Gheorghevici - Românii din Serbia

Rominii din Sirbia 115
Tot dintre Ungureni fa C parte si Bufanii. Acestia sint Romini
car!, din Ungaria din localitatea UT-Moldova, vin in Maidanpec
Inca de cind s-a inceput aci exploatare do mine. Specialitatea
for e rudaria (exploatare de mine), din care pricina
el se numesc ocnar! (rudarl), si carbundria, din care pricina se
numesc carbunari. Mini; mai acum el at lost in Maldanpec
singuril mesterT, carbonari, la facerea carbunilor din lemne.
Intre_ Tarani si Ungureni e destul de mare deosebire. Cea
mai mare deosebire e, precum eI insist confirms, in vorbire, si
apol in port si obiceiuri. cTdraniT) se socotesc pe sine de Romini
mai curati si mai adevdrati, ceea ce tic! Ungurenil nu le
tagaduesc. Intreaga calatoia mea am facut-o printre Ungureni,
do aceea, Coate notele ce dad din ea se refers la dinsil, lar
despre Tdrani n-am acum nicl un fel de date mai sigure.
Despre provenienta, imigrarea si treculul Rominilor nostri
putin still. Cigar chestia despre originea Rominilor in grnere e
lucru foarte in curcat, in care cercetatorii sint foarte putin de
acord. Despre Rominil nostri se stie Inca si mai putin. Despre
ei nu s a scris aproape nirnic. Niel in literatura rominA I) despre
dinsil nu se Old nitric.
Ed nu still daca in aceste tinuturT a lost in vremea veche
ma! multi Rominl medieval! derit in celelalte tinutur! ale Sirbiel
de alta-datil. B. Caricl 2) spune urmatoarele despre Rominil
nostii : cGred. e de adtnis rA intre aces!! Rominl se aflA urmasl
al acelor vechi locuitorl, pe cart i-ati gasit Sirbil cind ad imigrat
aci. Numele localildtilor, at apelor, dealurilor si at platurilor in
intreg acest tinut, cu foarte putine exceptii, sint toate sirbesti.
Multe din aceste localilati, dup. numele for si dupa traditiile
earl trdesc in jurul lor, sint in legatura cu istoria curat sirbeascd.
A trebuit, asa dar, sit se scurgd mai multd vreme, in
care Sirbil au fost exclusivii locuitorl si al acestul tinut, pe
pit vreme el T-ad dat in totul pecetea asa de lAmurilA si nestearsa
sirbeasca. Si intr-adevAr, si Cucevo si Braniceve ad fost,
1) Se vede cS d. Georgevici nu eunnaste cartea slab seristi in nerntqte
d-luT Weigand: Die Rumanischen Dialekte der Kleinert !Valachei, Serbiens
a
and Bulgariens,despre care am pomenit in numarul 1 al Arhivel" la
pag. 19 (Nola trad.)
2) Srbija pag. 92- 95.