Romanii Timoceni

autodenumesc VLAHI, spunându-ți cu seninătate că așa se spune pe aici, așa se
spune în limba sârbă la români – „vlasi”!
În zona cunoscută sub denumirea de Valea Timocului, dar și pe Valea
Moravei și în Valea Dunării, trăiesc în realitate peste 300.000 de români, persoane
care vorbesc un dialect al limbii române. Cu toate acestea, mult mai puțini s-au
declarat ca atare, iar dacă ar fi să ne luăm după datele ultimului recensământ al
populației, cel din anul 2011, în Timoc trăiesc 35.330 de vlahi și vreo 2.600 de
români. De ce nu s-au declarat majoritatea pur și simplu „români”, nimeni nu
poate da o explicație coerentă. Mergând și mai departe, dacă adunăm cifrele
statistice de mai sus, considerând că datorită confuziilor de pe teren, a unor
manipulări sau pur și simplu datorită faptului că românii s-au considerat vlahi,
obținem circa 38.000 de persoane. În aceste condiții, ce s-a întâmplat cu restul
până la 300.000 de vorbitori de limba română? Greu de spus, dar logica cea mai
simplă arată că ei s-au declarat pur și simplu sârbi. De altfel, în Serbia, legislația
permite fiecăruia să se declare așa cum se simte el și tocmai de aceea avem și
variate ciudățenii precum comunitatea egiptenilor sau cea a iugoslovenilor.
Pe de altă parte nici nu e de mirare cum, deși liderii de la acea vreme ai
comunității românești din Timoc și-au propus să lucreze la o campanie de
informare ce ar fi trebuit să aducă o dublare a numărului de români față de
precedentul recensământ al populației din Serbia, cel din anul 2002, rezultatele
finale au arătat o înjumătățire. Dacă la recensământul din anul 2002, se
declaraseră români în Serbia de Răsărit un număr de 4.157 de persoane, la cel
din anul 2011 s-au declarat români puțin peste 2.600 de români. Cei care au
făcut campanie pentru recensământ spuneau că nu va fi nicio problemă ca
numărul românilor declarați să ajungă la 10.000. Spunem că nu e nicio mirare,
deoarece în campania din 2011 s-au comis câteva greșeli fundamentale, iar una
dintre ele a fost „teoria sinonimiei”!
6
(c) www.jurnalromanesc.ro