VPR07-iulie_Layout 1 - AGVPS

Problema capreineagre în Româniaîn ultimii 23 de ani, care ar trebuie ținutăla zi de administrator, fiindcă areaceastă obligație potrivit prevederilorArt. 6 alin. 1 lit. j din Legea 407/2006actualizată, acest aspect nu se poatedemonstra convingător, prin reliefareade punctaje certe, realizate în timp, pesexe. Afirmația se bazează doar pe observații,informații neoficiale și numărultrofeelor de capră neagrăprezentate în diverse expoziții localede vânătoare.Trecând peste statisticile din ce înce mai puțin verosimile din anul 1990încoace, nu putem să nu reliefăm și unalt aspect reieșit din observațiile vânătorilorde capre negre, anume al discrepanțeiexagerate dintre sporulnatural constatat pe teren, pe baza raportuluidintre iezi și celelalte categoriide vârstă, și sporul naturalmultianual reieșit din calcul statistic,care reliefează indirect, prin comparație,un nivel inacceptabil de „dispariție”inexplicabilă a unui numărexagerat de capre negre mature (prinprădare fără urme și braconaj).După cele prezentate concis, întroproblematică atât de complexă cumeste cea abordată, vom încerca să sistematizămcâteva propuneri, pe carele-am intitula „de salvgardare” a efectivelorși calității populațiilor de caprăneagră din România.În final susținem că, pe lângă antrenareași implicarea sinergică, în interesulconservării populațiilor decapre negre, a oricărei persoane interesatede protejarea acesteia – de la niveluladministratorului, gestionarilor,custozilor, gărzii de mediu, agențiilorde protecția mediului și altor instituțiipreocupate în acest sens ori de protecțiamediului, până la nivelul vânătoriloramatori – se impune a fi aprobate,în continuare, cote de recoltă oricât demici, în scopul extragerii selective aunor exemplare tarate și al mențineriiinteresului cooperării concrete și interesatea gestionarilor în acest sens(care retribuie, pe cheltuială privată,personal de pază eficient în acestscop).Dovada eficienței prezenței vânătorilorși angajaților asociațiilor lor înfondurile cinegetice nu poate fi contestată,fie și numai dacă ne raportămla involuția unor populații de caprăneagră din arii naturale protejate încare nu se mai vânează, constatatădupă retragerea vânătorilor și angajațiloracestora din ariile respective.PROPUNERIPropunerile se referă la măsuri mai ferme și criterii mai clarede management durabil al caprei negre, așa încât declinulcantitativ și calitativ al populațiilor speciei să fie stopat.Măsurile și criteriile la care ne-am referit privesc:1 O evaluare de primăvară maiexactă (responsabilă) a populațiilorlocale de capră neagră și a structuriiacestora pe sexe și pe cel puțin douăcategorii de vârstă (iezi și exemplarepeste un an), completată printr-oevaluare asemenea de toamnă, caresă susțină cotele de recoltă aprobatesau să impună eventuala lorcorectare (reducere).2 Analizarea situației fiecărei populațiide capre negre în parte și a complexuluide condiții și/sau cauze careau condus la această situație, în interesuladoptării unor măsuri prag -matice de redresare și/sau conservarea efectivelor speciei, după caz.3 Stabilirea unor cote rezonabile derecoltă, în scopul menținerii interesuluigestionarilor pentru protecțiași conservarea caprei negre, de maximum3-4% din efectiv în cazul populațiilorconservate, de maximum1-2% în cazul populațiilor în regres(vulnerabil) și interzicerea temporarăa vânătorii doar în cazul populațiiloramenințate.4 Interzicerea temporară a vânătoriicomerciale și a împușcării țapilordominanți în arealele populațiilorvulnerabile de capre negre, precumși stimu larea vânării selective a caprelornegre din orice populație pentrucare se acordă cote de recoltă,prin adoptarea de măsuri economiceadecvate (preț mai mic al autorizațiilorde recoltare, acordarea de autorizațiigratuite în cazul selecțieifoarte bine făcute etc.).5 Controlul mai activ al modului încare se efectuează evaluarea efectivelorde capre negre și mult mai exigentîn privința condițiilor de desfă șurarea vânătorii, precum și o evaluare consecventăa trofeelor dobândite prinvânătoare și o evidențiere clară, la niveluladminis tratorului și a gestionarilor,a tuturor trofeelor dobândite, pepunctaje, sexe și clase de vârstă.6 Organizarea, la nivelul administratorului,a unui corp specializat depază a faunei cinegetice, potrivitobligațiilor ce decurg, în sarcina sadin Legea nr. 333/2003 actualizată,așa încât braconajul să fie descurajatși la această specie.7 Verificarea periodică a număruluide câini de la stânele din zonele cucapre negre, a dehelmintizării acestorcâini și a purtării lor în teren doarcu jujeu regulamentar și în număradmis.8 Ținerea sub real control a efectivelorde lup și de râs din zonele caprelornegre, fiindcă nu se poateconcepe conservarea concomitentă aunor efective mărite și la speciapradă, și la speciile care o prădează.8 Crearea de „zone de protecție” acaprei negre, cu rol de „rezervații degenofond” pentru specie, în fiecaredin marile masive muntoase ale României,în care pășunatul cu animaledomestice și vânarea caprei negre săfie interzise, iar administrarea desare și chiar de hrană complementară,cu conținut de antidehelmintice,să devină o preocupareper manentă a administratorilor,ges tionarilor și custozilor.10 Reluarea acțiunii de repopularecu capre negre a zonelor muntoasecare se pretează.Măsurile sistematizate mai susnu exclud posibilitatea interziceriivânării și a exportului de trofee, lacare se poate recurge numai temporarși doar în cazul populațiilor amenințate,pentru a se putea mențineviu, așa după cum am mai precizat,interesul gestionarilor fondurilor cinegeticepentru protecția și conservareacaprei negre.6 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN