Litera G - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

More documents

Recommendations

Info

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIGHIGEANU, Constantin (n. Tărtăşeşti,DâmboviŃa, 13 octombrie 1930). OfiŃer decarieră, înalt funcŃionar public, militant politic.Stabilit la Curtea de Argeş din 1952. LiceulMihai Viteazul, Bucureşti (1948). ŞcoalaMilitară, Sibiu (1952). Activitate specifică,Unitatea Militară Vânători de Munte, Curtea deArgeş (1952-1987), colonel în rezervă.Preşedinte, Comitetul Orăşenesc al FrontuluiSalvării NaŃionale / Comitetul Provizoriu alUnităŃii NaŃionale (1989-1992). Viceprimar(1989-1990), primar (1992-1996), Curtea deArgeş. Demersuri favorabile pentru introducereateleviziunii prin cablu (1993); ridicarea oraşuluila rang de municipiu (1995); finalizarea turnăriiîn bronz a statuii Basarab I Întemeietorul (v.),transportul, montarea şi dezvelireamonumentului (20 mai 1995). Alte iniŃiativecomunitare. Importante aprecieri publice.(N.M.).GHIGIU, Matei A. (Musculeşti,Bărbăteşti, Gorj, 15 aprilie 1924 – Bucureşti, 20iunie 2004). Inginer, construcŃii civile şiindustriale, înalt funcŃionar de stat, demnitar.Domiciliat în regiunea Argeş (1954-1968).Liceul Teoretic Vedea, Argeş, Institutul deConstrucŃii, Bucureşti (1954). Activitateproductivă: Firma Prager, Bucureşti (1941-1953); Şantierul Uzinei de Sodă, Govora,Vâlcea (1954-1955); director, Grupul deŞantiere Râmnicu Vâlcea (1955-1956). FuncŃiipublice: vicepreşedinte, Sfatul Popular RegionalPiteşti (1956-1965); vicepreşedinte, Comitetulde Stat al Planificării, Bucureşti (1965-1966).Ministru, Ministerul ConstrucŃii Industriale,Chimie şi Rafinării / ConstrucŃii industriale(1966-1974); director general, TrustulConstrucŃii-Montaj Industrie Chimică (1974-1987), Bucureşti. Participări directe laredimensionare urbanistică şi industrială a zoneiArgeş-Muscel. Coordonarea programelor de statpentru: Construirea Cartierului Calea Bucureşti(Piteşti); edificarea Întreprinderii Dacia(Colibaşi), Combinatului Petrochimic şiRafinăriei (Piteşti-Sud); extinderea reŃelelortehnice în Câmpulung şi Curtea de Argeş.ActivităŃi asemănătoare la Bârlad, Braşov,Craiova, Iaşi, Slatina. Fondator, Firma Arcom,Bucureşti (1967), colaborări benefice în FranŃa,Germania, Irak, Iran, Siria, Egipt. Valoroaseaprecieri antume şi postume. (I.T.B.).GHILAŞ, Vasile (judeŃul Orhei,Basarabia, 1929 – Buzău, 1945). Erou. Întimpul luptelor din 1941, când trupele româneau întâmpinat rezistenŃă în zona sa natală, el s-aoferit să fie călăuză şi a condus ostaşii români înspatele trupelor sovietice care s-au retras îngrabă spre râul Nistru. Pentru fapta sa de curajşi dragoste de Ńară, a fost decorat, la vârsta de 12ani, cu medalia „Virtutea Militară” şi a fosttrimis, pe cheltuiala statului, la Liceul Militardin CernăuŃi. Fapta lui de eroism a fost redată înmanualul de Citire pentru clasa a IV-a primarăcu titlul „Un copil erou”. În timpul liber,viitorul ofiŃer se ocupa de sculptură, temapreferată fiind capul de mort. Urmare aofensivei sovietice, în primăvara anului 1944,liceul din CernăuŃi a fost desfiinŃat, elevii fiindrepartizaŃi la celelalte licee militare. VasileGhilaş a ajuns la Liceul Militar GeneralGheorghe Macarovici din Iaşi, evacuat laCâmpulung Muscel. În martie 1945, guvernulGroza a emis ordinul prin care elevii originaridin Basarabia şi Bucovina de Nord să fie trimişiînapoi, în haine civile, în 24 de ore, la părinŃiirămaşi în teritoriile considerate de autorităŃilecomuniste ca „eliberate de armata sovietică”.Vasile Ghilaş a fost reŃinut un timp la Bucureştişi apoi predat sovieticilor. A fost găsit mort înapropiere de Buzău, fiind aruncat din tren întimpul transportului de către sovietici.Importante recunoaşteri antume. (I.I.P.).GHILENCEA, Vasile I. (n. Retevoieşti,Argeş, 15 august 1936). Romancier. ŞcoalaPopulară de Artă, secŃia Sculptură, Piteşti(1958-1959) şi Câmpulung-Argeş (1959-1960);evidenŃiat profesional pe Ńară în specialitateagenetică (1960). Colaborator, SocietateaRăspândirii ŞtiinŃei şi Culturii, Argeş (1958-1959); membru, Societatea Scriitorilor Ardeleni,Cluj; corespondent voluntar, ziarele Secera şiciocanul (Piteşti), Steagul roşu (Braşov) -1958-1961, Drum nou (Baia Mare, 1964-1965);corespondent internaŃional, Radio-Moscova(1961-1964); membru, colectivul redacŃional alrevistei literare Dor de dor (Călăraşi, IalomiŃa,din 2000). Beletristică: Trei anotimpuri (1986),151
