Buletinul Comisiei istorice, vol. 15.pdf

Buletinul
Comisiei istorice a Romaniei
Vol. XV.
BUCURESTI
Tiparul qezdmantului tipografic ,Datina Rom &leaser
Valenti-de-Munte
1936

COMISIUNEA ISTORICA A ROMANIEI N 1936
N. Iorga, presedinte
Al. Lapeclatu, membru
I. Nistor,
S. Puscariu,
D. Russo,
R. Caracas, secretar

Buletinul
Consiei istorice a Romaniei
Vol. XV.
BUCURESTI
Tiparul apz5mantului tipografic Datina Romaneasce
Valenti-de-Munte
1936

Buletinul apare prin ingritirea
PreFclintelui Cotnisiei

CONSTANTIN 1. KARADJA
POEMA LUI MICHEL BEHEIM
DE PRE
CRUCIADELE IMPOTRIVA TURCILOR
DIN ANII 1443 sI 1444
Publicata dupi manuscrisele Pal. Germ. 334 gi
312 din Biblioteca Universitb.tii de la Heidelberg.

POEMA LUI MICHEL BEHEIM
DESPRE
CRUCIADELE IMPOTRIVA TURCILOR
DIN ANII 1443 SI 1444.
Crucladele In contra Turcilor din anii 1443 $i 1444, terminate
prin desastrul de la Varna, pot fi s000tite, pentru
Muntenia, ca ultimele acte ale epopeii, premergatoare tragediei
seculare a stapanirii turce$ti.
Cu toate ca cvenimentcle atat de hot:al-Hoare pentru natiunea,
romand au fost studiate In. strainqtate ca $i in Zara noastra,
oonstatam insa ca uncle din documente]e originate pe care se
Interne laza bate desrierile posterioare ni-au Minas putin acoesibile,
find publicato in volume devenite extrem de rare $i
care sant, une on eel putin, deparle de a raspunde cerintelor
tiintei moderne.
,
Am intreprins deci publicarea unuia din aceste izvoare, poema
ca.ntilretului (Meistersinger) Michel Beheim, inspirat direct de
un. martor ocular al evenbnentelor relatate, Hans Mage.stJ,
Ungur sau Sas din Ardeal, care, exact ca vestitul Hans Solidi-
berger 2, Captives Septemcastrensis" 3, $i
Jtirg von Narnberg4
petrecu multi ani in robie turceasca.
Despre Beheim (n. 1416, t circa 1479) putem mentiona ca,
de $i nascut In. Wurttemberg, avu ocasie a mina de aproapo
tntamlitarile din Sud-Estul Europe' in timpul eand era in serviciul
regelui Ladislau Postumul $i Iniparatului Frederic al
1 Cf. randurile 944-45 ale poemei de mai jos.
2 Cf. lucrarea noastrA Die altesten gedruckten Quellen zur Geseltichte
der Rumanen ", in Gutenberg-Jahrbuch 1934, pp. 122 §i 132.
s Karadja, o. c., pp. 127 §i 132.
4 Ibid., pp. 128 $i 133.

6 Constantin I. Karadja
III-lea, stand in Ungaria si Boemia, Intre anii 1455 si 1466.
Poema noastrd este scrisd pe la 1460-1466, ached circa dotalzeci
de ani dupil evenimentele relatate, ecia ce constituic una din
cans le inexactitatilor si nepotrivirilor de date ce vdm Intalni
In text. Slabiciunile descrierii sant evidente. Hans Miigest face
numerolse confusiuni. Constatrun greseli de cronologie 1, de
timp 2 si de nu ne 3. Cifrele cc da sant, in genere, inexacle si
farii valoare4 5i multe fapte capitale, n^cesare pentru o bung
InIelegere a sirultti evenimentclor, sant tncule supt tacere sau
descrise in mod superficial 5i inexact.
Neocupand decat un rang inferior in armatrt, ii Huse*:
°rice, vedere do ansamblu. Relateazd, pc cat poate, evenintentele
cc a vdzut si pe care le-a uitat in parte. Descrkr .a biltaliei
Insesi d' in Varna este, astfel, foarte slaba. Magest n'are nicio
ideie a miscdrilor strategice si tactice, re au condus la infrangerea
crestinilor, neputand da o expunere clard nici macar
sirului evenimentelor c^ s'au desfasurat in fata lui. Dacd n'ar
exista si alte izvoare, n'am avea, d-ci, deoat o imagine foarte
confusd a felului in care a decors lupta,5.
Cu Coate aceste defecte, textul Jul Beheim este Insd de o
importanja netagaduita, avand mai ales in. vedere stirdcia reintivrt
a iz'oare1or de mina Intdia si de care cc ni dd un nun-dbr
insemnat do amiinunte ce cdutdm In z.tdar fu altd park sau
de confirmdri ale unor fapte sau ImpTejurari observate si de
alji autori.
Texiul nostru nu s'a pdstrat decat In cloud. codice, ambele
apartinand Bibliotecii Universitatii din Heidelberg, unde sant
clasate supt No. Pal. germ!. 2123 si Pal. germ. 3347..
1 Cf., do exemplu, v. 52, 102 §i 385 ale textului de mai jos.
2 Dc exemplu v. 366.
3 De exemplu v 59.
4 De exemplu v. 68, 865 si 934.
5 Toate aceste greseli §i slabiciuni an fost bine expose de Bans
Gille, Die hislorischea and pol tischczz Gedichte Michel Beheims,
Berlin 1910. 0 descriere destul d3 amanuntili a bAtaliei de 1a Varna,,
luata mai ales dupA Dlugosz, Callimachus §i Chalcocondylas v. pp.
13 §I 15 mai jos) a fost scrisa la not de d. protean- C. Brate3cu gi
publicata in Arh va Dobrogei, vol. II (1a19).
6 Poemul ocupA fol. 157 a-162 (paginatie moderna).
7 Fol. 109 a-117 d. Acela§i codex confine 0 poems despre 'lad
repe§, Iron ai,nem wutrich der hiess Trakle waida von der Walachee.

Michel Beheim despre crucladele lmpotrIva Turd lor 7
Dupe cum ni comunica, cu multa aniabilitate, d. profesor J.
F. Jost din Grossgade (Pommern), care pregateste o importanta
lucrare de ansamblu despre Michel Beheim, cercetarile d-sale
au adus la resultatul ca ins. 312, scris in intregitne de mina
autorului 1, dateaza din anii 1455-56 cu unela adausuri posterioare.
Codlcele 344 este din anii 1462-3, purtand 1ndreptari
ce au lost datate do d. Jost pang la 1472-4 2. Acel din urma
manuscript est, . o copie de p2 primal. Fiind revizuit de insusi
autorul, constituie totusi ultima si cea mai Mina versiune S.
Mulfamitii ainabilitatii d-lui doctor Berenbach, conservatorul
Manuscriseler din Biblioteca Uniersitatii de in Heidelberg, si
d-lui profesor Jost, mon1ionat mai sus, care avea anul din
codice In siudiu, ni-a lost In.gaduit sit aducem anthele ma-
nuscriple it Berlin pentru lucrarea noastra. Profit de ,aceastil
ocasie pentt u a-i exprima Inca °data sincera mea recunostinta.
Manuscriptul purtand numarul 331 puland fi considerat ca
definitiv, ant crezut util a redo textu1 cc urtneaza dupe acea
versiune, adaugand insa, supt forma de note, principalele variante
din ms. 312
Textul ramasese timp de patru secole neIntrebuintat si uitat.
In anul 1819, profesorul vienes Th. G. von Karajan sit-a procurat
insa o copie partiala de pe codicele 312, public and poema
noastra Intr'o editie foarte limitata4.
(fol. 94 b-104 b), publicata de Gr. C Conduratu, ca tesd de doctorat
la Universitalea din Leipzig in anul 1903 si de dr. Jacob Bleyer, in
Archly des Verei.ns far siebenburgische Landeskunde vol. 32 1903).
Precum reiese chiar din primele cuvinte ale codicelui: In diesem
buch sten michel behams geticht genotirt un[d] mit seine-m] hind
geschrifft geschriben", si din inpemndrile familiare pe fol. 315 b.
2 Profesorul austriac Th. von Karajan crezu ce putea data codicele
331 din anul 1474, de care ce se termind cu cifra cocci xxiv,
care face de fapt parte din index, referindu-se la foaia respectivd.
Cf. Karajan, Michael Beheim's Bach you den WienPrn, Viena 1813,
p. Lxxiv. Filigranele arata cd hartia manuscriptului esle din anii
1450-70 (Briquet, 2162, 3589 si 5545).
3 Cf. de ex. numele voevodului muntean Trakle in ins. 312 Ii,
mai corect, Dracol, in a doua versiune a poemei din rns. 334.
4 Quellen und Forschungen zur Vaterkind'schen Geschiehle, Lit(
ratur und K 'nst, Viena 1849, in 40, care volum confine, intre
allele:
Zehn Gedichte Michael Beheim's zur Geschichte Oesterreichs and
LIngaras. Poema noastrd figureazd suet No. 4.

8 Constantin I. Karadja
Aceasta prima editie, foarte meritorie pentru timpul ei, are
insa desavantagiul nu numai de a fi aproape imposibila de gasit,
ci pacatuieste si prin faptul cii nu tine sama de cel mai
bun text si mai ales ca a lost lucrata, la Viena, dupa o copie
destul de prost executat5 la Heidelberg, la care se vor fi adaugal
si numeroase greseli de tipar datorite zetarului austriac. 0
editic moderna a devenit deci utila.
In ceia ce priveste cursul evenimentelor dcscrise de Beheim
in poema de mai jos, le putem resuma precum urmeaza:
Dupa moartea lui Albrecht a] H-lea, la 27 Octombre 1439,
o parte insembat5 a Ungurilor nu recunoscu pe fiul sb.'n
postum, Ladislau, ca rege. alegfind in locul lui pe Vladislav
al Poloniei.
Campania acestuia, din anal 1443, incepe cu eindul 27,
continufin.d liana la riindul 260 al poemei noastre. Ni vont
aminti ca acest razboiu, Munit inai tiirziu campania cca limga"
(der lange Feidzug), in care Romtinii din Muntenia nu par a
fi jucat un rol prea insemnat, cu toate ca faceau si ei parte
din armata crestinal, este una din expeditiile cele mai ginrioase
ale lui Joan Corvinul, supt comanda efecliva a caruia se
afla oastea Intreaga. Trecand Dungrea In regiunile Banatului,
viitorul guvernator" castiga frumoasa victorie de la Nis, la
3 Novembre 1443, Inaintand spire Sofia, care ores In cucerib,
la 4 Decembre. De aici cruciatii isi unmara drumul spry.
Miazazi pang. In muntii Balcani, uncle incercara in zadar a
forta trecatoarea de la Zlatita 2, aparata cu Inversunare de
ostasii Sultanului Murad. Fiind in toiul iernci, la Craciun
Ungurii suferiau mult de gerul cumplit, asupra caruia insist
1 Beheim, v. 259.
2 Karajan crezu el armata cresting fu oprita la Poarta lui
Traian". Toni autorii posteriori eari s'au ocupat de aceasta campauie
sant insa de acord pentru a crede c5. lupta avu be la Zlatita. Cf.
Hammer, Geschichte, ed. Pesta, I, p. 348; A. Huber, Die Kriegc zwischen
Ungarn and den Tarken, 1440-141-3, in Archly fur eisterreielnschc
Gesch;chte, XVIII, Viena 1886, p. 189; Hans Gine, o. c., p. 18, §i
L. Kupelwieser, Die ICcimpfe Ungarns mit den Osmancn, Viena 1899,
p. 76
Beheim, v. 123.
-3

----
P
0, t. .:ki %tie& ..,.. ill p'....,,, ifte v.
.
1.-
' /5irl
I)t c .. .C6
I
: . b t,. 'I, i
.. ,.!.11t, tr::.
:..atifv.- 4 ,41 9,v.", i,,Lo
..
t
1
)
1
s.,-.,.1%V : 43 ,11/1f) ,.,/ ...4 J... it.11-141,11 I": s 'oret.411.,. ,... 01/.9
1 2',101' '.. ` / , ,f1 hie- ,1-.1i1.1p- il i 1 4. k: .c:',' rec-...: ,v,
"41
I-- t 'I't / c' ' .., 1. 1 ' .9, ' /0 1 -, , 21' . it ...t'aft- u + t A: iv ti,
t NU
ir,
i- 411 v re-los V° ft/a,f-i'il-T1 3. at ( iq, il It V111112-Vti ttf-'10i-I.N..,
, - 1% )1.11 1- Cr tie .N itet) )..-vvt $10 4 /las 0- a i ttt 10 a Nti-ii ,..iis ;)"C -''c +1
v A... toil tIVA 14.,t" ry, fort V
VT'S-14e' n*1901 V11.6 lo*Illefit1Wkl
,:y . ft, ;-,,... .....im,a, h,
;) ,. , . ... ..... . ova rwq r,:;,:s.. alt, (,1%.0 e fir ge rt
RI, ,,, .:. ,. ,.. r 60/13, I 1, ,,, Tit fUlt.N, t ,..,t, 011 .'Irry^e/1
, , , 4.-- ..3 '` ' . -Yrif.,,,,,.i c 1:.,......,-, tie: ll ki (VII,Otti) ,rt /1.4)p. 164
,
10,, Av.,* l'A....vr 14.4,11.91,t4. NV", Al v* % tt :Is. iy., t 4 ; IS,
5?',. f ,-.q
r ,-;-,jr" .,44 ts 'YVicll Nitilit.,.4 /-''''' f'Vit'"1 1"*.1.1';'" t u ''"ii'\'''. ft :if ...eld'I
7.47:f "'Or 1 , \ tIrtkt ....,,,,4.;,./4...1.9,,,,".i..:,1"p,fp. .,:Ntl",,i:-"yy.514,7::""4.3.3:e1;1:4i,,Ii:,1.,/,:vol,;;'1)
%rt '1, 1 t
/?. ANN .Nt 0, tirb.".V. %OA?. vv 1, I 1.1. \...h 1, N. mit i i.' ti Oh J.. I aC1VIell, lt %kV! V'
. i -,-
.
* Ain i (Z.% /.....13 v_A 6,v't .i q ,) 403

Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 9
si Belle im1. Dupa o inaintare obositoare prin regiuni pustiite,
crestinii, lipsiti de provisii, calzura prada epidemiilor. JUL astfcl
de conditiuni, o forlare a positiihr intarite ale Turcilor n'a
fost cu putinta, camlpania terminandurse prin regretarea Ungtuilor2
si cu o noun victorie a lui Ioan Corvintil, la Nisava,
la 6 Ianuarie 1444.
Pacea, Incheiata in Julie, la Seghedin, pe zeoe ani, este trecuta
supt tacere de poetul nostru. Razboiul reineepe dupd scurt
timp, legatul Papei, vestitul cardinal Lilian Ceisarini, reusind
a convinge pe Vladislav ca un legamant, facut chiar
Sfanta Evanghelie, nu trebuie tinut in sama, cand e vorba de
Infideli 3. Partea a doua a poem ?i lui Beheim trateaza despre
acest nou razbolul. Deserierea este cu atilt mai pratioasa,
cu cat este singurul izvor ee arata in mod detailat Inaintarea
crestinilor do-a lungul Dunarei. Mull timp fu pierdut
cu luarea unei serii de cotati fart. Insemnatale. Armata ores-
Ling. era prost ochipata. Misrarile ei emu tngreuiale printr'un
bagaj enorm 5. Ca n.umar slim ca era cu mult inferioara
ostirilor turcesti, precum ni aralit destul de clar cuvintele rostite
regelui de Vlad Dracul la Nioopole, despre care ni relateaza
Iohan Dlugoz6 si, dupa el Callimachus 7 si Bonfiniu8, voevodu]
nostru comparand Intreaga armata a cruciatilor cu suila Sultanului
la vanatorile ce avea pbiceiul a intreprinde.
Aceasta inferioritale numerica se explica, Intre allele, prin
faplul ca razboiul nu avuse rasunetul asteptat. Po lonii mai
ales refusard In genere a lua parte. Nici Ungurii nu par a fi
trimis contingente prea imporLante, grosul ostirii fiind alcatuita,
precum ni spun Aeneas Sylvius, lute° scrisoare care este In
prima ei editie tot odata cea mai veche mentiune Lipari la a
neamului nostril', din ,,mul(i Unguri, dar §i mai mlulri Romani,
1 Ibid., v. 199-203 si 252.
2 Ibid., v. 117-120.
3 Cf. Hurmuzaki, 12, no. ni.xxxiv. Noul jurruulint al regelui, din
I August 1441, de a reincepe razboiul in contra Turcilor.
4 Beheim v. 262-943.
5 250 de carute incArcate cu pradA, dup., Hammer, op. cit., I, r. F.57'
6 Ed. Leipzig 1711, vol. I, col. 800.
7
Ed. Schwandtuer, Viena 1746, vol. I, p. 510.
pe.
8 Ed. germanil din Basel, 1515, fol. 329 b.
9 Cf. pl. 7, mai jos. Tipilritura este din Colonia, circa 1.172. CI,
Karadja, o. c., p. 130.

10 Constantin I. Karadja
Bulgari si Ruteni". Beheim spline Ins ca tot contingcntul
Voevodului Munteuiei cuprindoa. abia 7.000 d. oameni 1 dintr'un
total de circa 25.000, cat a calculat G. Tinier ca numgra armata
la Varna 2. Aceasta w.potrivire aparenta Intro izvoare se
explicit insa. Gontrar teoriei acceplate p wit arum si dupg
care oastea cresting ar fi foot alcdluitg aproape cxclusiv din
Unguri 51 cativa Bosniecia, se vor fi aflat de sigur, afaril de
Muntenii lui Vlad, fi boarte multi alti Rolmoni, mzi ales din,
Ardeal, dar poate si din alto tinuturi, In cetele lui loan Coruinut
1 Cf. Beheim, v. 329. Chalkokondylas ed Bonn, p. 325) tilt
numgrul ostasilor lui Vlad la 10.000 de cglareti, Dlugosz (ed. Leipzig
1711-12, vol. I, col. 800) si, dupg el, Callinaachus ed. Schwandtner,
I, p. 511) si Bonfinius ed. germana, Basel 1515, fol. 329 h), spun
ca Vlad Dracut iii lasg fiul, Vlad 'repel, In arinata cre,,,tina, la
Nicopoli, cu 4.000 de ostasi alesi. 0 mentiude merita si i-mahout
pasagiu, rdmas pang amnia neobservat, din Chronica (lurch Magistrum
Johan Carlon vleissig zusamen gezotien, (editata de Ph. Melancliton),
ed. I, Wittemberg, G. Rhaw (1532), 10, fol. 161 a: winch
sagt man, da Vlasdislaus vom 1Valach Dracole begert, er soft uuch
volch mit schicken, habe der Walach den zug widderadten, aber
dennoch seinen son mit 20.000 pferden mit gesand, and zu Vla
dislao gesagt, er schenke jhm hiemit tin Iceistl'ch schnell pferd, des
gleichen er seinem son uuch ells g 'ben wotl, denn er gedencic nichil
anders, denn sie werden geschlagen, d trumb sollen sie diese pferd
beg der hand haben, and jun der not sick darauff eilend dation
machen", Pasagiul este probabil luat dupg Callimachus sau Bonfinius,
cifr.i de 20.000 fiind o gresealg de transcriere sau o exagerat e a
lui 11Ielanchton. Observgm ca pasagiul nu mai figureaza in edliile
'mai recente ale cronicei, complectate de Caspar Peucer, Cf., de ex.,
editia Chronica Carlon's, Von Anfang der Welt ..., Willemberg,
Zachar. Levman, 1588, fol., pp. 986-9 cu toate cg descrie evenimentele
din 1143 si 1411 molt mai amgnunt't decdt face prie With 1
lui Luther, in prima sa e litie. Exe3nplare d'n editiile menlionale se
afla in Bibl. Karadja; exists insg si
alte edit' i.
2 0. c., p. 56. Hammer, Geschichte, ed. 1810, I, p. 354, spune ca
armatit cresting era numai de 10.000 la inceptitul campanici. S'aii
adaugat Inca, apoi, nu numai eolith) tenth' Mu ileniei, ci si age ce Le,
mai ales Bulgari, in cursul ina'ntgrii de-a lungul Dundrii. Wavrin,
pe de altli parte, care nu era insa n'ci el ma -Inv ocular al bidgliei
de in Varna, CI un num it $i mai mic : tant Ilongrcs comme Poullans
et Vallamt s, quc enviren VIII in. homm s" ed. Dupont, Park
1859 p. 77 si e 1. lorga 1927 p. 93).
3 N. lorga, thseh.chte de Osmanischen Mich( s. Gotha 1908,
vol. 1, p. 441.

Michel Beheim despre cruciadele Impotriva Turcilor 11
(a 10-a dupa Beheim), ale Secuilor (a 9-a), ale episcopului din
Oradea-Mare, (a 5-a) si mai ales in cea de a 8-a, alcatuild iurJlrui
din Ardelenil. Cred ca aceasta este conclusiunea ce trebuie sa
tragem din pasagiul lui Aeneas Sylvius, citat mai sus, infor,
matie data de un om de aleasa cullura, care stia foarte bine
sa distinga Intre populatia maghiara si calelalte natiuni cazule
supt stapanirea coroanei Sfan.tului Stefan 2.
Interpretarea ce dam textelor lsi mai &este o pulernica
confirmatie In Chalcocondylas, care spune ca, dupa moartea
regelui si pierderea bataliei de la Varna Hunyadi se retrasc
cu o mare impel de Valalti si
Transiloani care-I urmard, in
build rdnduiald totusi qi fdrd sa ardte cumua cd Ii e fried" 3.
Aceste randuri ar li In vadita contrazicere cu ogle ce slim
despre retragerea contingentului lui Vlad 'epos, care avu loc
inainte de uciderea rcgelui si infrangerea d:_finitiva a osta$ilor
crestini, data n'ar 1i 1Uptat la Varna si alti Romani decal cei
!land parte din c.ata trimisa de Voevodul munlean.
Afirmatia lui Aeneas Sylvius, cum ca erau si foarte multi
Bulgari printre crestini, Isi &este si ea o 1ntarire in alta
parte, si anume prin v. 321-323 ale poemei lui Behaim, din
care vedem ca popula ;ia crestind din Bulgaria-de-Nord se
alatura armatei. Rutenit mentionati in scrisoarea citata sant.
poate identici cu Polonii can luptau dimpreuna cu Munlenii
la Varna, la aripa stanga, dupa Chalkokondylas4 si can sant
adesea mentionati de Wavrin.
Studiind izvoarele cu atentie, ajungpm in conclusiunea nu
numai ca teoria papa acum acoeptata asupra tx)mpositiei armatei
crestine din campania de la 1144, ar trebui modificata,
ci ca s'a lacut Romanilor o nedreptate si in ceia oe prive$Le
atitudinea lor, mai ales in timpul batalici de la Varna. Adevarat
este de sigtu ca exista o c arty intre Voevodul Aluntenki si
1 Penlru oranduirea armatei, v. B v. 323-60.
2 Cf. lucrarea papei In Europain", scrisa in anal 1138 si tiparit
inlaiu in Memmingen, pc la 113 exemplar in B:1)1. Karadja). Ant
Gal pasagiul 4spect:v in traducerea germ na a lui I arlmann Schedel,
In p. 119 a lucriirii mnle cilate mai sus.
3 Chalkokondylas, ed. Paris 1662. vol. 1, p. 14G
4 Ibid., p. 143.

12 Constantin I. Karadja
Ioan Corvin1. Acest (apt nu ne indreptatesste lnsa sa ludm ca
literi de Evanghe lie judecatd a.sprg. a lui Dlugosz 2, care socdteste
Valahii" mai apti la jiifuirea rnortilor decat la luptd.
Aceasta afirmatie este in evidentd contrazicere cu marturia lui
Chalkokondylas data mai sus si cu cele relatate de Hans Magests,
care ni arata ca pierderile pricinuite Turcilor din partea
Muntenilor erau atat de Insemnate, Incat Sultanul se vazu
nevoit a trimete vorbd lui Vlad Tepes ca va ucide pe eel doi
frati ai srti ce-i avca ca ostateci, welt er sich streitz nit massen".
Numai atunci Muntenii au pardsit
Daca avem in vedere ode expose mai sus, aratand ca tot contingentul
din Muntenia nu alcaluia decat o parte din ostasii
roknani, este sigur ca partea luatd de inaintasii nostri
aceasta cruciata este departe de a fi fost judecatd pana act=
In mod impartial La cuprinderea cetatii Peterspurg (Pravadi),
rolul Muntenilor este, de altfel, pus in evidentd de Beheim 5.
La Varna, pe de altd parte, toate izvoarcle sant unanime in a
spune ca lupta fu dusd cu cea mai mare Inviersun,are. In scrisoarea
mai sus citatd, Aeneas Sylvius ni spune, de exempla,
ca ambele ostiri luptau indarjit, pawl ce bratele nu mai puleau
ridica palasul sau intinde areal. Nu putem crede cd o asifel
de vitejie set fi lost aralatei numai de Unguri, cad slim ad
Romanii,
Bulgarii fi Rutenii erau Mai
ruunerofi chiar decd(
aceflia. Avem, de altfel, o andrturie procisg cum] ca ai nastri
erau eel mai viteji la Varna, Chalkokondylas afirmand ca
Dad etian-0 aliquot desiderati sunt" 6.
Ca vor fi fost pradatori printre Romani, ca si printre Unguri,
de altfel, este sigur. Intregul raziroiu, dus pe atunci in mod
salbatec, arata moravarile acelei vremi, ethid cavalerismul ee
admiram din. epoca prilnielor cruciate nu mai era decal o
amintire, de mai multe on seculard. Aceasta nu impiedeca
insa ca natiunea romana, care era sa sufere atilt de cumplit
1 Chalkokondylas socoteste pe Vlad Dracul ca dqmanul eel mai
rau ce-1 avea Joan Corvinul) pc aceasta lume, dand uncle detalii
despre cerlurile ce avura chine in presenta regelui.
2 Ed. 1711, vol. I, col. 807.
3 Beheiin, v. 721-40.
4 Ibid., v. 745
5 Ibid., v. 547-56 si 564-74.
6 Ed. Bonn 1843, p. 337.
SZo

Michel lleheim despre crucladele mpotrlva Turcilor 13
tonsecintile politico ale Intrangerii de la Varna, poate revendiica
si ea cinstea de a fi luptat cu barbatie pentru causa crestina
In lntreg razboiul despre care este vorba, chiar data n'am
avul norocul ca fapte isolate de vitejie romaneasca sa fi fort
insemnate si lasate posteritatii de catre vre-un scriitor sau
cantaret roman.
Inainte de a reda textul ce urmeaza, va fi poate folositor
sa aducem uncle infortnatii asupra principalelor izvoare exislente
despre evenimentelc relalate de Hans Mast sl si trauscrise
in forma poetica de Michel Beheini. Alcatuind aceasta. bibliografie,
ne basam, intre allele, pe lucrarile savantului ausiriac
H Zeissberg1, pe G. KOhler 2, A. Huber3 si L Kupelwieser4.
a) loan Dlugosz. Cronicarul este contemporan al evenimentelor
relatate. Am aratat Insa ea nu este impartial. Este pornil
In contra Romanllor, Ungurilor si lui Joan Corvinul, asupra
cgrora arunca. Intreaga vina pentru desastrul de la 14445.
b) Philippus Callimachus. Nu este tin izvor de mina Wahl,
cu toate ca s'a crezut niiult timp contrariul . Autorul s'a nast-ut
abia in anul 1437, lucrarea Rind scrisg. tntre 1484 5i 1490.
Descrierea este In. intregime basalt pe Dlugosz $i pe dottil
lucrari, azi pierdute, ale lui Grigorie de Sanok, arhiepiscop
de Lwow7, despre care Callimachus ni-a dat $i o bibliogafie3
I In Zeitschrift far die osterreichischen. Gymnasien, XX, Vicna
1871, pp. 91-104. Amintim si numeroasele documente unguresti
tind
vitejia unor ostasi romani, publicate in Hurmuzaki, II.
2 O. c., p. 35.
8 Die Kriege zwischen Ungarn and den Trirken, 14.40-1133, in
Archiv fur osterreichische Geschichte, XVIII, Viena 1886, pp. 161-207.
4 Die 'Crimple Ungarns mit de Osmanen, Viena si Lipsca 1899,
pp. 69 §i 85.
5 Notam editiile din Dobromil, 1614, din Lipsca, 1711-12, fol., $i
Cracovia, 1873-8.
6 Eroare facuia de Ph. Lonicerus. Cf. Tarkische Chronica, ed.
Frankfurt 1572, fol., p. 13.
7 ,,De evocatione Vladislai regis ad regnum Ungariae ac eius
expeditionibus contra Turcos" §i de rebus Vladistai``.
8 Publicata in Wiszniewski, Pomniki historyj literaturg polskieg,
IV, pp. 35-43. Editiile lui Callimachus sant: 1. Augsburg, S.
Grimm si M. Wirsung, 1519, in 40; 2. Cracovia, in Off. Lazari 1582,
In 40; 3. In Lonicerus, Chron. Turc., I, pp. 215-315,, Frankfurt, I,
Wachelus $i S. Feyer, 1584, in 80; 4. In Iacob Bangers, ed. Rer.

