Gheorghevici - Românii din Serbia

ARHIVA
(11.1011 S6(111111 MINIM SI Milk lc
DIN IM4I
A.NUL,
(19 0 4;)
XVIII
I A Si I
TIPOGRAFIA DACIA" ILIESCU, GROSSU
1906
&
COMP.
41.

ARHIVA
Organul Societitil tiintifice i Literare
DIN I.Aqi
Anul XVII (1906).
TABLA
BE
j\dATE1II
Legea pi in care Societatea Stiintifica si Literary din lasT,
e reetmoseutri ca persoana moray si juridica . .
Slatutele SocietAtiT Sliintifice si Literare din Iasi . . 3
Donatoril fonduluf statornic al ArliiveT . . . 48, 240
Literatura
Valentin Buda. Epigrame . . . . . 32
c c Sonet de otel (dupa Ruckert) . . . 55
Tiberiu V. Crudu. In zbuctum (nuve16) . . . 62, 118
III. Codreanu. Mil poetl (versuri) . . 172
Riria. Patru decent! (versqui) . . . 203
A. D. Xenopol. 0 suie pe Ceahlail . . . 241
« « 0 Toul din SchOnau . . . 310
Rudolf Sulu. Enilnescu la Mftnitstirea Neamtu 257
Riria. Lul Alecsandri (vesup) . . . . . 373
Elena Vciccirescu. Luminatef amintiri a lul V. Alecsandri (vers.) 375
G. Bucurescu. Catra umbra lul Alecsandri (versuri) . . 400
Leon Cerchez. In memoria lul V. Alecsandri (versuri) . 401
Caton Theodorian. Pantahuza (nuvela) . . 402, 465, 512
Riria. La Mormint, Dijma (poezil) . . . . 441, 445
Eugenia Ghica-Budei. Telut din Bodenlaube . . . 520
Riria. Toamna (naturaomul) versuri . . . . 525
0 Gindirt (versuri) . . . . . . . 526
Clement-B2diu. Chipurl din lumea mica Alecsandru Timoteiti
. . . . . . . . . 553
Din literatura populara
Pug.
N. Mateeseu-Movila. Cine face bine, bine gaseste (poveste) 84

VI
Pa a.
Istorie li eriliea literarii
Eugenia Curcaleati. Dupre (lima scrieo necunoscule ale
luT Ion Ghica . . . . . . . . 39
Die Biirbulescu. Asupra poporanizmului isloric de la cSainanalorulv
. . .
. . . 68
.,
Eugenia Carcalechi. 0 comedic a Jul Ion Ghica . . 127
1W. Skincescu. loan Heliade R6dulescu (AI udiu) . . 183
A. D. Xenopol. Dante AlighieriDivina Comedic. Infernul
traducere de d-1 N. Gane . . . . 214
Cajon. Domnul Gugliemo Ferrero . . . 228
c Teoriile pulitice -din scrielile luI Paul Bourget 338
1. Slavic!. Cum sa scrie romane.;te . . . 249
Radu Manoliu. Locul undo s-a nascut Eminesru . . 315
Grp L. Trancu. Gura ma'alalei . 320
A. Texle vechi . . . . . . . . . 357
A. D. Xenopol. Cuvintare la dezvalirea statue! Alexandii. 376
A. G. 111avrocordat. Dante (studio) . . . . . 421
c « « Dante si Infernul, traducere de d1 N. Gane 486
A. D. Xenopol. Expozitia si idela unitatiLnatianaLe_ . -477
Dr. Zosin. Teatru 1esan . . . . . . . 522
A. D. Xenopol. Congresul pentru proprietatea literary si
artistica . . . . . .
. 528
A. D. Xenopol. A. D. Xenopol si G. Kernbach . . . 567
Istorie
Dr. Tat. R. Giorgevici. Rominil din Serbia . 19, 112, 167
Pie Beirbulescu. Sirbii fata de Romint . . . . 28
« c IVIihnea Voda si catolicizmul . . . 178
T. T. Burada. Inceputul teatrulni in Moldova. 33, 55, 106, 145.
205, 260, 295, 415, 471, 517
c « « Privelisti si datini populare in Moldova (Irozii)
81, 123, 173, 2'26, 332
A. D. Xenopol. Ce140 de ani de domnie a M. S. Regelut Carol I. 193.
Entilian 1Wicu preot. Calendaru! lul Samoil Clain 1806 . 252
A. D. Xenopol. Limba romaneasca . . . . . 289
Pie Ghibeinescu. Din filozofia istoriei 334
A. D. Xenopol. Piltrialmml . . . 344
g. T. Burada. Ua afis teatral din 1820 .
498
Dr. A. ;Sunda. Datini la Aromini . . . . 521
T. T. Burada. 0 cglatorie la Rominil din Guburnia Kamenitz-Podolsc,
Rusia . . 532
Dr. Zosin Ochire asupra calendarelor si un prolect de
calendar . . ,.
548
.1iiini(e«
Dr. Valeriu Roqculet. Cercetari si propunerl asupra alimentarii
satuluT Romane0 cu apa buoy . . . 1E, 49

VII
Pag.
Pr. Leon Cosmovic1. Seceta si combalerea el . . . 97
Romulus Sevastos. Asnpra zonel de gees carnalic din judetul
Soceava si Neamt de la Borca la Hangn . . 154
Romulus Sevastos. 0 noun teorie asupra formarii terase1or. 455
0 « Prumhil vechia si pleistocenul din Moldova 558
Biogratii
D. A. Pftrovanu. V. Alecsandri, biografie, studio. 382, 446, 501
A. D. Alunasiu. Const. V. Hegel (scoria schita biografica) 416
Filologie
G. Biscu. Studi filologice--Elemente dace (Mehadia, Mehedinti)
. . . . . . . 90, 134
« Elemente latine iii limbo romina. (Apirita, apriat.
Balega. Riet. Bulboana. Bolborosesc. Ciuniafae.
Cinestra. Cit., Cot ol if, Cal (is. Colini', Willa,
Dupuluese. Fotti, infofa 1, foltea, pupa, polp,
pluip. Funiari0. GaonzA. Itnpletesc, impleticese.
infeptez. Inversunez. Maroia. Melyina. Mindru.
Murnu. Ntricu. Poreina, purtina. Pula. Razam.
Rosura. Serupos. Smicea. Spicosat. St. Sugelet.
Suer. Tont. Tinia, tip, ciripesc. Vita. Zgindaresc.
Zgiltia) . . . . . . 268
0 « Elemente grece.ti in litnbi romanice (Apue. Bot,
muta, sumuta. Carabus.".CtucIur. Clupesc, cloplese,
ciupelesc. Dezbar. Dupac, zdup, zdupunese.
Glorge. Gurledz, garlita. Matahaesc, matainic,
metela511. Mozolese. Muse. Ott, oftez,
of, uf. Patuna, patte. Pise, piquer, picoter, pizzicare.
Stup, stiob, stiubelii. Stefan, Tertre. 352
Dan de soma.
B. S. Nona teorie asupra constitutiei materiel de dr. E. Severin. 94
Pie Barbulescu. Despre publicatiile d-lor : I. Gavanescul, Simion
C. Mindrescu, dr. I. Gherghel, prof. Gr. Cretu,
Per. Papahagi . . . . . . . . 137
Dr. P. Lorin. Fonetica limbei rotnine, asezata pe baze
fiziologice de Gab. Gr. Baleanu . . . . 190
B. V. Octavian Goga (poezil) . . . . . . 233
« « Poemele visului de Karr . . . . . . 278
A. D. Xenopol. Din traista cu vorbe de Gh. Ghibanescu. 276
/ / / Viata Romaneasca, (1-3) in ceia ce priveste
limba in care e scrisa . . . . . 283
B. V. In lupta, roman, de Elena Bacaloglu . . .
A. D. Xenopol. Ispisoace si zapise ; Surete si Izvoade, do: 360
cumente slavo-romine de Gh. Ghibanescu, Iasi, 1906. 363
B. V. Prima durere (nuvele) de Caton Theodorian . . 366
A. Eugenia lanculescu de Reus. Menirea femeel si roltil
el in viitor . . . . . . . 417

