Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ARHIVA<br />
(11.1011 S6(111111 MINIM SI Milk lc<br />
DIN IM4I<br />
A.NUL,<br />
(19 0 4;)<br />
XVIII<br />
I A Si I<br />
TIPOGRAFIA DACIA" ILIESCU, GROSSU<br />
1906<br />
&<br />
COMP.<br />
41.
ARHIVA<br />
Organul Societitil tiintifice i Literare<br />
DIN I.Aqi<br />
Anul XVII (1906).<br />
TABLA<br />
BE<br />
j\dATE1II<br />
Legea pi in care Societatea Stiintifica si Literary <strong>din</strong> lasT,<br />
e reetmoseutri ca persoana moray si juridica . .<br />
Slatutele SocietAtiT Sliintifice si Literare <strong>din</strong> Iasi . . 3<br />
Donatoril fonduluf statornic al ArliiveT . . . 48, 240<br />
Literatura<br />
Valentin Buda. Epigrame . . . . . 32<br />
c c Sonet de otel (dupa Ruckert) . . . 55<br />
Tiberiu V. Crudu. In zbuctum (nuve16) . . . 62, 118<br />
III. Codreanu. Mil poetl (versuri) . . 172<br />
Riria. Patru decent! (versqui) . . . 203<br />
A. D. Xenopol. 0 suie pe Ceahlail . . . 241<br />
« « 0 Toul <strong>din</strong> SchOnau . . . 310<br />
Rudolf Sulu. Enilnescu la Mftnitstirea Neamtu 257<br />
Riria. Lul Alecsandri (vesup) . . . . . 373<br />
Elena Vciccirescu. Luminatef amintiri a lul V. Alecsandri (vers.) 375<br />
G. Bucurescu. Catra umbra lul Alecsandri (versuri) . . 400<br />
Leon Cerchez. In memoria lul V. Alecsandri (versuri) . 401<br />
Caton Theodorian. Pantahuza (nuvela) . . 402, 465, 512<br />
Riria. La Mormint, Dijma (poezil) . . . . 441, 445<br />
Eugenia Ghica-Budei. Telut <strong>din</strong> Bodenlaube . . . 520<br />
Riria. Toamna (naturaomul) versuri . . . . 525<br />
0 Gindirt (versuri) . . . . . . . 526<br />
Clement-B2diu. Chipurl <strong>din</strong> lumea mica Alecsandru Timoteiti<br />
. . . . . . . . . 553<br />
Din literatura populara<br />
Pug.<br />
N. Mateeseu-Movila. Cine face bine, bine gaseste (poveste) 84
VI<br />
Pa a.<br />
Istorie li eriliea literarii<br />
Eugenia Curcaleati. Dupre (lima scrieo necunoscule ale<br />
luT Ion Ghica . . . . . . . . 39<br />
Die Biirbulescu. Asupra poporanizmului isloric de la cSainanalorulv<br />
. . .<br />
. . . 68<br />
.,<br />
Eugenia Carcalechi. 0 comedic a Jul Ion Ghica . . 127<br />
1W. Skincescu. loan Heliade R6dulescu (AI udiu) . . 183<br />
A. D. Xenopol. Dante AlighieriDivina Comedic. Infernul<br />
traducere de d-1 N. Gane . . . . 214<br />
Cajon. Domnul Gugliemo Ferrero . . . 228<br />
c Teoriile pulitice -<strong>din</strong> scrielile luI Paul Bourget 338<br />
1. Slavic!. Cum sa scrie romane.;te . . . 249<br />
Radu Manoliu. Locul undo s-a nascut Eminesru . . 315<br />
Grp L. Trancu. Gura ma'alalei . 320<br />
A. Texle vechi . . . . . . . . . 357<br />
A. D. Xenopol. Cuvintare la dezvalirea statue! Alexandii. 376<br />
A. G. 111avrocordat. Dante (studio) . . . . . 421<br />
c « « Dante si Infernul, traducere de d1 N. Gane 486<br />
A. D. Xenopol. Expozitia si idela unitatiLnatianaLe_ . -477<br />
Dr. Zosin. Teatru 1esan . . . . . . . 522<br />
A. D. Xenopol. Congresul pentru proprietatea literary si<br />
artistica . . . . . .<br />
. 528<br />
A. D. Xenopol. A. D. Xenopol si G. Kernbach . . . 567<br />
Istorie<br />
Dr. Tat. R. Giorgevici. Rominil <strong>din</strong> <strong>Serbia</strong> . 19, 112, 167<br />
Pie Beirbulescu. Sirbii fata de Romint . . . . 28<br />
« c IVIihnea Voda si catolicizmul . . . 178<br />
T. T. Burada. Inceputul teatrulni in Moldova. 33, 55, 106, 145.<br />
205, 260, 295, 415, 471, 517<br />
c « « Privelisti si datini populare in Moldova (Irozii)<br />
81, 123, 173, 2'26, 332<br />
A. D. Xenopol. Ce140 de ani de domnie a M. S. Regelut Carol I. 193.<br />
Entilian 1Wicu preot. Calendaru! lul Samoil Clain 1806 . 252<br />
A. D. Xenopol. Limba romaneasca . . . . . 289<br />
Pie Ghibeinescu. Din filozofia istoriei 334<br />
A. D. Xenopol. Piltrialmml . . . 344<br />
g. T. Burada. Ua afis teatral <strong>din</strong> 1820 .<br />
498<br />
Dr. A. ;Sunda. Datini la Aromini . . . . 521<br />
T. T. Burada. 0 cglatorie la Rominil <strong>din</strong> Guburnia Kamenitz-Podolsc,<br />
Rusia . . 532<br />
Dr. Zosin Ochire asupra calendarelor si un prolect de<br />
calendar . . ,.<br />
548<br />
.1iiini(e«<br />
Dr. Valeriu Roqculet. Cercetari si propunerl asupra alimentarii<br />
satuluT Romane0 cu apa buoy . . . 1E, 49
VII<br />
Pag.<br />
Pr. Leon Cosmovic1. Seceta si combalerea el . . . 97<br />
Romulus Sevastos. Asnpra zonel de gees carnalic <strong>din</strong> judetul<br />
Soceava si Neamt de la Borca la Hangn . . 154<br />
Romulus Sevastos. 0 noun teorie asupra formarii terase1or. 455<br />
0 « Prumhil vechia si pleistocenul <strong>din</strong> Moldova 558<br />
Biogratii<br />
D. A. Pftrovanu. V. Alecsandri, biografie, studio. 382, 446, 501<br />
A. D. Alunasiu. Const. V. Hegel (scoria schita biografica) 416<br />
Filologie<br />
G. Biscu. Studi filologice--Elemente dace (Mehadia, Mehe<strong>din</strong>ti)<br />
. . . . . . . 90, 134<br />
« Elemente latine iii limbo romina. (Apirita, apriat.<br />
Balega. Riet. Bulboana. Bolborosesc. Ciuniafae.<br />
Cinestra. Cit., Cot ol if, Cal (is. Colini', Willa,<br />
Dupuluese. Fotti, infofa 1, foltea, pupa, polp,<br />
pluip. Funiari0. GaonzA. Itnpletesc, impleticese.<br />
infeptez. Inversunez. Maroia. Melyina. Mindru.<br />
Murnu. Ntricu. Poreina, purtina. Pula. Razam.<br />
Rosura. Serupos. Smicea. Spicosat. St. Sugelet.<br />
Suer. Tont. Tinia, tip, ciripesc. Vita. Zgindaresc.<br />
Zgiltia) . . . . . . 268<br />
0 « Elemente grece.ti in litnbi romanice (Apue. Bot,<br />
muta, sumuta. Carabus.".CtucIur. Clupesc, cloplese,<br />
ciupelesc. Dezbar. Dupac, zdup, zdupunese.<br />
Glorge. Gurledz, garlita. Matahaesc, matainic,<br />
metela511. Mozolese. Muse. Ott, oftez,<br />
of, uf. Patuna, patte. Pise, piquer, picoter, pizzicare.<br />
Stup, stiob, stiubelii. Stefan, Tertre. 352<br />
Dan de soma.<br />
B. S. Nona teorie asupra constitutiei materiel de dr. E. Severin. 94<br />
Pie Barbulescu. Despre publicatiile d-lor : I. Gavanescul, Simion<br />
C. Mindrescu, dr. I. Gherghel, prof. Gr. Cretu,<br />
Per. Papahagi . . . . . . . . 137<br />
Dr. P. Lorin. Fonetica limbei rotnine, asezata pe baze<br />
fiziologice de Gab. Gr. Baleanu . . . . 190<br />
