Litera G - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

More documents

Recommendations

Info

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIAlexandru G.G. / Negru (v.); Vasile A.G. (v.).Legături de rudenie cu familiile Leurdeanu (v.),Kretzulescu (v.), Gussi (v.), Davila (v.),Dudescu, Rosetti, Brâncoveanu, Ştirbey.Eponimii: localităŃi, străzi, lucrări de artă,instituŃii. Muzeu memorial, Goleşti, Ştefăneşti,Argeş, alte valoroase aprecieri publice. (F.P.).GOLESCU, Albu R. (?-1574).Demnitar medieval, viteaz al łării Româneşti,titlu de duce. Fiul lui Radu Furcă/Furcovici(v.), frate cu Ivaşcu Golescu (v.). Participant înluptele pentru ocuparea tronului Moldovei, casusŃinător al domnului Petru Schiopul(1574~1579, 1582-1591), căzut în confruntareamilitară de la Jiliştea (1574). Înmormântat laBiserica Mănăstirii Vieroş, Mioveni, Argeş,ctitorie de familie. Piatră tombală sculptată înmanieră nobiliară medievală occidentală.Consemnări documentare şi genealogie, MuzeulGoleşti, Ştefăneşti, Argeş. (S.T.).GOLESCU, Alexandru C./Albu(Goleşti, Muscel, 1818 – Goleşti, Muscel, 29octombrie 1873). Inginer, proprietar funciar,militant politic. Fiul lui Constantin DinicuR.G. (v.), frate cu Nicolae C.G. (v.), Radu C.(v.), Ştefan C.G. (v.). Şcoala Slobodă Obşteascăde la Goleşti (1826), pensioanele din München(1828) şi Topffler, Geneva, ElveŃia (1834),cursuri libere, College de France (1835),auditoriu, istorie, Universitatea Sorbona, Paris(1836, 1866). Fondator, Societatea StudenŃilorRomâni de la Paris (1845). Participant activ laRevoluŃia de la 1848: Comitetul de IniŃiativă(membru, mai 1848), Bucureşti, emisar înTransilvania, Sibiu şi MunŃii Apuseni (1848-1849). AcŃiuni externe: Germania, Austria.Emigrant: Turcia (1849-1855), FranŃa (1855-1857). Adept al Unirii Principatelor Române(1859). Lucrări inginereşti, captarea apelorminerale de la Căciulata, Vâlcea. Importanteaprecieri publice, antume şi postume. Obiectepersonale, corespondenŃa de familie, atestăridocumentare, genealogie, Muzeul Goleşti,Ştefăneşti, Argeş. (S.T.).GOLESCU, Alexandru G./Negru(Goleşti, Muscel, 1819 – Rusăneşti, RomanaŃi,15 august 1881). Inginer, înalt demnitar, militantpolitic, diplomat, mare proprietar funciar. Fiullui Gheorghe/Iordache R.G. (v.), frate cuDimitrie G.G. (v.) şi Radu G.G. (v.). ColegiulSfântul Sava, Bucureşti (1834), Şcoala Centralăde Arte şi Manufactură, Paris (1839). Fondator,Societatea StudenŃilor Români de la Paris(1845). Participant activ la RevoluŃia de la 1848din łara Românească, membru, Comitetul deIniŃiativă (mai 1848), secretar, GuvernulProvizoriu, Bucureşti. Misiuni externe: FranŃa şiAustria (1848-1849). Editor, ProclamaŃia de laIzlaz (limba germană), Viena; emigrant înOccident (1849-1856). Vicepreşedinte,Comitetul Central al Unirii cu Muntenia (1857-1859). Ministrul Cultelor şi InstrucŃiunii Publice(1866), ambasador în Turcia (1866-1868).Preşedinte, Consiliul de Miniştri al României(1870). Scrieri importante, Viena: Die politischeStelungder Romanien (Moldo-Walachen)gegenben der Turkai, nochdem Franzosischen(1848); Paris: Istoricul prolectoratului rusesc înPrincipate şi al Regulamentului Organic(1848), Istoricul ultimelor evenimentepetrecute în Principate (1848), De l’abolitiondu servage dans les Principautés danubiennes(1856). Întinse suprafeŃe de pământ în Oltenia.Membru fondator, Partidul NaŃional Liberal(1857). Diverse aprecieri publice antume şipostume, scrisori de familie, obiecte personale,atestări documentare, genealogie, MuzeulGoleşti, Ştefăneşti, Argeş. (S.T.).GOLESCU, Constantin/Dinicu R.(Goleşti, Ştefăneşti, Muscel, 7 februarie 1777 -Bucureşti, 5 noiembrie 1830). Mare proprietarfunciar şi urban, cărturar patriot, memorialist,traducător. Fiul lui Radu N.G./Banul (v.), fratecu Gheorghe/Iordache R.G. (v.) şi NicolaeR.G./Deli Aga (v.). Academia Domnească,Bucureşti. Cursuri libere, litere, UniversitateaSorbona, Paris, FranŃa. Adept al înnoirilor defactură modernă prin Programul de la Braşov(1802) şi RevoluŃia din 1821. Fondator: ŞcoalaSlobodă Obştească de la Goleşti (1826);Societatea Literară Română (1927); Curierulromânesc (1829). Volume importante:Însemnare a călătoriei mele ConstantinRadovici din Goleşti făcută în anul 1824, 1825,1826 (Buda, Ungaria, 1826); Adunarea de pilde(1829); Adunare de tractaturi ce s-au urmat163