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIÎntre două iubiri (1997), Flori pentru mama(1997). (M.S.).GHILENCEA, Vasile I. (n. Retevoieşti,Pietroşani, Muscel, 15 august 1936).Genetician, publicist, romancier, redactor.Şcoala Tehnică de Maiştri Zootehnişti (1960),Şcoala Populară de Artă, Piteşti (1960).Activitate agricolă, unităŃi specializate înlocalităŃi din Argeş (1960-1998). Volumeimportante: Trei anotimpuri (1986); Între douăiubiri (1997); O floare albastră (2001) ; Floripentru mama (2005); La marginea dimineŃii(2007). Colaborator, ziarele: Secera şi ciocanul(Piteşti), Steagul roşu (Braşov), Drum nou(Baia Mare). Membru, colectivul redacŃional,revista literară Dor de dor Călăraşi (2000~).Membru fondator, Liga Scriitorilor din România(2007), alte aprecieri publice. (M.S.).GHIMPA, Dumitru I. (Optaşi, Olt, 24octombrie 1865 - Piteşti, Argeş, 1942). Profesor,fizico-chimice, publicist. Stabilit definitiv laPiteşti în 1901. Liceul de BăieŃi, Craiova, Dolj(1885), licenŃiat Facultatea de ŞtiinŃe, Bucureşti(1895). Asistent, Universitatea din Bucureşti(1895-1901). Activitate didactică neîntreruptă:Liceul de BăieŃi/Colegiul Ion C. Brătianu,Piteşti (1901-1931), director (1907-1911; 1916-1920). Membru fondator: Societatea deGimnastică Aquila (1910); Liceul defete/Colegiul Zinca Golescu (1921); AteneulPopular Gheorghe Ionescu-Gion (1928), Piteşti.Volume importante (manuscris): Din istoriadiamantului; ViaŃa şi opera profesoruluiConstantin I. Istrati; Curs complet de fizică şichimie. Studii, articole, conferinŃe pe temeştiinŃifice şi metodice. Diverse aprecieri antumesau postume. (I.M.D.).GHIMPA, Elena D. (A doua jumătate asecolului XIX - Începutul secolului XX). Mareproprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeŃe deteren în localitatea Humele, plasa Teleorman,expropriate parŃial prin Legea pentrudefinitivarea Reformei Agrare din 17 iulie1921, aplicată de guvernul condus de AlexandruAverescu. (I.I.Ş.).GHINESCU, Corneliu I. (Ungheni,Argeş, 7 august 1916 – Piteşti, Argeş, 6 ianuarie1987). Medic, pneumoftiziologie, manager.Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti (1934),Universitatea din Cluj (1943). Fiul lui Ion G.(v.). Medic: Facultatea de Medicină, Cluj (1943-1944); Spitalul de zonă interioară Piteşti (1944-1945); Spitalul Ion C. Brătianu, Piteşti (1945-1948); SecŃia de Tuberculoză, Piteşti (1948-1951); director fondator, Spitalul TBC Piteşti(1951-1983). Medic primar (1956). Preşedinteemblematic: Filiala Piteşti a Uniunii SocietăŃilorde ŞtiinŃe Medicale din România; ColegiulMedicilor, Argeş-Muscel. Numeroase studii,articole, analize de asistenŃă socială, reuniuniştiinŃifice naŃionale. Colaborări externe. Medicemerit (1973), alte importante apreciericomunitare. (C.C.).GHINESCU, Ion D. (Ungheni, Argeş,10 martie 1888 – Piteşti, Argeş, 21 martie1975). Jurist, militant politic, înalt funcŃionar destat; publicist. Liceul / Colegiul Ion C. Brătianu,Piteşti (1908), Facultatea de Drept, Bucureşti(1911). Doctorat, ştiinŃe juridice, UniversitateaSorbona, Paris (1915). Avocat, barourile Muscelşi Argeş (1911-1952). Participant la PrimulRăzboi Mondial, Frontul Carpatic, luptele de laDragoslavele, Muscel (octombrie-noiembrie1916), prizonier german (1916). Membrumarcant, Partidul NaŃional Liberal Constantin /Dinu Brătianu, prefect de Argeş (1933- 1937).Adept al constituirii Blocului NaŃionalDemocrat (1944). Gestionarea redresăriieconomiei locale după criza din 1929-1933;instalarea Camerei de Muncă Piteşti, înfiinŃatăla 31 ianuarie 1933; inaugurarea sediuluiAdministraŃiei Financiare Argeş (1936), astăzi,Primăria Municipiului Piteşti; noi amenajări laSchitul Trivale. Articole de presă, interviuri,memorii, revista Junimea, Piteşti. Aprecieripublice antume şi postume. (I.T.B.).GHINESCU, Ion Mihai M. (Balabani,Boteni, Muscel, 6 iulie 1933 – Boteni, Argeş, 14mai 2001). Poet popular, publicist, culegător defolclor. Membru, AsociaŃia FolcloriştilorArgeşeni C. Rădulescu-Codin, Piteşti. Fondator,Cenaclul literar Argeşul, Boteni. Volume: Dragîmi e să spun în vers (1977), Cânt din plaiuldorului (1982). (C.C.).152
Page 4 and 5: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 14: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU

Litera G - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?