14 Constantin 1. Karadja
c) 0 scrisoare a regelui Vladislai', din. 9 Novembre 1443, cars
nu mai exista insa in textul original, Mid cunoscua numai
dintr'o traducere italiana, publicatd in Cronica di Bologna, ap.
Muratori 1.
d) Scrisorile lui loan Corvinul, ad oppositum castri rupti,
Balvan dicti", din 8 Novembre 1443 (octavo die Omniwn Sanetorum)
2 .i. din Pesta, 11 Maiu 1445 3.
e) loan de Tliur6e.z, a crirui cronica este insa scrisA, in
oda ce priveste episodul care ne ocupa, numai pr vremea
regelui Mateias Corvinul, fiind deci pArtenitor pentru tatal
acestuia 4.
f) Cartea a5a-numitului lenicer (Constantin de Ostrowice)
este ostila lui Ioan Corvin. Lucrarea nu este conlem'porang
cruciatelor despre care ne ocup,im, fiind scrisd dup'ii 1490 6
g) Importanta scrisoare a lui Andreas de Pala& din Parma,
Hung. Script., pp. 284-354, Frankfurt, hered. A. Wicheli 1600, in
fol.; 5. in I. G. Schwandtner, Script. Rer. Hung., I, pp. 447-518,
Viena 1746, in fol.; 6 si 7, in edit.iile lui Schwandtner din 1765 si 1767.
1 Cf. A. Huber, o c., p. 180.
2 Publ. in Katona, Mist. Grit. Reg. Hung., XIII, pp. 251-4, si in
Hurmuzaki, Documente, I, 2, no. ot.xxx, pp. 687-8.
3 Publ. in Hurmuzaki, I, 2, doc. DXCV, pp. 715-7, dupa Fejers,
Genus loannis Corvini, p. 78. Scrisoarea lui Joan Corvinul din
Galipoli, 23 Novembre 1444, (secucida proxima ante fest= Sancte
Katherine Virginis"), publicata in revista ungara Szathdolc, 1860, p
570 si mentionata de H. Zeissben, o. c., p. 112), trebuie sa fie
apocrifa. Eroul s'a Intors in Ungaria prin Muntenia, dupa 'Walla
de la Varna, $i nu prin Galipoli cf de ex.: Wavrin, ed. Iorga, p.
97). $i povestea cum ca regele n'ar fi fost ucis este fantesista.
4 Pentru editiile existente ale lui Joan de Thurocz, ne referim la
lucrarea noastra citata mai sus si la comunicarea noastra, Despre
edi(iilc din 1488 ale Cronicei lui Johannes d, 7'hurocz, Anal. Acad.
Rom., Mem. Sect. Ist., seria III, tomul XVI, mem. 3. Mai notam o
traducere germana In manuscript de pe la 1490, cu desemnuri colorate,
dupa editia de la Braun, in Bibl. Univ, de la Heidelberg, Ms.
Pal. Germ. 156. Un alt manuscript similar, lard desemnuri, figura
in Biblioteca Dietrichstein din castelul Nikolsburg, vanduta In anul
1931 (v. Cat. Gilhofer si Ranschburg, din 21 Novembre 1923, No. 92).
5 Cf. Zeissberg, o. c., p. 98. S'a tiparit de mai multe ori, In limba
cella si polona. Acest izvor a lost folosit intre altii de d. N. Iorga,
Geschichte d. Osmanischen Reiches, I, p. 435.
6 Cf. A. Huber, Die Kriege zwischen lIngarn and den Teirken,
1440-1443, in Archie t. Oesterr. Gesch., XVIII, (Viena 1886), p. 206.

Michel 13eheim despre cruciadele tmpotriva Turcllor tS
,,Litterae de Glade Varnensi", publicata de dr. Antoni Prochascha
la Lwow, in anul 1882'. Scrisoarca este datatit din Poznan,
la 16 Maiu 1445. Este o marturie extrem de interesantg, scris4
de unul care a luat parte la evenimentele descrise. A servit
lui KOhler si altor istorici ca izvor de basA. Ca atare inerila
evident ar fi republicatA intr'o editie mai accesibila2.
h) Chalcocondylas, De rebus lurcicis, ni da o descriere destul
de amanuntita, mai ales a INItaliei de la Varna 3. Este in
primal rand basata pe izvoare turcesti. Cronica pare a Si
scristi pe la 1462, autorul fiind destul de bine 1a curent cu
partea luata de Romani In rAzboiu $i cu chestiunile polon.e4.
i) Michael Ducas, Historia Byzantine, da o descriere foarte
scurt5 a evenimentelor ce ne intereseaza aici.
j) Georgios Phrantzes cid asemenea cateva randuri desprc
Mtalia de la Varna 6, pasagiu Mei importanta.
k) Marianus Barletius, De vita Georgii Castrio117, da si el
o descriere a campaniei din 1141 si a infrangerii de la Varna.
Aulorul este insa destul de prost informat, crezand, mire allele.
cd armata creginA ajunsese la Varna trecand prin Muntenia
V. si studiul aceluiasi autor, List Andrzeja de Palatio o kleset
warnenskief", In revista Przewodnik, X, 2, Lwow (1882), pp. 97-113.
2 0 scrisoare a lui de Palatio, adresata Papei, scurt limp dupa
batalia de la Varna, este azi pierclitta. Monsignore Eugene isserant.
pm-prefect al Bibl:otecii Apostolice de la Vatican, care a binevoil
a ni cauta documentul, ni scrie ca nu se afla in archivele papale.
8 Editia cea mai buna este cea de la Bonn, din 1813. cu lextul
grec traducerea latina. eve -am servit si de vechea traducere Iran-
Si
cesa, publicala in mai multe randuri. Notam: Paris, N. Chesneanu,
1577, in 40; ib;d., A. 6Angelier, 1584, in 40; ibid., 1612, in folio:
ibid., Paris, A. Courbe, 1642, in folio; ibid., Paris, M. Guillemot,
1650, in folio.; ibid., 1661, 1662 si 1663.
Cf. Zeissberg, o. c., p. 97.
5 Ed. Bonn, 1834, pp. 217-21.
6 Ed. Bonn. 1838, p. 91.
7 Notam urmatoarele editii: 1. (Roma 1510?), in fol., 159, ff. n.;
2. Argenlorati (Strasbourg), Cr. Mylius, 1537, fol., 371, pp. 3. ibid.,
1547, fol. 4, Frankfurt-a.-M., 1578, fol. Tra luceri germane: 5. Augsburg,
H. Steiner, 21 Febr. 1533, fol. 10 si 211 ff. n. 6. Frankfurt-a.-M,
1561, 40; 7. Ibid., 1577, fol. 8. Magdeburg, 1606, 40; 9. Dresda, 1664,
40; 10. Brandenburg, Halle, 1771, in 80,79 pp., Traduceri italiene: 11.
Venetia, Fr. Rocca (1554), 80, 403 ff. n.; 12. Ibid., 1570, 80; 13.
1664, 80.

i6 Constantin I. Karadja
si peste Dunarel. Prin Barlelius allam. ca. Gheorghe Scanderbeg
nu putu veni in ajutorul regelui, de oare ce fu Impiedecat
de Gheorghe Brancovici, care se afla, is 1444, de parlea
Turcilor.
1) lehan de Wavrin, Anchiennes Croniques d'Engleterre 2
povesteste ambele campanii, din 1443 si din 1444, descriers
importanta, a unui contemporan. N'a luat Insa. parte la evenimentele
relatate, fiind atunci la Constanlinopole. Informatiile
ce O. trebuie deci luate cu precautitine, cand nn sant confirmate
de alte izvoare.
in) Trei scrisori importante ale lui Aeneas Silvius (Pius
11), din S. Veit, 15 Ianuar 1444 $, din Wiener Neustadt, 13 Decembre
1444 4 si din Viena, 28 Octombre 1495 5.
n) 0 poemil anonlmil In limba latinit, fara Insemnatate,
pastrata In Manuscript, la Universitatca din Cracovia 7.
o) Poema lui Michael Behelm, ce dam Mai jos.
p) lzuoarele orientate, Asyq Pala -zade 7, Mehtned Nesris 5i
Saad-ed-din9, folosite de HaniVier15 si de Zinkeisen 11, nu sant
1 A fost Insa, la inceput, vorba ci expeditia sa se faca prin Muntenia,
precum dovedeste o scrisoare a lui Gaspar Schlich care cardinalul
Iulian Cesarini din vara 1443. Originalul la Staatsbibl. din Munchen,
citat de d. N. Iorga, in Acte si Fragmente, III, p. 11.
2 Citam urmatoarele editii: 1. Ed. M-lle Dupont, torn. II, Paris
1859, 80; 2. Recueil des croniques ... de la Grant Bretaigne, c, Londra
1891; 3. Un resumat de Teohari Antonescu, in ,,Arhiva' din Iasi,
IV, 1893; in Buletinul Comisiei istorice a Romaniei, VI, si extras:
N. Iorga, Les Campagnes des croises sur le Danube, Paris, J. Gamber,
Impr. Valenii-de-Munte 1927.
2 Publ. la Colonia, Koelhoff, 1478 Hain 150) f .e. 7, la Nurnberg,
Koberger, 1481 (Hain 151) si Basel, Opera, 1551 si 1571, supt No. 81.
4 Publ. intaiu la Colonia, A. Therhoeren, circa 1472 (Hain-Cop.
212 si 212 a). Pentru alte editii v. bibliogr afia anexata lucrarii automini
citata mai sus, Gutenberg-lahrbuch 1933, pp. 130-131: Estet
prima mentiune tiparita a Romanilor (v. p1. 7).
5 Publ. la Colonia, Koelhoff, 1478, f. c. 1., la Nurnberg, Koberger,
1481, $i la Basel, Opera, 1551 si 1571, supt No. 116.
6 Publicata de Zeissberg, o. c., pp. 108-10.
7 Cf. Fr. Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen, Leipzig,
1927, p. 35.
8 Cf. Babinger, p. 33.
9 Ibid., p. 123.
10 Geschichte, I, ed. Pesta 1827, pp. 452-3.
11 Gesch'chle, 1, pp. x si 611 si urm.

ttilt tmas, Z-49.95- 4* K94
, i ..: , 19,4,a90. f )--st9' Irrs
..);. Pitod A3-1:a. fba %.904. 4141
L'ift ,:,,itt.:!..,,, kl) ftot
4.",
A
i_ , 1"
..trip, y*,,,...,t- 1.....,Jlb.-
1-6! (Is 9Y: tr-{ya...,0.0
r, 191001-91 460.4...479991-::91 IIFI
ri .z.r..... jar, Zils-, I ir.(:;c_r..3.4r1
1
I
d
t---a43--.111.tr 0 i. ...F.-.
9 hat bibri i t.44 t
%.14:: Slotlt
f
to,leti 1A.V..2.1*Z9 Lb.:114
1..1-1.1qtZI;
.E va, 4.re :1) et '4i-4_4:41 41. et °TX,
OCkttp-41 tenor*. Ali el-41,114A
i 441144-- 144S;1 A1IO- fict,
41444 (74_ t 999491 !1'$A.4t4 Pi tit
9.41,:99 44- 4..3,*.1 /4p
IN....A . ,s4.....71,-
rt-TIC (.97.41, irg
t., V C 1. en , 'I got 1,t41,)rvt
-tf pm* 4-1 611 i.e.- lir,
. I , t -'§C6 yak4.c.byv igirek
......--cr.
ri
r, .
1 /VA , ..1.1' 4,7.....t/ 1 14"417!/1.
Oft k ti ob. tZ..t t /Tr tATA 1.11cevIci
;alit .1% rt I &UV}
V p.....t I .3.0 1441, 454.
44 Pr.er...3%.:. ii '4) two.
t 45.0'7 il ell4;, /9. i..4.11 .13,3
r2s,,n-rit'frt.-441.1.,v-e444R),
9-1dh*P` ).if.,,r4- t-.,1, < *9-3 (A,k9
.+4,f,AVild--- a/. %akin A ,:. 43 , t 1 ,., ...... 7 1
r i
.114v.. t ri 7 .15., ei .., t" 7: ...2..t CA
.., 0 fi.1.01::: 11V 't.13. 2- , ,.14,e,i;^ ': et. V 'il-.'Leit),
tAN.4)ArNA 0-4 le t ht 7..f1-41.4 1 6.14 !.3 ps .?.:t'vn,
7:S 4r 011-1,4.zintA. 4.1.,,,,1,;.!y; '''r
:tog Sae .... ere*/ 0 COAX
:4"..cii1411 ,,,,,, I"

