Gheorghevici - Românii din Serbia

Rominii din Sirbia 117
tarile verine in call zac si astAzI sub jugul lurcesc. In toale
tinuturile SirbieT nord-estice, pins si in Moravia, slot sate carT
s-ail colonizat (format) ab12 de vre-un deceniil. Populatia romineaseA
cea mai deasa e la cataracta Peen luT de sus, apol in
regiunea dela GolubinT, Stol si Mirocl ; pornind de an la apus
si miaza-zi, ea (aceastA populatie) e din ce in ce mai tare strApunsa
de SirbI si din ce in ce anal rarA, asa ea in Morava se
pierde cu desavirsire.
Pe mine m'a intertsat tot ce se eferA la vlata poporulul,
la obieel sail la caracteristica nationalti, si, cit s-a putut intro
asa repede excursie, am insemnat. Fiind-ca la hanul din satul
Valaconi erati ceva taranl, am insemnat si pArtile inibracAmintei
for alit barbatesti cit si femeesti.
InabrAefirnintea barbateasca numitA toale voinieesti (in Rominia
sar ziee : haine de bArbatI sau halne barbatesti) se cornpune
din aceste pArti opine, earl se fac foarte neindeminatec
si foarte WA gust din plele erucla ; &bide, pe earl le fac de
pinza tesuta din lina ; caltunl, tesutt din postav alb asa ca par
ca piste eTorapi; sorecl=pantalonl. *orecT e pluralul dela
soarec. Soreeil se fac din postav alb ; crolala for e la fel cu
cea a pantalonilor cu craci peste tot deopotrivA de largi, earl
se intind chiar piny la pamint si acopiir cAltunii. La cite unit
sorecit sint asa de lungl incit trebuesc indoitl. Aceasta lungime
a soreeilor uneorl e socotitA ca mods si lux, si in unele
sate se poartA rAstrinti de mai molt de o palms, ha si mai
mutt decit Mita ; carnasa, din pinza tArAneaseA. Aid (in satul
Valaconi) cAmasa se nunaeste catkin. Minecele, gulerul si pieptul
cauresii sint pline de eusaturl pe earl el le numesc Hurt. Unele
cAmAsi, anume fetneesti, sint asa de ineArcate de cusAturT, cart
de obicel slut foarte frumoase si regulate, incit lucratul for trebue
sa coste foarte multa vreme, easna si tArAgAnea16.
Dr. Tilt. R. Gjorgevid