4 » actualitateFestivalul NexT — [apte ani<strong>de</strong> acas\, dar `nc\ e greuFestivalul Interna]ional <strong>de</strong>Film NexT a adus la a [ap -tea edi]ie c`teva modific\ri.Au fost 10 sec]iuni `n loc <strong>de</strong>11 (pentru c\ bugetul a fostmai mic), sec]iunile au fostacelea[i (`n afar\ <strong>de</strong> ComedyNight), iar proiec]iile s-aumutat <strong>de</strong> la cinema Scala laStudio [i Corso. De[i pu bli -cul a fost mai pu]in <strong>de</strong>c`tanul trecut, `ncas\rile aufost la fel ca `n 2011.Iulia BlagaYvonne Irimescu, coordonatorul fes -tivalului, cre<strong>de</strong> c\ num\rul „sl\ bu]“<strong>de</strong> spectatori – cu excep]ia sec]iuniiComedy Night – se datoreaz\ faptu -lui c\ publicul NexT nu e obi[ nu itcu noile spa]ii <strong>de</strong> proiec]ie. Maimult, prim\vara e cel mai intens a -notimp cinematografic al Bucure[ -tilor, ceea ce dilueaz\ afluen]a lafiecare eveniment `n parte. „Credc\ s`nt <strong>de</strong>ja cam multe festivaluri.Au fost [i dou\ `n aceea[i s\p t\ m` -n\ – DaKINO [i Cinepolitica. ~na in tecu o s\pt\m`n\ fusese One WorldRomânia, iar dup\ noi a `nceputB-EST“, spune Yvonne Irimescu.Organizat <strong>de</strong> Societatea Cultu -ra l\ NexT cu sprijinul CentruluiNa]ional al Cinematografiei [i alUniunii Cinea[tilor din România,Festivalul NexT a luat na[tere a -cum [apte ani, `n memoria cine a[ -tilor Cristian Nemescu [i AndreiToncu. Primul se n\scuse `n 31martie, <strong>de</strong> aceea festivalul trebuieprogramat musai `n jurul acesteidate. ~n acest an, din pricina lipsei<strong>de</strong> finan]\ri, festivalul a intrat subumbrela unei ini]iative l\udabile,dar care nu s-a bucurat <strong>de</strong> ecoul do -rit – Campania <strong>de</strong> crowd fundingWe Are Here primind din partea fa -nilor aproape 400 <strong>de</strong> euro. „E tot maigreu. N-am crezut c\ peste [apte aniva fi mai greu <strong>de</strong>c`t `n primul an.N-am crezut c\ dup\ [apte ani nevom pune `ntrebarea dac\ vom maiputea continua. De ce? Pentru c\s`nt tot mai pu]ine locurile din Bu -cure[ti un<strong>de</strong> po]i ar\ta filme <strong>de</strong>cent,pentru c\ institu]iile s`nt totmai pu]in interesate <strong>de</strong> evenimen -te culturale proaspete, pentru c\eventualii finan]atori au tot maimulte proiecte pe care le-ar puteasus]ine [i `i intereseaz\ mult maimult num\rul <strong>de</strong> participan]i <strong>de</strong> c`tcalitatea con]inutului, iar criza(ba t -o vina!) le sec\tuie[te [i lor buzunarele,[i tot a[a“, spune AdaSolomon, directorul FestivaluluiInterna]ional <strong>de</strong> Film NexT. Festi -valul Interna]ional <strong>de</strong> Film NexTs-a <strong>de</strong>sf\[urat sub ~naltul Patronajal Alte]ei Sale Regale PrincipesaMargareta a României. Activi t\ ]i leSociet\]ii <strong>Cultura</strong>le NexT se `n ca -dreaz\ `n „Viziunea pe 30 <strong>de</strong> anipentru România“ a Casei Regale.Cu toat\ criza, festivalul a ar\ -tat bine. Nu era sala plin\ c`nd `n -cepea un program, dar lumea veneape parcurs. Afi[, spot, saco[\ <strong>de</strong>festival, site, catalog etc. – toateprofi [i cochete, canapele vesele<strong>de</strong> la Mobiladalin pe care s\ `]i o -dihne[ti oasele `ntre proiec]ii, fil -me alese pe spr`ncean\ <strong>de</strong> directorulartistic Andrei Gorzo, ajutat<strong>de</strong> Irina Trocan, petreceri `nfiecare sear\. Pe l`ng\ compe ti -]ie, selec]ia a cuprins sec]iunile:Cristi & Otto: Filme <strong>de</strong> CristianNemescu & Andrei Toncu, Priete -nii festivalului, {i