ed.: - De cur`nd, laR{coala Farca[a avut loc un schimbde experien]\ petema "Optimizareapred\rii la claselesimultane", la careau participat peste30 de `nv\]\toaredin Hangu,P ` n g \ r a ] i ,Dumbrava Ro[ie,Farca[a, Alexandru cel Bun[.a. Cum este dac\lul de la]ar\ `n opinia formatorului, amentorului?Elena Ni]\: - Activitateade mentorat desf\[ºurat\ p`n\acum, mi-a probat crezul înDasc\lul de rural („c\ci [i pemine tot la fel m-au dus la[ºcoal\") [i mi-a fost dat s\v\d în fiecare din colegii meidin aceste [coli, ascuns demodestie, un diamant deîn]elepciune ce a[tepta s\ fiereadus la lumin\! Iat\ de ce, încadrul activit\]ilor de "culegerea roadelor" muncii nostre, laevaluarea final\, în care s-ausus]inut portofoliile individualede absolvire, am putut s\respir aerul curat [i plin dem\re]ie al dasc\lului de la ]ar\,care a realizat piese pentruportofoliu de mare valoaredidactic\ [i metodic\, dar [i derefacere a sistemului specificde valori. Con]inuturile cu ceamai puternic\ amprent\ a contribu]ieipersonale, dar [i cuelemente de originalitate [icreativitate, majoritatea pesuport magnetic (dischete, CDuri),au putut fi valorificate [ivom continua s\ mai realiz\mastfel de valorific\ri, prinschimburi de bune practici cu oanume tematic\.Red.: - Cine a venit cuideea organiz\rii acestuischimb de experien]\?Elena Ni]\: - Prezent`ndaceste realiz\ri inspectorului[colar general al ISJNeam],dna. prof.drd. DorinaDrexler a lansat propunerea caastfel de realiz\ri s\ fie demultiplicatespre informarea tuturorcolegilor, dar ºi spre utilizarealor ca bune practici înactivitatea desf\[urat\ decadrele didactice, nu numai dinmediul rural. Mai mult, a propuss\ se reg\seasc\ [i pesite-ul ISJ Neam] , de unde s\poat\ fi accesate de to]i colegiiinteresa]i. În acest context s-aIDEI CARE CIRCUL|Schimb de bune practici la Farca[arealizat, sub generosul patronajal dnei. Director prof. MariaAndronic , Schimbul de bunepractici de la {coala Farca[a.Red.: - ~n ce anume a constatacest schimb de experien]\?Elena Ni]\: - Mai multecadre didactice au prezentatlucr\ri pornind de la temageneral\ a ac]iunii. Au participatcolegi din [colile: PîrîulPântei (Petrea Cristina), Bradu(As\voaie Elena), Cut(Humulescu Rodica), Hangu(Caraz\ Gheorghe, NacuFlorentina [i ManolacheStelu]a), Farca[a (Arsene Ninaa participat cu materialesus]inute în acest cadru), iaral]i 25 de colegi au stimulat odezbatere pe probleme legatede tematica acestui schimb:"Predarea simultan\" [i"Servicii în folosul comunit\]ii-Eco[coala [i Ecoclubul", profit`ndde prezen]a benefic\ latoate aceste activit\]i a dnei.inspector [colar general care,s-a integrat în activitate [i aoferit solu]ii, a f\cut propunerigarantate de competen]elefunc]iei [i experien]a în domeniulactivit\]ii [colilor.Red. : - Se poate trage oconcluzie?Elena Ni]\: - Acestschimb este o meritat\ motivarea celor ce-[i iau foarte înserios rolul de furnizor specializatde formare ini]ial\, de educare[i instruire cu [i pentrutân\ra genera]ie. Astfel deac]iuni trebuie [i vor fi organizatemai des [i `n locuri diferitedin jude], iar bunele practiciacumulate `n acest