6 » muzic\Rockin’ by myselfDumitru UngureanuDelta MachineA[ min]i dac\ a[ spune c\ noulalbum Depeche Mo<strong>de</strong> n-a consti -tuit o surpriz\ pentru mine. Darnumai atunci c`nd am aflat <strong>de</strong>iminenta lui apari]ie, [i-apoi `ns\pt\m`nile urm\toare, p`n\ a a -juns pe platanul pick-upului meu.Dup\ aceea...Greu <strong>de</strong> priceput nu e. Oame -nii ace[tia s`nt integra]i <strong>de</strong> mul t\vreme unui sistem showbiz cefunc]ioneaz\ dup\ legi clare.Dac\ respec]i regula jocului, m\ -car una dintre ele, ai [ansa uneicariere `n<strong>de</strong>lungate, pline <strong>de</strong> suc -ces, cu sui[uri [i cobor`[uri du -p\ cum dicteaz\ moda. Iar moda,se [tie bine, n-o stabile[te publi -cul, ci „casele <strong>de</strong> mod\“. ~n ca zuldat, grupurile cu interese financiarebine [i divers articulate pepia]a multimedia. N-a[ zice c\ er\u pentru consumatorul <strong>de</strong> r`nd,care nu pretin<strong>de</strong> mai mult <strong>de</strong>-osear\ distractiv\, petrecut\ `n -tr-o sal\ sau `ntr-un club, fie el[i <strong>de</strong> fi]e. Arta muzical\ `ns\...E chiar ultima grij\ a celor caren-au nici o grij\, `n afar\ <strong>de</strong> cums\ gestioneze [i s\ `nmul]easc\banii. {i c`nd pe coperta unuidisc nou ap\rut figureaz\ numeca Mute Rec., Sony sau Columbia,<strong>de</strong>geaba scrie cu minuscule©Venusnote Ltd. Drepturile <strong>de</strong>autor s`nt bune dac\ au consisten]\[i vin regulat `n sume <strong>de</strong>locneglijabile. Altfel, dup\ o anumi -t\ v`rst\... Vorba unei vorbe notate<strong>de</strong> ofi]erul care `l asculta peConstantin Noica sporov\ind <strong>de</strong>s -pre nevoile culturii române <strong>de</strong>pe la 1974, [i-n particular ale luiPaul Anghel: „Are [i el necesi -t\]i, are 6-7 amante...“. Cum s\-[imen]in\ standardul <strong>de</strong> via]\ <strong>de</strong>pecherii,dac\ nu scot la fiecare2-3 ani un album, pe care s\-l pro -moveze c`nt`nd vechile hituri?Oarecum nostalgic, mi-amin -tesc <strong>de</strong> penultimul <strong>de</strong>ceniu al se -colului trecut, c`nd – cine nu [tie? –Depeche Mo<strong>de</strong> era cea mai taresenza]ie, suprema]ia `n materie<strong>de</strong> hi-tech pe scen\. Nu era singuraechip\ ce folosea „juc\rii“<strong>de</strong> ultim\ genera]ie, nici nu exa -gera `n produc]ii hipercolor.Totu[i, muzica DM a prins lapublicul din zone tot mai largi,diversificate ca structur\ social\.B\ie]ii au fost inventivi`n minimalism compozi]ional, aupunctat nevoia congenerilor <strong>de</strong>a umaniza cumva elementele in -dustriale printre care se ve<strong>de</strong>auobliga]i s\ tr\iasc\, au celebratmodalit\]ile <strong>de</strong> evadare din rea -litatea tern\ a individului redusla un simplu cod pe-o cartel\.Este pilduitor cum audien]aDM s-a extins odat\ cu r\sp`ndireaciviliza]iei supertehnice `ntoat\ lumea. Oare gre[esc `n observa]iac\ actualmente trupa a -re c\utare mai mult `n Europa [iSUA, mai pu]in `n Asia hiperin -dustrializat\?Tema iconografic\ aleas\ <strong>de</strong>Anton Corbijn pentru `mbr\ c\ -mintea vinilului