14 » interna]ional{ase <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> c`ndJames Bond a jucatla Casino RoyalePe 13 aprilie s-au `mplinit exact 60 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> c`nd Ian Fleming a publicatprimul roman din seria James Bond, Casino Royale, carte `n care [i-a f\cutapari]ia unul dintre cele mai populare personaje <strong>de</strong> fic]iune ale secoluluiXX. „Am s\ scriu cea mai grozav\ poveste cu spioni“, spunea Ian Flemingunui prieten `n timp ce lucra la Casino Royale. Nu avea cum s\ [tie c\acest roman, urmat <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> alte c\r]i [i adaptate ca filme <strong>de</strong> maresucces, avea s\ `i transforme pe scriitor [i personaj `ntr-un fenomen.~nc\ din timpul celui <strong>de</strong>-alDoilea R\zboi Mondial, IanFleming le spunea prieteni -lor c\ vrea s\ scrie un romancu spioni, dar s-a apucat s\lu creze la el abia `n 1952, cupu]in\ vreme `nainte <strong>de</strong> nun -ta cu prie tena lui, Ann Char -t eris, mai mult ca s\ nu seg`n<strong>de</strong>asc\ la apropiata c\s\ -torie. L-a `nceput pe 17 febru -arie, pe proprietatea lui dinJamaica, numit\ Gol<strong>de</strong>n -eye, scriind cam 2.000 <strong>de</strong>cuvinte `n fiecare diminea -]\, baz`ndu-se doar pe ima -gina]ie [i pe experien]a sa`n domeniu. Manuscrisul afost terminat `n dou\ luni,iar primul lui cititor, ClareBlanchard, o fost\ iubit\ alui Fleming, l-a sf\tuit fie s\nu-l publice niciodat\, fie s\foloseasc\ un pseudonim. CasinoRoyale a ap\rut pe 13aprilie 1953, iar primul tiraj,<strong>de</strong> 4.728 <strong>de</strong> copii, s-a v`ndut `nmai pu]in <strong>de</strong> o lu n\. Alte do -u\ tiraje au urmat imediat,pentru a face fa]\ cererilor.Criticii au fost [i ei cuce -ri]i <strong>de</strong> Bond, <strong>de</strong>[i primele ro -mane din serie au fost v\ zutemai mult drept ni[te „thrilleruriun pic peste me die – undivertisment elegant [i str\ -lucitor –, dar care nu trebuieluate `n seri os“, spu ne JamesChapman, profesor la UniversitateaLeicester din An glia.„~n 1958, c`nd a fost publicatromanul Dr. No, cri tica a <strong>de</strong>venitacerb\, mai ales dup\ ceBond a fost a cu zat c\ pro mo -veaz\ sexul vulgar, snobismul<strong>de</strong> clas\ [i chiar sadismul.“„Pentru Britania post be -lic\, `ncovoiat\ sub povaraausterit\]ii economice, a hraneira]ionalizate, a pute rii `n<strong>de</strong>clin pe scena mondial\,Bond s-a dovedit un an tidotla aceast\ atmosfe r\ `ntunecat\“, scrie „Interna tionalBusiness Times“. „Agentul 007e ra chintensen]a eroului «upperclass» britanic, masculin[i heterosexual ca re `n vingedu[manii str\ ini, mai alesru[i, germani, din centrulEuropei sau Asia.“„C\r]ile cu James Bond e -rau foarte diferite <strong>de</strong> prime lethrilleruri britani ce cu spi -oni, precum 39 <strong>de</strong> trepte sauc\r]ile cu Bulldog Drummond,prin faptul c\ ac]iunea se pe -trecea `n locuri minunate, e -xotice [i `n<strong>de</strong>p\rtate, pe caremajoritatea englezilor nici nuvisau s\ le viziteze vreodat\“,explic\ Alan J. Porter, autoral unui lexicon James Bond.„~n ciuda faptului c\ Bond pro -venea dintr-o clas\ superioar\,aventurile lui pl\ceau cititorilordin toate mediile socialedin Marea Britanie.