B. V. Octavian Goga (poezil) . . . . . . 233<br />
« « Poemele visului de Karr . . . . . . 278<br />
A. D. Xenopol. Din traista cu vorbe de Gh. Ghibanescu. 276<br />
/ / / Viata Romaneasca, (1-3) in ceia ce priveste<br />
limba in care e scrisa . . . . . 283<br />
B. V. In lupta, roman, de Elena Bacaloglu . . .<br />
A. D. Xenopol. Ispisoace si zapise ; Surete si Izvoade, do: 360<br />
cumente slavo-romine de Gh. Ghibanescu, Iasi, 1906. 363<br />
B. V. Prima durere (nuvele) de Caton Theodorian . . 366<br />
A. Eugenia lanculescu de Reus. Menirea femeel si roltil<br />
el in viitor . . . . . . . 417
Pag.<br />
B. V. Florian I. Becescii, Spre zitia . . . . 418<br />
c c Arta si literatura <strong>din</strong> punct, de vedere juridic de<br />
Harnangiu . . . . . . . . . 475<br />
A. D. X. Monogralia romund Merenil de Sus inlocmila de<br />
loan P. Voinea invatator, M. Stolan primal. si C. Diinitreseu<br />
secretar . . . . . . . 475<br />
Valeriu Hu label. L'evolution agricole en Allemagne de<br />
Paul Roux . . . . . . . . 52<br />
Croniei-Noliti<br />
Ilie Beirbulescu. Cronica: despre revistele Viata Nona, Samanatorul,<br />
Viata Literara, Nalura . . . . 44<br />
A. Congesul de soeiologie. Alte rongrese la care parlieipa<br />
rominI. Adele congresuluI de psihologie <strong>din</strong> hours.<br />
D-1 dr. Marinescu asupra pelagrel. Militarizarea sroalelor.<br />
Scrisoarea d-lui Ernest Leroux rala d-I Xenopol.<br />
Subscrieri pentru statura Domnitorulut Cuza. 0<br />
frumoasa poezte de d-1 Mircea Demetriad . . 303<br />
A. Or<strong>din</strong>ul de zi dat de d-1 Gr. Cerchez, dirertorul general<br />
at postelor. Traducerea eintului IVIagaliei <strong>din</strong> Mireis<br />
de poetul Bonifaciu Hetrat . . . . . 370<br />
A. D. Xenopol. D-1 Densusianu si observatiile sale . 371<br />
A. Un volum Cinturt mile(' de Riria. D-1 Xenopol in Deutsche<br />
Litteraturzeitung si in Revue de L'Enseignement superieur<br />
. . . . . . 371<br />
A. Neologicmele eVietil RominestID<br />
419<br />
c Revista idealists de M. Ho lban . 475<br />
c Din neologismele VietiI Romines II . . .<br />
I?. S. Tune lul submarin intre Franta Si Anglia<br />
15:::221:13:<br />
A. D. X. Jubileul Eduard Caudella . . .<br />
Documente<br />
Un document comunicat de Romulus Scribal) .<br />
. 28i<br />
ii.ustratima<br />
C. D. Staid. Dejunul (in pinacoteca <strong>din</strong> Iasi) gravura pe a-<br />
z a ><br />
rama (dupa tabloul Franeisc. MiPl'IS bairinul .<br />
Majestatea Sa Regina en prinrinesa Maria,<br />
gravura pe ararna (in pinacoteca <strong>din</strong> NO) . 72<br />
Teodor Aman. Regimill vechrd (in pinacoteca <strong>din</strong> Iasi) . 73<br />
C. D. Stahi. Philip de Champagne, gravura drip G. Edelink 168<br />
Vornicul Alecsandri cu fill lui Vasile si Iancu . 383<br />
Difeite 8 portete ale lul V. Alecsandri 385, 387, 389, 391, 394<br />
Medalia comemorativa a lul V. Alecsandri, Witha de societatea<br />
*tiintigca si Literara <strong>din</strong> Iasi . . 396<br />
Statua poetulul V. kleesandri, .asezata in fata Teatrultri<br />
National <strong>din</strong> bsI . . . . . . 399<br />
Harp<br />
Huta Gribernie1 Kamenitz-Podolse intre pag. . 5413 si 517<br />
25
Rominii <strong>din</strong> Sirbia<br />
evista sirbeasea <strong>din</strong> Belgrad Srpski Knjii3cni<br />
Glasnik, in nurnaru-T de la 1 lanuarie 1906, incepe<br />
sa publice asupra Rorninilor <strong>din</strong> regatul Sirbiei un<br />
studiti cu titlul Printre Banana noqtri (Kroz<br />
rase Rumune). Aceasta dizertatie datorita dlui Dr.<br />
tilt R. Giorgeviel e rezultatul nu mime al cereela;<br />
1 Jj'' Larilor prin biblioteel ale autoruluT, ci tot deodata<br />
si al uneT ealatoril a sa printre aces Romini <strong>din</strong><br />
Sirbia. In introducerea, care precede cercetarea sa,,ne spune<br />
V\1 d. Glorgevici (pare-se, un magistrat <strong>din</strong> Belgrad) ea acest<br />
studio e mai mull o sebita <strong>din</strong> alto! mar mare; dar ea ,pe a-<br />
testa <strong>din</strong> urma 11 va da In lumina mime dupa ce, ealatorind<br />
in Rominia, va invata bine limba noastra, ass cif Cu a-<br />
%<br />
jutorul eT sa-si poata da socoteala de Rominii <strong>din</strong> Sirbia <strong>din</strong><br />
toate punctele de vedere.<br />
Fiind-ea studiul e, chTar si supt aceasta forma, destul de insemnat<br />
pentru nor, socotim ea facem serviciu culture! romine, traducindu-1in liipba<br />
noastra pentru Arhiva; cad merits cu atit mat mull a fl trad us si impartasit publiculul<br />
nostru, cu tit nimenT pin -acorn n-a adunat datele statistice oficiale<br />
pe earl ni le da el. Prof. Dr. Gustav Weigand in brosura sa: Die Rumanischen<br />
Dialekte der Kleinen Walachei, Serbiens and Bulgarians, Leipzig<br />
1900, pe care o publics in urma !mei calatoriT ce o facu la Rominii <strong>din</strong><br />
Sirbia, afar lipune (la p. 16) ea: Eine serbisehe Statistik, die auch die<br />
Natiinalitat angiebt konnte Leh nieht auftreibeu", main pirtM sa-ml pro -<br />
cur o statistics sirbeasea, care sa arate si nationalitatea"...Declaratie care,<br />
in urma sludiului acestula al d-luT Glorgeviet, Lie di o noun dovada tit de<br />
superficiale si usurele 1) sint luerarile d-luT Weigand. S,-apol,nol it tridueem<br />
aci eu alit mai bueuros en tit. poste, el va sluji drept indeinn, ca ministerul<br />
nostril de instrurtie sati o alts institutie eulturala sa dea unuT invatat si<br />
cunosealor al limber sirbe Ronan putinta de a stadia <strong>din</strong> punctul de yedere<br />
rominesc pe ace! frat! <strong>din</strong> Sirbia cart numara peste 100.000 de suflete.<br />
Ilie Warbuleseu<br />
In regatul Sirbiei Rominii traesc pe spatiul : aproape deja,podisulRtnie<br />
pia la Duntire si dela Morava Mare pint', la Timoc, tocmai<br />
in patru cercuri ale Sirbiei de nord-est : cercul Timocuhti (in<br />
dont], districte: Zaieciar ,si Bolievat), cercul Morava' (in trei districte<br />
: Paracin, Despotovat si Resava), cercul Pojarevatului si<br />
Grand. Rominii earl, dupli, datele statistice oficiale ale noastre<br />
1) Alt sot de superfieialitate a luerarilor d-lut Weigand a se vedea<br />
in cartea men : Banana fatti de Sirbi §i Bulgari P. 52.