mod vor fireunite `n ghiduri pe fiecaredomeniu de activitate didactic\`n parte.A consemnat AngelaBRUDARUSimpozionul interjude]ean"Aria curricular\ Om [i societate - valen]eformative [i integrarea `n Uniunea European\"ineri, 26 mai 2006, `n cadrul Seminarului TeologicV"Sf`ntul Francisc de Assisi"- Roman s-a desf\[urat,sub patronajul Academiei Române, Simpozionul interjude]ean"Aria curricular\ Om [i societate - valen]eformative [i integrarea `n Uniunea European\" organizatde Inspectoratul {colar Jude]ean Neam] [i deSocietatea Geografie din România, filiala Neam]. Auparticipat peste 500 de cadre didactice de specialitate(istorie, geografie, religie, socio-umane). MinisteruluiEduca]iei [i Cercet\rii a fost reprezentat de Inspectorii Generali:prof. univ. dr. Nicolae Ilinca [i prof. dr. Irina Ungureanu.Pag. 4APOSTOLULCONFLICTULDE INTERESENimeni nu e mai presus de lege(art. 16 din Constitu]ia României)Motto: Qui malis parcit,bonis nocet. Cine `i cru]\ pecei r\i, d\uneaz\ celor buni.onform Legii <strong>nr</strong>.C161/2003 art. 70"prin conflict deinterese se`n]elege situa]ia`n care persoanace exercit\ odemnitate public\sau o func]iepublic\ are uninteres personalde natur\ patrimonial\,care ar putea influen]a`ndeplinirea cu obiectivitatea atribu]iilor care `irevin potrivit Constitu]iei [i aaltor acte normative".Art. 71: "Principiile carestau la baza prevenirii conflictuluide interese `nexercitarea demnit\]ilor publice[i a func]iilor publices`nt: IMPAR}IALITATEA,INTEGRITATEA, TRANS-PAREN}A DECIZIEI [iSUPREMA}IA INTERESU-LUI PUBLIC".Art. 1(2) din LegeaSINDICATELOR:"Organiza]iile sindicale s`ntindependente fa]\ deautorit\]ile publice, de partidelepolitice [i dePATRONATE".Art. 29 din aceea[i Legea SINDICATELOR precizeaz\:"Organiza]iile sindicalepot adresa autorit\]ilorpublice competente, potrivitart. 73 din Constitu]ie, propuneride legiferare `n domeniilede interes sindical".Liderul de sindicat este`n conflict de interese dac\dac\ este chemat depatronat pentru a efectuainspec]ii, controale `n unit\]i[colare, particip\ `n acelea[icomisii (Consiliul Consultativsau este [ef de cerc), uneorichiar la anchete disciplinare.De exemplu ca lider desindicat s`nt repartizat s\ facparte dintr-o comisie deanchet\ `ntr-o [coal\ undeam inspectat ca metodistcadrul didactic care a s\v`r[ito gre[eal\ depistat\ depatronat. Ce fac `n posturade lider de sindicat: `l ap\r, `lcondamn, adic\ trec peaceea[i baricad\ cupatronatul?Consider\m c\ indiferentde specialitate avem suficientecadre didactice carepot fi motivate, fie la sindicat,fie ca metodi[ti, [efi de cercsau `n Consiliul Consultativ,`nc`t s\ nu apar\ "Conflictulde interese".