la int. Mai scrii câte o scrisoare acas. Aveamun prieten pe care uneori îl vizitam, mai stteam de poveti.I. X. – O întrebare pur brbteasc. Erau femei înAfghanistan? Putem vorbi despre prostituie?D. R. – Nu era acolo. În centrele medicale erau femei. Femei erau lacentrele militare. Erau în buctrie. Era un magazin unde lucra o femeie.Tânr, necstorit.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie dup ce aivenit din Afghanistan?D. R. – Am venit acas. Nu aveam unde lucra. Dup care m-amangajat. i viaa i-a luat ce-i a ei.I. X. – Ce dorii s mai adugai? Cea mai puternic impresiedin Afghanistan?D. R. – S trieti se poate oriiunde. Dar trebuie s i poi.I. X. – Ai dori s v întoarcei din nou în Afghanistan?D. R. – Dup ce am venit acas parc m atrgea s revin înapoiacolo.N. C. – Cu condiia ca s fie aceiai biei.D. R. – Da, într-adevr, s fie acelai colectiv. De altfel erau mulidin Moldova. În detaamentul nostru erau pân la 50 de biei.I. X. – Sub aspect comparativ cum privii rzboiul dus deamericani în Afghanistan?D. R. – Au bombardat, au bombardat i fr niciun sens. Noi maiselectam unde bombardam, iar ei au bombardat totul de la o parte la alta. inimic nu au demonstrat. Înainte a fost colonie englez, iar acum vor s-ifac lor o colonie.I. X. – Ai mai dori ceva ca s adugai? Cum poate fi privitrzboiul din Afghanistan?D. R. – Eu cred c a fost o greeal politic.C. N. – Dac nu intrau ai notri intrau americanii. Aa ne-aulmurit.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovD. R. – Primii biei care au intrat acolo povesteau c avioanelenoastre au aterizat i au aprut îndat cele americane. Dac nu aterizau ainotri pe aerodrom, aterizau alii. Altfel nici nu putea fi. i politica poate cera cu totul alta. Am trit în comunism, dar cutam comunismul. Acoloerau multe haine ieftine. Cât ai dat tu pe blugii tia?I. X. – Vreo 120 lei.D. R. – Dar cu zece ruble de ale noastre puteau cumpra o duzinde blugi. Dar în URSS costau cam 70 de ruble.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„AVEAM O SINGUR DORIN, CA S VIN ACASI S BEAU AP DE LA FÂNTÂN”Râbac Ivan – nscut în 1966, în raionul Glodeni. Serviciul militar:1984–1986. În Afghanistan a fost ofer. Interviul a fost realizat în 29 noiembrie2002. Caseta nr. 46/I.I. X. – O mic prezentare…I. R. – Râbac Ivan Vasilevici.I. X. – Din ce localitate suntei i în ce an v-ai nscut?I. R. – Din raionul Glodeni, nscut în anul 1966.I. X. – În ce an ai efectuat serviciul militar în Afghanistan?I. R. – În anul 1984, în mai.I. X. – În ce condiii ai ajuns în Afghanistan?I. R. – Eram un batalion de destinaie special, iniial era în UniuneaSovietic, o dat pe lun veneam în Uniunea Sovietic la aprovizionarepentru câteva zile, mai apoi, din cauza contrabandei, nu ne se permitea svenim în Uniunea Sovietic. M-am eliberat în anul 1986, în august. Duceammuniii. Eram în prima companie, compania noastr ducea numai muniii, adoua – produse alimentare, a treia – crbune. Mi se pare c era mai uordecât acas.I. X. – De ce?I. R. – …I. X. – Ce îmi putei povesti despre operaii militare, dac aiparticipat?I. R. – Erau aa bancuri… am avut deplasri în tot Afghanulduceam muniii, iar a treia companie ducea crbune numai în Pul-i-Khumri.Odat i-au trimis în Kabul, ca s duc crbune, i într-o trectoare au fostsupui unui atac, un CP 241 . Din Takent a venit o comisie ca s verifice, cumprima companie merge oriiunde i nu-s împucai, iar a treia odat au ieitîn Kabul i atunci i-au împucat zampolitul a zis: Cum s fie prima companieîmpucat? Ei vând duhurilor cauciucuri, motorin, de ce s-i împute? eful dinTakent n-a îneles i întreab: Dar cei din compania a treia nu vând i eicauciucuri? Asta, ca un fel de glum?I. X. – Ce v povestea zampolitu la lecii?241 Cerezvucianaia polojenia – situaie excepional.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. R. – La noi era ca i acas. Nu aparineam armatei, în condiii decas. Dimineaa ne deteptam. În deplasri, la descrcri, încrcri –condiii de cas.I. X. – Au fost cazuri de dezertri? Din reprezentani ai crornaionaliti?I. R. – Au fost. Erau acolo diferii – moldoveni, rui.I. X. – Au nimerit cineva în prizonierat?I. R. – Nu, la noi nu au fost aa cazuri.I. X. – Relaiile soldat–ofier?I. R. – La noi nu erau diferenieri. Nu era titulatura: Tovarelocotenent. Pur i simplu locotenent Boris. Triam toi ca fraii.I. X. – Cum v hrneau acolo?I. R. – La noi în privina hranei a fost ru, la noi în batalion.Prietenul meu care a slujit în Konduz, ne întâlneam deseori, în fiecare lun,m aprovizionam de la el cu produse, la ei cu hrana era mai bine, dar la noimai prost. Mai aveam un prieten, cu care învasem împreun, cu unul dinunitatea aceea militar, el aduna un sac de alimente i eu. Fiecare aveamcâte un prieten. Mi se pare c în armat era mai simplu de supravieuit decâtacas.I. X. – Ce relaii erau între soldai?I. R. – La noi erau bune, de companie, nu a fost dedovcin.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?I. R. – Cum crezi era timp liber? La noi nu era timp liber.I. X. – Scriai scrisori?I. R. – Am scris trei scrisori. Nu prea îmi place s scriu. Nu preaaveam nici timp s scriu. Încrcarea–descrcarea, reparaia mainii. Reparimaina ca s nu se întâmple ceva pe drum. Pe urm descarci i gata.I. X. – Cum erau pregtii duhii sub aspect militar?I. R. – Oameni panici…I. X. – Despre armata aliat ce-mi putei povesti? Pregtirealor militar?I. R. – Oameni ca i noi. Îns la noi pregtirea militar era maibun.I. X. – Cum v-ai adaptat la clima lor?I. R. – Uor. Nici n-am observat.I. X. – Ce vieti sunt acolo? Nu ai avut probleme cu ele?I. R. – Nu aveam nicio fric. Ca i cum m aflam acas. Aveam osingur dorin, ca s vin acas i s beau ap de la fântân. Asta am doritcel mai mult, pentru c apa acolo nu este atât de bun.I. X. – Relaiile cu populaia civil.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. R. – Ne stimau.I. X. – Un moment care vi s-a întiprit cel mai bine în minte.I. R. – Odat ne-au dus la un spital militar, în Jallalabad. Acolo neamodihnit dou sptmâni. Cum ne-am odihnit? Am terminat deplasarea ine-au dus puin la odihn. Am venit pe timp de iarn iar acolo e cald, deAnul Nou ne scldam în râu. Ca i un fel de sanatoriu, în 85, mi se pare sau 86. Ne-am odihnit bine. Dou sptmâni ne-am bronzat, scldat.I. X. – Cum v-ai adaptat acas, dup rzboi?I. R. – Pe sora unii o invidiau: A venit fratele din armat. Iar sora zicea:Parc e un neghiob, ede, nimic nu zice. Eu m simeam bine.I. X. – Pân atunci tot erai tcut?I. R. – Nu tiu, eu m simeam bine.I. X. – Prerea dumneavoastr despre atacurile lansate deamericani în Afghanistan?I. R. – Nu vor reui nimic. Va fi numai mai ru. Asta-i, va fi mairu.I. X. – Cum ai sesizat mentalitatea, psihologia afghanilor?I. R. – Sunt rmai în urm dup nivelul de via. i chiar sunt cumult rmai în urm. Aveam un cunoscut, au cumprat produsele lor, unom de treab. Un fel de businessman, dukan.I. X. – Aveai încredere în ei?I. R. – Da, nici nu ne venea în cap. Copiii vând acolo copturidiferite, îngheat. Nici nu ne venea în cap. in minte, la prima deplasaream venit în Pul-i-Khumri, bacheii alergau: îngheat, îngheat! Era o cldur,vreo 50 grade. Îngheat, doreti? Dar de unde bani? E prima deplasare. Nicibani, nimic. Duceam lemn. Deschid fereastra de la main i-mi propun svând un druc. Eu zic: pleac de aici, prsete-m! El nu se d btut, se vede ce un duh. Îmi zice: vinde-mi un druc. Eu îi zic: nu vând nimic. El îmi zice: vrei, îivând îngheat? Eu exclam: ah, îngheat! Eu numai m-am gândit, dar el înfacun druc i când o ia la fug. Vai de mine! Pe urm scoteam automatul icine se apropia îl speriam. Din mers îi scoteau oglinzile de la main. i-smici acolo, câte 5–6 ani. Mergi i din mers i le i terpelesc, mergi doarîncetior, iar din mers ba îi terpelesc o pies, ba oglinda i-o sustrag. Peurm, am început s le artm c avem i automate periculoase. La o micdemonstrare fugeau îndat.I. X. – Ce metode de contraagitaie foloseau adversarii derzboi?I. R. – Interpretam cântece, povesteau diferite poveti. Mi se parec acolo, nu tiu cum, era mai simplu. Dar aici…Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„MAI DEGRAB AICI M TEM, DAR ACOLO NU AVEAMTREAB”Sava Nicolaevici – în Afghanistan a fost ofer. Interviul a fost realizatîn 25 noiembrie 2002. Caseta nr. 43/II.I. X. – Despre ucebk, ce putei povesti?S. N. – …I. X. – Cum ai aflat c vei face serviciul militar înAfghanistan?S. N. – tiam toi c acolo ne vom duce, înc de când ne-am pornitde acas, i în carantin am simit. Acolo ne-au spus.I. X. – N-ai fcut DOSAF-ul?S. N. – … da, când ne-am dus de aici, eram oferi. Am fcutcursurile Molodovo boia. oferia i mai departe, înainte.I. X. – Cum ai ajuns în Afghanistan?S. N. – Cum? S-au dus prima parte, pe urm a doua, i a treia parte.Ne-am dus în Erevan, din Erevan cu avionul ne-au dus la Duanbe, dinDuanbe cu trenul ne-au dus pân la Termez, de acolo cu avionul pân laKonduz i din Konduz cu avionul la staia de dislocaie. i acolo doi ani dezile, fr dou sptmâni.I. X. – Când ai ajuns în Afghanistan ai scris scrisoriprinilor, cunotinelor?S. N. – Am scris. Tot normal a mers. Fr nicio primejdie.I. X. – Despre operaii militare?S. N. – Am fost o coloan „fericit”, n-am avut probleme. De câteori am trecut, niciodat n-am nimerit.I. X. – Ce era mai periculos pentru oferi?S. N. – Toate celea. Dac ceva nu-i la locul lui, atunci gata, prpd.I. X. – S-mi povestii despre dumani, dac ai avut ocazia sv întâlnii?S. N. – Noi n-am avut treab.I. X. – Relaiile soldat–ofier?S. N. – Normale. Au fost bune. A fost un comandir de aur. Primula fost un hahol spurcat, al doilea a fost un moldovean din Germania.I. X. – Ce relaii erau între soldai? Dedovcina?S. N. – La noi n-au fost. Eram apte biei. Dar unde nu erau? Înalte uniti era dedovcin mcat. A fost dedovcina puternic.I. X. – Regimul unei zile a unui soldat?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......S. N. – Dac plecam în curs ddeam btaie cu lopata, ne încrcami tot aa. De amu mai stteam i dormeam i când ne porneam, neporneam.I. X. – Ce regim alimentar aveai acolo?S. N. – Foarte bine. Din partea mâncrii: foarte bun.I. X. – Ce raion cuprindea?S. N. – Era pus pe mas pâine neagr i mâncare, dac nu te saturi,du-te i mnânc, cât îi duce sufletul. Pâinea neagr, îndeobte a fost lanoi… de hrnit ne hrneau bine. Dar conserve, cât duce trenul du-te imnânc.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?S. N. – Dac nu prea era timp liber… Trebuia s vin un înaltfuncionar militar i de la patru dimineaa pân la 12 noaptea, zi la zi, timpde o lun de zile, am crezut c ne sar ochii. Dup ce s-a dus erau toi cadup front.I. X. – Era un fel de mascarad?S. N. – Da, dac a venit lociitorul Forelor Militare. MinistrulAprrii era Ustinov i era adjunctul…I. X. – Filme, concerte, erau?S. N. – Veneau, i afghanii cântau, i ai notri. Ne duceau prinspitale, ne artau filme.I. X. – Cum era asigurat paza unitii?S. N. – Fiecare unitate avea paza ei. Ne pzeau din muni.I. X. – Erau câini speciali acolo?S. N. – Nu, nu tiu…I. X. – Ce impresii aveai despre armata afghan, dac i-aivzut?S. N. – N-am avut cu ei treab. Erau salariai.I. X. – Cum erau ei alei în armat?S. N. – Dac erau, dup cum spuneau ei, doi frai, apoi unul trebuies fie duman i unul trebuia s fie arandoy. Numaidecât trebuia s fie unul.Sunt care erau devotai Patriei, revoluiei, sttea de amu de partea noastr.I. X. – Despre populaia civil, ce ne putei povesti?S. N. – Cu ce puteau s se ocupe, cu agricultura, altceva cu ce s seocupe? Creteau mac. Mac cât duce trenul.I. X. – Ce clim era acolo i cum v-ai acomodat la ea?S. N. – Apoi cum? Cldur cât lumea. Erau clduri 50–60 de grade.i vara-i uscat. Dac era umezeal, apoi la 50 de grade te punea la pmânt.i aerul uscat.I. X. – Unde stai, în bordeie?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovS. N. – În cort i dup aceea ne-am fcut cas. În cas erau toatecomoditile, cu baie. Am fcut singuri cas. Cu baie, cu înclzire, cu tot cetrebuia. Aveam ap, aveam tot.I. X. – Au fost cazuri mai speciale?S. N. – La noi, care am fost în carantin, a murit Serioja, unucrainean…I. X. – Au dezertat cineva din unitatea militar?S. N. – Nu, la noi, din câte am aflat, nu.I. X. – Dar în prizonierat a nimerit cineva?S. N. – De la noi nu am auzit. A fost totul bine.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie dup ce v-aiîntors din Afghanistan?S. N. – …aitia nu au avut grij de noi. De abia acum am nimerit laun curs de lecuire.I. X. – Ca veteran al rzboiului din Afghanistan putei trage oconcluzie, dac americanii au folosit metode reuite în Afghanistan?S. N. – Nu tiu, nici nu tiu ce s spun. Ai notri au mers pe calepanic la ei, dar aitia au mers ca s-i distrug.I. X. – Ceva momente mai speciale?S. N. – …Toate sunt speciale, când faci câte o nebunie. Când amîndeplinit un an i jumtate am fcut un bal cu brac. Erau vreo 11moldoveni i la cin am folosit i brac. În buctrie era un sergent deserviciu. Am chemat un biat i au tras o can de brac, dar noi numaijumtate. Când ne-am trezit numai în chiloi i sub ap rece.I. X. – Prostituate erau în armat?S. N. – Erau i mercenare, toate erau, e lege… i aa se duc înTurcia, Grecia, aa i acolo, la lucru, era a ofierilor...I. X. – Bordeluri erau în armata afghan?S. N. – Nu tiu. Poate au fost, prin Kabul, dar acolo, n-au fost.I. X. – Ce cântece cântai în Afghanistan?S. N. – Nu prea.I. X. – Acolo, în Afghanistan, erau sentimentele acestea defric?S. N. – Nu, la fiecare îi era tot una: ori-ori. Aa era dat. Nu avemtreab. Aa eram deprini s fie. Mai degrab aici m tem, dar acolo nuaveam treab.I. X. – Mulumesc mult.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„SPECIFIC PENTRU POPOARELE DIN ASIA,AGITAIA DECURGEA PRIN CÂNTECE”Serghei Scripnik – nscut în oraul Chiinu. Studii: internatul sportiv,maestru în sport. Serviciul militar: 1979–1983. În Afghanistan a fost ofier al forelorspeciale. Autorul crii „Smerti v Rassrocicu” (vezi:http://artofwar.ru/scrpnik/index_tale_scrpnik.html). Interviul a fost realizatîn 19 mai 2003. Caseta nr. 58/I-II.I. X. – O mic prezentare?S. S – Serghei Scripnik... M-am nscut în Chiinu. Am terminatinternatul sportiv, tata a murit în anul 1966, triam numai cu mama. Amînvat la internatul sportiv, am fost maestru în sport. Am efectuat serviciulmilitar în forele aeriene speciale, lâng Moscova, în vestitul spenaz, Forelecu destinaie special, Direcia de cercetare a Ministerului Aprrii, dinStatul-major al Ministerului Aprrii, seciunile erau mici, mobile. Pe noi nepregteau pentru Occident – Italia. Trebuia s recurgi la aciuni deînlturare a forelor speciale strine; s crem bubuituri, panic pe teritoriuldumanului. Am învat mult, am în vedere pregtirea militar, în serviciude cercetare militar. Am ajuns pân în gradul de maior, comandant al uneigrupe speciale formate în scopul de a contrabalansa aciunile partizanilor, amujahedinilor. Aciunile împotriva partizanilor se efectuau cu aceleai metodecu care se lupta împotriva armatei sovietice, era o lupt de antigheril. Dacpartizanii pregteau o ambuscad i noi pregteam. Noi distrugeam lideriilor, preedinii comitetelor islamice, caravanele ce transportau armamentdin China, Pakistan.I. X. – Referii-v, v rog, la momentul când UniuneaSovietic a ptruns în Afghanistan, în mod special la 27 decembrie, laluarea palatului lui Amin?S. S. – Eram într-o grup..., se tace asupra acestui moment. Serviciulde cercetare militar (a nu se confunda cu forele lor militare), eu nu eramcerceta militar, ci o celul de aciune. Am participat la luarea palatului luiAmin, de unde am Ordinul Lenin. Eram o grup de acoperire. Grupa se aflaîn cazarm. Trebuia s blocm... deoarece toate aciunile le-am luat asupranoastr. Fceam aciuni pentru a decurge mai bine operaia ALPHA. Setace asupra acestui moment. KGB îi face autoreclam, era una din grupelecele mai bune de lupt împotriva terorismului i îndeplinea misiuni specialeale guvernului sovietic. Grupele noastre nu se ocupau de reclam, nu aveamscop s ne facem publicitate. Nicieri nu se amintete de participareaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovgruprii noastre. Uite aici e palatul lui Amin, aici pe un serpantin (drumcotit). Aici se afla cazarma, aici dumanii în muni. Acei din ALPHA scriu.Dac noi nu am participat, atunci cum se fac unele referine la noi. Amevideniat dintr-o carte: ,,o grup de aciune, inclusiv din 2–3 tineri dingrupa spenaz”. Este o nedreptate. Mai departe scrie: ,,Despre mine potaduga câteva cuvinte, am avut o ran cu pierdere de sânge, m-am întâlnitcu sergentul din grupa spenaz Iurii D.”. Nicieri nu se recunoate c acoloam fost noi. Eu nu numai c am fost martor la evenimente, dar amparticipat la o operaie foarte extins la care nu s-a luat numai palatul luiAmin. Palatul lui Amin, dac a face o analogie. Noi am luat Kremlinul, szicem. Dar în afar de Kremlin mai este Statul-major, pota, telegraful,comunicaii i informaii care le aveau în Kabul. A fost o operaie extins.Au fost luate toate în acelai timp. Unicul schimb de foc a fost la luareapalatului lui Amin. Totul a fost luat din punct de vedere militar.I. X. – Nu l-ai vzut pe Amin?S. S. – Nu… am fost înuntrul palatului, dar la operaie eu mi-amîndeplinit misiunea mea. A trebuit s blochez unele puncte strategice,mainile blindate, ca s nu intervin gruprile lor. Noi blocam.I. X. – Babrak Karmal a inut atunci o cuvântare la radio undea spus c formeaz un nou guvern, guvernul revoluionar. Care a fostimpresia dumneavoastr fa de acest moment? Cum armatasovietic sau forele speciale, sau alte grupe l-au ajutat pe BabrakKarmal s ia puterea?S. S. – Nu pot afirma cum Babrak Karmali a fost sprijinit deUniunea Sovietic, deoarece nu era în competena mea. Nu aveam nicioatribuie cu aceasta, nu eram implicai în politic. Noi nu eram grupaALPHA. Noi aveam alt misiune. Dar cuvântarea lui Babrak Karmalioricum nu o înelegeam. Puin m interesa situaia politic, în afar defaptul c grupa mea trebuia s execute ordinul, m supuneam directMoscovei, de aceea eu m-am aflat acolo atât de mult.I. X. – Într-un interviu acordat ziarului Izvestia din 1999,Babrak Karmal spunea c toate hotrârile pe care le lua în Kabul eraudate de consilierii sovietici, se simea diviziunea puterii: aici ecuvântului lui Karmal, iar aici al sovieticilor? Sau era o confuzie?S. S. – Înelegei, când iau puterea pe cale militar, aceasta va dicta...Afghanistanul nu avea acea cultur pe care le aveau rile vecine, Irakul,Iranul unde aveau o cultur. Iranul are o cultur veche, în Irak este osocietate laic, dar Afghanistanul nu-i o societate laic, îi o societatereligioas. Îi sistemul feudal, în sensul adevrat al cuvântului. De aceeaputeau s conduc consilierii sovietici, îi ddeau consultaii lui BabrakXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Karmali, acesta era lucru lor. Ei au vrut s treac deodat de la sistemulfeudal. Acum aa m gândesc, dar înainte nu m gândeam aa.I. X. – Colaborai cu alte fore ale armatei aliate afghane?S. S. – Nu. Trebuie mai întâi de toate s aflai specificul pe care-lreprezentam eu acolo. i apoi s-mi punei întrebarea. Aceast întrebare nuse refer la mine. Pentru armata sovietic care era acolo sau acele grupemilitare care erau de partea guvernului afghan, desigur, acolo erauinstructorii notri. De fapt, comandantul unitii avea un consilier, colonel,care-i ddea instruciuni. Dar specificul lor nu pot s-l expun, deoarece euputeam s-l lichidez pe orice comandant de polk dup ordin. Schimbul itrdarea în rile orientale e ceva obinuit, pentru bani. Americanii când auintrat în Afghanistan cu banii au învins. E o ar cu totul deosebit, cu unsistem feudal de dezvoltare. i armata e la fel pregtit. Sunt lupttori bunipentru lupta de gheril, de ce? Pentru c lupt pe pmântul lor. Ei tiufoarte bine locurile i sunt susinui de populaie. Iat din ce cauz rzboiulde gheril era, întotdeauna, în dezavantajul adversarului.I. X. – Ai încercat s-mi povestii despre mentalitateapoporului afghan, îmi putei deschide o parantez?S. S. – Mentalitatea e bun. Pe baza tradiiilor noastre, ale românilori ale populaiei din Balcani, totul vine de la Imperiul Osman, dar noi timbine c Orientul Apropiat a fost sub Imperiul Osman, ceea ce i-a lsatamprenta. Brbatul e capul familiei, iar femeia trebuie s educe copiii. Îmiamintesc, în copilrie plecam la ar i femeile întotdeauna se aflau labuctrie, iar brbatul sta la o mas mic, rotund, se punea mmlig, darfemeia nu sta cu noi la mas. Sunt nite rmie, pentru c noi suntemeuropeni, acolo e cu totul alt mentalitate, sunt triburi, în sensul adevrat alcuvântului. E puin agricultur. Eu am nimerit din Europa la sistemulfeudal, înelegei, nu poi explica mentalitatea nici chiar pe degete, nu poiface analogii. De aceea s explic mentalitatea nu-i posibil. Este un poporfoarte mândru. Brbatul e puternic în familie. Femeile la ei nu suntconsiderate de oameni, este sistemul feudal, de aceea e greu de vorbit dementalitate. Putem vorbi de mentalitatea moldovenilor, mentalitatearomânilor i acestea sunt diferite. Care locuiete în Transilvania, Oltenia,Muntenia etc. E alt mentalitate, dei este aceeai limb. De aceea, s vexplic mentalitatea poporului, am încercat s o citesc din carte, dar nu amreuit, sunt fapte istorice i atunci vei înelege ce-i aceea mentalitate însensul adevrat. Eu îi cunoteam pe paštuni, care sunt la baz, acolo maisunt uzbeci, tadjici .a. Sunt diferite relaii dintre ei. În pustiu, cu ce te poiocupa? Numai cu creterea vitelor. Cu cât ai mai multe vaci, cu atât eti maibogat. Nu ai capete de vite, eti un nimeni în societate. Cei mai culturaliXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovoameni la ei erau mullii. Ei conduceau cu poporul, îi ddeau orientare. Îiînvau s citeasc, s scrie.I. X. – Ce mijloace de contrapropagand foloseau dumanii?S. S. – Contrapropagand nu putea fi. Ei au o singur propagand.Specific pentru popoarele din Asia, agitaia decurgea prin cântece, nuputeau citi, de aceea fluturai nu erau.I. X. – Dar desene erau?S. S. – Desene erau, dar erau mai târziu, mai aproape de evacuare.Dar nici desenul nu era un mijloc eficace de propagand, pentru c uneletriburi considerau c nu-l poi desena pe om i pe nimeni altcineva. Dar setransmiteau mesajele prin cântece.I. X. – Soldatul sovietic era pregtit din punct de vederepsihologic s fac fa rzboiului?S. S. – Nu era pregtit nimeni.I. X. – Chiar aceeai noiune ca „ajutor internaional” sau„aprarea hotarelor de sud ale Uniunii Sovietice” nu erau niteargumente?S. S. – Erau argumente foarte puternice. Multe nu pot s v spun.Dar faptul c acolo trebuia s fie dislocate rachetele PERCH, americane, sepunea problema cine mai mult pltete. Ce-i acela PERCH? Afghanistanul,Tadjikistanul, Kazahstanul, dar ce-i acela Kazahstanul? E Ural. Dar ce-iacela Ural? E toat industria militar a Uniunii Sovietice. Timpul de lansarea rachetelor din Afghanistan pân în Ural e de 5 minute. De aceea UniuneaSovietic se apra. Nimeni nu pune problema aceasta de a proteja Uralul.Problema const c se forma un sistem de securitate, eu am punctul meu devedere, din considerente de securitate a statului. Dei nu pot afirma caciunile Uniunii Sovietice erau juste. Dar pot afirma c din punct de vederemilitar erau justificate. Se putea ocupa un aa stat mare timp de o lun.Aceast lun nu a decurs pur i simplu cu lupte foarte repede. Nici Hitleraa ceva nu a putut obine. Frana a luat-o timp de trei luni. Dar noi amintrat pe 25 în Kabul i pe 27 era deja puterea sovietic. Din punct devedere militar totul a fost organizat ideal.I. X. – Aici putem un pic discuta. Formele de protest alearmatei în Afghanistan?S. S. – Nu a trata rzboiului din Afghanistan cu noiunea de rzboi.Este rzboi când este linia frontului, dar aceasta lipsea. Acolo nu era rzboidup sensul modern al cuvântului. Sensul de rzboi este diferit. Rzboiul sepoate baza pe surse substaniale umane, prin intermediul cruia are loc oconfruntare din ambele pri. Acolo aa ceva nu a fost. Actualmente,America se afl numai în Kabul i atât. Dar noi eram pretutindeni. iXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......pierderile umane de 15 000 dup zece ani de rzboi. În Vietnam câi aumurit? Sute de mii. Au luptat 9 ani. Câi au murit la ei, dar la noi numai 15000. Aceasta despre ce vorbete? Dac se ascund cifrele, las s se ascund?Dar dac s-ar ascunde sute de mii ar bate la ochi. Da erau acolo politicieniproamericani. Da, în primul rând, sunt interesele Americii în Rusia. Nupoate fi o disput. Disputa apare numai în cursul unei operaii militare. Nuera rzboi, cu operaii, ca atare. S zicem era ambuscad asupra uneicoloane. Ce s-a întâmplat? Noi curam acel teritoriu, ca s nu mai fieconfruntare. Dar aceasta nu înseamn c era rzboi. Dei serviciul erafoarte complicat.I. X. – Exista diplomaia popular în cadrul forelor sovieticedin Afghanistan cu forele de opoziie?S. S. – Specificul serviciului meu presupunea distrugerea liderilor.Acestea erau bande. Mujahedini au fost mai târziu. Erau bande înarmate. Eudoar împucam, nu aveam niciun fel de diplomaie. KGB-ul lucra foarteserios acolo. Ei tot cumprau, de exemplu, ca s nu împute în muni. Defapt, armata nu putea verifica ceea ce se întâmpla. Pur i simplu secumpra. Se ddeau zahr, untdelemn, benzin. Ddeau orice, numai s nuating armata noastr. Eu sunt militar, spenazul meu avea misiunea de adistruge adversarul, eu nu puteam duce cu ei tratative. Puteam s-l iau înprizonierat, s-l interoghez, aveam i anumite cunotine de limba paštuni.Puteam s-l interoghez i s-l omor, el mie nu-mi trebuia. Noi ne ocupamde distrugerea caravanelor, distrugerea liderilor. Eram doar 16 oameni, numipermitea serviciul meu s m ocup cu aa ceva. În armat sunt multebatalioane, dar eu aveam 16 oameni.I. X. – Cum considerai, erau bune formele de lupt pe carele-a folosit Uniunea Sovietic în Afghanistan sau era nevoie de alteforme de lupt?S. S. – Eu cred c defel nu trebuia s intervin acolo, problematrebuia soluionat pe cale diplomatic. Acum aa cred. Trebuia s serezolve la nivelul ONU, erau alte structuri.I. X. – Putem vorbi despre sindromul afghan, e corecttermenul?S. S. – Orice situaie de depresie implic i un anumit stres. Etirupt de la o situaie la alta. Luptele militare pot trece, iar la oameni rmân înmemorie evenimentele la nivel de subcontient. Astfel se formeaz oposttraum – sindromul afghan. Acum este sindromul cecen, dar i românii careparticip în aciunile militare din Afghanistan tot vor avea un sindrom afghan.El exist i ca s-i faci fa trebuie s te integrezi într-o anumit activitate,un lucru bun. Omul astfel mai poate uita. Dar la nivel de subcontient, elXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovînc va mai persista. S ai un serviciu, s-i asiguri familia. Sindromul s-amanifestat odat cu descompunerea Uniunii Sovietice – pierderea locurilorde serviciu.I. X. – Dac vi s-ar oferi posibilitatea ca s v ducei înAfghanistan, v-ai duce?S. S. – …I. X. – E legat tot cu sindromul afghan!S. S. – Nu a zice. Diferena este c mi-ai adresat întrebarea ca unuisoldat. E o diferen. Eu sunt ofier. i ofier al unor fore de elit. Pe noine selectau foarte minuios i eram foarte puini. De aceea, ca s m întorc,de ce s m duc, dac am familie, am o situaie, am serviciu, main, salariubun. Am nevoie de Afghanistan? Nu.I. X. – Ai observat destul de corect, pentru c pe muli soldaii-am întrebat i au spus c ar dori s revin în Afghanistan.S. S. – Da, e corect. Iat în ce const sindromul afghan. Rzboiul esteperceput mai bine decât viaa civil. Dar din ce considerente? Din cauzacondiiilor sociale care li se ofer fotilor soldai. De aceea sindromulpersist i cauza este urmrile operaiilor militare. i rzboiul nu-i corectfa de mine pentru c eu sunt ofier. Timp de patru ani cât am fost înAfghanistan nu am avut niciun om mort. Când trec prin toat UniuneaSovietic m îmbrieaz. Prinii spun: mulumesc, copiii mei sunt vii. Aceastapentru mine este o mare onoare, nu premiile i ordinele. Acei care zic cacest sindrom nu exist, e o prostie. S zicem, am avut un accident cumaina. Credei c nu voi avea o fobie? Orice situaie de stres mai apoi semanifest. Omul trebuie s se ocupe de ceva ca s scape de acesta, mcar idin punct de vedere social. Dar noi trim în lumea minciunii. Am fcutFacultatea de Juridic.I. X. – Cum interpretai eroismul în Afghanistan?S. S. – Eroismul se manifesta la tot pasul. Când te aflai la oîndeprtare de 5 000 m în muni, fr ap, deja este eroism. Soldaii care ausupravieuit acolo – deja este eroism. Dac am vorbi despre cea mai eroicnaiune, eu a numi pe cea din Moldova. Aa este, poporul este aa.Moldoveni au murit foarte puini. Din 10 000 de participani, noi avem celmai mic procent de pierderi. Despre ce vorbete aceasta? Despreîndeplinirea ordinului. Nu poi fugi acas. Moldovenii ca soldai sunt foartedisciplinai i harnici. Umblau i selectau moldoveni. Îi evitau pe moldoveninumai la ordine i medalii. Dac unui rus putea s-i dea Erou al UniuniiSovietice, moldoveanului putea s-i dea Krasnaia zvezda.I. X. – Referii-v la soldaii asiatici care au participat înAfghanistan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......S. S. – Pe parcursul extinderii conflictului era necesar cunoaterealimbii, trebuia s se cunoasc mentalitatea acestui popor. De aceea erauinclui din Tadjikistan muli soldai. Dar erau i muli care dezertau. Cumpoate el s împute în ruda sa? Au aceeai credin. Dac scriei o disertaie,care este un lucru foarte serios, dac vei analiza sursele din Rusia nu veiface fa. Uniunea Sovietic sub aspect militar avea dreptate. Dar aceastproblem s-a transformat în una politic, de politic foarte mare. Aveidirecii de cercetare bune. Dar procesul de analiz este complicat. De ce?Muli nu vor dori s vorbeasc cu dumneavoastr. i s vorbeasc adevrul.Acum trim într-o lume farnic. Dar eu sunt om independent. Pot multes v povestesc. Am scris i o carte. Dar cui îi trebuie aceasta?...I. X. – Apropo, am un numr din ziarul AFGHANE, câtenumere s-au editat?S. S. – A aprut doi ani de zile. Am vrut s public cartea în limbaromân, dar înc nu am gsit omul potrivit. Am scris în carte o secvencând vine un tânr în Afghanistan care este pus în faa faptului de a omorîun afghan. Soldatul plânge i omoar, cuitul se îndoaie, el nu poate omorî,uite aa teste au fost. Eu dac omoram, omoram numai din considerentulde a supravieui. Dar erau i cazuri de omor pentru a demonstramârvenia... Aceasta e un fapt i împuc acolo, nu în unitile mele, aaceva la mine nu a fost. Erau i narcotice, fumau.I. X. – Drogurile erau folosite de dumani ca o metod de aridica spiritul de lupt?S. S. – Da. Acolo totul se schimb, totul se vinde. Se încerca s seinflueneze prin votc, marijuan. A fost una din metodele de distrugere aarmatei sovietice. În esen, nu au ajuns la aa rezultate.I. X. – Prizonierii de rzboi erau omorâi. Este adevrat aaceva?S. S. – Da. Atunci nu era schimb de prizonieri. Acolo este sistemulfeudal. Dac luau în prizonierat sovietici, erau omorâi îndat. Eu nu luamprizonieri de rzboi. Nu puteam s-i iau. Chiar dac ar fi i un copil. Dac îllsam viu nu eram sigur c dac voi trece prin muni, voi rmâne viu. i nunumai eu, dar i detaamentul meu.I. X. – E o rzbunare de trib, ochi pentru ochi dinte pentrudinte?S. S. – E un specific militar. Serviciul de cercetare nu are uncontingent numeros. Dac grupul meu era depistat, putea fi lichidat. Dars-i omor pe prizonieri, este cu totul alt întrebare. S zicem c a fostîncercuit o localitate, kilak, de aceasta se ocupa armata. Eu fceam aceastapentru c lor le trebuia. Eu omoram dup necesitate. Eu am fost pregtitXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovpentru Europa, dar am luptat în Asia, este deosebire? E o mare deosebire.i dup sistemul de înarmare, i mentalitate, i dup uniform, se vede c eunu-s afghan.I. X. – Saharov vorbete despre folosirea armelorneconvenionale în Afghanistan.S. S. – Nu. Pot s spun cu siguran. Eu am fost în serviciu decercetare militar, nu am s v spun toate, dar arm biologic nu a fostfolosit. Arma biologic poate fi folosit pe un relief deschis, unde e oaglomeraie de oameni. Dar acolo aa ceva nu-i, acolo sunt muni. Nu aresens s le aplici. Acolo nici arma nuclear nu are rost s o foloseti. Niciarma biologic i nici cea chimic nu avea rost s fie folosite.I. X. – Cum v-ai acomodat la condiiile climaterice dinAfghanistan?S. S. – Ziua sunt 40 grade, iar noaptea 19 grade. Este o variaie detemperatur la care organismul nu rezist. Aproape toi care au fost înAfghanistan au bolit, fie c de tif, hepatit, diaree. Toate aceste boli au fost.Condiiile climaterice erau grele. Acolo munii nu sunt europeni, la noi suntmuni vechi, dar acolo sunt muni tineri. Acolo sunt muni foarte înali,sunt puine pduri, acolo pduri practic nu sunt, de aceea nu sunt condiiiprielnice de trai.I. X. – Trecem un pic la viaa cotidian. Ce mâncai acolo?S. S. – Dup posibiliti. Mâncam carne în conserv, terci, pâine.Totul cum era necesar. Au fost timpuri când a fost i mai greu. La început afost bine. Apoi s-au început probleme, am tras i foame.I. X. – Condiiile igienice din armat?S. S. – …I. X. – Erau pduchi?S. S. – Înelegei specificul pduchilor. Puteau fi. Sunt aa rpnoi.Oameni care nu respectau condiiile igienice. La noi se respectau condiiileigienice. Dar tiful de unde se lua? De la pduchi. Dac era tif înseamn cerau pduchi. Dar ca fenomen de mas nu a fost.I. X. – Unde dormeai?S. S. – În funcie de îndeplinirea serviciului. Aveam un cmin de-alofierilor. Erau toate condiiile pentru soldai în Afghanistan.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?S. S. – Aveam întotdeauna de lucru, eram la operaii. Una dinoperaiile mele au fost filmate de americani pe sputnic. E un sistem deambuscad. Aici a fost un arâk deasupra coloanei i noi am distrusdumanii. M-au sunat din Moscova i-mi zic: vrei s vezi despre operaiile taleXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......din surse americane. 