Apostolul nr. 83 - CNRV

PRIMIM DE LA ROMANUn imperativ:FORMAREACOMPORTAMENTULUI CIVICMarea art\ a unui educatorconst\ `n cizelareamanierelor [iinformarea min]ii. Eltrebuie s\ s\deasc\`n elevul s\u buneleobiceiuri [i principiilevirtu]ii [i ale `n]elepciunii.Educa]ia este undrept al copilului. Ease dovede[te a fi eficient\c`nd se raporteaz\ directla realitate [i contribuie la o bun\`n]elegere a acesteia.Nevoia de a-i ini]ia pe [colari`n practicarea unui comportamentactiv, liber, responsabil,comunicativ [i tolerant, corespunz\torunei societ\]i democratice,este principalul obiectiv aldisciplinei Educa]ie civic\.Educa]ia civic\, realizat\ `n[coal\, nu este doar o transmiterede informa]ii despresocietate, ci este o practic\ `ncare elevul este confruntat cuatribu]iile [i responsabilit\]ilecalit\]ii de cet\]ean.Lec]iile de educa]ie civic\vizeaz\ un ansamblu deconvingeri, atitudini, deprinderi,sentimente reflectate [ifixate `n principii, norme, regulideterminate istoric, social [ipolitic.Cuno[tin]ele de educa]iecivic\ se `mpletesc armonioscu cele `nsu[ite la alte disciplinede `nv\]\m`nt. Acestlucru mi-a permis tratareainterdisciplinar\ a Curriculumului,ob]in`nd o eficientizare a`nv\]\rii, realizare de conexiuni[i oportunit\]i.ianca Perie, campioan\ mondial\ de juniori II, la aruncareaciocanului, a `nvins-o pe multipla campioan\Bna]ional\ [i interna]ional\Mihaela Melinte, la Grand-Prix-ul de seniori, tineret [ijuniori I. Cine este BiancaPerie?Este elev\ `n clasa aXII-a `n cadrul L.P.S., oadolescent\ care nu aretimp de distrac]ii, discoteci,plimb\ri cu cei dev`rsta ei, e mereu `n cantonamenteal\turi de domnul profesor Lucic\Cuco[. Rezultatele ei pe plan na]ional[i interna]ional?Legitimat\ la L.P.S. Roman, aob]inut, pe l`ng\ locul I la seniori, [i unrecord na]ional la categoriile juniori I[i II. Ultima "isprav\" a Bianc\i a fostla Grand Prix-ul din 27 mai de laBucure[ti, c`nd a reu[it s\ o `nving\Folosind metode activ- participativeam captivat [i antrenatelevii `n rezolvarea sarcinilor de`nv\]are, individual, pe grupesau `n echip\. Rela]iile dintreelevi, la `nceput sporadice [iinstabile, s-au transformat `nrela]ii de colaborare, cooperare[i ajutor reciproc.Elevii au fost angaja]i `n dezbatere,valorific`nd experien]elede cunoa[tere, capacit\]ileimaginative, de comunicare [i deinterac]iune. Fiecare lec]ie areu[it s\ impresioneze, s\ surprind\,s\ uimeasc\, s\ pun\elevii pe g`nduri, s\-i determines\ exerseze reflec]ii criticeasupra normelor [i valorilorsociale, s\ fac\ diferen]a `ntresemnifica]ia pozitiv\ sau negativ\a unui fapt.Parcurg`nd a treia unitate de`nv\]are elevii cunosc legeainterna]ional\ a drepturilorcopilului, semnat\ [i deRomânia `n anul 1990, prin carecopilul trebuie protejat p`n\ lamaturitate fizic\ [i intelectual\.Ca orice activitate [i ora deeduca]ie civic\ trebuie evaluat\.Uneori ignoran]a poate fisursa `nc\lc\rii normativit\]iimoralei, dar nu orice act denerespectare a normei seexplic\ prin necunoa[tere. Deaceea, evaluarea asimil\rii informa]iilormorale trebuie s\ fieurmat\ de aprecierea comportamenteloretalate de elevi, prinobserva]ie sistematic\, mai ales`n situa]ii extradidactice [iextra[colare.De multe ori se poate crea oimagine fals\, crez`nd c\ dac\elevul reproduce cuno[tin]edespre moral\, ele au devenit [ifunc]ionale. Aprecierile, judec\]ilemorale pe care le fac eleviivizavi de o situa]ie, de un personajsau de o conduit\ moral\pot fi un indicator al capacit\]ilorcognitive ale acestora, al faptuluic\ `n]eleg semnifica]ia normelor[i regulilor morale sau chiar c\ eipot face generaliz\ri [i transferuri.Aceste lucruri nu ne spunnimic `ns\ despre procesulstructur\rii unor convingerimorale. ~n realitate distan]a dintreinstruire [i faptul moral poatedeveni o contradic]ie `ntremoralitatea "declarat\" [i cea"tr\it\".Datoria tuturor educatoriloreste de a oferi elevilor no[tricadrul de exersare a comportamentelormoral- civice fundamentatepe valori cu semnifica]iicunoscute, cu scopul de adeveni func]ionale.