MIJLOACE UTILIZATE ÎN OPTIMIZAREA LECŢIEI DE ÎNOT ... - DEFS

MIJLOACE UTILIZATE ÎN OPTIMIZAREA LECŢIEI DE ÎNOT
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DE PROFIL
Cuvinte cheie: înot, studenţi începători
65
Prof. univ. dr. Marinescu Gheorghe
Asist. univ. drd. Bălan Valeria
Prep. univ. Ticală Laurenţiu
Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti
In this paper we underline the importance of swimming at the students from physical
education faculty. There are a lot of students who are not to swim when they come to study in
this type of the faculties. During the swimming lessons we try to learn them, using specific
exercises and basing on their abilities of the sportsmen.
Introducere
În trecut oamenii erau dominaţi de senzaţiile euforice ale înotului, practicat în timpul
verii, de dorinţa de mişcare în mijlocul naturii. Cu timpul, acestui mod de practicare a înotului i
s-a alăturat şi farmecul întrecerii sportive. La început, prin însuşirea unor tehnici rudimentare
de deplasare prin apă sau de salvare, oamenii sau ferit de pericolul înecului şi au reuşit să
traverseze cursurile de apă. Apoi, prin realizarea unor mişcării simple şi relaxante în ambianţa
acvatică, înotul a devenit mijloc de tratament şi de fortificare a trupului şi spiritului.
În zilele noastre trebuie să recunoaştem că înotul a depăşit graniţele destinderii şi
recreării în timpul liber, reprezentând o modalitate excelentă de a educa şi forma tineretul în
climatul sportivităţii, al eticii sportive, cultivând o serie de calităţi ca perseverenţa, răbdarea,
dăruirea şi dorinţa de-a învinge obstacole.
Înotul este un „exerciţiu fizic” plăcut, în acelaşi timp, el are o utilizare practică,
individuală şi socială, neegalată de alte sporturi.
Scop
Acest studiu are ca scop cunoaşterea ponderii de utilizare în lecţia de înot cu studenţii a
mijloacelor specifice acestei discipline sportive. Deoarece la cursurile de înot ale
învăţământului de profil sunt atât studenţi care ştiu să înoate, cât şi studenţi începători, noi neam
concentrat atenţia pe ultima categorie deoarece considerăm că, în învăţare, paleta de
mijloace utilizată de aceştia este mai variată.
Sarcini
În realizarea acestei lucrări am avut ca sarcini:
- stabilirea mijloacelor optime utilizate în lecţii pentru învăţarea procedeelor craul,
spate şi bras de către studenţi începători;
- stabilirea succesiunii învăţării procedeelor specifice de înot;
- urmărirea, înregistrarea activităţii studenţilor din grupele de începători pe toată durata
cursului de înot;
- recoltarea datelor;
- prelucrarea şi analizarea rezultatelor;
- elaborarea concluziilor.

Ipoteze
Ipotezele care au stat la baza realizării studiului de faţă sunt:
- predomină în învăţare, mijloacele adresate picioarelor, braţelor, alunecare –
coordonare sau procedeu;
- există diferenţe între timpul necesar învăţării pentru studenţii care au practicat o
disciplină sportivă şi cei care nu au practicat;
- calităţile solicitate de sportul practicat au influenţat învăţarea înotului sau nu.
Subiecţi
În studiu au fost cuprinşi 65 de studenţi din anul I (2007-2008), fiind împărţiţi în 2 serii.
Prima serie a avut trei grupe de începători, iar cea de a II a două grupe. Studenţii au avut vârsta
cuprinsă între 18 şi 25 de ani.
Organizarea şi desfăşurarea cercetării
Studiul s-a desfăşurat în bazinul Floreasca, timp de 2 săptămâni. Studenţii au prevăzute 42 de
ore de înot care au fost repartizate în programul didactic astfel: de luni până vineri dimineaţă şi
după amiază, iar sâmbăta şi duminica dimineaţă.
Repartizarea studenţilor în cele 5 grupe a fost făcută la întâmplare.
Mijloacele specifice folosite în lecţii au vizat:
� acomodarea cu apa – cel mai mult s-au utilizat mijloace care au vizat obişnuirea cu
un mediu nespecific omului în care legea gravitaţiei este anulată parţial de forţa lui Arhimede,
obişnuirea cu scufundarea corpului în întregime, acomodarea cu întredeschiderea ochilor sub
apă, căpătarea încrederii că „nu se îneacă” şi că teama începe să dispară;
� respiraţia în apă – accentua a căzut tot pe jocurile de mişcare care au contribuie la
învingerea panicii şi la înlăturarea fricii de apă. De asemenea, ele îl ajută pe practicant să înveţe
a-şi întârzia expiraţia (se face treptat, pe gură) pentru a sta cât mai mult sub apă, să se mişte şi
să se orienteze sub apă prin deschiderea ochilor.
� plutirea şi alunecarea pe apă – poziţia corpului solicitată de înot este diferită de cea
de pe uscat. În învăţarea acestor acestor elemente tehnice de bază, accentul a căzut pe jocurile
de mişcare. Trebuie menţionat că, la început, se însuşeşte plutirea care este urmată de învăţarea
alunecării pe apă. Acestea vor permite învăţarea mişcării de picioare, de braţe, coordonarea
braţe, picioare şi coordonarea cu respiraţia. Se va pune accent deosebit pe poziţia capului,
deoarece de el depinde corectitudinea poziţiei de alunecare;
� procedeul craul – mişcarea de picioare, mişcarea de braţe, alunecare cu ambele braţe
sus, alunecare cu un braţ sus si unul jos, combinaţii intre procedee, procedeu integral;
� procedeul spate – mişcarea de picioare, mişcarea de braţe, alunecare cu ambele braţe
sus, alunecare cu un braţ sus si unul jos, combinaţii intre procedee, procedeu integral;
� procedeul bras – mişcarea de picioare, mişcarea de braţe, alunecare, combinaţii intre
procedee, procedeu integral.
66