Pag.
B. V. Florian I. Becescii, Spre zitia . . . . 418
c c Arta si literatura din punct, de vedere juridic de
Harnangiu . . . . . . . . . 475
A. D. X. Monogralia romund Merenil de Sus inlocmila de
loan P. Voinea invatator, M. Stolan primal. si C. Diinitreseu
secretar . . . . . . . 475
Valeriu Hu label. L'evolution agricole en Allemagne de
Paul Roux . . . . . . . . 52
Croniei-Noliti
Ilie Beirbulescu. Cronica: despre revistele Viata Nona, Samanatorul,
Viata Literara, Nalura . . . . 44
A. Congesul de soeiologie. Alte rongrese la care parlieipa
rominI. Adele congresuluI de psihologie din hours.
D-1 dr. Marinescu asupra pelagrel. Militarizarea sroalelor.
Scrisoarea d-lui Ernest Leroux rala d-I Xenopol.
Subscrieri pentru statura Domnitorulut Cuza. 0
frumoasa poezte de d-1 Mircea Demetriad . . 303
A. Ordinul de zi dat de d-1 Gr. Cerchez, dirertorul general
at postelor. Traducerea eintului IVIagaliei din Mireis
de poetul Bonifaciu Hetrat . . . . . 370
A. D. Xenopol. D-1 Densusianu si observatiile sale . 371
A. Un volum Cinturt mile(' de Riria. D-1 Xenopol in Deutsche
Litteraturzeitung si in Revue de L'Enseignement superieur
. . . . . . 371
A. Neologicmele eVietil RominestID
419
c Revista idealists de M. Ho lban . 475
c Din neologismele VietiI Romines II . . .
I?. S. Tune lul submarin intre Franta Si Anglia
15:::221:13:
A. D. X. Jubileul Eduard Caudella . . .
Documente
Un document comunicat de Romulus Scribal) .
. 28i
ii.ustratima
C. D. Staid. Dejunul (in pinacoteca din Iasi) gravura pe a-
z a >
rama (dupa tabloul Franeisc. MiPl'IS bairinul .
Majestatea Sa Regina en prinrinesa Maria,
gravura pe ararna (in pinacoteca din NO) . 72
Teodor Aman. Regimill vechrd (in pinacoteca din Iasi) . 73
C. D. Stahi. Philip de Champagne, gravura drip G. Edelink 168
Vornicul Alecsandri cu fill lui Vasile si Iancu . 383
Difeite 8 portete ale lul V. Alecsandri 385, 387, 389, 391, 394
Medalia comemorativa a lul V. Alecsandri, Witha de societatea
*tiintigca si Literara din Iasi . . 396
Statua poetulul V. kleesandri, .asezata in fata Teatrultri
National din bsI . . . . . . 399
Harp
Huta Gribernie1 Kamenitz-Podolse intre pag. . 5413 si 517
25

Rominii din Sirbia
evista sirbeasea din Belgrad Srpski Knjii3cni
Glasnik, in nurnaru-T de la 1 lanuarie 1906, incepe
sa publice asupra Rorninilor din regatul Sirbiei un
studiti cu titlul Printre Banana noqtri (Kroz
rase Rumune). Aceasta dizertatie datorita dlui Dr.
tilt R. Giorgeviel e rezultatul nu mime al cereela;
1 Jj'' Larilor prin biblioteel ale autoruluT, ci tot deodata
si al uneT ealatoril a sa printre aces Romini din
Sirbia. In introducerea, care precede cercetarea sa,,ne spune
V\1 d. Glorgevici (pare-se, un magistrat din Belgrad) ea acest
studio e mai mull o sebita din alto! mar mare; dar ea ,pe a-
testa din urma 11 va da In lumina mime dupa ce, ealatorind
in Rominia, va invata bine limba noastra, ass cif Cu a-
%
jutorul eT sa-si poata da socoteala de Rominii din Sirbia din
toate punctele de vedere.
Fiind-ea studiul e, chTar si supt aceasta forma, destul de insemnat
pentru nor, socotim ea facem serviciu culture! romine, traducindu-1in liipba
noastra pentru Arhiva; cad merits cu atit mat mull a fl trad us si impartasit publiculul
nostru, cu tit nimenT pin -acorn n-a adunat datele statistice oficiale
pe earl ni le da el. Prof. Dr. Gustav Weigand in brosura sa: Die Rumanischen
Dialekte der Kleinen Walachei, Serbiens and Bulgarians, Leipzig
1900, pe care o publics in urma !mei calatoriT ce o facu la Rominii din
Sirbia, afar lipune (la p. 16) ea: Eine serbisehe Statistik, die auch die
Natiinalitat angiebt konnte Leh nieht auftreibeu", main pirtM sa-ml pro -
cur o statistics sirbeasea, care sa arate si nationalitatea"...Declaratie care,
in urma sludiului acestula al d-luT Glorgeviet, Lie di o noun dovada tit de
superficiale si usurele 1) sint luerarile d-luT Weigand. S,-apol,nol it tridueem
aci eu alit mai bueuros en tit. poste, el va sluji drept indeinn, ca ministerul
nostril de instrurtie sati o alts institutie eulturala sa dea unuT invatat si
cunosealor al limber sirbe Ronan putinta de a stadia din punctul de yedere
rominesc pe ace! frat! din Sirbia cart numara peste 100.000 de suflete.
Ilie Warbuleseu
In regatul Sirbiei Rominii traesc pe spatiul : aproape deja,podisulRtnie
pia la Duntire si dela Morava Mare pint', la Timoc, tocmai
in patru cercuri ale Sirbiei de nord-est : cercul Timocuhti (in
dont], districte: Zaieciar ,si Bolievat), cercul Morava' (in trei districte
: Paracin, Despotovat si Resava), cercul Pojarevatului si
Grand. Rominii earl, dupli, datele statistice oficiale ale noastre
1) Alt sot de superfieialitate a luerarilor d-lut Weigand a se vedea
in cartea men : Banana fatti de Sirbi §i Bulgari P. 52.