20 Dr. 1141h. R. GjorgeVi6<br />
se gasesc in celelalte cercuri, sint sari locuitori neStatornicl, sau<br />
muncitori, sail de felul acestora. Nu se afla Romini, carl sa,<br />
traiasca in grupe in celelalte cercuri ale Sirbiel.<br />
Cel mai multi Romini se afla in Sirbia spre Dunare si<br />
Timoc, si cu cit mere spre miazazi si apus, cu atit eT sint mai<br />
putini. Cele de pe urma sate ale for sint la miazazi in cercul<br />
Timocului : in districtul Zaieciar, anume satele Bor, Brestovat,<br />
Prlita, Nicolicevo, Grlian, Slivar, Bucie, Topla, CrivelT, Lubnita,<br />
Gamzigrad, Metovnita, Ostreli si Slatina ; si in districtul B011evat,<br />
satele : Balaconie, Savinat, Bacevita, Dobro Polie, Zlot, Lucovo,<br />
Mali Izvor, Osnici, Bogovina, Podgorat si *arbanovat. La apus,<br />
cele de pe urma, sate rominestl sint in cercul Moravei in districtul<br />
Paracin : satele Bigrenita, Batinat, Vlasca si Supsca ; in<br />
districtul Despotovat: satele Isacovo, Beliaica, Jidilie, Tozer° si<br />
Resavita; in districtul Resava : satele Bobolia, Vitejevo, Sabotita,<br />
Iasenovo, Troponie si Gladna. Mai departe la apus, satele<br />
de granita rominesti sint in cercul Pojai-eval, in districtul Mo.<br />
ravel : satele Rosniac, Kocetin, Vlaschi do (---valea Romineasca),<br />
Vrbnita, Miriievo, Orlievo, Sviliarevo, Ticevat si Poro<strong>din</strong> ; in districtul<br />
Pojarevat : satele Brejane, Petca, Poliana, Slivovat, Velico<br />
Selo, Trniane si Zabrega.<br />
Dupa cunostinta mea, mai inainte erah Romini chiar si in<br />
citeva sate <strong>din</strong>colo de Morava Mare ; dar treptat ei sau sirbizat<br />
cu desavirsire, asa incit astazi nu mai exista. Dupa statistica<br />
<strong>din</strong> 1859 a populatiel <strong>din</strong> Sirbia, erail Romini Inca, si in cercul<br />
Smederevo, in regiunea <strong>din</strong>tre gurile Moravei si ale IezaveY, cu<br />
deosebire in satul Culice, in total 264 de suflete ') ; dar acurn<br />
acesti Romini sint sirbizati.<br />
Pe tot spatiul Sirbiel nordestice unde locuesc Rominil, eT<br />
nu traesc singuri, ci satele for sint amestecate in multe locuri<br />
cu sate sirbesq; si, fata, de satele in cari traesc Sirbi curati, formeaza<br />
minoritate. Pe intreg spatiul unde se afla locuitori Romini<br />
in Sirbia sint cam la 425 localitati, dar <strong>din</strong> ele numal in<br />
165 sint Romini in numar mai insemnat,cea ce dupa cercuri<br />
se prezinta, astfal :<br />
1) .131.:41vopis Sa-bijq, 1, 91-92.
Rominil <strong>din</strong> Sirbia 21<br />
In cercul Timoc (in dou6, distr.) sint 49 sate sirb. si 26 sate rom.<br />
lt r, Morava (in trei distr.) , 95 14<br />
11<br />
71<br />
n o Pojarevat 193 69<br />
1)<br />
27 7,<br />
Craina 85 ,,<br />
71 12 77 2, 56<br />
77<br />
In total 422 165<br />
Dar trebue sA, se stio, 0, in multe sate rominesti sint si<br />
Sirbi, cari adese-ori in unele sate formeazA, majoritatea populatiei.<br />
Facerea statisticei populatiei cu ajutorul recensemintului s-a<br />
inceput in Sirbia ina in Iunie 1834 Atunci, potrivit cu mijloacele<br />
acelei vremi, s-a facut un destul de precis recensemint al<br />
populatiii si averii imobiliare a SirbieT, mai ales cuprivire la dou6,<br />
nevoi cele mai de seams, : la da,ri si oaste. Toate celelalte date<br />
s -au lAsat la o parte. Din aceste motive, nici Rominii n'au fost<br />
despartiti ca locuitori deosebiti, ci au fost numlrati la un loc cu<br />
Sirbii. Din aceleasi motive, tot astfel e numaratA populatia Sirbiei<br />
si in multe recenseminte de mai tirziti; si de acela nu gAsim<br />
pe Romini deosebiti nici in datele recensemintului de la anul 1841<br />
si 1843, si pentru acel timp nu putem spune nimic despre numarul<br />
lor. In recensemintul de la 1846, erati in cele patru cercuri<br />
pomenite, in locuril; in cari treiesc Rominit:<br />
In cercul Trnoreca . 19545 Rominl<br />
Clupriia. . 7348<br />
1) 1)<br />
Pojarevat 36696<br />
11<br />
11<br />
Craina 33626<br />
1)<br />
In total .<br />
si 18719 Sirbi.<br />
35563<br />
62999<br />
18272<br />
97215 135553 Sirbi 1).<br />
In numtirul Sirbilor aci nu sunt socotiti acel Sirbi cari trs<br />
esc in satele sirbesti <strong>din</strong> cercurile pomenite.<br />
Din datele tiptrite ale recensemintului <strong>din</strong> 1850 de asemeni<br />
nu se poate determina numarul Rorninilor <strong>din</strong> <strong>Serbia</strong>. InsA, precum<br />
ne incre<strong>din</strong>teaza, sectia economico-statistics, aMinisterului de Finance<br />
prin recensemintul <strong>din</strong> anul 1850 sint reprezentate si acele localitati<br />
in earl Rominii traesc neamestecati salt amestecati cu Sirbil, si<br />
aceasta asfel ca apoximativcu o gresala eel mai mult de 5°/0<br />
se poate arata citi Romini traesc in cutare regiune <strong>din</strong> Sirbia 2),<br />
1) V .Iakg66: 0 plemennomK sostavj naselenija Knjaievstvg Serbskoms.<br />
S.-Peterburgg 1873, pag. 20t1.<br />
2) Dre'avopis Srbije, I, 91.<br />
,
22 Dr. Tih. R. Gjorgevli'<br />
Tar in acest chip se aflA c6. in 1850 erati in Sirbia cam 104,343<br />
RoMinl fatA, de 828,999 Sirbi.<br />
Dili datele publicate ale recensemintului <strong>din</strong> anul 1854 de<br />
asemeni se poate vedea nutrarul Rominilor.<br />
Dupa datele recensemintului <strong>din</strong> 1859 eraii. in Sirbia, in a-<br />
cele patru cercuri in earl trAesc RothinT :<br />
In cercul Trnoreca . 24232 Romini si 22658 Sirbi<br />
PI<br />
Ciupriia , 8064<br />
PP n 41852 9<br />
Pojarevat 47690 74969<br />
V<br />
.<br />
9 PP<br />
n n Craina . . 42607 » 0 20304<br />
77<br />
In total . 122,595 9 159,783 9<br />
Din datele recensemintului populatiei Sirbiel <strong>din</strong> anul 1863<br />
nu se ved6 numArul populatiei romine.<br />
Prin recensemintul populatiei Sirbiel <strong>din</strong> Octombrie 1866 se<br />
atb. in Sirbia:<br />
In Belgrad . . . 33 Romini si ',4612 Sirbi<br />
Topcider . . .<br />
0 136<br />
77<br />
77<br />
Cercul Alexinat .__<br />
0 0 48136<br />
Pi<br />
9 Belgrad<br />
77 77 9<br />
63880<br />
77<br />
9 1, Valievo<br />
83483<br />
PP 17<br />
71<br />
77 0 enfajevat ._<br />
55079<br />
71 77<br />
77<br />
9 Cragulevat 6<br />
PP<br />
77 ty<br />
98141 9<br />
PP 9 Craina 42862 9 70293<br />
7,<br />
9<br />
X<br />
Crusevat<br />
77 1)<br />
67439<br />
1,<br />
n<br />
0 V<br />
Podrina<br />
___<br />
n .48827<br />
PI<br />
0<br />
77 0 Pojarevat 48507<br />
140601<br />
77<br />
77<br />
Pl )3<br />
Rudnic<br />
1 0 n 47467<br />
11<br />
9 Smederevo 30<br />
.// 9 60077<br />
)1<br />
0<br />
0 Ujita _<br />
77 9 , 104377 9<br />
n Trnoreca 26056<br />
PI PP 9<br />
53284 n<br />
9 9 Gluten<br />
n<br />
58037<br />
7) I, Sabat _<br />
PP<br />
9<br />
73619<br />
77 77<br />
0<br />
0 Clupriia 9840<br />
77 9 55884<br />
77<br />
77<br />
Iago<strong>din</strong>a<br />
PP<br />
1<br />
PP n n 62184<br />
17<br />
In total 127,326 1,215,576 Sirbi 1).<br />
Din datele recensemintului <strong>din</strong> anul 1874 nu se poate vedea<br />
numArul Rominilor.<br />
1) Dr:eavopis Srbije HI, 100.
