Litera G - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIGHIGEANU, Constantin (n. Tărtăşeşti,DâmboviŃa, 13 octombrie 1930). OfiŃer decarieră, înalt funcŃionar public, militant politic.Stabilit la Curtea de Argeş din 1952. LiceulMihai Viteazul, Bucureşti (1948). ŞcoalaMilitară, Sibiu (1952). Activitate specifică,Unitatea Militară Vânători de Munte, Curtea deArgeş (1952-1987), colonel în rezervă.Preşedinte, Comitetul Orăşenesc al FrontuluiSalvării NaŃionale / Comitetul Provizoriu alUnităŃii NaŃionale (1989-1992). Viceprimar(1989-1990), primar (1992-1996), Curtea deArgeş. Demersuri favorabile pentru introducereateleviziunii prin cablu (1993); ridicarea oraşuluila rang de municipiu (1995); finalizarea turnăriiîn bronz a statuii Basarab I Întemeietorul (v.),transportul, montarea şi dezvelireamonumentului (20 mai 1995). Alte iniŃiativecomunitare. Importante aprecieri publice.(N.M.).GHIGIU, Matei A. (Musculeşti,Bărbăteşti, Gorj, 15 aprilie 1924 – Bucureşti, 20iunie 2004). Inginer, construcŃii civile şiindustriale, înalt funcŃionar de stat, demnitar.Domiciliat în regiunea Argeş (1954-1968).Liceul Teoretic Vedea, Argeş, Institutul deConstrucŃii, Bucureşti (1954). Activitateproductivă: Firma Prager, Bucureşti (1941-1953); Şantierul Uzinei de Sodă, Govora,Vâlcea (1954-1955); director, Grupul deŞantiere Râmnicu Vâlcea (1955-1956). FuncŃiipublice: vicepreşedinte, Sfatul Popular RegionalPiteşti (1956-1965); vicepreşedinte, Comitetulde Stat al Planificării, Bucureşti (1965-1966).Ministru, Ministerul ConstrucŃii Industriale,Chimie şi Rafinării / ConstrucŃii industriale(1966-1974); director general, TrustulConstrucŃii-Montaj Industrie Chimică (1974-1987), Bucureşti. Participări directe laredimensionare urbanistică şi industrială a zoneiArgeş-Muscel. Coordonarea programelor de statpentru: Construirea Cartierului Calea Bucureşti(Piteşti); edificarea Întreprinderii Dacia(Colibaşi), Combinatului Petrochimic şiRafinăriei (Piteşti-Sud); extinderea reŃelelortehnice în Câmpulung şi Curtea de Argeş.ActivităŃi asemănătoare la Bârlad, Braşov,Craiova, Iaşi, Slatina. Fondator, Firma Arcom,Bucureşti (1967), colaborări benefice în FranŃa,Germania, Irak, Iran, Siria, Egipt. Valoroaseaprecieri antume şi postume. (I.T.B.).GHILAŞ, Vasile (judeŃul Orhei,Basarabia, 1929 – Buzău, 1945). Erou. Întimpul luptelor din 1941, când trupele româneau întâmpinat rezistenŃă în zona sa natală, el s-aoferit să fie călăuză şi a condus ostaşii români înspatele trupelor sovietice care s-au retras îngrabă spre râul Nistru. Pentru fapta sa de curajşi dragoste de Ńară, a fost decorat, la vârsta de 12ani, cu medalia „Virtutea Militară” şi a fosttrimis, pe cheltuiala statului, la Liceul Militardin CernăuŃi. Fapta lui de eroism a fost redată înmanualul de Citire pentru clasa a IV-a primarăcu titlul „Un copil erou”. În timpul liber,viitorul ofiŃer se ocupa de sculptură, temapreferată fiind capul de mort. Urmare aofensivei sovietice, în primăvara anului 1944,liceul din CernăuŃi a fost desfiinŃat, elevii fiindrepartizaŃi la celelalte licee militare. VasileGhilaş a ajuns la Liceul Militar GeneralGheorghe Macarovici din Iaşi, evacuat laCâmpulung Muscel. În martie 1945, guvernulGroza a emis ordinul prin care elevii originaridin Basarabia şi Bucovina de Nord să fie trimişiînapoi, în haine civile, în 24 de ore, la părinŃiirămaşi în teritoriile considerate de autorităŃilecomuniste ca „eliberate de armata sovietică”.Vasile Ghilaş a fost reŃinut un timp la Bucureştişi apoi predat sovieticilor. A fost găsit mort înapropiere de Buzău, fiind aruncat din tren întimpul transportului de către sovietici.Importante recunoaşteri antume. (I.I.P.).GHILENCEA, Vasile I. (n. Retevoieşti,Argeş, 15 august 1936). Romancier. ŞcoalaPopulară de Artă, secŃia Sculptură, Piteşti(1958-1959) şi Câmpulung-Argeş (1959-1960);evidenŃiat profesional pe Ńară în specialitateagenetică (1960). Colaborator, SocietateaRăspândirii ŞtiinŃei şi Culturii, Argeş (1958-1959); membru, Societatea Scriitorilor Ardeleni,Cluj; corespondent voluntar, ziarele Secera şiciocanul (Piteşti), Steagul roşu (Braşov) -1958-1961, Drum nou (Baia Mare, 1964-1965);corespondent internaŃional, Radio-Moscova(1961-1964); membru, colectivul redacŃional alrevistei literare Dor de dor (Călăraşi, IalomiŃa,din 2000). Beletristică: Trei anotimpuri (1986),151