20 Dr. 1141h. R. GjorgeVi6
se gasesc in celelalte cercuri, sint sari locuitori neStatornicl, sau
muncitori, sail de felul acestora. Nu se afla Romini, carl sa,
traiasca in grupe in celelalte cercuri ale Sirbiel.
Cel mai multi Romini se afla in Sirbia spre Dunare si
Timoc, si cu cit mere spre miazazi si apus, cu atit eT sint mai
putini. Cele de pe urma sate ale for sint la miazazi in cercul
Timocului : in districtul Zaieciar, anume satele Bor, Brestovat,
Prlita, Nicolicevo, Grlian, Slivar, Bucie, Topla, CrivelT, Lubnita,
Gamzigrad, Metovnita, Ostreli si Slatina ; si in districtul B011evat,
satele : Balaconie, Savinat, Bacevita, Dobro Polie, Zlot, Lucovo,
Mali Izvor, Osnici, Bogovina, Podgorat si *arbanovat. La apus,
cele de pe urma, sate rominestl sint in cercul Moravei in districtul
Paracin : satele Bigrenita, Batinat, Vlasca si Supsca ; in
districtul Despotovat: satele Isacovo, Beliaica, Jidilie, Tozer° si
Resavita; in districtul Resava : satele Bobolia, Vitejevo, Sabotita,
Iasenovo, Troponie si Gladna. Mai departe la apus, satele
de granita rominesti sint in cercul Pojai-eval, in districtul Mo.
ravel : satele Rosniac, Kocetin, Vlaschi do (---valea Romineasca),
Vrbnita, Miriievo, Orlievo, Sviliarevo, Ticevat si Porodin ; in districtul
Pojarevat : satele Brejane, Petca, Poliana, Slivovat, Velico
Selo, Trniane si Zabrega.
Dupa cunostinta mea, mai inainte erah Romini chiar si in
citeva sate dincolo de Morava Mare ; dar treptat ei sau sirbizat
cu desavirsire, asa incit astazi nu mai exista. Dupa statistica
din 1859 a populatiel din Sirbia, erail Romini Inca, si in cercul
Smederevo, in regiunea dintre gurile Moravei si ale IezaveY, cu
deosebire in satul Culice, in total 264 de suflete ') ; dar acurn
acesti Romini sint sirbizati.
Pe tot spatiul Sirbiel nordestice unde locuesc Rominil, eT
nu traesc singuri, ci satele for sint amestecate in multe locuri
cu sate sirbesq; si, fata, de satele in cari traesc Sirbi curati, formeaza
minoritate. Pe intreg spatiul unde se afla locuitori Romini
in Sirbia sint cam la 425 localitati, dar din ele numal in
165 sint Romini in numar mai insemnat,cea ce dupa cercuri
se prezinta, astfal :
1) .131.:41vopis Sa-bijq, 1, 91-92.

Rominil din Sirbia 21
In cercul Timoc (in dou6, distr.) sint 49 sate sirb. si 26 sate rom.
lt r, Morava (in trei distr.) , 95 14
11
71
n o Pojarevat 193 69
1)
27 7,
Craina 85 ,,
71 12 77 2, 56
77
In total 422 165
Dar trebue sA, se stio, 0, in multe sate rominesti sint si
Sirbi, cari adese-ori in unele sate formeazA, majoritatea populatiei.
Facerea statisticei populatiei cu ajutorul recensemintului s-a
inceput in Sirbia ina in Iunie 1834 Atunci, potrivit cu mijloacele
acelei vremi, s-a facut un destul de precis recensemint al
populatiii si averii imobiliare a SirbieT, mai ales cuprivire la dou6,
nevoi cele mai de seams, : la da,ri si oaste. Toate celelalte date
s -au lAsat la o parte. Din aceste motive, nici Rominii n'au fost
despartiti ca locuitori deosebiti, ci au fost numlrati la un loc cu
Sirbii. Din aceleasi motive, tot astfel e numaratA populatia Sirbiei
si in multe recenseminte de mai tirziti; si de acela nu gAsim
pe Romini deosebiti nici in datele recensemintului de la anul 1841
si 1843, si pentru acel timp nu putem spune nimic despre numarul
lor. In recensemintul de la 1846, erati in cele patru cercuri
pomenite, in locuril; in cari treiesc Rominit:
In cercul Trnoreca . 19545 Rominl
Clupriia. . 7348
1) 1)
Pojarevat 36696
11
11
Craina 33626
1)
In total .
si 18719 Sirbi.
35563
62999
18272
97215 135553 Sirbi 1).
In numtirul Sirbilor aci nu sunt socotiti acel Sirbi cari trs
esc in satele sirbesti din cercurile pomenite.
Din datele tiptrite ale recensemintului din 1850 de asemeni
nu se poate determina numarul Rorninilor din Serbia. InsA, precum
ne incredinteaza, sectia economico-statistics, aMinisterului de Finance
prin recensemintul din anul 1850 sint reprezentate si acele localitati
in earl Rominii traesc neamestecati salt amestecati cu Sirbil, si
aceasta asfel ca apoximativcu o gresala eel mai mult de 5°/0
se poate arata citi Romini traesc in cutare regiune din Sirbia 2),
1) V .Iakg66: 0 plemennomK sostavj naselenija Knjaievstvg Serbskoms.
S.-Peterburgg 1873, pag. 20t1.
2) Dre'avopis Srbije, I, 91.
,

22 Dr. Tih. R. Gjorgevli'
Tar in acest chip se aflA c6. in 1850 erati in Sirbia cam 104,343
RoMinl fatA, de 828,999 Sirbi.
Dili datele publicate ale recensemintului din anul 1854 de
asemeni se poate vedea nutrarul Rominilor.
Dupa datele recensemintului din 1859 eraii. in Sirbia, in a-
cele patru cercuri in earl trAesc RothinT :
In cercul Trnoreca . 24232 Romini si 22658 Sirbi
PI
Ciupriia , 8064
PP n 41852 9
Pojarevat 47690 74969
V
.
9 PP
n n Craina . . 42607 » 0 20304
77
In total . 122,595 9 159,783 9
Din datele recensemintului populatiei Sirbiel din anul 1863
nu se ved6 numArul populatiei romine.
Prin recensemintul populatiei Sirbiel din Octombrie 1866 se
atb. in Sirbia:
In Belgrad . . . 33 Romini si ',4612 Sirbi
Topcider . . .
0 136
77
77
Cercul Alexinat .__
0 0 48136
Pi
9 Belgrad
77 77 9
63880
77
9 1, Valievo
83483
PP 17
71
77 0 enfajevat ._
55079
71 77
77
9 Cragulevat 6
PP
77 ty
98141 9
PP 9 Craina 42862 9 70293
7,
9
X
Crusevat
77 1)
67439
1,
n
0 V
Podrina
___
n .48827
PI
0
77 0 Pojarevat 48507
140601
77
77
Pl )3
Rudnic
1 0 n 47467
11
9 Smederevo 30
.// 9 60077
)1
0
0 Ujita _
77 9 , 104377 9
n Trnoreca 26056
PI PP 9
53284 n
9 9 Gluten
n
58037
7) I, Sabat _
PP
9
73619
77 77
0
0 Clupriia 9840
77 9 55884
77
77
Iagodina
PP
1
PP n n 62184
17
In total 127,326 1,215,576 Sirbi 1).
Din datele recensemintului din anul 1874 nu se poate vedea
numArul Rominilor.
1) Dr:eavopis Srbije HI, 100.