.<br />
II<br />
Cr3<br />
C\1<br />
07<br />
CERCUR1LE<br />
i<br />
LOCALITATILE<br />
Dalai datele recemzemintului <strong>din</strong> a. 18S4 erai In Sirloin:<br />
ROMINI SIIII3 I<br />
In new In sate<br />
( 74 .4.J<br />
-.;"<br />
'F'd<br />
2 .0<br />
-13<br />
--<br />
4..<br />
. 0<br />
.-<br />
--,ii:<br />
.0<br />
. 1<br />
3.9<br />
%la<br />
ICI 1 P11141010<br />
CERCURILE<br />
Sl<br />
LOCALITATILE<br />
ValIevo<br />
Vrania<br />
Craguieva t<br />
Cratna<br />
Crupvat<br />
Morava<br />
Pirot<br />
Podrina<br />
Pod nnav<br />
PojareVa t<br />
Rudnie<br />
Tim oc<br />
Toplita<br />
Ujit a<br />
Touren<br />
Belgrad<br />
iV is<br />
% In total<br />
Dupe reeensemintul <strong>din</strong> 31 Deeenthrie 1890 erau in Strbia :<br />
.<br />
In °rase<br />
tF3' 1<br />
2<br />
1<br />
11<br />
1700<br />
16<br />
100<br />
23<br />
71<br />
905<br />
174<br />
131<br />
177<br />
3327<br />
-<br />
1<br />
8<br />
1582<br />
1<br />
55<br />
1<br />
5<br />
58<br />
712<br />
ROMINI SIRBI<br />
- 1 - 2<br />
1<br />
- - - -<br />
133<br />
61<br />
8<br />
9696<br />
i,6'<br />
41<br />
In sate a<br />
O<br />
Ts<br />
S<br />
.. 2<br />
2<br />
6<br />
=<br />
2<br />
0<br />
21 I di . I% A 4<br />
0 of<br />
A<br />
In °rase In sate<br />
9<br />
:g g'<br />
vumv Is =sew:<br />
2 4(1 27 73 75 5532 3606 9138 51027 49907 100931 110072<br />
2 9 1 10 12 11227 10366 21493 63023 59599 122622 144115<br />
22 8 2 10 32 11258 8176 19731 59871 59456 119827 139061<br />
3282 24995 24634 49629 52191 4443 3870 8313 14031 13579 27610 35923<br />
17 72 55 127 111 8109 6248 14357 66926 65381 132308 140664<br />
161 4182 4127 8309 8473 12733 10871 23601 63411 61875 125286 148820<br />
1 1 1 2 7511 6829 11310 53019 51401 101120 118823<br />
28 4 2 6 31 7562 6172 13731 78862 77844 156706 170440<br />
129 346 278 624 753 6697 5132 11829 94916 92457 187373 199202<br />
1617 25501 24697 50198 51815 11577 9372 20919 63358 62259 125017 146566<br />
1 1 1 6028 3C55 9683 70748 70168 140916 150599<br />
2 2 2 401 281)1 6912 42130 41489 83619 90539<br />
1 2 2 4 5 8218 2703 5921 58530 54702 113232 119153<br />
5837 4373 10241 62875 64090 126965 137179<br />
307 11623 14214 28737 29044 3610 2732 6342 16160 16061 32221 38566<br />
195 195 26413 16823 43236 13233<br />
185 185 9884 7039 16923 16923<br />
5953 69688 68013 137731 143684 145561 111225 250786 858887 840271 1699158 1955944<br />
C<br />
C<br />
1) Stotistika Kraljevine Srbije, e. I, partea V, pag. 114 -115.<br />
bct<br />
«.<br />
A<br />
g<br />
.<br />
,er<br />
.E.<br />
73<br />
. -<br />
-<br />
- -<br />
- - - -
1<br />
fi.<br />
3r-dr<br />
trno, ,<br />
r<br />
r<br />
4<br />
Is. -..<br />
°<br />
r"<br />
viPtrai<br />
. °<br />
SVl :I/<br />
R 'nkt<br />
F... 6'<br />
Dejunula (in pinaccleca <strong>din</strong> Jai) pedical Jvt. S. Regelui 'Rorrilniei Carol r<br />
Grayura pe aroma de Constantin D. Stahl ') (dupa tabloul lul Francisc //Luis b.itranul<br />
1) Din lipsa de spotlit, despre activitatea autoruluT vom da notiti in Nr. viitor. A.
'<br />
'<br />
Digni reeensemlniul <strong>din</strong> 31 Decembrie 1895 cram :<br />
2<br />
0<br />
ROMINI SIRBI<br />
_<br />
CERCURILE<br />
orase . In sate In orase In sate<br />
'<br />
t<br />
3<br />
.<br />
- - ...<br />
-<br />
r<br />
4D<br />
total In<br />
-<br />
r<br />
,F:<br />
,..,<br />
.a<br />
-<br />
In<br />
_---<br />
Tr<br />
i<br />
.,..<br />
-<br />
0<br />
,p,<br />
r<br />
Si<br />
-<br />
cJ<br />
t:J<br />
04<br />
ct<br />
5<br />
4:<br />
3<br />
g 2 a ,n<br />
...,<br />
°'<br />
a ..9.<br />
,n<br />
il<br />
5<br />
'A .<br />
.0<br />
7i<br />
2 .<br />
,q<br />
.<br />
.e.<br />
.0<br />
LOCkLITATILE<br />
1<br />
AD<br />
,<br />
Valievo 9 4 13 17 9 26 39 0059 4213 10272 54286 53199 107485 117757<br />
VranIa 1 1 25 19 11 45 11324 10679 22003 68760 65375 131135 156138<br />
CraguIevat 82 16 98 3<br />
-- 3 101 11760 8779 20539 62356 62123 124479 145018<br />
Craina 1225 1159 2384 26246 25931 52198 51582 4885 4310- 9195 13817 13645 27463 .36658<br />
Cruevat 8 1 9 127 144 271 280 7990 6365 /4355 71992 70735 142272 157082<br />
Aloiava 117 47 161 4596 4523 9119 9283 13737 11971 25708 69131 66978 136109 161817<br />
Pivot 0 11 17 4 4 21 7869 6881 14753 55515 53929 109144 124193<br />
Podrina 4 4 8 118 105 223 2:11 8408 6173 14881 83957 82795 166752 181633<br />
Podunav 109 99 208 214 118 362 570 7396 5015 13011102590100187 202786 2,15827<br />
Narevixt 1441 1031 2178 28829 28004 56833 59011 13054 10917 23971 64551 63315 127896 151867<br />
Rudnic 1 4 5 10 5 1 20 6019 3816 9855 75212 74284 149196 159351<br />
Thnoe --<br />
1 1 45 62 107 108 4068 2996 7061 41919 11081 89000 96070<br />
Toplit,a 3 1 4 1 1 2 6 3750 2889 6639 61295 60264 124559 -131198<br />
ilUita 1 2 3 3 5537 4500 10037 67152 67866 135018 145055<br />
Trnoreea 222 180 414 17357 16996 34353 31797 4411 2967 7378 15156 15041 30197 37575<br />
fielgra4 168 119 287 287 29317 18661 47981 -- -- 4.7981<br />
t;<br />
Ni 111 15 126 126 10761 7491 18258<br />
18258<br />
In total 3213 2707 5950 77606 75931153560 159510 156368119562275930918690803853 1807552203182<br />
'1) Statistica Kraljeaine Srbije, c. XI I, 276,
.<br />
ca<br />
U2<br />
77<br />
CERCURILE<br />
§i<br />
LOCALITATILE<br />
Dupii recensemintul <strong>din</strong> 31 Decembrie 1901 emit:<br />
'ROMINI I R B I<br />
In In In sate<br />
S orase I sate In orase _______ ._._ - --<br />
74'<br />
f. ii<br />
A<br />
- 2 "Ei -;-<br />
1.-.<br />
z'<br />
11<br />
:3<br />
i. i 2<br />
.. - .....<br />
o<br />
a<br />
,g 4<br />
.5<br />
,F<br />
3<br />
.9<br />
73<br />
,...<br />
a E '<br />
,0 44 5<br />
4<br />
- 4<br />
E .5<br />
w 5<br />
Belgrnd 36 25 61 136 130 2k6 327 2200 1718 3918 59690 57479 117169 121087<br />
V hero 13 -- 13 47 46 93 106 7309 4560 11939 58844 57517 116361 128300<br />
Wan1a<br />
.<br />
5 18 23 2 -- 2 25 14370 13293 27663 90605 87152 177757 205420<br />
CragoTevat 60 30 90 9 1 10 100 16470 12366 28774 64062 61.176 128238 157012<br />
Crania<br />
1 1063 1026 2089 21640 21988 43558 54647 5723 4520 10243 20312 20013 40325 50568<br />
Crn§evat 13 4 17 4 6 10 27 6049 4074 10123 63077 62602 125679 135802<br />
Morava 74 21 98 4358 4317 8675 8773 14033 12153 26186 67251 65604 133855 159011<br />
NO 1 36 7 43 -- 3 3 46 17727 11175 28902 71281 68112 139693 168595<br />
