Maria Şandor: Biled - 240 de ani de existenţă

împotriva Ungariei revoluţionare. La 18 noiembrie 1849 împăratul
Franz Joseph a hotărât înfiinţarea Voievodatului Serbiei şi
Banatului Timişean (Wojwodschaft Serbien und Temeser Banat)
cu capitala la Timişoara. Administraţia era direct subordonată
Curţii Imperiale de la Viena. În 1853 teritoriul voievodatului a
fost reorganizat, fiind împărţit în cinci districte subîmpărţite la
rândul lor în raioane. Billiet a făcut parte din districtul Groß
Becskerek (Becicherecul Mare). Limba oficială a noului voievodat
era germana.
În Voivodina trăiau peste 1400000 de persoane, aparţinând
diferitelor naţionalităţi după cum urmează:
Total 1 400 000 persoane
români 406 000
slavi 398 000
germani 340 000
maghiari 241 000
evrei 16 000
ţigani 12 000
Pe lângă aceştia mai trăiau aici câţiva greci, italieni, armeni şi
turci.
Banul Jellacic spera să câştige independenţă
administrativă în noul voievodat, aşa că şi-a pus funcţionari sârbi
în toate punctele cheie ale administraţiei. Pentru că mulţi germani
simpatizaseră cu revoluţia maghiară, ei au fost supuşi torturilor,
condamnărilor la moarte sau confiscării bunurilor. Generalul
Mayerhoffer a fost trimis de la Viena să instaureze ordinea în
zonă. El l-a numit pe contele Karl von Arizi comisar imperial.
Împreună au dizolvat administraţia sârbească şi au încercat să nu
favorizeze nici o naţiune, aşa cum prevedea constituţia.
S-au reînfiinţat şcoli primare în limba germană în satele
nemţeşti şi în Timişoara, apoi şcoli medii şi şcoli pedagogice
pentru pregătirea învăţătorilor de limbă germană.
În anul 1850 s-a reorganizat şi localitatea Billet, care a
devenit plasă cu administraţie locală. Acestei plase îi aparţineau
30