.
II
Cr3
C\1
07
CERCUR1LE
i
LOCALITATILE
Dalai datele recemzemintului din a. 18S4 erai In Sirloin:
ROMINI SIIII3 I
In new In sate
( 74 .4.J
-.;"
'F'd
2 .0
-13
--
4..
. 0
.-
--,ii:
.0
. 1
3.9

%la
ICI 1 P11141010
CERCURILE
Sl
LOCALITATILE
ValIevo
Vrania
Craguieva t
Cratna
Crupvat
Morava
Pirot
Podrina
Pod nnav
PojareVa t
Rudnie
Tim oc
Toplita
Ujit a
Touren
Belgrad
iV is
% In total
Dupe reeensemintul din 31 Deeenthrie 1890 erau in Strbia :
.
In °rase
tF3' 1
2
1
11
1700
16
100
23
71
905
174
131
177
3327
-
1
8
1582
1
55
1
5
58
712
ROMINI SIRBI
- 1 - 2
1
- - - -
133
61
8
9696
i,6'
41
In sate a
O
Ts
S
.. 2
2
6
=
2
0
21 I di . I% A 4
0 of
A
In °rase In sate
9
:g g'
vumv Is =sew:
2 4(1 27 73 75 5532 3606 9138 51027 49907 100931 110072
2 9 1 10 12 11227 10366 21493 63023 59599 122622 144115
22 8 2 10 32 11258 8176 19731 59871 59456 119827 139061
3282 24995 24634 49629 52191 4443 3870 8313 14031 13579 27610 35923
17 72 55 127 111 8109 6248 14357 66926 65381 132308 140664
161 4182 4127 8309 8473 12733 10871 23601 63411 61875 125286 148820
1 1 1 2 7511 6829 11310 53019 51401 101120 118823
28 4 2 6 31 7562 6172 13731 78862 77844 156706 170440
129 346 278 624 753 6697 5132 11829 94916 92457 187373 199202
1617 25501 24697 50198 51815 11577 9372 20919 63358 62259 125017 146566
1 1 1 6028 3C55 9683 70748 70168 140916 150599
2 2 2 401 281)1 6912 42130 41489 83619 90539
1 2 2 4 5 8218 2703 5921 58530 54702 113232 119153
5837 4373 10241 62875 64090 126965 137179
307 11623 14214 28737 29044 3610 2732 6342 16160 16061 32221 38566
195 195 26413 16823 43236 13233
185 185 9884 7039 16923 16923
5953 69688 68013 137731 143684 145561 111225 250786 858887 840271 1699158 1955944
C
C
1) Stotistika Kraljevine Srbije, e. I, partea V, pag. 114 -115.
bct
«.
A
g
.
,er
.E.
73
. -
-
- -
- - - -

1
fi.
3r-dr
trno, ,
r
r
4
Is. -..
°
r"
viPtrai
. °
SVl :I/
R 'nkt
F... 6'
Dejunula (in pinaccleca din Jai) pedical Jvt. S. Regelui 'Rorrilniei Carol r
Grayura pe aroma de Constantin D. Stahl ') (dupa tabloul lul Francisc //Luis b.itranul
1) Din lipsa de spotlit, despre activitatea autoruluT vom da notiti in Nr. viitor. A.

'
'
Digni reeensemlniul din 31 Decembrie 1895 cram :
2
0
ROMINI SIRBI
_
CERCURILE
orase . In sate In orase In sate
'
t
3
.
- - ...
-
r
4D
total In
-
r
,F:
,..,
.a
-
In
_---
Tr
i
.,..
-
0
,p,
r
Si
-
cJ
t:J
04
ct
5
4:
3
g 2 a ,n
...,
°'
a ..9.
,n
il
5
'A .
.0
7i
2 .
,q
.
.e.
.0
LOCkLITATILE
1
AD
,
Valievo 9 4 13 17 9 26 39 0059 4213 10272 54286 53199 107485 117757
VranIa 1 1 25 19 11 45 11324 10679 22003 68760 65375 131135 156138
CraguIevat 82 16 98 3
-- 3 101 11760 8779 20539 62356 62123 124479 145018
Craina 1225 1159 2384 26246 25931 52198 51582 4885 4310- 9195 13817 13645 27463 .36658
Cruevat 8 1 9 127 144 271 280 7990 6365 /4355 71992 70735 142272 157082
Aloiava 117 47 161 4596 4523 9119 9283 13737 11971 25708 69131 66978 136109 161817
Pivot 0 11 17 4 4 21 7869 6881 14753 55515 53929 109144 124193
Podrina 4 4 8 118 105 223 2:11 8408 6173 14881 83957 82795 166752 181633
Podunav 109 99 208 214 118 362 570 7396 5015 13011102590100187 202786 2,15827
Narevixt 1441 1031 2178 28829 28004 56833 59011 13054 10917 23971 64551 63315 127896 151867
Rudnic 1 4 5 10 5 1 20 6019 3816 9855 75212 74284 149196 159351
Thnoe --
1 1 45 62 107 108 4068 2996 7061 41919 11081 89000 96070
Toplit,a 3 1 4 1 1 2 6 3750 2889 6639 61295 60264 124559 -131198
ilUita 1 2 3 3 5537 4500 10037 67152 67866 135018 145055
Trnoreea 222 180 414 17357 16996 34353 31797 4411 2967 7378 15156 15041 30197 37575
fielgra4 168 119 287 287 29317 18661 47981 -- -- 4.7981
t;
Ni 111 15 126 126 10761 7491 18258
18258
In total 3213 2707 5950 77606 75931153560 159510 156368119562275930918690803853 1807552203182
'1) Statistica Kraljeaine Srbije, c. XI I, 276,

.
ca
U2
77
CERCURILE
§i
LOCALITATILE
Dupii recensemintul din 31 Decembrie 1901 emit:
'ROMINI I R B I
In In In sate
S orase I sate In orase _______ ._._ - --
74'
f. ii
A
- 2 "Ei -;-
1.-.
z'
11
:3
i. i 2
.. - .....
o
a
,g 4
.5
,F
3
.9
73
,...
a E '
,0 44 5
4
- 4
E .5
w 5
Belgrnd 36 25 61 136 130 2k6 327 2200 1718 3918 59690 57479 117169 121087
V hero 13 -- 13 47 46 93 106 7309 4560 11939 58844 57517 116361 128300
Wan1a
.
5 18 23 2 -- 2 25 14370 13293 27663 90605 87152 177757 205420
CragoTevat 60 30 90 9 1 10 100 16470 12366 28774 64062 61.176 128238 157012
Crania
1 1063 1026 2089 21640 21988 43558 54647 5723 4520 10243 20312 20013 40325 50568
Crn§evat 13 4 17 4 6 10 27 6049 4074 10123 63077 62602 125679 135802
Morava 74 21 98 4358 4317 8675 8773 14033 12153 26186 67251 65604 133855 159011
NO 1 36 7 43 -- 3 3 46 17727 11175 28902 71281 68112 139693 168595
Piroc 14 4 18 -- 3 3 21 6151 5167 11621 42308 4076 83073 94694
Ilmbina 5 1 6 295 308 603 600 8753 6808 15561 90911 90003 180944 196505
Pojarevat 690 621 1311 20174 19972 40146 41457 17019 13262 30281 76839 75803 152642 182923
liudnie 5 4 9 4 -- 4 13 7450 4692 12142 91241 90850 182091 194233
Snnederevo 18 36 51 93 58 151 205 6885 5420 12305 53539 53695 107234 119539
Minot: 210 138 348 1238(1 10047 21438 21781 8943 5302 11215 47178 47057 91235 108480
Toplitt 2 -- 2 -- -- -- 2 3621 3082 6703 42116 39623 82039 88742
Uriita 3 3 -- -- 8 6515 4241 10786 60012 60518 120530 131316
ltelgral 183 101 287 -- -- -- 287 14352 21942 56294 -- -- -- 56291
In total 2130 201.2 4472 59148 58809117957122129183911 133775 317686 999596 981269 1980865 2298551
(Urmeazil).
Dr. Tih. R. Gjorgevie
1) Statistika Kraljovine Srbije, c. XXIV, 98, 100-110,