~nv. Fevronia B~RSANBIANCA PERIE - elev\ `n cadrul L.P.S. RomanVICTORIOAS| ~N FA}A CAMPIOANEI INTERNA}IONALE MIHAELA MELINTEpe Mihaela Melinte. Ce obiective au Bianca Perie [i antrenorulLucic\ Cuco[?Noul obiectiv al celor doi va fi ob]inerea de c\treBianca Perie a unui rezultat de 67- 68 metri la aceast\prob\ care are foarte mul]i adep]i `n r`ndurilesportivilor de la Roman.A consemnatValerian PERC|O nou\ provocare european\"ASIGURAREACALIT|}IIEDUCA}IEI"(Urmare din num\rul trecut)a[i vizibili `n proiectarea instrumentelor necesarePasigur\rii calit\]ii a realizat Comisia Na]ional\pentru Dezvoltarea ~nv\]\m`ntului Profesional [iTehnic, care a elaborat urm\toarele documente:- Manualul de autoevaluare;- Ghidul de evaluare;- Inspec]ia [colar\ `n [coli cu `nv\]\m`nt profesional[i tehnic;- Manualul de autoevaluare a unit\]ilor de`nv\]\m`nt preuniversitar.Manualul de autoevaluare men]ioneaz\ optprincipii ale calit\]ii [i descriptorii de performan]\ cu calificativeleaferente (1, 2, 3).~n anul [colar 2005- 2006, `n cadrul procesului de evaluarepentru Asigurarea Calit\]ii `n ~nv\]\m`ntul Profesional [iTehnic, se implementeaz\, la nivelul jude]ului nostru, `n patruunit\]i [colare pilot, `nscrise `n programul Phare TVET 2003.Aplicarea instrumentelor de Asigurare a Calit\]ii, la nivelulunit\]ilor [colare din `nv\]\m`ntul profesional [i tehnic, presupune:• Realizarea monitoriz\rii interne [i completarea formularelorde monitorizare intern\ o dat\ la dou\ luni, `ncep`nd cu1.10.2005;• Monitorizarea extern\ cu scop de `ndrumare [i consilieremai- aprilie 2006;• ~ntocmirea rapoartelor de autoevaluare p`n\ la sf`r[itullunii noiembrie 2006;• Validarea raportului de autoevaluare prin inspec]ia efectuat\de Inspectoratul {colar, coordonat\ de Inspectoratul{colar General Adjunct, responsabil cu asigurarea calit\]ii, `nluna iunie 2005.Echipa de inspectori va `ntocmi Raportul de validareextern\ a Raportului de autoevaluare a Asigur\rii Calit\]iiEduca]iei. La cele dou\ documente: Raportul de autoevaluarea Asigur\rii Calit\]ii Educa]iei [i Raportul de validare extern\se adaug\ [i Planul de `mbun\t\]ire a Asigur\rii Calit\]iiEduca]iei.Nivelul atingerii unui descriptor de performan]\ se realizeaz\prin trei calificative (1, 2, 3) f\c`ndu-se apel pe tot parcursulla documente probatorii (dovezi).Prin aplicarea noului cadru de Asigurare a Calit\]iiEduca]iei, [coala se define[te `n termeni de performan]\,av`nd `ncredere `n oameni [i activitatea pe care o desf\[oar\,oferind pentru beneficiari o transparen]\ c`t mai mare.{coala va aplica pentru toate demersurile sale, cu acestcadru legislativ, "CTC-ul", la fel ca oricare alt furnizor de serviciisau bunuri.Prof. Maria RUSUInspector {colar General AdjunctInspectoratul {colar al jude]ului Neam]ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIILIMITELE EDUCA}IEI PERMISIVEntr-o lume a relativiz\rii valorilor~tradi]ionale, educa]ia nu putea r\m`neneatins\ de efortul demolator al celor carecred `n "sf`r[itul [colii ca institu]ie principal\`n care se asigur\, `ntr-un mod coerent[i durabil, viitorul". Se respinge, defapt, nu ideea de educa]ie, ca dat esen]ialal fiin]ei umane, ci modul de a educafolosit `n [coal\; un mod mai riguros, bazatpe reguli verificate de-a lungul c`torva secolede progres autentic.De ce nu este bun\ [coala? Pentru c\limiteaz\ tendin]ele de manifestare liber\a fiin]ei umane, pentru c\ oprim\ini]iativele, pentru c\ cenzureaz\ pornirile naturale,construind un om artificial, pentru c\ nu are via]\ etc.De la a constata aceste deficien]e