<strong>Principii</strong> <strong>directoare</strong> <strong>pentru</strong> <strong>Dezvoltarea</strong> <strong>teritoriala</strong> durabila a Continentului european 5socio-economica si tehnologica nu trebuie saniveleze identitatile culturale. Conventia de laGrenada referitoare la ConservareaArhitecturala a Patrimoniului Europei(Consiliul Europei, 1985), Conventia de la LaValetta referitoare la Protectia PatrimoniuluiArheologic (Consiliul Europei, 1992) precumsi Carta de la Florenta referitoare la ProtectiaParcurilor si Gradinilor Istorice (ICOMOS –IFLA, 1981) contin principii importante <strong>pentru</strong>conservarea si valorificarea patrimoniuluicultural în sensul unei dezvoltari teritorialedurabile.3 Marile spatii europene ca vectori desolidaritate si cooperare(17) Coeziunea sociala a Europei s-a întaritprin cooperarea transnationala în interiorulmarilor spatii europene. Printre acesteafigureaza, între altele, teritoriul UniuniiEuropene <strong>pentru</strong> care Schema de Dezvoltare aSpatiului Comunitar (SDEC) definesteprincipiile si obiectivele amenajarii teritoriuluisi cooperarii. În cadrul Uniunii Europene seafirma diferite spatii transnationale decooperare cum ar fi muntii Alpi, MareaNordului etc. în cadrul acestor mari spatii s-aupus în aplicare, de câtiva ani încoace,numeroase proiecte de cooperare care urmarescsa întareasca dezvoltarea echilibrata aregiunilor. În exteriorul teritoriului Uniunii saupartial suprapus cu acesta se afirma alte marispatii, cum este bazinul Marii Baltice, spatiulsud-european si dunarean sau regiunea MariiBarents în nordul Europei (cf. § 71).(18) In cadrul integrarii economice si alglobalizarii, se pot observa, pe lângaimpulsurile privind cresterea economica,impacturi negative asupra mediului si asupracoeziunii sociale. Exista riscul, mai ales înnoile state membre, de a se dezvolta numaiinsule de crestere în jurul metropolelor, iar altespatii ale Consiliului Europei, cu orasele lor demarime variabila, precum si zonele rurale sa fiedeconectate de la procesul de crestere. Europadispune de potentialul necesar <strong>pentru</strong> a realizaun model policentric de crestere si dedezvoltare, un anumit numar de zone decrestere semnificative, inclusiv la periferiaeuropeana, organizate în retele urbane,producând o dinamica si relatii economiceexterne <strong>pentru</strong> a atrage alte investitii. Odezvoltare policentrica contribuie de asemeneala reducerea presiunilor asupra mediului, ca si atensiunilor sociale si contribuie astfel lastabilizarea structurilor democratice. Simplareproducere a unui model de centru-periferie lascara continentala ar fi distructiva atât <strong>pentru</strong>centru cât si <strong>pentru</strong> periferii si nu ar corespundeistoriei dezvoltarii “armaturii urbane” acontinentului. O integrare consolidata a acesteiarmaturi urbane în cadrul marilor spatiieuropene este o conditie prealabila <strong>pentru</strong> noileprocese de crestere la periferia europeana,susceptibile de a consolida pe termen lungarmatura urbana si de a o face competitiva.19) Pe lânga metropole, “orasele-porti” careasigura legaturile si schimburile cu celelaltecontinente (de exemplu orasele portuare siaeroportuare, orasele târguri si oraseleculturale), constituie amorsa unui modelpolicentric de crestere la scara continentala. Învreme ce “orasele-porti” s-au dezvoltat întrecut cu deosebire în lungul zonelor de coastaoccidentale si meridionale ale Europei,oportunitatile se contureaza, sub efectul noilorcoridoare de transport si de energie catre Asia,în favoarea aparitiei unor “orase-porti” laperiferia orientala a Europei.(20) Reteaua Transeuropeana de Transportdin interiorul UE, Coridoarele Paneuropene siAriile de Transport ca si Reteaua TINA întarile asociate (a caror coloana vertebrala esteconstituita pe traseul Coridoarelor Paneuropeneîn aceste tari), constituie global noua retea detransport a continentului european. Sarcina lorprioritara este de a lega spatiile metropolitane.Harta nr. 2 «Reteaua Paneuropeana deTransport» traseaza prioritatile actuale alepoliticii europene de transporturi, integrânddeciziile Uniunii Europene si rezultatele celortrei Conferinte Paneuropene în Transporturi casi ale grupului de lucru însarcinat sa evaluezenevoile prioritare în materie de infrastructura înstatele asociate (Evaluarea NecesitatilorInfrastructurilor de Transport - TINA).
<strong>Principii</strong> <strong>directoare</strong> <strong>pentru</strong> <strong>Dezvoltarea</strong> <strong>teritoriala</strong> durabila a Continentului european 6Harta 2Reteaua paneuropeana de transportReteaua Transeuropeana deTransport, Coridoarele si ZonelePaneuropene de TransportStatele membre ale Consiliului Europei si statelecandidate la statutul de membruAlte stateReteaua Transeuropeana de TransportExistentPropusDrumuriCai ferateCoridorul Paneuropean de TransportZonele Paneuropene de TransportMarea BarentsBazinul Marii NegreBazinul MediteraneanMarea Adriatica / Marea IonicaSurse: Decizia Conferintei paneuropene a Ministrilor responsabili cu Transportul; Uniunea Europeana;Grupul de lucru “Transport Infrastructure Needs Assessment (TINA)” în Statele AsociateInsulele si regiunile de dincolo de mari ale Statelor membre nu sunt ilustrate complet sau nu sunt ilustrate de loc
Change language