Michel Beheim despre crucladele tmpotriva Turd ler 17
decal compilatii posterioare evenimentelor relatate aci. Au servil
ca izvoare pentru Leunclavius.
Singurul istoric oriental, contemporan cu Murad II, ce s a
gasit pana acinn, pare a 11 Abd ar-ralunan al- Bislami 1, care
n'a scris Iasi, pe cat se cunoaste, vre-o descriere a evenimentelor
din 1443 si 1444.
Bonfinius 2, une on dat ea izvor, este tine t2, si el, numai
un compilator, basandu-se, 1'ia[ru anii care ne intereseaa.
aci, pe cronica lui Ioan de Thurocz si pe lucrarea lui Ph.
Callimachus.
Asupra planselor cc insolesc presenta lucrare, dam urmilloarele
explicatii:
Primelc doua planse arils, in. facsimile, exemple din cele
doua manuscripte existents ale Lextului nostril, mull micsorate
leak
originalele fiind in V.
In lipsa unor ilustratii contemporane ale evenimentelor descrise
de Behaim, dam, prin plansel... 3-6, uncle xilografii exectitate
si publicate In Germania cam tin sJcol dupa cruciada din
14 14. sant poate fricule dupa deseinne mai vechi. Chiar (tacit
n'au valoarea unor docummte de mina intaia, cle sant tolusi
mull superioare unor compositii mai recent; arritand scene rca.liste,
do o executie naiva. Costumele taut destul de exact;
ccl putin cud este vorba de ostasii turci.
Prin plansa a 7-a ariltam prima-paginii in care Romani sant
mentianati in tipar, cu pasagiul citat mai sus din scrisoarea
lui Aeneas Sylvius din. 13 Decembre 1111. Este o raritate
bibliogratica do prim rang, cunoscuai. nmnai in 16 exemplars,
Coate in biblioteci publice din Apus, afara de exemplarul in
biblioteca autorului in Grumazesti, singurul in Romania.
1 Babinger, p. 16. Va fi, fi ra indoialit, studial in mod amt.-mut-0
la noi, ciind vom avea, in sfarsit, un Institut pentru studii orientate,
azi in proiect. D. profesor Babinger ni mai sonnaleazA un izvor
necunoscut si anume Ms. Bib!. Jildiz Otiose, hasnvi 936 36 11 ,
coutinlind o descriere conlimporana a campaniei de la 1111, scrisa
in limba persand de un aulor numil Kaseti. Dupa parerca savantului
profesor, manuscrisul ar trebui totografial si publicat.
2 Penlru diferitele ediVi ale lui Bonfinins, v. Bibliogralia 1?omanii-
Ungarei a d-lui A. Veress, Bucuresti 1931.
2

18 Constantin I. Karadja
Ms. Univ. Heidelberg, Pal. Germ. No. 334 1.
Ilie dises geticht bag' uo[n]
kunig vladistauo dem kung
uon unger[n] wie deli.] mit
de[n] turken strait.
F. 109 a.
1. Was man uon kungen fursten hie,
Than graucn freien sagt, wie si
rengniren mit getursten,
Das dunket 'Well so ga[rj ain tint,
5. darn nines w[or]k sein mir pekant,
der tet geleich aim ffirsten.
Selland laster waz im laiden,
wu man solt sein, do waz er dran,
sein leib wart wo man solt streitern]
10. an dy haiden.
Er waz pin hung auss polenlant,
vladislaus waz er genant.
nach kung albrechbes lode
Wart er zu ungern kung erkorn,
15. daz tet etlichen herren zorn,
dy hete[n] sein ungnade.
Ffraw els die kiinigunie
und cUich herren in dem reich,
waren dar wider all geleich,
20. als ich mich das uersynne.
Der krieg weret wol auff zwai iar
in der wit starb craw els fur war,
kunig albrechcz hausfrawc.
F 109 b. In der zwitrecht pesamelL sich
I Am socotit ca trebuia respeclata punctuatia din ms. Pal. Germ.
334, ca si intrebuintarea literelor majuscule. Principalele varianle
continute in ms. Pal. Germ. 312, urmeaza in josul paginelor:
Tiflu: Uon dem kung Vladislau wy [der] mit den turken strait.
V. 1: sein leib wart nie gespart wo man.
V 10: solt zihen an dy haiden.

Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor J 9
25. das turkisch uo[l k gewalliglich,
auff ungern ez do zde.
Da der hung daz uername
da richtet er sich mit den hero
and schraib ain her uart in den mere
30. gen warden' er so kame.
Er samelt sich mit seinein her,
uirczehen tauscnt man brach er
mit hilff der unger zamen.
Das warn gut werlich lent all gar,
35. sy fm-en uber daz uruar,
haist tfitenrib mit namen.
Auff der tuna u, hie gegen
der bulgarci, so waz it prat,
soffia hiess dy haubet slat
40. in der bulgrei gelegen.
Fur dy haubt stat so slug er sich
and sy ergab sich schnelliglich
under seine gepote.
Da nach uerprant er sy allsa m]l,
45. waz tiirken er da[r]innen uant,
die less er slahen tote.
Dar nach zach er uo[n] dennen
land zach pis an. den uirden Lag.
waz umb in od[er] uor im lag
50. daz Bess er alles Brennen
Am uirden tag da ham der frisch
zu ainem wasser haisset nisch,
and da slug er sich nider,
F. 109 c. Und wartet streites an der slat,
55. pis an den uirden tag mural
V. 3G: tutenrib.
V. 52: nisch" in ambele manuscripte, nu nisch", cum a crezul
Karajan.

20 Constantin I. Karadja
der turkisch kaiser sider
Zu aim wasser waz kuuien,
nur drei meil uon den ungern da.
es waz gchaissen m aricza,
60. als ich es han uernumen.
Am wasser samclt er sich da,
aber es het halal pascha
'sail swester man, do peie
Vol hundert tausent ma[n] die er
63. mit im geffirt het uber mer
cuss der grossen Ltirkeie.
Also het kaiser murat
wol zwai mal hundert tausent man,
die er mit hilff sein swager gwan,
70. die er speiset und furet.
De[r] kaiser und sein swesterman
dy zugen cuff ain p[er]k hin dan,
dy ueind sy uber slugen.
Da het der kaiser rat, wie er
73. den u ,inden wider stendig w[er],
dy in da uber zugen.
Da aniwurt im ck,r swager
un d] sprach den sachen wint wol rat,
man slocht sy wol an alle not
80. da n wider mag Ictin tragor.
Ich han in meiner herschafft mer
pullet Egon an anion her
wane diser kristen iste.
Lieber swager uer giirm mir ach
85. der wird 'und er, das ich sic slach,
so wurt mein hercz erfriste."
Murat kaiser der turker
seim swager dez wol gtinnen waz,
und im waz wol geuellig, das
V. 6 1 : Peym wasser.
V. 83: discs tiolkes iste
V. 81: Gnediger herr gunnet mir ach

.
onbcnongcrigettoeguitoi
.aer ts. Batten viii
3cotc6ccioce5arictot'Zcilot146 riin ffc Ztic060
fagoion but Wbcriten rule Reims Vnitcru fogroan
fd)aben -1
.
,f 1
dyt/rnb be r wren tor! ben trc ftlicl)en figcnibic be
.64upnuan Commis 41 ben ttn:c.Pcit ctlirtucts.
-e -
i-f' - c:r21"......
-- . - -
Pl. III.
loan Corvinul primeste juramantul inainte de batilia
dela Nis, 3 Novembre 1443.
PupA Bonfinius, ed. Berna, M. Apiarlus, 1545.
-
-1

F. 110 a
Michel Beheim despre cruciadele 1mpotriva Turcilor 21
90. er solche ding wolt wilrken.
In diser weis, daz it es Merkt,
het sich der ungrisch kung gesterkl
mit uirthalb hundert pferde[n],
Praht im der tispot vo[n] siruei.
95. halal pascha hub sich hin pei
und liess den kaiser gwerden
Und ligen mit den seinen,
and zoch mit sein selb aigen her
mit hunder[t] tausent od[er] mer,
100. als ich es uor liess scheinen.
Der ungrisch kung lag wol al uerr
uon disem wasser, daz d[er] herr
der turk wol ligen macht e]
Da zwuschen mit den seinen un[d1
105. den sired auch wol erhaben kund,
hin ub[er] er sy prachte.
Der streiL uil liter leichcn
erhaben wart zu paider seit,
pei dreien stuaden we r]t der streit
110. e dy ueind woren weichen.
Doch kam zu lest daz gluk, daz] dy
kristen durch prachen -und das by
der ucind panir gieng nider.
Der halal pasch[a] (loch da non
115. und mit im all sein pesten Man.
doch wart er eangen. sider.
Etlieher stal sich abc
der uon dem schne macht furpaz nie,
der lieff hin wider und an die
120. cristen er sich ergabe.
Warm ez waz also gross der schne
alz er ny ist gewesen me,
es waz zu weihen. nachten.
Dy turken waren nahent ga[r]
V, 93: mit uird Kalb tausent pferde[nl.
rJ

22 Constantin I. Karadja
F. 110 b.
125. erslagen und geuangen zwar,
wann sy da uo[n] nit machten.
Da wart dem tispot iurat
dy pesten gfangen geben ei[n],
der haubt man und die gsellen sein
130. der wolt de[n] kaiser murat
Den halal pascha bon gesent
im uor die augen han geblent,
inunt und nas ab geschniten.
Wann im der selb kaiser murat
135. seiner situ zwen geuangen hat,
da wa[r]t nit lenger biten.
Er sy blenden. pegunde.
der tispot fragt halal pascha:
,,wy ez stun umb sein zwen sun dad"
110. sprach er: sic worn, noch gsunde".
Dar umb wolt er in han geblant,
daz er im sagt daz sich nit uant.
do daz der kunig horte
Und etlich ungrisch her rim], der
145. hunadienusell and it mer,
dy sprachen disc wnrte:
Nit to so schnelle rache,
dein sun gesehen nit da uan,
du solt dem kung dy gfangen lan,
150. tu niht ain solche sehmache".
Der waz gehorsam un[d] uerhangt,
dem kung er dy geuangen schangt,
der leget sy zusamen
Gen weir war in dy uanknis do.
155. kriechischen weissenpurg also
hat ez zu teutsch den name[n].
Ffur in so kamen sider
letlich sloss, alz ich u[er]ste,
tauben plurg Und airs hiesS sendre,
160. Fund andre sloss her wider.

F. 110 c.
Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 23
Der unig mit den seinen zach
uber daz wass[er] nisch und auch
zu maricza dem wasser.
Der tu[r]k lag pei aim( perk da
165. den er im uesliigt und er kor
nem er die flucht fur passer,
Er sich do ninden. Besse.
altintasch hiess der perg turkisch,
gora ungrisch, [gura] slada sluruisch,
170. guldin perg er teutsch hiesse.
Warm er kai[n] sloss het in der neh,
da r]auff er sich trostes uerseh,
ob er da hin endrunne.
Dariimb Bess er sein fussknecht all
175. auff disem perg ligen zu mall,
das in niement gewunne.
Er ruket zu dem wasser
mil seinem raisigen gozeilg.
Daz ich euch sing und des nit leug,
180. it trainer kam furpasser.
Hie giesendt lag der cristen her,
dort gisent lag der turk mil wer,
mit ungeffiger machte.
F. 110 d. Kain[er] den andern fragt noel' uorst,
185. wann nienien zu dem and er]n torsi.
(es wart der driten nachte
Ain aufflauff 'under. kristen.
menglich perait sich zu der wer.
sy wanden dy ueind auff geuer
100. uber kemen mit listen.
Da mans pesach, da waz es nicht.
1. 162: nisch.
V. 168: der perg hiess turkisch altintach
siruisch slada gura er ach
tefitsch der guldin *rig hiesse,
nor

24 Constantin 1. Karadja
F. 110 a.
etliche ross hinder dem licht
heten sich ab gerissen.
Da waz ai[n] peissen and ain greind,
195. das than wait wen ez wern dy ueind,
warn sy ain ander pissen.
Des morgens da es taget,
da sprachen, etlich wider dy
haubtleut: do ist trains plcibens hie,
200. dy kelt uns gar ueriaget!
Sol wirs nit wagen an die ueindt,
so well wir cuss dem ueld each heinl.
vor kelt mag wir nit pleibenl"
Menglich waz zu der wer perait
205. un[d] auff den rossen, a]s ma[n] sail.
sy walten wid[er] treiben
Den turken end Lein machtc.
da pliess man ay trumelen auff,
das her pesamelt sich zu hauff,
210. es was ain gross geprachte.
Sy sprangtcn in das wasser da,
das uor genant ist maricza,
ainer rait abler swamet.
Da das dy ueind warn sichtig an,
215. da gaben. sy dy flucht da uan,
nicht ainer, sie alLsamet.
Dy kristen nach in iagte[n].
ross and klaider iagtens in ab,
uil grosses gut un[d] reiche hab.
220. dar nach sie luczel fragten.
Und no[n] ab welcher da endran,
her niclos waida was habt man
in der nachhut alainc.
Ain tag and ain nacht wcret das,
225. der redniczner ain hapttnan was
V. 208: do pliess ma[n] dy trum[m]en auff.
V. 213: ainer rait d[er] and[erj swamet.
V. 221: endran.

F. 111 b.
Michel Beheim despre cruciadele lmpotriva Turcilor 25
im nach rennen, ich maine.
Der kaise[r] mit den seinen
in disen gulden perg endran.
waz it dy kristen kamen an,
230. da uon liessen sy keinen.
Der turken auff der selben uart
siben tausent erslagen wart,
dy gern weren endrunnen.
Sy lagen ainen halbcn tag
235. uor disem p[er]g, als ich euch sag,
and hetn in gem gewunne[n].
Da machten sy mit neute,
ware diser perg waz uest und gut,
mit iengelschire wol pehut
210. und durch hagt und urm] reale.
Sy schermucalten an den perg,
da halff kain sturm zeug noch hant wcrg,
do lissen sy in seine.
Daz h[er] samellen sy zu hauff,
215. da pliess man dy trumeten auff,
sy eilte n] wider heine
Und furn uber daz wasser.
da lag der Wing und etlich kern.
uan damn w er]n sy gewesen gern,
250. da mahtens nit furpass er].
Ross und lent slurben hungers tot
uor kelt Men sy grosse not,
die spcis rnochtens nil. hone,
Wann ez waz alz nach in ncr praat,
F. 111 c. 255. daz ma n] nicht eswndiges uant,
da zugen sy da none.
V. 226: im nach -rennen.
V. 210: um[d] v[er]haget un[d] reate.
V. 242: noch kai[n] hant werk.