242 I-am rugat i mi-au transmis. Aici scrie modj. Aici edirecia lor. Aici e ambuscada pe care le-am pregtit-o. Aici e muntele, aici ela înlimea munilor. Aici i-am întâmpinat i distrus. Am fcut oambuscad. Au vrut s ne fac nou ambuscada, aici stteau soldaii, noi amlsat o main, ca s le atragem atenia, ei au mers la provocare, au ieit dinascunziurile lor, iar noi aici îi ateptam. Aici erau oamenii mei, care îiateptau. Ei nu aveau cum s evite, nu aveau nicio ieire. Aceasta este ometod de ambuscad.Eu am publicat cartea mea nu ca s câtig bani, dar s-mi exprimpunctul meu de vedere. Unii, fie c zeific aciunile noastre, alii, în general,spun c mai ru ca noi nu este pe lume. Mijlocul nu este. Este altceva. i sepltete 10 000$ i tu vorbeti ceea ce vrea s asculte toat America. Statulîi d o bucat de pmânt, de teren, tu vorbeti altceva. Trebuie de luat înconsideraie sursele independente. i ai fcut foarte bine c ai ales caleaizvoarelor independente. Adevr nu este, totul este frumos, viaa i moarteala rzboi sunt alturi. Cum a fost în armat, i mizerie, i pduchi. Credeic la americani nu sunt pduchi, acolo unde-i cald, acolo întotdeauna suntpduchi. Aici trebuie de tratat din punct de vedere neutru. Dac vei alegesurse independente, vei afla multe i vei face o lucrare bun.I. X. – Vreun moment special din Afghanistan?S. S. – Naterea fiicei mele în Chiinu. Eu eram în Afghanistancând ea s-a nscut. Pentru mine a reprezentat un moment special. Dar aaeram obosit, nu avea cine s m înlocuiasc. Trebuia s slujesc un an, dar s-a tergiversat, pentru c nu avea cine s m înlocuiasc. inea de specificuloperaiei.I. X. – Oficial nu erai recunoscut c participai acolo, i acumînc nu se povestete…S. S. – Nu ne permiteau s purtm nici ordinul.I. X. – Au fost femei în detaamentul dumneavoastr?S. S. – Nu. Femei nu erau. Femeia e femeie. Erau prostituate. Erzboi. Astzi îl vezi pe om, mâine – nu. În esen, pierderile militare dinAfghanistan erau drept urmare a traumelor de la mine.I. X. – Dar genitii lucrau?S. S. – Lucrau foarte bine, anume genitii moldoveni. Lucrau foartebine. El nu se grbete nicieri. El nu trebuie s se grbeasc, el îiîndeplinea misiunea foarte bine. i în general, moldovenii erau nite soldaifoarte buni, comparativ cu alte naiuni. Am terminat cursuri de militrie242 Domnul S. Scrpnik ne-a prezentat respectiva schem.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovsuperioar la Moscova, am vzut multe naiuni, dar eu a spune c ai notrisunt nite soldai foarte buni. Erau muli oferi, geniti.I. X. – Dup ce principii erau selectai soldaii în Afghanistan?S. S. – Eu v explic ce-i acela soldat. Soldatul e acela care îiîndeplinete misiunea sa. Eu nu am nevoie de eroi. tii de ce? Pentru catunci când îndeplineti o misiune îmi trebuie s fie viu, pentru c aceastmisiune o vei îndeplini. Dac vei muri erou nu vei reui s îndeplinetiaceast misiune. Tu ai murit, dar dup tine au mai murit înc 10 oameni. Ecorect? Nu-i corect, aa. Aceasta-i mentalitatea sovietic, care a datnoiunea de eroism... Ei au murit i dup ei au mai luat înc o parte. Acestanu-i eroism. Eroismul este c tu ai supravieuit, ai îndeplinit misiunea i aivenit acas. Marea misiune a soldatului nu-i eroismul, misiunea de baz asoldatului este îndeplinirea misiunii. i s fii muncitor. Moldovenii eraumuncitori, dar ruii erau lenoi. La noi numai unul Vâlcu a fost. A dezertat,a venit aici i i-au fcut onoruri. De fapt, este un trdtor. El a plecat acolo,a acceptat credina aceea. i a venit aici. De ce a venit aici? Eu sunt foarteserios fa de aceste probleme. Noi nu avem aa credin, nu avemmentalitate de musulmani. Este singurul moldovean care a fost trdtor.Dar rui, ucraineni erau foarte muli. Acum sunt eroi. Ei plecau de larzboi, dezertau, dar aici sunt eroi. Aceasta eu nu pot înelege. Toatopoziia din Uniunea Sovietic sttea în închisoare. Trdarea este trdare.S nu-mi zicei c este erou. Consider c soldaii notri care au fost înAfghanistan toi sunt eroi. De noi se temeau foarte mult americanii.Sistemul nostru de pregtire era la cel mai înalt nivel. Am 44 de ani. Amscris o carte despre rzboiul din Afghanistan, în lucrare sunt multe dateistorice. Am scris-o mai muli ani. Nu sunt scriitor, sunt jurist despecialitate.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„CU EI NU POI DUCE TRATATIVE”Sergheevici Nicolae – nscut în anul 1939, în regiunea Zaporojie,Ucraina. Stagiul militar în Germania. În Afghanistan: 1981 – mijlocul anilor 1980;plutonier, comandant de regiment. Pensionat. Interviul a fost realizat în 23 noiembrie2002. Caseta nr. 41/I.I. X. – O mic prezentare.N. S. – Nicolai Sergheevici. M-am nscut în anul 1939 în Ucraina,regiunea Zaporojie. În anul 1961 am fost încorporat în armata sovietic. În1963 am terminat serviciul militar, m-am demobilizat i am rmas înarmat. Am fcut stagiul militar în Germania. Acolo am fost 7 ani de ziledup care am revenit în Uniune. Am fcut serviciul militar la Bli. Am vruts m eliberez, dar nu am reuit, erau diverse piedici. Cu ajutorulsuperiorilor am reuit s vin la Bli. Aici am slujit comandant de pluton înStatul-major al diviziei, iar în regiment comandant pe gospodrie. De aici,în anul 1981, am plecat în Afghanistan, numai bine împlineam 42 de ani,credeam c nu m vor lua, nu aveam nicio dorin s plec acolo. Dar dupordin am fost nevoit s plec. Dup Europa s ajungi în Asia, pare primitiv.Trebuie s înelegi bine unde ai ajuns i de ce.I. X. – S rmânem la aceleai repere, povestii-mi desprementalitatea lor?N. S. – Sub aspect psihic nu sunt un popor tare linitit. Dac îlatingi atunci gata. El poate s moar, dar se va rzbuna. Sunt foarterezisteni. Vorbeam chiar cu bieii. E mic, slab, un btrânel. Eu sunt mic,dar el este i mai mic, slab. i aproximativ, ca jumtate din camera aceastadar ea un berbec în spate i cum mi i-l duce… Un om de-al nostru aaceva nu ar rezista. Poporul afghan e foarte harnic. Se lupt. Din aceastcauz i acum sunt conflicte, i înc vor mai fi înc zeci de ani, pentru cfiecare la ei vrea s conduc statul, sau mcar un kilak. Mai în scurt vrea sfie ef. Se formeaz bandele acelea, 10–12, cel mai mult 200 de oameni.Nite bande nelegale, dar când legale, aa cum au decurs operaiuni înPanjshir, acolo banda da… era mare i puternic, ajungea la mii de oameni,dac nu i mai mult.I. X. – Ce bogii sunt acolo?N. S. – Aur. Dac plecam la operaii pe trei luni. Dar aa era pe olun–dou, 10–12 zile. S-au fcut schimb de focuri i înapoi. Am zburat dinTakent (in minte c în Takent era aa o ploaie, era luna octombrie, eraînc cald) spre Kabul, dar acolo o cldur, nici nu ai cum rsufla. Ne-au luatXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovrepede în main i ne-au dus le centrul de repartizare. Am fost numitsuperiorul unitii, plutonier. Cu mine au venit 15 oameni. 12–13 oameni aufcut febr. Repede ap, ca s o scdem. Aceasta din neobinuin. Eu amrezistat. Am nimerit în… am fost numit comandant pe gospodrie. Acoloun locotenent superior, comandant mi-a zis c pe mine m va ine la el îndetaament. Mi-a zis c m va ajuta, dar eu voi fi ca un simbol, autoritate,voi îmbrbta soldaii. Cu chiu, cu vai, mi-a zis c aici nu-i ca în Uniune.Acolo era cantonament, mai întâi de toate mainile erau distruse, trebuiaureparate, dar c s faci reparaie trebuiau nervi, trebuiau de toate. Mai înscurt este mult de lucru. Ei, bine, m-a convins. Am intrat acolo unde erausoldaii, dar paturile erau aranjate, bine, curat i portrete cu chipiurilesoldailor. Mi s-a spus c erau cei czui în lupt, vreo 5 oameni erau, ca unfel de muzeu. Ca s tiu. Muli veneau i întrebau ce-i acela, muzeu? Am zisc rmiele soldailor au fost transportate i aici nu trebuie s fie niciun felde muzeu. Soldaii, desigur, erau împotriva acesteia. Dar împotrivasuperiorilor nu poi face nimic. Experiena mea din armat i-a lsatamprenta. Am ajuns din plutonier comandantul regimentului. Cu acestregiment am i participat la operaii militare, unde ne îndreptau. Aveam unindiciu i noi ne mobilizam, nimeream în dumani, sau poate i în ai notri.Acopeream cu foc. Ne indicau inta prin aparate.I. X. – Ce tactic de lupt foloseau dumanii?N. S. – Aveau o tactic de lupt ascuns. Apar pe neateptate. Sedemineaz un câmp, se formeaz trei–patru cercuri de paz, geniti, mainiblindate. Ne odihneam i cam pe la 11–12 se începe alarma i împucturi.Ei de acolo împuc, noi împucm acolo. Cu ei nu poi duce tratative. Zic:tu mi-ai omorât fratele meu, înseamn c i eu pe tine trebuie s te omor. Ca s vdpopulaie civil, ca s comunic? De vzut, i-am vzut. Au luat i în prizonierat.Nu eu, dar infanteria. Cercetaii. Sunt nite oameni mici, negri, mi se parec de la natere nu se mai spal. Dar sunt foarte rezisteni. Un poporrezistent. Pe câmpuri te uii i observi… Dup prima operaie m-autransferat într-un orel cu nite case de lut. Dac ptrunde acolo o minrmâne doar praful… Ei totul colecteaz i un cui ruginit, totul le trebuie,totul adun. Dac observ ceva, face totul ca s-l fure. Chiar dac nu-itrebuie în gospodrie aa îl iau. Merg de diminea i pasc oile. Erau turmemici, pân la 20 de oi. Adun beioare i totul car în spate i fac focul.Plita de foc nu are nicio eav. Au ars acestea au închis cu o cârp gauraaceea ca s nu se duc cldura. Au familii numeroase: câte 12–15 copii. Seeduc unul pe altul. Când moare unul din copii ei nu plâng, ca la noi, darzic: Allah a dat, Allah a luat. Seamn grâu, lucern, au i ei mazre… Crescvaci. Am fost deseori în ora. Luam msuri de securitate. Mergeam peXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......strad i totul este expus de laolalt. Nu au fost îns cazuri mai speciale,totul a fost normal.I. X. – Ce metode de contrapropagand foloseau dumanii?N. S. – Aveau acelai sistem de cercetare ca i noi. Cât am fost înserviciu în Afghanistan a fugit un sergent i un soldat. Au fugit. Sunt treicercuri de securitate: BTR-ul, anurile i câmpul de mine. Au fugit pestetoate aceste trei cercuri. A fost ridicat tot regimentul, avioane, au cutat, aucutat, dar cum unul a plecat, aa a plecat i altul. Eu am tras concluzia cacesta era omul lor. Aa cred, dar cine tie ce a fost?!I. X. – Cum v hrneau?N. S. – Se mai întâmpla c nu ajungea mâncare. Iat a trecutcoloana, în esen acolo este numai coloana, avionul aducea produse.Cartofii erau o raritate. Au adus. Am mâncat odat i gata. Ca din orz.Era i carne, i slnin. Eu cred c nu era ru. Ofierii mâncau separat.Soldaii mâncau în corturi. Erau strchini, erau buctari. Relaiile dintresoldat i ofier, comparativ cu cele din Uniunea Sovietic, erau mai cordiale.La operaii se îndeplineau toate ordinele. De altfel, serviciul, ca atare, eu l-am îneles în Afghanistan. Am avut 22 de ani de serviciu, dar serviciul l-amaflat doar în Afghanistan. Comparativ cu Uniunea Sovietic i acolo.Soldatul este uneori greu de condus.I. X. – Prin ce se deosebeau soldaii moldoveni de ceilali înAfghanistan?N. S. – Deosebire între ei nu era. Majoritatea acolo erau asiatici;uzbeci, turkmeni, tadjici, acea naionalitate care locuiete în Afghanistan. ÎnAfghanistan populaia majoritar este format din tadjici i turkmeni. Autendina de a se impune. Moldovenii, eu a spune, când ei au aflat c eusunt din Moldova se roteau pe lâng mine. Dei nu ineam parte la nimeni.Era Vasile din Râbnia, puternic, dar foarte influenabil. Dar la operaiitinerii erau protejai, pui mai în urm, în fa erau pui acei care aveauexperien. Tinerii se acopereau pentru c nu erau suficient de pregtii. Aufost i din cei care au czut pe câmpul de lupt, au fost i rnii. Au muritfoarte muli. Din detaamentul meu, cât am slujit eu, doi ani, au fost rnii,dar i din acei care au murit.I. X. – Au existat anumite forme de protest, în cadrul armateisovietice, împotriva rzboiului?N. S. – A zice c cineva s nu fie mulumit, desigur c acas noitoi doream. Atât ofierii, cât i plutonierii sau soldaii. Dar oamenii totuiînelegeau c era vorba de ajutor internaional, c el trebuie s îndeplineascordinul, s îndeplineasc ajutorul internaional. Nu erau forme deschise deprotest. Aa discuii despre dumani, iar acolo se vorbea c ouravi sunt aaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovi aa. Proteste nu au fost. Armata afghan era alturi, la noi veneau ofierii.Chiar ne ajutam unul pe altul.I. X. – Cum decurgeau operaiile împreun?N. S. – La început, pân s veni eu, ruii erau singuri, iar mai apoi,în 83 – înc. 84 a venit ordinul ca s decurg toate operaiile împreun cuarmata afghan. Secia special foarte bine lucra acolo. Nu dea Domnul sfie vreo înclcare sau un comportament necivilizat cu populaia. Dac treciprintr-un kilak, nu-i nimeni. Poate c era un oarecare btrân. Ca s fiefurturi… nu. A fost, e adevrat, un caz, trei lzi de ceai am luat. Dar aacum? Ai intrat, da. A fost cazuri când s-au împucat gini. Eu v spun de cesoldatul vrea la operaii. De ce? Pentru c acolo este ceva. Un berbec poatefi sacrificat, sau, a fost caz, i vreo vac…I. X. – Votc acolo era?N. S. – Se fcea. Fceam i noi ofierii i plutonierii. Am fcutbrac. Am fcut câteodat i samagon. Mai luam pentru cei mori.I. X. – Ce boli erau rspândite?N. S. – Erau boli foarte stranice. Hepatita. Apare cam în lunanoiembrie, se îmbolnveau aproape 70%. În Kabul spitalul erasuprasolicitat de atâia bolnavi. Nu mai erau încperi. Erau pui în corturi.Se fcea o glucoz, cu zahr se amesteca cu ap i o da. Nu ajungeau nicipreparate, nimic. Tif, diaree, dizenterie. Erau 4 boli care erau practicmortale. Hepatita se pare c nu era periculoas, dac se depisteaz la timp,se trateaz. Dar dac nu, atunci… e stranic. Am avut un cunoscut, amslujit împreun. Era plutonier, s-a îmbolnvit de hepatit, dar nu s-a tratatpân la capt a plecat cu coloana spre Termez. Din acei biei care au merscu mine, din 15 s-au întors 6 oameni.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?N. S. – A spune c timp liber acolo nu aveam. Ziua ne pregteamcu soldaii de operaii militare. Apoi fceam sport, tragere la int. oferiiaveau grij de main. Dup cin aveam ceva timp liber. Pzeam o escadrilde avioane. Cum numai începea s se însereze se începeau schimburile defoc. Ai gsit locul de unde ei împuc tragi un artificiu i se linitesc cam oor i apoi iari încep luptele.I. X. – N-ai întâlnit la ei scene de kamikaze, inspirate dereligie?N. S. – Îi pun automatul lâng covora i se roag cam o or. Mullasau cine este la ei umbl. Se aude peste tot fr niciun microfon.I. X. – Cum apreciai metodele utilizate de americani înAfghanistan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......N. S. – Noi eram mai moderai. Acum se pare c nu doaramericanii, ci toate rile au rmas surprinse de metodele teroriste. Deispun c aveau numai interese de rzbunare…I. X. – Cum v-ai reintegrat în societate?N. S. – Mi-a fost greu. i din punct de vedere psihologic, cum s vspun, ai vzut un avion i toate gândurile se schimb. Toate gândurile îisunt în Afghanistan. Dac mergea o main i auzeam caroseria metalicîndat te uii dac nu-i o incursiune. Era un comar. Înainte, dar i acum,mai am în vis scene de comar. Când pleca regimentul în atac erau i lupte,dar coloanele erau împucate în general…Noi nu eram pregtii pentru unrzboi în muni. Cum în timpul celui de al Doilea Rzboi Mondial nemiinu erau adaptai la rzboiul din pduri, apoi aa i noi nu eram pregtii înmuni. Dar ei orice cotitur, peter o tiau. Cu luneta te urmrete. A fosto situaie. Mergeam în Kabul, în coloan. Era o trecere, ca s bei ap. Acoloera un plutonier i ne propune o sut de grame de spirt. Am luat cana, eram7 oameni. Ne-am turnat. A turnat la toi, i-a turnat i lui, i cade. Arunccana ceea. Era un lunetist în muni… la nimerit îndat, nici nu a micat. Erafoarte greu s duci lupte în muni, acolo trebuiau abiliti. Conformordinului ministrului aprrii fiecare trebuia s treac o pregtire. Sstudieze situaia, deoarece aciunile militare decurg în muni. Ne ddeauochelari de protecie. Zpada într-atât strlucete c-i curg lacrimile. E oclim uscat, un vânt uscat. Pleci la baie, când te uii, de acum eti uscat…Numai am venit la BTR, eu eram în form militar curat. M aezi pe pati mi se face semn. Ce este, m? Noi aveam baie, dar la operaii nu ajungeaap. Ajungea numai de but, dar soldaii doreau i s bea. Ateapt pâncând vor aduce, dar vor aduce sau nu…I. X. – Unde ineau apa, în vase speciale?N. S. – În cisterne. Erau maini special amenajate pentru ap.I. X. – De Ciornâi Tiulpan ai auzit acolo sau dup ce ai venitdin Afghanistan?N. S. – Atunci era ca o legend. Mai târziu am auzit c chiar i înCecenia mai sunt Ciornâi Tiulpan. Acum Cecenia îmi amintete acelaiAfghanistan. Ei tiau unde erau coloanele i acolo puneau minele. Cândtrecea la noi o coloan în fa mergea BTR… Ne strduiam s mergem peaceleai urme pentru c un pas la stânga sau la dreapta deja era 100% depericol.I. X. – Erau prostituate în armat?N. S. – Nu tiu, dar am auzit c erau... E aa o cldur, dar carneanu se strica atât de uor. Se aezau mutele dar nu se strica, o prelucraucumva. De mute se întuneca cerul. Sapi un metru în nisip i-i frig-frig,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovneaprat se acoper înapoi cu nisip. Cumprau de la dumani kimika, înpachete. Unul cumpr dar altul urmrete… zice: dac tovarul moare de lakimika vin mâine i te împuc. Nu, nu e curat! Sunt pepeni verzi, zmoi. Toatvara e o singur ploaie. Dar plou într-una. În Kabul totul este, i legume, ifructe, dar strugurii sunt dulci ca mierea.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„VITEJIE ESTE S SCAPI VIAA”Slutu Marcu – nscut în anul 1967, în satul Chitelnia, raionulTeleneti. Serviciul militar: 1985–1987. În Afghanistan a fost ofer. La datainterviului era constructor. Interviul a fost realizat în 23 noiembrie 2002. Caseta nr.40/I-II.I. X. – O mic prezentare.M. S. – Sunt nscut în raionul Teleneti, satul Chitelnia, în anul1967. M cheam Marcu Slutu. M-au recrutat în anul 1985, aprilie, pân înanul 1987, luna august, doi ani de zile am fcut serviciul militar.I. X. – Direct în Afghanistan…M. S. – Patru luni de zile am fost în carantin.I. X. – Unde?M. S. – …i în rest în Afghanistan.I. X. – Referii-v la momentul când ai aflat c vei pleca înAfghanistan.M. S. – Am tiut mai demult. Nu era sigur. Am fost trimis deComisariat în raionul Rezina la învtur.I. X. – La DOSAF?M. S. – Da. Dup cum a artat practica toi bieii care treceau princoala aceasta 70–80% nimereau în Afghanistan. Acolo se înva BTR-ul.coala de oferie. De aceea era cam clar, unde i cum. Plus la asta s-a maiadugat prima recrutare. De aici s-a subîneles c toi acetia vom mergepeste grani.I. X. – Adic, din punct de vedere psihologic erai pregtitpentru Afghanistan?M. S. – Aproximativ da.I. X. – Dar cum au reacionat unii biei când au auzit c vorpleca în Afghanistan? Au dezertat, spre exemplu, cineva?M. S. – Nu, nu au fost aa cazuri la noi.I. X. – Ce impresie ai avut când ai ajuns prima dat înAfghanistan?M. S. – Ce impresie? Dându-m jos pe scara avionului m-am gânditla ceea ce am auzit de la bieii care venise de acolo, în carantin fiind. Mrog, unul spune o poveste, altul, alta i m gândeam i eu din ce parte vatrage în mine… Iaca aa o impresie! Pe urm am vzut ce se petreceaîmprejurul unui aeroport, totul era împrit în avioane speciale, puncteîmprejur... Pe urm a fost mai clar.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Era politruk în Afghanistan? Despre ce v povestea?M. S. – Era desigur. Pe vremea cât am slujit eu ne spunea despreperestroik, 85 – 87. Politrukul nu se ocupa, nu ne informa cum s nefolosim de automatele celea. Aceasta era o lecie aparte.I. X. – Cum fceai fa la acest armament?M. S. – Ne-au pregtit pentru aceasta în carantin. Acolo, de acumera în practic. Dac era nevoie apoi aplicam.I. X. – Cum v hrneau?M. S. – De hrnit nu pot zice c hrneau ru. Nu tiu dac cineva seputea jelui de aceasta. Asta e c mâncam din rezervele puse de ani de zile înurm. A fost c am mâncat produse de prin anii 46 –50. Ceea ce a fost înrezerva statului. Am mâncat i pâine de 5 ani de zile proaspt.I. X. – Dar cum o pstrau ei proaspt?M. S. – Ei o pstrau în pungi i cu spirt. Mirosea puternic a spirt.Dar aa pâinea era proaspt. Era franzel proaspt.I. X. – Dac ai avut legturi cu armata afghan, ce impresiev-a lsat?M. S. – Am avut oarecare legturi. Sarbozii erau soldaii lor. Noieram ouravi. Legturi pe care le-am avut cu armata lor. Am fost de câtevaori în vizit pe parcursul la toat slujba. Cu ce m-am ocupat. M-am ocupatcu operaiile. Mai mult de jumtate de slujb am mers la operaii. Am avutoperaii mai pasive, mai active, când i cum.I. X. – Descriei-mi o operaie militar?M. S. – Nu pot descrie o operaie clasic, deoarece eu am slujit înanii 1985–1987. Armata sovietic se ocupa mai mult cu paza lor, se strduiaca mai mult armata de pe loc s înainteze, ce-i drept sunt ei tare fricoi(aliaii). i totui pân la urm ne duceam noi. Am fost i în aa cazuri. Nus-a întâmplat, adic aa ceva. Nu am nimerit ca s fiu aa atacat, deoarecemergea aviaia de acum înainte. Au fost muli mori, probabil, nu aveam noice câtiga de acolo. Ne vâra de acum în cele mai fierbini locuri. Nu zic cnu ne ocupam cu aceasta, pentru aceasta eram acolo, sovieticii se ocupau cuchestii de acestea cu selectarea informaiei, serviciul de cercetare. Ultimajumtate de an am fost i eu în cercetare. S-a mai întâmplat acolo niteîmpucturi, dar nimic aa deosebit, ca s spunem c-i ceva serios. De treiori am scpat ca prin urechile acului, s zicem. Odat mergeam la operaieîn Kandahar i înaintea mea a zburat un proiectil. Toat grupa, coloanamergea i unde erau mai muli dumani se strduiau s ne disperseze la 20–30 metri de la main la main ca s trecem mai rar una de la alta. i aa s-aîntâmplat c ei împucau ca s rein coloana, împucau mai mult înmainile mai mari. O main cu proiectile. Aa s-a întâmplat c eu amXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......nimerit, deoarece eram cu BTR-ul. Cu echipajul tot s-a întâmplat c noi amnimerit, înaintea mea era o main de alimentare cu combustibil. La odistan de 10–15 metri, între noi a trecut înaintea la BTR mina. Nu animerit, nu a potrivit momentul. Am trecut, mai departe nu s-a auzit nimic.S-au început împucturi din partea noastr, cineva se vede c a observatlocul unde i totui l-a nimicit, sau s-a ascuns. În orice caz, nu au mai fostîmpucturi. Alt dat o schij mai nu m-a atins. Am scpat i de ea. iBTR-ul meu pân la urm a picat. Am slujit în provincia Herat. Mergeamtot timpul cu ofieri. Mai tot timpul eram în circulaie. Au vrut s mtransfere în alt unitate dar nu am acceptat pentru c am slujit cu un biatdin sat i amândoi eram oferi. i totui m duceam cu ei când era de duscu caravana. M rog, chestiuni pe care poate eu nici nu le tiu pe toate.Aveam doar funcia de ofer. Învam un ofer mai tânr, s-a întâmplat la osrbtoare, am în vedere aceea c n-a czut BTR-ul sub o min. Am czutpe alarm, ne odihneam, un tanc acolo nu tiu cum s-a dus pe o parte, înprovincia Herat. Ne-au ridicat pe alarm. Eu ca s nu stau în polk m-am dusca mitralior cu biatul de la mine din sat. El ca ofer, eu ca mitralior, maieram înc câiva biei din echipaj, în timpul acesta, de acum era sear amîneles c au mai chemat pe alarm înc un detaament de cercetai. S-aurcat biatul acesta la volan, în maina mea. Nu tiu cum, poate aa a fostmomentul lui. A mers pe urmele noastre pe acelai drum, dar a clcat pe omin, se vede c în timpul acela a fost pus mina între noi i ceilali, care autrecut. Au trecut, cam dou ore. A czut roata de dinainte din dreapta. Dardin câte am auzit eu, el a mers pe aceleai urme. Era un moldovean dinoldneti edea dinainte, în locul destinat comandantului, oferul a fostrnit, alturi de mine era un moldovean care de curând venise în armat (nutiu nimic despre el, nu-i tiu nici adresa), tiu c i-a srit o bucat de carne,deja din spusele altora. L-au spitalizat deodat, l-au trimis în Takent,oferul pe care eu îl învam tot a fost trimis cu contuzie în Takent, aplecat la lecuire. Nu mai tiu nimic de ei. I-au adus înapoi sau nu. Era unlocotenent superior i un subcolonel i aceia au primit contuzie, restulechipajului parc s-au salvat. BTR-ul s-a accidentat, staia a fost topit.Numai una din roi a rmas întreag. Când am primit informaia aceasta,ne-au transmis tot pe raie, erau dou BTR-ruri, nu numai unul. Acesta e altreilea caz. M cheam comandantul companiei i îmi spune: Te-ai nscut încma. Adic, nu eram eu la volan atunci.I. X. – Relaiile dintre soldai i ofieri?M. S. – Raporturile ierarhice erau de conducere, nu pot fi la acelainivel. Este altceva dac ne înelegeam noi ca oameni. Toat comanda era dela ofier. Se întâmplau cazuri când ne mai ciondneam aa. Dar ca oameni, nuXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovca ofier. Ofierul e ofier, soldatul este soldat. Dac e vorba de sergent, nuera aa de strict. Dar aa bieii între biei se îneleg. Dar ofierul dac eramai tânr tot era în echipa noastr. Nu este aa de strict. Nu am avut aaprobleme cu ofierii, am fost prieten cu ei. inea cont de experiena la aceicare au slujit mai mult. Când trebuia s trimit undeva nu trimitea pe aceicare au slujit mai mult, i el soldat a fost i tie, tot îl trimitea pe unul maitânr, care trebuia s se duc, ca s nu spun la unul mai în vârst cu slujba.i apoi acela s-l trimit pe cellalt.I. X. – Relaiile dintre soldat i soldat. Dedovcina?M. S. – Dedovcin era, desigur. Nu-i armat fr dedovcin. Eu azice c dedovcin se întâmpla atunci când nu aveam ce face. Când eramocupai nu ne era nou a dedovcin. E clar c unul mai tânr trebuia s-i tielocul su. Dac nu tia e clar c trebuia de pus la punct.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?M. S. – Ce fceam? Eu ca ofer eram tot timpul la main. Mai multtimp eram dac nu la operaii, la aciune. Cineva trebuia s rezolveîntrebrile. Pe cine trebuia s trimit. În companie erau dou maini. Înorice caz comandantul de companie se strduia ca s-i rmân mai puinisoldai liberi împrejurul lui i-i trimitea care i unde.I. X. – E vorba de anul 1985, apogeul conflictului militar, careera atmosfera în armat, în unitatea militar? Ai simit c bieiisunt împotriva rzboiului, nu în mod deschis, desigur?M. S. – Cum poate un soldat s se gândeasc la aa ceva? Soldatul esoldat. El depinde de cineva. Se gândete el sau nu se gândete, poate c afost între soldai discuii de aa fel. Era vorba c dac veneau americanii, nupierdeau atâta timp, acestea erau vorbe între soldai. Veneau americanii iputeau cura aceasta dintr-un capt în altul. i nu mai mureau atâia biei.Dar la noi aa a fost politica, aa a fost dictat de sus i aa a decurs.I. X. – Filme v artau acolo?M. S. – Filme erau rar. Numai în unitate erau aa. O singur dat aifost. Câteodat ne aduna toat unitatea ne mai strângeau mâinile, ne maiddeau câte un ordin. Dou batalioane din regiment erau în pazaaeroportului din Kushka în Shindand. Erau împrii în anumite puncte ipzeau evile. Dar batalionul unde am slujit eu umbla la operaii militare.I. X. – V-ai acomodat la condiiile climaterice dinAfghanistan?M. S. – Omul se acomodeaz la orice condiii. Faptul c m aflu aicise datoreaz la lucrul acesta. În 86, când am venit, m-am îmbolnvit.Dormind în BTR-ul acela, mai degrab trind în el, i-a lsat amprentaasupra strii de sntate. Am început s fac gimnastic, ca s-mi treac. MXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......durea foarte mult tlpile, încheieturile. În 1994 am avut complicaii mari, deaceea am ieit pe grup de invaliditate, dar nu ca invalid de rzboi, ci dearmat. Dei în lege e scris c boala cptat în timpul armatei, în timpulaciunilor militare se consider ca invalid de rzboi.I. X. – Condiiile igienice din Afghanistan? Ce boli erau?M. S. – Bolile infecioase erau rspândite foarte des. Eu am fostafectat de boala „Botkin”.I. X. – Ai trimis scrisori din Afghanistan?M. S. – Dar ce trebuiau? Nu am spus c sunt în Afghanistan timpde jumtate de an. Nu am vrut s se îngrijoreze prinii, eu sunt ultimul înfamilie, prinii sunt btrâni, tata tot a fost veteran de rzboi. Nu am vruts-i deranjezi, pur i simplu. Scriam c sunt în Takent, tata a îneles,deodat ce înseamn polevaia pocita dar nu i-a spus mamei. Dar mama a auzitpeste jumtate de an. Am avut un biat din sat, care prinii de acum tiauc suntem împreun. Odat, totui, peste jumtate de an s-au întâlnit în sati i-au informat.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie, dupAfghanistan?M. S. – Nu-mi ddeau 20 ani, ci 24–25. Dup armat omul se simtemai liber, mai iste, îi pare c-i tânr sufletete.I. X. – Ce învminte putem trage de la acest rzboi?M. S. – Aici e politic. E greu de spus. Aveau aprovizionare dintoate prile i fiind ouravi, soldatul nostru, armata sovietic poate c nu afost îneleas corect, ce scop a avut. Poate nici noi soldaii nu am îneles cemisiune aveam acolo, de ce am nimerit acolo. Noi, soldaii, nu am înelespân la urm profunzimea acestei chestiuni, aa i locuitorii ceea de pe locnu au îneles i dac lui i-au spus astzi c omul acesta face ru înseamn cel are ciud pe el. Mai ales un om nepregtit. Aa a ieit c atâia ani de zile,poate c deodat nu au fost îneles, dup jumtate de termen s-a aflatarmata sovietic acolo. Nu tiu cum a fost îneles la început dar cred c i eiau fost coreci, în felul lor, poate i noi în felul nostru am fost coreci,indiferent c ne-au numit ocupani. Aceasta a fost întotdeauna. i acum sevorbete din partea lor, am auzit aa ceva de la un corespondent.I. X. – Ca ofer nu ai nimerit în locuri mai speciale, ca DolinaSmerti?M. S. – Dolina Smerti se numea un loc în prile celea, de la Kabulîncoace, dar eu am fost în Kandahar într-o adâncitur, unde mergea sprePakistan, a fost o operaie militar foarte mare. Ultimele trei luni de zile deslujb m-am aflat la aceast operaie, pe noi ne-au eliberat, dar operaia încnu s-a terminat. Din câte am auzit pe urm de la biei s-a mai prelungitXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovînc jumtate de lun. Atunci au fost din multe pri ale Kandaharului, afost la 20 km de la grania Pakistanului. Gseam urme proaspete. La mine afost regiment de mine, se foloseau pentru destrmare, forma un vacuum, sefolosea la destrmarea locuinelor, diferite vizuini de-a lor. Au fost multelocuri, mergea tancul cu dispozitivul de deminare a drumului i mergealupta. Mergea BTR-ul meu i cu regimentul de la cercetare. Am vzut urmeproaspete, focul nestins, au fugit totui înaintea noastr bandiii. Atunci auexplodat multe depozite cu muniii, am descoperit multe arme, inclusivsovietice de calibrul 14,5. Au fost fcute instalaii artificiale, eu nu tiu cu cese ocupau ei acolo.I. X. – Droguri erau?M. S. – Droguri erau la tot pasul.I. X. – Dumanii foloseau drogurile ca o metod de anihilare aarmatei sovietice?M. S. – Nu poi vedea un om pe drum i s spui c-i duman, c-ivrea bine sau ru. Mau degrab a zice c se vindeau drogurile acesteapentru existen la ei. Nu vindea cineva de vârsta noastr. Odat amparticipat i la confiscarea lor.I. X. – Cum sunt ei recrutai?M. S. – Ei cum? Foarte simplu. L-au vzut pe drum c-i maisntos, mai înalt mai crescut. Nu cunosc limba lor i nu tiu ce au vorbit,dar am vzut dintr-o parte cu ochii mei c l-au luat i l-au suit în maina lori l-au dus. Eu tiam, dup informaia primit c acesta merge ca soldat maideparte. Aceasta-i recrutarea lor. Nu tiu, poate nu se practic permanentaa ceva? Ultima dat a fost fcut un detaament de propagand i agitaie.La mine în polk era lociitorul comandantului de polk, tia bine farsi. El eracu detaamentul acesta. Erau câteva maini încrcate cu diferite produsealimentare, cu ulei, medicamente etc. i dou BTR-uri de la mine dincompania mea mergeau în supraveghere. Aveam prieteni de prin Herat, îiîntâlneam deseori, de acum ultima jumtate de an m întâlneam deseori cuel. M duceam des prin Herat, m duceam i la sarbozi, adic la armata lor,în vizit cu diferite probleme, ba cu un plutonier, ba cu un ofier, aveauprobleme cu armata, ne duceam i ne serveau cu pilaf de-a lor, câteodatreueam, iar câteodat – nu. În orice caz, erau ospitalieri, aa este opiniamea. Cu bietul acela. tia limba rus, nu prea bine, dar ne înelegeam, aînvat la o coal de medicin din Bender i aflând c eu sunt din Moldovaam stat de vorb mai mult cu el. El era asistent medical, l-am întâlnit în maimulte locuri, prin provincia Herat. Din spusele lui, la ei medicina nu-idezvoltat i el era la ei ca medic de companie. El m informa ba de una, bade alta, ce se mai face acolo. Cu o fat afghan am avut ocazia i am vorbit.