~ncerc\m, sper`nd s\ [ireu[im ca liderul de sindicats\ fie un bun cunosc\tor allegilor specifice `nv\]\m`ntuluinu numai pentru casalaria]ii [colii s\ fie informa]ipermanent, ci [i s\-[i solicitedrepturile conform legilor `nvigoare.Propunem ca liderul desindicat, pentru activitateasa, s\ primeasc\ `n evaluareafinal\ un punctajechivalent cu cel al metodistuluietc.Pre[edinteleS.L.L.I.C Neam],prof. FlorinFLORESCUARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERIIDialog cu d-na Elena Ni]\, mentor `n cadrulInspectoratului {colar al Jude]ului Neam]10 IUNIE 2006- {COALA FARCA{Ae[i vara [i c\ldura se las\ a[teptate, `n [coal\ am g\sit entuziasm [i c\ldur\Dsufleteasc\ din bel[ug.S`nt impresionat\ de realiz\rile colectivului didactic, condus de doamna directoareMaria Andronic, de modul `n care arat\ [coala [i de toate m\rturiile activit\]ilordesf\[urate aici.De[i vacan]a se apropie [i oboseala unui an [colar ar justifica o anumit\ reticen]\la noi provoc\ri didactice, oamenii [colilor de pe Valea Muntelui, care predaula `nv\]\m`ntul simultan, au acceptat s\ se `nt`lneasc\ `ntr-o zi de s`mb\t\ [i s\-[i`mp\rt\[easc\ reu[itele [i speran]ele.Pentru ei [i al]i slujitori anonimi ai [colii, Omagiul meu.Inspector {colar General prof. Dorina- Lumini]a DREXLERup\ aproximativDdou\zeci de zile deinspec]ie `n [colile dincele cinci comuneplasate la extremitateanord-vestic\ ajude]ului, am fostchemat de DumitruRo[ca, inspectorulgeneral adjunct, cucare nu schimbasem,vreodat\, nici m\car ovorb\. Mi-a spus peun ton ferm c\ „nu s`nt inspector[colar pentru fostul raion Ceahl\u,ci pentru `ntregul jude]". N-am`ncetat s\-l pre]uiesc pe acestbrav om de `nv\]\m`nt, desprecare voi mai scrie `n paginileurm\toare. Am `n]eles c\, vr`ndnevr`nd,voi face naveta `ntreBorca [i oricare alt\ a[ezare ajude]ului, p`n\ ce voi avea locuin]\`n Piatra-Neam], ceea ce s-a`nt`mplat dup\ cinci luni.Nu m\ sfiesc s\ m\rturisescc\ provin dintr-o familie care acunoscut, `n toate fibrele ei, ostenealaistovitoare [i umilin]ele vie]ii.Ca o recompens\, poate, pentrudramele copil\riei, `n [colile princare am trecut p`n\ am devenitprofesor-filolog, am avut noroculs\ m\ nutresc din ideile unordasc\li forma]i `n perioada interbelic\,iar, `n vremea studiilor universitare,din prelegerile [i scrierileunor c\rturari ilu[tri, din r`ndulc\rora f\ceau parte [i GeorgeC\linescu, Al. Rosetti, IorguIordan, Ion Coteanu, OvidiuDr`mba, Mihai Pop, Al. Piru, ZoeDumitrescu Bu[ulenga, EugenSimion [i at`]ia al]ii.Odat\ cu includerea mea `ncorpul de inspectori, via]a mi-ascos `n cale o echip\ de al]i eminen]idasc\li, unii dintre ei profesioni[tides\v`r[i]i. ~n aproape ceicincisprezece ani de munc\ `ninstitu]ia care se bucura de un real[i constant prestigiu, pe l`ng\Dintre subiectele abordate men]ionez: predarea interdisciplinar\a disciplinelor din aria curriculara "Om [i societate", istorie,cultur\ [i civiliza]ie european\ `n contextul actual, consecin]eleintegr\rii ]\rii noastre, metode moderne utilizate `n predarea istorieietc.Aflat la cea de a treia edi]ie, simpozionul face parte din seriamanifest\rilor cultural-educative menite s\ preg\teasc\ [coala [isocietatea româneasc\ pentru aderarea la Uniunea European\.Drd. Mihai Floroaia, profesor la LiceulComercial "Spiru Haret" Piatra Neam]Din carnetul unui fost inspector [colar (4)inspectorii generali sau inspectorii[colari deja men]iona]i `ntr-unnum\r anterior al publica]iei, amcolaborat, aproape f\r\ fisuri, cuMaria U]\ [i Adriana Gagiu(inspectori generali), MarianaCostr\[ [i Zenovia Florea (educatoare),Maria