26 Constantin I. Karadja
De[r] ku[n]g zoch uo lain gen ouen
die reczen bliben in siruei,
die walachen in walachei.
260. der kung ain zeit waz houen.
Und ruwen bis sant iambs tag.
da machet er ainen anslag,
an dy tilrken zu zihen.
Warm er maint sy mit seinem her
265. genczlich zu iageam fiber mer.
vor im begandens flihen.
Sie waren so ue[r]ruchte
und uorchtsam, als ich euch peteut,
warm mechtig burgen and kauffleftt
270. die lagen auff d[er] flu[ch]te.
Ellich geflolben waren schnel
uon andrinopl und gelipel
fiber mer. Sie her kamen
Zu ainer slat, die dann prussa
275. zu turkisch ist gehaissen da,
burssa hats wel[s)ch den namen.
Also der kung von ungern
zoch in dy stat pis gen wardein.
mil tan zugen die diener sein
280. die ell= und die itmg,[er]n.
Also schraib er ain tag uil drat.
dy herren kamen in dy stal
und .waren sich pesamen.
F 111 d. Er zog zu ainem gsloss zu
285. daz waz dy tumels purg genant.
die herren zu im kamen.
V. 257: ofen.
V. 260: hofen.
V. 266: vo[r] fin.
V. 270: fluchte.
V. 272: gelibel.
V. 276: purssa.
haul,

Michel Beheim despre cruciadele Impotrlva Turcilor 27
Da lag der kunig stille
pis an den ailfften tag also,
'und schurf sein ding zum pesten do,
290. daz was dez kunges wile.
Uber die tunau fur er do
pei ainem gsloss das hiess arswo
er hiess fm-en die wegen,
Zu ainem gsloss serim genant,
295. da curt man sy uber zu Irani
Warm sy machlen nit gegen
Dem gepirg daz sy zugen.
da nun dy wegin kauten dar
and daz uolk zamen alles gar,
300. fur ain markt sy sich slugen.
Der wart reschlichen turd gestrakcz
da gewunne n] deg crsben tales
was turken darinn lage
Dy wurden all geslagen tot
305. sy zugen sunder alle not
pis zu dem uirden tage.
Waz sy mochten erlangc n
dorffer und drait (lac waz ucrprant,
waz man tin-ken dar huren uant
310. um dy waz ez ergangen
F. 112 a.
Am funfften tag ]came n sy pei
ain haubet stat in der Oulvei,
da waz ain gsloss gelegen
1st ungerisch genant body.
315. vidin haisl sy lurkisch, dation]
warm it die turken pflegen.
An den sibenden tage
gewunnen. sy dieselben stat.
dy hauhtleid wurden lebens mat,
V. 296: do mohlen sy nit gegen.
V. 309: da zwischen.

28 Constantin 1. Karadja
320. wa[n] es worn turken zage.
Cristen worn dy gemainen. leut,
dy gaben sich, den tet man neat,
sy lieffen mit dens here.
Dy stat branten sy in den grunt.
325. in kam zu hilff in kurczer stunt
mit krefftiglichelm here
Drakol waz er genennet
der gross waida uon walachei
siben tausent man kam hin pei
330. da man dy stat auss prennet.
Auch bracht der bischolff yo[n] wardein
wol uirdhalb hu.nder t pfert hin ein
do ordent man dy paner.
Yegliches het zwai tausent man.
335. daz erst daz waz sant iorgen nan,
der waz der andern maner.
Der flag zu ersten dae,
den fart ain herr hiess patrisluen
der ander waz daz kuoges, den
310. furet latscham lasslaue.
Der dril Ilan oder panir das,
aines legaten uon rom was
dar under warn dy leate,
Die onsolt durch gocz willen Turn,
345. dy selben all dar under warn,
als uns daz liet peteule.
Daz uird furet mit kare[n]
der pischolff non wardein, dar each
daz linen der pischolff uon erlach.
350. daz sachst cirakel waz faren,
Der gross waida uon walachei,
daz sibend panir fist rassei,
V. 326: mit kreffliglich[em] were.
V. 327: Trakle waz er genennet.
V. 337: ersten dawe.
V. 350: trakle.

'irrsicOett c )eiT Gat of
ecicfitcqtent er.; Zritten Zate b4f
lagtmiebet7Jngerifd, gcgtttbenZiircettigefigt/
Nrauff piintuttp mit jncngcma tttirfi bic mt
ptel,altat/ artsmb er trfcblagtn. Viad7
PI. IV.
(e d* Z110 bff
- flint ,
WV41.5"
$V1Vrialr.'
Lupta trecerii dela Zlatita, Craciun 1443.
Dupd Bonfinius, ed. Berna, M. Apiarius, 1545.

Michel Beheim despre crucladele Impotriva Turcilor 29
ain heresog erkent uerre[n].
Daz acht der siben purg[er] waz.
355. daz nennt der zekel lander. Das,
zehend waz aines herren,
hunadienusch genennet.
dez ailfft e n oroscliortsch nam war,
das zwollift pracht esehorn.yrn mihcl dar,
360. zwen herren weit erkennet.
Und da bewegten sy ir her,
und zugen aber furFass mer
F. 112 c. mit rauben und auch prennen.
Und an dem uirden- tag ail drat
365. kamen sy fur ain machtig stat,
schille r]n hort man sy nennen.
Da[ry]nn ail kriechen wuren
und an zal turken ungeheur.
die kriechen uieln uber die incur,
370. zu den ungern sy furen.
Am funfften tag da wart dy stat
gewunnen and uerprennet glat
raid gancz geprachen hider.
\Vaz Man turken darirmen west,
375. dy nit endrunnen in dy nest,
die wurden all sant sider
Getotet un[d] erslagen.
in der well sy do lagen, so
schikl in der pabsl sein polschaffl do:
380. ir sollent nit ye r]zagen.
V. 358: dez ailfften oral diortsch nam war.
V. 363: und ach prande,
V. 366: dy waz schiltern genennet.
V. 368: und ach uil turken ungehectr.
V. 373: un[d] u[er]prennent drat.
V. 374: turken erfur und west.
V. 376: alle sider,
V. 380: sie solten nit u er]zagen.

10 Constantin I. Karadja
Ich uolks gnug an dy turken han
daz m[er] ich wol pewaren kan.
daz niemen uber ueret."
Am ersten tag kamens zuhant
385. fur ain uest, waz rahautsch genant,
dy wart uon in uerheret.
Wann dy cristen mit namen
F 112 d. do fur zugen mit irer macht
dy turken an der ersteir nacht
390. dar auss fluhen. alsamen.
Daz gsloss verpranten sy zu grund.
der kristen uolk ruwen pegund
und lag zwe[n] tag da peie.
Darnach prachen sy aber auff.
395. und zugen all in aine[m] hauff
in die rechten turkeie
Mit raben un[d] a[u]ch brande.
man weib und kind erslugen sy,
waz sy won turken funden, die
400. loten sy allesande.
Wol zwen tag warn sy miff den pain[nj
ant drilen karnen sie fur ain[n]
markt un[d] ain gsloss darinne.
Iengepasser genant waz daz,
405. new markt ez teillsch gehaissen waz,
alz ich /inch re,ckt] uersin.ne.
Die kristen da nor lage[n].
am uirden tag waz ez verlorn
wy uil turlce[n] darynnen worn,
110. dy wurden all erslagen.
V 385: filr ain sloss.
Uil leut geflohen warn. darein,
dy liters all des lodes pein.
dy kristen mit gcuerde

Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 31
F 113 a. Da slugen leut and uich zu tot,
415. waz sy begriffen, daz laid not.
kain inensch mocht auff dy erde
Ainen fuss seczen plasse,
er tret auff tot leut wu er ging.
dez atrken. uolks waz sunderling
420. uil erslagen an masse.
F. 113 b.
Der kristen uolk zu ruwen. pflag
leftt und ross pis an uirden tag.
sloss und stat wart uerprennet.
Da zugen sy aber Muds,
125. miirgt and dorffer in solcher 'miss
wie sy dann warn genennet,
Per wurden uil zerstOret.
sy zugen[n] aber I'urpas me
und kamen ffir ain purk, schentle
430. lutist sy, han ich gehtiret.
Die het ain[n] uelsen and ain perk,
darauff lag sy, kain ring hantwfsr]k
mach sy leichtlich gewunnen.
Manch tftrk darein geflohen waz
die kristen dy arpeiten das
435. gesloss each rechten sin[n]ers
Per kung waz unverdrossen
er sturmet alien tag Baran,
und er uerlass mer &ter man
440. dann e uor alien slossen.
Da uor liten sy angst un d] wie
am drilen lag gewunnen sy
V. 416: kainer maht auff dy erde.
V. 417: kain fuss geseczen plasse.
V. 433: Mang tfirk darin geflohen w a]z.
V. 435: gesloss mit wisen synnen.

32
F. 113 c.
Constantin 1. Karadja
das hauls mit einem storm.
Da sy es ein genomen drol,
445. erslugen sy uil turken tol.
dy hauptleut in den turm
Ent wichen uor dem here.
etlich mit in endrunnen, das
it pei funffczigen dar auff waz.
450. die stalten sich zu were.
Erst muslens sunder] arbait han.
mit gerusten giengen sy dar an
und mit prech zcug pestmder.
Da prachen sy ain loch da r ein,
155. stro holcz waz da gab feures schen'
daz stiessen sy dar under.
Da daz dy turken sahen,
sy wurffen wer and pogcn hin
and heten sich gern geben in,
460. daz dy kristen worn schmehen.
Es halff allez it umb ain har,
sy musten gar uerderben war,
da waz kain frid noch Made.
Und da dy turken sahen, das
465. kain goad in disen kristen waz,
da uieln sy sich zu tade
Lion dem turen hernider.
also gewunnen sy den turn:
wi uil turken darinnen wurn,
470. noch mocht kainer da wider.
V. 460: smehen,
V. 462: all vter]derben..
V. 469: wy uil turken.
Der kunig vladislau still lag
pis an den sibendigsten tag.
do schiket Man funff hundert
In das sakman, alz ich u er]ste,

- _ .
Oas Ritter
113ie Der Zniurat12 ain legation gen IlDfigerni
11Oct/begat fryp If fr tbentarivnb bt Dao Icinb
nlYluun ben Cbzifiett ibcr. sr.
a '
Pl. V.
Ioan Corvinul primeste o solie turceasci,
la Seghedin, in Iulie 1444.
Dupi Barletius, ed. Augsburg, H. Steiner, 1533.
.

Michel 8eheim despre cruciadele impotriva turcilot 38
475. in ain stat haisset ternowe.
das stat uolk waz ermurd[er]t
Und slug dreu hundert nider.
vil manch turk laid die selben not.
zwai hundert man der kristen rat
480. dy kamen ler er wider.
Der kung prach auff und zach furpaS.
auff aine haid er kamen was,
da er zihen pegande.
Ain nacht und ainen ganczcn tag,
483. das leut noch uich nit trinkens plag,
warn man kain wasser uandc.
Und do zach er iurpasser
des morgens da er wasser uant,
am gsloss, wass taschassar genant,
490. das lag ab ainem wasser.
Es hiess ze tetitsch zu der stainpiirk.
darein geflohen was manch turk,
es het uorhof un d] graben.
Der grab gieng durch ain uelsen tieff,
495. do durch daz selbig wasser lieff,
daz recht sloss waz- erhabe[n],
Inn eels gehawen schone,
dy staffeln giengen durch den stein.
wer zu der selben uest volt ein,
500. der "dust dy stieg auff gone.
F. 113 d. Do sturnipten sy dy nest also,
den vorhor sy g.wunncn, do
wart. uil mans Lurk erslagen.
V. 479: d[er1 selben rat.
V, 483: dar auff er zilin pegonde.
V. 491: Es waz zu tetitsch.
V. 494: gieng in den uelsen tieff.
V. 498: in den stein.
V. 499: sloss wolf ein.
V. 501: daz Sloss also.
V. 503: wart manig turk erslagen.
3

14 Constantin 1. karadja
Etlich endrunnen in das haus,
505. daz waz gehawen in dy klaus.
gar uil klaider da lager.
Und su[re]st non gut des pesten.
des lud etlich unger so uol
ross un[d] sich selb, daz er nit wol
510. macht kthnen auff d[en] uesten.
Der kunig vladislau das wart,
dy for er an der uest uerspart,
den geicz waz er uerschmehen.
Er sprach das werffent vo[n] euch gar.
515. wir komen noch, ob got wil, dar,
da wir das nit ansehen."
Was gucz .und klaider wuren,
daz legt er an den turn hi[n]an,
durr holcz und fear waz geren pran
520. das piracht man an den turen.
Die turken heten sich ger[n] gwert,
do waz in. dy hicz uil zu hert,
so ainer plikt furs hause,
Pei hund[er t pfeilen zu im gie.
525. dy nest lieff en dvs ab und die
turken wurffens herause.
F. 114 a. Also dy nest wart sider
gewonnen und zerstoren hie.
sie lager zwen tag still pis sy
530. das gesloss prachen nider.
Also zugens air tag reiss do
und funden auch air scat also,
darinnen lag air hause
V. 509: ross und claider.
V. 512: an dem sloss a en] spkr t
V. 525: daz sloss wart ab gelauffen dy
V. 527: also d[a]z sloss,

Michel Beheim despre cruciadele impotriva turcilor 36
Gepawen auff ain[en] hohen p(erlk.
535. kain swache piichs noch ring hant werk
mloch im leicht machen. grausse.
Stal and gsloss waz umb graben,
gehawen in ain uelsen tieff,
der uollen regen wassers lieff,
540. man mocht es wol gehaben.
Petrus waz es turkisch erka[n]t,
die peterspurk zu teutsch genant.
do slugen sie sich lure.
Der kung uo[n] ungern und sein man
545. dy leinten da it puchsen an,
gemessen each der schniire.
Weil der sturm waz am pester,
kam der lrakel non walachei,
sein steig laitern prahl man hin pei,
550. do stigens gen der uesten.
Do daz dy turken wurden gwar,
sy eilten schnelliglichen dar
und slugens uon der maure.
Uan disem uelsen do hin dan
555. uieln sich zu tot wol dreissig man,
F 114 b. sy lite[n] laid und traurc.
Der kunig mit den seine[n] prach
non der maur ain uach nil drat,
daz slug funff und zwanczigz tot.
560. mit dem) kam er
hineine.
Dy selben turken helen ain
verporgen loch durch disen stain
haimlichen durch dy erden,
Da uor lag trakol waidr noch.
IT, 534: gemacht.
V. 535: kein swache puchs noch ringe, werh
V. 548: da kam trakle vo n walachei
V 561: trakle waida.

86 Constantin I. karadja
565. wist er nit nmb daz selbig loch,
dy turken uil unwerden
Auch nit wisten da none.
ir uil dy trungen in daz hol
and mainten auff zu kinnen wol,
570. daz waz trakol verstone.
Das er der turken h[er] auss uant,
dy liess er Viten all zu hant.
da daz die turken sahen,
Sie fluhen wider in. daz hauss,
575. uil cristen weib rufften h[er]auss
man soft sy nit uerschmahen,
Sy wern geuangen kristen.
man solt den kristen glaben ern,
and sy nor disen Loa ernern,
580. daz sie sich mochte,n] fristen".
Der kung uerpot aaz man nil schoss,
yedoch gewunnen sy daz Sloss.
waz turken waz dar und[er],
F. 114 c. Dy wurden uon dem gsloss her ab
585. geworlfen in den wassergrab,
ir waz funffezig pesunder.
Wann sich ainer auff schupfel
uud im wasser an plasset, so
warn wol zwainczig pfeil in im do,
590. e er sich recht erlupfet.
Das Sloss zerprachen sy mit al
and slugen turken sund[er] zal.
sy zugen aiu tag raise.
Ain gsloss waz mihelilsch genanl,
595. da uor lagen sy allesant
dy nacht mit grosser fraise.
Dez morgens sy es sturtmplen,
V 573: rufflen dar aus.
V. 592: Lurken one zal.