grave, dar necaracteristiceale sistemului de `nv\]\m`nt, [i p`n\ la adeclara inutilitatea form\rii `ntr-un cadru organizat atineretului este o cale lung\. Situa]iile de criz\ din acestdomeniu se rezolv\ de la sine dac\ se accept\ ideeac\ [coala trebuie s\ se reformeze continuu, s\ sedeschid\ c\tre "semnele timpului".Alternativa la rigoare- greu de suportat de copiii dintoate timpurile- nu a fost [i nu trebuie s\ fie pedagogiapermisiv\. Principiul "laisser faire" [i-a dovedit limiteleori de c`te ori a fost aplicat.Un prim exemplu elocvent `n acest sens estemetoda propus\ de Jean Jacques Rousseau `n celebralucrare "Emile sau despre educa]ie", metod\ carest\ la baza multora dintre direc]iile urmate de`nv\]\m`ntul modern, dar care, folosit\ abuziv, s-adovedit un e[ec, mai ales `n ceea ce prive[te dezvoltareainteligen]ei [i a sensibilit\]ii. Nici chiarRousseau nu era adeptul unei libert\]i "sans rivages",m\rturisind c\, pentru a fi fericit, Emile trebuie s\ fieliber, dar, deoarece lipsa lui de experien]\ impune s\fie dirijat, i se va oferi "une liberte bien reglee", adic\ olibertate `ntre anumite limite stabilite de educator, o libertatecontrolat\, mai bine-zis, supravegheat\.Prin anii '80 din secolul al XX-lea, era `n vog\ la noi"metoda `nv\]\rii `n clas\", o metod\ fundamentat\pedagogic de un grup de cercet\tori de la Ia[i. Sepunea accent pe activitatea independent\, pe munca`n echip\, pe tratarea diferen]iat\ a elevilor, pe mobilitateaintelectual\ [i chiar fizic\, a acestora. Nu a fostnici de data aceasta vorba de un succes: `n afaralec]iilor "deschise", cu caracter demonstrativ, pu]ini profesori`[i f\ceau un obicei din acest mod de lucru.Efortul era uria[ iar rezultatele, imprevizibile [i nesigure:clasele aveau efective mari, programele erau`nc\rcate, elevii fl\m`nzi [i obosi]i, incapabili de concentrare,profesorii nemotiva]i. Atmosfera degajat\,pulverizarea sarcinilor de lucru, imposibilitatea uneievalu\ri riguroase, diminuarea drastic\ a rolului noteica factor de ierarhizare valoric\ au determinat pe mul]iprofesori s\ se `ntoarc\ tacit la "metodele tradi]ionale".Cum constr`ngerea impune `ntotdeauna nevoiaunei "eliber\ri", dup\ 1989, aceasta s-a caracterizat `n"dezordinea democratic\" din multe [coli, dar [i `npropunerea unui `nv\]\m`nt alternativ, de tipul "[colilorWaldorf", multe dintre acestea `ns\ fiind adev\ratemodele de "form\ f\r\ fond". L\sa]i liberi s\ aleag\domeniile de interes, ca [i nivelul sc\zut de implicare `nceea ce prive[te efortul, mul]i elevi lene[i au optat pentruaceast\ "[coal\" pentru c\ aici f\ceai "ce vrei" [i "c`tvrei". Dac\ la asta se adaug\ [i condi]iile materialedeseori improvizate sau profesorii nu prea ap]i s\"implementeze" o noutate a[a de riscant\, se `n]elegec\, [i de aceast\ dat\, "contrareforma" a triumfat.Acum, idealul educa]ional, acceptat de toat\lumea, are `n vedere "educa]ia pentru cet\]enia democratic\".{i de aceast\ dat\, s`ntem avertiza]i, de ceicare [tiu s\ se bucure cu adev\rat [i cu folos de roadelelibert\]ii, c\ "democra]ia nu `nseamn\ s\-]i faci decap", c\ "spiritele nobile s`nt `nclinate spre ordine".Ordinea, rigoarea ne permit s\ construim, s\ facemproiecte, s\ ne prevedem dezvoltarea pe termenmediu [i lung, s\ [tim "pe ce ne baz\m", s\ nu pierdeminutil energie, s\ nu risipim banii de care e at`ta nevoie`n "alinierea la standardele europene".Omul are nevoie de educa]ie `n procesul `mpliniriisale ca fiin]\ superior `nzestrat\, dar educa]ia nu trebuiel\sat\ la voia `nt`mpl\rii. Ca orice [tiin]\, ea arerigorile ei, care sprijin\ [i nu distrug fiin]a uman\, areprofesioni[tii ei, care [tiu c\ `ntr-o gr\din\, un rol important`n cre[terea plantelor `l au s\m`n]a, solul, apa, dar[i foarfeca sau sapa.Prof. Ioan D|MOCPag. 2APOSTOLULiunie - iulie 2006