Stroe [i Maria Rotaru(`nv\]\toare), {tefan Corneanu(limba român\), ConstantinCuco[, Constantin Antonovici,Constantin Catrinoiu [i GheorgheMihalcea (matematic\), IrinaCociu (limbi moderne), ElizaManolache [i Vasile Pruteanu(istorie [i [tiin]e sociale), IonelBl\ju] [i Victor Grigorescu(geografie), Petru Dorin Negru [iAlexandru Ambru[ (fizic\),Mariana Zaharia (chimie),Gheorghe Avarvarei [i MarianaCre]u (biologie), Vasile Iosifescu(agricultur\), Mihai Pavel (instruirepractic\ [i tehnologii), MateiPROFESIONI{TIIT\taru (educa]ie fizic\), DoruAlexandru (muzic\), HaralambieModan, Ion Postelnicu, NicolaeCalin, Dan Popereznic, GheorgheAlistar [i Viorica Dorneanu (personal[i perfec]ionare), AurelAnghelescu, Victori]a Tupangiu,Gheorghe Juncu, Elena T\taru,Silvia Socea (contabilitate)Dumitru Filimon [i Elena Ro[ca(juri[ti), Stelu]a Dimon [i MirelLaza (normatori), Elena Jora [iElena Neneci (dactilografe), ElenaTom[a [i Nicoleta {ulea (secretare).Dup\ [tiin]a mea, `ntre anii1975 - 1989, `n institu]iile de`nv\]\m`nt ale jude]ului erauinstrui]i [i educa]i cca. 140 000 -160 000 de pre[colari [i elevi, `naproximativ 750 de unit\]i, dincare 225 de [coli gimnaziale [i 22de licee. Prin reorganizarea`nv\]\m`ntului, `ncep`nd cu 1 septembrie1977, `n fiecare comun\ [i`n mai multe circumscrip]ii din celepatru ora[e sau municipii, au fost`nfiin]ate [coli cu clasele I - X, pentrugeneralizarea rapid\ a`nv\]\m`ntului obligatoriu de 10ani, idee la care s-a renun]at`ncep`nd cu 1 septembrie 1990.Corpul de educatoare, `nv\]\tori,profesori, ingineri [i mai[triinstructorireunea `n jur de 6500 -7000 de formatori.De la inspectorii generali, dela ceilal]i inspectori, de lamul]imea nesf`r[it\ de directori,educatoare, `nv\]\tori [i profesoricu care am lucrat (f\r\ a ]ine contde timp, condi]ii [i starea des\n\tate), am `nv\]at enorm. Prinpresta]ia lor admirabil\, mul]i dintrecei pe care `i evoc eraurecunoscu]i drept unii dintrerespectabilii lupt\tori pentru modernizarea[i progresul`nv\]\m`ntului nem]ean, av`nd oautoritate profesional\ indiscutabil\[i o credibilitate ne[tirbit\.Adev\ra]i profesioni[ti, d\rui]i [ipatrio]i, deloc rigizi, deloc arogan]i,deloc ranchiuno[i.Calzi [i plini de dragoste, erauoameni de toat\ `ncrederea, [tiauc\ morala [i legea `i ajut\ s\aduc\ binele `nv\]\m`ntului.Prof. Gheorghe}IG|Uiunie - iulie 2006
Anul 4<strong>nr</strong>. 14iunie - iulie2006u 15 ani `nainte de a intra `neternitate, Tudor Arghezi `[iCm\rturisea crezul artistic:"R\spunzi `nt`i fa]\ degraiul primit de-a gata de lastr\daniile miilor de ani ajun[ip`n\ la c\limara ta. Ne[tiutoriide carte, plugarii [i ciobanii,au scris cu b\]ul pe nisip"Miori]a". Eminescu a dus-omai departe `n "Luceaf\rul",daruri gratuite pentru u[urin]acelor de mai t`rziu. Le e[ti tuturor celortrecu]i dator [i te-ai obligat, pornindu-]icondeiul pe sf`nta, pe alba h`rtie, s\-iste adev\rat c\limba e un fenomensortit perma-Enent schimb\rilor,dar "ororile" la caree supus\ uneoridep\[esc bariereleimagina]iei, c`t [iale suportabilit\]iiutilizatorilor de bun\credin]\. Cauzelecare conduc laacest proces, dince `n ce mai `ngrijor\tor, de"degradare" a limbii, sunt maimult sau mai pu]in explicabile.Cert este c\ abaterile, indiferentde gravitatea lor, apar cuo frecven]\ din ce `n ce mairidicat\, cu prec\dere `<strong>nr</strong>`ndul mesajelor vehiculate detinerii vorbitori.