trimite la vremeac`nd Hi-Fi-ul era `n vog\ [imediul ambiant se <strong>de</strong>grada f\r\s\ alarmeze pe mai mult <strong>de</strong> c`]i -va excentrici. Privi]i cu aten]ieruinele ro[ii <strong>de</strong> pe coperta I.Nimic nu m\ face s\ cred c\ po -za n-ar fi f\cut\ la Arpechim, a -juns azi ruina unei ruine. Casa <strong>de</strong>lemn, cu potcoav\ <strong>de</strong>asupra u[ii,<strong>de</strong> pe coperta interioar\, e posibils\ fie <strong>de</strong> prin sudul SUA. Alu -zia e la perioada c`nd DM imprimaViolator [i filma clipurilebi ne cunoscute. De altfel, DavidGahan vorbea la conferin]a <strong>de</strong>lansare c\ Delta Machine (2013,Mute Rec.) s-ar situa valoric `n -tre albumele <strong>de</strong> referin]\ din 1990[i 1993. Nimic <strong>de</strong> zis, nimic <strong>de</strong>contrazis. Evi<strong>de</strong>nt `ns\ e c\ su -netul noului disc reia pe <strong>de</strong>stulepor]iuni re]ete antefolosite. Ci -ne a[tepta g\selni]e inovatoare?Pl\cerea ascult\rii exist\, indiscutabil,dar eu personal n-amresim]it nevoia s\ repet audi]ia,nici m\car `n surround (<strong>de</strong>ocam -dat\ n-a fost editat a[a).{i-mi amintesc iar\[i anii 1980,c`nd, prin discoteci agroindustri -ale, rivalul lui Depeche Mo<strong>de</strong> eraduoul Mo<strong>de</strong>rn Talking. Care duo,mai productiv, scotea bianualc`te o nou\ conserv\, numit\ discLP! DM se poate m`ndri abiaacum c\ egaleaz\ scorul!La dispari]ia unuidirijor gentleman:Colin Davis (1927-2013)„Dirijor [i gentleman“ `lnumea, `n 2005,realizatorul unuidocumentar al televiziuniiculturale bavareze (BRKlassik) pe dirijorulbritanic Sir Colin Davis,disp\rut la `nceputulacestei s\pt\m`ni, lav`rsta <strong>de</strong> 85 <strong>de</strong> ani. ColinDavis a condus vreme <strong>de</strong>un <strong>de</strong>ceniu, `ncep`nd cu1983, Orchestra simfonic\a radiodifuziuniibavareze, una dintre celemai prestigioase [i <strong>de</strong>valoare constant\forma]iuni din Europaultimilor 50-60 <strong>de</strong> ani [i laal c\rei pupitru s-ausuccedat dirijori celebri,<strong>de</strong> la Rafael Kubelík laMariss Jansons.Colin Davis a fost respectat [i iubit`n lumea muzical\ german\,at`t la München, c`t [i la Dresda, un -<strong>de</strong> a fost dirijor principal invitat[i apoi numit, primul `n istorie,dirijor onorific. Radioul [i televiziuneamüncheneze au reac ]io natexemplar s\pt\m`na aceas ta cu serii`ntregi <strong>de</strong> emisiuni o ma gia le.Ceea ce n-am auzit s\ se fi spus(dar nu am ascultat chiar totul) es -te faptul c\ directoratul lui ColinDavis la Orchestra Radio a coinciscu momentele <strong>de</strong> glo rie ale luiSergiu Celibidache `n fruntea Filarmoniciidin München, fapt cel-a pus un timp, cumva `n firea lu -crurilor, `ntr-o umbr\ nemeritat\.V\z`ndu-l dirij`nd [i ascult`n -du-i spusele este greu s\ nu `n dr\ -ge[ti acest dirijor pentru care Mozarta fost compozitorul suprem,„care putea [i [tia totul“ [i carepleda f\r\ nici o emfaz\ pentru„pl\cerea“ <strong>de</strong> „a face muzic\“, totalneinteresat `n a-[i impune vreo„putere“ particular\ asupra