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Chiar aceasta vroiam s te întreb…M. S. – Cu detaamentul acesta noi ocupam nite poziii. Odat amajuns cu BTR-ul într-o poziie mai ferit de la drum i de acum instalam.Numai am oprit motorul i ies din main i vd o doamn tânr, frparandja, avea cam vreo 19–20 ani. Avea pr frumos, dat pe spate, aranjat.Iese i îmi zice: ouravi, kuda idio? Zdes dumanov net, zdes mirnâie. Cevaasemntor a zis. Cum am ieit din main, m uitam aa în jur. Alturi demine era un sergent, ca lunetist, i am rmas amândoi trsnii, ne uitam unulla altul. Dar aveam de acum doi ani de zile de slujb. Acolo aveam un an imai bine de jumtate, i n-am întâlnit aa ceva. Am vorbit mai departe cuea, dar am îneles c a fost în Moscova a învat un an de zile. Era dintr-ofamilie mai înstrit. Avea înc doi frai: unul din ei lucra la arandoy, totînvase în Uniunea Sovietic i cellalt, nu de mult, venise din UniuneaSovietic, de la învtur, înc nu avea post de lucru. Am întrebat-o de cenu iese din ograd ca s mai vorbim. Mi-a zis c nu se poate, c dac nevede cineva ne socot de comportri uoare.I. X. – Erau prostituate în armat?M. S. – Nu pot spune despre aceasta, nu tiu. Am auzit c erau casede toleran. Dar nu am avut ocazia… nu pot spune concret. Eu nu cred cnu ar fi fost aa ceva. Mai multe c erau, c-i ara slab dezvoltat. Acolo amvzut cum treier grâul cu mgarul, ceea ce am auzit de la prini c eracândva la noi. Acolo am vzut chestiuni de acestea, ce se face acum la noi.Tarabele acestea de la marginea drumului, comerul – gum de mestecat,haine. La noi aa ceva nu era. Era mai altfel. Un chioc din acesta se numeadukan, aici gseai toate celea. Mergeai prin provincie, dac undeva te opreai,nu puteai trece, o problem oarecare se isca pe drum, numaidecât veneaucopiii, de abia ajungeau la roat i se ridicau pân sus i cereau ceva. Ei sebucurau c la noi mai rmânea din mâncare – ca, câte ceva i-i maiserveam. Se bucurau copiii, ei ne mai ddeau câte o jucrie de-a lor. Carepropuneau cearz, adic narcotice simple, m rog, fceau bini de mici copii.I. X. – Dac inem cont de experiena armatei sovietice înAfghanistan, sunt valabile metodele folosite de americani?M. S. – Am o imagine. Nu pot s spun c-i bine acolo. Nu-i binenici aa, i nici aa. Se vede c nu-s alte modaliti. Totui nu-i vinovat omulacela c a trit acolo, dac cineva cost mult, e ef acolo, nu-i vinovatpopulaia ceea. El pur i simplu s-a cuibrit acolo, poate c nu-i pe vremeaaceea acolo, dar pe informaia care au primit-o ei bombardeaz. E clar cnu-i corect. Americanii nu au ce face cu armamentul. Ei trebuie s-lreînnoiasc. Cum au fcut cu Iugoslavii, deci politica e mare nu pot s mvâr. Una tiu, nu-i bine unde se vars sânge. i nu se vars sângele ru, darXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovse vars sângele bun. Pentru un om ru se ucid mai mult de 10 buni. Suferi populaia de rând.I. X. – De fapte de vitejie sau de instinctul de autoaprareputem vorbi în Afghanistan?M. S. – Cum poi face vitejie când eti sub comand? Vitejie poiface atunci când nimereti într-o anumit situaie, atunci. Vitejie este s-iscapi viaa. Ce vitejie poate s mai existe, s mai arate c poi ine automatulmai bine ca cellalt.I. X. – Mai doreti ceva s ne spui?M. S. – Vd c te-a interesat de fata ceea, pot s spun cum seîntâlnesc acolo tinerii.I. X. – De ce nu? E foarte interesant.M. S. – Discutând cu fata ceea mi-a rspuns (eu am întrebat-o) daca aprut problema cstoriei. Se consider o comportare joas dac se vedec st de vorb cu bieii. Dar am întrebat cum totui se cstoresc. Mi-aspus c atunci când se îneleg, se tiu poate de mai demult. Poate au trecutalturi ca s nu-i vad cineva, caut momentul când poate cineva nu-i pestrad i se îneleg, i se întâlnesc noaptea când nu se aude glgie, nu seaude nimic i se ascund într-o tuf de vie sau sub un copac, undeva seascund i se întâlnesc acolo. Eu cred c nu se mai întâlnesc cine tie cum,pe chestiuni mari, dar pur i simplu s stea i s discute. Fr cunotin,probabil, c e sunt speriai. Fetele sunt conduse peste tot, aceasta de acumse tie. Aa mi-a spus.I. X. – Dar prinii nu unesc copii?M. S. – Nu cunosc în detalii. A venit pe urm un frate care lucraarandoy la ei. Au gtit dinainte ceai cu zahr. Au adus un termos cu ceai,fratele, ea totui nu a ieit, ea edea la poart. Fratele a ieit s ne serveasccu ceai, dar aa i nu am reuit s bem ceai. Dar ea nu a stat cu noi. S-aascuns.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„CU CÂT MAI MULTE ERORI COMIT POLITICIENII, CUATÂT MAI MULTEORDINE SUNT PE PIEPTUL OSTAULUI I MAI MULTECRUCI ÎN CIMITIRE”Svetlicinâi Evgheni Constantinovici – nscut în 10 iulie 1950,în Glotovo, regiunea Belgorod, Federaia Rus. A absolvit coala Militar Superioara Trupelor Aeropurtate din Reazan. Din 1972 pân în 1982 a fost încadrat înarmata sovietic, Unitatea Militar de Trupe Aeropurtate din Chiinu, de unde a fosttrimis în Afghanistan. Serviciul militar în Afghanistan: iulie 1982 – ianuarie 1984.În Afghanistan a fost comandant în Regimentul 345 a Forelor Aeropurtate de Gard.Decoraii: „Ordinul de Onoare”, „Steaua Roie” (2 ordine), medalia „Pentru vitejie înlupt”, Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, plus 16 medaliiale URSS. La întoarcere a fost trecut în rezerv (din cauza rnilor) din armata activi încadrat în sistemul de comisariate militare. A lucrat 6 luni la Tiraspol (eful Secieide recrutare), apoi a fost ef de secie la Comisariatul Militar Ialoveni, preedinte alComitetului raional Ialoveni al ostailor-internaionaliti, lociitorul preedinteluiComitetului raional Ialoveni al Veteranilor Muncii i de Rzboi. La 22 aprilie 1990 acandidat la alegerile repetate de deputai ai poporului ai RSS Moldoveneti. În afiulelectoral se arat c opteaz „pentru unirea tuturor forelor dispersate, prelucrarea unuiprogram complex, pentru acei care i-au îndeplinit cu cinste datoria osteasc,ceteneasc i de serviciu” 243 . Preedintele Uniunii Veteranilor Forelor Aeropurtatedin Moldova. Membru al Consiliului de Coordonare al Uniunii Internaionale aVeteranilor Forelor Aeropurtate, Aeromobile i Unitilor Speciale 244 . Actualmente:locotenent-colonel în rezerv, eful Serviciului de Securitate SA „AGO-DACIA”.Interviul a fost realizat în 30 martie 2011. Casetele nr. 63/I-II, 64/I-II, chestionarnr. XXVIII.I. X. – Care ar fi laitmotivul unui interviu referitor la rzboiuldin Afghanistan?E.C. S. – În cele ce urmeaz, îmi voi asuma responsabilitatea doarpentru funcia mea, doar pentru regimentul meu din Afghanistan. De ce?Deoarece rzboiul din Afghanistan din 1989 era total diferit de cel din1982. În 1982 puteai uor s te deplasezi din Bahram la Kabul în243 Afiul electoral din 22 aprilie 1990 la alegerile repetate de deputai ai poporului ai RSSMoldoveneti. Arhiva familiei Svetlicinâi.244 Vezi Constantin Bârc, Stele roii, de pace, în Viaa satului, 6 ianuarie, 1987; I. Domenco, Pomulprieteniei, în Tinerimea Moldovei, 30 decembrie, 1987, nr. 156 (2709), p. 2; A. Romanov, Pe poteci de muni,în Chiinu, Gazet de sear, 22 februarie, 1988, pp. 2-3; E. Krisanova, Voennaia kostocika în Rodnoi Krai(Graivoron), 8 maia, 1996, p. 5.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovautoturism, ne întâmpinau cu flori, eram percepui ca oameni care au venits ajute. Dislocarea contingentului limitat al armatei sovietice înAfghanistan era efectuat pentru securitatea drumurilor, comunicaiilor,centrelor administrative, uzinelor, fabricilor, trectorilor i, ca excepie –participarea la aciuni militare, la solicitarea guvernului afghan. Iniial noi nuluptam. Mai mult eram implicai în activiti de ajutorare. La început nici nuerau hotare, grnicerii notri ne transferau acolo la comandanii notri,acolo nu era nici vam i nici grniceri. Era ca un fel de republica a 16-a aURSS. Erau relaii diferite. Pe urm au aprut grnicerii... pentru acei careplecau la Kabul. Fiecare a avut rzboiul su.I. X. – În ce context ai fost înrolat în Afghanistan?E.C. S. – Am venit în calitate de comandant de regiment, laChiinu de la coala Militar, în 1972. Au vrut s m pun comandant decompanie în Bolgrad. Dar am întrebat: de ce, dac i aici îmi este bine? A fostun contingent foarte bine pregtit, muli dintre fotii mei camarazi de luptdein actualmente funcii importante... Din toi am rmas în via doar 8...În 1982, m-au chemat la convorbire în Statul-major al regimentului i mi-aupropus s plec în Republica Democrat Afghanistan pentru efectuareaserviciului militar conform sintagmei datoriei internaionale.I. X. – Ce comisii ai trecut pentru a fi recrutat înAfghanistan?E.C. S. – Am trecut comisia militar din Chiinu, în clinicamilitar. Mi s-au administrat vaccinuri împotriva holerei, tifosului,paratifozei, variolei i hepatitei în Regimentul 300.I.X. – Când ai aflat pentru prima oar c vei efectua serviciulmilitar în Afghanistan? Care a fost prima dumneavoastr reacie fade acest moment?E.C. S. – Discuii referitoare la cariera mea profesional s-audesfurat în ianuarie 1982, cu jumtate de an înainte de transfer. Amperceput transferul în Afghanistan ca o obligaie faa de ara mea.I. X. – Când i unde ai aflat pentru prima dat despreconflictul din Afghanistan?E.C. S. – În ianuarie 1980, la o întrunire a ofierilor ne-au adus lacunotin ordinul ministrului aprrii al URSS despre introducereaunitilor noastre militare în Republica Democratic Afghanistan, pentruîndeplinirea obligaiei militare.I. X. – Se fceau selecii speciale ale premilitarilor?E.C. S. – Da, în Afghanistan erau repartizai cei mai bine pregtii,iar efectuarea serviciului militar în aceast ar era pentru noi o mândrie.Petru acei care nu reueau s treac comisia la repartizare era un elementXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......descalificator. Acest punct de vedere este valabil în cercul nostru 245 iactualmente.I. X. – Care au fost în opinia dumneavoastr cauzelerzboiului din Afghanistan. Dar în opinia familiei, prietenilor?E.C. S. – Orice stat, care are încheiate tratate bilaterale de prieteniei ajutor reciproc, este obligat s întreprind fapte concrete de înlturare aaciunilor de agresiune ale unei tere puteri 246 . Atunci când GuvernulRepublicii Democrate Afghanistan s-a adresat URSS pentru ajutor, ultima aîntreprins aciuni concrete – a inclus armata. Soia mea era contra plecriimele, dar eram ofier i în virtutea acestui fapt eram obligat s executordinul necondiionat.I.X. – Se afirm c este un rzboi pentru aprarea hotarelor desud ale URSS, care era opinia dumneavoastr i a altor combatanivizavi de acest subiect? Aveai discuii pe aceast tem?E.C. S. – Aprarea intereselor statului vecin, aflat la sudul UniuniiSovietice, conform Tratatului bilateral pentru URSS semnifica aprareapropriilor hotare. Aceast problem nici nu era abordat – noi eram ostai,iar datoria noastr era s aprm patria, adic hotarele ei de sud. În privinaacestei probleme nu erau disensiuni.Totodat, îmi amintesc, în Afghanistan am luat în primire companiacpitanului S. Nikolin, care cu ceva timp înainte pierduse doi ofieri245 Al veteranilor „afghani”.246 La 27 aprilie 1978, armata afghan, instruit i de consilieri sovietici (o treime dintre ofieriiafghani efectuaser stagiul militar în URSS), a dat o lovitur de stat, preedintele Muhammad Daoudfiind asasinat, iar membrii cabinetului arestai. Consiliul Revoluionar avea s proclame nouaRepublic Democrat Afghanistan, condus de preedintele i prim-ministrul Noour MohammedTaraki, vicepreedintele i viceprim-ministrul – Babrak Karmal, al doilea vicepreedinte i ministru alafacerilor externe – Hafizolla Amin, liderii comunitilor afghani, membri ai Partidului Democratic alPoporului Afghan. Revoluia din Saur (Saur constituie luna din calendarul afghan ce cuprindeperioada 22 aprilie – 2 mai) adusese la putere reprezentani ai tribului hilizay, o echip înconjurat deconsilieri sovietici. În declaraia semnat de Taraki, la 9 mai 1978, se specifica, printre altele, cdezideratul principal al noii republici îl constituia meninerea integritii teritoriale, suveranitiinaionale i independenei de stat. De menionat este faptul c Uniunea Sovietic a recunoscut acestprogram. La 5 decembrie 1978, are loc semnarea Tratatului de prietenie, bun vecintate i cooperaredintre URSS i noua administraie afghan. Tratatul se baza pe ,,solidaritate revoluionar, echitatedeplin i respectarea suveranitii naionale, integritii teritoriale i neintervenie în treburile interneale acestora.” În articolul 4 al Tratatului se meniona c cele dou state ,,se vor consulta i, cu acordulambelor pri, vor întreprinde msuri necesare în vederea asigurrii unei securiti a independenei iintegritii teritoriale ale ambelor ri” (vezi Pravda, 07.12.1978, p. 10). În vizita efectuat la Moscova(4–7 decembrie 1978), N. Taraki vorbea despre ,,imperialism i reacii internaionale” (vezi Vizit NurMuhammeda Taraki v Sovetskii Soiuz, 4-7 dekabrea 1978 goda, Dokumentî i materialî, Moskva, Politizad,1978, p. 26.), astfel, alturi de tratatul menionat, aceste direcii ale politicii externe afghane au avutun rol semnificativ în evoluia ulterioar a relaiilor politice i militare cu sovieticii, deoarece îndecembrie 1979, când a intervenit în Afghanistan, URSS s-a bazat pe suportul juridic al acestuidocument.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcomandani de pluton, oameni cu experien în lupt. Al treilea ofier deacumla venirea mea a scris raport de eliberare din funcie i plecare înUniune. Avea nevoie de semntura mea. I-am explicat: dac voi semnaraportul, apoi, mai întâi, te vor alunga din armat, apoi din partid, apoi pot s teîncarcereze. Avea doi copii. Se întreba: cine are nevoie de acest rzboi? E strinpentru noi. Astfel judecau i alii... S-a demobilizat.I. X. – Conductorii sovietici afirmau c este un rzboi deajutor acordat afghanilor împotriva americanilor, ce prere aveai?E.C. S. – Liderii sovietici afirmau c acesta este un rzboi pentruajutorarea guvernului legitim al Afghanistanului, împotriva opoziieisprijinite de SUA. Sunt întru totul de acord cu enunul conform cruia eravorba de un ajutor internaional, în baza tratatelor bilaterale dintre dou riprietene, vecine.I. X. – Poate fi calificat rzboiul din Afghanistan drept ajutorinternaional? Aveai sentimentul c-i ajutai pe afghani?E.C. S. – Nu aveam sentimentul, ci convingerea c acordam ajutorafghanilor. Îi ajutam cu tehnic militar, construiam drumuri, reconstruiamfabrici. Respingeam atacurile mujahedinilor, care aveau drept obiectivînlturarea guvernului legitim. De pe poziia zilei de azi, desigur, vdlucrurile puin altfel. Dar la moment ideologia sovietic nu-i permitea s aialt opinie decât cea oficial.I. X. – Exista politruk în armat? Ce spunea el sau ali ofieridespre conflictul din Afghanistan?E.C. S. – În compania mea era un adjunct pe probleme politice.Disensiuni nu erau i nici nu puteau fi. Toi – ofierii i trupele de debarcare– eram instruii în aceeai ar i în baza aceleiai ideologii.I. X. – Apreau discuii controversate între soldai înproblema Afghanistanului?E.C. S. – Opiniile soldailor i ofierilor erau identice, erau selectaicei mai buni dintre cei mai buni. Acetia i-au dat acordul pentruîndeplinirea datoriei internaionale.I. X. – A dezertat cineva dintre soldaii sovietici din unitateaDvs. militar?E.C. S. – În compania mea era un soldat, oferul unei maini delupt, care a refuzat s fac serviciul în Republica Democrat Afghanistan,dup ce a vzut consecinele unei bombardri asupra mainii de lupt, carese fcuse una cu pmântul. A solicitat transferul la o fabric de pâine – eraaa subunitate în companie. Dup transferul lui am aflat c a fugit lainsurgeni. Dorea, pur i simplu, s supravieuiasc.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – În ce localitate din Afghanistan ai fcut serviciulmilitar?E.C. S. – În oraul Bahram, amplasat într-o vâlcea superb.Regimentul noastru era responsabil de aceast zon. E vorba de drumuri,obiective administrative i gospodreti, coli i spitale. Alturi se afl unuldintre cele mai înalte lanuri de muni din lume – Hindu Kush, care seextinde spre Iran i China. Cale milenar de migraie a paštunilor.I. X. – Câi militari erai în companie?E.C. S. – De regul, în compania mea erau cca 80 de oameni. Întimpul aciunilor militare – 120. Se completa din rândurile artileritilor,genitilor, celor de la transmisiuni, serviciilor de cercetare i a 8 ofieri.I. X. – Particularitile unitilor militare în care ai efectuatserviciul militar.E.C. S. – Când ne-au transferat – fiind mobilizai din Chiinu idin alte pri – ne-au adunat în Farg‘ona 247 i acolo ne-au dat uniforme. M-au exclus din unitatea dislocat la Chiinu. Comandante de companie,Svetlicinâi, în Farg‘ona vei avea apartament! Am analizat cu Larisa 248 , ea erainclus într-un program de stat de elaborare a documentelor referitoare laistoria Moldovei în 14 volume. Am hotrât, soia va rmâne în Moldova, iareu voi lupta acolo... Plecam la operaii, dimineaa la ora 6 era pregtirea,venea artileria susinut de aviaie. În fiecare divizie erau câte o companiede fore aeropurtate i una de artilerie. Artileria a fost dispersat i au rmasdoar cei din forele aeropurtate... Eram unica companie care neaprovizionam nu din Takent sau din resursele Armatei a 40-a, ci direct, dinFarg‘ona în Bahram. În Farg‘ona era o parte a detaamentului care instruiarecrui. Zburam cu avioanele noastre în Bahram, era un detaament special.Fiecare soldat peste 2–3 luni zbura în Uniune. Când am venit eu, ni se da10 zile pentru acomodare la mediu. Operaiile le comandau sergenii cuexperien. Am ieit la operaii. Ne-au adus muniii nu de calibru 120 mm,dar 122 mm, adic mai puternice. A czut o cea dens. Avioanele nufuncionau. Fr nicio acoperire am intrat într-un kilak. În localitate eraufoarte active forele diversioniste. Dac oamenii lucreaz pe câmp, atuncinu vor fi lupte. La un moment, din sat dispar oamenii, încep împucturile.Se deplaseaz prima unitate militar, apoi eu cu conducerea i o alt unitateîn spate. M apram. Când ieeam din lupte, împucau din spate. Adicprima unitate înainta, apoi eu i ceilali în urm. Soldatul îl apr pecomandant i are grij de rnii. ...Nimeni nu-i permitea s foloseasccompania noastr în calitate de carne de tun... Acolo sergentul lucra pentru247 Farg‘ona, ora din Uzbekistanul de Est, locuit, în special, de militari i funcionari.248 Soia.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovsoldai, nu ca în Uniune – soldaii îl serveau pe ofier. Acolo era mai simplu– fiecare al doilea osta era erou... Ctile erau acoperite cu material ca snu reflecte razele solare... Pe parcursul serviciului militar în Afghanistan încompania mea n-au fost pierderi omeneti...I. X. – Este cea mai mare onoare pentru ofieri... Oferii-nedetalii despre relaiile stabilite între soldaii i ofierii sovietici înAfghanistan.E.C. S. – Am avut i mori printre geniti, un traductor nou-venit,nu erau de-ai mei, erau proaspei sosii... Erau diferite situaii... Cad, seapropie un sergent: tovare comandant, nu avei timp s cdei, trebuie scomandai. În unitatea noastr era un batalion medico-sanitar, care pregteanu doar medici, ci i specialiti de lupte corp la corp. Un fel de bodyguarzide-a comandanilor... Ia automatul meu, împuc i glontele îl intete înumrul stâng. Iat relaiile dintre comandant–sergent–soldat. Se zvonea cGracev 249 are Mercedes... Eu ziceam: pentru Gracev îmi sacrific i viaa. Jurnalitiim întreab: am învins în Afghanistan? Rspund: domnioar, sergentul Ivanov aacoperit aripa stâng a unitii sale. Sergentul Petrov a fost lociitorul comandantuluiUnitii militare 2. Locotenentul Sidorov a fost comandantul Unitii militare 3, eu amfost comandant de companie. Întrebaii pe fiecare din noi ceea ce trebuie, dai-i cezaruluice-i a cezarului. Soldatul toat viaa a luptat, pentru stpân, pentru rege, pentrusecretarul general i pentru primar. Soldatul a executat sincer misiunea sa, nu-l atingeipe soldat, dai-i soldatului ce-i al lui.Referitor la operaii militare. Era sâmbt. Pavel Gracevorganizeaz operaia. Sunt 800 de oameni i trebuie s executm ordinul cuorice pre. S v fereasc Dumnezeu s pierdei oameni! Aceasta nu-i revoluianoastr, nu-i rzboiul nostru, acesta e rzboiul lor i revoluia lor! Pe noi ne-au trimisaici. Iat ce prezenta Pavel Gracev, iat chintesena tacticii foreloraeropurtate... Pe fiecare trebuie s-l întrebi ceea ce-i poate rspunde... Amfost la decesul lui Aleksandr Lebedi 250 ...... Ca s prezini pe cineva la decoraie, în fiecare companie era uncaiet de decoraii. Se pregtea o anchet cu 32 de întrebri i rspunsuri:unde s-a nscut, unde s-a cstorit etc... Apoi era semnat de 9 oameni...Dac a fost rnit, nu a prsit câmpul de aciune, era decorat cu „Steauaroie”...249 P.S. Gracev (n. 01.01.1948, s. Rvî, regiunea Tula, RSSF Rusia), lociitor al comandantului ForelorAeropurtate în Afghanistan (1981–1982), comandant al Forelor Aeropurtate a Garnizoanei 103 dinAfghanistan (1982–1983). Erou al Uniunii Sovietice pentru compania în Afghanistan, „pentruîndeplinirea sarcinilor militare cu pierderi minime de viei”.250 Al.I. Lebedi (20.04.1950, Novocerkask, regiunea Rostov, RSSF Rusia – 28.04.2002, regiuneaKrasnoiarsk, Federaia Rus), comandant al Batalionului 345 în Afghanistan (1981–1982), în timpulaciunilor militare a fost rnit.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Componena naional a soldailor i a comandanilor?E.C. S. – De obicei, trupele de debarcare de peste hotare erauconstituite din moldoveni, belarui (cu excepia celor din vest), ucraineni(cu excepia celor din vest), rui (cu excepia unor urbe). Toi eraucomsomoliti i aveau cel puin studii medii. Originari din Caucaz nu erau.Pentru ofieri naionalitatea nu conta, îns toi erau membri ai PC al URSS.I. X. – Unde fceai baie?E.C. S. – Practic fiecare companie îi construia saun i bazin.Luam carcasa de la un tanc sau de la main antitanc o inversam i fceamsaun, cu picurtoare, cu pietre înfierbântate... Toate le fceam noi, cu lemnde la lzile de muniii i cu apa din arâk-urile din muni. Sptmânal seorganiza baie pentru efectiv sau de fiecare dat dup aciunile militare. Noiaveam grij de sntatea soldailor. De aceea am avut pierderi de 3 ori maipuine...I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?E.C. S. – Seara se proiectau filme. Era o bibliotec bogat. Deseorise organizau concerte. Au evoluat Sofia Rotaru, Lev Leenko, LudmilaZâkina, Iosif Kobzon .a. Înainte de demobilizare se organizau cumprturiîn ora, se procurau cadouri pentru prini, iubite.I. X. – Ce se întâmpla cu soldaii bolnavi?E.C. S. – În Bahram era un spital. Acolo erau tratate toate bolile, însaloane special amenajate. Era o unitate medical pentru cei rnii icontuzionai. În cazuri excepionale erau transportai cu avioane în Kabul,în spitalul militar al Armatei a 40-a. În Regimentul 345 era un centrumedical, cu acordarea complet a asistenei medicale. În timpul aciunilormilitare în fiecare companie era câte un asistent medical pentru asigurareaevacurii rniilor i celor omorâi.I. X. – Exista dedovcin?E.C. S. – Despre ce fel de dedovcin putea fi vorba dac fiecareavea în mâini arm, care în orice moment putea fi pus în aplicare?! Era unrespect aparte fa de contingentul cu experien, deoarece acesta nu aveadoar ordine i medalii, ci i cunotine solide din domeniul artei militare.Acei cu experien erau printre primii care îi depistau pe adversari i luaumsurile de rigoare, puteau s-i salveze nu doar propria via, ci i cea acamarazilor. Acei care au slujit un an i jumtate sunt mai bine pregtii, potmai repede s împute, pot s se salveze singuri, m pot salva pe mine, dari pe camarazi. Aceia vor reui în lupte. Când se terminau aciunile militare,tinerii puteau s le curee înclmintea, s coase ceva, erau relaii cu totuldiferite. Aceasta tot este rzboi.I. X. – Ce clim era în Afghanistan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovE.C. S. – În noiembrie–ianuarie, temperatura varia între +5 °C i –5°C, deseori ploua i ningea. În perioada februarie – martie +25 °C, iar vara+45 °C i 55 °C, aceasta în regiunea cu depresiune. În muni, chiar i vara,la o înlimea mai mare de 2 500 m ningea pe parcursul întregului an.I. X. – Descriei în detalii situaia intern din localitile ruralei din societatea afghan.E.C. S. – Kilakurile erau „negociabile”. Unitile militare se aflauacolo unde erau kilakurile. Comandanii cunoteau viaa intern dinkilakuri, deoarece era o comunicare intens: asalam aleicum, cum îi mergtreburile? Au fost cinci brbai cu automatele. Iar altul: trei au plecat. Era o situaieprietenoas. Nu se împuca, nu se lupta. Atunci când în poporul lor, înguvernul lor au început discordiile, autoritile afghane s-au adresatconducerii sovietice s participm la operaii alturi de ei. Când mergeam laoperaii, eram însoit de un arandoy, miliia lor, HAD, Serviciul deSecuritate, comsomolitii, cam 100 de oameni, dar pe mine m susineau400. Mergeau alturi de mine, dar nu ne sprijineau la lupte. Dac mergeai laoperaii, te secundau, dar dac te duceai în kilak, ei stau mai într-o parte,începeau s fac „curarea”. Pune o patrul, intr în cas, iese peste 15–20minute i raporteaz: tovare comandant, dumani nu-s! Hai mai departe.Urmtoarea! Sistemul lor, ca s m înelegei, nu este ca cel al satelormoldoveneti. Fiecare curte este înconjurat de un perete, zis duval.Înlimea zidurilor era, de exemplu, între 3 i 5 m, grosimea, la baz, pân la1,5 m, în funcie de starea social, bogie .a. Cu cât este mai înalt zidul cuatât teritoriul din interior este mai benefic pentru road. Dac soarele estesub un unghi de 50º–60º, atunci gardul înalt nu permitea s ard roada dininteriorul curii. În funcie de numrul membrilor de familie, varia i situaiafunciar. De aici i suprafaa curii – 25x25, 25x50, 50x50. Vezi un stpânputernic, iar în curte sunt nite muniii. Acestea nu sunt intite asupranoastr. Ele se afl în curte de zeci de ani i sunt fixate împotrivaincursiunilor... De exemplu, sunt dou kilakuri, pân la 10% din brbai nulucreaz, ei pzesc localitatea, cu autoaprare. Ei cumpr arme, mitraliereetc., i au grij de kilakul lor. Pentru aceast activitate kilakul le ofer 10%din road. Se efectueaz relaii comerciale între kilakuri... iese cineva izice: ia 10 berbeci, 10 capre, 30 de vaci. Cpetenia iese, se uit i zice: prezentaiv.Acela: sunt cutare, comandant de tanc. Câi combatani suntei? 20. Dar noi 40.Dac acela vrea s intervin cu for atunci încep aciunile de lupt. Se punîn aplicare forele de autoaprare. Dac într-un an în kilak nu este road,pot s se deplaseze într-o localitate oarecare i s se alimenteze. Pot fi 20 delupttori care s se lupte cu 40. Se lupt, iau cu fora, iar dac nu-i învingoricum iau ceva... În acest context am venit i noi. Se apropie de mineXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......cpetenia i-mi zice: uite acolo st un duman, nu este bun... Nu-i duman, darvrea s-i sustrag pmântul. Acolo sunt muniii... e sistemul de autoaprare.Comandantul înelegea aa: dac l-au chemat pe cel de la securitate,înseamn c ceva nu au împrit. Din moment ce în aceast regiune suntstpân eu, nimeni nu o s v ating. Erau alii care ziceau: pleac i lupt, îivom omorî, vei fi decorat i remunerat. Unii erau de acord. Iat ce politic eraacolo. Când el pleac într-un kilak i zice s dea ceva, doar e din band, înaa situaii se punea în aplicare fora. Acesta îns era motivul ca în anulurmtor s se majoreze forele bandelor. Nu încurcai! Acetia nu eraudumanii notri! Acestea erau eternele lor conflicte interne. Sunt douconfesiuni: iiii i sunniii. Acestea întotdeauna vor lupta. Dac regele esteiit, atunci toate rudele vor fi la conducere, iar sunniii vor fi nemulumii.La noi, nu este la fel? Au dou partide: Partcham (Stindard) i Khalq(Poporul) 251 . Partcham includea toat elita, oamenii bogai, învai, iarKhalq – poporul... Ultimii era suprai, umblau prin popor i spuneau ceste cu el. Iat politica! În Afghanistan dac comandantul regimentului erakhalq-ist, apoi instructorul politic obligatoriu partcham-ist. i invers, daccomandantul regimentului era partcham-ist, apoi instructorul politic khalqist...Se temeau s locuiasc la ei în ar. Noi plecam la operaii. Înnoptam,pregteam cantonamentul, iar ofierii lor veneau la noi s doarm. Soldaiierau inculi. Într-o subunitate se vorbeau câte 8 limbi, nu se înelegeau întreei. Erau diferite dialecte. Cum îi recrutam? Veneam într-un kilak, ajutamautoritile locale s incorporeze oameni în armat. Am oprit mainile iîncepe verificarea locuitorilor care trebuiau recrutai. Recrutarea se fceasimplu: s nu fie bolnav glanda tiroid i s fie în ordine starea dinilor. Deaceasta se ocupa armata afghan. Noi asistam. Au câte 25 de ani, dar auprobleme cu glanda tiroid, apa este infectat, îi de munte. Arde calciu, sare– totul. i eu am probleme cu dinii, de atunci mi se trage. Stau unii maisntoi: ai satisfcut serviciul militar? Da. Prezint certificatul. Urmtorul: ai fcutarmata? Nu. I-au luat cu maina i s-au dus în armat. I-au instruit o lun, i-au îmbrcat i i-au trimis s lupte. Peste ceva timp, în kilak vine banda,brbai înarmai. Cpetenia le spune ceva în limba lor, adic: în noaptea astavei lupta pentru noi. Dac nu luai armele, v omor. Erau nevoii s ia arma:cum oficialitile i-au luat în armat, aa opoziia i-a recrutat în band.Acolo lupt cam jumtate de an. Sunt bogat, am doi fii. Cât cost s nu-i luai înarmat? Era un sistem corporativ, de mahala. Triete tata cu trei feciori, cusoia, cu fetele i construiesc o cas feciorului mai mare. Au construit-o. Else cstorete. Construiesc o cas feciorului mijlociu, apoi feciorului mai251 În 1965 a fost constituit Partidul Democratic al Poporului Afghan, care, ulterior, s-a scindat îndou fraciuni – Khalq (Poporul) i Partcham (Stindard).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovmic. L-au însurat pe feciorul mai mare..., apoi pe ceilali. În ierarhia lor uncuvânt greu de spus îl are Coranul. Aceast carte spune c brbatul care areo soie i o cas se poate pronuna asupra strii localitii. Brbatul care arecas, dar nu are soie are drept consultativ: eu m gândesc! Brbatul care nuare soie i nici cas, dup nivelul ierarhic se poziioneaz astfel: porcul,femeia, el. Ca s cumperi o soie de vreo 20–25 de ani sunt necesari 100000 de afghani. Pentru aceast sum trebuie s lucrezi cu toat familia 10ani, s vinzi totul i pe parcursul a 10 ani îi poi cumpra o soie. O soiebun are 18–20 de ani i valoreaz 200 000 de afghani. O soie ideal are13–15 ani i cost 300 000 de afghani. Pentru prima trebuie s lucrezi 10ani, pentru cealalt – 20 de ani, iar a treia – 30 de ani. Mai sunt i aasituaii. Fiii din familiile bogate nu sunt obligai s fac serviciul militar. Eiîi pot rscumpra libertatea. Dac nu ai bani s cumperi soie, poi sprimeti soia mai mare a unui bogta sau ef de band, cu condiia s pleciîn band i s lupi pentru dumani un anumit timp. Brbatul care accept oastfel de ofert se pune în genunchi i-i mulumete stpânului. A obinut osoie pe gratis! Acela, în schimb, îi cere s plece s lupte. Aa îi constituitsistemul lor. Nu au dreptul s-i ia mai mult de trei soii. Dar el poate s-iia alt soie, iar pe una s o druiasc. Este format un sistem desubordonare. Se încep peste o lun–trei luptele. Bandele lupt cu armataafghan (imit sunete de arme – n.n.). Dimineaa totul se disperseaz duplupte. Din armat pleac 30 de brbai în kilakuri. Acesta este rzboiul!I. X. – Ce contrapropagand foloseau adversarii?E.C. S. – Trupele de debarcare nu erau implicate în activiti depropagand i nici nu luau prizonieri. Consilierii adversarilor (americani,francezi, englezi, nemi) le explicau aceste realiti. Erau îns diverseprovocri cu drogurile care erau distribuite gratis în sperana c anumiicombatani le vor întrebuina. Cel dependent de droguri caut stupefianteprin toate metodele, inclusiv în timpul aciunilor militare tinde s stabileasclegturi cu populaia autohton pentru a le achiziiona. În aa contextdependenii de stupefiante nimereau în prizonierat.I. X. – Cum erau îmbrcai afghanii?E.C. S. – Uniforma militar era confecionat din lân de calitateinferioar, de culoare gri- deschis (amintete de uniforma carabinierilornotri). Chipiul e la fel. Aceeai uniform era de iarn i de var. În sezonulrece erau îmbrcai suplimentar cu manta scurt (ceva asemntor cu celenemeti din al Doilea Rzboi Mondial). Diferene eseniale între hainelesoldailor i cele ale ofierilor nu erau.I. X. – Ce ne putei spune despre armata afghan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......E.C. S. – Armata afghan era regulat, adic era format în urmarecrutrilor, în conformitate cu o hotrâre de guvern. În afar de armat, laaciuni militare mai participau: HAD (Serviciul de Securitate), VDOAM(activitii comsomoliti), ARANDOY (Miliia [poliia]), COMANDOS (unfel de gard). Toate unitile militare din RDA aveau consilieri, începând curegimentul. Cei din COMANDOS aveau consilieri începând cu batalionul.Evident, aceste structuri erau clone ale structurilor respective ale armateisovietice. Deoarece în Republica Democrat Afghanistan erau dou partideKhalq (Poporul) i Partcham (Stindard), aceasta avea un impact direct asuprastrii de spirit din unitile militare. Dac era înlocuit comandantul, atunciîntreaga structur pe vertical era din prtaii de partid ai acestuia.Majoritatea ofierilor aveau afaceri (aceasta nu era în contradicie curegulamentele). Erau magazine unde comerciani i oferi erau soldaii(askerii). O parte din efectivul militar era antrenat în scopurile personale aleofierilor (securitate, menaj, garda soiilor). Ofier putea deveni doar un ombogat i notabil. Majoritatea dintre acetia aveau studii în URSS icunoteau limba rus.Atunci când localnicii erau recrutai în armat, se solicita ajutorulnostru. Noi înconjuram satul i nu-i permiteam nimnui s-l prseasc.Recruii erau dui în unitile militare afghane. Erau îmbrcai, instruii i lise puneau la dispoziie arme. Astfel, ei deveneau ostai ai rii lor. Maitârziu, unele plutoane i companii, în componen deplin, dezertau i seîntorceau acas sau plecau în muni (îmbrcai, instruii i înarmai) pecontul nostru. Pe unii dintre acetia noi îi luam în prizonierat. Mai târziu,conform regulamentului de dislocare a trupelor noastre în RepublicaDemocrat Afghanistan, noi îi predam armatei locale. Aceea, la rândul lor,îi dezarmau, prin intermediul nostru, îi instruiau, înlocuiau conducerea.Apoi... peste o bucat de timp, noi sau alte uniti militare sovietice, îi luamdin nou în prizonierat.Militarii afghani pentru participarea la aciuni militare eraumenionai cu premii. Era o tax pentru capturarea arunctoarelor degrenade, mitralierelor antiaerian, arunctoarelor, muniii i mine etc. Prinurmare, între HAD, ARANDOY, VDOAM i Verzi (Armata) era oconcuren în privina dreptului de a avea trofee. Evident, dac nu leacaparam noi. Comandanii locali ne rugau s le lsm lor, deoarece acesteaoricum aveau s rmân a RDA.I. X. – În armata afghan era dedovcin?E.C. S. – Fiecare comandant de companie din armata afghan aveapropriul magazin.I. X. – Dukan?