~n timp ce ligvi[tii [ifilologii se str\duiesc di<strong>nr</strong>\sputeri (uneori mai multdec`t ar fi necesar) s\netezeasc\ drumul spre o`ntrebuin]are util\, corect\ [ieficient\ a limbii române, `nspa]iile comunic\rii publiceDASC|LUL {I..."REPETABILA POVAR|"iunie - iulie 2006`nt`mpini neap\rat [i s\ nu ieftine[ticomoara primit\".Modernismul clasicizant al poetuluide la M\r]i[or m-a determinat s\-l considerun mare dasc\l, `ntemeietor de[coal\ literar\, "sco]`nd" poezie din"detri[uri verbale", inaugur`nd o nou\estetic\.Sensul acestei "introduceri" a fost dea "depl`nge" misiunea dasc\lului deLimba [i literatura român\, `n ultimii ani,ai "reconstruc]iei culturale". Dac\"Domnu Trandafir" avea harul de a-i facepe "b\ie]i" s\ vibreze la auzul pove[tilorhumule[tene, dasc\lul de azi este robulmultor insatisfac]ii, ne`mpliniri profesionale[i al unei munci sisiphice.S`ntem, din ce `n ce mai des, pu[i `nfa]a unui zid (ivizibil) ridicat `ntre noi [ielevii "cibernetiza]i" datorit\ influen]einefaste a buletinelor de [tiri de senza]ie,`n care un profesor este umulit de elevirebeli [i iubitori de alte culturi (cosmopolitismul!),considerat incompetentdatorit\ `ng\duin]ei sale, sau "inapt psihologic"pentru c\ a refuzat s\ fiebatjocura altora (`n limbaj sportiv- "copilde mingi"). Alteori `l `nfrunt\ pentru c\ aavut bunul sim] de a nu le sanc]iona "raptulintelectual" (g`ndindu-se `n]elept c\ le"stric\ media" de admitere la "[colile cele`nalte").{i, pe bun\ dreptate, ne `ntreb\m:"Unde s`nt elevii de-odinioar\, care nu`ndr\zneau s\ vin\ la orele de Limb\ [iliteratur\ român\ f\r\ un volum din opera(Internet, televiziune, mesajetelefonice) se afi[eaz\ gre[elielementare, pe care ar trebuis\ le evite- f\r\ nici un fel deefort de aten]ie- orice absolventde [coal\ primar\.Mesajele telefonice ajung,de obicei, la un singur destinatar,iar Internetul, carefavorizeaz\ `n unele dintrespa]iile sale gre[elile deortografie [i exprimarea vulgar\,este, deocamdat\, la noiun mediu de comunicaredestul de restr`ns (de[inum\rul intenau]ilor elevicre[te sensibil). ~n schimb,ecranele de televizor afi[eaz\ast\zi, `n fa]a unui publicextrem de numeros, avalan[ade enormit\]i ale abaterilor dela normele elementare descriere corect\. Noilemodalit\i de a realiza emisiuniinteractive cu publicul suntcrearea acelor benzi demesaje care se scurg `npartea de jos a ecranului,expunerea unor pagini dechat sau afi[area acelorautorului de studiat sau f\r\ lectura obligatorie?Elevii care se `ntristau la auzulclopo]elului ce anun]a sf`r[itul Orei?!Elevii care `l asaltau pe profesor cu zecide `ntreb\ri?! {i care `l respectau [i pe el[i disciplina pe care o preda!"S-au dus toate "ca fumul", "ca toateale lumii", iar misiunea noastr\ o sim]imca pe "o repetabil\ povar\", an de an.S\ c\ut\m vinova]i- e u[or! S\-i`ndep\rt\m e mai greu! Ne dorim ocomoar\ pe care s\ o l\s\m urma[ilorno[tri `ntru profesie. Dar... c`]i vor continuaceea ce ne str\duim azi s\ reconstruim?O `n[iruire de m\rg\ritare e limbanoastr\! De ce s\ o arunc\m `n noroi?S`ntem, prin defini]ie, responsabili [io p\str\m nealterat\! Am fost inocula]i cusim]ul datoriei fa]\ de cultura noastr\,fa]\ de cei care ne-au `nv\]at s\ nerespect\m `nainta[ii [i, mai ales, pe fo[tii`ndrum\tori `n tainele c\r]ilor! Mul]i dintrenoi poart\ amprenta unor modelatori desuflete, care s-au d\ruit nou\,necondi]ionat. Ast\zi s`nt anonimii de petrotuar, pe l`ng\ care trecem emo]iona]ic\ nu ne vor mai recunoa[te, dup\ at`]iaani. S`nt mul]i [i tuturor le d\ruim dinsuflet, de ziua lor, flori de m\r care s\ lening\, peste sufletele tinere `nc\, toat\frumuse]ea din lume [i recuno[tin]anoastr\, de care, sigur, nu au avut curajuls\ se bucure `n vremurile de alt\dat\!Daniela PREPELI}|Grupul {colar "Vasile Sav" RomanLIMBA ROMÂN| PE... INTERNET {I LA TV"ferestre" ce con]in videodedica]ii.De[i posturile de televiziuneimpun unele reguli decon]inut [i de form\ amesajelor (eliminarea unorcuvinte [i expresii neadecvate,obscene sau triviale), seneglijeaz\ `ntru totul regulilece vizeaz\ ortografia [i punctua]ia.Abaterile sunt dintre celemai variate, pun`ndu-se peacela[i plan erori eterogene,cu grad diferit de gravitate:confuzii semnatice, emprumuturiexcesive, termeni argotici,termeni vulgari, omitereasemnelor ortografice [i depunctua]ie, dezacorduri etc.Din nefericire, c`teva zecide minute `n fa]a unui astfelde program sau a unei paginide chat pe Internet sunt deajuns pentru a aduna materialsuficient pentru un articoldespre starea actual\ a limbii.Cu c`t sunt mai banale, cu at`tsunt mai surprinz\toare [i maiiritante, mai ales pentru profesoriicare le constat\ "transferate"(cele mai noi) [i pecaietele de clas\, c`nd, culmea,traseul ar trebui s\ fieinvers. De la omiterea cratimei:"s\[i `mplineasc\ toatevisurile", "s\mi dai adresa ta","pup\l pe dinu [i zi c\liubesc!", "tot ce]i dore[ti","sun\m\", p`n\ la folosireaaberant\ a acesteia: "v-oi fiacolo luni", "`-]i trimit un sms".La fel de banala folosire acelor doi "i" `i mai chinuie[te`nc\ pe mul]i dintre vorbitoriino[tri: "ptr. to]i b\ie]i din ValeaMare", "`]i ureaz\ fica", "[i ptr.to]i prieteni no[tri", "Mul]ipupicii!" Semnele de punctua]iesunt abandonate `ngeneral (sau folosite anapoda),cu excep]ia semnelor deexclama]ie [i de `ntrebare,folosite excesiv: !!!, ???; ce s\mai vorbim de utilizareamajusculelor: "de la danielpentru georg. te iubesc", "teProf. DianaAS|VOAIEI(Continuare `n pag. 8)APOSTOLULReviste [colareFORUM - 7,9/2006umerele 7 [i 9 ale revistei liceenilordin BIcaz, ap\rute `nNcondi]ii grafice deosebit deatr\g\toare, s`nt bogate `nmateriale la fel de atr\g\toare.Num\rul 7 con]ine un reportajde la Festivalul jude]ean de folclor,semnat de Stan Costin -un talentat ziarist local -, ungrupaj de texte omagiale MihaiEminescu, un debut `n poeziesemnat de eleva CibicencoSandra Gabriela, interesantetrasee turistice `n Japonia, insula Flores,Argentina, sfaturi practice, jocuri de enigmistic\,probleme [i exerci]ii