;mail gtit+cts Zilch
. .
Vic i:i:rti; UtAoilb att1T3 31:Ningcrti gCgC11
v,arimm5oe,,IDem "Curt-fen eritfugenivnt) null la nym 2iittcr,
Iltcn fallten erfcblitenlvarbrirnb wit
m oNo
von) DOOM' getancii, ficbletqg 13'111,u-tr..
Pl. VI.
Armatele creative in drum spre Varna.
Dupa Barletius, ed. Augsburg, H. Steiner, 1533.

Michel Beheim despre cruciadele lnipotriva Turcilor 37
da worn dy turken all dar suss,
also gewunnen sy daz hauss,
600. schedlichen sie es furmpten.
Hie heten, uir meil zu dem mer,
da zoch der kung mit seinem her
des andern tagez hine.
Dy kriechen prahLen reschlich dar
605. zu uir slossen dy slussel gar,
dy gaben sy im ine.
Dar auff fluhen die turken.
er lait sich zu der uest warnan.
do selbest er ruen pegan,
610. daz er nichtz mer waz wurken.
Dem kunig man dy potschafft pracht.
der kaiser kern mit grosser macht
zu im gezogen here."
F. 114 d. Der kung gepot daz yed[er]rnan.
615. zu streiten wer peraitet schan
und plib pei seiner were.
Daz niemein zug vom uelde,
es wer an sakman od[er] sust,
das yeder man dy nacht ge rust
620. im harnusch pleiben selde.
Das ma[n] dy ross gesatelt lie."
Ttu[n]ff Caussent pfert schikt er auff dy
strassen und ach schilt wachte.
Sy sahen nichczen uorm dy feiir
625. da dorm dy turken ungeheuer
woren pliben dy nachte.
Dez morgens kam gerennet
der gross waida non walachei,
wol hundert pfert pracht er hi[n] pei,
V. 601: Sy heten.
V. 608: zu dem sloss warnan.
V, 621: siehezen dens dy fefir,

38
Constantin I. Karadja
630. drakol waz er genennet.
Der pracht dem kunig do dy mer
der tu[r]kisch kaiser murat, wer
auff gebrochen mit machte,
Und zug mit seine[m] her do her.
635. wol drew mal hundert tausent wer
der turken. ungeslahte."
Der kung, legat un[d] diser
hunadienusch u[m]b daz her
riten, un[d] manten daz uolk ser
640. daz sy nicht wern verliser.
Des gja.bens kristi unsers here!
F. 115 a. daz sy zu streit peraitet wern."
and das peschach nil drate,
Und welcher nit gepeichtet het,
645. den segen and de[n] aplass tet
uber in der legate,
Als ob er het gepeichtet,
wan ir der merteil peichtig wart.
in diser rail and hereuart
650. wart in ir sund erleichtet.
Die kristen zugen da zusam,
die well daz tiirkisch her herkam,
neher sy zu in rukten.
An sant merlins abe[n]t was das.
655. uber ain perk zugens furpaz,
an dy ueind sie sich schnrukten.
Die ueind auch zu in rurten
nor der wagenpurk waz die pan,
wol auff sechczehen tausent man.
660. ain roten uann sy furte[n].
V. 630: trakle.
V. 632: murat d[er].
V. 633: het auff prochen.
V. 657: An dy kristen sy rurten.

Michel Beheim despre crucladele impotriva Turcilor 39
Do daz die kristen sahe[n], seit
rukten sy zu inauff die welt
auss der wagers purk schane.
Sant iiirgen planer schiktens
665. da ich daz rote creucz an spur
da in dem weissen cane.
Die kristen, und die haiden
rukten zusamen sitiglich,
der streit wart wo], pedunket mich
670. erhaben non in paiden.
Ma n] hart ir aller paider spil.
pusaumen und trumeten uil
undern kristen. erhullen.
F. 115 b. Dez gleichen in der turken her
675. hort man ker]pauken slahen ser,
wan[n] sy gar weit erschullen.
Do waz aM gross gedone.
noch hort man stich un[d] sled uil mer
erkrache[n] uon ir paider wer,
680. sie worn airs ander hone.
Uon den. sperem ward ain gestech,
als ob ain gancz err walt zerprech,
uon *genii ain. geschneter,
Alz oh die starch in al der] welt
685. pei ain weren in ainem
es waz alz ain sturm weter.
Die pfeil fliegen pegune[n]
als die hainschreken uo[n] dem Bras.
des tages schei[n] daz uinstern waz
690. alz der nebel dy sunnen.
Zu paider seiten wart eruelt
uil mancher stolcher kuner hell,
V. 665: nun spiir.
V. 684: aller welt.
V. 689: az uinstern waz.
V. 692: werder kun[er he lit
welt,

40 Constantin I. Karadja
doch er ain kristen viele
So lagen dreissig turken tot.
695. ein stund wert wal dez streitez not,
ir kaiser sich uerhiele.
au lest die kristen kamen
und prachen durch der turken her,
da uil ir pan[er] and *Jell. wer,
700. die flucht dy turken namen.
F. 115 c. Sie wurden all geslagen tot,
ain tausent kamen auss der not,
auff den perg sy endrunnen.
Da dann der ftirkisch kais[er] lag,
705. mit seiner macht der er dann pflag,
manheit waz im zermmen.
Da daz dy turken sahen,
mit maht liessen sy sich en ge[g]en
uber den perg ab gegen den
710. kristen woren sie gahen.
Do das die kristen sahen drat.
sie allsant mit gemainem rat
auss der wagenpurg zugen,
Und tribes sy uon diner wal
715. his wide[r] auff den perk zu mal,
uil turken sy ersluge.n.
Da de[r] kaiser uerlose
und kainen sig het uberal,
do nam er die flucht in ain tal
720. daz er hn auss erkose.
Mit uels waz es geuestigt recht,
darein waich er unid] sein fussknecht.
iengetschire dy stelen.
Der raisig zeug zed' wider auff
V. 699: und ir wer.
V, 708: sy sich hin gen,

Michel Beheim despre cruciadele Impotriva Turcllor 41
725. den berg zamen in ainen hauft.
F. 115 (1. 'and mit gemainen reten.
Sie all den b[er]g ab zugen
cremen b den kristen horent wie
mit listen gewalliglich sy sy
730. wider den perg auff slugen.
Sy slugen ab[er uil an mass,
do wart dem kaiser hunt, wie grass
dy seinen schaden nemen.
Do enbot er dem trakel sell,
735. welt er nit lassen uon dem streill
e im mer botschafft keme[n]
So wolt er toten lassen
sein zwen bruder, die cr demur het
geuangen an der waren tel,
740. wolt er sich streicz nit massen.4
Die turken liessen sich nil drat
alsamen mit gennoin3m rat
mer uon dem berg her Hider.
Weil sy erhuben dti den' streil,
745. do zoch der gross waida beisell
and Bess die kristen skier
In de[n] notes peleiben.
yedoch so werten sic sich, satin
den frumen ritern wolgesa m,
750. die sich nit land vertreiben.
Sie iagtens wider auff den perk,
als ob es weren klaines work
F. 116 a. slugens it aber wile.
Da sprach der hung von ungern seit
755. das tins got so uil siges geit,
V. 728: gen den krislen merkend, wy.
V. 734: trakle.

42 Constantin L Karadja
ich nit erwinden wile,
Ich sech den kaiser selbe."
daz selbig wider rit im der
hunadienusch sunderper,
760. des turken kaisers helbe.
Und er sprach herr ir wissent nit
der kaisers un'd] der turken sit.
wie sy noch uortail graben!
Nu[n] lassent uns pleiben pei ain,
765. and uechten mit den uolk alain
daz wir hie uor uns haben."
Er nit uolgen pegunde,
der rat pedacht in wider zem,
and er enpfalch daz streiten dem
770. hunadienusch made
Dem legaten daher uon ram.
er welt auss de[n] herren alsam
funffhundert pfcrt der pesten,
Er niemencz mer wolt ub[er] al,
775. er spranget in daz selbig tal
daz im der turk liess uesten.
Der kilug tet grossen schaden
er and die seinen in dem tal,
uil turken sturben auff de[r] wal,
780. yedoch wart er beladen.
Und uber Thenigt also ser,
F. 116 b. ir worn zwOlff taussent oder mer,
des turken kaisers mannen.
Der kung uon ungern and sein man
785. pelibe[n] all auff dicer pan,
ir kaiser kam non dannen..
Ir not sy da erliten.
V. 766: dann uor uns.
V. 784: der kung vladislau un d sein man

Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 43
dy andern kristen umb it seit
auch heten in der weil and zeit
790. mit de[n] ueiden gestriten,
Das sy sy zum sibenden mal
den tag ucrtriben uan der wal,
da auff den perg hin wider.
Da der turkisch kaiser hart, daz
795. der kunig vladislaulus waz
im tal gelegen hider,
Da er dy selben mere
ach hat gehort sager, do pei
daz der waida von walachei
800. non clan gewichen were,
Da liess er auff der selben stet
sein ualk sameln waz er noch het.
and macht ain new geschike
Und ordenung zu dem geuecht.
805. sein iengitschirc and fussknecht
achten dez nicht ain wike.
Uor dem perg er sie schiket,
gegen den kristen in den streit,
zu paide[n] seiten auff dy weit
810. alz zwen flugel uer riket.
F. 116 c.
Der raisig zeug da miten gie.
sie kamen schon zu samen hie
d3 kristen all gemaine,
Und such dy turken nngeslacht
8]3. mit firer paider ganczer macht
da sy traffen mit aine.
Dy weil dy fussknecht kamen,
der wagenpurk sy eilten zu,
daz waz den kristen uil zu fru,
V. 806: ahten sein Mitt.
V. 807: uon dem perg.

44 Constantin 1. Karadja
F
820. ir wer sy all ein namen.
Die kristen sich mit rechter wer
hin, slugen durch der turken her
auff den perg mit gewalte.
Dy wagenpurk waz nun uerlorn.
825. waz wer 'und uOrtail darinn worn,
daz hetens als pestalte.
ill kristen fluhen danne[n]
der legat hielt in stillen sit
and der hunadienusch mit
830. etlichen tausent mannen,
Und daz kristen uolk daz do Tloch
dem schikenten sy hindenoch
daz sy kemen her Wider."
Aber ir kainer wolt es tu.n.
835. Da huben sy sich auch da fun
und auff dem perg sie sider,
116 d. Uff under ainer gfiss grabe
der waz sich also stik und wust,
welch ross da ub[er] Walt,
daz must
840. auff dem ars sleiffen abe.
Die turken uor der kristen werk
nit tors ten ktune[n] auff den perk,
ware sy nahen. verzagten.
Do dy kristen halb uber wurn,
815. ererst dy turken an sy furn,
hinden sy an sy iagten,
Ererst musten yeczunde
dy kristen die flucht nemen auch.
welcher hin uber ham der limb
850. daz pesten daz er kunde.
Ir uil uerdurben, daz daz hot
V. 837: da uon ainen grabe.

ternonfruntrn; trgionib9 bna infant) billet fl
strug.nii tri bur 'cid feb tali noun pimento r.);$
fir )11u9ete phe comer< t rorcrat cr pnb9 triif
fituntns alit ct curare all) ex f)wsgatia barony;
noun:ilia jibe recta maicfbni *Rue licct FOrnito
populo lugubtes Ant rt abmob5 nonucn5 came
tun &bit let) tiro btligituis MiePirolaG bumf f.
gaci guar° catohcc fitoi manta 'miner penatIti.
Ali I:6E6014mi p clapes in vial rim cnicn Oz
mobil; cclificni (mutt rains inirrriris et holt ih,
rfn cospiniterit. noun [Rif !flu ftit.aitle omitmi;
cy ono o:e warm polo. ni ruebinali lamb an;
geli mulnig; 19Usans let) plimP tllalaef ut ct
algacia at q; nail aria in to:tumid ufg;plettog
, tot tellonbo fueterius Ipbtuffe Ist :ton longe ub
atmaimpoti foam pofurtint.Clasob poll*" Our'
to tit imccrntor orrevie collect° m aim cyttrouti
::
brag,. mitts pi:snot:on:mm:1u ernietit 4 la filo
ruicH m4cIlerponhl nb proliibcnba cY ullia in Cui, .
ropam trains% hoc 'flaw p writ., miffnut AI rfe%
runtiamcecroalfemt pattonis time petunia et
afmtua gala fOlrilpP6 euob milli no fir waft 0
mile net plUatcre migi potter mina pfitnn ufoS
LlIos lilac.uc Omni fag guinent g2nbumenflie
meo ucnbair chub our tabibilins eft bclifierm
tiirr.eatu clalrem titer& rto potuifro ,probe limn is
fuks lite tune fe uliau9 incbiniths figfirnacrnt
, ';11 frile I
PI. VII.
- _........
Pius II, De bello Thurcorum et Hungarorum,
ed. A. Therhoernen, Colonia,
circa 1472, fol. 19 a.
Cea mai veche mentiune a Romanilor in
tipar. Dupa exemplarul in biblioteca
grumazestiana (Karadja).