“Casino Royale [i celelaltec\r]i din serie au p\truns pu -]in mai greu pe pia]a ameri ca -n\, dar `n 1961, c`nd `ntr-unarticol din revista „Life“, pre -[edintele John F. Kennedy ainclus From Russia with Lo vepe lista c\r]ilor favorite, v`n -z\rile au crescut sim]itor.Un an mai t`rziu, ap\rea pemarile ecrane primul filmBond, Dr. No, cu Sean Connery`n rolul principal. Afost un mare succes, c`[ti g`nd,`n banii <strong>de</strong> azi, 441 <strong>de</strong> mili -oa ne <strong>de</strong> dolari. Dup\ `nc\ unan, From Russia with Lovese dove<strong>de</strong>a un succes [i maimare. Reu[ita filmelor a im -pulsionat v`nzarea c\r ]i lor,[i astfel lua na[tere un a -<strong>de</strong>v\rat fenomen mondial.Shining, un prequel care `l <strong>de</strong>ranjeaz\ pe Stephen KingDe ceva vreme, stu diourile Warner Bros. se g`n<strong>de</strong>sc s\realizeze un prequel al celebrului The Shining. {anseleacestui proiect <strong>de</strong> a ve<strong>de</strong>a lumina ecranului au crescut<strong>de</strong> c`nd pro du c\torii l-au contactat pe autorul se ri eiThe Walking Dead pentru a scrie scenariul.I<strong>de</strong>ea nu este `ns\ pe placul lui Stephen King, autorulromanului The Shining, cu at`t mai mult cu c`t nu efoarte clar ce drept au studiourile War ner Bros. – careau produs adaptarea semnat\ <strong>de</strong> Stanley Kubrick `n1980 – <strong>de</strong> a face acest lucru.Se pare c\ studiourile se bazeaz\ pe un text care documenteaz\evenimentele s`ngeroase petrecute `n HotelulOverlook, fragment ce a fost t\ iat din romanul original.Asta fiin d c\, explic\ „Entertainment Weekly“, laHollywood se obi[nuie[te ca, a tunci c`nd drepturile <strong>de</strong>adaptare a unei c\r]i s`nt v`ndute, contractul s\ includ\ [idrepturile asupra notelor, fragmentelor eliminate sau pri -melor versiuni ale c\r]ii `n chestiune. Problema, `n a -cest caz, este c\ a trecut foarte mult\ vreme <strong>de</strong> c`nd drep -turile pentru Shinning au fost cump\rate <strong>de</strong> Warner Bros.[i nimeni nu [tie sigur cui apar]in `n acest moment.„Fragmentul intitulat Before the Play a fost prologult\iat din roman“, explic\ Stephen King pentru „EntertainmentWeekly“. „S`nt dornic s\ `l v\d adaptat? Nu,nu s`nt. {i mai e [i chestiunea <strong>de</strong> copyright...“Cu toate acestea, King sus]ine c\ nu va `mpiedica re -alizarea proiectului, fiindc\ este „un tip <strong>de</strong> treab\“, darc\ „ar fi fericit dac\ acest film nu ar fi f\cut“. ~n acela[itimp `ns\, celebrul autor american se preg\te[te s\ lan -se ze `n septembrie romanul Doctor Sleep, continuareacelebrului The Shining.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentul<strong>de</strong>cultura.ro
interna]ional « 15Cum `nva]\ francezii s\ oiubeasc\ pe ve<strong>de</strong>ta din AmélieLuna viitoare, actri]aAudrey Tautou va fi gazdaceremoniei <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> laCannes, onoare <strong>de</strong> care numul]i au parte. „Va reu[iea, `n sf`r[it, s\ `nfr`ng\blestemul celui mai <strong>de</strong>succes film `n care ajucat?