Litera G - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIFilozofie, Facultatea de Drept (la care arenunŃat), Bucureşti. Profesor, Liceul Economic,Piteşti, înscris la doctorat, Universitatea dinBucureşti, cu lucrarea Personalitatea estetică alui Eminescu, din care a publicat fragmentar,bursier, Universitatea Humboldt (Berlin).Poliglot, critic literar, erudit, publicist,estetician, interzis publicului pentru orientareasa ideologică. Publică în revista Ramuri(condusă de Constantin FăjeŃel). Lucrărireprezentative: Estetica (traducere din Schiller,needitată), Strat, substrat şi adstrat în limbaromână (netipărită), Lirica de idei (lucrarea dedoctorat a lui Panait Cerna, tradusă din germanăde M.P.Găiseanu, Editura Univers, 1974), PaulVerlaine - Poeme saturniene, traducere şistudiu introductiv de prof. M.P. Găiseanu,Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 2001, Albumzoologic, Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 2001.(M.S.).GĂITĂNARU, Ştefan (n. Ocnele Mari,Vâlcea, 17 septembrie 1951). Profesoruniversitar, lingvist. Stabilit la Piteşti în 1975.Liceul Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea(1970), Facultatea de Limba şi Literaturaromână, Universitatea din Bucureşti (1974),doctorat, filologie, Bucureşti (1993). Activitatedidactică, Liceul Nicolae Bălcescu, RâmnicuVâlcea, Liceul Zinca Golescu, Piteşti (1974-1977), Universitatea din Piteşti (1977 ~). ŞefCatedră Limba şi Literatura Română (1995-2000), decan, Facultatea de Litere (2000-2008),Şef, catedra Limba şi Literatura română (2008~). Conducător de doctorat (2004 ~). Volumereprezentative: Numeralul în limba română.Studiu descriptiv şi istoric (1993), Limbaromână. Modele de analiză gramaticală (1994,în colaborare), Contextele diagnostice alepărŃilor de vorbire (1995), Mic dicŃionar deregionalisme (1996), Gramatica actuală alimbii române (1998). Numeroase studii studii,articole, reuniuni naŃionale şi internaŃionale.ContribuŃii importante la cunoaştereaspiritualităŃii româneşti pe diverse coordonategeografice ale lumii prin pregătirea unui marenumăr de studenŃi străini. (M.C.S.).GĂLĂŞESCU, Nicolae (secolul XIX).FuncŃionar de stat, militant politic. Participantdirect la iniŃierea, organizarea şi desfăşurareaevenimentelor anului 1848 din Piteşti, Argeş.Numit subtadministrator de plasă/subprefect.Jurământ pe Noua ConstituŃie (ProclamaŃia dela Islaz), dezavuarea şi arderea RegulamentuluiOrganic şi a Arhondologiei (CondicaRangurilor boiereşti), Grădina publică aoraşului (6 septembrie 1848). Destituit şi arestatdupă înfrângerea RevoluŃiei române (13septembrie 1848), judecat şi întemniŃat,Mănăstirea Văcăreşti (13 decembrie 1848 – 12februarie 1849). Unionist (1857-1859).ActivităŃi favorabile evoluŃiei societăŃiiautohtone spre modernitate. Aprecieri publice.(R.R.).GĂLEŞANU, Nicolae (Valea Mare-PravăŃ, Muscel, 1931). Sportiv de performanŃă,volei, antrenor, arbitru. Studii liceale laCâmpulung (1949), Institutul de EducaŃie Fizicăşi Sport, Bucureşti (1954). Locul I şi titlul decampion naŃional, ca antrenor, cu Locomotiva,Bucureşti (1957). Arbitru internaŃional,concursuri balcanice şi europene de volei.Diverse aprecieri publice. (N.M.).GĂNESCU, Constantin (Secolul XX).Mare proprietar funciar, funcŃionar al statului.Întinse suprafeŃe de teren, activităŃi economice,case, donaŃii, iniŃiative comunitare, Râca Verde(Argeş), Bucureşti, alte localităŃi. Consideratabsenteist, prin Legea de reformă agrară, 23martie 1945, expropriat, 98 de hectare. (R.O.).GĂRDUŞ, Traian (n. Luncani, Cluj, 26mai 1939). Poet, epigramist, traducător,profesor, engleză, gradul didactic I. Colaboreazăcu versuri în mai toate publicaŃiile despecialitate ale vremii, mai ales în paginilerevistei Argeş, Catedra, cotidianul Argeşul şi însuplimentul cultural al acestuia, Săgetătorul.Profesor de engleză, Colegiul Ion C. Brătianu şimembru activ al Cenaclul literar LiviuRebreanu, Piteşti, în prezent autoexilat înCanada. T. Gărduş este un Omar Khayyanbalcanic (Marian Barbu, Traian Gărduş,bibliofilia candorii, Săgetătorul, 11. II. 1997, p.2), un menestrel al sonetelor şi rondelurilor celde pe urmă menestrel/Şi curtezan al morilor devânt/Sunt paznic fără soldă la Cuvânt/Iubind133