Cuprins - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010Domitian).SIV- oase de animale;- două monede (as de la Claudiu şi sestert de laÎn această secţiune, cercetarea a continuat până laplinta zidului timpuriu al turnului, ajungându-se, pe întreagasuprafaţă, la acelaşi nivel.Frontul turnului (zidul de N) se păstrează pe oelevaţie maximă de 2,75 m (două asize + un strat de egalizaredin pietricele, cu înălţimea de 15 – 18 cm + patru asize + unstrat de mortar). Primele două asize sunt puternic incendiate.Blocurile din care e construit zidul au lungimea de până la 90cm şi înălţimea de până la 55 cm.Stratigrafia:- strat roman timpuriu, surprins pe grosimeamaximă de 30 cm (s-a săpat până la adâncimea de 3,60 m faţăde actualul nivel de călcare);- nivel constructiv (al turnului şi al incintei) constândîntr-un strat de mortar şi pietre cioplite; în zona de V, acesta eputernic incendiat;- umplutură;- nivel de reparaţie – lentilă de mortar;- umplutură;- nivel cu mortar, pietricele şi arsură; probabilacestuia-i corespunde restrângerea turnului;- umplutură;- dărâmătură din pietre, cărămizi şi mortar.De sub ultima dărâmătură porneşte un şanţ de-alungul zidului turnului cu lăţimea de 60 de cm; acestaperforează cele două niveluri romano-bizantine superioare,ajungând până la distrugerea nivelului constructiv al turnului.În zona centrală a secţiunii a fost descoperită ogroapă de mortar, corespunzătoare nivelului constructiv.SVÎn această secţiune, începută în campaniaprecedentă, a fost scoasă în întregime latura exterioară de E aprimei faze a turnului şi, parţial, cea de N. În interiorul turnului,pe o mică suprafaţă, s-a ajuns până la al doilea nivel alfuncţionării turnului (reparaţie), nivel pe care au apărut câtevaproiectile de catapultă. În exterior s-a săpat până la fundaţie,care se prezintă ca o plintă dublă. Latura de E a turnului sepăstrează pe o elevaţie maximă de 1,14 m iar cea de E, pe 1,42m (în profilul de V al secţiunii); în ambele cazuri, e vorba depatru asize din blocuri paralelipipedice din piatră.Stratigrafia:- strat roman timpuriu;- nivel constructiv turn (pat de mortar);- umplutură;- nivel pe care se aşează un strat masiv dedărâmătură de mortar, pietre şi cărămizi (unele cu marcă);- pământ negru cu pietre;- dărâmătură de la o demantelare modernă.De-a lungul incintei, se observă un şanţ dedemantelare de epocă modernă, cu lăţimea de 1 m şiadâncimea de 1 m, şanţ care a „ras” zona de îmbinare a turnuluicu incinta. Aşa se explică, pe profilul de E al secţiunii, prezenţacelor două straturi de dărâmătură din pietre, cărămizi şi mortar,separate de un strat de pământ şi pietre.Un alt şanţ de demantelare se găseşte la 2,70 m decolţul exterior de SE al turnului. Şanţul are o lăţime de cca 1,50m, deci latura de N a acestuia se găseşte la 4,20 m de colţulamintit. Acesta ajunge până la fundaţia turnului atât pe laturaexterioară, cât şi pe cea interioară.Mormintele romano-bizantine descoperite în sectorul Curtina GColectiv: Dorel Paraschiv, Mihaela Iacob, Marian Mocanu,studenți UDJ GalaţiM1 - La 6,75 m N de incintă şi la 5,00 m V de profilul de E al SIII la adâncimea corespunzătoare nivelului roman timpuriu, aufost descoperite numeroase oase umane mari (patru cranii,femure, tibii, peronee, coxali), deci avem de-a face cu oreînhumare. Oasele se găseau pe o suprafaţă de 95 cm (pedirecţia V – E) x 55 cm (pe direcţia N – S).M2 - La 5,50 m N de incintă şi la 3,40 m V de profilul de E al SIII, la aceeaşi adâncime ca în cazul M 1 (3,30 m) a apărut un altmormânt – aglomerare de oase reînhumate (patru cranii şinumeroase alte oase aparţinând întregului schelet, decischeletele din vechile morminte fuseseră recuperate probabil întotalitate) într-o zonă cu dimensiunile de 92 cm (V – E) x 55 cm(N – S).M3 - În S III, la 4,60 m N de zidul de incintă şi la 3,55 m E deprofilul de V, la adâncimea de 3,00 m, într-un nivel dedărâmătură al edificiului roman timpuriu, a apărut un craniu deadult; acesta are privirea spre E.M4 - Tot în S III, la 4,60 m N de zidul de incintă şi la 5,80 m Ede profilul de V, la adâncimea de 3,30 m faţă de nivelul la carese păstrează incinta, a apărut un alt mormânt, marcat de tegulepe toate laturile. Dimensiunile tegulelor sunt de 60 x 36 – 41 cm;acestea marchează o groapă de 1,62 x 0,55 m, orientată V – E.Fundul gropii se găseşte la adâncimea de 3,85 – 3,90 m.Mormântul este un cenotaf. În groapa acestuia au fostdescoperite câteva fragmente ceramice romane timpurii şihallstattiene.Sectorul Turnul 10Colectiv: Lucreţiu Mihăilescu-Bîrliba, Alexander Rubel, ŞtefanaCristea, Claudiu Munteanu, studenţi UAIC Iaşi şi UDJ GalaţiSăpăturile din zona turnului 10 al cetăţii aucontinuat intra muros, fiind dezvelit, cel puţin în momentul defaţă al evaluărilor de teren, un edificiu de mari dimensiuni. Aufost trasate, pe direcţia N - S, secţiunile S3 (9 x 3 m), S5 (înprelungirea lui S3, de 3 x 3 m), S4 (paralelă cu S3, 9 x 3 m), S6(în prelungirea lui S4, 6 x 3 m) şi S7 (paralelă cu S4, 9 x 3 m).În S4 a fost surprins colţul clădirii (orientat NV-SE),datat după estimările preliminarii ale ceramicii (mulţumim d-luiDorel Paraschiv pe această cale) în sec. al VI-lea. Tot în S4, înafara edificiului, au apărut nişte dale din piatră de maridimensiuni, a căror direcţie se continuă în S7, foarte probabilbordura unei străzi situate în apropierea turnului şi a zidului deincintă. În S3 am descoperit un zid orientat aproximativ NV-SE,care însă nu este paralel cu colţul clădirii, ceea ce ne îndeamnăsă presupunem că a făcut parte dintr-o fază anterioară aedificiului. De asemenea, în S5 a apărut un alt zid orientat înaceeaşi direcţie, dar al cărui traseu nu se potriveşte cu al celormenţionate anterior. Demontarea martorilor în campaniileviitoare ne vor lămuri asupra acestor probleme de cronologie.Problematica cea mai interesantă a oferit-osecţiunea S6. A fost descoperit un zid, slab conservat, datat,potrivit estimărilor preliminarii ale ceramicii descoperite, lasfârşitul sec. al VI-lea, reprezentând o compartimentareulterioară a edificiului. După un strat de depunere din epocamodernă, se observă resturile unei locuinţe din chirpici (păstratăpe o mare suprafaţă din secţiune), databilă, după inventarul130