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovE.C. S. – Nu, kantin, magazin care aparinea militarilor, iar dukan eracel ce aparinea civililor. În calitate de vânztori lucrau soldaii i sergenii.Era regul ca fiecare soie de ofier afghan s fie însoit de 2–3 oameni.Dar dac erau 3 sau 4 soii? În cas soldaii fceau menajul. Câi soldai lermâneau comandanilor din unitile militare afghane? Dintr-o unitate de400 de oameni, la lupte mergeau 80. Erau de diferite naionaliti: uzbeci,tadjici, turkmeni .a. Nu se înelegeau între ei. Erau oameni analfabei. Erauchemai în armat, unde fiecare avea principiile sale... A terminat în URSScoala profesional, iar acolo era comandant de batalion. În unitatea luiputeau fi reprezentani de vi nobil. Aveau funcii temporare ipermanente...I. X. – Relaiile dintre societatea afghan i armata sovietic?E.C. S. – ...Intrm într-un kilak, serviciul de cercetare este înavangard. Vine un puti, are vreo 6–8 ani... domnule militar rus din foreleaeropurtate! De unde cunoate c-s din forele aeropurtate ruse? Niciun semndistinct, nimic! Aveam un tricou dungat (telneashka), dar câi aveau astfel detricouri?! Ne cunosc dup numerele la main. tiu unde se afl mine, seapropie... cineva i-a dat carne, biscuii, zahr i alte bunturi. Unde-i mama?Mama a murit. Unde-i tata? Tata-i în muni, s-a accidentat. Unde-i fratele? E lavântoare. Mama a murit, tata a murit, dar fratele i-a cumprat o min ca sdistrug un tanc rusesc. Pentru 300 000 de afghani, cât valora un tanc, elputea s-i cumpere fratelui o soie. El are cam 8 ani. Dac va distruge unarunctor de mine, va câtiga 200 000 de afghani – preul unei femei decategorie mijlocie. Sau la doi frai câte o soie. Dac distruge o main, vaavea 100 000 de afghani. Dac asasineaz un colonel – 100 000, un cpitan– 25 000. Totul valora, totul costa bani. Putiului îi era indiferent cine eramnoi: dumani sau prieteni. El dorea s se hrneasc pentru moment.Aceasta era situaia în anii când am fost eu în Afghanistan.I. X. – În ce ani?E.C. S. – Am fost în Afghanistan în anii 1982–1984. Eramcomandant în Regimentul 345 a Forelor Aeropurtate de Gard. Eram ceamai de elit companie din Forele Militare ale Uniunii Sovietice. Era unicaîn toat Uniunea Sovietic. În total în Afghanistan erau 3 divizii deinfanterie motorizat. Erau dou brigzi de fore aeropurtate de asalt, doubrigzi de cercetare, 2 companii de infanterie motorizat i forele noastreaeropurtate. Divizia forelor aeropurtate i compania noastr se subordonadoar reprezentantului comandamentului central, care, la rândul su, sesubordona preedintelui Sovietului Suprem al URSS, nu ministrului aprrii.În permanen era un reprezentant al acestei structuri în Afghanistan, careadministra toate unitile. Ca s mobilizeze forele aeropurtate la o operaie,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......era necesar o permisiune special. Noi eram bine pregtii. Aveam ipierderi, dar de 10 ori mai puine. Înainte de a fi transferai în Afghanistan,pentru toi ofierii din URSS se edita lunar un Buletin, care insera materialereferitoare la desfurarea operaiilor militare, calendarul instruciilormilitare ale forelor aeropurtate, unde se indicau erorile i soluiile dedepire ale acestora. Cu alte cuvinte, înainte de a ajunge în Afghanistan noieram pregtii pentru operaii speciale. Noi tiam toate provinciile, unde seaflau toate centrele administrative, toate râurile, defileurile etc..., fiecaredintre noi tia c vom face serviciul militar în Afghanistan. Pe soldatulsovietic îl pregteau de tanchist, artilerist, doar vreo dou luni, dar foreleaeropurtate – jumtate de an. Eram pregtii pentru a face fa specificuluiHindu Kush-lui, s suportm cldura. Studiam toate tipurile de arme. Erambine pregtii i din aceast cauz nu au fost pierderi. În infanterie, deexemplu, dac era omorât cineva în timpul operaiilor militare începea opanic, toi fugeau. Noi nu aveam semne distincte, am s v art înfotografii. În lupte eram sub acelai acoperi, i soldatul, i ofierul. Dacsoldatul avea zeci de patroane, la fel aveam i eu, ca ofier, vest antiglon,cam 35 kg de balast pe care îl suportam eu, îl avea i soldatul. Prin nimic nune difereniam. Nici prin semne, în caz contrar aceasta putea s-i provoacepe dumani, care-i aveau în vizor, mai întâi de toate, pe ofieri. Unicul lucrucare ne putea diferenia erau antenele staiilor radio, deoarece cei de latransmisiuni m puteau însoi. Aciunile de lupt ale infanteriei sedeosebeau de cele ale forelor aeropurtate.I. X. – Corespondai cu cei de acas?E.C. S. – Personal scriam scrisori în fiecare zi, cu excepia cânderam în situaii tensionate. Mai corect, le scriam zilnic, dar le trimiteam cuîntârzieri, prin intermediul potei militare. Rspunsurile le primeam curegularitate. Soia îmi scria în fiecare zi. Ea pstreaz i azi toate scrisorilemele. Regret c nu le-am pstrat i eu. M temeam c dac mor în lupte, arputea s le citeasc cineva strin. Erau lucruri sacre pentru mine. Scrisorileajungeau în trei–patru zile prin intermediul potei militare. Aici se vedeagrija Guvernului URSS. Atât în Chiinu, cât i Bahram, unde era dislocatRegimentul 345 se afla un aerodrom de clasa 1.I. X. – Care era obiectivul aciunii trupelor sovietice înAfghanistan?E.C. S. – În conformitate cu ordinul ministrului aprrii URSS –contingentul limitat avea drept obiectiv (acesta era scopul includeriiarmatei) s pzeasc drumurile, autoritile publice locale, magistrale deenergie, aerodromuri, fabrici i uzine.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovDoar la rugmintea Guvernului Republicii Democrate Afghanistanparticipam la aciuni militare. Aceast situaie a decurs pân la mijloculanului 1981. Mai târziu, forele opoziioniste, susinute de resurselefinanciare ale SUA, Angliei i Franei au crescut i autoritile au început spreseze opoziia. În afacerea „consolidrii Revoluiei din Aprilie” amintervenit noi. Atunci a i început rzboiul. Noi am depus jurmânt pentruara noastr i în virtutea acestui fapt eram obligai s ne îndeplinimmisiunea. Dei era revoluia lor, obligaia era a noastr.I. X. – Cum a influenat rzboiul poporul afghan?E.C. S. – Iniial poporul Afghanistanului ne-a întâmpinat ca i peprietenii lor, cu flori i cu îmbriri. Erorile în activitatea GuvernuluiRepublicii Democrate Afghanistan au generat nemulumiri în rânduloamenilor. Specificul rii – e bazat pe relaii de clan – împrirea puteriiîntre clanuri ducea la ciocniri militare între triburi. Noi nu eram indifereni,sprijineam Guvernul RDA cu fora, adic cu armele. Atunci au început sne atace nu cu turte dulci, ci cu muniii i mine. Nemulumii, notabilitilelocale, înarmai cu arme occidentale, cumprau arme i angajau mercenari.Poporul tria în aa mod de mii de ani i au orientat armele împotrivanoastr. Erau kilakuri pe „contract”, aflate în apropierea unitilor noastrei pe parcursul aflrii contingentului militar în regiune nu au îndreptatniciun glonte asupra noastr. Mai mult ca atât, în interese proprii, forele lorde aprare împucau împotriva triburilor cu care se confruntau de secole.I. X. – Ce ne putei vorbi despre adversarii de lupt?E.C. S. – În fiecare kilak era câte un detaament de aprare (învechea Rusie acestea erau drujinile, iar în Europa – detaamentele vasalilor).Aceti brbai nu lucrau, se înarmau pe cont propriu i la sfârit de anprimeau zeciuiala din road pe care a acumulat-o comunitatea. În afar deaceasta ei asigurau localitatea cu carne din vânat. Ce este zelionk? Este ogrdin sau o plantaie de copaci, dar de unde împuc. Atunci dumanierau puini, antiaeriene la fel. Eram înarmai cu diferite gloane – de calibrumic, mare, erau cam 4 tipuri de gloane într-o rezerv. Erau detaamente aleforelor de opoziie. Printre cele mai puternice erau cele ale lui GulbudinHekmatiar i ale lui Ahmad Shah Massoud, constituite din sute i mii deoameni, înarmate i cu o inut ca a unor uniti regulate. Dac majoritateaconsilierilor lui Ahmad Shah erau englezi i francezi, atunci cei ai luiGulbudin Hekmatiar erau americani i germani. Aceste micri aveau irespectivele susineri financiare. Se confruntau între ele din cauzarepartizrii resurselor financiare. Conform unei înelegeri cu Ahmad Shah,trupele sovietice nu au luptat cu acestea cam un an.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Despre Ahmad Shah Massoud ai auzit în Afghanistansau mai târziu?E.C. S. – L-am vzut. Am învat la coala Militar cu IuriiGorelov. Tatl lui, generalul Gorelov, era comandant de divizie al ForelorAeropurtate. Mai târziu a fost comandantul adjunct al Armatei a 14-a. Aplecat în Afghanistan. Acolo a fost consilier principal militar. A stat acolodou termene. A fost împotriva includerii forelor militare sovietice înAfghanistan, îl sprijinea pe Ahmad Shah Massoud... Când a venit BabrakKarmal, Ahmad Shah Massoud a trecut în opoziie. Gulbudin Hekmatiar,fr un ochi i fr o mân, a pus stpânire pe Valea Verde. Erau de diferitenaionaliti, aveau viziuni politice diferite, între ei era o lupt acerb. Cândnoi eram între ei, încercam s evitm conflictele. Când a venitVarennikov 252 în Afghanistan am ajuns la o înelegere i nu am luptat un ancu Ahmad Shah... Când plecam la aciuni militare i însoeam armataafghan, Ahmad Shah Massoud nu împuca în noi, ci în armata afghan.Într-o depresiune au avut loc ciocniri mari cu Gulbudin Hekmatiar, iar penoi nu ne-a atins. Era un rzboi straniu. Gruprile luptau între ele, iar noieram acolo...I. X. – Cu ce fel de arme erau înarmai?E.C. S. – Insurgenii, de obicei, aveau arme sovietice. AutomateAKM-47, AKMS-47, mai puin AKM-74, mitraliere RPK-47, DK, KPVT.(DK i KPVT erau aplicate în calitate de antiaeriene), arunctoare degrenade RPG-2 i RPG-7. La sfâritul anului 1983 au aprut antiaerienecomplexe STRELA-2. Din tehnica militar se preferau rachetele antiaerienecomplexe PZRK, RDAY, STINGER .a.I. X. – Cum se comportau cu dezertorii i cu prizonieriisovietici?E.C. S. – Dezertorii erau traductori, consilieri, bodyguarzi,majoritatea dintre acetia se converteau la islam. Pentru ceilali, care aveauonoare i care respectau jurmântul – scoaterea pielii de viu, înlturareaorganelor genitale, scoaterea limbii, urechilor i ochilor i alte forme detortur, dup care îi omorau.I. X. – Ce atitudine aveau soldaii sovietici fa de fotiiprizonieri de rzboi?E.C. S. – Nu erau de acetia în Forele Militare Aeropurtate.I. X. – Cum v pregteai din punct de vedere fizic?E.C. S. – În fiecare diminea, începând cu ora 06:00, fceamgimnastic. Aceasta în cazul în care nu participam la aciuni militare.252 V.I. Varennikov (15.12.1923, Krasnodar, RSSF Rusia – 06.05.2009, Moscova, Federaia Rus),prim-lociitor al efului Statului-major al URSS (anii 1980), a avut mai multe deplasri în Afghanistan.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovDeteptarea, gimnastica i toate acestea la o înlime de 1 800 m, înBahram. În timpul aciunilor militare fiecare din noi ducea câte 30-35 kg, ometod excelent de a te menine în muni, în situaia în care îi poi pstraviaa.I. X. – Câi soldai au murit în timpul serviciului militar dindetaamentul dumneavoastr?E.C. S. – Pe parcursul unei jumti de an, cât am fost comandantulcompaniei, în unitatea noastr nu a czut niciun osta. Din trei subordonai– doi geniti i un traductor. Aceasta vorbete despre nivelul înalt depregtire a companiei. Rnii au fost, dar la rzboi e ca la rzboi.I. X. – În contextul cror regulamente îi desfurauactivitatea unitile militare sovietice în Afghanistan? Era odiscordan dintre acestea i situaia real de pe teren?E.C. S. – Conform ordinului ministrului aprrii aveam dreptul sintrm în centrele de administraie, magazine. În case nu aveam acces, doarîmpreun cu afghanii. Trebuia doar s-i verificm i s-i monitorizm.Armele i pe proprietarul acestora eram obligai s le prezentm afghanilor.Proprietarul înelegea c este într-o situaie dificil i ne propunearecompens, de exemplu, o soie. Cunotea bine ce-mi propune. Dacacceptam oferta avea s m denune HAD-lui i peste 8–10 ore nu tiudac avea s mai aud cineva de mine. i câi au nimerit în astfel de curse?Iat aa lucrau ei! De la 5 ani copiii frecventeaz coala, au un sac în spate,se cunosc între ei. Se apropie un copil, îi oferi biscuii, altul – laptecondensat. Propriul copil puteau s-l sacrifice în numele lui Allah. Familiafiind recompensat dup toate rigorile. Când lupi, cineva trebuie s tieunde te afli. La 1 aprilie 1983, am trecut un pod peste râul Gorband, lângkilakul Said. În timpul unei aciuni militare, mergeau forele noastremilitare, cele afghane, serviciile de securitate, tanchitii, cum numai am ieit,deja toi cunoteau despre aceasta. Cei din armata afghan aveau spionii lorprin cantonamentele noastre. De aceea, dac spuneam c plecm într-odirecie, apoi numaidecât ne orientam spre cea opus. Dar chiar i acesteinversri erau cunoscute. De aceea, modificam planul de aciuni chiar înultimele momente. La acel pod a fost o ambuscad puternic. Eu trebuia socup kilakul Mahmudrake, toat cealalt grupare trebuia s plece înNindjirab, cu scopul eliberrii defileului de bandele dumane. Trebuia srmân o sptmân – 10 zile, ca duhii s nu ocupe ieirea din trectoare.Altfel ai notri n-ar fi putut iei înapoi. A fost o ambuscad grozav! N-amizbutit s intrm în defileu, c am fost atacai. Înapoi nu puteam iei,deoarece tehnica militar era cu remorc (cu ap, motorin, staii electriceetc.), mainile nu se puteau întoarce din cauza aa-ziselor „drumuri” îngusteXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......i a minelor de pe marginea traseelor. Au fost nevoii s se întoarc pe altdrum decât cel preconizat iniial. Eu am rmas cu subdiviziunea mea pe oînlime lâng Mahmudrake. A fost o aciune asemntoare cu cea dinfilmul Compania a 9-a 253 . Peste câteva zile am fost „pescuii” de elecopterelenoastre. Dar în timpul când am stat acolo, am vzut moartea cu ochii.Atunci mi-am amintit de cuvintele soiei mele înainte de plecare: Acesta nueste rzboiul nostru.I. X. – Cum apreciai filmul Compania a 9-a? Unde esteadevr i unde este ficiune?E.C. S. – Filmul acela, Compania a 9-a, este o ficiune, o dezonoarepentru fotii participani la rzboiul din Afghanistan i pentru toi militarii.În rândurile noastre exista sentimentul de patriotism, pe care în film nu l-am vzut. Am fost în zona unde era Compania a 9-a.I. X. – E doar un film artistic!?E.C. S. – E un film comercial, s-au dorit bani, funcii... Un prieten,Boris Petrov, l-a consultat i a fost remunerat cu câte 500$ pe zi. Dar filmulPorile de fulger, aceleai fore aeropurtate din Cecenia, reflect realitatea... Nuera aa ca soldatul s-i comande o femeie! Era imposibil. Nu era acceptats ne tutuim, ne numeam aa: tovare comandant, tovare plutonier. Lupta estelupt! Exista un respect. De exemplu, în fiecare companie a diviziei foreloraeropurtate sunt câte 21 de oameni, în comparaie cu cei din infanterie –33... Ne aflm în trei maini. În fiecare main era câte un mecanic. Dacgrupa de lupt pleca, atunci rmâneau 15, iar... El nu tia c în Regimentul345, unic în felul su, în fiecare regiment se ddeau automate performante,în fiecare regiment de geniti ochitorul de avioane era ofier, locotenent,erau bine pregtii, puteau inti în orice punct. Acesta era regimentul 345! Înfiecare regiment, artileristul era ofier, locotenent- major. Aveam acoperireîn timpul aciunilor militare. Aa se prezint o aciune militar a foreloraeropurtate. Dar acolo ce au artat? Cum puteam s pierd legtura, în timpce aveam 5 staii radio? Acel plutonier care vindea arme deformateactualmente lucreaz într-o firm, în sistemul de securitate... Nu este corects jigneti în felul acesta oamenii. Au vzut prea multe filme americane? Aivzut vreun ofier în acest film? Nu. Nu era niciun ofier. Iat i-am explicatce prezenta Regimentul 345, unde am fcut eu serviciul militar! De aicipornete i abordarea de mai departe a celor relatate.I. X. – Erau femei de consum în Afghanistan?253 Compania a 9-a (în rus – 9 , în englez – The 9th Company) – film artistic de producie rus(2005). Descrie operaia Magistral (1988) la o înlime de 3 234 m a forelor aeropurtate ale Companieia 9-a.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovE.C. S. – Nu. Din pcate, Regulamentul Forelor Militare ale URSSnu prevedea aceasta. Îns... erau cekiste. O cekist valora 25 de cekuri. Încompanie erau dou vânztoare, 3 surori medicale, dactilografa în Statulmajor.Dactilografa evident era a comandantului Statului-major...I. X. – Povestii-mi despre sindromul afghan.E.C. S. – În opinia mea, nu exist un aa sindrom... Eu am trecut ocoal militar foarte puternic, unic în lume... Totui, recunosc, mai visezi acum c m urc în muni cu tot cu balastul de rigoare, iar în partea opuscineva împuc i vd cum gloanele cad la picioarele mele... Referitor lasindrom i femei. Când am fost rnit am fost dus în spital, fr niciun semndistinctiv, acolo erau mai multe surori medicale. Nu-mi sunt soii, surori,amante, sunt pur i simplu femei. Noi aa le acceptam. Din punct de vedereistoric, femeia protejeaz cminul familiar, iar brbatul este ostaul...I. X. – Atunci când v-ai eliberat din armat vi s-au datinstruciuni?E.C. S. – Fiecare dintre noi, cu 3–4 luni înainte, cunotea de unde îivor veni înlocuitorii, i, respectiv, funcia i locul serviciului unde va pleca.Am fost demobilizat din considerent de sntate, dup rnire i contuzie, icunoteam transferul din Afghanistan în districtul Odesa.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie i social atuncicând v-ai întors din Afghanistan?E.C. S. – Eu m-am întors viu, aveam familie, cas, trei ordine, rudei prieteni. Reabilitare, ca atare, nu am avut. Eram solicitat în societate,stimat i energic, plin de fore (în msura posibilitilor, deoarece eram încdup rni)...I. X. – Oferii-ne detalii...E.C. S. – ... În 1983 am fost rnit... Dup un tratament îndelungat(am avut o fractur compresat la coloana vertebral urmat de toateconsecinele), am fost transferat în districtul Odesa i trimis la ComisariatulMilitar din Tiraspol, deoarece la Chiinu la moment nu erau locuri vacante.Fceam naveta Chiinu–Tiraspol în fiecare zi cu bastonul în mân i cu uncorsaj special pe tors, care îmi inea coloana vertebral. Între timp aintervenit eful Seciei politice a Comisariatului Republican: tovare cpitan,avei 3 ordine, cine v-a spus c nu avei loc? Aveam „Ordinul de Onoare”, 2ordine „Steaua Roie”, Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Supremal URSS. Am ieit de la Tiraspol, tot în calitate de ef al ComisariatuluiMilitar. De acolo am ajuns în Ialoveni, am lucrat 3 luni în funcie decpitan, apoi cursuri în Statul-major i am fost numit ef de secie. Maitârziu, am fost invitat s candidez ca deputat în Sovietul Suprem. CandidauAndrei Andrie, preedintele Academiei de tiine, Zapadinskii, MaricicaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Levichi, Motornâi din Transnistria, care era ca mine „afghan”. Mai târziuam scris o cerere „în legtur cu starea sntii agravate din Afghanistan”i mi-am retras cererea de deputat în Sovietul Suprem... M-am pensionat..Când am venit din Afghanistan s-a format Uniunea MilitarilorInternaionaliti. Fiecare soldat, care a luptat, trebuia s fie înregistrat. Înfiecare ora i sat se constituiau comisii, se alctuiau listele tuturor ostailor.Nu erau impostori ca acum. Erau verificri la toate nivelele..., toate acesteaciuni erau monitorizate de soldai. Erau formate magazine specializate.Veneam într-o localitate: dai-mi lista „afghanilor”. Îmi arat lista: au primitmarf? Au primit. Chem persoana indicat în list i-l întreb dac a procuratcarnea. Îmi rspunde – nu. Vânztorul face fee. Comitetul executiv seimplic, Consiliul raional, toi se includ. Era o responsabilitate... Erammembru al Comitetului executiv raional, ineam la control toate aciunile.Fereasc Dumnezeu s gsesc vreo înclcare! Toi aa lucrau. Un btrân îmispune c n-are apartament. Nu mai are puteri, casa i s-a drâmat. Arenevoie de apartament, e participant la rzboi. Are dreptul la apartament,fr rând. Un tânr specialist – fr rând, copil fr tat – fr rând,„afghan” – fr rând. Se adun deja muli... Am fost ef de secie laComisariatul Militar Ialoveni, preedinte al Comitetului raional Ialoveni alostailor-internaionaliti, lociitorul preedintelui Comitetului raionalIaloveni al Veteranilor Muncii i de Rzboi, apoi responsabilul pe republic,iat la ce nivel se lucra. Apoi URSS s-a descompus, de 7 ani am venit de larzboi. Totul s-a linitit. Am intrat în afaceri, unde lucrez i actualmente.Mai târziu, am constituit Uniunea Veteranilor Rzboiului din Afghanistandin Republica Moldova.I. X. – Povestii-mi, v rog, despre trauma pe care ai avut-o înAfghanistan i contextul în care v-ai aflat în spitalul militar.E.C. S. – Am evitat de mai multe ori s mi se fac operaiechirurgical. Am fost decorat în spital, la Kabul... Comandantul de diviziemi-a dat din armament i m-a dus la aeroport fr documente, doar oadeverin c sunt externat. Vin la aerodrom, de acolo zburau elicopterespre Bahram. Le spun c am nevoie în Bahram. M întreab cine sunt, mprezint i problemele dispar. Ajung în Bahram, iar automatul l-am druitcomandantului de avion. Ei, potrivit regulamentului, erau dotai doar curevolvere. Mi-a mulumit. Nu ine de evenimentele din rzboi, ci de relaiiledintre oameni... La înlimi mari, greu funciona tehnica, era puin aer,fceam schimb de tehnic militar mai accesibil condiiilor climaterice.Afghanistanul a fost un poligon favorabil de aplicaii ale diverselor arme.Un avion în loc s transporte 24 de oameni, era în stare s transporte doar8 oameni, prin urmare era necesar s se mreasc i numrul de avioane.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Care ar fi învmintele acestui rzboi i cum trebuieapreciate ordinele i medaliile din acest flagel militar?E.C. S. – Acest rzboi a demonstrat multe. Nu sunt dur, darconsider aa: fiecare generaie trebuie s treac prin „rzboiul” su. Nu lapropriu, ci la figurat. Dac omul a trecut prin greuti poate face diferendintre bine i ru, iar dac el n-a trecut prin toate acestea atunci mai greu vaface fa lucrurilor. Cel mai grav în tot acest tablou se prezint generalii ipoliticienii care sufer de eternele lupte, atunci când rzboiul este continuareapoliticii cu fore violente. Cu cât mai multe erori comit politicienii, cuatât mai multe ordine sunt pe pieptul ostaului i mai multe cruci încimitire. Numrul de ordine nu reflect doar vitejia noastr, ci i greelilepoliticienilor. Când învam la coala Militar nici nu visam c voi aveaordine. Consideram c vom fi jubilai cu medalii de genul, „40 de ani aiPuterii Sovietice”, „50 de ani...” „30 de ani ai Forelor Militare”... Suntordine de stat, corporative i ale guvernului. Cele ale guvernului erausuperioare. Am 3 ordine guvernamentale i 16 medalii.I. X. – Cum considerai, combatanii din Afghanistan trebuies aib un statut special în societate?E.C. S. – „Afghanii” au un statut conform legislaiei RepubliciiMoldova. Au aceleai drepturi i privilegii ca i veteranii Marelui Rzboipentru Aprarea Patriei. A fost constituit Uniunea Veteranilor Rzboiuluidin Afghanistan i ansamblul comemorativ „Feciorilor Patriei – memoriesacr”.I. X. – Legislaia în vigoare apr interesele fotilorcombatani?E.C. S. – Statul are în vizor problemele „afghanilor”, ca i cele aleparticipanilor Marelui Rzboi pentru Aprarea Patriei. Cum este statul, aaeste i grija fa de veterani. Conform legislaiei în vigoare a RepubliciiMoldova, pentru fiecare ordin urmeaz s fiu remunerat cu coeficientul 3.Pân la urm m-au remunerat cu 50 de lei. Am încercat prin intermediulmai multor reprezentani ai puterii s echivalez ordinele guvernamentalesovietice cu cele ale Republicii Moldova... Acum, cel puin, ne bucurm derespect din partea conducerii rii. Dar au fost timpuri când ni serspundea: nu eu te-am trimis acolo... Era dureros.I. X. – Ai participat la rzboiul din Transnistria?E.C. S. – Sunt osta, fiind chiar în rezerv, nu pot lupta cu ara mea.Fiind chiar cetean, nu pot lupta cu propriul meu popor. Cel mai mult m-adurut atunci când participanii la rzboiul din Afghanistan i-au pierdutviaa în Transnistria.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I. X. – Cum considerai a fost rzboiul din Afghanistan unrzboi drept sau nedrept?E.C. S. – Soldatul întotdeauna i oriunde a luptat pentrurege/împrat, pentru domn, pentru secretarul general i pentru primar 254 .Soldatul nu trebuie implicat în politic. Rzboiul este continuarea politiciiprin mijloace violente.I. X. – Cum apreciai atacurile americane lansate înAfghanistan?E.C. S. – Actualmente afghanii vorbesc cu respect despre ostaiiarmatei sovietice. Nu-i abordeaz ca pe dumani, mai degrab observlatura uman a acestora decât cea militar. Nu-i aceeai îns când seamintete de soldaii SUA... Eu nu cred c americanii au câtigat teren înAfghanistan din cauz c noi am plecat.254 În original – , , .Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„ZIUA ERA TOT NORMAL, DAR SPRE SEAR APREAUEMOII”Trofeev Anatol – nscut în anul 1959, în raionul Dondueni. Serviciulmilitar: 1979–1981. În Afghanistan a fost ofer. Interviul a fost realizat în 5 mai2003. Caseta nr. 54/I.I. X. – O mic prezentare…A. T. – M numesc Anatol Trofeev, din raionul Dondueni.I. X. – Anul naterii?A. T. – 1959, 23 noiembrie.I. X. – În ce condiii ai fost încorporat în serviciul militarsovietic?A. T. – Prima dat am fost mobilizai în oraul Kaluga.I. X. – În ce an?A. T. – 1979.I. X. – Când ai fost pus în faa faptului c vei face serviciulmilitar în Afghanistan?A. T. – A fost în noaptea de 27 spre 28 decembrie în 79.I. X. – Suntei printre primii. Nu ai participat la luareapalatului lui Amin?A. T. – Nu, când am ajuns deja era luat. Deodat am fost laMoscova. Am primit tehnica care trebuia i am plecat cu escadronul pân laTermez. La Termez am mai stat vreo dou zile i pe data de 20, la ora14:30, ora Moscovei, am trecut hotarele.I. X. – Care a fost reacia populaiei civile fa de armatasovietic?A. T. – Nu a fost niciun fel de reacie. Nu ne-au primit cu flori.Erau indifereni. Ca atare erau sraci, descul pe zpad. Le-am dat toatmâncarea pe care o aveam pe drum. Am rmas de acum noi flmânzi, dar einu mnânc toat mâncarea, carne de porc nu mnânc, pâine nu mnânc.i pe 25, seara, noi am fost în Kabul.I. X. – Ce funcie militar ai avut în Afghanistan?A. T. – ofer. Pân la urm am fost ofer. Am stat chiar lângStatul-major. Lâng palatul lui Amin.I. X. – Cum arat palatul lui Amin?A. T. – E o frumusee pe care nu o poi exprima în cuvinte. L-amvzut la exterior, în interior nu am fost, tocmai era dup reparaii. E cevaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......plcut, frumos. S-a distrus, e clar de armat acolo. Acolo a stat tabul 255 . Eraun subsol mare. Butoaie cu vin au gsit bieii. Soldatul gsete tot. La 2–3km de palat era restaurantul. Cam aceasta.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofier, cum decurgeau?A. T. – La noi erau la acelai nivel. Numai de la maior în sus eratovar maior etc., dar aa ne ziceam pe nume: Serioja, Vanea, Tolea etc.I. X. – Purtau epolei?A. T. – Purtau. Noi am fost sveaziti 256 , polk-ul nostru, nu eram despecialitate, trebuia întors. Pe ofieri i-au schimbat, pe o parte, nu pe toi, pecei mai mari, dar de la maior în jos au rmas cu noi. Noi oferii fceamcursa Termez–Kabul. Construiau cazarme, trgeam lumin, puneamînclzirea etc.I. X. – Cum decurgeau relaiile soldat–soldat?A. T. – Era un pic de dedovcin, dar noi deodat cum am intrat neamîmpcat aa ca s nu fie dedovcin între noi. Dar cum putea fi dacfiecare era cu automatul în mân. În alte pri poate c era, dar la noi nu. Înorice caz, cel mai mare îi tia locul lui i cel mai mic pe al lui.I. X. – Putem vorbi despre o atmosfer antirzboi în armat?A. T. – Nu s-a simit.I. X. – Cum triete populaia civil, ce obiceiuri au?A. T. – Ce obiceiuri? La dânii mai mult cu cumprarea i cuvânzarea. De la mine cumpra dar la altul vindea. i tot aa mai departe.I. X. – Cum erau îmbrcai, unde dormeau?A. T. – Era ceva stranic. Mizerie. Era o mizerie stranic, erau încîn perioada feudal. De acolo ei deodat au dorit s intre în socialism. Cândam venit m întrebau prietenii când se va termina, am zis c în 10–15 aninu se va termina. i aa a i fost. Au trecut 10 ani i nu au reuit.I. X. – Dar cum ai ajuns dumneavoastr la aa concluzii?T. – Eu am vzut cine sunt ei. În timp de un an de zile s-a vzutdeodat.I. X. – Adic...A. T. – Dac mergeai pe drum i ddeai din mân apoi el pe urmnu tia unde s vâre cuitul. Deodat se vedea c lumea nu mergea înîntâmpinare, dar invers, înspre dumnie, nu prietenie. De acum i armatai-a btut joc, îi mai jefuia, i omul, tii, când vine un strin asupra ta nuieti tare bucuros. Aa i este.I. X. – Cum v-ai acomodat la condiiile climaterice dinAfghanistan?255 Statul-major.256 Uniti de transmisiune.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovT. – Ne-am adaptat, dar cum? Erau probleme. În Kabul eram lavreo 2 000 m de la nivelul mrii, ziua era plus 22–25 grade, iar seara puteaajunge pân la minus atâtea grade, pân la minus 20. Când ne artau filmeafar pe scunele i seara trebuia s te îmbraci bine (vara putea fi pân la 55grade i seara ne îmbrcam bine, se fcea rece).I. X. – Despre ce erau filmele?A. T. – Noi nu eram departe de ambasada Uniunii i de acolo luamfilme. Au fost rulate filmele: Moscova nu crede lacrimilor, Piraii secolului XX. Neartau filme bune, primele care ieise i erau cele mai bune, pe toate le-amvzut acolo.I. X. – Erau i filme patriotice?A. T. – ...Ne artau filme bune.I. X. – Ai avut concerte acolo?A. T. – A venit Iosif Kobzon 257 . A fost chiar i din Moldova, dinBli, un ansamblu împreun cu unul rusesc. Au cântat i dansatmoldovenete.I. X. – Cum v hrneau în Afghanistan?A. T. – Ultima jumtate de an am tras foame, au fost i cazuri delein. Când am mâncat odat nu ne ajungeau produse. Trecerea era blocat.Era zpad, era o nevoie. Acolo nu dovedea s aduc. Intra armata.I. X. – A dezertat cineva din unitatea militar?A. T. – De la noi – nu, dar au fost cazuri c au dezertat.I. X. – Din ce cauz?A. T. – A dezertat, îmi pare, de la aeroport, de la forele decomando. Din cauza dedovinei, a mâncat btaie sau nu tiu ce. A fugit laambasada Americii i a cerut ajutor. Aceia l-au pus s scrie cerere i sprimeasc cetenia Americii, dar el n-a fost de acord. L-au întors înapoi, afost trimis înapoi în Uniune i judecat, nu tiu dup ce lege.I. X. – Ce ne putei povesti despre prizonieri?A. T. – De la noi nu au fost.I. X. – Ce mijloace de contrapropagand foloseau dumanii?A. T. – Eu am avut mult contact cu dânii, m duceam dup pâineîn fiecare diminea i era un moneag, noi le ziceam dukani, nite sticleconserve, ce mai era i-i ddeam lui. Acolo munii sunt goi. Dac tiau cani în urm a fost un copac, apoi spau, ca i cum la noi se sap fântâna i-iscotea toat rdcina. Nu aveau lemn, acolo era deficitar. La ei toate celease strângea i hârtia i orice metal, tot. Aveam unul în centru cu frigrui,257 I.D. Kobzon (n. 11.09.1937, Ciasov Iar, regiunea Donek, Ucraina), interpret, bariton.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......unul vindea rachiu. Când ofierii doreau o sticl cu votc m urcam înmain i una dou rezolvam. În fiecare zi cumpram de la unul i acelai.I. X. – Adic avei încredere c nu o s bage ceva?A. T. – Dac cumprai azi de la unul, mâine de la altul atunci eragata… dar aa cumpram de la unul i acelai, deveneam cel mai bunprieten. i pe datorie ddea, pe urm îi aduceai bani, nu era probleme. Caatare nu erau oameni ri, dar trebuia s te aperi. Pe mine dac m vedea înfiecare zi nu m omora, dar pe altul putea s-l omoare. Cam aa a fost.I. X. – Ce-mi putei povesti despre copiii lor?A. T. – Copiii lor de mici umblau cu nite pachete de bani în mân.uravi cito iei? 258 Ori vindeau, ori cumprau.I. X. – Cum sunt la ei femeile?A. T. – Femeile sunt în parandja, nu le vezi. Dar se vd fetele carenu-s cstorite. Erau frumuele, numai c sunt uscai i rezisteni.I. X. – Ce tactic de lupt foloseau mujahedinii?A. T. – Ei sunt curajoi. Foloseau multe mijloace. Dac eu eramofer ne duceam cel mult pân la opt maini, mai mult nu ne duceam îndeplasare, dar ca atare fceau coloane mari, erau la 150–200–300 de maini.i acolo cum merge drumul puneau mine, ascundeau sub o hârtie i cândmergeau mainile i nu mai mergea fiecare pe aceeai urm ddeai hârtia lao parte, care s-a dus înainte a scpat, dar care a rmas din urm socoate cau ars toi. Pân venea echipa de intervenie socoate c aceia nu-s. Eiedeau în zasad 259 în muni, prin aceasta era de la Termez pân la Pul-i-Khumri vreo 200 km au tras nite evi de irigaie i peste fiecare 5 kmmotoarele pompau tare. Noaptea dac venea coloana, unde s dormi, dacera unde sttea motorul acolo era câte o paz i se opreau i ei inteau înevile celea i împucau i începea a curge motorina ce era i se aprindea.De fapt ei împucau c se vedea ca în palm, coseau tot delaolalt, pâncând opreau de acolo, ca s nu pompeze, aici socoate c nu a ars. Aveau eitactic bun.I. X. – Dar satele celea a lor, kilakurile, care erau cudumanii i care nu?A. T. – Nu puteai delimita dumanii. Nu am fost aa în contact. Amfost ofer. Acei care poate mai mult luptau, care umblau la prociosovanie 260 ,aitia poate c mai tiu ceva.I. X. – Ai avut cazuri mai speciale când erai cu maina?258 Rusule, ce caui?259 Ambuscad.260 Curarea localitilor.