Gheorghevici - Românii din Serbia

More documents

Recommendations

Info

F MRR Yfl."4 Philip de Champangne Gravura, dupa G. Edelink, (ill pinacoteca dig .liaa de Constantin D. Stahl (1876).
169 Rominii din Sirbia si pe piept; Keba (=--gheba), haina din postav de linfi ca catnap dar fara mined, si sa poarta numal Tama ; opreg (plural oprepile), sort pestrit de pinza, subtire de lina. Romincele poarta cite doua sorturl : until din-ainte si altul dinapol. [Mete sorturi sint asa de frumos,impestritate, sati pain insasi tasatura pinzel sag prin cusatin (brodei ie), Welt sint in adevar frumoase. Impestritaturile de pe sorturile si camasile rominesti ar putea fi subiecte de anumita cercetare si studiare, care, nadajduesc, ar fi interesant in multe privintl ; si anume cu privire la provenienta acestor desemnurl cars, pe cit am bagat de sung, nu sint pretutindeni la RominT la fel, Inc! ca coloare Ind ca combinatie de culori, nici ca forma, nici ca marline, nici in cea ce priveste gustul cu care sint lucrate. Aina (=haina) e ca si la bar bat!. Vesmintul femeesc r,junge aproape pins la genunchT ; asa ca picioarele, ping sub genunchi, vara, cind Romincele umblu desculte, sint cu totul goale. Pe cap, femeile si fetele poarta plieceri. Apol peste acele plieceri poarta sipte, un fel tie cirpa. Acestea le poarta noml femeile maritate. Al si propoda, o cirpa asemenea peschirului, cu care sa invalesc logodnicele. De acum citl-va anl, de cind, din motive igienice, au fost oprite de a se mai purta, nu se mai poarta plieceri. Obicaurile la inmorminlare ale Rominilor din Valaconie. Cind bolnavul boleste multa vreme si sa cazneste, adica nu poate nici sa se zdraveneasca nici sa moara, se crede ca e pacatos si ca nu poate muri pins nu i se Tarta. Aceasta lertare se face ast-fel. Bolnavul se lungeste pe pamint, isT face truce si it saruta. CO din casa unul cite unul, afara de copiT, merg la el si dinsul zice fie-carift cIartama, ; iar lul fie-care-1 zice: Tertat fit, si de mine si de Dumnezeil. Cind fie-care a facut asa pentru sine, el se intoarce catra tot'. in grup si zice : clertati), Tar el ii raspund lui: clertat sa fil si de noT si pe Dumnezeii,, chip care, el zice : si vol sa fit! lertati." Se crede ea dupa aceasta bolnavul sag va muri sail se va inzdraveni. Daca bolnavul nu moare &Tar indata dupa aceasta, se credo ca ii e barem mai usor, Tar data moare, ca pacatele -I shit Tertate si ca ii e mai usor, pe cea - 1 -alts lume. Daca bolnavul se munceste si dupa lertare, atunci femeile Intl tin cenac sag pahar ca apa, pe care o descinta si apol o dag bolnavulul sa bea, cu nadejdea ca sag va muri sag va inzdraveni repede. Rominii cu deosebire pazesc ca nimenl sa nu moara fara luminare ; cad tine moare fart luminare, e pe cea 1 -alts lume despartit de oamenil col 1 -alts ; el se poate auzi cu eel 1 -alts, dar nu se poate vedea. NumaT la sarbatorile cele marl se poate si vedea si intilui cu eel 1-altl; altfel e in totdeauna despartit de el. De aceea ori-tine din casa muca sa vie mai inliT, indata ce
Page 1 and 2: ARHIVA (11.1011 S6(111111 MINIM SI
Page 3 and 4: VI Pa a. Istorie li eriliea literar
Page 5 and 6: Pag. B. V. Florian I. Becescii, Spr
Page 7 and 8: 20 Dr. 1141h. R. GjorgeVi6 se gases
Page 9 and 10: 22 Dr. Tih. R. Gjorgevli' Tar in ac
Page 11 and 12: %la ICI 1 P11141010 CERCURILE Sl LO
Page 13 and 14: ' ' Digni reeensemlniul din 31 Dece
Page 15 and 16: cRomitii din 510oka. 1) otT Rominil
Page 17 and 18: I I. ..1(1[ 'ups .14 9Inallo!D Jewe
Page 19 and 20: 116 Dr. Tih. R. Gjorgevi/ inainte d
Page 21: cRoxxlVaii MIN 51Aka1 ) e cap, vara
Page 25 and 26: Rominil din Sirbia 171 Mortul se as

Gheorghevici - Românii din Serbia

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?