Analiza şi interpretarea rezultatelor
Ponderea mijloacelor specifice procedeului craul
70,1
11,3
6
12
picioare
braţe
Ponderea mijloacelor specifice procedeului spate
70,3
10,5
5,2
14
alunecare -
coordonare
procedeu
picioare
braţe
Ponderea mijloacelor specifice procedeului bras
75,3
6,5
12,2
6
alunecare -
coordonare
procedeu
picioare
braţe
alunecare -
coordonare
procedeu
67

Repartiţia studenţilor în funcţie de practicarea sau nu a unui sport
nesportivi
sportivi
0 10 20 30 40 50
Repartiţia studenţilor sportivi pe sporturi practicate
Nesportivi; 20
Altele; 10
Gimnastica; 5
În urma prelucrării rezultatelor am constatat că:
Fotbal; 10
Baschet; 5
Atletism; 9
Handbal; 6
1. ponderea cea mai mare în învăţare revine procedeului complet care solicită
coordonarea braţe – picioare – respiraţie. Suntem de părere că este de preferat utilizarea
procedeului integral în învăţare cu începătorii, fără respiraţie, introduse între mijloacele
analitice, deoarece acesta permite însuşirea globală, corectările de „fineţe” realizându-se
ulterior. De asemenea, la orele din trunchiul comun, lecţiile urmăresc ca studentul să se poată
deplasa într-un mediu nespecific omului, iar pe de altă parte să-i ofere acestuia cunoştinţe,
competenţe, abilităţi necesare pentru a deveni formatori în învăţarea înotului. Corectările de
„fineţe” vis-a-vis de tehnica de înot le parcurg studenţii care doresc să urmeze cursurile de
specializare ale acestei discipline sportive;
2. în grupele de începători se constată, în ultimii ani, un număr mare de studenţi care nu
au practicat nici o disciplină sportivă în anii anteriori admiterii la facultate, nici măcar de
plăcere. În cazul acestora am observat că însuşirea înotului depinde foarte mult de
particularităţile individuale morfofuncţionale şi psihice, evident studentele învăţând mai repede
să înoate;
3. în cazul studenţilor care au practicat o disciplină sportivă de performanţă am
constatat că, calităţile solicitate de acesta influenţează pozitiv învăţarea înotului. Deşi aceşti
studenţi au învăţat să înoate, ceea ce au realizat nu s-a ridicat, decât în foarte puţine cazuri la
nivelul studenţilor avansaţi;
68

4. discipline din curricula universitară ca gimnastica, handbal, baschet, scrimă –
discipline care solicită coordonarea neuromusculară şi intersegmentară au fost factori
favorizanţi în învăţarea procedeelor de înot.
Concluzii
Lipsa logisticii necesare învăţării înotului la noi în ţară, nu permite tuturor copiilor să
participe, încă din primii ani de şcoală, la programele specifice, în aşa fel încât odată ajunşi
studenţi la facultăţile cu profil de educaţie fizică şi sport şi nu numai, să poată să-şi consolideze şi
perfecţioneze deprinderile de a înota şi nu de a fi puşi în situaţia de a se iniţia în tainele înotului.
Nu în ultimă instanţă trebuie amintit că funcţia sanogenetică a înotului influenţează
pozitiv organismul de-a lungul ontogenezei umane.
Bibliografie
1. Counsilman, J.E. - Ştiinţa înotului, Englwood Cliffs, NJ: Prentice Hall, 1968
2. Maglischo W. E. - Swimming faster, Ed. Mayfield Publishing Company, 1982
3. Marinescu, Gh., Bălan, V. - MDS – Nataţie şi Nautice, Ed. ANEFS, Bucureşti, 2007
69