cRomitii din 510oka.
1)
otT Rominil din vegetal Sirbiel vorbesc in
,,11014
dialectele limbil romine. In ce report stau
1# 4' aceste dialects intre sine Si fats de limba
literara din regatul Rominiel, nu pot acum
sa spun nimic mai de aproape. Studierea
dialectelor cu earl vorbesc Rominil din Sirbia ar fi
de o lasemnalate deosebita, cad, prin cunoasterea si
compararea for cu dialectele limbil romine din afara
de Sirbia, am determina provenienta Rominiior nostri.
Pe cit am putut observe eti, limba Rominilor nostri Ungureni,
printre earl am trecut, se abate dela limba literara romineasca
cu deosebire la pronuntarea uuor consunante dinaintea vocalelor
palatale. Aceste consunante slut s, d, 1, n, t. In [limba literara
romina s-ar zice: rece, unde, limba, mine, du-te ; dar
Rominil nostri Ungurenl pronunta : rese, unge, l'imba, mine,
duce. Mai sint si alte deosebiri, insa, din pricina ca am stat
putin intre RominT, nu pot sa dad socoteala precisa despre
ele.
Afars de limba romina, o parte insemnata de RominT
stie si sirbeste. Dup. recensemintul dela 31 Dec. 1900, pe lingo
limba romina stiati Inca si sirbeste 32,556 Romini, cars au fost,
Impartitl astfel :
1) VezT No. 1 al Arltivei din a. 1906.

Rominil din Sirbia 113
CERCURILE
Si
LOCALITATILE
In ora§el In sate In genere
.22 A
E
4
.o.
0 0
f. S
1
.0 4.'' 0
-
4
0 0
1-
ildgrad 12 13 24 128 129 257 140 141 281
Valievo 12 12 20 18 38 32 18 50
Vranla 1 -- 1 1 1
CraguIevat 1 2 3 4 4 5 2 7
Cralna 305 195 500 7111 3417 10528 7410 3612 11025
Cru§evat 2 2 2 2
Morava 44 10 54 1240 309 1549 1284 319 1603
Ai ,
4 4 1 1 4 1 5
Piro.
Bodrina 1 1 1
1
Narevat 48 45 93 8136 5963 14399 84.84. 6008 14192
Rudnic 1 -- 1 1 1 2 2
Snedenvo 1 2 6 52 8 80 56 30 86
Moot! 17 6 23 3948 817 1795 3965 853 4818
Topliti 2 2 2 2
Ujita 1 1
IkUnd (orapl) 136 41 177
136
In total 591 313 901 20940 10712 31652 21531
41
11052
177
32556
Toti Rominir din Sirbia sint pravoslavnici.
Acum nu pot rosti o judecata precis& si metodica despre
insusirile sufletesti si fizice ale Rominilor nostri. N-as1 zice cä
sint grozav de desteptI si indeminateci. Tot asa nu sint nici
viteji nici mindri, dar slat sired si rautaclosi. Sint retrasI si
destul de lacom de lucrul altula. Nimic mal inalt si mai nobil
nu se poate afla Ia el in mAsura mare'
Nu sint foarte chipesi, dar sint robustl si dezvoltatrcu deosebire
femeile. Intre datele statistice ale recensemintulul dela 31
Decemvrie 1895 si 1900 gasint Inca si aceste date carl se rapoarta
la insusirile trupesti ale Rominilor nostri. (A se vedea pag. 114).
Raporturile sexuale la Rotninl se vac' limpede din datele
statistice cart se refet1 Ia numftrul populatiei rominestr.
Totl Homing din regatul Sirbiel se impart in doua grupe,
In Prani §i Ungureni. Taranl se numesc acer Romini earl au
venit din Rominia (Tara romineascA); el traesc mal ales in
cercul Craftier. Ungurani sau Ungurlani sint acel Rominl earl
ail venit din Ungaria ; el traesc in toate celelalte tinuturl ale
Sirbiel uncle e populatie romineascd. Ed nu still daca sint locurl
in earl traesc amestecati Taranl si Ungureul.
2

I
I.
..1(1[
'ups
.14
9Inallo!D
Jewel fost
blirbat1
1000 La
558,8
595,5
780,6
860,8
604,5
599,0
31 Decembrie 1895:
ROMINI SIR BI
In oraqe In sate In ora$e In sate
feraeI
femet foot
at btirbatt
1000 La
,..
La 1000
total in
femeI
total in
,.
1
feme1
barbatT
La 1000
bgrbatt au
fost femeT
total in
CU DEFECTS
12:
4o
d
43
ti
F'.
.0
We
A
bArbatI aft
fost femeT
2
2 ..9
.w
.2
I
s-,
barbati
2 4 1000,0 84 95 179 1131,0 197 153 350 776,6 1006 864 1870
Orbi
3365
1256
2019
589,3
356
132
224
554,9
225
91
164
200,0
6
1
974
427
547
622,3
384
153
231
829,8
86
39
47
1500,0
5
'3
2
SurdomuV 5
Psichicestm holniTi 2
31 Decemvrie 1900:
1725
798
927
380
164
216
149
79
70
1000,0
1
Orbl
759,21
1128,51
3163
1198
1965
604,31
369
139
230
548,6
175
6-2
. 113
714,3
5 12
7
1
Surdo -m uti
Psichiceite boluayi
33 30 63 909,1 347 207 554 596,6 848 508 1356
1) Statistika Kralj. Srbije, C. XIII, pag. CXX, CXXV si CXXXI.
2) Statistika Kralj. Srbije, C. XXIV, pag. 158, 164 si 170.