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovA. T. – Am avut. Chiar din Bahram, de prin vii, era o cas acolo auînceput s împute i noi am înconjurat acolo. Casa aceea a fost distrus, nuam gsit pe nimeni. Ei repede se ascundeau. În nisip, când te uitai, parc erala 50–100 m dar pân alergai, el gata era bgat în nisip i nu-l mai gseai. Îitrgea aer pe gur, ca o broasc, i disprea. Din Bahram i pân în Kabulera cel mai periculos, aici erau cei mai buni struguri, acolo e toat apasubteran, râuri subterane i apoi ei de pe râurile acelea intrau i când cutainu era. Ei se vârau în râurile acelea subterane, luau benzin, motorin, seurcau mai sus în muni, unde gseau intrrile acestea, ddeau drumul labenzin sau motorin i ddeau foc, i ei nu ieeau niciunul, era un focmare, dar ei nu ieeau de acolo i nici trupuri nu gseau. Dispreau.I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa de familie dupîntoarcerea din Afghanistan?A. T. – Ziua era tot normal, dar spre sear apreau emoii. inminte (…), odat mi s-a defectat maina într-o localitate înconjurat cu viii parc îmi era un pic fric. A fost aa o reacie. Vreo lun-dou aa, peurm totul a fost normal.I. X. – Acas ai scris scrisori din Afghanistan?A. T. – Prima dat nu am scris, dar mama de odat mi-a rspuns auvzut polevaia pocita 261 i mi-a spus c-s numai în Afghanistan, în alt partenu pot fi. Dar mai departe, ce le puteam spune? Prima dat ne-au spus snu scriem unde suntem, dar pe urm ne-au permis. Nu le scriam c-mi esteru. Am avut i concedii.I. X. – Cum apreciai metodele folosite de americani înAfghanistan?A. T. – A trebuit alt metod, clar c nu a trebuit atâta lume sdistrug. În orice caz i americanii ce au fcut din Iugoslavia? Au distrus-o,nu se puteau alte metode? Cât lume a suferit. Ar fi trebuit s fie oînvtur pentru dânii. Ei vor s ocupe toat lumea. Trebuie oprii. Dincâte eu am vzut în Afghanistan e o mare tragedie pentru lume. Pe ei s-ieduci nu-i chip, doar poate de la natere deodat, dar la el este aceasta deacum în sânge. Cu ei e greu de luptat, nu-i poate opri nimic.I. X. – Cum considerai ce tactic de lupt trebuia sfoloseasc sovieticii pentru a-i învinge pe afghani?A. T. – …nu gsesc nicio tactic.I. X. – Care eveniment vi s-a întiprit cel mai mult?A.T. – În februarie 1980, când s-a ridicat tot oraul Kabul, muli aumurit care erau în patrulare. Au fost tancuri rsturnate, fapt care de altfel261 Pota militar.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......necesit for. Apoi se ridicaser studenii care se revoltau pentru a firetras armata. Ianuarie i februarie 1980 erau aproape dou luni de zile decând venise sovieticii.I. X. – În ce ora a fost?A. T. – În Kabul a fost, în capital.I. X. – Ai participat i dumneavoastr când erau acelerevolte?A. T. – Noi toi am fost ridicai pe alarm, ocupând fiecare din noipoziiile sale. Ne pzeam s nu vin asupra noastr, îns în ora, aa i nuam intervenit. De acum acei care au murit, au murit în ora, dar restulstteau împrejur…I. X. – Va murit vreun prieten în Afghanistan?A. T. – A murit un locotenent i un soldat. Veneau din Jallalabad ila trectoare au fost împucai. Mai întâi, l-au împucat pe soldat i a sritofierul s-l ridice i l-au împucat în spate. Amândoi au murit. Noi eramprin deplasri, mai multe vedeam. Dar aa s participm la lupte, nu amparticipat.I. X. – V mulumesc foarte mult.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„PARC NE JUCAM DE-A RZBOIUL, NOI NUCONTIENTIZAM PERICOLUL”Tulbur Grigorie – nscut în anul 1958, în oraul Nisporeni. Serviciulmilitar: 1979–1981. În Afghanistan a fost în serviciul de paz la aerodrom. La datainterviului era fochist. Interviul a fost realizat în 11 noiembrie 2002. Caseta nr. 24/I.I. X. – O mic prezentare.G. T. – M-am nscut în Nisporeni (acum triesc în Criuleni) în anul1958, am slujit în anul… m numesc Tulbur Grigori.I. X. – Cum ai ajuns în Afghanistan?G. T. – Slujeam în regiunea Suhadar i în 79 – 80 ne-au dus înAfghanistan.I. X. – Când ai aflat pentru prima dat c v ducei înAfghanistan?G. T. – Eu slujeam în Uniune, alturi de Afghanistan. Iniial i-audus pe cei de pe loc, soldaii cu experien i dup aceea a venit ordin smai trimit soldai. În timp de dou ceasuri am i fost trimis acolo. Ne-auspus s scriem acas c plecm în deplasare. Nu am scris mai mult timpacas, dar prinii s-au dus la Comisariatul Militar în raion i fceau glgiec de atâtea luni nu le-am trimis nicio scrisoare. i de acum în Afghanistanne-au adunat i ne-au spus s scriem acas. Noi ne-am dus fr epolei, frnimic, noi eram în aviaie, parc eram nite oameni bolnavi i pe urm amscris acas scrisori. Dar fratele, dac slujise în Minsk, tia c scrisorile eraude peste hotare. Mult timp nu am vrut s le spun c sunt în Afghanistan.Am venit dup Anul Nou acas i de acum s-au început bolile. Am stat înspital i în zilele noastre tot m aflu în spital.I. X. – Ai fost printre primii în Afghanistan, cum i-a primitafghanii pe sovietici?G. T. – Noi când ne-am dus deodat nu aveam unde dormi, eraunumai nite corturi. Cu timpul au început s aduc pietri. Frâmam cutii ifceam podea. Erau corturi. Într-un cort mai mare ne hrneau ca s nu fiepraf, de la nisip. Pduchi erau câi doreti. Insecticid era la tot pasul.Lenjerie nu era. Pduchi toi aveam. Chiar i ofierii, toi aveam pduchi.Ofierii tot nu aveau condiii speciale, era doar un singur vagon, i ofieriitriau în corturi. Acolo nu înelegeai ce era: avioanele, mainile, i luminanoi ne-o fceam singuri. La sfârit ne artau filme, mai veneau artiti, a fostIosif Kabzon. Ne lua cu mguleli. Dar cu hrana: pesmei.I. X. – La aeroport, în calitate de ce ai slujit?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......G. T. – Am pzit aerodromul. Erau dou avioane super sofisticate,erau automatizate. Erau foarte bine pzite unde se intra cu parol. Intranumai acel care trebuie. De acolo se trage boala mea: rceala, era timp deiarn.I. X. – Aerodromul era pzit i de câini?G. T. – Nu, câini nu am vzut. Noi, de obicei, eram în direciadrumului principal, ca s nu vin dumanii. În partea din stânga erau muni.Populaia civil era dispersat, era cu populaia local, dar erau i cudumanii. i aceia tiau drumul, doar erau de pe loc. Fceau ce fceau, prinkilakuri i apoi plecau înapoi. Ei vroiau ca atare s ia Kabulul. KabululNou i Kabulul Vechi. Au fost multe încercri, dar ai notri îi bombardaudeodat. Acolo, în muni, sunt peteri foarte bune, bieii povesteau. Seduceau vreo 20–30 i veneau vreo doi înapoi, îi ucideau.I. X. – Cum ieeau avioanele de pe aerodrom, era o tehnicspecial?G. T. – Era fcut un aerodrom special, era bine pzit. Erau pduchitare muli la ei, aa-i clima. Splam hainele cu benzin. Dar numai pentruvreo dou–trei zile dispreau.I. X. – Ciornâi tulpan a fost la voi la aerodrom?G. T. – Venea noaptea. Erau dou corturi unde erau sicrie de zinc,care erau cu ferestre, care erau de tip închis. În Uniunea Sovietic de acumle împreau.I. X. – Au fost cazuri de dezertare în armat?G. T. – În Afghanistan? Dar unde s te duci? Puteau s se duc, darîl prindeau dumanii i mai ru fceai. Poate, care erau în muni, dar la noila aerodrom nu am vzut. Îi prindeau ca prizonieri. Toi erau împucai,dac rmâneau vreo doi–trei. Unde aveai s fugi? Trebuia numai s tesinucizi. Dac nu te lua în prizonierat.I. X. – Au nimerit cineva din biei în prizonierat?G. T. – De la mine nu. Poate din Bahram au nimerit. La noiunitatea s-a împrit: o parte în Uniune, o parte în Kabul i o parte înBahram. M-am dus la armat cu un biat, Andrei. Am învat amândoi deofer. i când s venim, cpitanul schimbului nostru m-a întrebat dacvreau s vin cu el acas. Am zis, da. L-au adus din Bahram în Kabul, a maistat vreo dou zile cu noi. Era un timp ploios. Nu era timp bun i am venitîmpreun acas i în Kiev când am ajuns, ne pregteam la avion ca s vinacas…I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovG. T. – Dar în timpul liber ce puteai s faci? Care i cum. În timpulliber unde puteam s ne ducem tot pe aerodrom în alt parte nu aveamunde s ne ducem. Te gândeai de azi pe mâine, cum s treac timpul.I. X. – A fost o senzaie permanent de fric?G. T. – În timpul liber ne mai întâlneam aa i mai cântam. Înultima vreme au început s aduc instrumente muzicale de fanfar. Maiserveam câte o sut de grame de votc pe care ne-o aduceau aviatorii dinUniune. Mai luam aa i ne mai înveseleam.I. X. – Povestii-mi ceva despre populaia civil?G. T. – Nu prea am fost prin ora. Am fost de vreo dou ori, dar cumaina. Am fost pân la pia, nu tiu cu cine am fost. Am fost cu uncpitan i cu vreo doi–trei soldai. De acum m duceam cu bieii cu mainadup ap. A fost un accident la evile celea. Erau i de-ai notri i de-a lor.Într-o noapte i-au ucis pe toi. Ei doreau s otrveasc apa. Dar cum sotrveti apa ceea, invers apa srea în sus, a explodat totul acolo. Acolo erai unitatea afghan ei fceau pe loc mâncare, tot. Ne arta i nou pâine dealor, de secar, cum fceau terci ei singuri.I. X. – Cum decurgeau relaiile dintre soldat i ofieri?G. T. – Erau normale. Era totui o diferen.I. X. – Relaiile dintre soldat–soldat. Era dedovcin înarmat?G. T. – Ne mai ciondneam noi aa între noi, dar fiecare se temea.Fiecare avea automat. Dac nu era nervul în regul, puteai s ucizi, nunumai pe acela, dar pe mai muli.I. X. – Cum v-ai integrat în societate dup ce ai venit dinAfghanistan?G. T. – Te duci acolo un bietan în armat i de acolo vii cu altminte. La mine prinii erau btrâni, eu eram ultimul în familie. Din 85lucrez în Criuleni pân în ziua de azi înclzesc oraul i locuiesc într-uncmin cu dou camere.I. X. – Au folosit metode bune americanii în Afghanistan?G. T. – Acum.I. X. – Da.G. T. – Ei atunci trebuiau s se vâre, dar au reuit ai notri. Însrzboiul s-a extins pe timp de zece ani. S-a omorât mult lume acolo. i uitec i în ziua de azi tot rzboi îi acolo. Acum americanii i-au bombardat. Nue bine ce se face. Mai bine îi lsa atunci s intre americanii i nu aveau s sepiard atâia biei din Uniune. Dar soldaii nu erau pregtii, l-au luat de lafusta mamei i l-au dus în armat, nu tiau nimic. Eu tiu, când eram înUniune, se depunea jurmânt la aerodrom. Îi trezeau la ora 6, dup alarm,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......i-i duceau în Afghanistan i ei nu tiau nimic. Nu tiau nici gloanele,nimic, ei se împucau unul pe altul. Au fost i aa cazuri. Ei încurcau una cualta. Deodat era pe numere, pe urm era pe orae, parolele acestea i eleseara se schimbau i de aici se auzeau parolele, dac încurcau paroleleputeau s te împute, mai ales dac era timp de noapte. Se mai încurcauparolele. i erau cazuri c puteau s moar.I. X. – Care eveniment din Afghanistan vi s-a întiprit cel maimult?G. T. – Eram într-o noapte cu faa spre muni i fumam (dar nounu ni se permitea s fumm noaptea) i în timpul acela au tras lâng mine înnite butoaie. Dar butoaiele erau goale, acolo era spirt tehnic, dar restulbutoaielor trebuia s vin maina i s le ia, erau goale. Aa era poziionatlocul c ei vedeau, dar tu nu. Acesta a fost un caz când ne-au împucat iapoi când mergeam cu maina cu un biat. Am plecat fr voie, tineri ce sfaci? Este o vorb. Parc ne jucam de-a rzboiul, noi nu contientizampericolul.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„EI PUTEAU FI FR MÂNCARE, FR NICIUNGLON,DAR LUPTAU PÂN LA ULTIMA PICTUR”Turt Ion – nscut în anul 1966, în satul Peresecina, raionul Orhei.Serviciul militar: 1983–1985. În Afghanistan a fost genist. Interviul a fost realizat în20 mai 2003. Caseta nr. 59/I.Burghil tefan – nscut în anul 1967, în Clrai. Serviciul militar.1986–1989. În Afghanistan a fost ofer. Interviul a fost realizat în 20 mai 2003.Caseta nr. 59/I.Organ Mihail – nscut în anul 1965, în localitatea Vratic, raionulEdine. Serviciul militar: 1986–1988. În Afghanistan a fost osta. Interviul a fostrealizat în 20 mai 2003. Caseta nr. 59/I.I. X. – O mic prezentare.I. T. – Turt Ion. Nscut în satul Peresecina, Orhei.I. X. – Anul naterii?I. T. – 66.I. X. – Aceeai întrebare?. B. – Burghil tefan. M-am nscut în Clra, anul naterii 67.M. O. – Organ Mihail. Nscut în Vratic, anul naterii 65.I. X. – Povestii-mi despre instrucia militar?T. O. – Ca în armat, te instruiete de la început pân la urm.. B. – Nou nu ne spuneau unde ne vor duce.M. O. – Eu am fcut ucebka în Saratov 6 luni de zile. În 86. Cât amfcut instrucia ne pregteau acolo mai mult fizic, ne fugreau cuautomatele, cu masc antigaz, dar de Afghanistan nici în cap nu ne-a trecut,ne-au luat pe neprins de veste. Am trecut Comisia A, la care noi bnuiamceva. Comisia A, mai treceau acolo Comisia un grup de biei pentru coalamilitar, era ceva suspect, dar nu ne-a spus nimeni nimic. Acolo ne trezeanoaptea alarma. Ne fugreau, ori 25 km încolo, 25 înapoi ori schiam. Într-onoapte ne-au sculat pe alarm i ne-am trezit spre diminea, la ora 5dimineaa, în bubuituri, unde ne vedeam doar prin luminri. i peiluminator acolo scria la aerodrom Kabul. Deodat ne-am dat seama.I. T. – La noi, acolo în Uzbekistan, tot reparam, i tot în ultimultimp ne-au spus, când ne-au introdus vaccina pentru diferite boli, apoi amurcat în tren i ne-au dus la aeroport. Deodat, în noaptea ceea în 83, la 28decembrie. Am stat acolo în cort nu veneau cumprtori s ne ea. Eraajunul de Anul Nou i de acum dup Anul Nou îi dureau capul, edeauXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......acolo cu mâncare rece. Îi bteau joc acolo, pân când au venit care aurcit, cort fr ferestre, tot din ofierii notri aa ne ineau.I. X. – Dar nu erau cazarme?I. T. – Nu, în corturi stam. Erau 36 de soldai într-un cort. Era unreou, noaptea nu dormeam, dar toi erau în jurul lui. Am ezut vreo 5–6zile.. B. – Noi am improvizat nite corturi din materiale de la un avion.I. T. – Mai târziu a fost mai uor, erau cazrmi. Era chiar i calorifercu cazangerie. Unitatea era în centru, i noi eram geniti, în totAfghanistanul. Pe noi, cum ceva ne arunca cu infanteria, de aceea infanteriane pzea. În Bahram aviaia i artileria din partea ceea ddeau. La noiniciodat nu au fost împucturi. În alte pri cdeau i proiectile.I. X. – Vd deja c ai intrat în subiect, povestii-mi despreoperaii militare?. B. – Eu de acum am slujit ultimii trei ani. Trebuia s venim acas,dar în ultimul an nu veneau tineri în Afghanistan. i de aceea ne-au inutmai mult. Înainte Afghanistanul a fost cucerit de Anglia. Toi au fostîmpucai. I-au dat drumul numai la un profesor, special, ca s transmit laceilali ca s nu se vâre mai mult nimeni. Au vrut s fac tot aa i UniuniiSovietice. A fost aceasta chiar în Kabul. Erau multe împucturi acolo. Nuvroiau ca s ias de acolo niciunul viu, ultimul an niciunul viu. …înfebruarie 89. A început în februarie retragerea, dar erau împucturi maiputernice, cu armament.M. O. – În Kabul era aviaia la aeroport, bteau chiar la poziii,numai oleac se ridicau avioanele.I. X. – Ce tactic de lupt foloseau dumanii? Mijloace decontrapropagand?I. T. – Nu pot spune nimic pentru c noi eram pzii de toi. Noieram geniti. Noi deminam i noi minam. Noi deminam drumurile i apoivenea infanteria. Noi eram pzii dar cdeau proiectile, erau mai mulipzii. Odat am intrat, noaptea, 12 km în Pakistan, când s-au uitat ofieriipe hart eram de acum în Pakistan, dar acolo erau muni i pustiu. Când iadat seama a dat ordin de retragere. Dar genitii tot batalionul jos i hai spunem, ca s nu vin dup noi. Am pus mine din urm. Toat noapteanumai cu aceasta ne-am i ocupat, ca s nu ne ajung. Am fugit de acolo.Aceasta a fost în direcia Kandaharului. Noi acolo numai dou luni am stat.M. O. – Dup Kandahar spre Pakistan este pustiu. Unde-i graniaeste munte. Ne luam dup lumini, dar luminile sunt departe, ne totapropiam, când s-a uitat pe hart am trecut grania. Grniceri acolo nu sunt,de atâta i trec cu caravane.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Povestii-mi despre dumani?. B. – Ce s povestim despre dumani. Au fost operaii, dar acolonu tiai.I. T. – Ziua îl controlai c are paaport, c-i panic, dar noaptea luaautomatul i mergea de acum i împuca.. B. – Acolo muli dumani, din punctul meu de vedere, i-am fcutnoi pe ei. Un aa caz. Eram ofer. La ucebk am învat mainile militare, înSaratov, dar pe urm am lucrat ca ofer pe alt main. Se întâmpla aa,opreai caravana, împucai. Care fugea în kilak chemai pe raie i acoloexploda tot kilakul. Muli din satul vecin, sau din aulul vecin, dac aexplodat tot aulul acela, l-au întors apoi vecinii, rudele lor, e clar lucru c nuia rmas decât s ia automatul în mân.I. T. – Fiecare are stim. Gândeti una, dar cum s fie. Când eti cuprietenul tu nu vreai ca s-l împute, dar când te uii c trage în biatulacela, c i el este om, tot aceeai inim are. Te învrjbeti. Care reuetemai repede, ori tu pe mine, ori eu pe tine.M. O. – Acolo mai mult era o lupt de partizani. Ei îi aprau ara.I. T. – El avea cea mai bun tehnic, dar tu umblai cu automatulacela i cu o vest antiglon de vreo 30 kg.. B. – Nu const în aceasta. Ei puteau fi fr mâncare, fr niciunglon, dar luptau pân la ultima pictur. Acolo, în muni, ei erau ca acas.M. O. – A fost un caz la noi. Umblau afghanii cu armata noastr, cuinfanteria. În prima linie îi bgau pe ei. Totul parc era normal pe linie, darnumai ajungeai c nu vroiau s trag, erau neamurile lor.I. T. – Eu vreau s spun c eram recrutat cu trei uzbeci i unturkmen. Întotdeauna ne aruncau, mie tot îmi spuneau ciurca, pentru ceram negru, cum ceva la operaii m îndreptau pe mine, noi mergeam.Turkmenul i-a gsit unchiul, fratele lui taic-su în Afghanistan i a grit cuel, i zice: ce mai face taic-tu? Încolo, încoace. Dar el era în armata afghan.i acolo, în cerc cu ei ne-am pus i ei au scos anasha, de asta i le ddeau laacei care vor s fumeze. Lor le da voie. Ei fumau liber, dar noi – nu. Iapropus la turkmen, dar acela nu dorea, dar ei înelegeau i limba uzbec, iturkmen, se înelegeau.. B. – Cel mai bine se înelegeau cu tadjicii.I. T. – Îi întrebam pe soldaii afghani, care erau mai tineri: unde-itaic-tu? Dar el zice: îi duman. Fratele? Duman! Dar tu, de ce eti aici înarmat? Dar el zice: eu acum m înv a împuca, iar pe urm trec i eu înpartea ceea. Nu folosea gloanele în partea ceea. Aici m înv i apoi plecacolo. Era câte o operaie de aceasta, umblam prin sate, fceam razii.Înconjuram satele.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal....... B. – Mujahedinii veneau i în parandja, pe ei nu-i putea-i deosebi.Au fost aa cazuri scoteau de sub parandja automatul.I. T. – Noi ca geniti, tot batalionul, fceam curarea în sate. Îiprindeam pân la 50 de ani, ei trebuiau s slujeasc pân la 50 ani. Îiprindeam… i se forma armata lor. Care a dovedit s fug în muni, gatanu-l mai vezi. Noi arestam, dar îi ddeam pe mâna armatei afghane. Peurm ei fceau ucebk i fceau armata. Un an de zile el a luptat împotrivanoastr i de aici noi l-am prins, e civil, i du-te la lupt.M. O. – Armata afghan era tocmai lâng noi. Toat tehnicaruseasc era la ei, tancuri, toate celea. Ne-am dus într-o sear, poate aceastanu mai scrii, eram mai tinerel, m-au trimis bieii dup o igar. Trebuia ste duci dup o igar, dac eti mai tânr, inea de dedovcin. Nici nu am luatautomatul cu mine. Acolo erau nite case de a lor (dukani), nu eramînarmat, numai o rachet aveam. Am luat dintr-un dukan cele necesare, inu am mers mult, eu le-am spus la bieii ca s vorbeasc mai tare ca sîneleg, nu am mers mai mult de 20 m, era un câmp minat. Am nimerit…I. T. – Satele din jurul unitii noastre erau bune. Ele ineau deunitatea noastr, ei se tratau la punctul nostru medical. Era un sat submunte, mare, dar la noi era unitatea de geniti i era minat i oameniiveneau la noi, patrula lua câte doi i-i ducea în unitate, îi fcea prelucrarea, îiddea drumul i veneau alii. Îi controla de armament i îi lecuiau. Oameniierau interesai. Au prevenit. Trebuia s fie o incursiune i au prevenitoamenii din sat au spus ca s fim pregtii toat noaptea. Bieii ne spuneaula acei de la post c va veni peste 4-5 ore. El pleca în sat, cam 1,5 km, i beavotc din dukane, îl serveau i veneau. Dar unul a fugit. Din cauza dedovinei.A mâncat btaie i a fugit din unitate. S-a dus acolo, la ei, l-au legat, i-au pusun inel. Cum era mai înainte, cu lan i l-au priponit ca pe un câine în cas,acolo podelele erau de lut. L-au priponit i l-au pus, la ei nu sunt mese, pecovor, îi ddeau pilaf. i-au btut joc vreo sptmân. A venit ca s-lcumpere. A venit în unitate scrisoare c au un prizonier. Comandantulunitii, ca s nu se aud în Rusia, a vorbit cu afghanii, cu armata afghan, ia dat doi dumani pe un soldat de-al nostru. L-au schimbat, l-au adusînapoi. Povestea el singur: un câine ar fi fost mai bine îngrijit decât cum s-au comportat cu el. Era priponit într-un col, i-au pus cldarea acolo i-iaruncau. Ei mâncau pân se sturau, dar lui îi arunca câte un pic. Alegeaorezul acela de pe lut, de pe jos. Zicea c putei oricât s m batei, dar defugit nu mai fug.I. X. – Au mai fost cazuri de dezertri?. B. – Dedovcina era puternic acolo. Ne duceam la operaii. Eramtoi la operaie. Totul era prietenos. Dac unul tânr nu putea duce veneaXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovdedul i-l ajuta, îi lua rucsacul, ceva, îi ajuta. Dar cum ajungeam în cazarm,dup dou minute acolo tot se schimba. Eu dac eram ded puteam s tetrimit s faci curenie, du-te i ad mâncare, cartofi prjii, pe el nu-l doarecapul. Acolo mâncau amândoi dintr-o conserv. Era dedovcina puternicacolo.M. O. – Dar din ce cauz se întâmpla aa? Din cauz c el era cuautomatul.. B. – Nu-i adevrat, în cazarm nu purtai automat? Purtai automati în cazarm...Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„AA I NU I-AM ÎNELES PÂN LA CAPT CUMREZISTAU”Valera Mihai – nscut în anul 1955. Serviciul militar: 1980–1982. ÎnAfghanistan a fost medic militar într-un spital de profilaxie, eful Seciei de internare ievacuare. La data interviului era colonel, eful Preventoriului studenesc la Universitateade Stat din Moldova. Interviul a fost realizat în 23 noiembrie 2001. Caseta nr. 11/I.I. X. – Câteva date biografice.M. V. – M-am nscut în ’55 într-un sat de la sudul Moldovei, satmare i frumos de gospodari. Familie de rani. Am fcut patru cursuri laInstitutul de Medicin din Chiinu. Am fcut apoi 2 ani de studii laAcademia Militar, am absolvit ca medic militar, am fcut un an de serviciuîn armat, dup asta, benevol, am plecat în Afghanistan unde s-au dus toicolegii mei i eu am rmas singur.I. X. – În ce an?M. V. – Asta a fost în anul 1980, când numai s-au începutevenimentele celea.I. X. – Cum interpretai evenimentul?M. V. – Nu se vorbea despre rzboi, în schimb eu tiam unde i-autrimis pe colegii mei, pentru c în unitatea militar de medicin, undefceam serviciul rmsesem singur. Vzând c am rmas singur i tiind comul militar face acolo carte, m-am decis. Aveam un scop în tineree –cariera –, ceea ce pentru un brbat este foarte important. Credeam caceasta e o cale, dei mai complicat, riscant i grea, dar mai exact, sau ungarant al carierei: fecior de ran, nu aveam nici rude la Ierusalim, trebuiasingur s m realizez. Am nimerit într-un spital militar de profilaxie, amfost eful Seciei de internare i evacuare, cam doi ani.I. X. – În ce regiune?M. V. – În regiunea Shandant, undeva mai la sud de Herat (ora depe vremea lui Alexandru Macedon), cam la 200 km mai la sud de Kushka,ultimul punct la hotar cu Uniunea Sovietic. i doi ani de zile i-am fcut înspitalul militar. Am fost decorat cu ordine, am fost avansat înainte determen în grad de cpitan i în 82, a trecut un an i dou luni, m-au trecutînapoi s fac serviciul, întâi în Districtul militar din Povolgia i pe urm amfost trimis la Academia Militar.I. X. – Activitatea în centrul medical din Afghanistan? Veneaumuli soldai mori?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovM. V. – Ei nu veneau, îi aduceam noi singuri, pentru c având învedere c Afghanistanul era o ar specific, începând de la faptul c eaaproape nu are drumuri. Infrastructura aproape nu exist, adic în afaraoraelor mari, cel mai sigur mijloc de transport în afara arterelor mari detransport pe care le au oraele mari, transportul îl formeaz mgarii, caii,motocicletele i poate c noi tehnica militar, practic am târâit-o degeaba,pentru c în aa condiii i în aa relief era imposibil de aplicat. Toatevacuarea rniilor de pe câmpul de lupt se efectua cu elicopterele i în 2ani de zile i jumtate am zburat, toat evacuarea se fcea numai pe caleaaerului; 98% din rnii au fost evacuai pe calea aerului, cu elicopterele, maiales la început nu erau elicoptere medicale speciale, era un elicopter MIG-8,obinuit, de lupt, întâi îi îndeplinea misiunea de lupt, adic împuca toatemturaile, le arunca toate bombele i dup asta se aeza i lua rniii. Îiconcentram într-un loc, îi luam, le acordam pe loc primul ajutor, dac eraîntr-o stare grea, pe urm, pe drum, tot aa le acordam ajutor. Îi aducemdirect în spital, adic etapele cele de tratament, înainte era la punctulmedical în batalion, pe urm în regimente i pe urm în divizie. Nu existaforma sau schema clasic a evacurii rniilor pe câmpul de lupt, nu eradirect de pe câmpul de lupt, direct în spital i de aceea practic în doi ani dezile evacuam rniii.I. X. – Dac ai face o clasificare a bolilor din Afghanistan,care prevalau?M. V. – Cea mai rspândit în armata sovietic, eu, m rog, erammedic tânr pe atunci, da erau i medici care aveau mai mult de 20 de ani deserviciu i nimeni nu inea minte s fi fost aa epidemii mari de glbeneli,boala Botkin, hepatit.I. X. – Din ce cauz?M. V. – Condiiile climaterice i condiiile de via acolo pentrueuropeni sunt drastice, iar în afar de aceasta, toat apa este infectat, dar einu sufer din aceste considerente. Majoritatea, neavând niciun fel demedici, s-au selectat natural, adic cine era mai slab murea deodat, prinabiotrofie, restul, majoritatea, boleau în copilrie i aveau imunitate relativ.Cu toate c… longevitatea era în jur de 40 ani, nu mai mult. Ca medic tânram fost numit eful policlinicii care 2 zile în sptmân (marea i vinerea)aveam ore de primire, dup mas, pentru populaia local, contactam directcu traductor, dar am avut adic ocazie s studiez problema în cauz, iîntr-adevr, majoritatea cam în jur de 40 ani. Pentru noi era ceva deosebit,aa i nu i-am îneles pân la capt cum rezistau. Soldaii lor mâncau o dat în zi,practic, i restul beau ceai, soldatul nostru s fi fost hrnit ca ei, nici nu ar fiputut s se ridice în picioare. Ei sunt un popor care… americanii au crezutXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......c o s-i sperie, dar cum spunea Suhov în filmul Beloie solne pustâni: Vostokdelo tonkoie 262 . Nu a spus-o în zadar. Sunt oameni care au o psihologiediferit de-a noastr, adic unul i acelai lucru noi îl tratm diferit, chiardiametral opus. Avem valori care nu sunt înelese de ei. Sunt dou civilizaiiopuse.I. X. – Referii-v la coeficientul soldailor mori în lupte i acelora care au murit de boli?M. V. – Din pcate, tiu numai cifrele oficiale. Eu am avut o funciemic, adic nu vedeam problema în ansamblu, eu am nite zilnice dintineree, in minte c în ’81, de la 1 pân la 26 septembrie, am evacuat cam1 200 de ostai i ofieri, bolnavi de hepatit viral, asta-i foarte mult.Veneau companii întregi în frunte cu comandantul, erau toi galbeni, era ocatastrof. Dup datele oficiale au murit 13 500 oameni.I. X. – Despre condiiile igienice.M. V. – Condiiile igienice erau stranice. Tot ce presupunecondiiile de rzboi erau din plin: i frig, i lips de condiii elementareigienice – boli infecioase contagioase, rceal, traume, nu numai de lupt,dar i în afar, o mulime, adic toate plcerile care le poate presupune ocompanie militar au fost toate din plin.I. X. – Cum apreciai dumneavoastr nivelul de pregtirepsihologic a soldailor?M. V. – S spun cinstit, dac este vorba de psihologie, eu n-aspune c-i vorba de psihologie a soldatului, mai degrab o psihologie avârstei. Când omul în tineree are atâta sntate, încât i de propria viapuin îi pas i având în vedere c erau ideologic bine prelucrai..., eu caofier la nivelul care eram nu aveam pricini s fiu nemulumit de soldaiimei. Dup ce acei mari au primit o spuneal bun i ordin strict ca s nufie trimii recrui acolo, îi trimiteau dup 6 luni, dup coala de pregtireveneau soldaii relativ bine pregtii i cel puin, din cele câte tiu eu, la câteeu am fost martor, n-au fost probleme cu pregtirea psihologic asoldailor, c n-a putut s mearg în atac, a refuzat s se duc în misiuni.I. X. – Dei sunt cazuri de sinucideri…M. V. – De sinucidere…, tii, eu n-a face paralele c adic înAfghanistan erau sinucideri. În armat, inclusiv a noastr naional, cazuride sinucideri sunt…, pentru o seam de tineri schimbul brusc de la fustamamei în condiii mai vitrege i aspre nu-s pentru fiecare la nivelul la care elar putea face fa.I. X. – Povestii-mi despre Ciornâi Tiulpan, dac l-ai vzut?262 Soarele alb al pustiului: Orientul este un resort delicat.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovM. V. – Am zburat cu acest avion.I. X. – S mi-l descriei…M.V. – AN-12, un avion obinuit militar de transport, unde erauspecial aezate nite suporturi de sicrie… expedia ruta GRUZ-200.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„NIVELUL LOR DE TRAI ERA CA ÎN TIMPUL EVULUIMEDIU. INTRI, S ZICEM, ÎNTR-UN KILAK, CASAESTE DIN LUT, DAR TE UII AU APARATUR DEFIRM: SHARP, PANASONIC”Vlean Oleg – nscut în anul 1964, în satul Umbra, raionul Ocnia.Serviciul militar: 1981–1982. În Afghanistan a fost plutonier în serviciul de cercetare.Invalid de rzboi. Interviul a fost realizat în 13 i 15 noiembrie 2002. Casetele nr.27/I, 29/II.Juravliov Andrei – nscut în anul 1965, în Ceadâr-Lunga. Serviciulmilitar: 1984–1986. În Afghanistan a fost soldat în unitatea de legtur, serviciul deartilerie. La data interviului era tehnician auto. Interviul a fost realizat în 13 noiembrie2002. Caseta nr. 27/I.I. X. – O mic prezentare.O. V. – M numesc Vlean Oleg, m-am nscut în anul 1964, înraionul Ocnia, satul Umbra.A. J. – Juravliov Andrei. M-am nscut în anul 1965, în Ceadâr-Lunga.I. X. – Cum ai fost recrutat în armat?O. V. – Am trecut comisii. Am fcut ucebka în Kushka, punctul celmai de sud al Uniunii Sovietice. Apoi am ajuns în unitatea mea înCompania 56 DB. Acolo am slujit.I. X. – În ce an?O. V. – 1981–1982. Am avut dou rni, apoi am clcat pe o min iam primit o contuzie, înc dou luni i aveam s termin serviciul militar. M-au eliberat dup contuzie.A. J. – Am fost recrutat în anul 1984. Am fcut cursul Tânruluilupttor în Theodosia, de acolo am fcut ucebka în Ahabad. De la instrucieam ajuns în polk.I. X. – Putei s v amintii când prima dat vi sa spus c veiefectua serviciul militar în Afghanistan?A. J. – Ne-au spus deja la ucebk.O. V. – Acolo pe noi ne învau s împucm, lupte corp la corp.Ne pregteau puin.A. J. – Eu am aflat când treceam comisiile militare. Cineva dinbiei a aflat, la Comisariatul militar. Comanda 280. M-au întrebat undedoresc s-mi fac serviciul militar. Am zis forele speciale. Mi-au spus c voipleca peste hotare.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Ce funcie militar ai avut în Afghanistan?O. V. – Plutonier în serviciul de cercetare.A. J. – Soldat în unitatea de legtur (svezist), dar ucebka am petrecutoîn polk.I. X. – Despre ce v vorbea zampolitul?O. V. – Cum s ne comportm cu populaia, aa normal.A. J. – Zampolitul avea un lucru de educaie. Despre ce ne spuneaacum nu pot s-mi amintesc. De obicei ne inea lecii comandantul unitiimilitare.I. X. – Cum v pregteau din punct de vedere militar?O. V. – Da, eram pregtii. Noi tiam c este o necesitate apoporului afghan. Ne-am dus cum se cuvine. Dac trebuia s împucm,împucam.A. J. – Eram pregtii i psihologic i fizic, jucam fotbal, baschet.I. X. – Au fost cazuri de dezertare când au auzit c vor sluji înAfghanistan?O. V. – Nu, la noi din Kushka, unul a fugit. L-au gsit de abia pesteo lun de zile.A. J. – La noi a fost alt chestiune. Când noi eram în Theodosia deacum tiam c vom sluji în Afghanistan. În armat nu ai unde fugi…O. V. – Da, unde ai s fugi? La duh?A. J. – Da, acolo nu ai unde fugi.O. V. – Acolo care nu puteau face fa se împucau.A. J. – E o coal aspr. Cine s-a ocupat pân la armat cu sportulmai rezista.O. V. – Pân a m încadra în armat m-am ocupat cu sportul.Aveam prima categorie la JUDO. A doua categorie la box. Am învat laColegiul de Transporturi din Chiinu. i de studiat am studiat, acolo maimult ne învau lupte corp la corp. Totul a fost bine pân la contuzie. Apoivreo lun–dou am fost fr cunotin. Am stat în Takent la spital.I. X. – Ce-mi putei povesti despre prizonierii de rzboi?O. V. – Cum se comportau? Îi torturau.I. X. – Relaiile dintre armata sovietic i cea afghan?O. V. – Ce fel de ostai mai sunt i ei? (ironic – n.n.). La ei seîntâmpl aa: un frate e arandoy, iar altul este la dumani. La ei jumtatesunt aa. O parte din rude sunt la dumani, iar alii la arandoy.A. J. – Când plecam la operaii noi râdeam. Sarbozii mai luau cu eii câteva oie. Doar, au plecat la operaie! În linii generale aveam relaii deprietenie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......O. V. – Alturi de noi era un detaament afghan, deseori plecam laei în ospeie. i ei la noi. La prânz, la cin ne invitau.I. X. – Dar când erau operaii militare?A. J. – Rar participau la operaii.O. V. – Mai mult ai notri luptau. Ei din urm adunau schije.I. X. – Prezentai-mi imaginea dumanilor?O. V. – Aveau arme puternice. Erau aprovizionai de Pakistan,America. Erau puternic înarmai. Luptau bine. Ei tiau toate locurile,munii. Deseori nimereau în ambuscad, de unde tiam în ce trectoare teateapt?A. J. – Nici nu tiai de unde împuc. Au împucat din muni, seoprete coloana i începe s ne atace. Au format un rând, au împucat.I. X. – Erau mai bine pregtii decât armata aliat?O. V. – Da, erau mai bine pregtii decât arandoy.A. J. – Nu a zice c erau, mai bine pregtii, ei, pur i simplu, seaflau la ei acas. Ei umbl prin munii ceia ca la el acas. Tu nu-i puteaiajunge acolo. tiau toate locurile.O. V. – Da, sunt un popor foarte rezistent. Un btrânel care parcare vreo 80 de ani i ia un sac aa mare de porumb în spate i mergezburând. Eu sunt tânr i nu m-a aventura s-l ridic.I. X. – Ce relaii erau cu populaia civil?A. J. – Nivelul lor de trai era ca în timpul Evului Mediu. Intri, szicem, într-un kilak, casa este din lut, dar te uii au aparatur de firm:SHARP, PANASONIC.O. V. – Intri în magazinul lor, în dukan, i vezi aparatur japonez,ceasuri, de orice fel. S ei magazinul lor. Se vând cu valut. La noi aa cevanu era. În linii generale la ei este Evul Mediu. Chiar au ali ani.A. J. – Eu am fcut serviciul militar în 1363–1365. Parc ne-am fiaflat într-un loc unde are loc numrtoarea invers a anilor. Fetele suntfrumoase. Alturi de unitatea noastr erau studente, erau frumoase. Numaic repede îmbtrânesc.O. V. – i copiii aa de repede înva limba rus.A. J. – În special cuvintele obscene.O. V. – Da, vulgaritile repede le învau? Afghanistanul este mare.Unde-i Salangul e mai bogat, acolo se afl zelionka.I. X. – Cum v-ai acomodat la clim?A. J. – Am fost la o operaie lâng Salang i observ variaiatemperaturii, sus deja este mai frig, poate c chiar i zpad. În tunel dacintri, este altceva, poi pescui.I. X. – Cu ce v ocupai în timpul liber?