ei au fost NexTGeneration, Short Matters! EuropeanFilm Aca<strong>de</strong>my Short FilmNominees 2012 On Tour, Semaine<strong>de</strong> la critique, Oscars Night, Come -dy Night, Focus: Aubagne InternationalFilm Festival [i NexTKids. Ca `n fiecare an, au fost [iseminarii <strong>de</strong> regie, postproduc ]ie,sound <strong>de</strong>sign, marketing [i distribu]ie,av`nd invita]i români [istr\ini. Dintre filmele române[tirecente pe care le-am v\zut (am ra -tat Betoniera [i {an]ul), cel maireu[it mi s-a p\rut Won<strong>de</strong>rland,<strong>de</strong> Peter Kerek, prezentat `n sec -]iunea Prietenii festivalului – unnou film <strong>de</strong>spre vechiul comunism,dar aerisit [i stilat chiar dac\ ve<strong>de</strong>perioada prin ochii unui copilghidu[ (el lanseaz\ [i un mic actor– pe simpaticul Ilie Mitulescu,fiul lui C\t\lin Mitulescu [i alAndreei V\lean). Dintre filmelestr\ine, mai <strong>de</strong>osebit mi s-a p\ -rut .srt/.sub, <strong>de</strong> Jossie Malis Alvarez(Chile), care `ntorcea pe fa -]\ c\r]ile multiculturalit\]ii [i ba -biloniei limbilor printr-un ineditclenci dramaturgic.Micul Buddha din Carpa]iPalmaresul NexT 2013 <strong>de</strong>cis <strong>de</strong> juriul alc\tuit din: Chris Tidman,Roar Skau Olsen, Michèle Driguez, Hervé Le Phuez [i Radu Ju<strong>de</strong>:» Trofeul NexT [i Premiul pentru cel mai bun film (`n valoare <strong>de</strong> 2.000<strong>de</strong> euro [i oferit <strong>de</strong> ArCuB) – {i viii pl`ng/Os vivos tambem choram<strong>de</strong> Basil da Cunha (Elve]ia-Portugalia), „pentru m\iestria cu care prezint\o fic]iune dramatic\ filtrat\ prin lentila documentarului, transform`ndrealitatea oamenilor [i locurilor `ntr-o experien]\ metafizic\“.CineLabs România a oferit filmului servicii digitale <strong>de</strong> postproduc]ie`n valoare <strong>de</strong> 2.000 <strong>de</strong> dolari.» Premiul „Cristian Nemescu“ pentru cea mai bun\ regie (`n valoare <strong>de</strong>1.000 <strong>de</strong> euro, oferit <strong>de</strong> ArCuB) – Chema García Ibarra (Mister/Misterio,Spania), „pentru felul `n care prezint\ un punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re specific asu -pra vie]ii, folosind `n mod eficient constr`ngerile formatului <strong>de</strong> scurtme -traj, [i pentru utilizarea excep]ional\ a umorului [i a suprarealismului“.» Premiul „Andrei Toncu“ pentru cea mai bun\ coloan\ sonor\ (1.000<strong>de</strong> euro, oferi]i <strong>de</strong> ArCuB) a fost acordat sound <strong>de</strong>signer-ului Ioan Filip(Treizeci), „pentru felul `n care folose[te sunetele pentru a elaborapovestea [i a o face mai consistent\ [i mai tangibil\, [i pentru modulfrumos `n care muzica diegetic\ este transformat\ `n muzic\ <strong>de</strong> film“.» Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj românesc din competi]ie –Betoniera, <strong>de</strong> Liviu S\ndulescu, „pentru felul `n care transform\ o situa]iem\runt\ [i ridicol\ din via]a real\ `ntr-o poveste relevant\ pen -tru condi]ia uman\ `n epoca mo<strong>de</strong>rn\“. Premiul const`nd `n 1.000 <strong>de</strong> eu -ro a fost oferit <strong>de</strong> postul <strong>de</strong> televiziune ShortsTV, ad\ug`ndu-i-se servi cii<strong>de</strong> postproduc]ie `n valoare <strong>de</strong> 3.500 <strong>de</strong> euro, oferite <strong>de</strong> Abis Studio.» Men]iunea special\ a juriului – Noapte bun\/Good Night, <strong>de</strong> MurielD’Ansembourg (Marea Britanie), „pentru performan]a <strong>de</strong>osebit\ a`ntregii distribu]ii“.» Premiul publicului pentru film românesc – {an]ul, <strong>de</strong> AdrianSili[teanu. Premiul const\ `n dou\ s\pt\m`ni <strong>de</strong> promovare intensiv\pe fa]ada media Cocor.» Premiul publicului pentru film str\in – Kaiser & König, <strong>de</strong> TimonMon<strong>de</strong>rsohn (Germania). C`[tig\torul a primit din partea Sony o camer\vi<strong>de</strong>o Sony HDR-AS15 Action Cam.» Andrei Luca a c`[tigat un loc `n Juriul T`n\r „Emile Cantillon“ al celei<strong>de</strong>-a 28-a edi]ii a Festivalului Interna]ional <strong>de</strong> Film Francofon <strong>de</strong> la Na -mur (27 septembrie – 4 octombrie 2013). Cronica realizat\ <strong>de</strong> t`n\rulstu<strong>de</strong>nt la UNATC pentru filmul Toat\ lumea din familia noastr\ `ncadrul concursului <strong>de</strong> critic\ <strong>de</strong> film a fost <strong>de</strong>semnat\ c`[tig\toare <strong>de</strong>juriul format din Dana Duma, Ileana B`rsan [i R\zvan Penescu.La loc TELEcomandaAlex SavitescuAu existat <strong>de</strong>stui `n]elep]ipe lumea asta care au g\sitrostul existen]ei dup\ ce s-auizolat <strong>de</strong> lume. Unii dintreace[ti asce]i au fost apoi ur -ma]i <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> a<strong>de</strong>p]i[i fac parte, ast\zi, dintre fi -gurile emblematice ale reli -giilor. Domnul Adrian N\s -tase a reap\rut, dup\ 300 <strong>de</strong>zile <strong>de</strong> izolare, `n carne, oa -se [i cicatrici `n via]a publi -c\ româneasc\. D`nsul nu aplecat <strong>de</strong> bun\voie [i noap -tea, pe [estache, precum prin -]ul Siddartha, s\ caute uncopac sub care s\ mediteze.Domnia sa a fost trimis s\isp\[easc\ o pe<strong>de</strong>aps\ cu `n -chisoarea, pentru fapte <strong>de</strong>corup]ie.~ntr-o anumit\ m\sur\,`n tre prin]ul `nconjurat <strong>de</strong>bo g\]iile palatului pe care-lconstruise regele, tat\l s\u,[i fostul premier al Româ ni -ei exist\ ni[te similarit\]i.Am`ndoi tr\iau `n lumi rup -te <strong>de</strong> realitate, `n ni[te super -be colivii <strong>de</strong> aur. Siddarthaavea domeniul `nconjurat <strong>de</strong>ziduri, domnul Adrian N\s -tase, <strong>de</strong> tablouri. Primul nu[tia ce s`nt b\tr`ne]ea, su fe -rin]a, `ndoiala, pentru c\ ta t\ls\u avea grij\ s\-i ascund\via]a sub pre[. Al doileaera la fel <strong>de</strong> inocent, pentruc\ `n jurul s\u roiau o sume<strong>de</strong>nie<strong>de</strong> yesmeni, care, par -c\ `narma]i cu farduri invi -zibile, `nfrumuse]au totul,<strong>de</strong> la pomi vopsi]i la lici ta -]ii. A doua similaritate esteaceea c\ [i unul, [i cel\laltau vrut s\ `n]eleag\ rostulvie]ii. Fiecare, dup\ puti -rin ]\ [i dup\ dorin]\. Siddarthaa zbughit-o din coli -vie [i a f\cut, `ntr-un final, oreligie, domnul N\stase [i-afolosit subalternii, dup\propriile posibilit\]i, m\car<strong>de</strong>-un cu rent <strong>de</strong> g`ndire.Am`ndurora le-a reu[it. Siddarthaeste p\ rintele budismului.N\s ta se este tat\larogan]ei <strong>de</strong> partid [i stat.Da, compara]ia <strong>de</strong> mai suseste for]at\. For]at\ <strong>de</strong> `m -pre jur\rile recente, c`nd dom -nul N\stase a reap\rut petelevizor, la emisiunea luiMihai Gâ<strong>de</strong>a <strong>de</strong> la Antena 3.Cred c\ oric\rui om s\n\ tosdin ]ara asta, cu pu]in discern\m`nt,i s-a f\cut perio -dic grea]\ <strong>de</strong> lucrurile arun -cate `n acea sear\, la aceltalk-show. Domnul AdrianN\stase este o victim\, bachiar una politic\. Pardon,domnia sa a fost