Romanii Timoceni
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Întâmplare sau nepăsare?<br />
(articol scris pe 14 noiembrie 2013)<br />
Visul de aproape două secole al românilor timoceni, de a-şi trimite copiii la<br />
şcolile de stat din Serbia pentru a învăţa limba română, limba lor maternă, a prins<br />
contur în luna noiembrie 2013. Statitistica finală a anchetei organizate de Ministerul<br />
Educaţiei din Serbia arată însă şi oglinda clară a preocupării mediului asociativ<br />
românesc din Valea Timocului faţă de această nevoie acută a populaţiei de a-şi<br />
trimite copiii să înveţe limba maternă. Dacă la Kladovo s-au înscris 278 de copii la<br />
cursuri, la polul opus se află judeţul Bor, unde doar 27 de copii au accesat această<br />
oportunitate istorică. Întâmplare sau nepăsare?<br />
Rezultatele finale ale anchetei instituite de Ministerul Educaţiei din Serbia<br />
în ceea ce priveşte studierea limbii române cu elemente de cultură naţională în şcoli<br />
arată cifre dramatice în regiunile Văii Timocului, locuite, după cum se spune<br />
neoficial, de aproape 300.000 de români. Români sau vlahi, după cum istoria<br />
potrivnică lor i-a împărţit dureros, fraţii noştri din Valea Timocului au avut în acest<br />
an oportunitatea istorică de a cere statului sârb să le permită copiilor să înveţe la<br />
şcoală cursuri de limba română cu elemente de cultură naţională. După o serie de<br />
anchete efectuate mai mult sau mai puţin oficial, în lunile octombrie şi noiembrie<br />
2013, Ministerul Educaţiei din Serbia a dispus o anchetă în toate şcolile din<br />
localităţile locuite majoritar de români/vlahi, pe formulare aflându-se un număr de<br />
patru opţiuni: limba română, vorbirea vlahă, limba rromani şi informatică. Chiar<br />
(c) www.jurnalromanesc.ro<br />
dacă au existat sau nu intenţii ascunse din partea celor care au pus întrebările pe<br />
acel formular, era pentru prima oară când pe români nu îi putea opri nimeni să<br />
aleagă ceea ce doreau de zeci şi zeci de ani, adică limba română. Doar că aici a jucat<br />
un rol determinant şi implicarea liderilor comunităţii româneşti, liderii asociaţiilor<br />
româneşti din zonele în care s-a realizat ancheta. Unii au luat la pas satele şi au bătut<br />
la fiecare poartă, de cele mai multe ori pe propria cheltuială, alţii au încercat să<br />
40