orchestrei.Pentru Colin Davis, ca redirija at`t <strong>de</strong> elegant, importan t\era capacitatea <strong>de</strong> a „auzi“ [i a armonizasunetul, <strong>de</strong> a elibera ca -pacit\]ile muzicale ale membrilorunei orchestre. Gestica dirijora l\era secundar\. ~i displ\ceau men -talit\]ile timpurilor recente, `n ca -re to]i c`nt\ [i dirijeaz\ la fel, mez -zo forte. Vremuri `n care, spune elScrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor Eskenasy`n interviul ce face materia prin -cipal\ a documentarului bavarezretransmis zilele acestea, intere -sul marii majorit\]i a publicului [imanagementului se concentrea z\pe lucruri facile, pe muzic\ pop [isport, `n <strong>de</strong>trimentul preocup\riipentru cunoa[tere spiritual\, pro -prie vremurilor tinere]ii sale.Colin Davis spunea tot f\r\ em -faz\ c\ `n timpul liber `i place s\ ci -teasc\, s\ g\teasc\ [i s\ lucreze `ngr\din\, c\ se simte mai bine `n com -pania unor „celebrit\]i“ ca Schillersau Shakespeare <strong>de</strong>c`t privind la te -levizor [i c\ nu [tie nici p`n\ as t\zicum a reu[it s\ ajung\ dirijor. Arfi dorit-o <strong>de</strong> la 12-13 ani, dup\ ce aascultat un disc cu Simfonia a 8-a <strong>de</strong>Beethoven, dar provenind din tr-ofamilie cu [apte copii, f\r\ mijloa -ce <strong>de</strong> a cump\ra un pian, nu a fostprimit la [coala <strong>de</strong> muzic\. ~ntrebat<strong>de</strong>spre mari dirijori care i-au mar -cat via]a, Colin Davis sur`<strong>de</strong>a `n g\ -duitor, spun`nd c\ i-a urm\rit pecei `n vog\ `n Marea Britanie `n ti -nere]ea lui, pe Thomas Beecham[i John Barbirolli, `ntre al]ii, [ic\ a f\cut p`n\ la urm\ „gula[ul“din ce era mai bun la ei...N\scut `n 1927, a c\p\tat `n ce ledin urm\ o burs\ la Royal Collegeof Music, un<strong>de</strong> a studiat clarinetul.Abia spre v`rsta <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani aveas\ fie recunoscut treptat ca un diri -jor promi]\tor, pentru unii criticichiar „<strong>de</strong> clas\“, dup\ ce `i `nlocu ia`n dou\ seri la Oper\, dirij`nd Mo -zart, pe Otto Klemperer [i pe Beecham.Din 1970, cariera sa avea s\se <strong>de</strong>zvolte treptat, ca succesor al luiSir Georg Solti la Covent Gar<strong>de</strong>n,dirijor principal invitat al Orches -trei BBC-ului [i, `ntre 1972 [i 1984,al Orchestrei simfonice din Boston,remarcat drept primul dirijorbritanic invitat la Bayreuth, `n 1977,cu presta]ii l\udate, ulterior, laMetropolitan [i la Viena.A fost asociat, aproape mecanic<strong>de</strong> c\tre critici, cu muzica lui Mozart,Berlioz [i Sibelius, `n ciudaunui repertoriu extrem <strong>de</strong> larg ce `iera familiar [i din care documenta -rul omagial al televiziunii bavare zear\ta s\pt\m`na aceasta extrase ab -solut remarcabile din concerte cusimfoniile lui Bruckner [i Mahler.A[a cum o spunea `ng\duitor [i cuumor, punerea sa `n... „sertare“ cucei trei compozitori aminti]i a fostmai mult o manier\ <strong>de</strong> a fi cazat [iutilizat comercial <strong>de</strong> c\tre marilecase <strong>de</strong> discuri.Istorie rar\, Colin Davis este a -mintit [i prin refuzurile sale la in -vita]ii <strong>de</strong> a prelua conducerea unororchestre prestigioase, `nt`i cea dinBoston, apoi cea din Cleveland [iFilarmonica din New York. Avea s\fie onorat t`rziu `n ]ara sa, ocu p`ndperioada cea mai lung\ <strong>de</strong> timpca dirijor principal, `ntre 1995 [i2006, la pupitrul Orchestrei Simfonicedin Londra.Discografia sa este impresionan -t\ [i `mi amintesc cumva cu emo ]iec\ l-am <strong>de</strong>scoperit, venind din estulnostru s\lbatic, abia `n 1984, laLondra, pe un disc mozartian cutotul <strong>de</strong>osebit, dirij`nd-o pe Kiri TeKanawa `n arii din opere, `ntre ca -re una fantastic c`ntat\ din Zai<strong>de</strong>;un CD Philips, la care m\ `ntorca<strong>de</strong>sea. Contractul lui, <strong>de</strong> exclusivitatecu casa Philips, data <strong>de</strong>jadin 1960... Uit`ndu-m\ prin discotec\zilele acestea, l-am reg\sit penumeroasele discuri ale Edi]ieiArthur Grumiaux, acompaniindu-lpe Claudio Arrau `n concertele pen -tru pian <strong>de</strong> Beethoven, pe John Ogdonc`nt`nd Concertul pentru pianal lui Tipett, pe Janet Baker la Londra[i pe Lorraine Hunt Liebersonla New York, pe Zino Francescatti[i Pierre Fournier `n Dublul con -cert <strong>de</strong> Brahms sau, `n concerte live,la Amsterdam cu Radu Lupu [i Pa -ris cu Mihaela Ursuleasa. Toate,`n felul lor, mici tezaure ce mi-lvor aminti peste timpuri...FOTO: Harmonie Autographs and Music, Inc. NYSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentul<strong>de</strong>cultura.ro
teatru « 7Anomalii bugetareDatul `n spectacolOlti]a C`ntecCei care m\ cunosc mai bine [tiu c`t <strong>de</strong> mult admirspiritul german, rigoarea [i seriozitatea care-i s`ntata[ate. Unii le numesc rigiditate, glacialitate, dar elecon<strong>de</strong>nseaz\ mo<strong>de</strong>lul unui partener pe al c\rui cuv`ntori str`ngere <strong>de</strong> m`n\ po]i conta la fel <strong>de</strong> mult ca pe uncontract semnat [i parafat. ~nc\p\]`narea <strong>de</strong> a r\m`nefi<strong>de</strong>l unui asemenea mo<strong>de</strong>l [i str\dania <strong>de</strong> a-l promova<strong>de</strong>vin un gest sisific `ntr-un spa]iu balcanic `n carevalorile publice s`nt mult mai laxe. Riscurile s`nt risipa <strong>de</strong>energie [i, mai grav, posibila contaminare <strong>de</strong> p\guboasa„las\ c\ merge [i a[a“ [i b\[c\lioasa „ce nu po]i face azi,las\ pe m`ine, poate nu mai trebuie f\cut!“. Realit\]ileautohtone ne ofer\ zilnic probe <strong>de</strong>spre un spirit allocului, din p\cate, `n multe puncte `n<strong>de</strong>p\rtat ca stil <strong>de</strong>cel nem]esc, la care personal t`njesc.Comunicam, pe la sf`r[itul luniimar tie, pe mail, cu un coleg <strong>de</strong> breas -l\ din Germania, iar printre altelepomenesc <strong>de</strong>spre starea <strong>de</strong> incertitudinegenerat\ <strong>de</strong> necomunica -rea bugetului, <strong>de</strong>spre expectativa`n care se afl\ institu]ii, creatori,proiecte din pricina necunoa[teriiexacte a stipendiei. ~ntrebareal\muritoare din partea conlocuto -rului a venit `n logica clasic\ a co -munic\rii: „Dar e `nc\ <strong>de</strong>vreme,nici la noi nu se cunosc aloca]iilebugetare pentru 2014 <strong>de</strong>c`t `n august,septembrie!