distractive pentru elevi. Num\rul 9 este lafel de bogat `n crea]ii literare - se remarc\ [i `n acest num\r condeiul deziarist al elevului Stan Costin -, "reportaje" din Dubai, Marea Morat\,amintiri [i impresii, `nso]ite de fotografii, de la ultimul bac, poante, chiar[i un horoscop. O revist\ scris\ cu talent de elevii din Bicaz, "ajuta]i",printre pagini, [i de profesorii lor.V~RSTA INOCEN}EI - 8/2006Elevii claselor gimnaziale din Roznovediteaz\ o revist\, ajuns\ la num\rul 8, `ncare public\ [i cei mai mici colaboratori, ceidin primele clase primare. "Tonul" colabor\rilor`l dau cadrele didactice OanaIlarie, Rodica Neam]u, Rodica Cre]u,Violeta G`rcineanu, Elena Chilu, ElenaSocol. Am remarcat multe talente scriitorice[ti[i `n r`ndul celor mai mici elevi:Isabela Simionic\, Lorena MihaelaZbranca, Alexandra Brai[, Raluca Mocanu,Loredana Papuc, Teodor Dumitriu, AndreiSavin [i al]ii. Emo]ionante texte s`nt publicatede viitorii scriitori `n grupajele dedicateprim\verii [i mamei. Un condei de viitor `nproz\ ni se pare a fi eleva {tefania Bursuc. "Revista inocen]iei" nedemonstreaz\ c\ talentul literar se poate remarca [i la v`rste foartefragede, mai cu seam\ c`nd el este pus `n eviden]\ de coordonatorii lor,cadrele didactice.ANOTIMPURI - 43/2006Veterana revistelor editate de liceeniinem]eni, "Anotimpuri", se prezint\ `naceea[i ]inut\ serioas\, `n care ne-aobi[nuit `n cei opt ani. Revista se deschidecu articole dedicate unor personalit\]i dindiferite domenii precum literatura, istoria,chimia etc. S`nt evocate biografiile lui AntonPann [i Mircea Eliade, ConstantinBrâncoveanu [i Carol I, Consantin I. Istrati.Frumoase texte de versuri [i proz\ citim `nacest num\r semnate de Radu Verman -absolvent, poet consacrat deja cu un primvolum publicat - Anda Ignat , Alinamanolache, Ioana Stahie, GabrielaGalinescu, Vlad Nastasiu, Matei Iurea,Alexadru Movileanu (o promisiune). Sub genericul "La r\scruce de drumuri",s`nt publicate interesante impresii, g`nduri [i emo]ii ale celor carep\r\sesc gimnaziul [i liceul `n acest an, elevii din clasele a VIII-a [i a XII-a.O revist\ scris\ de tineri foarte talenta]i [i editat\ profesionist prin grijacoordonatorilor Olimpia Sima [i Constantin Tom[a.FLORI DE MUNTE - 4/2006Revista elevilor de la Liceul "Rare[", care se prezint\ cititorilor `ntro]inut\ de zile mari (format carte), cum doar c`teva reviste literare din]ar\ `[i mai permit, este deosebit de consistent\ `n materiale ce aceea[i`nalt\ ]inut\. Revista se deschide cu c`teva eseuri tematice semnate deprofesorii Livia Anemarie Vaculik, Mihai Botez, Emilia Chiri]a. Am re]inutdin bogatul ei sumar fragmentul de roman publicat de elevul {tefanBaghiu - un talent -, jurnalul de c\l\torie al Floarei Dana, poeziile luiAndrei Ertman, interesantul interviu realizat de Gabriela AdinaAmirionoaie cu Orest P`slariu Ranghilof, prim-solistul Teatrului na]ionalde operet\ bucure[tean, `ncerc\rile literare ale Oliviei Dedi]\ sauLuciana Ungureanu. Revista liceenilor de la "Rare[" poate concuraoric`nd cu cele mai preten]ioase reviste literare sau culturale din ]ar\.CITITORUL DE REVISTEPag. 5