un <strong>de</strong>]inutpolitic. ~nchisoarea a fost unchin, nici nu ave]i i<strong>de</strong>e c`t<strong>de</strong> ur`t este s\ nu po]i bea unpahar <strong>de</strong> vin cu cei dragi <strong>de</strong>s\rb\tori, afli din vorbeledomniei sale, slobozite peun ton jos, ca `n documen -tarele cu victime veritabiledin cel <strong>de</strong>-al Doilea R\zboiMondial sau din Gulagulso vietic. Domnul AdrianN\s tase este un erou, indi -ferent <strong>de</strong> m`na cu care tra -ge: a vrut s\-[i ia via]a dincauza nedrept\]ilor [i, cuultimele puteri, s\-l salve -ze pe cel care voia s\-l sal -ve ze (?!), iar <strong>de</strong>stinul a vrutca glon]ul s\ `i treac\ la unmilimetru <strong>de</strong> artera vital\.Iar acum, c\ tot e `n via]\ [iplin <strong>de</strong> pil<strong>de</strong>, `l lanseaz\ `npolitic\ pe fiul s\u cel mare.Domnul Adrian N\stase es -te „un reper moral“, o spuneun alt `n]elept al patrieinoastre, fondatorul religieineocomunistoi<strong>de</strong>, Ion Iliescu.Siddartha a g\sit Nirvana.Adrian N\stase a g\sitAntena 3.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentul<strong>de</strong>cultura.ro
opinii « 5Din c`nd `n c`nd `ns\ avem [i noidreptul la cuv`nt. Din patru `n pa truani. Sau din cinci `n cinci c`nd evorba <strong>de</strong> pre[edintele ]\rii. A tunciputem alege ce-i mai bun din g\le -]ile cu candida]i la Senat, la Parlament,dar mai ales la func]iilelo cale. Alegem adic\ primari, con -silieri locali, consilieri ju<strong>de</strong>]eni –func]ionarii cei mai apropia]i <strong>de</strong>noi, cei pe care, s\ zicem, `i cunoa[ -tem cel mai bine [i care ne pot facevia]a mai dulce, `n ciuda gloateistr`nse `n Palatul Parlamentului,aia <strong>de</strong>-i mai zice a[a, mai mo<strong>de</strong>st, capentru prostime, Casa Poporului.Iar dac\ parlamentarii, ba chiarconsilierii locali <strong>de</strong> pe listele <strong>de</strong> can -dida]i nu s`nt `ntot<strong>de</strong>auna foartecunoscu]i, m\car primarii, cei maivizibili [i mai reprezentativi li<strong>de</strong>ri<strong>de</strong> comunitate, ar trebui s\ fieni[te oameni pe alese, capabili, se -rio[i [i <strong>de</strong>mni, pe care cet\]eanuls\-i cunoasc\ [i `n care s\ poat\a vea `ncre<strong>de</strong>re. A[a c\, normal,aici, la prim\rie, `i alegem pe ceimai buni.Hai s\ ve<strong>de</strong>m [i care s`nt ceimai buni. Cum ar fi greu s\ lu\mtoate prim\riile din ]ar\, o s\ neRomânii e <strong>de</strong>[tep]i:Radu Pavel GheoPrimariicei mari (I)Lucrurile merg prost `n România. De ce merg prost?Iat\ misterul. Trebuie s\ fie <strong>de</strong> vin\ politicienii. Sauju<strong>de</strong>c\torii. Sau afaceri[tii care dau tunuri [i ]epe. Saualtcineva. Nu noi, nu noi. Noi s`ntem ni[te mielu[eibeli]i `nceti[or <strong>de</strong> o specie <strong>de</strong> invadatori cu carnet <strong>de</strong>partid, ni[te aliens cu chipuri <strong>de</strong> cet\]eni români, caresug s`ngele poporului. De-aia ne merge prost.oprim doar la c`teva, `ncep`nd, <strong>de</strong> -sigur, cu capitala. Bucure[tenii l-aureales scurt, dintr-un singur tur,`n func]ia <strong>de</strong> primar general al o ra -[ului lor pe Sorin Oprescu. S\ fifost el un primar capabil `n manda -tul anterior? A[ `ndr\zni s\ spunc\ nu. A f\cut un pasaj. {oseauazbur\toare e `nc\ `n proiect. A chel -tuit o gr\mad\ <strong>de</strong> bani a[a, ca s\fie cheltui]i (`mi vin `n minte doarpistele <strong>de</strong> biciclete), `n mandatullui serviciile s-au scumpit, s-au re -trocedat [i distrus spa]ii verzi, are[i