“. C`nd subliniezc\ `ngrijorarea mea e cauzat\ <strong>de</strong>con]inutul filei bugetare pe 2013,cre<strong>de</strong> c\ m-am exprimat gre[it [irepet\ „2014, nu?!“.Uite bugetul, nu ebugetulOricum i-a[ explica, nu va putea`n ]elege cum poate func]iona unsistem `n acest fel. F\r\ s\ [tii cebani ai. ~i reamintesc c\ `n Româ -nia majoritatea teatrelor s`nt <strong>de</strong>stat, aproape 40 la num\r, <strong>de</strong>ci fun c -]ionarea lor e condi]ionat\ <strong>de</strong> sub -ven]ie. Stagiunea e `n plin\ <strong>de</strong>s f\ -[urare la `nceputul fiec\rui an ca -lendaristic, iar din ianuarie p`n\la jum\tatea lui aprilie, au trecut<strong>de</strong>ja 3 luni [i jum\tate din cele 10c`te num\r\ un sezon. Anul acesta,minivacan]a <strong>de</strong> 1 mai [i Pa[ti maiadaug\ vreo zece zile <strong>de</strong> rel=chefinanciar. Dac\ mai pui [i ulti maparte a lui <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> regu l\ultimele dou\ s\pt\m`ni, c`ndCr\ciunul [i finalul <strong>de</strong> an mut\centrul aten]iei publice pe s\r b\ -tori, rezult\ un total <strong>de</strong> patru luni[i jum\tate din zece `n care anomaliilebugetare `ncurc\ tare <strong>de</strong>tot i]ele scenelor noastre. Amiculmeu german e `ntr-o cea]\ total\.Nu poate pricepe [i pace cum s-alucrat, totu[i, din ianuarie p`n\acum? Ce au f\cut cele 40 <strong>de</strong> teatre,at`tea sute <strong>de</strong> angaja]i? ~i explicc\ legisla]ia permite cheltuirea lu -nar\ a 1 pe 12 din cheltuielile aferenteanului trecut. Suma e direc -]ionat\ prioritar pe salarii [i utilit\]i.Ce mai r\m`ne, pe pro duc ]ie.Din acest motiv, la care se adau g\[i unul legat <strong>de</strong> anotimpuri, evenimenteleimportante s`nt evitate`n primul trimestru, c`nd `nc\ nuai bugetul, [i `n luna <strong>de</strong>cembrie,c`nd nu mai apuci s\ faci <strong>de</strong>conturilela vreme. Vara e [i ea ocolit\,fiind vacan]\ `ntre stagiuni.R\m`n perioa<strong>de</strong>le mai-iunie [i octombrie-noiembrie,c`nd le planific\to]i operatorii culturali. Unadup\ alta, uneori una peste alta,f\r\ posibilitatea <strong>de</strong> a evita supra -punerile. Ca s\-mi consternez <strong>de</strong>finitivinterlocutorul, `i mai spunc\ a<strong>de</strong>sea afli cifra exact\ pe careo ai la dispozi]ie pentru un festivalchiar dup\ <strong>de</strong>sf\[urarea lui. „Nuse poate! Post festum?“ Post festum[i post factum!Cei mai siguri bani s`ntcei adu[i <strong>de</strong> acas\E <strong>de</strong> notorietate situa]ia `n care s-aaflat la ultimele dou\ edi]ii aleFestivalului Shakespeare <strong>de</strong> la Cra -iova directorul Emil Boroghin\:pentru a onora o parte dintre con -tractele cu marile companii teatraledin lume pe care le-a adus `nRomânia, a pl\tit din banii proprii.Iar Constantin Chiriac, <strong>de</strong> laFestivalul Interna]ional <strong>de</strong> TeatruSibiu, la edi]ia 2012, a fost