Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

98 Igor Savaale Ţării de Sus, unde era activă în acel secol propaganda prozelitismului catolic,deoarece la 1 februarie şi 12 martie 1481, înainte de reconstrucţia capitală,înzestra mănăstirea Tazlău cu satele Borileşti, Dragoteşti şi Urseşti din Câmpullui Dragoş 337 . Peste zece ani, la 16 ianuarie 1491, domnul va stabili hotarul mănăstiriişi va adăuga satul Floceşti cu două poieni, pe Tazlăul Mare 338 . Un documentdatând din 20 aprilie 1491, reflectă o donaţie domnească consistentă compusădin satele Zăneşti, Stolnici, Fauri, pe Bistriţa, care au fost transferate din hotarulocolului curţilor domneşti de la Piatra spre stăpânire mănăstirii Tazlău 339 .Jumătate din satul „de la gura Oarbicului” şi braniştea din jurul mănăstiriiconstituie ultima danie funciară a lui Ştefan cel Mare înregistrată documentar,care se adaugă la 15 octombrie 1491 celor şapte sate ale mănăstirii 340 . Ajutoareledomneşti către mănăstire nu se vor opri aici, deoarece voievodul Ştefan vasusţine ridicarea unei biserici noi, lucrările de construcţie desfăşurându-se între 4iulie 1496 – 8 noiembrie 1497 341 .Înzestrată cu surse de venituri adecvate, mănăstirea Tazlău se va strădui să-şiîndeplinească misiunea spirituală încercând să depăşească dificilele problemeapărute după moartea ctitorului ei.Cercetarea documentelor de epocă arată că ctitoriile lui Ştefan cel Mare, de laVoroneţ şi de la Tazlău, nu pot fi puse pe picior de egalitate cu mănăstirea Putna,mai ales în ceea ce priveşte puterea lor economică. Satele, viile, prisăcile, bălţile şialte bunuri ale primelor două mănăstiri, chiar împreunate, abia că ating jumătatedin vastul domeniul ecleziastic pentru acele timpuri al Putnei, iar grija deosebitădin partea domniei de care a beneficiat ultima, regimul ei economic privilegiat,îşi găseşte mai multe explicaţii. În primul rând, Ştefan cel Mare urmând pildapredecesorilor săi la tronul Moldovei continuă frumoasa tradiţie de susţinere alocaşelor de cult. Pe da altă parte, probabil, că de la fondare Putna era predestinatăsă devină necropolă domnească, ceea ce creează o relaţie specială, cordialăîntre ctitor şi ctitorie. Nu în ultimul rând, voievodul ar fi dorit ca Putna să devinăcel mai important centru spiritual şi cultural al Moldovei, ceea ce îi asigura primctitoruluio poziţie socială distinctă, atât în timpul vieţii, dar şi mai apoi, în raportcu alţi domni ctitori. Acest lucru este demonstrat şi de calculele ce arată că dinsuma totală de 12492 de zloţi investită de Ştefan cel Mare în satele cumpărate şidonate mănăstirilor, 5075 de zloţi au fost cheltuiţi pentru cumpărarea celor 20 desate şi două selişti donate Putnei 342 .337Al. I. Gonţa, Domeniile feudale..., p. 51.; DRH, A, II, p. 356-357, nr. 233; p. 357, nr. 234.338Ibidem, III, p. 171-172, nr. 86.339Ibidem, p. 186, nr. 93.340Ibidem, p. 200, nr. 100.341C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, op. cit., p 182.342Vezi Al. I. Gonţa, Unele aspecte ale politicii interne ale lui Ştefan cel Mare, şi Idem, Domeniile feudale....