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovO. V. – Ne odihneam, scriam scrisori. Multe scrisori veneau de lafete.A. J. – Cu de toate. Fceam sport.I. X. – Povestii-mi despre operaii militare?O. V. – Aveam operaii militare, puteam nimeri i în ambuscade.Când ne întorceam ne odihneam o zi, dou i apoi iari plecam. Plecam lao distan de 100–150 km. Odat mai nu am ajuns în Pakistan, am intratvreo 10 km i apoi prin emitor comandantul unitii ne-a chemat urgentînapoi.A. J. – Noi nu eram în serviciul de cercetare, ci în artilerie. Plecamdeseori s verificm unele caravane.O. V. – E greu. De obicei caravanele erau însoite de mercenarii dinPakistan. Era greu s-i prinzi, erau bine înarmai i împucau în stânga i-ndreapta.I. X. – Ce metode de agitaie foloseau dumanii?O. V. – De undeva au aflat c în compania noastr 90% erauucraineni, deseori includeau un casetofon cu microfoane i se interpretaucântece ucrainene.A. J. – La noi nu se auzea de aa ceva.I. X. – Nu erau rspândii fluturai?A. J. – Probabil c lucrau foarte bine Secia special. i aa cevaacolo nu era. La noi erau biei care plecau singuri în muni: tadjici,reprezentanii popoarelor asiatice. Muli aveau chiar rude acolo.O. V. – La noi un tadjic a plecat la duhi.A. J. – Avea probabil rude.O. V. – A plecat la dumani. Bunicul lui a fost basmak.I. X. – De Ahmad Shah Massoud, Ben Laden, nu ai auzitacolo?A. J. – Când îmi fceam eu serviciul militar, noi mergeam la operaiiîmpotriva lui Ahmad ah Mousud în Panjshir.O. V. – Panjshirul avea o securitate foarte puternic. Extrgeauacolo i aur, cei drept era de calitate inferioar.I. X. – De Ben Laden, ai auzit?O. V. – Nu.I. X. – Cum v-ai integrat în viaa social dup Afghanistan?O. V. – Îmi era greu. Eu trei luni nu m culcam pân nu puneambriceagul sub pern. Noaptea, prin somn, strigam, luptam. i acum se maiîntâmpl. Sunt amintiri.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......A. J. – Eu m-am adaptat normal. Dup armat muli dintre noi s-audedicat ca simbol al adevrului, de aceea muli au plecat în poliie, au fcutstudii juridice.I. X. – Cum apreciai metodele folosite de americani înAfghanistan?A. J. – De ne-ar fi permis s bombardm aa cum bombardeazamericanii… Desigur, i la noi bombarda aviaia, dar nici aa… Cu tacticalor se poate de luptat, s bombardez, s distrugi totul i s pleci, ei nu seuit.O. V. – Dac vezi c i-a fost omorât prietenul, apoi pierzi oricecontrol. Pe cine nimereti pe acela împuti.I. X. – Ai avut aa caz?O. V. – Da, cu un prieten, era cecen. A luptat corp la corp cu duhiii m-a acoperit pe mine, i l-au înjunghiat cu cuitul i el a murit la spital. Sezice c cecenii sunt biei ri, dar eu de atunci in minte aceasta i nu-mivine a crede c ei sunt. Era un biat foarte bun, de încredere.I. X. – Cu ce v ocupai actualmente?O. V. – Am grup de invaliditate.A. J. – Nici nu tiu cum s explic. Actualmente fiecare îi cautsurse de existen cum poate. Lucrm la un mic autoservice, de specialitatesunt agronom.I. X. – Ce s v mai întreb, cum v hrneau în Afghanistan?A. J. – Bine. Ne serveau cu franzele, pâine prelucrat cu spirt.O. V. – De obicei ne dau mâncare rece.I. X. – Nu me-ai povestit despre dedovcin?O. V. – La noi nu era.A. J. – Dar la noi nu a fost.I. X. – Specificul dedovinei din Uniunea Sovietic i dinAfghanistan?A. J. – Ca s fiu sincer, pretutindeni este la fel. De obicei se acordaatenie la curenie, care era sub atenia celor tineri.O. V. – La noi era invers, când plecam la operaii dezii erauîntotdeauna înainte. Le spuneau la cei tineri c înc nu sunt pregtii ca s fieînainte. Când te vei obinui atunci vei fi în fa. Râdeam, la noi era chiar uncântec: La lupt pleac doar btrânii.I. X. – Era baie acolo?O. V. – Am improvizat noi aa o baie.A. J. – La noi era. La ofieri, desigur, era mai bun, la ei era baia cuaburi.I. X. – Relaiile dintre soldat i ofieri, cum erau?Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovO. V. – Normale. La mine comandantul de companie era aproapepmânteanul meu, iar comandantul unitii înainte de lupt ne alinia, aveanumai mâna dreapt i ne zicea: Brbai, suntei din forele speciale, eu am zistotul. Relaiile erau cordiale. Niciodat nu insulta pe cineva. Dac era cinevarnit comandantul de companie îl proteja personal, nu-l v lsa niciodat.A. J. – Erau biei de treab.I. X. – Ce-mi putei povesti despre eroism în Afghanistan?Putem vorbi despre instinctul de autoaprare?O. V. – Atunci când i-a fost omorât prietenul, nu este instinctul deautoaprare, dar este rzbunarea. Acolo nu-i eroism, dar doreti, pur isimplu s te rzbuni.A. J. – Putem vorbi i despre instinctul de autoconservare, deoarecedoreti s trieti. Dar c s trieti vei face orice ca s supravieuieti.O. V. – Se mai adaug i rzbunarea…I. X. – Ce boli erau rspândite acolo?O. V. – Tif, malaria, hepatita.A. J. – În esen acestea trei. Chiar i de la o ran banal i se poateface infecie, din cauza climei nefavorabile.O. V. – Tinerii îndat se îmbolnvesc de dizenterie. Este iproblema apei.I. X. – Ce-mi putei povesti despre narcotice?O. V. – Ajungeau i de acestea.A. J. – Narcotice ajungeau i heroin i opiu. Cearz.O. V. – Deseori gseam depozite unde se fceau heroin, opiu i ledistrugeam. În esen, bieii nu erau dependeni de droguri. La noi era unplutonier care a devenit dependent de droguri. Pân la urm l-au expulzatdin Afghanistan.I. X. – V mulumesc foarte mult.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......„NICI NU TIAI CARE I-E DUMAN”Vrabie Valeriu – nscut în anul 1969, în satul Echimui, raionulRezina. Serviciul militar: 1987–1989. În Afghanistan a fost ofer. La data interviuluiera constructor. Interviul a fost realizat în 28 aprilie 2003. Caseta nr. 50/I-II.I. X. – O mic prezentare, v rog.V. V. – M numesc Vrabie Valerii, nscut în 1969, satul Echimui.I. X. – Ce studii ai avut înainte de a merge în Afghanistan?V. V. – Am terminat 10 clase în sat, i DOSAF-ul la Rezina. Înarmat m-am dus în anul 87.I. X. – La DOSAF, v-au pregtit pentru Afghanistan?V.V. – Noi am tiut c vom merge, dar nimic concret, pe noi neînvau de oferi. Care i cum a avut norocul, muli au nimerit la SVS 263 ,dar pe noi când ne-au luat în armat, pe 9 noiembrie, din raion am fost 9biei, numai 2 biei au rmas în Soiuz, dar restul toi ne-am dus acolo. Neauluat de aici, ne-au dus prin Tiraspol, la Tiraspol ne-am îmbrcat în formde var, iar cei care mergeau în SVS primeau haine groase. De acolo ne-amdus la Simferopol, apoi la Ahabad, iar din Ahabad în Kushka, acolo ne-auîntorlocat – comanda din Odesa i din Tiraspol, ne-au ales 23 de oferi i neauadus în ucebk, acolo am stat 4 luni, pân pe 4 mai. Noi toi care amplecat din raion am nimerit în ucebk. Am petrecut 4 luni ucebka, pân pe 4mai.I. X. – La ucebk cum v pregteau din punct de vedere fizic,i ce v povestea politrukul, v pregteau i din punct de vederemoral?V. V. – Despre Afghanistan nu ne-a povestit niciodat nimic,niciodat, ne-au spus c-i ucebk ca toat ucebka. Despre adversari nu ne-aupovestit nimic. Ne-au pregtit tare bine cu intirea, cu oferia, dar informaiidespre cum o s fie nu ne-au dat.I. X. – Veneau veterani din Afghanistan în ucebk.V. V. – Veneau, dar la noi au venit o dat, veneau i luau tehnic dela noi din partea ceea i o duceau acolo, acolo era 250 de km de laAfghanistan. Instructorii erau dezii. Spuneau c dintr-un batalion 100–200rmân în Soiuz, care nu se aclimatiza, în rest toi acolo.I. X. – Cum v hrneau?263 Serviciul militar în URSSS.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovV. V. – De la început ru, dar ne-am obinuit. Era mâncare rece.Noi am tiut c ne pregtesc pentru aa ceva, pe 4 mai ne-au luat acolo,drept în Kabul, acolo am slujit, un an de zile. De pe 4 mai pân pe 10februarie.I. X. – Kabulul a fost o zon linitit?V. V. – Da, era o zon linitit, dar la noi deja s-a început…, undeeram noi, polkul nostru era sub un munte, pe acolo tot transportul care ieeadin Kabul trecea pe acolo, aveau drumul Kabul–Bahramova. Noi am intratpe 4 mai, iar armata a început s ias pe 15 mai, toat duhrraia asta segrmdise (randoy), dar pe aceia îi btea ca pe mute, acela azi era arandoy,dar mâine era duh, la ei e un aa fel de norod. Se adunaser ei, pe noi necam începuse a chisa, sttea Statul-major. Dar tot polkul nostru aveamisiunea de a pzi drumul Bahram–Kabul 60 km. Au început s ne pisezebine. Împucturi mari nu erau înainte, dar când am slujit eu au început sfie mai în toat ziua. Eu am slujit în Kabul în unitile de transport, pzeamaerodromul, la noi erau rachete de astea care zboar dup cldur, dupmodelul Stinger, în caz de ambuscad la aerodrom noi îl pzeam. Auînceput a ne pisa pe aerodrom. Am fost i la lupte militare de vreo dou ori.Salangul l-am trecut i iarna, i vara.I. X. – Cu ce fel de arme erau dotai dumanii?V. V. – Aveau arme ruseti, dar mai multe englezeti. Ei suntrezisteni. Puneau 50 de kile i se urca în vârful muntelui. La ei era aa: azivorbea cu tine, dar la noapte venea s te omoare. Nici nu tiai care i-eduman. Ei umblau îmbrcai la fel, la ei era armata lor, arandoy, erau cunoi, dar duhii umblau toi în civil, tot aceeai form, pe sub poalele aceleaineau arme, puteau scoate i luneta de acolo. Se întâmpla c i din tufariputeau s te nimereasc.I. X. – Ai spus de hainele lor sub care puteau ascunde arme,dar puteau s-i ia chipul unei femei? Doar la femei nu se permite siridici parandjaua.V. V. – Da ce îi mai cunoteai? Nu-i cunoteai, c-i femeie, c-ibrbat. Eu am fcut mai mult drumul Kabul–Bahram, dar drumul acestaera pzit tare bine. i incursiuni n-am avut pe drum. În ora din urm autras, dar aa nu, nu am avut probleme. La lupte când am fost, tot aa, noine-am dus, ne-am aezat infanteria în vale, erau vreo 6 sate, într-o zi dou l-a nistojit 264 , de-ai notri, uciser vreo 5 biei. Din prostie, au plecat dupharbuji.I. X. – Ce contrapropagand foloseau?264 Distrus, omorât.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......V. V. – Noi aa ceva nu am vzut. Noi nu ne uitam la nimeni. Nicila armata lor. Noi nu comunicam cu ei. Când stteam în unitate, veneau ivindeau jivacik 265 , dar nu ne vorbeam, oricum ei tiau rusa, dar nucumpram de la ei, c unul a cumprat o gum de mestecat mic i când amucat a rmas fr dinii de jos. Mai în scurt de astea erau i copiii la ei secaliceau. Puneau o jucrie cumva, sau nou ne puneau ceva atrgtor. Teizbeai i care mai proti se rupeau. La aerodrom ei nu intrau, ei stteau îndrum, vindeau i droguri, noi cumpram.I. X. – Ei foloseau drogul i ca metod de a dezbate armatasovietic de la lupt sau fceau un simplu comer?V. V. – Fceau pur i simplu comer. i eu am fumat de vreo treiori, fumezi i simi puin caif 266 . Dar în lupt noi nu fumam de astea, puteais te duci, cum ddeau ruii spirt, s mergi tot înainte, acolo dac beai 100 gde spirt, era gata cu tine, deoarece era cald. Noi oferii nu foloseambutur, dar desantura (un alt grup de soldai), la ei era cel mai greu, poatefoloseau, le era greu, ei trebuiau s mearg la caravan. Serviciul decercetare lucra tare bine acolo, ei purtau haina lor, vorbeau pe limba lor. Eiveneau i ne spuneau c în satul respectiv a venit o band din Iran–Pakistan, trebuia s-i nistojim, ei se duceau acolo, ori se bteau, ori îi nistojeau.Acetia care se duceau la caravan le era mai greu, mergeau acolo 30 i seîntorceau 10 înapoi. Pe ei îi lepdau în muni i ei trebuiau s întâlneasccaravana, ei nu tiau câi vin, 100, 200, 500 de oameni. Noi nici nu neîntrebam cum a fost, noi tiam deja tactica, muli veneau, muli nu veneauînapoi. Muli au murit din prostie. Odat am fost la un fel de ucenie, trebuias dm drumul la rachete, era fcut încercuire, noi mergeam i lepdamacolo, trei–patru biei, era un munte, trebuia s mergem acolo, sîmpucm de-a acolo, era un fel de ucenie. Prima zi am dus 3 biei, a douazi la fel, iar a treia zi când am ajuns ei nu erau, puin mai departe i-am gsittiai, mori, fr arme. Dup aceea stteam cu tehnica acolo, dar ce folos?i ai notri se fceau câte oleac de râs acolo. Nu am s uit niciodat ziua de1 septembrie 1988. Venise un ofier din Soiuz. Ofierii erau ca i noi, era iun pic de dedovcin, dar i la ei era dedovcin, între ofieri. Dei el era maior,sau colonel dar trebuia s-l stimeze pe acela din Afghanistan, c el vine dinSoiuz. Era un cpitan de la noi din Soiuz, tânr i începuse a ne bââi pe noi.Nu ne permitea s achiziionm droguri. În primul rând nu ne permitea sachiziionm lucruri de-ale lor. Acolo gseai toate hainele bune în vânzareaduse din India, din Pakistan, de peste hotare, dar nou nu ne ddeau voies lum haine de acolo, dac ne gseau vreo hain… noi trebuia s265 Gum de mestecat.266 Plcere.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcumprm doar din centrele noastre. Ne mai duceam pe la dukanele lor.Lâng noi erau 2 depozite de bombe, am intrat odat într-un depozit, amapucat doar s ne lum automatele, trei zile n-am ieit de acolo, dinascunztoare. Eram 90 de soldai i 10 ofieri nu am gândit c ieim deacolo. Când am ieit totul era distrus. Atunci l-au rnit pe un biat de-alnostru. Când am ajuns în polk (centru nostru militar era mai departe), acolone spisuiau 267 deja, dar noi pe raie le-am transmis c suntem toi vii. Trei zilea fost ca noaptea, se întuneca cerul. Jumtate din biei i-au adus îndat înSoiuz, pe noi, care eram de origine rus, haholi, moldoveni ne înelegeau maibine, dar cu restul nu se înelegeau, ei stteau numai pe la buctrie, ei eraudin Asia, erau mai fricoi. Peste tot pe noi ne vârau. Armata era numai dinrui, ucraineni i moldoveni, din cretini. Spre sfârit au bgat ei i din Asia.Eu slujeam în ucebk cu un turkmen, erau mai muli acolo. Noi povesteamfiecare de unde am venit, iar el spunea c dac se duce acolo, apoi se vaduce la bunic. Bunic-su a fugit de când a venit puterea sovietic. Eu amslujit cu un biat din Minceni acolo.I. X. – Cum fceai curarea, cum decurgea?V. V. – În primul rând mergeau în serviciul de cercetare, neasigurau dac sunt, sau nu, dumani. Dar noi tiam dac sunt, cci ei cândapreau începeau s împute sau bombardau. Fceau provocri îndat. Darexistau luni de zile în care nu-i fceau apariia. Dup cazul cu aerodromul,peste o lun de zile, iar au început. Noi eram obinuii, când era alarma noifugeam, numai îl auzeam c vine, deseori neglijam. Odat 12 ofieri aviatoriau fost omorâi. Ei nu au fugit în ascunztori. Cazrmile acolo erau pescândur. A czut un proiectil, 12 ofieri au murit. Au czut 6 avioane, timpde o jumtate de or n-a rmas nicio piatr una peste alta. Dar ei cândîncepeau s bombardeze nu se uitau c-s i oameni panici acolo. Dar seduceau i tratative. Ei erau trimii pentru aa ceva. Noi eram privii ca icuceritori, dar aceea veneau ca eliberatori.I. X. – Nu v-au întâmpinat deci cu flori?V. V. – Nu ne-au mai întâmpinat. Când a început a iei armataatunci au aprut florile. Veniser corespondenii de pe tot globulpmântesc. Prezidentul lor era Muhammad Nadjibullah, iar când armatasovietic a plecat, ei ne-au condus cu flori i parc plângeau, fa de toicorespondenii, era de fapt propagand, politic. Era o politic fa de toicorespondenii. Dar poate erau i de-ai notri adui de pe undeva. Femei icopii plângeau. Populaia civil se uita cu ur.I. X. – Cum era clima? N-ai avut probleme de acomodare?267 Deconta, trecui în lista celor mori.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......V. V. – Noi ne-am acomodat uor, deoarece era toamn, iarna, daracolo iarna are 5 grade de cldur, 3–2 grade de frig, dac este, noi ne-amacomodat aici, în Soiuz. Dar cei care erau dui pe timp de primvar le eramult mai greu, primvara. Aici e rcoare, dar acolo sunt 50 grade decldur. De bolit n-am bolit acolo.I. X. – Apropo, de boli, doar erau multe. Cum ai scpat de ele?V. V. – Am scpat. Era epidemie de hepatit. Unul dup altul seduceau. Din 90 de soldai i 10 ofieri, numai vreo 6 n-au bolit. Vreo 5uzbeci, nu tiu ce erau aceia, i eu cu înc un biat din Minceni (raionulRezina – n.n.), noi doi. Vreo 6–7, în rest toi.I. X. – Dar ce leacuri ai folosit?V. V. – Mâncam usturoi, ceap i nu m-a luat nimic. Nou de acumofierii ne ziceau: Acetia îneleg, îs uzbeci, turkmeni, din zon, acomodaicu clima, dar voi din mijlocul Europei i nu v ia nimic. Probabil în viaacivil numai vin negru ai but! Aa s-a nimerit c nu am bolit de nimic. Amprimit doar o vaccin, în rest eu n-am suferit. De hepatit nu m-amîmbolnvit. Unii cdeau i a doua oar. A doua oar îl trimiteau direct înUniune. Acolo când am venit, erau doi biei, ne-au zis: Biei, mâncai ce-ipe mas. Era ceap i usturoi. Vara era o cldur mare – 55 grade, mâncarease altera uor. Mai mult se consuma mâncare rece. Dac deschideaiconserva, trebuia îndat s-o pregteti i s-o mnânci, dac o lsai, parc eraincubator de mute. Deschideai conserva i când te uitai era negru pedeasupra. Timp de 5 minute, dac n-o mâncai, mutele ddeau nval. Erauscorpioni acolo, erpi, dar n-am pit nimic. În luna mai, dac erai mucatde scorpion, nu scpai, deoarece atunci se formeaz veninul lor, seînmulesc. Dar pe noi ne-au învat ce trebuie s facem în astfel de cazuri.În ucebk, când eram mergeam prin nisip, ieeau din pmânt iar ei seagau de pantaloni. Cobre multe erau.I. X. – Condiiile igienico-sanitare, cum erau bile în armat?V.V. – Igiena era cum te pzeai, când ne duceam în aciuni militare,cptam i pduchi, dar la noi era baie, parilk 268 în divizion, în toatsâmbta fceam parilk, ardeam 2 tone de motorin, dar fceam. Bieii aufcut piscin, mâncarea tot era cu igien strict. Noi apa o aduceam, dinizvoare nu beam, numai dup ce se fcea analiz la ap, cci putea s fieotrvit. Era pus om special ca s ne fiarb ceai din ghimpi pentru cmil.Dac te prindea un ofier c ai ap în loc de ceai în gamel, te pedepsea.Dac beai într-o zi numai ap în loc de ceai, apoi pân seara erai în spital,cu diaree. Era strict s ai ceai.268 Saun.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Despre prizonieri ce ne poi spune?V. V. – Mergeam odat cu coloana i l-am aninat pe unul, tunslâsâi 269 , l-au dus într-un depozit i l-au btut, dar dup aceea nu l-am maivzut. Ori l-au împucat, sau nu tiu ce i-au fcut. Dar de-ai notri nu aunimerit la ei prizonieri.I. X. – Au dezertat cineva?V.V. – Nu, n-au fugit i nici n-am murit.I. X. – Despre dedovcin ce putei spune?V. V. – Noi eram vreo 9 oferi, dedovcina la alii nu tiu cum era, darla noi era o stim. Se mai întâmpla s speli podelile, s înlocuieti la post.Mai primeai câte una, dar asta era, se temeau muli, i noi ne temeam, acoloputeai s-l împuti pe oricine, i nimeni nu-i fcea nimic. Seara stteai lapost puteai liber s-i tragi un glonte. i între ofieri era dedovcin, acei careveneau din Uniune trebuia s-l stimeze pe acel din Afghanistan. Ofieriierau toi la un loc. În camer curat fcea cel mai maladoy. Noi, cei careaveam vechime de un an, nu aveam voie s-i dm onorul la ofieri. Numaicei de doi ani. Viaa ofierilor era în mâinile noastre, iar a noastr în mâinilelor, ei tiau tactica i ne respectau, i noi îi respectam. Noi când mergeam ladrum, ei veneau câte unul, iar noi eram mai muli, aa c ne înelegeam.I. X. – Mâncarea ofierilor era la fel ca a soldailor?V.V. – Nu, era puin mai bun. Ei aveau cantina ofierilor, dar noisoldeasc.I. X. – În timpul liber cu ce v ocupai?V.V. – Da ce timp liber? Dimineaa trezirea, dup aceea în parc,aveai la linie de ieit, ieeai, dar dac nu aveam de ieit reparam mainile, dela 12 pân pe la 4 dormeam, pentru c era cea mai mare cldur, aa era la 5trezirea, iar la 12 culcarea, în timpul acesta stteau doar posturile. Searavizionam câte un film despre politic, dar pe canalele lor prindeam indiski 270 .Veneau bieii care prindeau câte unul de-al lor i-i jefuiau, acolo era totulexport, ce vroiai de toate erau acolo, ciocolate, bomboane, nou, la soldai,nu ne ddeau, dar noi ne opream pe drum i luam câte dou trei upakovci 271 ,metalul se vindea, c noi chiar vorbeam, uite cum la noi nu se vinde, daracolo schimbam metalul pe rachiu. Dar fceam i noi butur, fceambrac, zahr cu..., asta noi care eram în ora, dar cei care nimereau la satfceau i rachiu sau vin, ofierii nu ziceau nimic, se gsea câte unul carefcea gur i le privatiza butura. În unele uniti soldaii mai fceai vin,rachiu. Noi fceam brac. Ofierii nu prea fceau probleme, mai era câte269 Tuns la zero.270 Filme indiene.271 Baxuri.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......unul dar ceilali îl mituiau. Acolo se vindea metalul. Nu se auzea de vândutmetalul. În deosebi metalul colorat. Ei veneau cu noi reguli, noi am învats mergem cu trapa închis, dar ei ne-au spus c trebuie s mergem cu trapadeschis, dac se întâmpl ceva el ne ddea un picior i trebuia s sari josdin main. Asta era pentru siguran. Multe s-a învat acolo, chiar înrzboiul cu Cecenia. Acolo era alta. i relaii cu ofierii. Statutul.Regulament acolo nu era, când te oprea, te întreba: kto takoi, pocemu cesti nedaioi? 272 În Termez îi prvleam de pe picioare pe ofieri. Ne znal cito cestinado dati! 273 Când spuneam c suntem de pe partea cealalt ne înelegeau.Acolo erau alte reguli i între ofieri, i între soldai. Pe noi în ucebk neînva pilotarea, trânta, dar în rest te fugreau prin bolot 274 .I. X. – Din punct de vedere psihologic, cum v-au pregtit?V.V. – Ne-au spus c acolo o fost revoluie, cum o fost la noi în1917, aceast revoluie ei au fcut-o, dar numai în Kabul, dar nu au toatlumea revoluia i ei s-au revoltat c ei sunt musulmani, Guvernul era nou,din Partidul Comunist i Soiuzul acorda ajutor, noi eram acolo sub form deajutor internaional. Mai mult c ai notri erau peste tot, dar ei nu se preabgau. În 79, dac nu veneau ruii, Guvernul se prvlea în timp de dou–trei luni. Peste tot au fost ruii, numai la sud spre India.I. X. – S-a observat un val de revolt împotriva rzboiului?V. V. – Nu, n-a fost, nici n-am auzit. Acolo tiai c trebuie sîndeplineti ce i-o spus, aa eram învai i din coal. Plus c am datjurmânt militar acolo. Dac-l înclcai, drept în pucrie erai. Dac înclcaiceva, erai pedepsit.I. X. – Au fost cazuri de sinucideri?V. V. – În ucebk a fost un caz, un biat azerbaidjan s-a spânzuratdin fric, el a auzit c va fi trimis în Afghanistan i s-a speriat. Acolo eraubieii care se certau între ei, acesta era azerbaidjan i s-a certat cu unarmean, tii c aveau ei conflictele lor între rile lor, s-au btut, ei limbarus n-o cunoteau. Unul din ei a mers la ofier i acela l-a chemat la el, ce i-a spus nu tiu, dar el a mers dup aceea în palatk 275 (noi în palatk triam) iera masa deschis a stat acolo cât a stat, apoi a plecat seara nu s-a întors, neamdus s-l cutm i l-am gsit. În Afghanistan unul i-a drâmat o lab, elsingur i-a fcut-o cu mintea lui (acela era tadjic), a luat o grenad i i-a scosacul, i-au zburat dou degete. Eu eram acolo i am vzut. Înc bine c nu asucit grenad, puteam s zbor i eu cu tot cu grenad.272 Cine ieti, de ce nu dai onorul?273 Nu tiam c trebuie s dm onorul!274 Noroi.275 Cort.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovI. X. – Activiti festive ai avut acolo, concerte sau ceva degenul acesta?V.V. – Da, concerte am avut, eram în polk când au venit grupe dinSoiuz, atunci când stteam câte dou sptmâni. A fost Kobzon o dat,Rozenbaum a fost o dat. Veneau artiti din Uzbekistan, la noi în polk eraun club mare, acolo de obicei veneau s concerteze. La aerodrom, tot clubmare era. Cu ofierii ne duceam la concert.I. X. – Scrisori scriai acas?V. V. – Da, sigur! Cum s nu? Ei tiau c sunt în Afghanistan, darnu le spuneam amnunte despre rzboi. Le scriam c-i totul ok!I. X. – Cum v-ai acomodat la viaa cotidian?V.V. – Da cum? Bine, probleme s fie! M mai scutura puin de laînceput prin somn, da nu-s probleme, mi-a trecut. Aici era alt via, m-amangajat ofer. Uor m-am integrat, nu-s probleme.I. X. – Spunei-mi despre rzboiul dus de ctre americani înAfghanistan fcând o comparaie între rzboiul dus de sovietici i celde americani. Ce tactic foloseau americanii, sau nici nu au inutcont de experimentul sovietic?V. V. – Nu tiu eu ce au avut ei acolo, eu n-am vzut ce-au distrusei acolo. Dar au distrus mai mult decât sovieticii. Mai în scurt, fa de cumam mers noi, ei au mers direct, i nu se uitau în urm, o bombardat, ofrmat, i s-o dus, da cum? Da noi nu fceam aa ceva, la noi era mai puincomunicare cu civilii. Noi am avut alt tactic decât americanii.I. X. – Despre populaia civil.V. V. – Ei se ocupau cu businessul mai mult, kupi-prodai 276 . Alii culegumritul, cu agricultura, grâul nu prea se face, dar mai mult culegumritul. Cu vânzare–cumprare, cumpr de la unul i vând la altul. Einu au nici uzine, le-a fcut ruii ceva. Dar restul... nimic, acolo nu au nimicîn ara lor, Doamne ferete! Aur ei aveau.I. X. – Despre Ahmad Shah Massoud ai auzit? El avea aur,diamante.V. V. – tiu eu despre cine-i vorba, da nu, nu l-am vzut, nu intramîn zona aia, ruii nu intrau în zona aia. Am mai auzit de cazuri când doiafghani au slujit în URSS, unul era în armata aliat i altul cu bandele. Înzona la acela nici nu intrau ruii. Avea rezerve de petrol, diamante. El eraspre sud.….Veneam de acolo i s-a oprit coloana, dar nou nu ne da voie,câte una, trebuie s fie câte dou trei. S-a oprit din cauza unor împucturi276 Cumprare-vânzare.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......într-un sat. Pe un biat l-am scos în buci, rupt. Mâinile, picioarele, rupte l-am scos, un biat tânr, era ofer. De atunci m temeam s m sui la volan.Dar erai nevoit s te sui. Unde am slujit noi la aerodrom totul se concentra,acolo era morga, mai în scurt. O dat în lun, de dou ori, apoi treceaCiornâi Tiulpan, cum se numea avionul nostru. O dat la dou luni, acolo seaduna din toat garnizoana aceasta, a noastr. Toat garnizoana din Kabulse aduna acolo. O dat, de dou ori pe lun se trgea avionul, dar numaicum se trgea, îmi ziceam: gata, iar a tras. Se grmdeau, c erau tare muli.Numai la noi erau peste trei mii de soldai… Acolo erau ZIL-uri, cabindistrus, fr scaune. Dei era vopsit. Erau maini sovietice vechi, de prinanii 40. Te uitai, vine un autobuz, nu înelegeai, ori vine o grmad deoameni, ori vine un autobuz. Te-ai aninat, mergi, ai czut, autobuzul nu seoprete. Se aninau pe acoperi, pe toate celea. Circulaia începea la ora 6dimineaa pân la ora 6 seara. Noaptea nu se circula, din cauza securitii.Odat stteam la o unitate, vine o main de a lor. Mai erau înc vreo patru,2 capre. Dar autobuzul i de asupra, dac te-ai aninat mergi. Dac ai czut,n-ai ce face! S-a rupe gâtul, nu s-a rupe. Parc era o movil de oameni.Cldii sus i jos. Înuntru i afar – capre, de numai înelegeai.I. X. – Dar cu bachata, cum erau ei? Erau periculoi?V. V. – Câteodat se întâmpla. Erau un fel de duhi, trimii, ceipanici nu fceau, dar erau trimii, dar nu-l cunoteai, e civil sau nu. Îmiamintesc, odat mergeam din Kabul i mergea înainte un btrân, dar dacera vara noi deschideam trapa, a aruncat ceva în motor, de a zburat. Biatulnu a pit nimic. Puteau s-i fac ceva ru.I. X. – Rusa o cunoteau?V. V. – tiau câte un cuvânt. Ziceau: rusu, rusu. Odat edeam înBahram, dar ce hoi erau trengarii ceia! Numai te opreai, trebuia s închizitoate trapele c de altfel puteau s fure ceva. A fost i tentativ de a mi sefura automatul. Aa se caliceau. Sunt istei, parc-s nite igani. Erau copiide vreo 5 aniori, dar puteau scoate inelul i tiau c trebuie s buhneasc. Eitiau i a împuca. Li-i intrat în sânge s fie rzboinici. Toat viaa eraunumai prin rzboaie.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„EL MERGEA ÎN FA… I DUMANII L-AUÎNLTURAT”Zapisocinâi Natalia, mama locotenentului Anatol Zapisocinâi.Pensionat. Interviul a fost realizat în 10 noiembrie 2002. Caseta nr. 21/I.– Zapisocinâi Anatol (1959–1984). S-a nscut la 1 martie 1959în oraul Svobodnâi, regiunea Amur, RSSFR. A absolvit coala nr. 4 dinoraul Chiinu, coala Militar Suvorovist din Kiev, coala deComandani i de Desant din Reazan. În serviciul militar activ a intrat la1.09.1976. În Afghanistan din mai 1983. A participat la 62 de operaii delupt în provinciile Kabul, Parvan, Kapisa. La 2 noiembrie 1984, în timpulunei lupte în trectoarea Panjshirului, a fost rnit mortal 277 .I. X. – O mic prezentare.N. Z. – M-am nscut în oraul Svobodnoe, regiunea Murmansk, înOrientul Îndeprtat. Soul a fost militar, comandant de regiment. Atât timpcât a slujit, 31 ani i ceva, a fost instructor politic i abia aici i-a finalizatserviciul, a fost lociitorul instructorului politic, ef al Comisariatului MilitarRepublican, în anul 1981. Am ajuns aici în anul 1974, când foreleaeropurtate au fost transferate. Feciorul a intrat la studii la coalasuvorovist. A terminat coala, dup care a efectuat serviciul militar înrile Baltice, 2 ani, în Rucha, Lituania.I. X. – …atunci când feciorul Dvs. a efectuat serviciul militarîn Afghanistan a fost i în concediu acas?N. Z. – N-a fost. El se pregtea s vin în concediu. Iat aici ultimalui scrisoare el se pregtea s vin în concediu.I. X. – …probabil numra i zilele...?N. Z. – Da, el numra i zilele. Chiar dorea de ziua mea de natere,în 1985, eu am împlinit 50 de ani i el dorea de 3 septembrie s vin înconcediu, îns superiorii nu i-au dat concediu, trebuia s vin în ianuarieîns a fost omorât în octombrie.I. X. – Toate scrisorile care erau acolo s-au pstrat…N. Z. – Absolut toate… o scrisoare e la muzeul din sectorulBotanica, restul le am. A avut o via scurt, 25 ani.I. X. – Despre momentul tragediei camarazii de lupt ai fiuluidumneavoastr, nu v-au povestit?277 Vezi Olga Cpin, op. cit.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......N. Z. – Bieii au fcut vizite, din Krasnoiarsk, el a fost locotenentsuperior. Bieii povesteau: noi la operaii n-am participat când el a murit. Cum s-aîntâmplat, noi nu tim. tiau c el niciodat nu se ascundea dup spatelebieilor. De obicei când plecau la operaii militare, înainte mergeau doisoldai, dup care mergea comandantul formându-se astfel un cerc. Elmergea în fa… i dumanii l-au înlturat, aa povestesc ei. E greu de spuscâi biei au murit la operaia ceea. Acolo doar sunt stânci, poate c a fostsurprins de un val de bubuituri, a murit i comandantul pe loc. Acela carene-a adus sicriul, maior, a spus: Eu nu tiu. E scris: împuctur mortal.I. X. – Ai corespondat cu alte familii a cror ostai au muritatunci?N. Z. – Eu am fost în rile Baltice când s-au împlinit 40 de zile, elacolo avea apartament de serviciu, o camer. Am venit acolo dar de acumlocuia un ofier. Am întrebat (i cu domnioara aceea am vorbit, prietenalui), soia comandantului acela a început ceva s vorbeasc… pentru cmaiorul acela, care ne-a adus sicriul. În Moldova transportul a ajuns la noiîn ultimul rând. Ne-au informat pe trei, el murise pe doi. Noi deja tiam.Ne-au sunat direct de acolo informându-ne c nu mai este. Soul în ziuaurmtoare sun la Moscova unde se confirm decesul, într-adevrlocotenentul superior Zapisocinâi Anatoli a murit. Noi deja tiam, iar sicriulni l-au adus pe data de 13, pân când a fost transportat pe teritoriul fosteiUniuni Sovietice… Laleaua neagr rândul a ajuns pân la Moldova. Atuncimaiorul acela a zis o versiune c el a murit într-o trectoare. Soia lui, cândeu am venit acolo, a emis o alt ipotez, c au fost asfixiai în sacii dedormit. Care versiune este corect, nu tiu. Soul singur nu tia, spuneaîntruna c a murit în timpul operaiei militare. A fost foarte dureros, tiindatâtea zile c el nu mai este…I. X. – Cum arta sicriul de zinc?N. Z. – Imediat v spun. De obicei, vin de la Comisariatul militar,sun. Soul tocmai citea. Intr un colonel, un maior i un cpitan. i iatacest maior (erau vreo patru oameni) a vorbit. S-au salutat cu mine, i-aminvitat în camer, locuiam atunci la Botanica (sector din oraul Chiinu –n.n.). Intr i s-au adresat iniial mie: Natalia Anatolevna! Eu, ca mam, amîneles îndat despre ce-i vorba i am început s plâng, parc îmi pierdusemi cunotinele. Iar soul s-a ridicat brusc; s-a luat în mâini i a plecat cu ei lamorg. Era anul 1984. Nu era înc transparen, au încercat s ascundevenimentul. La morg era o lad obinuit. În aceast lad era sicriul. L-auînmormântat în regiment cu rânduial militar. Au descrcat acolo lzileacelea. Erau srbtorile din noiembrie i nu doreau s fac o parad degroaz. Aeroportul era unul ordinar, pentru pasageri civili. Nu era un locspecial unde putea fi descrcat sicriul i de aceea l-au pus într-o lad banal.Iar în detaament era deja o lad acoperit cu material rou, cine tie ce eraXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovacolo? Sicriul a fost dus de 8 combatani, se vedeau nite scânduri. Ne-audat calmante. Nu ne-au permis s-l deschidem, aa i l-am îngropat, cucinste osteasc. El nou nu ne-a scris c a fost decorat cu ordinul SteauaRoie pentru o operaie. A fost de dou ori decorat cu Steaua Roie; unapostmortem i alta mai înainte (în august, pentru nu tiu ce operaie), dupcâte am îneles eu din scrisori, iniial scrisorile plecau la Moscova (potamilitar nu era), iar ultima scrisoare, cum a trecut el în Afghanistan. Elpzea toi consilierii notri, ofierii de rang superior, consilieri, din parteaguvernului afghan i pe ai notri. În acest detaament de gard, cum el senumea, efectua serviciul, iar mai apoi a fost transferat în anul 1985,împreun cu bieii si, la aceste operaii militare, în Kabul i în alte orae,eu nu le mai tiu. Dup toate probabilitile ei ieeau la operaii, bieii careerau subalterni au fost aici, de mai multe ori. Atunci au fost acei biei, 2sau trei i ai notri din Moldova. Soul a strâns toate aceste documente ca snu-mi provoace durere.I. X. – V mai întâlnii cu bieii?N. Z. – Da eu întotdeauna m întâlnesc cu bieii…, dar în anii 90,când au venit la putere aceti democrai, a fost o perioad de stopare, daroricum ne întâlneam, ei au creat atunci un club. Vreau s mai spun ceva. Lanoi a fost un colaborator i a organizat un stand timp de câteva luni cusoldaii din Afghanistan – Moroz, Bass, la muzeul Drujba narodov. A fostorganizat un stand pentru ei. De acolo documentele le-am transferat lamuzeu pe care l-au organizat bieii la Botanica, acolo sunt trei – Bass,sergent, Moroz i Zapisocinâi. Dar mai întâi materialul a fost expus lamuzeul Drujba narodov undeva, probabil pân la restructurare, în 87. De 15februarie bieii depun flori la mormânt. Eu plec cu ei întotdeauna lacimitir. Ei se reculeg la morminte, chiar i pentru acei biei care chiar iacum în timp de pace au murit în urma rnilor. De obicei are loc în ziuaretragerii armatei i de 9 mai. Iat ei de dou ori pe an… sunt foarteprietenoi, sunt extraordinari. M susin moral în toate celea. Chiar i acumla înmormântarea soului, el a murit la 11 februarie, au fost 29 de biei…erau muli, probabil nu numai din Chiinu, ci din întreaga republic. Ceîmi mai place c pe noi ne aduna i în timpul lui Lucinschi, a lui Snegur.Ne-au reunit i anul trecut. Au fcut adunare i cu mamele soldailor dinjudeul Chiinu. Bieii da la Botanica au fondat Muzeul în anul 87 sau 88, nu mai in minte. De atunci i întreinem legturi. Chiar i acum mi-auajutat, la înmormântarea soului, sunt foarte unii, nici nu am cuvinte. Prinanul 98 a avut loc o întrunire a fostei URSS, la care au venit afghanii dinrepublic, din Rusia i alte regiuni, din Ucraina, Belarus, muli au fost. Aufost invitai i corespondeni ce au înregistrat. S-a organizat un stand încentrul Chiinului cu cei mai buni ceteni i acolo a fost expuse poza luiZapisocinâi, Bass i Moroz.