Michel i3eheim despie cruciadele impotriva Turcilor 45
des graben toter wart so uol,
daz man wol hin moht reiten.
Welcher zu fussen waz geschart
855. oder uon dem ross kam, der wart
geuangen an de[n] zeiten.
Den. kristen die do riten
den uolgten sy nur zu dem graben.
die kristen sich nit liessen haben,
860. der tarken sy nit piten.
Die raisigen kamen da uan,
welche[r] zu ross waz der endra[n],
F 117 a. man eilet sy nit sere.
Man maint daz ir in diseni hol
865. auff dreu tausent uerdurben wol
auch wurden ir uil mere
Dann dreu tausent geuangen.
der tarken wurden, h6r inch sagn,
wol sibenczig tausent erslagn.
870. do waz der streit zergangen.
Der legal. im[d] a[u]ch sust ail hern
wurden geuangen in dem m[er]e.
es waz an ainem abe[n]t,
Der zeit so die suna under gat,
875. do wurden, sy geuangen spat
sy warden daz gelabent.
Hi[n] gefurt in das here
der kaiser zach zu der walstet,
da er dawn uo[r] gestriten. het,
880. and hielcz drei tag in were.
Und da must man dez morgens fru
im die geuangen furen. zu.
welcher waz in der elte
Pei zwainzig iaren oder mer,
V. 870: d[er] strait zu gangen,

46 Constantin 1. Karadja
885. dy liess er kopfen mit geuer,
sein zorn waz maniguelte.
Vedoch wart it zu mer ung
haimliche[n] uil gestolen ab.
F. 117 b. zwolff riter er dem soldan gab
890. und zwolff knaben zu erung.
Die riter waren angelait,
alz weren sy zu streit perait,
die liess man Del dem leben.
Den grossen kam was er begebin
395. zwolff riter uir und zwainczig knabin,
die pegund er im geben
Und ach zu erung senden.
'auch so gab er dem karaman
sechs riter and sechs knaben schan.
900. daz ixn zoren waz wenden.
Waz er kristen an dicer stet
uberiger geuanger het,
dy tailt er in seim lande,
Das man site furpaz zihen seld.
905 und dar mach zoch er auss dem uell.
den kung liess er zuhande
Et haupilen also toter,
dem soldan sendet er daz hAbi
zu ainer erung, daz gelobt.
910. der poswicht bub und loter
Schur' mit den kriechen, daz man in
grub in ain kriechisch kapeln hin,
und daz beschach zustunde.
F. 117 c. Und den legaten man so schnel
915. furt in dy stat andrinopel,
da selbst main] in begunde
V 907: nun kapfen also toter
V 910: der pub und ach der loter.

Michel Beheim despre cruciadele limpet-Iva Turcilor 45
Also lebendig fillen
und im die haut lan zihen ab.
do mit er seinen gaist auff gab
920. umb kristen gliiben willen.
In disem siren uerliesen so
waz niemen so uast schuldig do
als dy venedigere.
Wann in der bab[s]t gepot, daz man
923. kain haiden uber mer son lan.
un[d] auff dieselben mere
So worn sy auff gezogen,
das sy kain liessen uber kumb.
der pabst gab in sein solt dar umb,
930. doch so wart er petrogen.
Do die haiden kamen zu in,
uo[n] yedtm n.amens ain guldin
und furtens uber me[r]e.
Zwai mal h-undert taussent waz der,
935. die furten die uenediger
Iuber mit ire[r] were.
Wer uenedig nit gwesen,
die turkei hie gisend des mers
wer gancz gewunnen, kaines hers
910. wern sic nurn] mer genese[n].
Die argen haiden ungeheur
den turken da kamen zu steur,
F. 117 d. werleich es waz wol zeitc.
Die liedlei[n] ich getichtet hab
915. als miry hans magesl fare gab,
der selb waz in dem streite.
V 922: waz nymen niht an schuldig do.
V. 923: dann dy uenedig ere.
V 931: und do dy haiden zu in kamen.
V. 932: yo[n] yedem sy ain gulden namen
V. 940 mohten sy sein geuesen

48 (`.onstantin 1. karadja
Wol auff funffzehen iare
er de[r] turken geuangen waz.
ich michel beham kund euch das,
950. als mir ist offenpare.
T E
Vers 13: Regele Albrecht a mait la 27 Octombre 1439.
17: Ffraw Els" este Regina Elisabeta, vaduva lui Albrecht.
22: Elisabeta a murit la 19 Decembre 1412.
24: in der zwitracht" se refera la lupta interna in
Ungaria, intre partisanii lui Vladislav al Poloniei
si cei ai lui Ladislau Postumul..
25-26: Campania pregatita de Murad era sa fie o rasbunare
pentru infrang,erea ce suferise din partea lui
Ioan Corvinul la Poarta-de-Fier Teufelsschlucht
in Ardeal, din 25 Ma: tie 1142 cf. Kupelwieser,
p. 64).
30: Wardein" este probabil Oradea-Mare si nu Peterwardein.
Chestiunea a fast diseutata de Gille, o.
c., p. 12.
32. Beheim socoteste ca armata crestina in campania
de la 1443 cuprindea 14.000 de ostasi. Dukas (ed.
Bonn, p. 217 da un numar de 25.000 la trecerea
Dunarii, cateva zile mai tarziu. Cf. $i A. Huber,
o. c., p. 178 si Grille, p. 12.
35-36: Tutenrib" a lost identificat de Karajan p. 9 cu
Slankamen pe Dunare, aproape de gurile Tisei.
Cf. $i Huber, p. 178, care crede insa mai probabil
ea armata va fi trecut Dunarea la Beigrad, celale
in manile crestinilor, urmand 111 aceasta privinta
pe Saad-ed-din.
39: Sofia fu cucerita la 4 Decembre 1413. Hans Magasl
nu va fi luat parte probabil la cucerirea oraselor
Crujevat, Nis si Pirot, care preceda de fapt luarea
Sofiei.
V. 947: auff sehezehen iare
V. 949: michel paham

Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor 49
62: Beheim face aid confusie. Armata oestind ajunsese
fireste la Nis Inainte de-a cuprinde Sofia.
Vestita victorie a lui loan Corvinul la Nis avu loc
la 3 Novembre 1443. S'a cetit uisch" in loc de
Nisch". Karajan da interpretarea Vis", cuvantul
unguresc pentru apa, Ambele ins. au insa Nisch"
5i cuvintele an der stat" din V. 54 dovedcsc ca
regele astepta langa crawl Nis.
59 si 163: Maricza" nu poate fi raid Marita, care curge is
Miazazi de Muntii Balcani. Este probabil vorba de
micul rAn. Slatita, In trecatoarea purtand acelasi
nume; cf. Gil le, p. 18.
62 si 95; Huber, o c., p. 203, a gratat ca Halil-Pala era
fratele cuumatului Sultanului.
65: uber mer" inseamna paste Bosfor, adeca din. Asia
Mica (Gross tarkeie").
68: Beheim .aumara armata turceasch la 200.000, cifra
de sigur mult exagerata.
93: Aici gasim o nepotrivire intr mss. 331 si 312.uirihall)
hundert" si uird halb tausend" respectiv.
Credem ca prima versiune este mai aproape de
adevar.
94: Gheorghe Brancovici.
102: disem wasser". Este poale vorba de batalia de la
Nisava, care nu avu loc Lisa decat la 6 Ianuarie
/444 (Cf. Kupelwie,ser, p 79). In acest cas ne
gasim, fireste, In fata unei erori de cronologie,
lupta de la Slatita, la Craciun, fiind descrisa mai
jos, prin v. 174 si unnl.
123: weihen nahten". Ad este iarasi vorba de lupta
de la Slatita, cronologia fiind plina de nepotriviri.
127: Tispot Iurat" este Gheorghe Brancovici.
1,45: Huniadenusch", adeca Hunia.di Ianusch.
155: Kriechisch Weissenpurg" este Belgrad.
159: Taubenpurg" este cetatca Golumbaci.
Sendre" este Semendria. Schimbul prisonierilor In
contra cetatilor, relatat de Beheim, este confirmat
si din alte izvoare (Constantin de Ostrowice, Nesri
si Saad-ed-Din. Cf. Gil le, p. 17 .
4

50 Constantin I. Karadja
162: Ambele inanuscripte dau iarasi nisch si nu uisclz.
168: Altintasch" sau Altin. Dagh sau Slada Gura, este,
fara indoiala, vre-o inaltime in apropierea trecatoarei
Slatita.
222: Her Niklos Waida" este Nioolae de Upak, Voevodul
Ardealului. Ct. Karajan, in Quellen and Fonschungen,
Viena 1849, p. 10.
225: Redniczer". Poate fi vorba tot de loan Corvin sau
de Gheorghe Brancovici.
261: Sant Jacobs Tag" este 25 Julie.
278: Wardein", lard IndoialA Oradea-Mare. Cf. I. Meyer
, in Szazddok, 1902, p. 348, citat de Gille, p. 21.
285: Tumelspurg" este Timisoara.
1293: Arswo" este Orsova.
294: Scrim" este Turnu-Saverin.
300: Markt". Kupelwie.ser, p. 85, a identifical acest targ
cu Cladova.
315. Armata ajunse la Vidin pe la 27-8 Septembre; cf.
Gi lk, p. 22.
327: Beheim, este singurul autor care ni spume ca Dracot"
se alraturA arniatei Ina. de la Vidin. Palatio,
Dlugosz i Callimiachus spun eä ajumsese numai la
Nicopole, cu 4.000 de ostasi, in loe de 7.000 aratati
de poetul nostru. Posibil este ca Vlad Tepes
sd fie Draeol indicat aici, iar tatal acestuia, Vlad
Dracul, sa fie eel a earth sosire este mentionata
de ceilalti autori.
331: ,.Bischoff von Wardein" este Johannes de Dominis,
episeop de Oradea-Mare; cf. Karajan, p. 15.
335: Sant Iorgen uan" era condus de Stefan Bathory.
Beheim, v. 338, Patristven", dupa cum spune
Karajan, p. 16.
340: Latseham Lass laue" estd Ladislav de Losonez (ibid.).
312: Legatee uon Rom", este cardinalul Iulian Cesarini.
319: Pischolff uon Erlach" era Simon de Rozgon.
352: Rassei aim herczog" este, dup5. Karajan, p. 16,
epicopul din Bosnia, Raffael Herczeg de Zekchew"
(sau Zegew).
358: Orodiotsch", este probabil Gheorghe Orosz Leholiki
(ibid.).

Michel Beheim despre cruciadele 1mpotriva Turcilor 6i
359: Cschornym Mihail", este Mihal de Szilagyi, cuminatul
lui Joan Corvinul. Cf. Lewenklaw von Amraelbtumt,
Newe Chronica tiirkischer Nation, Frankfurt,
1590, p. 59, citat de KOhler, p. 51,
366: Schiltern". Kupelwieser, p. 86, socoteste ca armata
crestina ajunse la Nicopole pe la 16 Octombre.
Beheim face aid o
liana gre$eala de cronologie,
socotind =mini patru zile pentru drumul de la
Vidin la Nicopole, circa 220 km., o imposibilitate
fireste pentru o armata Incrircala cu bagaje, pe
drumuri rele sau inexistente.
379: Dupa Palatio, aceasta solie a Papei sesi crund armata
se afla la Vidin.
385: Rahautsch." Meyer, o. c., p. 354, crede ca este
vorba poate de Rahova. In acest cas Beheim face
iara.si o p-eseala, de oare ce localitatea aceasta
se afla la Apus de Nicopole, Kupeiwieser, p. 88,
propane Rasgrad, prea departe Salsa pentru un
mars de numai o zi.
104: Iengepasser" sau ,,Nev s markt" este Ienibazar, menr
tionat $i de Dlugosz si Palatio.
429: Schemle." Kohler socoteste ca arm'uta soli la Sarnia
pe la 25 Octombre.
475: Ternowe", probabil Tarnovo pe raul Ian. lra.
489 Taschassar", este Tas-Hisar, lftnga Pravadi.
541: Petrus" sau. Petersburg. Cuprinderea cetatii Pravadi
este mentionata $1 de Palatio, Dlugosz 5i Galli,-
Machus.
594: Mihelitsch" sau Mualici, men ;ionat numai de Behelm,
era o mica cetate, azi disparuta, Insemnala
Inca pe harta lui Kaunilz, Donau-Bulgarien and der
Balkan, Leipzig 1882, 40, la Nord de Agemlie.
654: Sant Martins Abend" 'este 9 Novembre.
738-9: Aceste versuri dovedesc ca este vorba de Vlad
Tepe.s, $i nu de Vlad Dracut. Doi din Hit Mid din
urma erau Inteadevar, Inca din anul 1139, ostaleci
ai Sultanului. Cf. de ex.: I. Chr. Engel; Geschichte
der Walachei, Halle 1804, p. 170. Compilatorul turc
Muhji ed-Din vorbeste Insa numai de im flu dqt ca

52 Constantin I. karadja
ostalec. Cf. traducerea gel-Mang. de Hans Caudir,
editata de Marcus Brosian, supt numele de Chronica
oder Acta von der Turckischen Tyrannene her-
Lontnen..., Frankfurt an der Oder, 1567. Cf. $i
Babinger, a. c., p. 73.
865 $i unn. Numarul celor cazuti la Varna, indicat de poelul
nostru, este absolut fantesist. Hans Magest nu era
de sigur in stare a lace un calcul, chiar aproximativ
in aceasla privinta, fiind prins de Turci si
luat in robie indata dupa biltalie.
914: Despre sfar$itul cardinalului Iu lian. Cesarini, Beheim
arata o versiu.ne care difera de cea data de
alai autori, Pius al II-lea spune ea.' ar fi fost rant in
ennui luptei, fiind apoi ucis de Unguri (Opera,
ed. Basel, epist. 81). Chalc000ndylas spune de ase-
menea mai scurt ca -si
gasi sfarsitul in limpid fugii,
(ed. Bonn, p. 337), iar Wavrin: en passant le Danube
fut desrobe et noye par les Vallaques" (ed.
Iorga, p. 41). Versiunea lui Beheim este insa confirmata
printr'o naratiune veche a unui Aegidius
Carlerius, publican de Stephan Balusius, in Miscel
lanea, vol. III, Paris 1680, p. 302.
934: Gifra de 200.000 de oameni, data de Beheim pentru
armata Sultanului este de sigur mull exagerata.
Prin milrirea numarului du$manilor, se incearca
adesea a micsora durerea infrangerii, oeia ce s'a
facut de cand exista omenirea. In toate razboaiele
cu Turcii, s'a facut acelasi lucru: dupa Nicopole,
Cosovo, Varna, Mohacs, si asa mai departe. Turcii
au exagerat, la nindul lor, numarul armatci crestine.
In lucrarea citata a lui Muhji ed-Din, ed.
Frankfurt an der Oder 1567, se da, aslfel, o cifra
de 80.000 de cruciati cu 400 tunuri, cilfre absolut
fanlesiste.
935. Nu toti autorii arunca insa viva asupra Venetienilor.
Wavrin, de exemiplu, spune ca tradarea fu savarsila
de Genovesi (ed. Iorga, p. 90). Cf. $i Caspar Peucer
Fn Chronica Carionis, ed. 1588, p. 788, $i, printre
autorii mai moderni, Bleyer, o. c., p. 364 si KOhler,
o. c., p. 46. Cronicarul polon Cromer spune frisk'