Piroc 14 4 18 -- 3 3 21 6151 5167 11621 42308 4076 83073 94694<br />
Ilmbina 5 1 6 295 308 603 600 8753 6808 15561 90911 90003 180944 196505<br />
Pojarevat 690 621 1311 20174 19972 40146 41457 17019 13262 30281 76839 75803 152642 182923<br />
liudnie 5 4 9 4 -- 4 13 7450 4692 12142 91241 90850 182091 194233<br />
Snnederevo 18 36 51 93 58 151 205 6885 5420 12305 53539 53695 107234 119539<br />
Minot: 210 138 348 1238(1 10047 21438 21781 8943 5302 11215 47178 47057 91235 108480<br />
Toplitt 2 -- 2 -- -- -- 2 3621 3082 6703 42116 39623 82039 88742<br />
Uriita 3 3 -- -- 8 6515 4241 10786 60012 60518 120530 131316<br />
ltelgral 183 101 287 -- -- -- 287 14352 21942 56294 -- -- -- 56291<br />
In total 2130 201.2 4472 59148 58809117957122129183911 133775 317686 999596 981269 1980865 2298551<br />
(Urmeazil).<br />
Dr. Tih. R. Gjorgevie<br />
1) Statistika Kraljovine Srbije, c. XXIV, 98, 100-110,
cRomitii <strong>din</strong> 510oka.<br />
1)<br />
otT Rominil <strong>din</strong> vegetal Sirbiel vorbesc in<br />
,,11014<br />
dialectele limbil romine. In ce report stau<br />
1# 4' aceste dialects intre sine Si fats de limba<br />
literara <strong>din</strong> regatul Rominiel, nu pot acum<br />
sa spun nimic mai de aproape. Studierea<br />
dialectelor cu earl vorbesc Rominil <strong>din</strong> Sirbia ar fi<br />
de o lasemnalate deosebita, cad, prin cunoasterea si<br />
compararea for cu dialectele limbil romine <strong>din</strong> afara<br />
de Sirbia, am determina provenienta Rominiior nostri.<br />
Pe cit am putut observe eti, limba Rominilor nostri Ungureni,<br />
printre earl am trecut, se abate dela limba literara romineasca<br />
cu deosebire la pronuntarea uuor consunante <strong>din</strong>aintea vocalelor<br />
palatale. Aceste consunante slut s, d, 1, n, t. In [limba literara<br />
romina s-ar zice: rece, unde, limba, mine, du-te ; dar<br />
Rominil nostri Ungurenl pronunta : rese, unge, l'imba, mine,<br />
duce. Mai sint si alte deosebiri, insa, <strong>din</strong> pricina ca am stat<br />
putin intre RominT, nu pot sa dad socoteala precisa despre<br />
ele.<br />
Afars de limba romina, o parte insemnata de RominT<br />
stie si sirbeste. Dup. recensemintul dela 31 Dec. 1900, pe lingo<br />
limba romina stiati Inca si sirbeste 32,556 Romini, cars au fost,<br />
Impartitl astfel :<br />
1) VezT No. 1 al Arltivei <strong>din</strong> a. 1906.
Rominil <strong>din</strong> Sirbia 113<br />
CERCURILE<br />
Si<br />
LOCALITATILE<br />
In ora§el In sate In genere<br />
.22 A<br />
E<br />
4<br />
.o.<br />
0 0<br />
f. S<br />
1<br />
.0 4.'' 0<br />
-<br />
4<br />
0 0<br />
1-<br />
ildgrad 12 13 24 128 129 257 140 141 281<br />
Valievo 12 12 20 18 38 32 18 50<br />
Vranla 1 -- 1 1 1<br />
CraguIevat 1 2 3 4 4 5 2 7<br />
Cralna 305 195 500 7111 3417 10528 7410 3612 11025<br />
Cru§evat 2 2 2 2<br />
Morava 44 10 54 1240 309 1549 1284 319 1603<br />
Ai ,<br />
4 4 1 1 4 1 5<br />
Piro.<br />
Bodrina 1 1 1<br />
1<br />
Narevat 48 45 93 8136 5963 14399 84.84. 6008 14192<br />
Rudnic 1 -- 1 1 1 2 2<br />
Snedenvo 1 2 6 52 8 80 56 30 86<br />
Moot! 17 6 23 3948 817 1795 3965 853 4818<br />
Topliti 2 2 2 2<br />
Ujita 1 1<br />
IkUnd (orapl) 136 41 177<br />
136<br />
In total 591 313 901 20940 10712 31652 21531<br />
41<br />
11052<br />
177<br />
32556<br />
Toti Rominir <strong>din</strong> Sirbia sint pravoslavnici.<br />
Acum nu pot rosti o judecata precis& si metodica despre<br />
insusirile sufletesti si fizice ale Rominilor nostri. N-as1 zice cä<br />
sint grozav de desteptI si indeminateci. Tot asa nu sint nici<br />
viteji nici mindri, dar slat sired si rautaclosi. Sint retrasI si<br />
destul de lacom de lucrul altula. Nimic mal inalt si mai nobil<br />
nu se poate afla Ia el in mAsura mare'<br />
Nu sint foarte chipesi, dar sint robustl si dezvoltatrcu deosebire<br />
femeile. Intre datele statistice ale recensemintulul dela 31<br />
Decemvrie 1895 si 1900 gasint Inca si aceste date carl se rapoarta<br />
la insusirile trupesti ale Rominilor nostri. (A se vedea pag. 114).<br />
Raporturile sexuale la Rotninl se vac' limpede <strong>din</strong> datele<br />
statistice cart se refet1 Ia numftrul populatiei rominestr.<br />
Totl Homing <strong>din</strong> regatul Sirbiel se impart in doua grupe,<br />
In Prani §i Ungureni. Taranl se numesc acer Romini earl au<br />
venit <strong>din</strong> Rominia (Tara romineascA); el traesc mal ales in<br />
cercul Craftier. Ungurani sau Ungurlani sint acel Rominl earl<br />
ail venit <strong>din</strong> Ungaria ; el traesc in toate celelalte tinuturl ale<br />
Sirbiel uncle e populatie romineascd. Ed nu still daca sint locurl<br />
in earl traesc amestecati Taranl si Ungureul.<br />
2
I<br />
I.<br />
..1(1[<br />
'ups<br />
.14<br />
9Inallo!D<br />
Jewel fost<br />
blirbat1<br />
1000 La<br />
558,8<br />
595,5<br />
780,6<br />
860,8<br />
604,5<br />
599,0<br />
31 Decembrie 1895:<br />
ROMINI SIR BI<br />
In oraqe In sate In ora$e In sate<br />
feraeI<br />
femet foot<br />
at btirbatt<br />
1000 La<br />
,..<br />
La 1000<br />
total in<br />
femeI<br />
total in<br />
,.<br />
1<br />
feme1<br />
barbatT<br />
La 1000<br />
bgrbatt au<br />
fost femeT<br />
total in<br />
CU DEFECTS<br />
12:<br />
4o<br />
d<br />
43<br />
ti<br />
F'.<br />
.0<br />
We<br />
A<br />
bArbatI aft<br />
fost femeT<br />
2<br />
2 ..9<br />
.w<br />
.2<br />
I<br />
s-,<br />
barbati<br />
2 4 1000,0 84 95 179 1131,0 197 153 350 776,6 1006 864 1870<br />
Orbi<br />
3365<br />
1256<br />
2019<br />
589,3<br />
356<br />
132<br />
224<br />
554,9<br />
225<br />
91<br />
164<br />
200,0<br />
6<br />
1<br />
974<br />
427<br />
547<br />
622,3<br />
384<br />
153<br />
231<br />
829,8<br />
86<br />
39<br />
47<br />
1500,0<br />
5<br />
'3<br />
2<br />
SurdomuV 5<br />
Psichicestm holniTi 2<br />
31 Decemvrie 1900:<br />
1725<br />
798<br />
927<br />
380<br />
164<br />
216<br />
149<br />
79<br />
70<br />
1000,0<br />
1<br />
Orbl<br />
759,21<br />
1128,51<br />
3163<br />
1198<br />
1965<br />
604,31<br />
369<br />
139<br />
230<br />
548,6<br />
175<br />
6-2<br />
. 113<br />
714,3<br />
5 12<br />
7<br />
1<br />
Surdo -m uti<br />
Psichiceite boluayi<br />
33 30 63 909,1 347 207 554 596,6 848 508 1356<br />
1) Statistika Kralj. Srbije, C. XIII, pag. CXX, CXXV si CXXXI.<br />
2) Statistika Kralj. Srbije, C. XXIV, pag. 158, 164 si 170.