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIII. DOCUMENTEIII.1. Militari originari din RSS Moldoveneasc czui înrzboiul sovieto-afghanIII.1.1. Lista militarilor czui în rzboiul din AfghanistanAbdeev Anatol Galimzean, 1941–1980Abdulin Rustam Rustaveli, 1960–1985Abramovici Veaceslav Mihail, 1964–1983Acceba Victor Nicolai, 1964–1985Afinoghenov Anatolii Ivan, 1950–1984Alexa Mihail Ion, 1963–1982Alfërov Vladimir Mitrofan, 1962–1982Andramonov Vadim Mihail, 1949–1981Andreiciuc Victor Serghei, 1959–1980Andrichii Victor Grigore, 1966–1985Argint Vasile Vladimir, 1963–1982Banu Vladimir Ion, 1964–1983Barba Fiodor Ion, 1965–1984Barbacari Iurii Vladimir, 1968–1987Bârca Gheorghe Mihail, 1962–1982Bârldean Anatolie Alexei, 1967–1986Bas Victor Andrei, 1960–1980Basistâi Vladimir Dmitrii, 1960–1984Bâtca Ilie Ion, 1963–1983Batrânu Vasile Mihail, 1964–1984Bâzgan Nicolai Alexei, 1965–1983Bejenari Alexandru Gheorghe, 1965–1984Bejenari Haralampie Vladimir, 1964–1985Beleanschi Vitalie Vladimir, 1964–1988Belecci Ivan Evghenii, 1962–1982Belocur Nicolai Sofronii, 1961–1981Bencheci Evlampie Ion, 1967–1987Beschier Ion Alexandru, 1960–1980Bezborodov Anatolii Ivan, 1947–1983Boditean Ion Grigore, 1967–1988Bodur Constantin Petru, 1963–1982Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovBoetean Nicolai Matvei, 1965–1984Bogdan Vasile Marin, 1964–1984Bogza Serghei Ivan, 1955–1981Boico Alexandru Ivan, 1958–1984Borga Semion Ion, 1961–1981Boronciuc Alexandru Sofron, 1962–1981Borta Semion Ion, 1961–1981Bostanel Ion Vasile, 1963–1984Botezat Ion Ion, 1963–1982Botnarenco Vasile Mihail, 1962–1983Botnari Vasile Trofim, 1954–1988Burac Dmitrii Marcu, 1962–1980Burduja Gheorghe Gheorghe, 1961–1982Burduniuc Ion Grigore, 1966–1985Burlaca Vasile Anatolie, 1964–1983Butnaru Mihail Ion, 1961–1980Candu Gheorghe Ion, 1962–1982Capaâna Fiodor Gheorghe, 1964–1983Capievschii Boris Feodosie, 1941–1986Caracinschi Alexandru Anatolie, 1962–1982Caraiman Igor Nistor, 1959–1983Cazac Valeriu Fiodor, 1961–1981Cazmalî Piotr Dmitrii, 1967–1986Ceapa Serghei Dimitrie, 1965–1984Ceban Gheorghe Andrei, 1963–1984Ceban Pavel Anatolie, 1967–1986Ceban Serghei Iacob, 1962–1982Ceban Valeriu Vladimir, 1963–1983Cebanov Nicolae Ilie, 1969–1988Cebotari Victor Gheorghe, 1964–1982Cebot Alexei Andrei, 1964–1984Cecerin Vadim Vasilii, 1945–1987Cerneev Mihail Gordei, 1944–1983Cernev Nicolai Ivan, 1960–1985Chihai Leonid Vasile, 1965–1985Chiosea Fiodor Ivan, 1962–1982Chiper Constantin Anatolie, 1968–1989Chireev Serghei Vladimir, 1965–1984Chirtoac Vladimir Ion, 1964–1984Cibotaru Iurii Gheorghe, 1962–1982Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Cichirca Iurii Serghei, 1967–1986Cimbriciuc Vitalie Alexandru, 1967–1987Cimil Igor Ivan, 1961–1986Ciobanic Nicolae Alexandru, 1968–1987Ciocoi Serghei Leon, 1967–1987Ciora Gheorghe Leon, 1960–1981Ciudac Vladislav Leonid, 1964–1984Ciuprun Alexandru Grigorii, 1967–1987Cocorean Vasile Petru, 1964–1983Cojocari Dumitru Nicolae, 1968–1987Cojocaru Constantin Constantin, 1960–1980Cojuhari Iurii Vasile, 1964–1983Colesnic Alexandru Nicolai, 1964–1983Colesnic Aurel Ion, 1964–1983Colesnic Serghei Efim, 1960–1980Colodrovschii Boris Nicolai, 1965–1985Colodzaev Oleg Stepan, 1966–1987Colosov Andrei Albert, 1965–1985Constantinescu Ilie Ion, 1962–1984Corovcenco Oleg Alexei, 1965–1983Coseric Victor Nicolai, 1963–1984Cosovan Leonid Timofei, 1962–1981Coneanu Alexandru Dumitru, 1964–1983Covalschii Vladimir Anatolie, 1968–1987Cristal Boris Stepan, 1960–1980Crudu Vasile Grigore, 1964–1984Cucuic Valeriu Xenofont, 1963–1983Cupechii Gheorghe Constantin, 1960–1980Daan Iurii Grigore, 1966–1985David Gheorghe Vasile, 1964–1983Dmitriev Valerii Iurii, 1963–1982Dobrovolschii Nicolai Ivan, 1964–1984Dobrovolschii Serghei Dmitrii, 1964–1984Dobrovolschii Victor Vasile, 1958–1983Dogot Ilie Petru, 1965–1984Donoi Anatolie Ion, 1962–1982Dragancea Vasile Mefodie, 1965–1984Efros Fiodor Vasile, 1968–1987Ean Andrei Dumitru, 1966–1986Filippov Ivan Stepan, 1962–1983Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovFomin Ghennadi Ghennadi, 1957–1980Frimu Ion tefan, 1961–1980Gâncu Vitalie Serghei, 1965–1984Gâtlan Victor Vasile, 1962–1981Gamaniuc Vitalie Vasile, 1969–1988Gavrisevici Iurii Boris, 1949–1988Ghetman Serghei Pavel, 1953–1984Ghilan Ion Dumitru, 1967–1987Glinjean Grigorii Vasile, 1964–1982Goli Gheorghe Petru, 1963–1983Golovenco Victor Gheorghe, 1961–1980Gonciaruc Alexandru Gheorghe, 1959–1981Grecu Fiodor Vladimir, 1961–1982Grejdeanu Pavel Ion, 1964–1983Griiin Piotr Ivan, 1963–1987Grosu Dumitru Pavel, 1966–1984Grosu Ion Vasile, 1965–1984Gulpar Serghei Vasile, 1963–1983Gurcovschii Igor Anatolie, 1964–1984Gusacinschii Alexandru Semion, 1966–1985Guseriuc Iurii Serghei, 1964–1983Guzun Valerii Semion, 1964–1984Haibullin Ravil Hafiz, 1944–1984Hamalco Iurii Mihail, 1965–1987Harea Andrei Andrei, 1965–1985Hariton Vladimir Alexei, 1960–1981Holban Nicolai Ion, 1967–1987Iacobina Serghei Iurii, 1962–1982Ianacoglo Boris Fiodor, 1965–1986Ianev Gheorghii Fiodor, 1964–1984Iasnichii Anatolii Serghei, 1950–1980Iepure Veaceslav Semion, 1966–1986Ignat Victor Vasile, 1966–1985Ilcenco Anatolii Ivan, 1952–1985Ionescu Petru Nicolae, 1961–1981Ivanov Fiodor Mihail, 1956–1981Ivaciin Vladimir Ivan, 1965–1984Jarcuchii Mihail Serghei, 1964–1983Jeje Vladimir Nicolai, 1950–1983Josan Veaceslav Anatolie, 1965–1984Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Jucovschii Dumitru Serghei, 1965–1985Kuzmencov Mihail Alexei, 1966–1987Lazariuc Vasile Fiodor, 1962–1981Lazur Ion Dumitru, 1964–1983Lesocenco Vladimir Mihail, 1956–1985Lihaciov Alexandru Evghenii, 1964–1984Lioghenchi Serghei Mihail, 1960–1986Lomanovschii Valentin Andrei, 1963–1983Lopatin Iurii Nicolai, 1950–1986Lopotenco Ion Fiodor, 1969–1988Luchia Iurii Vasile, 1968–1988Magnet Ivan Chiril, 1966–1987Mahu Iurii Nicolai, 1967–1985Malairu Constantin Pavel, 1966–1985Manolache Andrei Chiril, 1950–1984Mardari Nicolai Chiril, 1964–1985Marechii Vladimir Ilie, 1950–1986Maslov Valerii Nicolai, 1958–1985Mautin Constantin Nicolai, 1960–1983Mavrodi Dmitrii Afanasii, 1965–1984Melentii Ion Mihail, 1965–1984Mereacre Vasile Semion, 1960–1981Mereua Ion tefan, 1968–1988Miin Fiodor Grigore, 1961–1980Mocanu Nicolai Constantin, 1962–1980Molla Mihail Lazar, 1959–1980Morea Nicolai Ion, 1963–1981Moroz Veaceslav Mefodii, 1958–1981Munteanu Anton Cozma, 1967–1988Nagrudnâi Leonid Vladimir, 1962–1981Negroi Ion Grigore, 1966–1986Negru Constantin Pavel, 1965–1984Negur Andrei Gheorghe, 1965–1984Nepeivoda Veaceslav Parfentii, 1966–1987Nepocrâtâi Victor Ivan, 1966–1987Nepomneacii Igor Lev, 1961–1985Nepomneacii Lev Grigorii, 1937–1985Nicic Boris Ion, 1962–1982Nicoar Gheorghe Semion, 1964–1982Niulenco Andrei Victor, 1966–1985Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovNoscov Nicolai Vasile, 1964–1984Noscov Vasilii Grigorii, 1954–1986Novicov Vladimir Evghenii, 1948–1988Obritea Grigore Ion, 1962–1982Oglinda Spiridon Alexandru, 1959–1980Ohrimenco Grigorii Carp, 1951–1983Oncean Oleg Mihail, 1962–1981Osadcii Vladimir Petru, 1954–1986Ostapciuc Fiodor Mihail, 1961–1981Palii Oleg Gheorghe, 1967–1987Paa Alexandru Pavel, 1966–1986Pavalachi Andrei Petru, 1966–1986Pavaluc Gheorghe Zahar, 1961–1980Pelipenco Valerii Ivan, 1950–1988Perciun Anatolie Ion, 1960–1980Pereteatco Anatolii Victor, 1963–1984Perju Vasile Vasile, 1964–1983Petrov Dmitrii Anatolii, 1967–1987Pirogov Vladimir Ivan, 1957–1984Pisica Grigore Gheorghe, 1962–1981Plop Grigore Nicolai, 1963–1984Plugari Anatol Gheorghe, 1963–1983Pocoi Vasile Marin, 1960–1980Popa Nicolai Vasile, 1964–1984Popa Vasile Semion, 1962–1981Popista Veaceslav Laur, 1963–1984Popov Anatolie Pavel, 1962–1982Popovici Viorel Nicolai, 1967–1986Postoronca Anatolie Iacob, 1963–1985Prijilevschi Nicolai Stepan, 1961–1980Prisacari Ludmila Vladimir, 1959–1987Prisacari Valeriu Ion, 1962–1981Procopciuc Alexandru Ivan, 1959–1982Pupeza Oleg Grigore, 1966–1986Pucau Ion Haralampie, 1969–1988Râbin Igor Ivan, 1967–1987Racu Ion Vasile, 1964–1983Reaboi Stanislav Fiodor, 1963–1983Rotari Alexandru Victor, 1968–1988Rotari Petru Alexei, 1963–1983Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Rudenco Serghei Alexei, 1964–1984Rusanovschii Valeriu Andrei, 1963–1983Ruseanovschii Alexandru Grigore, 1964–1984Russu Alexandru Alexandru, 1962–1982Russu Gheorghe Alexandru, 1968–1987Russu Nicolae Constantin, 1968–1987Rusu Alexei Grigore, 1965–1984Sâciov Serghei Lev, 1962–1981Saghin Gheorghe Savelie, 1961–1980Sanduleac Valeriu Alexandru, 1967–1986Sandua Petru Gheorghe, 1963–1983Sârghii Anatol Miron, 1962–1981Savciuc Mihail Gheorghe, 1968–1988Secara Valeriu Nicolae, 1965–1984Selniin Mihail Grigorii, 1944–1985Sepetci Serghei Ivan, 1966–1985Smirnov Vladimir Leonid, 1956–1988Solomichi Dumitru Anisim, 1968–1987Solomon Ilie Ion, 1961–1982Sorocan Vasile Dumitru, 1968–1987Spijavca Anatolie Mihail, 1969–1988Statchevici Bogdan Stanislav, 1945–1987Stavila Alexei Ion, 1956–1985Stavila Vadim Vasile, 1964–1984Steclear Alexandru Iurii, 1965–1984Stelea Serghei Vasile, 1965–1985Stratin Boris Viorel, 1964–1984achirianov Serghei Demian, 1965–1986alar Mihail Ilie, 1961–1981elcov Igor Anatolii, 1963–1984evciuc Igor Vladimir, 1967–1986mundeac Veaceslav Vasile, 1967–1986opronco Veaceslav Pavel, 1965–1985Tabacari Alexandru Gheorghe, 1963–1984Tabara Valeriu Grigore, 1963–1984Tanasoglo Mihail Chiril, 1959–1982Tarchila Alexei Ion, 1968–1988Tataru Ion Gheorghe, 1961–1982Tataru Victor Vasile, 1962–1981Terentii Valeriu Ion, 1965–1983Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovTihon Pavel Alexei, 1966–1985Timotin Anatolii Timofei, 1965–1984Timotin Serghei Grigore, 1964–1983Todorov Vasilii Vasilii, 1961–1981Tofan Valentin Gheorghe, 1963–1984Topolnichi Iurii Boris, 1961–1980Trifon Nicolai Vasile, 1963–1983Tudor Serghei Semion, 1965–1985urca Iurii Alexei, 1965–1987urcan Anatolie Macar, 1964–1982urcan Grigore Mihail, 1959–1980Ulinici Vasile Constantin, 1962–1983Ungurean Serghei Andrei, 1962–1981Ursul Andrei Mihail, 1966–1987Ursul Iurii Mihail, 1958–1982Vasilcovschii Ion Petru, 1965–1984Vasin Alexandru Victor, 1958–1986Vataman Serghei Nicolai, 1961–1981Vozian Vladimir Ion, 1962–1981Zadorojneac Alexandru Dmitrii, 1965–1984Zapisocinâi Anatolii Alexandr, 1959–1984Zarubin Iurii Victor, 1953–1986Zavatin Valerii Vasile, 1964–1984Zdeara Valentin Gheorghe, 1964–1984Zenchin Vladimir Nicolai, 1957–1985Zgherea Gheorghe Vasile, 1966–1985Zolotnichii Igor Victor, 1959–1985Zubco Valeriu Efim, 1961–1981Zuza Ion Mihail, 1962–1982Zveaghinev Constantin Anatolii, 1962–1984.Surs: Arhiva curent a Departamentului Administrativ-Militar alMinisterului Aprrii din Republica Moldova; Arhiva curent a Muzeului ArmateiNaionale a Republicii Moldova; Arhiva curent a Uniunii Veteranilor Rzboiuluidin Afghanistan din Republica Moldova (afgan.md, accesat: 09.05.2011); OlgaCpin, În memoria ostailor czui în rzboiul din Afghanistan, Chiinu,Tipografia Central, 1997; Mihai Gribincea, Lista ostailor, originari din Moldova,czui în rzboiul din Afghanistan, în Cugetul, nr. 2-3, 1994, pp. 3-11.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Not: Conform informaiilor furnizate de E. C. Svetlicinâi, în listacombatanilor originari din RSS Moldoveneasc (sau repartizai din aceastzon, din Regimentul 300) czui în rzboiul din Afghanistan, trebuieinclui: cpitanul Anatolie Vorobiov (familia locuiete în Federaia Rus);locotenentul-major Leonid Azorin (familia locuiete în Kiev, Ucraina);Plutonierul- major E. Anucin (înmormântat în Bolgrad, Ucraina, familialocuiete în aceast localitate).III.1.2. Date statistice referitoare la decedaii în rzboiulsovieto-afghanFunciile deinute în unitile militareNr./o Funcia în unitile militare Numrul depersoane1. Comandant de avion 12. Comandant de batalion 13. Comandant de companie 24. Comandant de pluton 145. Comandant de regiment 16. Comandant de unitate 367. Instructor 38. Plutonier de companie 49. Lociitor de comandant de batalion 510. Lociitor de comandant de companie 111. Lociitor de comandant de regiment 212. Mecanici 813. Operator-ochitor 2514. Radiooperator-mecanic 615. eful serviciului de cercetare a diviziei 216. ofer 7717. Trgtor 11618. Total 304Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Decoraiile ostailor czuiEditura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovNr./o Decoraii Numrul depersoane1. Dou Ordine „Steaua 4roie”2. Medalia „Pentru merite 5militare”3. Medalia „Pentru vitejie” 34. Ordinul „Drapelul rou” 55. Ordinul „Steaua roie” 1976. Ordinul „Steaua roie” i 4Medalia „Pentru vitejie”7. Ordinul „Steaua roie” i 1Ordinul „Drapelul rou”8. Total 219Surs: Arhiva familiei E. C. Svetlicinâi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......III.2. Recunoaterea participrii în rzboiFelicitare adresat prinilor Alexandru Gavrilovici i NataliaAnatolievna Zapisocinâi de ctre Consiliul Raional al PC al Moldovei,Comitetul Executiv Raional al Deputailor Poporului, Comitetul Raional alComsomolului (23.02.1988). Arhiva familiei Zapisocinâi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Diplome ce confirm participarea la rzboiul din Afghanistan.Arhiva familiei Svetlicinâi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovIII.3. Propaganda i contrapropaganda afghanXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovPropaganda i contrapropaganda afghan, Kabul, 1986–1987.Arhiva curent a Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......III.4. Scrisori din AfghanistanXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Scrisorile din Afghanistan ale familiei Carp (cu specificarea – potamilitar), 1987–1988. Arhiva familiei Carp.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov__________________________________________________________Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Fragmente din scrisoarea unui fost combatant „afghan”,Tadjikistan, 1988. Arhiv privat.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovScrisorile din Afghanistan ale familiei Zapisocinâi, Kabul, 1983–1984. Arhiva familiei Zapisocinâi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......III.5. Folclor militar „afghan” … , , . , . , , , . , , . , , . , , . , . , , . , . - , , «». , ., , ,, , ,, , , .Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov , -, . , . , .80, 90, 100...- . , . ., , , , ? -, , .Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Rzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal...... Editura Lumenwww.edituralumen.ro , , . - .- . . «» . : «, ». .Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov , . a, . , , . , , . , , , , , . , ., , , , .Surs: Vitalie Condraticov, Râbnia, iunie 2011.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......III.6. Imagini fotoIII.6.1. Rzboiul sovieto-afghan în fotografiiKushka, cel mai sudic punct urban al URSS, populaie majoritarconstituit din militari, mijlocul anilor 1980. Arhiva familiei Covrig.Instrucia politic din unitile militare sovietice, 1985. Arhivafamiliei Covrig.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovAplicaii militare sovietice. Regimentul 414 de Infanterie Moto,1984. Arhiva familiei Covrig.Intrarea în Salang. Arhiva Muzeului Armatei Naionale a RepubliciiMoldova. Fond foto, dos. 4, f. 5.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Afghanistan, vedere montan. Arhiva Muzeului Armatei Naionale aRepublicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 2, 4.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Localiti afghane amplasate în muni. Arhiva Muzeului ArmateiNaionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 11, 14, 17, 20.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovDukan. Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fondfoto, dos. 4, f. 6.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovSecvene din viaa civil a afghanilor. Arhiva familiei Carp. ArhivaMuzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 1, 3, 8–10,13–16, 19, 22, 29. Arhiva familiei Covrig.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Afghanistan – ara moscheilor. Arhiva Muzeului Armatei Naionale aRepublicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 23, 30.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovCredincios afghan. Arhiva familiei Carp (Arhiva Muzeului ArmateiNaionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 33).Pod peste râul Arhandab, Kandahar, 1981. Foto ConstantinCherna (Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos.4, f. 24.).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Aeroportul din Kandahar, 1981. Foto Constantin Cherna (ArhivaMuzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 39).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov„Traseele morii”. Arhiva Muzeului Armatei Naionale a RepubliciiMoldova. Fond foto, dos. 4, f. 24, 37.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovMilitari sovietici de diverse naionaliti în Afghanistan. ArhivaMuzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 35, 36, 50.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Soldat sovietic în Afghanistan. Arhiva familiei Carp.Ofieri sovietici în Afghanistan. Arhiva Muzeului Armatei Naionale aRepublicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 49.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovOfierii sovietici din Afghanistan îi instruiesc soldaii. Arhiva familieiSvetlicinâi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Camarazi de arme. Arhivafamiliei Furtun. Arhiva familieiNazarenco. Arhiva familiei Popa.Arhiva Muzeului Armatei Naionale aRepublicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f.31, 34, 42, 44, 48, 45.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Secvene din viaa cotidian a militarilor sovietici în Afghanistan.Arhiva familiei Svetlicinâi. Arhiva Muzeului Armatei Naionale a RepubliciiMoldova. Fond foto, dos. 4, f.12, 41Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Artiti sovietici evolueaz în faa publicului afghan i sovietic.Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 46.Concertul artistului I. D. Kobzon în provincia Herat, 1986/1987?Arhiva familiei Carp.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovCompetiii sportive, Herat, 1987. Arhiva familiei Carp.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Combatani sovietici alturi de posibili „aliai” sau adversari afghani.Arhiva familiei Furtun. Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova.Fond foto, dos. 4, f. 47, 57, 60.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovAsisten medical sovietic. Arhiva Muzeului Armatei Naionale aRepublicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 42.Verificarea caravanelor, provincia Herat, 1987. Arhiva familiei Carp.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Trofee de rzboi. Arhiva familiei Carp (Arhiva Muzeului ArmateiNaionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 63). Arhiva personal a familieiSvetlicinâi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Pregtirea tehnicii înainte de operaii militare. Arhiva familiei Carp(Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f.61,69,70).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovMobilizarea la aciuni militare. Arhiva familiei Dru (Arhiva MuzeuluiArmatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 58). Arhiva familieiSvetlicinâiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Un mic popas la o înlime de circa 3 000 m. Arhiva familieiSvetlicinâi.Înainte de o operaie militar. Arhiva Muzeului Armatei Naionale aRepublicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 71.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Incursiuni militare. Arhiva Muzeului Armatei Naionale a RepubliciiMoldova. Fond foto, dos. 4, f. 59, 62, 72.intirea din mitralier, provincia Herat, 1987. Arhiva familiei Carp.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovPregtirea de ambuscad. Arhiva Muzeului Armatei Naionale aRepublicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 73.Carp.Secven post-ambuscad, provincia Herat, 1988. Arhiva familieiXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Militari sovietici omorâi în urma unei ambuscade, Asadabad, 1981.Arhiva familiei Cârnici (Arhiva Muzeului Armatei Naionale a RepubliciiMoldova. Fond foto, dos. 4, f. 68).Cadavre umane, provincia Asadabad, 1981. Arhiva familiei Cârnici(Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 74).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovEvacuarea tehnicii militare distruse, provincia Herat, 1987. Arhivafamiliei Carp.Tehnic militar abandonat. Arhiva Muzeului Armatei Naionale aRepublicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 67.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Combatani sovietici dup operaii militare, întâmpinai cu pâine isare de ctre femeile din unitate, Herat, 1987. Arhiva familiei Carp.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovFemeile din unitile militare ale Armatei a 40-a, antrenate înserviciile auxiliare (buctrie, menaj, bibliotec, serviciul medical etc.).Arhiva familiei Carp (Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova.Fond foto, dos. 4, f. 64, 75–76)Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Demobilizarea militarilor sovietici în ipostaze inspirate. Arhivafamiliei Nazarenco (Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fondfoto, dos. 4, f. 65. Arhiva familiei Svetlicinâi).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Secvene din cantonamentele sovietice în Afghanistan. Arhivafamiliei Carp. Arhiva familiei Nazarenco. Arhiva familiei Crimencean. ArhivaMuzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 28, 32, 38,58, 77–78, 82, 84–87, 89, 90–91.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Secvene de la decorarea combatanilor sovietici în Afghanistan,provincia Herat; oraul Kabul, 1987–1988. Arhiva familiei Carp. Arhivafamiliei Alergu (Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fondfoto, dos. 4, f. 88, 92–93).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Militari sovietici pozând la monumentele URSS în Afghanistan.Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 94–95.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovSecvene de la înmormântarea ostaului Oleg Oncean (1962–1981),czut în rzboiul din Afghanistan, satul Cocodeni, raionul Sângerei, 1981.Arhiva familiei Oncean.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Retragerea primelor uniti militare sovietice din Afghanistan,Kushka–Turugundi, toamna 1988. Arhiva familiei Carp (Arhiva MuzeuluiArmatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 40).Retragerea armatei sovietice din Afghanistan, 15 februarie 1989.Arhiva Muzeului Armatei Naionale a Republicii Moldova. Fond foto, dos. 4, f. 96.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovIII.6.2. Veteranii „afghani” dup rzboiViaa veteranilor „afghani” dup rzboi. Arhiva familiei Svetlicinâi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Veterani „afghani” din raioanele Râbnia i Criuleni la omanifestaie din satul Ofatini, raionul Râbnia, februarie, 1989. Arhivprivat.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovCamarazi „afghani” în conflictul din Transnistria, Conia, martie1992. Arhiva familiei Alergu (Arhiva Muzeului Armatei Naionale a RepubliciiMoldova. Fond foto, dos. 4, f. 80).Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Repatrierea lui Leonid Vâlcu, martie 1993. Foto Valerii Corcimari.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovVeterani „afghani” din Republica Moldova la o întâlnire cugeneralul Ruslan Auev, Erou al Uniunii Sovietice, preedintele Comitetuluipentru problemele militarilor-internaionaliti de pe lâng Consiliul primminitrilordin Comunitatea Statelor Independente, Chiinu, 20 mai, 2007.Foto Iurie Cremencian.Veterani „afghani” alturi de veteranii celui de-al Doilea RzboiMondial i cu participanii la rzboiul de pe Nistru, Complexul Memorial„Eternitate”, Chiinu, 9 mai, 2008. Foto Andrei Triboi.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Veterani „afghani” din Republica Moldova, Complexul Memorial„Eternitate”, Chiinu, 9 mai 2009. Foto Mihai Mocanu.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovVeterani „afghani” din Ministerul Afacerilor Interne al RepubliciiMoldova. Chiinu, 2010. Foto Gheorghe Tretiacov.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Comemorarea ostailor czui în rzboiul din Afghanistan.„Noaptea celor 301 de lumânri”, Chiinu, 20 mai 2010. Foto ValeriiCorcimari.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roBIBLIOGRAFIEI. Documente de arhivI.1. Arhiva Institutului de Istorie Oral din Cluj-Napoca:Ajder Petru, caseta nr. 44/I; Akimova Tatiana, caseta nr. 20/I;Alfrov Evghenia Petrovna, caseta nr. 30/II; Amelicichin Nicolae,casetele nr. 34/I, 35/II; Anatol, casetele nr. 29/II, 30/I; AndreevaSvetlana, caseta nr. 10/I-II; B. Radu, caseta nr. 12/I; BlanovschiRodica, caseta nr. 6/I; Botnari Ilie, chestionar nr. XVI; Botnari Victor,caseta 2/I-II; Burghil tefan, caseta nr. 59/I; Carasemir, caseta nr.45/II; Carp Mihail Al., chestionar nr. XXVII; Casiadi Oleg, caseta nr.13/I-II; Casian Alexandru, caseta nr. 53/II; Cazacu Vasile, caseta nr.31/I-II; Cârci Nicolae, caseta nr. 60/II; Cebanu Constantin, caseta nr.51/I-II; Cebanu Victor caseta nr. 1/I; Ceriak Ivan, caseta nr. 47/I;Cigurean Costea, caseta nr. 53/I; Costrov Ion, caseta nr. 42/I; AndreiCovrig, chestionar nr. XXIX; Crivoliubic Alexandru, caseta nr. 48/I;Dendiu Alexei, caseta nr. 52/I; Dolghii Vasile, caseta nr. 55/I;Domenco Iularian, caseta nr. 45/I; Dubenco Alexei, caseta nr. 54/II;Eremciuc Vasile, chestionar nr. XXVI; Flora Petru, caseta nr. 39/II;Frunz Vasile, caseta nr. 44/II; Gadinaud Ion, caseta nr. 56/I-II;Ghizatulin Iurie, caseta nr. 48/II; Golub Sergiu, caseta nr. 15/I; GudaliIurii, caseta nr. 31/I-II; Guu Vasile, caseta nr. 56/I-II; Ilciuk IgorIvanovici, casetele nr. 49/II, 50/I-II; Josan Alexei, caseta nr. 16/I-II;Juravliov Andrei, caseta nr. 27/I; Lozovan Dmitri, caseta nr. 45/II;Lungu Vasile, caseta nr. 22/II; Malarciuc Valera, caseta nr. 45/II;Maslinicov, caseta nr. 53/I; Mataseevici Elena, caseta nr. 27/II; MetodiiGalina, caseta nr. 28/I-II; Minciuc Alexandru, caseta nr. 38/I-II; Mia,casetele nr. 29/II, 30/I; Moroz Alexandra, caseta nr. 28/I-II; MurzacIon, caseta nr. 26/II; Nicolae, caseta nr. 29/II, 30/I; Oca Ion, caseta nr.24/II; Oprea Anatol, caseta nr. 46/II; Organ Mihail, caseta nr. 59/I;Ouatu Vasile, casetele nr. 33/I, 34/I; Petric Nicolae, casetele nr. 36/I-II, 37/I-II; Pleu Sergiu, caseta nr. 58/I; Popescu Vladimir, caseta nr.39/II; Popovskii Fiodor, caseta nr. 60/I; Purice Alexandra, caseta nr.5/II; Rabadja Daniel Constantinovici, caseta nr. 60/II; Râbak Ivan,caseta nr. 46/I; Sava Nicolaevici, caseta nr. 43/II; Serghei Scripnik,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcaseta nr. 58/I-II; Sergheevici Nicolae, caseta nr. 41/I; Slutu Marcu,caseta nr. 40/I-II; Svetlicinâi Evgheni C., casetele nr. 63/I-II, 64/I-II,chestionar nr. XXVIII; Tomia Victor, caseta nr. 44/II; Trofeev Anatol,caseta nr. 54/I; Tulbur Grigorie, caseta nr. 24/I; Turt Ion, caseta nr.59/I; Usatâi Mihai, caseta nr. 31/I-II; Valera Mihai, caseta nr. 11/I;Vlean Oleg, casetele nr. 27/I, 29/II; Vrabie Valeriu, caseta nr. 50/I-II;Z, casetele nr. 29/II, 30/I; Zapisocinâi Natalia, caseta nr. 21/I; ZinovevAfanasii, caseta nr. 26/II.I.2. Date din Arhiva curent a DepartamentuluiAdministrativ-Militar al Ministerului Aprrii din Republica MoldovaI.3. Arhiva Muzeului Armatei Naionale a RepubliciiMoldova. Fond foto, dos. 4. Arhiva curent.I.4. Arhiva de familie a fotilor combatani în rzboiul sovietoafghan,originari din RSS Moldoveneasc:Arhiva familiei Alergu: Imagini fotoArhiva familiei Carp: Imagini foto. Coresponden.Arhiva familiei Cârnici: Imagini foto.Arhiva familiei Covrig: Imagini foto.Arhiva familiei Crimencean: Imagini foto.Arhiva familiei Dru: Imagini foto.Arhiva familiei Furtun: Imagini foto.Arhiva familiei Mocanu: Imagini foto.Arhiva familiei Nazarenco: Imagini foto.Arhiva familiei Oncean: Imagini foto.Arhiva familiei Popa: Imagini foto.Arhiva familiei Triboi: Imagini foto.Arhiva familiei Svetlicinâi: Afiul electoral din 22 aprilie 1990 laalegerile repetate de deputai ai poporului ai RSS Moldoveneti. Periodicecare reflect participarea lui E.C. Svetlicinâi în rzboiul din Afghanistan.Imagini foto. Date statistice referitoare la decedaii în rzboiul sovietoafghan.Arhiva familiei Zapisocinâi: Felicitare adresat prinilor AlexandruGavrilovici i Natalia Anatolevna Zapisocinâi de ctre Consiliul Raional alPC al Moldovei, Comitetul Executiv Raional al Deputailor Poporului,Comitetul Raional al Comsomolului (23.02.1988). Coresponden.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Rzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......I.5. Alte fotografii:Editura Lumenwww.edituralumen.roTriboi.Constantin Cherna, Valerii Corcimari, Gheorghe Tretiacov, AndreiI.6. La documentarea lucrrii am folosit i datele furnizate dearhiva curent a:Centrului Republican Experimental de Proteze, Ortopedie iReabilitare, Ministerul Muncii i Proteciei Sociale al Republicii Moldova.Expoziiei temporale consacrate rzboiului din Afghanistan (2009–2011), Muzeul Armatei Naionale a Republicii Moldova.Uniunii Veteranilor Rzboiului din Afghanistan din RepublicaMoldova.II. Documente edite, memorii, interviuri edite, schie din massmediaale/despre participanilor/participanii la rzboiul dinAfghanistanDin prizonierat întors acas, în Moldova Suveran, 13.03.1991, p. 1.Bârc Constantin, Stele roii, de pace, în Viaa satului, 6 ianuarie, 1987.Andrei Covrig: „Nu regret c am ales s fiu militar”, în 30 de întrebri de-acas /Concept Tudor Iacenco, Chiinu, 2010, Tipografia „BonsOffices”, 2010, pp. 69-76.Domenco I., Pomul prieteniei, în Tinerimea Moldovei, 30 decembrie, 1987, nr.156, p. 2.Krisanova E., Voennaia kostocika în Rodnoi Krai (Graivoron), 8 maia, 1996, p.5.Krutakov L., Rodina-mati uznala propavih sînovei. Oni ee ne uznali, înKomsomoliskaia pravda, 10.03.1993, p. 3.Lipcanu Stan, O întoarcere din rzboi dup nou ani de strintate, în Chiinu.Curierul de sear, 13.03.1993, p. 1.Romanov A., Pe poteci de muni, în Chiinu. Gazet de sear, 22 februarie,1988, pp. 2-3.Scripnik S., Ryjeborodyj Aziz-iulllo (ocerk) 26.06.2005, înhttp://www.afghan.da.ru (accesat în 14.09.2005).Thorov Aleksandr, Azizola. Interviu la rugmintea cititorilor, în Chiinu.Curierul de sear, 10.04.1993, p. 3.Vizit Nur Muhammeda Taraki v Sovetskii Soiuz, 4-7 dekabrea 1978 goda,Dokumentî i materialî, Moskva, Politizad, 1978.