Gheorghevici - Românii din Serbia

Rominil din Sirbia 171
Mortul se asazd In casa si anume pe pdmint, dupd ce mai
intaT se asterne sub dinsul un tol, lar unit il pun si perna sub
cap. Trupul de la brill in sus si obrazul i se acopere cu o pinzd.
Milnele i se fac cruel) pe Wept si picloarele i se alipesc intre
sine. La oamenil batrinl picioarele alipite se leaga. Inainte de
ingropare pun pe mort in cosclug, si, (Ian e vreme frumoasd,
in coscIug it scot dinaintea easel sub vre-un porn sail in umbra.
Cind se aude ell a murit cine-va, se adund la casa lid rudele
mal apropiate si mal de departe si vecinil. Pe cel care nu
ar fi venit it poftesc. Cind se vine la mort se aduce: florl, la.
rninarele, prescurd, poame si alte darurl. Fie-care aduce din casa
sa atitea lumindrele citi morn ai sal are si una pentru
mortul la a cdruI casa merge. Cine nu poate merge la casa mortulul,
merge deadreptul la groapd, si aid if aduce totul, ca si
cum i s'ar fi adus acasd. In fiecare rasa unde e mort, se afla
cite o femee care slujeste si gAteste mincare. Cind vine cine-va
el iI di{ luminarile si darurile, si ii spune care luminare e pentru
mortul de acolo si care pentru eel Patti morti al sal. Femela
primeste totul, si, cea ce e destinat pentru mort, si luminarile
le pune in costing, pe cruce sad la groapd, lar cele-l-alte darurl
se pun in cosciug Huge mort si se ingroapd ce ele. Insa ceea
ce nu-1 destinat pentru mort, ci pentru rudele aducdtorului, nu
se duce la groapd ci se lasa la casa mortuluT, apol darurile se
impart copiilor lar lumindrelile se dad oamenilor si femeilor
care yin la cina de dup. inmormintare.
Bine se pdzeste c.a peste more sa nu treaca pisica, gala
sad vre un alt animal. Dadi totusl. s-ar intimpla asta, atunci se
face ca acel animal care ar truce peste mort sd se intoarca
inclarat peste el. Se crede cd prin trecerea animalulul peste mort
se pingaresre mincarea care se minincd pentru sufletul mortulul
la cina de dupd inmormintare. Daca cineva stranutd cind e mortul
in casa, trebue ca el insusi salt rupd putin caasa sa. Cind
e mortul in casa, cineva din al. easel Ta putina sare si porumb
si fl bags prin minen si le scoate pe la piept,aceasta de trel
or!. Apo' sarea se dd vitelor, Tar porumbul se opreste pentru
saminta. In ziva chid se va ingropa mortul, se chiama oamenil
din vecinatate sad Inca si de mai departe : unil 'ca sä faca cosdug
iar altil ca sd sape groapa. La aceasta fie-care vine bucuros,
ori-ce alt lucru ar avea, cad e pomand a se duce la o astfel
de chemare ; si fie-care se duce de hicreazd ford plata pentru
mort.
Cosclugul se face din ori ce scinduri, lar cruces din leirm
de stejar sad gorun. Acei earl vor sapa groapa, la locul unde
va fi groapa, mal intal fac cruce cu tirnacoput, varsa pe lot putin
yin, si nuinal dupd aceasta incep a sapa. Pentru lungimea
grope! lad masura mortulu!, lar adincimea e de un metru si
ceva ma! mare. In casa se face o luminare de ceard lungit cit
mortul, apol se tae in bucat.1 marunte si la toate patru colturile