informatcu c`teva s\pt\m`ni `na in -te <strong>de</strong> gongul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii FITS c\ is-a redus finan]area promis\ [i afost nevoit s\ ajusteze programul`ntregii manifest\ri. O alt\ anoma -lie e c\, uneori, la anumite evenimente,reprezentan]ele diplomatice[i culturale ale ]\rilor invitatecontribuie cu mai mul]i bani<strong>de</strong>c`t cele autohtone. Spre laudastr\inilor.Un sistem care`n<strong>de</strong>amn\ la leneviePentru cine nu [tie, veniturile pro -prii ale oric\rui teatru se fac dinv`nz\ri bilete, chirii sal\, pres t\riservicii etc. Dup\ cum le [i zice,reprezint\ banii pe care un teatru`i `ncaseaz\ [i cu care completea -z\ felia <strong>de</strong> la buget. Capitolul e individualizat[i arat\, `n felul s\u,c`t <strong>de</strong> eficient e managementulfinanciar. Logic, firesc, nem]e[te arfi ca veniturile proprii s\ le poat\cheltui un teatru a[a cum cre<strong>de</strong> c\e mai profitabil pentru folosul institu]iei.Legisla]ia consi<strong>de</strong>r\ `n s\altfel. Nu ai voie, <strong>de</strong> pild\, s\ sti mu -lezi salarial, cu premii sau spo ruri,personalul prin a c\rui mun c\ s`ntproduse crea]iile artistice [i adunateveniturile proprii. Teoretic,din motive <strong>de</strong> austeritate. Numaic\ asta nu `ncurajeaz\ h\rnicia,nu e concuren]ial\, nu motivea z\,ci `n<strong>de</strong>amn\ la lenevie, la „las\ c\merge [i a[a“. Conform aceleia[i„filozofii“ bugetare, sumele ob]i nu -te <strong>de</strong> un teatru <strong>de</strong> stat din chirii se`mpart pe din dou\ cu finan]atorul:jum\tate ia calea bugetului, ju -m\tate r\m`ne la veniturile celuicare le-a `ncasat.Leg\tura dintrecontabilitate [i...arta teatral\Una [i mai tare! Banii ob]inu]i dinsponsoriz\ri, mecenat, atra[i cumare greutate `n condi]iile uneilegi a sponsoriz\rii str`mbe, carenu acord\ <strong>de</strong>c`t o scutire fiscal\ mi -nor\, pot fi cheltui]i numai dup\ce institu]ia prime[te aprobareafinan]atorului pe o suplimentare<strong>de</strong> buget. Dac\ v-am pierdut pe par -curs cu at`]ia termeni financiari,s\ conchid: banul public trebuie justificat,numai c\ actuala birocra -]ie infernal\ genereaz\ o mul]i me<strong>de</strong> anomalii bugetare. Simplificareaprocedurilor, flexibilizarea lor,o legisla]ie clar\ [i stabil\, care s\stimuleze atragerea <strong>de</strong> noi surse[i s\ motiveze angaja]ii, ar `n sem -na primi pa[i, c`]iva, spre mo<strong>de</strong>rnizareainstitu]ional\ autohton\.Chiar dac\ la prima ve<strong>de</strong>re arti -colul <strong>de</strong> ast\zi pare mai apropiat<strong>de</strong> contabilitate <strong>de</strong>c`t <strong>de</strong> arta teatral\,v\ `n[ela]i. <strong>Cultura</strong> trebuiev\zut\ [i ea `n termeni <strong>de</strong> pia]\, <strong>de</strong>ofert\ [i cerere spiritual\. E o a<strong>de</strong> -v\rat\ „art\“ s\ reu[e[ti s\ navigheziprintre anomalii bugetare <strong>de</strong>tipul celor enumerate. Pe care uneuropean get-beget nu le va pricepeniciodat\.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentul<strong>de</strong>cultura.ro