Cuprins - cIMeC

Chiar dacă avem de-a face cu o locuire temporară, de micăamploare (fapt probat şi de cantitatea redusă de ceramică),practic de o locuinţă izolată cu gropile menajere aferente,importanţa acesteia în contextul epocii este semnificativă.De asemenea, complexul medieval timpuriu „izolat”probează existenţa în apropiere a unui sit aparţinând acestuiinterval, sit de asemenea inedit anterior începerii proiectului deautostradă. Locuirea medievală timpurie trebuie că se extindespre latura de V a terasei, în afara arealului ce a constituitobiectul contractului.135. Şinca Nouă, com. Poiana Mărului, jud.BraşovPunct: Şinca Nouă IICod sit: 41658.03Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 121/2010Colectiv: Marin Cârciumaru – responsabil, Elena Cristina Niţu(UV Târgovişte), Radu Ştefănescu (MJI Braşov)În localitatea Şinca Nouă au fost descoperite,începând cu anul 2008, trei puncte paleolitice. Cercetărilearheologice din această aşezare sunt în curs de desfăşurare,scopul principal fiind definirea cât mai exactă a stratigrafieidepozitelor. 1În campania din anul 2010 au fost realizate treisecţiuni în punctul Şinca Nouă II. Acesta este situat la ieşireadin comună, pe ruta spre comuna Şinca Veche, la intersecţiavăii Strâmba cu valea Şercaia.O parte din materialul litic descoperit în punctul ŞincaNouă II a fost recoltat de la suprafaţa solului, acolo undeporţiunea de sol arabilă a afectat parţial depozitul. Din acestmotiv ansamblul litic este foarte neomogen, iar piesele au fostfragmentate destul de mult de-a lungul timpului. În urmasondajelor realizate, materialul provine dintr-un singur nivelarheologic, situat la o adâncime de maxim 0,40 m de lasuprafaţa solului, ceea ce ne face să credem că este vorba deun facies paleolitic destul de târziu.Ansamblul litic din acest punct este foarte diversificatşi cuprinde produse din toate etapele unui lanţ operaţional. Dinpunct de vedere tehnologic, acestea provin din sisteme dedebitaj axate pe producţia de lame şi lamele. Materia primă dincare sunt realizate este foarte diversificată şi cuprinde mai multetipuri de silex şi jasp, chaille, şist şi gresie silicioasă. Rocilesilicioase din care au fost debitate sunt de foarte bună calitate,îndeosebi silexul. Nu au fost identificate decât foarte puţineproduse care par a proveni din acelaşi tip de silex.Au fost descoperite doar trei nuclee din silex, toatefiind fracturate accidental. Unul dintre ele mai păstrează o seriede negative laminare unipolare pe suprafaţa de debitaj. Unnucleu de dimensiuni mici este de tip carenat, scopul producţieifiind obţinerea de lamele.Aşchiile descoperite păstrează, în general, plajecorticale pe suprafaţă, în cazul acesta aşchiile fiind elemente deînceput de debitaj. Unele au fost debitate în scopul refaceriisuprafeţei de debitaj (aşchii de reamenajare). Câteva aşchii aufost transformate în gratoare, frontul lor prezentând urme defolosire intensă, la fel ca şi gratoarele pe lamă. Lamele sunt îngeneral fragmentate, doar câteva produse fiind întregi. În foartepuţine cazuri s-au observat retuşe fine neregulate, ceea ce neCronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010238face să credem că produsele laminare erau folosite în starebrută. Majoritatea negativelor de desprindere de pe suprafaţalor demonstrează utilizarea unui debitaj unipolar. Câtevaproduse au accidente de tip réfléchissement şi mai puţinoutrepassé. Interesant este un fragment distal de lamă careprezintă două accidente tip réfléchissement laterale simetrice,morfologia acesteia fiind de vârf. Deşeurile de debitaj suntnumeroase, printre acestea fiind identificate multe esquille şiaşchii de retuşe. Acest lucru ne îndeamnă să credem că o partedin unelte au fost reamenajate în sit. Majoritatea produselorsunt de dimensiuni mici.În 2010, a mai fost descoperit încă un punct cumateriale litice, care nu sunt în corelaţie cu ceramică sau alteartefacte post-paleolitice (punctul Şinca Nouă III - Podul Chirbii).Tehno-tipologic, acestea par diferite de materialele liticedescoperite în celelalte două puncte. Produsele descoperitesunt reprezentate de lame, cu o bună regularitate a nervurilor șinegative unipolare.Lamele prezintă accidente de debitaj de tipoutrepasse, de aceea au un profil foarte curbat. Au fostdescoperite două nuclee: unul din silex şi celălalt din gresiesilicifiată, ambele foarte interesante din punct de vederetehnologic. Aşa de exemplu, nucleul din silex este exploatat pedoua suprafeţe opuse, fiecare din ele având negative unipolare.Se poate identifica cu uşurinţă regularitatea lamelor care au fostdebitate din acest nucleu.Având în vedere existenţa a trei puncte paleolitice înaceeaşi localitate, cercetările din comuna Şinca Nouă vor trebuicontinuate în anii următori, atât pentru recuperarea materialelordin aşezările deja descoperite, cât şi pentru identificarea de noipuncte arheologice.Note:1. Cârciumaru M., Niţu E.-C., Murătoreanu G., Ştefănescu R.,2008, Deux nouveaux habitats sur la carte du Paléolithique deRoumanie, découverts en 2008 à Şinca Nouă (département deBraşov), Annales d’Université «Valahia» Targoviste, Sectiond’Archéologie et d’Histoire, T. X, Nr. 1, p. 47-54, ISSN: 1584-1855.AbstractIn Şinca Nouă village (Braşov county) since 2008,three Palaeolithic settlements were discovered. In thearchaeological campaign of 2010, were performed three newsections in the settlement of Şinca Nouă II.As a result of our investigation, the lithic materialcomes from a single archaeological level, at a maximum depthof 40 cm from soil surface, which makes us to believe that inthis settlement is a late Palaeolithic culture.The lithic material discovered in this point is highlydiversified, and in terms of technology, these derived fromknapping systems focused on the production of blades andbladellets.136. Șura Mică, com. Șura Mică, jud. SibiuPunct: Varianta de ocolire, secţiunea 2, Km14860-17.500 şi DJ 106B, km 0-3600Cod sit: 145809.06Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 64/2010