Rominii din Sirbia 115
Tot dintre Ungureni fa C parte si Bufanii. Acestia sint Romini
car!, din Ungaria din localitatea UT-Moldova, vin in Maidanpec
Inca de cind s-a inceput aci exploatare do mine. Specialitatea
for e rudaria (exploatare de mine), din care pricina
el se numesc ocnar! (rudarl), si carbundria, din care pricina se
numesc carbunari. Mini; mai acum el at lost in Maldanpec
singuril mesterT, carbonari, la facerea carbunilor din lemne.
Intre_ Tarani si Ungureni e destul de mare deosebire. Cea
mai mare deosebire e, precum eI insist confirms, in vorbire, si
apol in port si obiceiuri. cTdraniT) se socotesc pe sine de Romini
mai curati si mai adevdrati, ceea ce tic! Ungurenil nu le
tagaduesc. Intreaga calatoia mea am facut-o printre Ungureni,
do aceea, Coate notele ce dad din ea se refers la dinsil, lar
despre Tdrani n-am acum nicl un fel de date mai sigure.
Despre provenienta, imigrarea si treculul Rominilor nostri
putin still. Cigar chestia despre originea Rominilor in grnere e
lucru foarte in curcat, in care cercetatorii sint foarte putin de
acord. Despre Rominil nostri se stie Inca si mai putin. Despre
ei nu s a scris aproape nirnic. Niel in literatura rominA I) despre
dinsil nu se Old nitric.
Ed nu still daca in aceste tinuturT a lost in vremea veche
ma! multi Rominl medieval! derit in celelalte tinutur! ale Sirbiel
de alta-datil. B. Caricl 2) spune urmatoarele despre Rominil
nostii : cGred. e de adtnis rA intre aces!! Rominl se aflA urmasl
al acelor vechi locuitorl, pe cart i-ati gasit Sirbil cind ad imigrat
aci. Numele localildtilor, at apelor, dealurilor si at platurilor in
intreg acest tinut, cu foarte putine exceptii, sint toate sirbesti.
Multe din aceste localilati, dup. numele for si dupa traditiile
earl trdesc in jurul lor, sint in legatura cu istoria curat sirbeascd.
A trebuit, asa dar, sit se scurgd mai multd vreme, in
care Sirbil au fost exclusivii locuitorl si al acestul tinut, pe
pit vreme el T-ad dat in totul pecetea asa de lAmurilA si nestearsa
sirbeasca. Si intr-adevAr, si Cucevo si Braniceve ad fost,
1) Se vede cS d. Georgevici nu eunnaste cartea slab seristi in nerntqte
d-luT Weigand: Die Rumanischen Dialekte der Kleinert !Valachei, Serbiens
a
and Bulgariens,despre care am pomenit in numarul 1 al Arhivel" la
pag. 19 (Nola trad.)
2) Srbija pag. 92- 95.

116 Dr. Tih. R. Gjorgevi/
inainte de navala Turcilor, culonizate indesat cu Sirbi ; dar razhoaele
din al doilea sfert at veaeulul al XV 1e -au rarit simtitor
populatia. Apol In anul 1481, cind cneazul Pavel si Zn3a1 despotul
Vuc a0 trecut peste 50,000 de suflete in Banat, aceste tinutur1
au trebuit sa ramine aproape de tot pusti11). Asa s'a
fault putinta de imigrare aci a popoarelor din alte regiuni, en
alit mai lute cu cit vaile Moravei, MlaveT, ale Pecu lul si Timmcului,
prin rodnicia si agricultura lor, In totdeauna ail avut
multa putere de atractie pentru locuitoril dimprejur.
(In acea vreme au inceput a imigra aci si Rominil din
Rominia si Ardeal. Aceasta colonizare au stirnit-o mai tinzia si
marile nemultamir1 la car! fura expusi in patria tor. Din Sibiu
all Inceput deodata sa emigreze able in vremea lul Frant Josef,
in urma prea groaznicel eruzirni cu care a fost inabusita revolutia
lor de acolo sub Horia. Ace§ti RominT deacolo s-au asezat
in Cucevo si Branicevo, si prin cite un loc au trecut si de aci in cite
un loc au trecut in cataracta TimoculuT. Ca imigrarea acestor Romini
s-a facut maT tare in vremile de maT tirzia, ne marturiseste
si relatia egzarhulul Macsim, scrisa in 1773, relati9 in care sint
enumerate toate satele car! existati atuncl in Branicevo si Cucevo
si in care e pomenit si numarul locuitorilor si nationalitatea
lor, dar in care an se afla niel decum multe din satele
pe carT be gasirr. astazT in acest tinut si cu populatie aproape
exciusiv romineasca. Romini! din Cucevo si Branicevo se numesc
«UngurenTz, cela ce arata ea el all imigrat aci din Ungaria;
acestla vorbesc si azi eu grain! limbil lor care se vorbeste in Ardeal.
Iar Rominil din Rominia all inceput a irnigra mai tare indata
dupe liberarea Sirbiel ; si imigratia lor cea mai puternica cade
abla dupe anul 1832, in urma until regulament care face starea
taranulul Inca mai a marnica de cit fusese chlar pinatunei. Acesti
Romini se numesc Taranl, cela ce-nseamna ca sint din Rominia ;
de altfel el vorbesc chlar cu gralul care se vorbeste acolo.
Sirbia libera, in car e Warml insusi e proprietarul plmintulul
si fauritorul noroculul sga, momi si mai apol pe Rominil din
1) VezI alte emigrtirT ale Sirbilor de pe acolo in Tarile Romine din
veacul XV XVEI in cartea mea : Rominii fata de Sirbi §i Bulgur! (Ilie
Barbuleseu).

Rominii din Sirbia 117
tarile verine in call zac si astAzI sub jugul lurcesc. In toale
tinuturile SirbieT nord-estice, pins si in Moravia, slot sate carT
s-ail colonizat (format) ab12 de vre-un deceniil. Populatia romineaseA
cea mai deasa e la cataracta Peen luT de sus, apol in
regiunea dela GolubinT, Stol si Mirocl ; pornind de an la apus
si miaza-zi, ea (aceastA populatie) e din ce in ce mai tare strApunsa
de SirbI si din ce in ce anal rarA, asa ea in Morava se
pierde cu desavirsire.
Pe mine m'a intertsat tot ce se eferA la vlata poporulul,
la obieel sail la caracteristica nationalti, si, cit s-a putut intro
asa repede excursie, am insemnat. Fiind-ca la hanul din satul
Valaconi erati ceva taranl, am insemnat si pArtile inibracAmintei
for alit barbatesti cit si femeesti.
InabrAefirnintea barbateasca numitA toale voinieesti (in Rominia
sar ziee : haine de bArbatI sau halne barbatesti) se cornpune
din aceste pArti opine, earl se fac foarte neindeminatec
si foarte WA gust din plele erucla ; &bide, pe earl le fac de
pinza tesuta din lina ; caltunl, tesutt din postav alb asa ca par
ca piste eTorapi; sorecl=pantalonl. *orecT e pluralul dela
soarec. Soreeil se fac din postav alb ; crolala for e la fel cu
cea a pantalonilor cu craci peste tot deopotrivA de largi, earl
se intind chiar piny la pamint si acopiir cAltunii. La cite unit
sorecit sint asa de lungl incit trebuesc indoitl. Aceasta lungime
a soreeilor uneorl e socotitA ca mods si lux, si in unele
sate se poartA rAstrinti de mai molt de o palms, ha si mai
mutt decit Mita ; carnasa, din pinza tArAneaseA. Aid (in satul
Valaconi) cAmasa se nunaeste catkin. Minecele, gulerul si pieptul
cauresii sint pline de eusaturl pe earl el le numesc Hurt. Unele
cAmAsi, anume fetneesti, sint asa de ineArcate de cusAturT, cart
de obicel slut foarte frumoase si regulate, incit lucratul for trebue
sa coste foarte multa vreme, easna si tArAgAnea16.
Dr. Tilt. R. Gjorgevid

