Romanii Timoceni

muncitorii au început să-și construiască locuințe și să investească
în agricultură (achiziționând utilaje) pentru a-și spori producția.” 1
Pe la începutul anului 2012, mai exact la începutul lunii martie, s-a pus
pentru prima oară problema ca Serbia să înceapă demersurile pentru aderarea la
Uniunea Europeană, iar în Consiliul Miniștrilor de Externe ai statelor comunitare,
România a condiționat începerea negocierilor de aderare la UE de respectarea
drepturilor românilor din Valea Timocului. A fost o întreagă agitație la acea vreme,
iar statul sârb a fost nevoit să înceapă, mai timid ce-i drept, să acorde mai multe
drepturi românilor din valea Timocului. În anul 2013, apar primele anchete pentru
introducerea cursurilor de limba română cu elemente de cultură națională în școlile
de stat din regiunile locuite de etnici români ale Serbiei, iar începutul a fost
considerat la acea vreme un adevărat mement istoric, chiar dacă multe
disfuncționalități au marcat acel an 2013. La acea vreme, puțin peste 1.000 de copii
s-au înscris la aceste cursuri, iar la Kladovo, de exemplu, au fost nu mai puțin de
280. A fost un entuziasm general și practic s-a consemnat o primă victorie, chiar
dacă în anii cea au urmat numărul a mai scăzut și chiar dacă, de exemplu, vlahii au
venit și ei cu un soi de „limbă” căria i-au spus „vorbirea vlahă”.
(c) www.jurnalromanesc.ro
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Timoc
12