“, se `ntreab\ ziarul„The Guardian“.Fabulosul <strong>de</strong>stin al lui Amélie Pou -lain a fost un redutabil succes in -terna]ional, dar asta nu a `nsemnatautomat c\ interpreta rolului prin -cipal a fost [i acceptat\ <strong>de</strong> o anumeparte a publicului francez. „Oa -menii obi[nui]i o ador\ pe Audrey,dar ceea ce a]i putea numi «pres\intelectual\» a <strong>de</strong>testat-o pe A mé lie[i a <strong>de</strong>molat filmul. {i fiindc\ Audreya fost simbolul [i starul acestuifilm, au <strong>de</strong>molat-o [i pe ea“, ex -pli c\ Thierry Chèze, <strong>de</strong> la revista„Studio Ciné Live“. „O anume par -te a presei franceze nu a `n]eles cumsau <strong>de</strong> ce Amélie a pl\cut at`t <strong>de</strong>mult. Faptul c\ filmul [i Audreys-au dovedit [i un imens succescomercial a `nr\ut\]it lucrurile [iau lovit-o [i mai tare pe actri]\.“Lucrurile n-au fost <strong>de</strong>loc re zol -va te <strong>de</strong> faptul c\ Tautou a ap\rut a -l\turi <strong>de</strong> Tom Hanks `n Codul lui DaVinci. Dimpotriv\. C`nd s-a aflat c\actri]a a fost aleas\ ca „ma`tresse<strong>de</strong> cérémonie“ la cea <strong>de</strong>-a 66-a edi -]ie a Festivalului <strong>de</strong> la Cannes, uncomentator <strong>de</strong> la „Nouvel Observa -teur“ a amintit mali]ios c\ Amélieeste „<strong>de</strong> neprivit ast\zi“, iar Codullui Da Vinci este o „t`mpenie tragi -c\“. A notat, `n schimb, c\ actri]a aremeritul <strong>de</strong> a fi supravie]uit „stari -fic\rii sale“ [i c\ s-a „reciclat `n -tr-un cinema mai anonim [i mai«<strong>de</strong> autor», p\str`ndu-[i capitalul<strong>de</strong> simpatie `n fa]a publicului“.Audrey Tautou va veni la Cannesdup\ premiera, din 24 aprilie, anou lui ei film, adaptarea dup\ Spumazilelor (romanul lui Boris Vian),semnat\ <strong>de</strong> Michel Gondry, filmcare este posibil s\ aib\ un maresucces. „Rolul“ <strong>de</strong> la Cannes s-arputea dovedi `ns\ dificil pentru oactri]\ „discret\ [i introvertit\“precum Tautou, cre<strong>de</strong> ThierryChèze. „N-o s\-i plac\, dar cred c\a acceptat fiindc\ toat\ lumea tre -buie s\ `[i `nfrunte temerile [i fiind -c\ Spielberg este pre[edintele juriului,<strong>de</strong>ci este o mare onoare!“Iar o asemenea onoare, cre<strong>de</strong>„The Guardian“, sugereaz\ faptulc\ Tautou a reu[it `n sf`r[it s\ajung\ pe lista comorilor na]iona -le ale cinemaului francez, al\turi<strong>de</strong> Catherine Deneuve.Premiere la domiciliu pentru ceiputred <strong>de</strong> boga]i~n mare, i<strong>de</strong>ea acestui serviciu este urm\toarea: s\ po]i ve<strong>de</strong>a unfilm acas\, `n cele mai bune condi]ii, `n chiar ziua premiereisale la cinema. Pentru asta ai nevoie <strong>de</strong> un echipament <strong>de</strong> proiec]iecare cost\ 35.000 <strong>de</strong> dolari, iar pre]ul unui spectacol este <strong>de</strong>500 <strong>de</strong> dolari.Acesta este noul serviciu oferit <strong>de</strong> Prima Cinema `mpreun\ custudiourile Universal (primii care au intrat `n aceast\ hor\) pen -tru o clientel\ <strong>de</strong> lux din care fac parte, `n special, ve<strong>de</strong>tele super -bogate [i alte celebrit\]i, scrie „The Guardian“. Condi]ia este caPrima s\ verifice locuin]a pentru a se asigura c\ exist\ loc pentrudoar 25 <strong>de</strong> spectatori.Se sper\ ca, dac\ acestserviciu se va dovedi viabildin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re co mer -cial, el s\ fie o fe rit [i <strong>de</strong> al -te mari studiouri. Deo cam -dat\, spune „The HollywoodReporter“, Seth MacFarlane[i ni[te <strong>de</strong>]in\tori <strong>de</strong>fran cize sportive s-au abo -nat la acest cinema <strong>de</strong> luxla domiciliu.500<strong>de</strong> titluridisponibileMurakami [i Houellebecqconcureaz\ pentru premiulImpac 2013Zece „titani ai literaturii interna]ionale“, printrecare Haruki Murakami [i Michel Houellebecq, se`nfrunt\ pe lista scurt\ a premiului Impac Dublin,`n valoare <strong>de</strong> 100.000 <strong>de</strong> lire sterline, anun]\„The Guardian“.Impac – oferit <strong>de</strong> ora[ul Dublin [i companiaIMPAC – este un premiu literar „unic“ [i datori t\sumei oferite c`[tig\torului, explic\ ziarul brita nic.Lista nominaliza]ilor este votat\ <strong>de</strong> librari din `n -treaga lume, iar un juriu selecteaz\ „lista scur -t\“ <strong>de</strong> zece nominaliza]i [i, `n final, c`[tig\torul.~n acest an, Murakami a fost selectat pentruromanul 1Q84, iar Houellebecq pentru Harta [iteritoriul. Cei doi autori se „lupt\“ pentru premiucu Tommy Wieringa, norvegianul KjerstiSkomsvold, Andrew Miller, Kevin Barry [i al]iscriitori foarte aprecia]i.At`t Andrew Miller, c`t [i Houellebecq au maic`[tigat acest premiu `n trecut, al\turi <strong>de</strong> autori pre -cum Colm Tóibín, Orhan Pamuk [i Herta Müller.C`[tig\torul va fi anun]at pe 6 iulie.Pagini realizate <strong>de</strong> Drago[ Cojocaru„Mentalistul“ nu are timp s\se uite la TVCu toate c\ TheMentalist, serialula c\ruive<strong>de</strong>t\ este, `iia foarte mul -t\ vreme, acto -rul <strong>de</strong> origineaustralian\ Si -mon Baker spu -ne c\ a g\sit su -ficient timp s\joace [i `n c` te -va lungmetraje.„La The Mentalistlucrez camzece luni pe an;e incredibil faptul c\ am avut vreme s\ joc [i `n c`tevafilme. {i, `n plus, s`nt [i tat\, am trei copii...“, a spusactorul `n cursul unei vizite recente `n Fran]a, un<strong>de</strong>serialul este extrem <strong>de</strong> popular. „O serie ca The Men -talist este i<strong>de</strong>al\: `mi permite s\-mi `ntre]in familia[i s\ fiu aproape <strong>de</strong> ea, s\ merg acas\ `n fiecare sea -r\. F\r\ a pune la socoteal\ faptul c\ succesul serieiofer\ numeroase oportunit\]i.“Baker sus]ine c\ din cauza muncii nu are timp s\ va -d\ alte seriale TV. „Ca s\ v\ da]i seama <strong>de</strong> ignoran]amea, afla]i c\ n-am v\zut niciodat\ Clanul Soprano[i nici un episod din Friends!“ Anul acesta, fiindc\ avotat la Oscar, Baker a avut `ns\ vreme s\ vad\ filme[i „a adorat“ Amour, pe care `l prefer\ altui film <strong>de</strong>Michael Haneke, Das weiße Band.Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan TeodoroviciRedactor-[ef:George OnofreiRedactor-[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general <strong>de</strong> redac]ie:Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo,Luiza Vasiliu.Carte:Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“.Proiect realizat <strong>de</strong> Editura Polirom `n colaborare cu„Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\cu „Ziarul <strong>de</strong> Ia[i“.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.Caricatur\:Lucian Amarii (Jup).Grafic\:Ion Barbu.TV:Alex Savitescu.Actualitate:Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.Publicitate: tel. 0232/ 252294Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112Abonamente: tel. 0232/214100Tarife <strong>de</strong> abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTipar: Print MulticolorResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentul<strong>de</strong>cultura.ro