cRoxxlVaii MIN 51Aka1 )
e cap, vara poarta Kecila. Aceasta e cdciulita
rosie din postav de Tina, asemenea
fesulul. Tama se poarld cacrula. Pe lingd a-
ceasta, sd pomenesc Inca si ca, in Valaconie,
fie -care Romin poartdbriceag, pe care
li-1 fac tiganit covaci din tdblite tart (le corn de both
Tinerit si oamenit cart vor sa fie elegantl (maret,zic
et) poartd la picloare foarte muite siretm T (=gel, zic
et) de plele neagra. Aldturi de acestea toate, merge
aproape obligat mica lulea romineascd, cu teava scurta,
pe care nice °data nu o lasd din gurd, ci vectnic pufae
din ea, ba 'Inca eel mat rdu si eel mai tare tutun, si scuipa.
Tutunul e pentru Rominit nostri din acest tinut una din cele
mai mart multumiri. De cind, din pricina monopolulut, s-a scumpit
tutunul, et suferd foarte mull. In luleaua for pun cite putin
tutun si foarte economisitor it fumeaza, tar cind 1-ati isprtivit si
n'afi cu ce sd-st cumpere altul, atuncl se insald pe sine prin a-
cela ca in luleaud, care are inauntru zgura, pun cite putin carbune
aprins care arde zgura, si ast fel trag fumul din acesta.
Tar cind si zgura a ars de tot, atuncl scot teava dela lulea, o
pirpalesc la jar si trag (fumeaza) teava si zgura din ea, pina
ce si cu aceasta ajung la sfirsit. Principalul e ca ei trebue sa
miroasa ceva in gull sau pe lingd nas, sau eel putin sa simta un
miros care searnand cu tutunul.
Imbracamintea femeilor (toale muieresti, zic ei) se compune,
din : opinct, ca la barbat,t; obele, ca la barbatl; WM/a, ca la barbatl
; ,soaresI, care la femel slot pina la genunchi, si se Imbracd
mat intil soaresil si apol coltunit ; cdmasa, dar numal la femet
se numeste ast-fel, cad la barbatt, cum am spus, ea se numeste
si camasa si ctiltun ; mInisi ge pinza (= minict de pinzA), vesmint
din pinzd de cinepa, cu mined pind la pumni sat pind la coate,.
intreg cu cusatdrl: si pe mined si pe guler si de jur imprejur
1). VezT No. precedent al Arhivei.

F
MRR Yfl."4
Philip de Champangne
Gravura, dupa G. Edelink, (ill pinacoteca dig .liaa
de Constantin D. Stahl (1876).

169 Rominii din Sirbia
si pe piept; Keba (=--gheba), haina din postav de linfi ca catnap
dar fara mined, si sa poarta numal Tama ; opreg (plural oprepile),
sort pestrit de pinza, subtire de lina. Romincele poarta
cite doua sorturl : until din-ainte si altul dinapol. [Mete sorturi
sint asa de frumos,impestritate, sati pain insasi tasatura pinzel
sag prin cusatin (brodei ie), Welt sint in adevar frumoase. Impestritaturile
de pe sorturile si camasile rominesti ar putea fi subiecte
de anumita cercetare si studiare, care, nadajduesc, ar fi
interesant in multe privintl ; si anume cu privire la provenienta
acestor desemnurl cars, pe cit am bagat de sung, nu sint pretutindeni
la RominT la fel, Inc! ca coloare Ind ca combinatie de
culori, nici ca forma, nici ca marline, nici in cea ce priveste
gustul cu care sint lucrate. Aina (=haina) e ca si la bar bat!.
Vesmintul femeesc r,junge aproape pins la genunchT ; asa ca
picioarele, ping sub genunchi, vara, cind Romincele umblu desculte,
sint cu totul goale.
Pe cap, femeile si fetele poarta plieceri. Apol peste acele
plieceri poarta sipte, un fel tie cirpa. Acestea le poarta noml
femeile maritate. Al si propoda, o cirpa asemenea peschirului,
cu care sa invalesc logodnicele. De acum citl-va anl, de cind,
din motive igienice, au fost oprite de a se mai purta, nu se
mai poarta plieceri.
Obicaurile la inmorminlare ale Rominilor din Valaconie.
Cind bolnavul boleste multa vreme si sa cazneste, adica nu poate
nici sa se zdraveneasca nici sa moara, se crede ca e pacatos si ca nu
poate muri pins nu i se Tarta. Aceasta lertare se face ast-fel. Bolnavul
se lungeste pe pamint, isT face truce si it saruta. CO din casa
unul cite unul, afara de copiT, merg la el si dinsul zice fie-carift
cIartama, ; iar lul fie-care-1 zice: Tertat fit, si de mine si
de Dumnezeil. Cind fie-care a facut asa pentru sine, el se intoarce
catra tot'. in grup si zice : clertati), Tar el ii raspund lui:
clertat sa fil si de noT si pe Dumnezeii,, chip care, el zice : si
vol sa fit! lertati." Se crede ea dupa aceasta bolnavul sag va
muri sail se va inzdraveni. Daca bolnavul nu moare &Tar indata
dupa aceasta, se credo ca ii e barem mai usor, Tar data
moare, ca pacatele -I shit Tertate si ca ii e mai usor, pe cea -
1 -alts lume. Daca bolnavul se munceste si dupa lertare, atunci
femeile Intl tin cenac sag pahar ca apa, pe care o descinta si
apol o dag bolnavulul sa bea, cu nadejdea ca sag va muri sag
va inzdraveni repede.
Rominii cu deosebire pazesc ca nimenl sa nu moara fara
luminare ; cad tine moare fart luminare, e pe cea 1 -alts lume
despartit de oamenil col 1 -alts ; el se poate auzi cu eel 1 -alts,
dar nu se poate vedea. NumaT la sarbatorile cele marl se poate
si vedea si intilui cu eel 1-altl; altfel e in totdeauna despartit de
el. De aceea ori-tine din casa muca sa vie mai inliT, indata ce