el, ca to]i oamenii puternici, ungrup <strong>de</strong> amici [i <strong>de</strong> interese <strong>de</strong>sprecare presa a tot scris, iar ora -[ul nu arat\ <strong>de</strong>loc mai bine. Dimpo -triv\, a[ zice. ~ntre timp, `n noulmandat, a d\r`mat pe [est un monumentistoric, Hala Matache, [inu a p\]it nimic. Nici nu va p\]i.E genul <strong>de</strong> primar sigur pe el, guraliv[i autoritar, adopt\ cu u [u -rin]\ c`nd tonul [mecheresc, c`ndpe cel agresiv, ca un politician ro -mân din prima lig\ (\sta nu-i uncompliment), [i eman\ for]\. Credc\ din cauza asta, ultima, a [i fostreales. E tare, frate! E mascul alfa.Ce, mai trebuie [i altceva ca s\administrezi un ora[? Din c`te separe, votan]ii bucure[teni cred c\nu. Unul dintre contracandida]iis\i, Nicu[or Dan, un om cu a<strong>de</strong> v\ -rat interesat <strong>de</strong> <strong>de</strong>stinul ora[uluis\u, fondatorul Asocia]iei „Salva]iBucure[tiul“, abia a ob]inutopt procente [i ceva. A[adar, poporula ales. {tie el mai bine.S-ar putea spune c\ totu[i SorinOprescu e un administrator maibun <strong>de</strong>c`t pare la prima ve<strong>de</strong>re [ic\ primarii sectoarelor au [i ei res -ponsabilitatea lor. A[a e – iar primarii<strong>de</strong> sectoare s`nt ale[i tot <strong>de</strong>cet\]eni, ba chiar <strong>de</strong> cet\]eni care`i cunosc sau ar trebui s\-i cunoas -c\ bine. La sectorul 5 a fost reales,<strong>de</strong> exemplu, ve[nicul Marian Van -ghelie. La sectorul 4 a <strong>de</strong>venit pri -mar Cristian Popescu „Piedone“(cu 80% din voturi!), fost v`n\tor<strong>de</strong> precupe]e [i [ofer cu carnetulluat `n mod dubios. La sectorul 3,noul primar e Robert Negoi]\, cares-a evi<strong>de</strong>n]iat <strong>de</strong>ocamdat\ doar printr-unscandal cu „feti]e“ <strong>de</strong> lux. Darasta nu `nseamn\ c\ nu s`nt primaribuni, c\ sectoarele lor nu rivalizeaz\cu cele din Amsterdam sau c\bu cure[tenii nu au votat du p\ cumi-a dus capul. S`nt `ntr-a<strong>de</strong> v\r primaricompeten]i? Istoria ne-o va spu ne.Dar mari speran]e nu se arat\.Iar traiul <strong>de</strong> zi cu zi `n ora[ula cesta cu popula]ia unei ]\ri maimici este reflexia alegerilor sus-po -menite. Oric`t <strong>de</strong> vinova]i ar fi ale -[ii neamului sau ai sectorului, vinalor, ca [i responsabilitatea, este u -na reprezentativ\: reflect\ voin]a[i mentalitatea aleg\torilor. Dac\oamenii politici se `mbog\ ]esc dinafaceri dubioase, tr\iesc `n lux [i ad -ministreaz\ ]ara ca ni[te v\tafi pu[ipe c\p\tuial\, s\ nu ui t\m c\ noii-am pus s\ fac\ asta. Le-am dat drep -tul s\ fac\ orice au ei chef `n nume -le nostru. Cumva, particip\m la fie -care ini]iativ\ <strong>de</strong>-a lor, fie c\ e vorba<strong>de</strong> o ctitorie sau <strong>de</strong> o m\g\rie. Iarasta nu e valabil doar la centru, `ncapital\, cum ar l\sa s\ se `n]eleag\r`ndurile <strong>de</strong> mai sus. Mai s`nt [i al]iprimari, tot din cei mari, <strong>de</strong>sprecare o s\ vorbim data viitoare.Pinacoteca din PetrilaIon Barbu<strong>Suplimentul</strong> lui Jup:» Dac\ oamenii politicise `mbog\ ]esc dinafaceri dubioase,tr\iesc `n lux [i ad -ministreaz\ ]ara cani[te v\tafi pu[i pec\p\tuial\, s\ nu ui -t\m c\ noi i-am puss\ fac\ asta. Le-amdat drep tul s\ fac\orice au ei chef `nnume le nostru.Cumva, particip\m lafie care ini]iativ\ <strong>de</strong>-alor, fie c\ e vorba <strong>de</strong>o ctitorie sau <strong>de</strong> om\g\rie.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentul<strong>de</strong>cultura.ro