Rominii <strong>din</strong> Sirbia 115<br />
Tot <strong>din</strong>tre Ungureni fa C parte si Bufanii. Acestia sint Romini<br />
car!, <strong>din</strong> Ungaria <strong>din</strong> localitatea UT-Moldova, vin in Maidanpec<br />
Inca de cind s-a inceput aci exploatare do mine. Specialitatea<br />
for e rudaria (exploatare de mine), <strong>din</strong> care pricina<br />
el se numesc ocnar! (rudarl), si carbundria, <strong>din</strong> care pricina se<br />
numesc carbunari. Mini; mai acum el at lost in Maldanpec<br />
singuril mesterT, carbonari, la facerea carbunilor <strong>din</strong> lemne.<br />
Intre_ Tarani si Ungureni e destul de mare deosebire. Cea<br />
mai mare deosebire e, precum eI insist confirms, in vorbire, si<br />
apol in port si obiceiuri. cTdraniT) se socotesc pe sine de Romini<br />
mai curati si mai adevdrati, ceea ce tic! Ungurenil nu le<br />
tagaduesc. Intreaga calatoia mea am facut-o printre Ungureni,<br />
do aceea, Coate notele ce dad <strong>din</strong> ea se refers la <strong>din</strong>sil, lar<br />
despre Tdrani n-am acum nicl un fel de date mai sigure.<br />
Despre provenienta, imigrarea si treculul Rominilor nostri<br />
putin still. Cigar chestia despre originea Rominilor in grnere e<br />
lucru foarte in curcat, in care cercetatorii sint foarte putin de<br />
acord. Despre Rominil nostri se stie Inca si mai putin. Despre<br />
ei nu s a scris aproape nirnic. Niel in literatura rominA I) despre<br />
<strong>din</strong>sil nu se Old nitric.<br />
Ed nu still daca in aceste tinuturT a lost in vremea veche<br />
ma! multi Rominl medieval! derit in celelalte tinutur! ale Sirbiel<br />
de alta-datil. B. Caricl 2) spune urmatoarele despre Rominil<br />
nostii : cGred. e de adtnis rA intre aces!! Rominl se aflA urmasl<br />
al acelor vechi locuitorl, pe cart i-ati gasit Sirbil cind ad imigrat<br />
aci. Numele localildtilor, at apelor, dealurilor si at platurilor in<br />
intreg acest tinut, cu foarte putine exceptii, sint toate sirbesti.<br />
Multe <strong>din</strong> aceste localilati, dup. numele for si dupa traditiile<br />
earl trdesc in jurul lor, sint in legatura cu istoria curat sirbeascd.<br />
A trebuit, asa dar, sit se scurgd mai multd vreme, in<br />
care Sirbil au fost exclusivii locuitorl si al acestul tinut, pe<br />
pit vreme el T-ad dat in totul pecetea asa de lAmurilA si nestearsa<br />
sirbeasca. Si intr-adevAr, si Cucevo si Braniceve ad fost,<br />
1) Se vede cS d. Georgevici nu eunnaste cartea slab seristi in nerntqte<br />
d-luT Weigand: Die Rumanischen Dialekte der Kleinert !Valachei, Serbiens<br />
a<br />
and Bulgariens,despre care am pomenit in numarul 1 al Arhivel" la<br />
pag. 19 (Nola trad.)<br />
2) Srbija pag. 92- 95.
116 Dr. Tih. R. Gjorgevi/<br />
inainte de navala Turcilor, culonizate indesat cu Sirbi ; dar razhoaele<br />
<strong>din</strong> al doilea sfert at veaeulul al XV 1e -au rarit simtitor<br />
populatia. Apol In anul 1481, cind cneazul Pavel si Zn3a1 despotul<br />
Vuc a0 trecut peste 50,000 de suflete in Banat, aceste tinutur1<br />
au trebuit sa ramine aproape de tot pusti11). Asa s'a<br />
fault putinta de imigrare aci a popoarelor <strong>din</strong> alte regiuni, en<br />
alit mai lute cu cit vaile Moravei, MlaveT, ale Pecu lul si Timmcului,<br />
prin rodnicia si agricultura lor, In totdeauna ail avut<br />
multa putere de atractie pentru locuitoril dimprejur.<br />
(In acea vreme au inceput a imigra aci si Rominil <strong>din</strong><br />
Rominia si Ardeal. Aceasta colonizare au stirnit-o mai tinzia si<br />
marile nemultamir1 la car! fura expusi in patria tor. Din Sibiu<br />
all Inceput deodata sa emigreze able in vremea lul Frant Josef,<br />
in urma prea groaznicel eruzirni cu care a fost inabusita revolutia<br />
lor de acolo sub Horia. Ace§ti RominT deacolo s-au asezat<br />
in Cucevo si Branicevo, si prin cite un loc au trecut si de aci in cite<br />
un loc au trecut in cataracta TimoculuT. Ca imigrarea acestor Romini<br />
s-a facut maT tare in vremile de maT tirzia, ne marturiseste<br />
si relatia egzarhulul Macsim, scrisa in 1773, relati9 in care sint<br />
enumerate toate satele car! existati atuncl in Branicevo si Cucevo<br />
si in care e pomenit si numarul locuitorilor si nationalitatea<br />
lor, dar in care an se afla niel decum multe <strong>din</strong> satele<br />
pe carT be gasirr. astazT in acest tinut si cu populatie aproape<br />
exciusiv romineasca. Romini! <strong>din</strong> Cucevo si Branicevo se numesc<br />
«UngurenTz, cela ce arata ea el all imigrat aci <strong>din</strong> Ungaria;<br />
acestla vorbesc si azi eu grain! limbil lor care se vorbeste in Ardeal.<br />
Iar Rominil <strong>din</strong> Rominia all inceput a irnigra mai tare indata<br />
dupe liberarea Sirbiel ; si imigratia lor cea mai puternica cade<br />
abla dupe anul 1832, in urma until regulament care face starea<br />
taranulul Inca mai a marnica de cit fusese chlar pinatunei. Acesti<br />
Romini se numesc Taranl, cela ce-nseamna ca sint <strong>din</strong> Rominia ;<br />
de altfel el vorbesc chlar cu gralul care se vorbeste acolo.<br />
Sirbia libera, in car e Warml insusi e proprietarul plmintulul<br />
si fauritorul noroculul sga, momi si mai apol pe Rominil <strong>din</strong><br />
1) VezI alte emigrtirT ale Sirbilor de pe acolo in Tarile Romine <strong>din</strong><br />
veacul XV XVEI in cartea mea : Rominii fata de Sirbi §i Bulgur! (Ilie<br />
Barbuleseu).