170 rnr. Tih. R. Giorgevici
vede ca bolnavul are sa-si dea sufletul, aprinde o luminare de
ceara si i-o pune in mina dreapta ca sa o tie ping cell' da sufletul
1). Dupa ce omul a, raposat, aceasta luminare arde inca
1-2 ceasurl si apoi o sting. Cind se chiar vede ca bolnavul va
muri, tine -va din casa it scalda in apa caldicica sad nee cum
va vai bolnavul. Scaldarea aceasta nu se face in casa nici in
albie, ci la cimp, pe fin sag pe Jarbg. Bolnavul se dezbraca ping
la pele, apol se asaza pe fin sag larba, apol se arunca apa pe
el si se spela, si apol se imbraca in haine noul sail de sarbatoare
pentru ca sa astepte moartea asttel. Mica insa moare, nu
it mai scalda. Dar intre acestea se pazeste ca bolnavul sa nu
moara in timpul scaldarel asa gol, cad asa gol va fi si in lumea
cea lalta ; de acea scaldarea se face toarte repede. Insa
data s'ar intimpla ca sa moara gol, it imbraca, totusi in haine
noui sag de satbatoare, desi nici aceasta nu e de ajuns. Pen tru
ca, cu toate acestea, sa nu sa duca gol pe lumea cea l'altg, fiindca
a murit gol, e obiceiul ca, dupd inmormintarea unul asa
bolnav, sa se prcgateasca haine noul si sa se daruiasca vreunel
rude a hi sag altcineva, cu precizarea ca sint pentru sufletul
mortului. Atunci deabia capata mortul vestmint pentru lumea
cea 1-altg. Inca : i se puce bolnavului un ban in sin, pentru
ca sa, moara cu el.
Daca bolnavul sughite cind [rage sa inoara, se crede ca it
pomenesc mortil. Orl-ce stirbitura de pe trupul mottului se a-
fuma cu tgmie.
Cind ridica pe mort din locul in care a murit, atuncl in a-
eel lot se sparg oua trintindu-le de pamint.
Indata ce bolnavul moare, toata apa care se gaseste in
casa se arunca, fiindca nu e bung, e tie mort, si se aduce alta.
Tot asa, toti vecinil isT arunca apa din casa lor, data vr-un rig
nu -1 desparte de casa mortulul. Daca bolnavul moare Martea,
Vinerea sag Simbata, se crede ca el se poate preface in strigol.
Ca aceasta 0, nu se intimple, pun in jurul Jul putina cinepa si
o aprind ca sa arda. Asa se face acasa de trel or! sag odata,
lar la groapa de doud orf.
Dupa ce bolnavul moare, totusi bArbatil casii nu tioarta
cape (caelulg etc.) pe cap 40 de zile. In acesta vreme el nici nu
se tund nici nu se rad.
Vestmintul, pe care 1-a avut bolnavul inainte de a fi imbracat
pentru moarte, se pune sub streasing, si aid se tine o saptamina
tiindca se crede ea in timp de sapte zile in fie-care noapte vine
mortul acasa si se imbraca cu aces vesmint. Dupa ce trece sapte
zile, acest vesmint se spela, se usued si se darueste saracilor.
1). Acest obieeia pare cludat si Bulgarilor. 0 traditie bulgareasea,
dela Orehovo, rizind de RominT spune ca atit de mull e obisnuit Rominul
cu pestele, in tit si la ceasul mortil i se (la sä tie in mina dreapta peste,
rar In stinga luminarea." Vezi despre aceasta Ilie Beirbulescu : Fonetica Alfabetului
Cirilic p. 19.

Rominil din Sirbia 171
Mortul se asazd In casa si anume pe pdmint, dupd ce mai
intaT se asterne sub dinsul un tol, lar unit il pun si perna sub
cap. Trupul de la brill in sus si obrazul i se acopere cu o pinzd.
Milnele i se fac cruel) pe Wept si picloarele i se alipesc intre
sine. La oamenil batrinl picioarele alipite se leaga. Inainte de
ingropare pun pe mort in cosclug, si, (Ian e vreme frumoasd,
in coscIug it scot dinaintea easel sub vre-un porn sail in umbra.
Cind se aude ell a murit cine-va, se adund la casa lid rudele
mal apropiate si mal de departe si vecinil. Pe cel care nu
ar fi venit it poftesc. Cind se vine la mort se aduce: florl, la.
rninarele, prescurd, poame si alte darurl. Fie-care aduce din casa
sa atitea lumindrele citi morn ai sal are si una pentru
mortul la a cdruI casa merge. Cine nu poate merge la casa mortulul,
merge deadreptul la groapd, si aid if aduce totul, ca si
cum i s'ar fi adus acasd. In fiecare rasa unde e mort, se afla
cite o femee care slujeste si gAteste mincare. Cind vine cine-va
el iI di{ luminarile si darurile, si ii spune care luminare e pentru
mortul de acolo si care pentru eel Patti morti al sal. Femela
primeste totul, si, cea ce e destinat pentru mort, si luminarile
le pune in costing, pe cruce sad la groapd, lar cele-l-alte darurl
se pun in cosciug Huge mort si se ingroapd ce ele. Insa ceea
ce nu-1 destinat pentru mort, ci pentru rudele aducdtorului, nu
se duce la groapd ci se lasa la casa mortuluT, apol darurile se
impart copiilor lar lumindrelile se dad oamenilor si femeilor
care yin la cina de dup. inmormintare.
Bine se pdzeste c.a peste more sa nu treaca pisica, gala
sad vre un alt animal. Dadi totusl. s-ar intimpla asta, atunci se
face ca acel animal care ar truce peste mort sd se intoarca
inclarat peste el. Se crede cd prin trecerea animalulul peste mort
se pingaresre mincarea care se minincd pentru sufletul mortulul
la cina de dupd inmormintare. Daca cineva stranutd cind e mortul
in casa, trebue ca el insusi salt rupd putin caasa sa. Cind
e mortul in casa, cineva din al. easel Ta putina sare si porumb
si fl bags prin minen si le scoate pe la piept,aceasta de trel
or!. Apo' sarea se dd vitelor, Tar porumbul se opreste pentru
saminta. In ziva chid se va ingropa mortul, se chiama oamenil
din vecinatate sad Inca si de mai departe : unil 'ca sä faca cosdug
iar altil ca sd sape groapa. La aceasta fie-care vine bucuros,
ori-ce alt lucru ar avea, cad e pomand a se duce la o astfel
de chemare ; si fie-care se duce de hicreazd ford plata pentru
mort.
Cosclugul se face din ori ce scinduri, lar cruces din leirm
de stejar sad gorun. Acei earl vor sapa groapa, la locul unde
va fi groapa, mal intal fac cruce cu tirnacoput, varsa pe lot putin
yin, si nuinal dupd aceasta incep a sapa. Pentru lungimea
grope! lad masura mortulu!, lar adincimea e de un metru si
ceva ma! mare. In casa se face o luminare de ceard lungit cit
mortul, apol se tae in bucat.1 marunte si la toate patru colturile

172 Dr. Tih. R. Giorgevici
cosclugulul se lipeste cite o bucata si se aprinde. Din cele-l-alte
bucati se face cruce, care se pune mortului in sin si se lass a-
colo pins ce mortul e pornit la groa06. Aci se scoate crucea
si familia mortului o saruta pe rind, Tar apoi i se pune mortului
in mina dreapth si cu ea it ingroapa.
Dupa mort jelesc femel si se vaita improvizind bocete in
tocmal ca si la Sirbi.
Cind scot pe mort din casa, toti ai casil apnea de cosciug
si zic : «Nol vrem sa to smulgem pe tine, iar nu to pe nol 1,0
Jr. till. R. Giorgevici.
S&\.x.e
o e,k3`
Vet' vreaa, poeti, cu iniml frcimintate.
Dorifi, urge' §i ridefi, plingeft. Firea
sa 'fi oglindeasca 'n voi nemerrginirea
alcettuirei sale variate.
sufletele fie-vd 'ncercate
de patimi cit de mite. Fericirea,
durerea fi minia 3si iubirea
sa clocoleasca 'n voi amestecate.
Precum de fulgere se 'ncarcil norul
aqa set vi se 'ncarce'n suflet dorul
de a viz' 'mita grin cunoftinti cuvintul,
ca 'n armonil sea intrupati prisosul,
slavind un singur paradis : Avintul
fi-avind un singur Dumnezeii : Frumosul.
M. Codreai