Gheorghevici - Românii din Serbia

170 rnr. Tih. R. Giorgevici
vede ca bolnavul are sa-si dea sufletul, aprinde o luminare de
ceara si i-o pune in mina dreapta ca sa o tie ping cell' da sufletul
1). Dupa ce omul a, raposat, aceasta luminare arde inca
1-2 ceasurl si apoi o sting. Cind se chiar vede ca bolnavul va
muri, tine -va din casa it scalda in apa caldicica sad nee cum
va vai bolnavul. Scaldarea aceasta nu se face in casa nici in
albie, ci la cimp, pe fin sag pe Jarbg. Bolnavul se dezbraca ping
la pele, apol se asaza pe fin sag larba, apol se arunca apa pe
el si se spela, si apol se imbraca in haine noul sail de sarbatoare
pentru ca sa astepte moartea asttel. Mica insa moare, nu
it mai scalda. Dar intre acestea se pazeste ca bolnavul sa nu
moara in timpul scaldarel asa gol, cad asa gol va fi si in lumea
cea lalta ; de acea scaldarea se face toarte repede. Insa
data s'ar intimpla ca sa moara gol, it imbraca, totusi in haine
noui sag de satbatoare, desi nici aceasta nu e de ajuns. Pen tru
ca, cu toate acestea, sa nu sa duca gol pe lumea cea l'altg, fiindca
a murit gol, e obiceiul ca, dupd inmormintarea unul asa
bolnav, sa se prcgateasca haine noul si sa se daruiasca vreunel
rude a hi sag altcineva, cu precizarea ca sint pentru sufletul
mortului. Atunci deabia capata mortul vestmint pentru lumea
cea 1-altg. Inca : i se puce bolnavului un ban in sin, pentru
ca sa, moara cu el.
Daca bolnavul sughite cind [rage sa inoara, se crede ca it
pomenesc mortil. Orl-ce stirbitura de pe trupul mottului se a-
fuma cu tgmie.
Cind ridica pe mort din locul in care a murit, atuncl in a-
eel lot se sparg oua trintindu-le de pamint.
Indata ce bolnavul moare, toata apa care se gaseste in
casa se arunca, fiindca nu e bung, e tie mort, si se aduce alta.
Tot asa, toti vecinil isT arunca apa din casa lor, data vr-un rig
nu -1 desparte de casa mortulul. Daca bolnavul moare Martea,
Vinerea sag Simbata, se crede ca el se poate preface in strigol.
Ca aceasta 0, nu se intimple, pun in jurul Jul putina cinepa si
o aprind ca sa arda. Asa se face acasa de trel or! sag odata,
lar la groapa de doud orf.
Dupa ce bolnavul moare, totusi bArbatil casii nu tioarta
cape (caelulg etc.) pe cap 40 de zile. In acesta vreme el nici nu
se tund nici nu se rad.
Vestmintul, pe care 1-a avut bolnavul inainte de a fi imbracat
pentru moarte, se pune sub streasing, si aid se tine o saptamina
tiindca se crede ea in timp de sapte zile in fie-care noapte vine
mortul acasa si se imbraca cu aces vesmint. Dupa ce trece sapte
zile, acest vesmint se spela, se usued si se darueste saracilor.
1). Acest obieeia pare cludat si Bulgarilor. 0 traditie bulgareasea,
dela Orehovo, rizind de RominT spune ca atit de mull e obisnuit Rominul
cu pestele, in tit si la ceasul mortil i se (la sä tie in mina dreapta peste,
rar In stinga luminarea." Vezi despre aceasta Ilie Beirbulescu : Fonetica Alfabetului
Cirilic p. 19.