Rominii <strong>din</strong> Sirbia 117<br />
tarile verine in call zac si astAzI sub jugul lurcesc. In toale<br />
tinuturile SirbieT nord-estice, pins si in Moravia, slot sate carT<br />
s-ail colonizat (format) ab12 de vre-un deceniil. Populatia romineaseA<br />
cea mai deasa e la cataracta Peen luT de sus, apol in<br />
regiunea dela GolubinT, Stol si Mirocl ; pornind de an la apus<br />
si miaza-zi, ea (aceastA populatie) e <strong>din</strong> ce in ce mai tare strApunsa<br />
de SirbI si <strong>din</strong> ce in ce anal rarA, asa ea in Morava se<br />
pierde cu desavirsire.<br />
Pe mine m'a intertsat tot ce se eferA la vlata poporulul,<br />
la obieel sail la caracteristica nationalti, si, cit s-a putut intro<br />
asa repede excursie, am insemnat. Fiind-ca la hanul <strong>din</strong> satul<br />
Valaconi erati ceva taranl, am insemnat si pArtile inibracAmintei<br />
for alit barbatesti cit si femeesti.<br />
InabrAefirnintea barbateasca numitA toale voinieesti (in Rominia<br />
sar ziee : haine de bArbatI sau halne barbatesti) se cornpune<br />
<strong>din</strong> aceste pArti opine, earl se fac foarte neindeminatec<br />
si foarte WA gust <strong>din</strong> plele erucla ; &bide, pe earl le fac de<br />
pinza tesuta <strong>din</strong> lina ; caltunl, tesutt <strong>din</strong> postav alb asa ca par<br />
ca piste eTorapi; sorecl=pantalonl. *orecT e pluralul dela<br />
soarec. Soreeil se fac <strong>din</strong> postav alb ; crolala for e la fel cu<br />
cea a pantalonilor cu craci peste tot deopotrivA de largi, earl<br />
se intind chiar piny la pamint si acopiir cAltunii. La cite unit<br />
sorecit sint asa de lungl incit trebuesc indoitl. Aceasta lungime<br />
a soreeilor uneorl e socotitA ca mods si lux, si in unele<br />
sate se poartA rAstrinti de mai molt de o palms, ha si mai<br />
mutt decit Mita ; carnasa, <strong>din</strong> pinza tArAneaseA. Aid (in satul<br />
Valaconi) cAmasa se nunaeste catkin. Minecele, gulerul si pieptul<br />
cauresii sint pline de eusaturl pe earl el le numesc Hurt. Unele<br />
cAmAsi, anume fetneesti, sint asa de ineArcate de cusAturT, cart<br />
de obicel slut foarte frumoase si regulate, incit lucratul for trebue<br />
sa coste foarte multa vreme, easna si tArAgAnea16.<br />
Dr. Tilt. R. Gjorgevid
cRoxxlVaii MIN 51Aka1 )<br />
e cap, vara poarta Kecila. Aceasta e cdciulita<br />
rosie <strong>din</strong> postav de Tina, asemenea<br />
fesulul. Tama se poarld cacrula. Pe lingd a-<br />
ceasta, sd pomenesc Inca si ca, in Valaconie,<br />
fie -care Romin poartdbriceag, pe care<br />
li-1 fac tiganit covaci <strong>din</strong> tdblite tart (le corn de both<br />
Tinerit si oamenit cart vor sa fie elegantl (maret,zic<br />
et) poartd la picloare foarte muite siretm T (=gel, zic<br />
et) de plele neagra. Aldturi de acestea toate, merge<br />
aproape obligat mica lulea romineascd, cu teava scurta,<br />
pe care nice °data nu o lasd <strong>din</strong> gurd, ci vectnic pufae<br />
<strong>din</strong> ea, ba 'Inca eel mat rdu si eel mai tare tutun, si scuipa.<br />
Tutunul e pentru Rominit nostri <strong>din</strong> acest tinut una <strong>din</strong> cele<br />
mai mart multumiri. De cind, <strong>din</strong> pricina monopolulut, s-a scumpit<br />
tutunul, et suferd foarte mull. In luleaua for pun cite putin<br />
tutun si foarte economisitor it fumeaza, tar cind 1-ati isprtivit si<br />
n'afi cu ce sd-st cumpere altul, atuncl se insald pe sine prin a-<br />
cela ca in luleaud, care are inauntru zgura, pun cite putin carbune<br />
aprins care arde zgura, si ast fel trag fumul <strong>din</strong> acesta.<br />
Tar cind si zgura a ars de tot, atuncl scot teava dela lulea, o<br />
pirpalesc la jar si trag (fumeaza) teava si zgura <strong>din</strong> ea, pina<br />
ce si cu aceasta ajung la sfirsit. Principalul e ca ei trebue sa<br />
miroasa ceva in gull sau pe lingd nas, sau eel putin sa simta un<br />
miros care searnand cu tutunul.<br />
Imbracamintea femeilor (toale muieresti, zic ei) se compune,<br />
<strong>din</strong> : opinct, ca la barbat,t; obele, ca la barbatl; WM/a, ca la barbatl<br />
; ,soaresI, care la femel slot pina la genunchi, si se Imbracd<br />
mat intil soaresil si apol coltunit ; cdmasa, dar numal la femet<br />
se numeste ast-fel, cad la barbatt, cum am spus, ea se numeste<br />
si camasa si ctiltun ; mInisi ge pinza (= minict de pinzA), vesmint<br />
<strong>din</strong> pinzd de cinepa, cu mined pind la pumni sat pind la coate,.<br />
intreg cu cusatdrl: si pe mined si pe guler si de jur imprejur<br />
1). VezT No. precedent al Arhivei.
F<br />
MRR Yfl."4<br />
Philip de Champangne<br />
Gravura, dupa G. Edelink, (ill pinacoteca dig .liaa<br />
de Constantin D. Stahl (1876).
169 Rominii <strong>din</strong> Sirbia<br />
si pe piept; Keba (=--gheba), haina <strong>din</strong> postav de linfi ca catnap<br />
dar fara mined, si sa poarta numal Tama ; opreg (plural oprepile),<br />
sort pestrit de pinza, subtire de lina. Romincele poarta<br />
cite doua sorturl : until <strong>din</strong>-ainte si altul <strong>din</strong>apol. [Mete sorturi<br />
sint asa de frumos,impestritate, sati pain insasi tasatura pinzel<br />
sag prin cusatin (brodei ie), Welt sint in adevar frumoase. Impestritaturile<br />
de pe sorturile si camasile rominesti ar putea fi subiecte<br />
de anumita cercetare si studiare, care, nadajduesc, ar fi<br />
interesant in multe privintl ; si anume cu privire la provenienta<br />
acestor desemnurl cars, pe cit am bagat de sung, nu sint pretutindeni<br />
la RominT la fel, Inc! ca coloare Ind ca combinatie de<br />
culori, nici ca forma, nici ca marline, nici in cea ce priveste<br />
gustul cu care sint lucrate. Aina (=haina) e ca si la bar bat!.<br />
Vesmintul femeesc r,junge aproape pins la genunchT ; asa ca<br />
picioarele, ping sub genunchi, vara, cind Romincele umblu desculte,<br />
sint cu totul goale.<br />
Pe cap, femeile si fetele poarta plieceri. Apol peste acele<br />
plieceri poarta sipte, un fel tie cirpa. Acestea le poarta noml<br />
femeile maritate. Al si propoda, o cirpa asemenea peschirului,<br />
cu care sa invalesc logodnicele. De acum citl-va anl, de cind,<br />
<strong>din</strong> motive igienice, au fost oprite de a se mai purta, nu se<br />
mai poarta plieceri.<br />
Obicaurile la inmorminlare ale Rominilor <strong>din</strong> Valaconie.<br />
Cind bolnavul boleste multa vreme si sa cazneste, adica nu poate<br />
nici sa se zdraveneasca nici sa moara, se crede ca e pacatos si ca nu<br />
poate muri pins nu i se Tarta. Aceasta lertare se face ast-fel. Bolnavul<br />
se lungeste pe pamint, isT face truce si it saruta. CO <strong>din</strong> casa<br />
unul cite unul, afara de copiT, merg la el si <strong>din</strong>sul zice fie-carift<br />
cIartama, ; iar lul fie-care-1 zice: Tertat fit, si de mine si<br />
de Dumnezeil. Cind fie-care a facut asa pentru sine, el se intoarce<br />
catra tot'. in grup si zice : clertati), Tar el ii raspund lui:<br />
clertat sa fil si de noT si pe Dumnezeii,, chip care, el zice : si<br />
vol sa fit! lertati." Se crede ea dupa aceasta bolnavul sag va<br />
muri sail se va inzdraveni. Daca bolnavul nu moare &Tar indata<br />
dupa aceasta, se credo ca ii e barem mai usor, Tar data<br />
moare, ca pacatele -I shit Tertate si ca ii e mai usor, pe cea -<br />
1 -alts lume. Daca bolnavul se munceste si dupa lertare, atunci<br />
femeile Intl tin cenac sag pahar ca apa, pe care o descinta si<br />
apol o dag bolnavulul sa bea, cu nadejdea ca sag va muri sag<br />
va inzdraveni repede.<br />
Rominii cu deosebire pazesc ca nimenl sa nu moara fara<br />
luminare ; cad tine moare fart luminare, e pe cea 1 -alts lume<br />
despartit de oamenil col 1 -alts ; el se poate auzi cu eel 1 -alts,<br />
dar nu se poate vedea. NumaT la sarbatorile cele marl se poate<br />
si vedea si intilui cu eel 1-altl; altfel e in totdeauna despartit de<br />