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovIII. Literatura generalCalvacoressi Peter, Politica mondial dup 1945, Bucureti, Allfa, 2000.Cpin Olga, În memoria ostailor czui în rzboiul din Afghanistan, Chiinu,Tipografia Central, 1997.Chelcea S., Comunicarea nonverbal: gesturile i postura, Bucureti, EdituraComunicare.ro, 2005.Cesereanu Ruxanda, Cltorie spre centrul infernului. Gulagul în contiinaromâneasc, Bucureti, Editura Fundaiei Culturale Române, 1998.Chiru I., Comunicarea interpersonal, Bucureti, Editura Tritonic, 2003.Cosma Dorel, Tendine ale evoluiei interviului în presa contemporan. Tez dedoctor în filologie, Chiinu, 2007.Enciclopedia Sovietic Moldoveneasc, Vol. 3, Chiinu, Redacia Principal aEnciclopediei Sovietice Moldoveneti, 1972.Everett Stephen E., Oral History Techniques and procedures, Washington, D.C.,1992.Frunzeti Teodor, Murean Mircea, Vduva Gheorghe, Rzboi i haos,Bucureti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2009.Hobsbawn Eric, Secolul extremelor, Bucureti, Lider, 1994.Ilu Petre, Rotariu Traian, Ancheta sociologic i sondajul de opinie. Teorie ipractic, Iai, Polirom, 1997.Jeffrey J. Clarke, Foreword, în Lofgren Stephen J., U.S. Army Guide to OralHistory, Washington, D.C., 2006, p. iii.Mucchielli A., Arta de a influena – analiza tehnicilor de manipulare, Trad.Mihaela Calcun, Iai, Editura Polirom, Iai, 2002.Nicolescu Elisabeta, Les temps autobiographique. Ètude narratologuque,pragmasémantique et de linguistique textuelle sur la temporalitéautobiographique, Bucureti, Editura Universitii, 2006.Omul secolului XX /Volum coordonat de Ute Frevert i Heinz-GerhardHaupt, Iai, Polirom, 2002, p. 311.Pop Iulia, Memorie i suferin. Consideraii asupra literaturii memoralistice auniversului concentraionar comunist, Cluj-Napoca, Argonaut, 2010, p.24.Portelli Alessandro, The Death of Luigi Trastulli and Other Stories. Form andMeaning in Oral History, State University of New York Press, 1991.Postic Elena, Rezistena antisovietic în Basarabia. 1944–1950, Chiinu,Editura tiina, 1998.Preston Richard Arthur, Roland Alex, Wise S. F., Men in Arms: A History ofWarfare and Its Interrelationships With Western Society, Preston,Paperback, 1991.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Rossia i SSSR v voinah XX veka. Poteri voorujennîh sil. Statisticeskoe issledovanie/Pod obcei redakiei kandidata voennîh nauk, professora AVNgheneral-polkovnika G.F. Krivoeeva, Moskva, Olma-Press, 2001.Schaff Adam, Istorie i adevr, Bucureti, Editura Politic, 1982.Sureva Natalia, Pravila vidannea djerel usnoi istorii (proekt), Zaporijjea, 2005.Teun Adrianus Van Dijk, Iazîk. Poznanie. Kommunikaia, Moskva, Progress,1989.Thompson Paul, Historiens et histoire orale, I, în Mémoires colectives, Ed. del’Université de Bruxelles, 1984.Thompson Paul, The Voice of the Past. Oral History, Oxford University Press,1988.Ticu Constantin, Memoria autobiografic, Iai, Institutul European, 2004.Schutze F. Kollektive Verlaufskurve oder kollektiver Wandlungsprozeb –Dimensionen des Vergleichs von Kriegserfahrungen amerikanischer unddeutscher Soldaten. Kassel, 1989.Ulrike Jureit, Erinnerungsmuster: zur Methodik lebensgeschichtlicher Interviews mitÜberlebenden der Konzentrations- und Vernichtungslager, Hamburg, 1999.Vlad Ion, Aventura formelor. Geneza i metamorfoza genurilor, Bucureti, EdituraDidactic i Pedagogic, Bucureti, 1996.Voennîi eniklopediceskii slovari, Moskva, 2007.Xenofontov Ion, Rzboiul din Afghanistan (1979–1989) în memoriaparticipanilor din Republica Moldova. Realitate istoric i imaginar social,Iai, Editura Lumen, 2010.IV. Studii i articole de specialitateBoda Adrian, Imaginea rzboiului german în memoria combatanilor români în cel dealDoilea Rzboi Mondial, în AIO – Anuarul Institutului de Istorie Oral,Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, nr. IX, 2008, pp. 78-102.Erikson Erik H. H., Identity psyhosocial, în International Encyclopedia of the SocialSciences, t. 7, London/New York, 1968, p. 61.Hauler Melinda, Cronici tiinifice, note de lectur, recenzii: Florence Descamps(coord.), Les sources orales et l'histoire: récits de vie, entretiens, témoignagesoraux, ed. Bréal, f.l., 2006, 284 p. în AIO – Anuarul Institutului deIstorie Oral, VIII, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, 2007,pp. 381-383.Ilu Petre, Valenele interviului de grup în studierea socio-umanului, în AIO –Anuarul Institutului de Istorie Oral, nr. III, Cluj-Napoca, PresaUniversitar Clujean, 2001, pp. 11-19.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovJurju Cornel, Românii pe frontul de Est. Rzboiul între moarte, via i captivitate,în AIO – Anuarul Institutului de Istorie Oral, Cluj-Napoca, PresaUniversitar Clujean, nr. I, 1998, pp. 95-117.Obertrais Iulia, Ustnaia istoria i identicinosti – teoreticeskie nahodki i empiricerskieissledovania, în Ustanaia istoria v Karelii. Sbornik naucinâh statei iistocinikov, Vâpusk I, Petrozavodsk, Izdatelistvo PetruGu, 2006, pp.4-10.Portelli Alessandro, Istoria oral ca gen, în AIO – Anuarul Institutului de IstorieOral, XII, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, 2010, pp.199-228.Elena Postic, Memoria istoric ca form a justiiei, în Tyragetia, nr. IX, 1999, pp.275-280.Radosav Doru, Istoria subiectiv, vezi Cornel Jurju, Cosmin Budeanc,,,Suferina nu se d la frai…”: mrturia Lucreiei Jurj despreRezistena anticomunist din Apuseni (1948–1958), Cluj-Napoca,Dacia, 2002, pp. 5-7.Radosav Doru, Memorie i eveniment. Câteva consideraii, în AIO – AnuarulInstitutului de Istorie Oral, VIII, Cluj-Napoca, Presa UniversitarClujean, 2007, pp. 7-43.Radosav Doru, Cuvânt-înainte. Istoria ca autobiografie i memorie personal: reperepentru un discurs istoriografic inovativ, în Iulia Pop, op. cit., pp. 7-10.Rotaru Vitalie, Pacea în filogenez i ontogeneza istoriei, în History & Politics.Revist de istorie i politic, an I, nr. 1-2, 2008, p. 266.Scagliola Stef, The Added Value of Oral History Sources in a MilitaryContext: Experiences from the Dutch Veterans Oral HistoryProject, în http://web.uvic.ca/~veterans/Scagliola%20Stef.htm (accesat în04.04.2011).Shmidt S.O., Predposîlki „ustnoi istorii” v istoriograficeskoi kuliture Rossii, înRealizm istoriceskogo mîlenia. Problemî otecestvennoi istorii periodafeodalizma. Citenia, posviacennîe pamiati A.L. Stanislavskogo. Tezisîdokladov i soobcenii, Moskva, 27 ianvaria – 1 fevralea 1991, Moskva,1991.Szurek Jean-Charles, Pentru o memorie democratic a trecuturilor traumatizante, înIstoria recent în Europa. Obiecte de studiu, surse, metode. Lucrrilesimpozionului internaional organizat de Colegiul Noua Europ. 7–8 aprilie 2000, Bucureti, 2000, p. 52-74.Turnbull Annemarie, Collaboration and censorship in the oral history interview, înSocial Research Methodology, 2000, vol. 3, nr. 1, pp. 15-34.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......Unguru Elena, Factores of Lie in Verbal and Nonverbal Comunication, înPostmodern opening, Year 1, nr. 2, vol. 2, June, Year, Iai, EdituraLumen, 2010, pp. 95-108.Vakulovski Alexandru, Rzboiul sovieto-afghan (1979–1989). Dou imagini aleunui rzboi pierdut, în AIO – Anuarul Institutului de Istorie Oral, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, nr. IV, 2003, pp. 187-212.Xenofontov Ion, Interviul – valen a democratizrii discursului istoriei recente, înRevista de Istorie a Moldovei, nr. 1, Chiinu, 2009, pp. 101-106.Zub Alexandru, Disciplina memoriei, în Xenopoliana. Buletinul FundaieiAcademice ,,A.D. Xenopol” din Iai, IX, nr. 3-4, Iai, 2003, pp. 1-3.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roABSTRACTTHE SOVIET-AFGHAN WAR (1979–1989). STUDY OFORAL HISTORY. PERCEPTIONS. DOCUMENTSThe Soviet-Afghan War (1979–1989) was the most extensivemilitary conflict in the history of the Soviet Union. To maintain theirinfluence in Afghanistan, the Kremlin was forced to involve about 90,000troops. The total number of Soviet soldiers who performed military dutiesin the zone is estimated to be 620,000 the number of deaths was 15,051and those with health problems and physical disabilities totaled 469,685people. From the Moldavian SSR, part of the USSR, 12,500 soldiersparticipated in the war of which 301 died, four went missing, and 700 weredisabled.Since the universal knowledge of this war is extensive and full ofmany different human experiences in many situations those involved wedesire to show the past to provide a better and direct insight into thosewho were involved. The desire for this paper is to “extract” fromanonymous witnesses important historical stories and recurrences duringthe twentieth century and to make and circulating a genuine “live archive”of lived through and recounted memories. Oral testimony provides analternative to “the official history imposed by the hegemony of totalitarianregimes”. There was a diverse field of results – in historical narrative –through requested interviews, using four basic methods and consubstantialempirical investigation of the universe (document analysis, experiment,observation (proper) and survey) contribute to the democratization ofrecent historical discourse. The diversity of the information sources enablesduplication and conflicting realities, which resulted in the development ofvarious measures and scientific situations, which required the building ofconceptual justifications, explanations and validations, and testingassumptions and expectations, which resulted in extending the rangeinterpretative issues producing a phenomenon which not only benefits thecommunity, but is “cumulating and socially beneficial”. In the complexprocess of historical narrative, facts and events are updated through thememories of witnesses that have been affected because of their emotions.In the context of recovering historical sources, recent historyspecialists have overcome impediments in developing a complexhistoriographical approach. Classical sources and conventional sourcesXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov(archived material, edited documents, memoirs, speeches, media, etc.)determine a kind of historical details and procedures that aligns historicalevents’ intrinsic history, but close examination reveals several omissions inthe economic work. The theoretical and methodological pillars wereeclipsed in research, in part, morphed into the methodological principle ofcomplementarily and global visions which limits this phenomenon. Visualexcursions into these procedures indicate that if the first four dimensionsof research are aligned, to a certain extent, to the historical narrativemethod, the interview is obscured from the sight of contemporaryhistorians, including those from Moldova, but the item that shows aneveryday reality is substantial, which is not circumvented by theperformance of work, but rather should apply innovative scientific andextracting dividends.Verbal information uncovered by interviews, questionnaires, anddelivered speeches are subjective, considering the constant changeshistorians move toward deep traditions and aspirations of professionalpedantry in the selection of historical sources. Another explanation is thefact that the interview has been eclipsed after some time by other forms oftext, considered to be more expressive, more generous and more effective,in this form of communication “knowledge is not only a true revival, but isalso a genuinely practical part of professionalism”.Interviews have been done with those enlisted in the armyoriginally from the Moldavian SSR who participated in the war inAfghanistan.Comments and observations of former combatants, althoughsometimes fragmented and excessively subjective, when brought together,enlarge the picture of the Soviet intervention in Afghanistan, namely the“great history”, marking also the original science of war contributions inthe field of understanding the phenomenon of war and its consequences, topromote avoidance in the collective society and deliberate acceptance ofthe values of peaceful coexistence. This work is part of the historicalelement of hermeneutics, especially significant for our current history, tomake past memory a form of justice.The importance of this issue issignificant due to the fact that it is made exclusively for this area's recenthistory, an attempt to address a topic dimmed by a multidisciplinary prism,forming an expanding trend by discussing some new and even “nonacademic”aspects through historical discourse on the subjects studied andanalyzed.For the limited transgression of the knowledge of human activity,we resort to the mapping of “the planet’s” memory, which offersalternative solutions in historical discourse, conventional documents inXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......evaluating historical events.Oral history is held as apparatuses that relatesindividual destinies with “the great history”.The story “of the young” is oneof the dimensions discussed with great interest in the historiographicalapproach.To maintain active dialogue with the witnesses “the vast history”is subjected to scientific research which transforms the participants’depictions by the narrators, and thus the authors develop the history bygraphical discourse.The major performance in reconstructing experienced history,including military history, with distinct witnesses, is that people who wereinvolved in a historic act, based on this consideration, are vested withfunctional information, the key facts and historical events occurring thatwere actually witnessed. From the historical perspective of the historyexperienced development approach, underwent a process of scientificinvestigation pre-configured with a purpose, based on the communicationmechanism. Therefore, we asked, first, to investigate the oral form of theinterview (questionnaire), which allowed an interaction between theresearcher (operator, interviewer) and interviewee (respondent), thatwitnesses or direct participants in the Soviet-Afghan war, operatorinterventions being implemented under the principle of “not driven on themerits and conveyance form”. A fundamental priority engaged in afundamental approach is the validation of oral history’s sources epistemicmeans used, application diversity of methods and techniques. Thus, indeveloping research, we applied this technique to the process of individualsemi-structured interviews, taking the topic, we approached a grid ofspecific questions formulated before that, during the process of verbalcommunication, have changed often due to specific features of theinterview concerned. Another tool under investigation was the oral semistructuredgroup interview technique, which, unlike the individual semistructuredinterview, is an extension of the qualitative method, because itincludes the interaction of participants in the open debate on the sametopic. This type of interview, which expresses the translation of living inthe subjective knowledge of the world reflected symbolic respectivecommunities and their history, it is also important due to the fact that thequalitative method was created on the grounds that “we are not interested,primarily, because many say one thing or another, but what people say, as Isay, such changes during the initial submission”. An important aspectstudied was the basis for developing the Delphi technique, seeking desire tofind a solution to a problem with experts, and in our case, since this is themeans and possibilities of family and social reintegration of formerXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontovcombatants, we interviewed experts in medicine who also participated inthe war in Afghanistan.Based on a series of research methods and techniques, structured interms of general questions (general information about witnesses), opinion(informant's opinion about the topic surveyed reveal or recover the indirectinformation) and performance questions (intervention researcher withquestions open the form, subject to gut the historic act), we developed aquestionnaire following structure: General questions (name, date of birth,education, occupation, military function), the official discourse about thewar in the minds of participants, the theoretical and practice of recruits forthe war in Afghanistan, military action in Soviet-Afghan war, the image ofdistinctiveness – the opponent of the Allies (Afghan army), civilianpopulation etc; perceptions of everyday life in the military, the influence ofthe military conflict on the physical and mental life former combatants,emphasizing family size and social integration of combatants into theoriginal space.Oral history in many areas identifies connections between militaryhistory and those that witness the overall history, individual and collectivedestinies, and historical discovered recall and puts in circulation andinformation. Developed interviews of the human experience causednarrations of the various optical historical addressed. The researcher iscommitted to “grasping” the subject investigated complex information anddirects the witness's memory over the event in question. Speech witnesstense action is focused on three spatial components (where the event tookplace) and ego-centrist time. The event is assumed by anchoring theirexperiences in space referential, which is in contrast to the familiar (there,far away, when I was on/in ...) and deeply marked by otherness (well,enemies, etc.). There is a space of communication concerned that the eventis considered consumed and the witness they want to narrate, to be atribune of the public, especially the emerging generation. Develop anarrative picture of virility military, the individual tends to be recognized asan actor actively and directly in the main affair. This creates a doublemeaning, its recognition as part of the great increase of history and“conquers” the great history and stories through their own direct extensionof the discourse of military history.Formal interviews recorded on audio tape or in notes were madebetween April 10, 2001 to March 30, 2011, and the selection of the samplewas set in the hypostasis of witnesses to the events, the military hadparticipants directly involved in the war in Afghanistan, the intermediaries,ie those that transmit information to the memory of the direct participants,Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......in this position circumscribed relatives (parents, spouses, brothers andsisters, children, cousins), knowledge, and friends combatants, they sharetheir analyzation of their direct view of past historical events. During theperiod of performing their military service, the ranks and functions covervirtually all the dynamics of the war, most military activities and the higherranks of the Soviet army in Afghanistan, an approach that allowsconsideration of the overall theme. The military situation of thecombatants has evolved during the placement, depending on the context ofwar, military operations, regulations, transgression, etc.The volume includes exclusive national historiographical, anapplied and theoretical research on oral history at the edge of militaryhistory. Previously, we devoted a special work of the war in Afghanistan,analyzed in terms of history, theory of history in the immediate area andfrom the methodological point of view – the oral history (Ion Xenofontov,Rzboiul din Afghanistan (1979–1989) în memoria participanilor din RepublicaMoldova. Realitate istoric i imaginar social, Iai, Editura Lumen, 2010, 544 p.).This work includes dozens of original documents on the war inAfghanistan (letters, notes, photographs) from the private and NationalArmy Museum of the Republic of Moldova collections.Translated by Timothy HornsbyXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRÉSUMÉLA GUERRE SOVIETO-AFGHANE (1979–1989).ÉTUDE D’HISTOIRE ORALE. DES PERCEPTIONS.DES DOCUMENTSLa guerre soviéto-afghane (1979–1989) est l’un des conflits plusmédiatisés et lourds de toute l’histoire d’URSS. Pour contrôlerl’Afghanistan, le Kremlin a impliqué des troupes militaires avec 90 000 despersonnes. Le nombre des militaires soviétiques qu’ont fait leur stagemilitaire en cette région est éstimé environ 620 000, le nombre des mortstotalises 15 051, et les pertes sanitaires (les handicaps physiques) 469 685des personnes. La République Soviétique Socialiste de Moldavie a contribuéà cette guerre avec 12 500 militaires, parmi lesquels 301 sont morts, quatresont disparus et 700 sont invalides.Car l’univers de la connaissances de ce fléau militaire est très ampleet intéressant pour l’éxpériance de l’humanité en situations-extrêmes et cesacteurs font parties d’un passé très proche et qui peuvent fournir desperceptions directes, le but de cet étude est de présenter des témoins d’ungrand événement historique et récurrant du XX e – siécle et de lancer dans lechamp scientifique des véritables „archives vivantes” avec des témoignagesnarrés par les participants. Avec l’aide des témoignages orales est réaliséeune alternative d’une „mémoire officielle et hégémonique imposée par lesrégimes totalitaires”. En ce sens est diversifié l’élaboration du produit debranche – la naration historique – par l’intérmède de l’interview, quiensemble avec des autres quatre méthodes fondamentales etconsubstantiels de l’invéstigation de l’univers empirique (l’analyse desdocuments, expérimenter, l’obsérvation et l’enquête) aident le processus dela démocratisation du discours d’histoire contemporaine. La diversité dessources d’information qui permettent leur doublement et leurconfrontation, générant l’élaboration des diverses critères et des scénariosscientifiques, des contructions conceptuelles et bien argumentées, leuréxplication et leur validation, tester les hypothèses et les perspectives, lesaspects finales avec l’expansion d’une game d’interprétation, en réalisant unphénomène bénéfique, pas seulement de l’observateur, mais et par„l’accumulation d’un bénéfice social”. Dans le processus complexe de lanarration le témoin mise à jour des faits et des événements de leuréxpérience, les faisant passer par le cadre de leurs émotions.Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon XenofontovDans le contexte d’implémentassion des sources historiques, lesspécialistes d’histoire contemporaine presentent une série des obstaclespour une élaboration complexe de la marche historiographique. Les sourcesclasiques, conventionelles (les archives, les documents édites, les mémoires,les discours, les médias etc.) presentent les faits et les événementshistoriques qui est constitué par l’occurrence historique, mais sur uneanalyse plus ample, s’observe des diverses omissions de l’économie desoeuvres. Dans le contexte parmi lequel les piliers méthodologiques sontéclipsés par des recherches, même partiel, il y a un découpage du principe decomplémentarité méthodologique, en limitant les visions globales sur lesphénomènes. Une excursion visuelle sur ces procédés qui indiquent lespremières quatre dimensions de la recherche qui sont alignées, avec lanaration historique, et l’interview ont disparu du viseur des historiens del’époque contemporaine, y compris et ceux de la République de Moldova,l’élément qui révéle une réalité quotidienne substantielle qui ne doit pas êtrecontournée de la prestance professionnelle, au contraire, il faut appliquer etfaire l’extraction des nouveaux dividendes scientifiques.L’information orale est exposée avec l’aide des interviews, lesquestionnaires, ce que nous fournise un discours subjective, et provoqueune distance en ce qui concerne l’approchee des historiens avec desprofondes traditions et aspirations de pédantisme professionnel pour lasélection des sources historiques. Une autre explication est que l’interview aété éclipsser, quelque temps, sous des autres formes de texte, qui sontconsidérées plus exprésives, plus riches et plus efficaces, mais pour lemoment cette forme de communication a connu «un vraie relancement,mais aussi une pratique véritable de professionnalisme».Dans ce contexte sont inscrits des interviews avec les participantsde la République Soviétique Socialiste de Moldavie, qui ont été dans laguerre de l’Afghanistan. Les observations-constatations fragmentés etsubjectives des ex-combattants donnent une image plus ample del’intervention soviétique de l’Afghanistan, de l’incidence «de la grandehistoire», ce qui marque, en même temps, les contributions originales dudomaine de polémologie, de compréhension de la guerre et ses conséquences, etla promotion de l’idée de l’éviter dans la vie sociale, et d’accepter délibéréles valeurs de coexistence pacifique. Cet ouvrage s’inscrit parmi ladimension historique–herméneutique, très significative pour l’histoire duprésent, de faire de la mémoire une forme de justice. L’importance de cette thèmeest significative, car est effectuée, exclusivement, pour l’histoire recente,une tentative de traiter un vague sujet par l’intermède d’unepluridiciplinarité, en constituant une tendance de l’expansion, en discutantXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......des aspects inédits et même «peu scientifique», dans le discours historiquesur le sujet étudié et analysé.Pour la transgression des limites de la connaissance approfondie del’activité humaine, est utilisée la méthode de la cartographie de la mémoire,qui offert des sollutions alternatives pour le discours historique, desdocuments conventionnels pour l’évaluation des événements historiques.Par l’intermède des instruments de l’histoire orale est realisée un connéxiondes destins avec «la grande histoire». La conte «des petits» constitue une desdimensions abordées avec un grand intérêt dans le procès historiografique.Le dialogue entretenue avec les témoins actifs de la «grand histoire»,comme des sujets de la recherches scientifique, est métamorphosé del’hypostase des participants en celle des narateurs et des auteurs dans ledéveloppement du discours historiographique.Leur majeur prestance pour la reconstitution des moments vécus, ycompris et ceux du domaine militaire, est marquée des témoins, les acteursparticipants à cet acte historique et qui, sur cette base, possedent lafonction d’information, en constituant des importants actants des faits etdes événements historiques. Dans le contexte de l’élaboration d’unerétrospective de cet étape historique vécus par eux, est effectué un procèsd’investigation scientifique configuré avec un but bien défini, sur la base dumécanisme de communication. En effet, nous avons appelé, premièrement,à l’enquéte orale, sous la forme d’interview (le questionnaire), qui a permisune interaction entre le chercheur et l’interrogés, c’est-à-dire des témoinsoù des participants directs de la guerre soviéto-afghane, les interventions del’opérateur sont appliquées sur le principe de «controle de la forme et lamanque d’une surveillance sous le fonde». Un desideratum fondamentalutilisé dans les sources historiques orales est constitué par la validation desmoyens épistèmique apliqués par divers méthodes et techniques. Tellement,dans le procès de l’élaboration de la recherche, nous avons appliqué latechnique d’interview individuel semi–structuré, en ayant une thème déterminée,nous avons abordé une grille des questions d’avance formulées, qui,pendant l’interview, quelques fois ces questions ont été modifier grace auxparticularités spécifiques des témoignages de l’interrogés. Un autre élémentde travail dans l’application de l’enquête orale est la technique de l’interview engroup semi-structuré, qui, en comparaison avec l’interview individuel semistructuré,qui constitue une extention du méthode qualitative, car luicomprend une interaction des participants sur un débat ouvert sur le mêmesujet. Ce type de l’interview, qui exprime une traduction des événements vécus sousune forme reflété et la connaissance du monde subjective–symbolique des ces collectivités etleurs histoires est important et grace à la méthode qualitative qui parle queXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov«n’importe combien des personnes disent la même chose, mais comment etpour quoi ils affirment une tel chose, et comment au cours de l’interviewsont modifiés ses affirmations initiales». Un aspect important pourl’élaboration de la thème étudié est l’application de la technique Delphy, quia comme but de trouver une sollution pour un problème avec l’aide desexperts, et en notre cas, est l’utilisation des moyens et les possibilités de laréintégration familiale et sociale des ex-combattants, nous avons appelépour interrogér des spécialistes en médecine, qui ont participé pendant laguerre de l’Afghanistan.Ayand une série des méthodes et techniques de recherches, sontconfiguré sous une forme des questions biographiques, de l’opinion (qui relével’opinion d’interrogét sur notre sujet) et des questions de performance(l’intervention de chercheur avec l’aide des questions ouvertes sous laforme du sujet, pour obtenir l’essentiel de l’événement historique); aussinous avons élaboré une structure du questionnaire: des questionsbiographiques (son nom, son prénom, sa date de naissance; ses études, saprofession, sa fonction militaire); le discours officiel en ce qui concerneleurs avis sur la guerre; leur performance théorique et pratique desparticipants; les actions militaires pendant la guerre soviéto–afghane;l’image de l’altérité, de l’adversaire, des alliés (l’armé afghane), la populationcivile etc.; les perceptions de la vie quotiden; l’influence du conflit militairesur la vie phisique et psychique des ex-combattants; la description desdimensions familiales et sociales dans le procès d’intégration desparticipants dans leur milieu d’origine.L’histoire orale, comme élément d’histoire militaire, identifie uneconnexion entre la grande histoire et leur témoin, les destins individuels etcolectives, qui ouvre la mémoire historique et la mise dans le circuitscientifique et informationnel. L’interview provoqué developpe l’expériencehumaine qui raconte des diverses dimensions sur l’événement abordé. Lechercheur est entrainé dans un prosessus de collection d’une informationcomplexe sur le sujet enquêté, et le témoin cherche de dirger des mémoiressur cet événement. Son discours sur les actions tensionnées est axé sur troiséléments: spatiaux (le lieux ou il y avait été l’événement), temporelle etégocentrique. L’événement est traité par la propre expérience dans l’éspaceréférentiel en comparaison avec celui familial (là, loin, quand j’ai été làbas...)et profond marqué de l’altérité (ils, les enemies etc.). Il y a un éspacede la communication intéressante ou l’événement est considéré consommé,mais le témoin veut parler, s’identifie avec un tribun publique, en spécialepour les émergents de la nouvelle génération. La narration militairedéveloppe une image de la virilité, la personne tient qu’il soit reconnuXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal......comme acteur active et direct de cette guerre. En bref, est crée un doublesens, sa reconnaissance comme élément de la grande histoire et «saconquête» par l’intermède de sa propre narration et l’extention du discoursd’histoire militaire.Les interviews formales, enregistrés sous une cassette audio oùprise des notes, ont été effectuée pendant quelques années avril 2001 – 30mars 2011, et la sélection de l’échantillon a été configuré grâce auxtémoignages sur l’événement, la fonction militaire des participants, desintermédiaires, c’ést à dire ceux qui ont transmit des information sur lamémoire des participants directs: leur famille (les parents, les conjoints, lesfrères et sœurs, les enfants, les cousins), les connaissance, les amis, mais laplupart de témoignages constituent celles des combattants. La période deleur stage militaire, leur fonctions et leur gradés militaires donnent unedynamique de la guerre, la majorité des activités et les gradés supérieuresmilitaires de l’armée soviétique en Afghanistan, ce qui permet une approched’ensemble de la thème étudié. La situation militaire des combattants aevolué pendant le stage, en fonction du contexte de la guerre, lesopérations militaires, les transgressions de la réglementation etc.L’ouvrage contiens, en exclusivité pour l’historiographie nationale,un étude aplicative et théorique sur le lieux d’histoire orale dans lepérimètre d’histoire militaire. Avant, j’ai consacré un ouvrage spéciale sur laguerre de l’Afghanistan, analysé sous l’aspect de la théorie d’histoire au tourd’histoire immédiate, mais du point de vue de la méthodologie – d’histoireorale (Ion Xenofontov, Rzboiul din Afghanistan (1979–1989) în memoriaparticipanilor din Republica Moldova. Realitate istoric i imaginar social, Iai,Editura Lumen, 2010, 544 p.).Le present travail inclue des dizaines des documents inédits sur laguerre de l’Afghanistan (des lettres, des notices, des photos) que l’onttrouvé dans des archives privés presentes dans les archives du Musée del’Armée Nationale de la République de Moldova.Traduit par Daniela NastasXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.ro- (1979–1989). .. - (1979–1989) – . , . 90 000 . , , 620 000 . 15 051; . 469 685 . 12 500 , 301 , 4 , 700 . XX « ». « , ». , , , ( , , ). , , , .. , , , . , . , ( , ,, - ..) . , , , Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov; ( ). , . , / , . , , . , . - – . - ( ), , . , , ; . - , . ( ) , «» . , , . , « ». « » – . «», , , , . ( ) , .. . , , . -, . Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal...... (), , .. () - . « »,.. . , . , . – , . ( - ) , « , , , , ». Delphy, . ; , - . , ( ), ( ) ( ), : (, , , , ); ; ; -; « » – , (), ..; ë ; Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roIon Xenofontov ; . , . . . «» , . : (, ), -. , (, , …) «» (, ..). - , , . , . , . – «» . , , 10 2001 30 2011. ( ), , .. , : (, ,, , ..), , . , , , . , , .. , , . Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roRzboiul sovieto-afghan (1979-–1989). Studiu de istorie verbal...... , , – (IonXenofontov, Rzboiul din Afghanistan (1979–1989) în memoria participanilordin Republica Moldova. Realitate istoric i imaginar social, Iai, Editura Lumen,2010, 544 p.). - (, ,) . : , Xenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi

Editura Lumenwww.edituralumen.roXenofontov, I., (2011) Razboiul sovieto-afghan: (1979-1989): studiu de istorie verbala,perceptii, documente, Editura Lumen, Iasi