Technomarket Agrotechnica nr. 5

editorial
România │ Românii │ Noi
Editor:
ArTech
Tel.: 0760-28 41 80
Mobil: 0751-51 68 64
E-mail: redactia@technomarket.ro
distributie@technomarket.ro
O.P. 80, C.P. 60, Sector 3, Bucure¿ti
pre¿edinte:
George Rusu
editor ¿ef:
ing. Gabriela Rusu
graficå/DTP:
Andrei Avram
editor foto:
Paul Lovas
distribu¡ie:
Adrian Iva¿cu
referen¡i de specialitate:
• Dr. Ing. Mihai Nicolescu – Secretar general
ASAS „Gheorghe Ionescu-Sise¿ti”
• Prof. dr. ing. Ion Pirna – Director General INMA
• Dr. ing. Valentin Vlådu¡ – Director ªtiintific INMA
• Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Voicu – Decan ISB-UPB
• Prof. univ. dr. ing. Sorin-ªtefan Biri¿ – Director department ISB-UPB
• Prof. univ. dr. ing. Manole Constantin – ISB-UPB
• Dr. ing. Eugen Marin – INMA;
• Dr. ing. Gheorghe Ivan– INMA;
• Dr. ing. Radu Ciupercå– INMA;
• Dr. ing. Drago¿ Manea – INMA;
• Dr. ing. Lucre¡ia Popa – INMA;
• Dr. ing. Ani¿oara Påun– INMA;
• Dr. ing. Cristian Sorica– INMA;
• Dr. ing. Ancu¡a Nedelcu – INMA;
• Dr. ing. Paul Gågeanu – INMA;
• Dr. ing. Carmen Bracåcesu – INMA;
• Dr. ing. Isabela Alexandru – INMA;
• ªef de lucråri dr.ing. Victor-Viorel Safta – ISB-UPB
• drd. ing. George Lazår – INMA;
• drd. ing. Alexandru David – INMA;
• drd. ing. Vasilica ªtefan – INMA;
• drd. ing. Bogdan Ivancu – INMA;
• drd. ing. Ana Zaica – INMA;
• drd. ing. Mihai Matache – INMA;
• drd. ing. Albert Petcu – INMA;
• ing. Gheorghe Gabriel – INMA;
• ing. Georgeta Gågeanu – INMA;
• ing. Mariana Epure – INMA;
Revistå editatå cu participarea
Institutului Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ma¿ini ¿i Instala¡ii
Destinate Agriculturii ¿i Industriei Alimentare – I.N.M.A.
Imagine copertå: Pixabay
Tipar: ArtPrint
Responsabilitatea asupra autenticitå¡ii materialelor publicate revine
unilate ral persoanelor fizice/juridice care semneazå materialul respectiv.
Editorul nu î¿i asumå råspunderea materialå sau moralå pentru eventualele
prejudicii pe care cineva le-ar putea suferi în urma publicårii unui articol sau
anun¡ în paginile revistei.
Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a materialelor din
revistå, fårå acordul strict al redac¡iei.
ISSN: 2360 – 4085
Revista se poate procura prin abonament, completând talonul inserat
la ultima paginå.
2 technomarket – martie - aprilie 2015
Cercetåri amånun¡ite ¿i descoperiri arheologice aratå cå zona geo -
graficå în care se aflå aståzi România, a fost în urmå cu peste 10.000
de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevårat civiliza¡ia umanå.
Acest adevår este destul de greu de digerat pentru celelalte mari
na¡iuni, mai ales pentru cele cu aspira¡ii înalte la titlul de popor ales.
În zona Olteniei se înregistreazå cea mai veche locuire în bordeie
din lume (18,000 ani înainte de Christos), cea mai veche activitate
de minerit, cel mai vechi târnåcop de miner descoperit vre-o datå,
cea mai veche activitate metalurgicå a aramei din lume (8,000 ani
înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tabli¡ele de la
Tårtåria, jude¡ul Alba 5-6.000 înainte de Christos). Tot aici s-a inventat
arcul si au apårut primele furnale din Europa.
Traco-dacii au avut cea mai veche agriculturå din Europa, (neolitic)
¿i printre cele mai vechi din lume.
La vremea lor, dacii erau singurul popor din lume care foloseau
cercul la dispozitivele de måsurare a timpului.
În jurul anului 1400 Î.C, se construie¿te în Tracia Nord - Dunåreanå,
cea dintâi ¿coala cu local de sine ståtåtor de pe Terra, numitå Androniconul,
unde preo¡ii Zamolxieni predau toate disciplinele universitare
începând cu teologia (cultul Zeului Soare ¿i al celor 12 constela¡ii).
Zona Nord-Dunåreanå (România de aståzi), a fost consideratå din
vechime drept un paradis terestru. Un teren bogat în aproape toate
bogå¡iile påmântului, cu terenuri agricole (Grânarul Europei de mai
târziu), på¿uni întinse, toate formele de relief, un incredibil sistem
hidrografic natural, o zonå bine apåratå contra majoritå¡ii dezastrelor
naturale, etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone
n-au putut fi alunga¡i din vatra stråmo¿eascå ¿i nici dezna¡ionaliza¡i.
ªi tot istoria ne aratå cå nu tare departe în timp, au fost stråini
care ¿i-au låsat ¡ara, familia ¿i neamul pentru a fi ROMÂNI.
Paradoxul este cå tocmai noi, românii, ne uitåm cu jind ¿i
admira¡ie la tot ceea ce este ne-românesc ¿i nu suntem în stare så
admiråm frumuse¡ea propriei noastre ¡åri, så vedem si så îngrijim
bogå¡ia ei, så avem considera¡ie pentru acest popor harnic,
destoinic, viteaz ¿i, nu în ultimul rând, inventiv, creativ ¿i descurcåre¡,
så ne bucuråm cå am avut privilegiul så ne na¿tem ROMÂNI.
Så ne analizåm un pic ¿i så vedem câte dintre tråsåturile men¡io -
nate mai sus le descoperim în propria noastrå persoanå? ªi ce ne
spune oare acest lucru?
Chiar nu mai avem patriotism in noi?
Chiar crede¡i cå stråinii fac lucruri mai bune decât noi?
Chiar nu suntem în stare så vedem ceea ce este bun ¿i bine în
¡ara noastrå?
Chiar ne impiedicåm de lipsa de caracter a unor conducåtori care
nu dau dovadå ca ar fi ROMÂNI (¿i pe care, fie vorba între noi, tot noi
i-am ales)?
Umblând recent prin ¡åri stråine, am putut ajunge la o concluzie:
celelalte popoare, în grådina cårora noi românii ne tot uitåm admirativ,
nu au nici oameni mai de¿tep¡i, nici mai civiliza¡i ¿i nici cu con¿tiin¡a
mai dezvoltatå decât noi românii, au în schimb reguli foarte stricte ¿i
amenzi foarte usturåtoare aplicabile tuturor în egalå måsurå.
A¿a dupå cum spunea Regina Maria (de la a cårei moarte se împlinesc
acum 75 de ani):
“Te binecuvântez, iubitå Românie, patria bucuriei”
Bibliografie:
- Augustin Deac - Istoria Adevårului Istoric
- P.L.Tonciulescu - România, paradisul regåsit
- Nicolae Densu¿ianu - Dacia Preistoricå,
Vol.1, 2, 3, 4, 5
- Cornel Bârsan - Revan¿a Daciei
Gabriela RUSU
editor ¿ef