el. De aceea ori-tine <strong>din</strong> casa muca sa vie mai inliT, indata ce
170 rnr. Tih. R. Giorgevici<br />
vede ca bolnavul are sa-si dea sufletul, aprinde o luminare de<br />
ceara si i-o pune in mina dreapta ca sa o tie ping cell' da sufletul<br />
1). Dupa ce omul a, raposat, aceasta luminare arde inca<br />
1-2 ceasurl si apoi o sting. Cind se chiar vede ca bolnavul va<br />
muri, tine -va <strong>din</strong> casa it scalda in apa caldicica sad nee cum<br />
va vai bolnavul. Scaldarea aceasta nu se face in casa nici in<br />
albie, ci la cimp, pe fin sag pe Jarbg. Bolnavul se dezbraca ping<br />
la pele, apol se asaza pe fin sag larba, apol se arunca apa pe<br />
el si se spela, si apol se imbraca in haine noul sail de sarbatoare<br />
pentru ca sa astepte moartea asttel. Mica insa moare, nu<br />
it mai scalda. Dar intre acestea se pazeste ca bolnavul sa nu<br />
moara in timpul scaldarel asa gol, cad asa gol va fi si in lumea<br />
cea lalta ; de acea scaldarea se face toarte repede. Insa<br />
data s'ar intimpla ca sa moara gol, it imbraca, totusi in haine<br />
noui sag de satbatoare, desi nici aceasta nu e de ajuns. Pen tru<br />
ca, cu toate acestea, sa nu sa duca gol pe lumea cea l'altg, fiindca<br />
a murit gol, e obiceiul ca, dupd inmormintarea unul asa<br />
bolnav, sa se prcgateasca haine noul si sa se daruiasca vreunel<br />
rude a hi sag altcineva, cu precizarea ca sint pentru sufletul<br />
mortului. Atunci deabia capata mortul vestmint pentru lumea<br />
cea 1-altg. Inca : i se puce bolnavului un ban in sin, pentru<br />
ca sa, moara cu el.<br />
Daca bolnavul sughite cind [rage sa inoara, se crede ca it<br />
pomenesc mortil. Orl-ce stirbitura de pe trupul mottului se a-<br />
fuma cu tgmie.<br />
Cind ridica pe mort <strong>din</strong> locul in care a murit, atuncl in a-<br />
eel lot se sparg oua trintindu-le de pamint.<br />
Indata ce bolnavul moare, toata apa care se gaseste in<br />
casa se arunca, fiindca nu e bung, e tie mort, si se aduce alta.<br />
Tot asa, toti vecinil isT arunca apa <strong>din</strong> casa lor, data vr-un rig<br />
nu -1 desparte de casa mortulul. Daca bolnavul moare Martea,<br />
Vinerea sag Simbata, se crede ca el se poate preface in strigol.<br />
Ca aceasta 0, nu se intimple, pun in jurul Jul putina cinepa si<br />
o aprind ca sa arda. Asa se face acasa de trel or! sag odata,<br />
lar la groapa de doud orf.<br />
Dupa ce bolnavul moare, totusi bArbatil casii nu tioarta<br />
cape (caelulg etc.) pe cap 40 de zile. In acesta vreme el nici nu<br />
se tund nici nu se rad.<br />
Vestmintul, pe care 1-a avut bolnavul inainte de a fi imbracat<br />
pentru moarte, se pune sub streasing, si aid se tine o saptamina<br />
tiindca se crede ea in timp de sapte zile in fie-care noapte vine<br />
mortul acasa si se imbraca cu aces vesmint. Dupa ce trece sapte<br />
zile, acest vesmint se spela, se usued si se darueste saracilor.<br />
1). Acest obieeia pare cludat si Bulgarilor. 0 traditie bulgareasea,<br />
dela Orehovo, rizind de RominT spune ca atit de mull e obisnuit Rominul<br />
cu pestele, in tit si la ceasul mortil i se (la sä tie in mina dreapta peste,<br />
rar In stinga luminarea." Vezi despre aceasta Ilie Beirbulescu : Fonetica Alfabetului<br />
Cirilic p. 19.
Rominil <strong>din</strong> Sirbia 171<br />
Mortul se asazd In casa si anume pe pdmint, dupd ce mai<br />
intaT se asterne sub <strong>din</strong>sul un tol, lar unit il pun si perna sub<br />
cap. Trupul de la brill in sus si obrazul i se acopere cu o pinzd.<br />
Milnele i se fac cruel) pe Wept si picloarele i se alipesc intre<br />
sine. La oamenil batrinl picioarele alipite se leaga. Inainte de<br />
ingropare pun pe mort in cosclug, si, (Ian e vreme frumoasd,<br />
in coscIug it scot <strong>din</strong>aintea easel sub vre-un porn sail in umbra.<br />
Cind se aude ell a murit cine-va, se adund la casa lid rudele<br />
mal apropiate si mal de departe si vecinil. Pe cel care nu<br />
ar fi venit it poftesc. Cind se vine la mort se aduce: florl, la.<br />
rninarele, prescurd, poame si alte darurl. Fie-care aduce <strong>din</strong> casa<br />
sa atitea lumindrele citi morn ai sal are si una pentru<br />
mortul la a cdruI casa merge. Cine nu poate merge la casa mortulul,<br />
merge deadreptul la groapd, si aid if aduce totul, ca si<br />
cum i s'ar fi adus acasd. In fiecare rasa unde e mort, se afla<br />
cite o femee care slujeste si gAteste mincare. Cind vine cine-va<br />
el iI di{ luminarile si darurile, si ii spune care luminare e pentru<br />
mortul de acolo si care pentru eel Patti morti al sal. Femela<br />
primeste totul, si, cea ce e destinat pentru mort, si luminarile<br />
le pune in costing, pe cruce sad la groapd, lar cele-l-alte darurl<br />
se pun in cosciug Huge mort si se ingroapd ce ele. Insa ceea<br />
ce nu-1 destinat pentru mort, ci pentru rudele aducdtorului, nu<br />
se duce la groapd ci se lasa la casa mortuluT, apol darurile se<br />
impart copiilor lar lumindrelile se dad oamenilor si femeilor<br />
care yin la cina de dup. inmormintare.<br />
Bine se pdzeste c.a peste more sa nu treaca pisica, gala<br />
sad vre un alt animal. Dadi totusl. s-ar intimpla asta, atunci se<br />
face ca acel animal care ar truce peste mort sd se intoarca<br />
inclarat peste el. Se crede cd prin trecerea animalulul peste mort<br />
se pingaresre mincarea care se minincd pentru sufletul mortulul<br />
la cina de dupd inmormintare. Daca cineva stranutd cind e mortul<br />
in casa, trebue ca el insusi salt rupd putin caasa sa. Cind<br />
e mortul in casa, cineva <strong>din</strong> al. easel Ta putina sare si porumb<br />
si fl bags prin minen si le scoate pe la piept,aceasta de trel<br />
or!. Apo' sarea se dd vitelor, Tar porumbul se opreste pentru<br />
saminta. In ziva chid se va ingropa mortul, se chiama oamenil<br />
<strong>din</strong> vecinatate sad Inca si de mai departe : unil 'ca sä faca cosdug<br />
iar altil ca sd sape groapa. La aceasta fie-care vine bucuros,<br />
ori-ce alt lucru ar avea, cad e pomand a se duce la o astfel<br />
de chemare ; si fie-care se duce de hicreazd ford plata pentru<br />
mort.<br />
Cosclugul se face <strong>din</strong> ori ce scinduri, lar cruces <strong>din</strong> leirm<br />
de stejar sad gorun. Acei earl vor sapa groapa, la locul unde<br />
va fi groapa, mal intal fac cruce cu tirnacoput, varsa pe lot putin<br />
yin, si nuinal dupd aceasta incep a sapa. Pentru lungimea<br />
grope! lad masura mortulu!, lar a<strong>din</strong>cimea e de un metru si<br />
ceva ma! mare. In casa se face o luminare de ceard lungit cit<br />
mortul, apol se tae in bucat.1 marunte si la toate patru colturile
172 Dr. Tih. R. Giorgevici<br />
cosclugulul se lipeste cite o bucata si se aprinde. Din cele-l-alte<br />
bucati se face cruce, care se pune mortului in sin si se lass a-<br />
colo pins ce mortul e pornit la groa06. Aci se scoate crucea<br />
si familia mortului o saruta pe rind, Tar apoi i se pune mortului<br />
in mina dreapth si cu ea it ingroapa.<br />
Dupa mort jelesc femel si se vaita improvizind bocete in<br />
tocmal ca si la Sirbi.<br />
Cind scot pe mort <strong>din</strong> casa, toti ai casil apnea de cosciug<br />
si zic : «Nol vrem sa to smulgem pe tine, iar nu to pe nol 1,0<br />
Jr. till. R. Giorgevici.<br />
S&\.x.e<br />
o e,k3`<br />
Vet' vreaa, poeti, cu iniml frcimintate.<br />
Dorifi, urge' §i ridefi, plingeft. Firea<br />
sa 'fi oglindeasca 'n voi nemerrginirea<br />
alcettuirei sale variate.<br />
sufletele fie-vd 'ncercate<br />
de patimi cit de mite. Fericirea,<br />
durerea fi minia 3si iubirea<br />
sa clocoleasca 'n voi amestecate.<br />
Precum de fulgere se 'ncarcil norul<br />
aqa set vi se 'ncarce'n suflet dorul<br />
de a viz' 'mita grin cunoftinti cuvintul,<br />
ca 'n armonil sea intrupati prisosul,<br />
slavind un singur paradis : Avintul<br />
fi-avind un singur Dumnezeii : Frumosul.<br />
M. Codreai