<strong>Principii</strong> <strong>directoare</strong> <strong>pentru</strong> <strong>Dezvoltarea</strong> <strong>teritoriala</strong> durabila a Continentului european 3Harta 1Statele membre ale Consiliului EuropeiStatele membre ale Consiliului EuropeiStatele candidate la statutul de membru1. Andora2. Liechtenstein3. Luxemburg4. San-Marino5. Slovenia6. Croatia7. Bosnia-Hertegovina8. “ex-Republica Yugoslavaa Macedoniei” (ERYM)9. Yugoslavia10. AzerbaidjanAlte stateInsulele si regiunile de dincolo de mari ale Statelor membre nu sunt ilustrate complet sau nu sunt ilustrate de locII.Politica de amenajare a teritoriului în Europa: noi provocari siperspective la nivel continental(10) Luarea în considerare a dimensiuniicontinentale a Europei deschide noi perspective<strong>pentru</strong> politica amenajarii teritoriului si oplaseaza în acelasi timp în fata unor noiprovocari. Într-o lume aflata intr-un proces deglobalizare crescânda continentul europeantrebuie sa îsi afirme întâietatea. Principalelepotentialitati ale Europei, pe care e importantsa le valorifice, rezida în diversitatea peisajelorsi culturilor care au dat caracter teritoriului, îndezvoltarea solidaritatii si cooperarii îninteriorul si între diferitele mari spatii europeneca si în integrarea între Europa Occidentala sicea Orientala, Meridionala si Septentrionala.
<strong>Principii</strong> <strong>directoare</strong> <strong>pentru</strong> <strong>Dezvoltarea</strong> <strong>teritoriala</strong> durabila a Continentului european 41 Interrelatiile intercontinentale caelemente strategice <strong>pentru</strong> amenajareateritoriului în Europa(11) Oportunitati deosebite de dezvoltare acontinentului european rezulta din situarea sageografica. Aceasta se caracterizeaza princontinuitate continentala din ce în ce maipermeabila cu Asia si prin tarmurile salemaritime atingând o lungime de aproape100.000 km.(12) Dat fiind ca Asia este continentul celmai populat din lume si ca rata sa deexpansiune economica este substantiala,oportunitatea este oferita de promovareapotentialului reprezentat prin “functiunea depasarela” între tarile membre rasaritene aleConsiliului Europei (în particular FederatiaRusa, tarile membre din jurul Marii Negre siGrecia) si Orientul Mijlociu si Extrem, mai alesprin intermediul dezvoltarii unor noi coridoarede schimb. În acest mod, periferia orientala aEuropei ar putea deveni o placa turnanta înceea ce priveste organizarea schimburilor sicooperarea între Europa si Asia. <strong>Dezvoltarea</strong> siorganizarea retelelor de transport si de energieau în acest context o semnificatie deosebita.(13) Schimburile comerciale între Europa sinoile blocuri economice în dezvoltare pe altecontinente ca MERCOSUR, NAFTA, ASEANcresc fara încetare în contextul globalizariieconomice. Oceanele sunt considerate ca oresursa majora <strong>pentru</strong> viitor. Transportulmaritim devine din ce în ce mai competitiv.Numeroase regiuni de coasta si insulele potbeneficia de noile impulsuri ale economieimaritime moderne care depaseste cu multactivitatile de shipping si include de asemeneanoile tehnologii, valorificarea resurselor marii,turismul international compatibil cu ecologiaetc. Conditia este ca sa existe porturi dinamicecu legaturi eficace în teritoriu pe tarmurilemaritime periferice ale continentului.(14) Apropierea dintre Europa si Africa deNord, care creste datorita noilor mijloace detransport si de comunicare, ca si dinamismuldezvoltarii demografice pe tarmurile sudice alebazinului mediteranean pledeaza în favoareaunei cooperari sporite între toate stateleriverane Mediteranei din Europa si Africa.Aceasta înseamna mai ales o cooperare maiintensa în domeniile economiei si turismului casi o punere în valoare mai puternica apatrimoniului natural si cultural în vedereadezvoltarii urbane si regionale. În scopul de apermite o dezvoltare mai echilibrata, durabila siintegrata a spatiului euro-mediteranean,dezvoltarea spatiului economic si social alzonei mediteraneene a Europei ar trebui - deasemenea - sa fie însotita de o politica deamenajare corespunzatoare. În domeniulprogramelor de cooperare, vor trebui sa fierealizate sinergiile financiare si coordonareaîntre programele comunitare de sprijin carecorespund actiunilor INTERREG si MEDA .(15) Pe lânga aceasta, cu 290 de milioane devizitatori în 1992, Europa este prima destinatiemondiala a turismului international sipreviziunile disponibile indica o dublare anumarului de vizitatori pâna în 2020.Economia turistica internationala se prezintadeci, cu oportunitatile si riscurile sale, ca unelement strategic al dezvoltarii teritoriale aEuropei. <strong>Dezvoltarea</strong> turismului seconcentreaza în localizarile cele mai atractive,dar totodata cele mai sensibile din Europa, dinpunct de vedere al factorilor de mediu siculturali. Este vorba de zonele de coasta, înprincipal ale Mediteranei, de insule, de unelevai, de Alpi si alte masive muntoase, denumeroase zone naturale, de diverse orase sialte situri istorice.2 Pluralitatea culturilor(16) Continentul european se caracterizeazaprintr-o pluralitate a culturilor de importantanationala, transnationala si regionala, cele 60de limbi vorbite în cadrul lor fiind numai unadin marturii. Pluralitatea culturilor se reflecta înmodurile de expresie (limbi, muzica, pictura,arhitectura, etc.) ca si în modurile de exercitarea activitatilor economice, în modurile delocuire, de deplasare si de destindere. Acesteculturi au determinat în mare parte peisajele,orasele si asezarile umane, ca si patrimoniulconstruit al Europei. Aceasta diversitateculturala care a fost, în trecut, cauza tensiunilorsi a conflictelor, reprezinta astazi un potentialinestimabil <strong>pentru</strong> o dezvoltare <strong>teritoriala</strong>durabila. Formele moderne de dezvoltare
Change language