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIîntre prea puternica împărăŃie a Rusiei şi NaltaPoartă... (1929). Traduceri: Starea de acum...aprincipatelor Valahiei şi Moldovei (1826, dinlimba engleză); Elementuri de filosofie morală(1827, după Neofit Vama). Întinse suprafeŃe deteren, judeŃele Muscel şi MehedinŃi, palat înCapitală, viitoare reşedinŃă pentru AlexandruIoan Cuza şi Carol I (v.). Căsătorit cu Zoe/ZincaG. (v.). Diverse eponimii: străzi, busturi, statui,instituŃii (Bucureşti, Câmpulung, Piteşti).Obiecte personale, corespondenŃă, atestăridocumentare, genealogie, Muzeul Goleşti,Ştefăneşti, Argeş. (S.T.).GOLESCU, Dimitrie G. (CâmpulungMuscel, 1807 - Bruxelles, Belgia, 1892). ÎnaltfuncŃionar de stat, scriitor, jurist, militant politic.Fiul lui Gheorghe/Iordache R.G. (v.), frate cuAlexandru G.G. (v.) şi Radu G.G. (v.). Şcoliparticulare, Muntenia şi Transilvania (1814-1825), extern, colegii din ElveŃia şi FranŃa(1825-1840). Administrator al judeŃului Brăila(15 iunie-31 august 1848), jurământ pe nouaConstituŃie (20 iunie 1848). Emigrant în FranŃa(1849-1860). Stabilit la Spa, Belgia (1860).Volume importante: Modulations (1843);Istoria civilizaŃiei (1852); Istoria prinŃuluiModestus (1865), Cugetări şi caractere (1870).Preocupări muzicale şi teatrale. Colaborări cuAlphonse de Lamartine (1790-1869), HectorBerlioz (1803-1869), Albin Bady, intelectualioccidentali. Proiect editorial, ziarul Mercuriu,Brăila, limbile română şi greacă (1848). Adeptal unirii tuturor românilor, pentru a forma unstat cu opt milioane de locuitori. Valoroaseaprecieri publice. Atestări documentare,genealogie, Muzeul Goleşti, Ştefăneşti, Argeş.(S.T.).GOLESCU, Dinicu (RADOVICI,Constantin) (Goleşti, Argeş, 7 februarie 1777 -Bucureşti, 5 octombrie 1830). Ştefan Comita i-afost dascăl de limba greacă. Însemnare acălătoriei mele Constantin Radovici dinGoleşti, făcută la anul 1824, 1825, 1826, scrisăla început în greceşte şi apoi tălmăcită, este celdintâi jurnal de călătorie al unui român înOccident. A fost tipărită la Buda, în 1826. În1827 fondează SoŃietatea literară românească.La 1 octombrie 1826 deschisese prima şcoală denivel superior din mediul sătesc din Ńara noastră- Şcoala Slobodă Obştească, înfiinŃată pe moşiasa din Goleşti. A contribuit şi la apariŃiaprimului ziar în limba română, Curierulromânesc (1829). Traduce după: Neofit Vama,Elementuri de filosofie morală (Bucureşti,1827), Adunare de pilde bisericeşti şifilosoficeşti (Buda, 1826), Starea Valahiei şiMoldovei după T. Thornton (Buda, 1826).(M.O.).GOLESCU, Gheorghe / Iordache R.(Bucureşti, 1776 – Orşova, MehedinŃi, 1848).Mare proprietar funciar, cărturar luminist, înaltfuncŃionar de stat, parlamentar, scriitor. IntegratspiritualităŃii argeşene şi muscelene prinactivitate în diverse domenii, familietradiŃională, proprietăŃi. Fiul lui Radu N.G. /Banul (v.), frate cu Constantin / Dinicu R.G.(v.) şi Nicolae R.G. / Deli Aga (v.). ŞcoalaGrecească, Bucureşti; auditoriu extern, FranŃa,Italia. Ispravnic al judeŃului Argeş (1812-1813).Membru: Eforia Şcoalelor NaŃionale (1818);Comitetul de Sprijin, Colegiul Sfântul Sava,Bucureşti (1818). SusŃinător al ProgramuluirevoluŃionar de la 1821. Deputat, ales înAdunarea Obştească Extraordinară a Munteniei(1831-1834); mare logofăt al DreptăŃii (1831).Scrieri importante: Starea łării Româneşti(1818); Barbu Văcărescul vânzătorul Ńării(1828); Băgări de seamă asupra canoanelorgrămăticeşti (1840); Condica limbii române.Lexicon; Atlas geografic (Viena). ContribuŃii lafundamentarea modernismului autohton,învăŃământului, culturii, structurilor civiceadministrative naŃionale. Valoroase aprecieripublice antume şi postume. (S.T.).GOLESCU, Ivaşcu R. (?-1584). Mareproprietar funciar, demnitar medieval, diplomat,militar. Fiul lui Radu Furca Furcovici (v.),frate cu Albu R.G. (v.). Mare stolnic al łăriiRomâneşti (1568). Întinse suprafeŃe de pământ,judeŃele Muscel şi Argeş: Goleşti, Bălteni,Vieroş, Mărăcineni, Purcăreni, GhimpaŃi,CăpăŃâneni, Izvorani, Viticheşti. Participant laluptele pentru tron de la Jiliştea (1574), casusŃinător al domnului Moldovei, PetruŞchiopul (1574~1579, 1582-1591). Refugiat înPolonia. Demersuri privind organizarea unei164
Page 4 and 5: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 14: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU

Litera G - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?