română - Limba Romana

limba română azi 235nesc din Basarabia de limba română comună şi, mai ales, nefastul experimentdin perioada sovietică, cunoscut sub denumirea de „construcţie lingvistică”,aplicat prin bilingvismul instituţionalizat şi printr-o intensă presiune ideologicăşi socioculturală, exercitată de puterea colonială asupra românilor basarabeni,transnistreni şi bucovineni, au afectat grav limba română din acest spaţiu, fărăa-i schimba însă structura, esenţa. Limba vorbită este împestriţată de împrumuturilexicale nemotivate, calcuri şi clişee lingvistice, preluări de articulaţie şi deaccentuare improprii limbii române, în fine, de multiple deformări de cuvinteromâneşti în urma presiunii din partea limbii ruse. În general, mediul lingvisticrămâne confuz, predominat de un uz colocvial haotic, cu semne minime deschimbare în bine. În perioada regimului sovietic limba română din Basarabia atrecut printr-o fază de decantare premeditată de neologismele latino-romanice.În schimb, se cultiva un vocabular dialectalizat şi arhaizant, cu împrumuturi excesivedin limba rusă, menit să confere „limbii moldoveneşti” trăsături distinctefaţă de limba literară din România.Astfel, a scăzut simţitor nivelul de cunoaştere a limbii materne de către populaţiabăştinaşă, s-au redus la minimum sferele de utilizare a ei, iar uzul curenta devenit necontrolat.Cercetătorii constată, pe bună dreptate, că în perioada dominaţiei străine nuatât limba română s-a degradat, cât gândirea şi conştiinţa naţională a purtătorilorei. Anume acestea au constituit principala ţintă a loviturilor de deznaţionalizaredate de autoritatea colonială. Sunt convingătoare, în acest sens,consideraţiile prof. Eugeniu Coşeriu: „Rusificarea sistematică (mult mai intensăsub comunism decât sub ţarism) a eşuat, în fond, în ceea ce priveştelimba ca atare. A implicat numai adoptarea limbii ruse pe lângă limba românăsau, cel mult, pierderea limbii române şi înlocuirea ei cu limba rusă la o seamăde vorbitori; a fost deci o rusificare a multor vorbitori (mai ales dintre cei maimult sau mai puţin culţi), nu propriu-zis o rusificare a limbii, care în vorbireapopulară şi-a păstrat intacte structurile şi procedeele esenţiale. Rusismele desemantică şi sintaxă (calcurile lingvistice), frecvente în vorbirea vorbitorilorbilingvi (care, din lipsă de educaţie lingvistică românească, nu cunosc în aceeaşimăsură şi cu suficientă diferenţiere ambele limbi), sunt totuşi şi până astăzinumai fapte de interferenţă, lipsite de orice regularitate; şi, din perspectivalimbii române, sunt numai greşeli de limbă – greşeli pe care vorbitorii monolingvisau practic monolingvi (în particular, ţăranii) nu le comit, şi intelectualiiscrupuloşi în întrebuinţarea limbii le evită – nu reguli şi norme noi integrateîn sistemul lingvistic” 2 .În ceea ce priveşte faimoasa „teorie a celor două limbi” şi existenţa unei noilimbi est-romanice, timpul a dovedit inconsistenţa şi absurditatea ideii desprinderiidin limba română comună a aşa-zisei „limbi moldoveneşti”. Atât