Michel Beheim despre cruciadele Impotriva Turcilor 53
ca Venefienii §i G ,novezii coruptii cu bani, tr5.dark
cauza crestinl Cf. C. Bratescu in Arhiva
Dobrogei vol. II 1919) p. 100.
GLOSAR1.
Altintasch = Slatita.
ander, der zweite al cloaca.
an masse, ohne Mass = lard niasura.
Arswo = Orsova.
auff gone, auf gehen a sui.
begabin, begeben, weggeben a darui.
begriffen, in Angriff nehmen a pune Diana
dae, dawe, dun, than a face.
draft, drat, drate, drot, schnell, eilig repede.
durnket, dunken, scheinen, chi n a 'Area.
durch hagt, verhagt, verhagen, nnnschliessen
elte, Alter vrasla.
a Incun j ant
endriinne, entrhuien, sick ,,zzlziehen
a se retrage
enpfalch, empfalhen, empf,,hlen a sfatui
er, eher = Inainte.
er, Ehre = onoare.
ererst, erst =
erfriste, erfrisen, erfrischen a racori
erhaben, aufrecht erhaben a sustinea.
erkose, erkosen, erwahlen a alege.
erlupfen, in die HO,- h.,ben a se ridica
ernern, retten a scapa.
eruelt, ervellen, erlegen a ucide.
erwinden, zuriickkehri n a se Intoarce
itraw Els Regina Elisabeta, vciduou lrri Albrecht al Ungariei.
flag, Angriff, Sturm atac.
Hoch, flinken, "lichen, sick 'Hidden a seapa, a fugi.
1 Pentru presentul glosar neram .bervit mai ales de M. Lexer:
Mitlelhochdeutsches Handworterbuch, Leipzig 1872. 3 vol. Santem
insa indatorati prietenului nostru D. Doctor Hans Wegener do la
sectia manuscriselor la Staatsbibliotek din Berlin pentru explicatia
fluor euvinte deosebit de grew de inteles,

54 Constantin 1. Karadja
fraise, Gefahr = pericol.
furet, furen, fiihren = a conduce,
fur passer, vorwarts Inainte.
gait, geben, geben=a da.
Gelipel = Gallipoli.
geprachte, Larm, Geschrei = zgoinot,
geren, gent = lesne.
geschart, gescharn, sick samrneln a se aduna
geschike, Ordnung, Anordnang asezare, oranduire.
gestrakcz, auf der Ste Ile, gleich =ihnediat.
getursten, Kiihnheit vilejie.
geuer, geuerde, hairrdich=tn secret.
gie, gau, gchen a merge.
gocz, Gotts al lui Dumnezeu
grauen, gran, Graf = conte.
grausse, gnus, schrecken = a se speria
greind, Gewieher = nechezat.
gussgrahe, Bell eines Sturzbachts rapd.
gwan, gewinnen, erwerben a castiga.
gwerden, ge,werdan, wurdigen = a face omagiu.
han, hon. hone, haben a a vea.
heine, heim Inapoi acaa
heint, heim = acasa.
helbe, Seite, Richtung direcjie, parte.
heruart in den mlern, Kreuzzug = cruciad'd.
hinder dem licht, im Dunkeln In intuneric.
hol, Loch = purl.
horent, horen, horen = a asculta.
houen, zu Hole = la carte.
hy, hier = ad.
lengepasser = lenibazar.
iengetschir, Janitschar. =ienieer.
in stillen sit, an der stillen Seite = In partea unde era
liniste
in were, in Waffen = In.armat.
lurat = Despotul Gheorghe Brancovici.
Maus, HOhle, Felsspate peter4,
Maiden, zu wider, verhasst sein a fi urat.
tan, landt, lassen, /assert a 14sa.

Michel Beheim despre cruciadele Impotriva Turcilor 55
laster, was die Elite krankt = desonoare.
liet, lietlein, Lied = cintec.
toter, Taugenichts, Schelm 51rengar.
luczel, wenig = putin.
maser, mlan, Mann =
on
meglich, mannegetich = lelurit.
merung, Bereicherung Imhogatire.
Mihelitsch, Muatici, localitate azi disparutd.
Trill neute, umsonst fara izbfindri.
neat, nichts = nimic.
nichtczen, nichts = nimic.
Niclos Waida = Nicolae Ujlaky.
niemen, keiner nimeni.
onsolt, ohne Sold fdra leafa.
painn, Bein picior.
pan, Untergang, Verderben distrugere.
panir, Boner ceatd.
pehut, behtitet = pazit.
perk, Berg = munte,
pesach, besehen, unternehmen, priikn a cerceta.
pestalte, bestellen, besetzen mit Bewaffn-ten a ocupa.
pesunder, besonders = mai ales._
potent, bctihten, schreiben, dichten a scrie.
Peterspurk, Petrus = Prouadia.
pflag, pflegen, leiten, beaufrichtigen a indrepta.
pfat, Weg = drum
plasse, Platz = loc.
plikt, Dienst = serviciu.
pogen, pog,, Bogen arc.
prechzeug, Brechzeug = unelte de fier.
prennen, brennen pdrjol.
paths,
Buckse = tun.
puffel, Buffet = bivol.
Rahautsch = Rahova sau Rasgrad.
reten, Reden = vorbe.
salt sagen, sagen = a spun.
sakman, Plunderer, &tuber jafuitor.
Sant Jacobs Tag = 25 lulie.
schau, schaue, schon = frumos

56 Constantin I. Karadja
schangt, schenken, schenken a darui.
Schemle Schumla.
Schiltern. Nicopoli.
schmache, Schmach ru5ine.
schone, ganz and gar in intregime
sech, when, sehen = a vedea.
seczen, setzen = a pune.
Sendre = Seinendria.
Serim = Turnuf-Severin.
sider, hernach = apoi.
sleiffen, herunter rutschen a aluneca.
Speiset, speisen, nahren = a brani
staffel, Stufe = treapta.
Stainpfirk = Taf-Hisar.
stik, steil = prapastios, rapede.
stra, Stroh pale.
sunder, gleichwoht, besonder cu toate, deosebit.
sunder, ohne = fara.
sunderling, besonders mai ales
sunn, Sonne = soare.
sust, sonst = altfel.
taut, leeres Geschweitz = cuvinte Fara temeiu
Taschassar = Tqhisar, tdngd Prooadia.
Tauben purg = Columbacz.
Ternawe = Trnowa.
torst, torsten, wagen = a Incumela.
trager, tragen, halten, dulden = a resists.
Tumelpurg = Thni§oara.
Curren, wagen = a se Indrazni.
Tutenrib = Slankamen, pe Dunewe_
fu.an, uann, Fahn = steag, drapel.
tuanknis, Gefangnis inchisoare.
uant, sick vinden, als wahr herausstellen = a se adeveri.
'cart, Warte = post de observator.
uber menigt, uber menigen, durch Menge bewaltigen=
birui prin forks.
uerhangt, eingewilligt = de acord.
Ueir war Fejervar, BeIgrad.
luerrichet, verrichten, ordnen, aerteilen = a aranja, a
orandui.

Michel Beheim despre cruciadele impotrIva Turcilor 57
uerrne, ferne=departe.
inch, Vieh = vite.
um rellte, um reiite.n, um reiten a incercui calare
trade, and = al.
ungeffiger, roh, gross = cumplit, mare,
ungeschlacht, bOsarlig, roh = rgu, crud.
unwerde, nnwiirdig, vereichtlich=nedemn, despretuit.
uorchtsam, furchtsdm, cingstlich = fricos.
worst, uorschen, forschen a cerceta.
uruar, Ueberfahrt = loc de trecere pe un ram
verhaget, verhagen, um.schliessen a Incunjura.
verhielte, verhalten, zurtickhalten, zOgern = a abtinea.
verstone, verstanden, verstehen a intelege.
verriickte, verriicken, weichen, von der Stelle riicken= a
se clinti din. loc.
wal, waistet, Schlachtfeld, Feld camp de lupta, camp.
wanden, wenden, linden a gasi.
warm, aber, nur, sondern = dar, Insa.
Wardein Oradea-Mare.
waren, warnen, aufmerksam machen a atrage atentia.
was, waz. war era.
wen, meinen = a credo, a se pare
wer, Waffe = armg..
werlich, werhaft Inarmat.
widerzem, widerzeen, miss fallen a displace.
wird, 1Viirde, Ansehen = prestigiu.
wolgesam, wolgesnmelt = bine oranduit.
wol giiruien, wohrivollend, gnddig = binevoitor.
wurken, wirlcen, schaf fen = a face.
yeczunde, jetzt = acum.
Zage, feige las.
zergangcn, zergan, aufhOren = a inceta.
zerrunnen, zerninnen, zu Ende gchen = a peri.
zu mall, zusammen Impreunii.
zu tade, zu Tode la inoarte.

58 Constantin I. Karadja
RESUME
Nous publions ci joint le texte complet du poeme de Michel
Beheim relatif aux croisades de 1443 et 1444, se terminant
par le desastre de Varna, esperant ainsi presenter un travail
utile.
Bien que ce recit ait Uja etc rendu accessible aux specialistes
par une edition de 1849, due aux soins du professeur
autrichien. Th. G. von Karajan, cette publication, si difficile
a trouver, Oche par tant d'erreurs et d'inexactitudes, ayant
etc faite d'apres une copie peu soigneuse du moires bon des
deux manuscrits existants de noire poeme, qu'une reprise de
ce travail n'a guere besoin d'autre justification.
Notre version est faite d'apres le manustrit Pal. germ. 334
de la Bibliotheque de l'Universite de Heidelberg. Nous l'accompagnons
des principales variantes du codex Pal. germ. 312 de
la meme bibliotheque, sous forme de notes.
En nous appuyant sur le poeme de Behehn, ainsi que sur
une lettre de Pie II, en date du 13 decembre 1144, et sur la
chronique de Chalcocondylas, nous etablissons que le nombre
des Roumains, Bulgares et Ruthenes se trouvant dans les
rangs des chretiens lors de 1a croisade de 1444, depassait
mierne celui des Hongrois et Polonais. Il s'agit ici, sans doube,
cle Roumains de Transylvania, en sus du contingent valaque
proprement dit, qui se trouve mentionne par toes les autears.
Nous pouvons done affirmer que la part prise par les
Roumains a la, campagne et surtout a la bataille de Varna a
ate hiers plus importante qu'on ne l'a cru jusqu'a present.
'routes les sources sont unanimes a relever la bravoure des
Hon,grois a cette occasion. Nous croyons pouvoir etablir qu'une
bonne part de cette gloire revient aussi aux autres nations
qui lutterent pour la m'&1e cause sous les banieres du not
Vladislav et du hems, d'origine roumaine, Jean Htmyadi le
Corvin.
Nous avons cru utile de joindre A notre texte une courte
bibliographic des sources connues sur les evenements relates,
ainsi que diverses notes et un glossaire a l'ugage des lecteurs
pen familiarises avec la langue allemande du XV-e siecle.
Berlin, mai 1935.

N. IORGA
ACTE DE PE VALEA TELEAJENLIWI

ACTS DE PE VALEA TELEAJENULUI1
I.
t Adeca eu Marin inpreuna cu fratii miei anume Barbul si Bustea
$i Stoica, nepoti Burnestilor, dat-am acesta al nostru zapis ca sa
fie de mare credinta Ia mana dumnealui jup5nului lorgai ot Bucuresti
cum sä s5 stie ca i-am v5ndut dumnealui un pogon de vie
in dealul Boldestilor alAturea pa lang5 viile dumnealui, care vii
ne-au fost $i noao de cumparatoare de Ia Tatul Gateanul si, ca.
zandu-s5 dumnealui a le cumpara, fiindu prentre viile dumnealui
si fiindu-ne noao v5nzatoare, le -am vandut dumnealui drept bani
gala tl. 33, si o am v5ndut de a noastr5 bun5 voe, nesilit de
nimenea, si cu stirea tuturor vecinilor, $i den sus si den jos, ca
sä-i fie dumnealui mosie st5tatoare in vea6, dumnealui $i fe.6orilor
dumnealui $i nepotilor, cat Dumnezeu ii va darui. Si, and am
facut acest zapis, fost-au multi boiari si oameni buni marturie,
carii vor isc5li mai jos. $i pentru mai adevarata credint5 ne-am
pus si not degetele si numele mai jos, ca sä sa creaz5. Ap. 8 dni,
lt. 7199.
t Eu Marinu (semn). t Eu Barbul (semn). t Eu Bustea (semn).
t Eu Stoica (semn).
t Eu Florea °tam, marturie. t Eu Petco mart. t Eu Miclea
mart. Eu Mihnea mart.
t Eu Radul fe6oriul lu Dumitrasco ot Ghergani mar.
t Eu P5rvul bAcanul of Bucuresti mart.
f Eu Vasaie cumnatul P5rvului mart.
t Eu Tudoran mart. Eu Vladul, cinerile Mai5soiului, mart.
' In posesiunea mea.

62 N. lorga
H.
1' Adeca eu Dumitru rachiiar ot Cora, denpreuna cu -Made mea
Marie $1 fii me Ni$a $i cu $tire tuturor nepotilor miei, cu Staddul
i Dragomir $1 cu $ter[e] cumnati $i rudenie mele $i cu $ter[e]
tuturor vecinielor miei, facut-am zapisul mieu la mana dumnelui
jupanului Sterie precum sä sa $tie ca ni-am vandut vie me dumnelui
cu cas[6], cu pievunet[5] cu 2 but, cu 2 tocitori, cu tescu,
cu coret (sic), cu un hardau, cu o vodie, cu o puten[a], sa-i fie
sal bage stroguri cu palnii, cu curator[e], sa-i fie dumnelui mo$ie
statore, sa stapanesca dumnelui, coconii dumnelui, nepotii, strenepot[i],
cat Dumnezeu i va darui. $1 m'am vandut da bung voe
me, neselet de nimenele, ca (sic) sä stapanesca dumnelui cu
pat[e]. Si, candu am Mart acestu, zapis, fost-au multi omeni buni
marturie, care sa vor iscali mai jos ca sa sa creaza ; $i s'aau
vandut dreptu tl. 52 pl. AldAma$ tl. pl. Si am scres eu, Mihai, slug[A]
madastirie, cu zesa $i cu $ter[e] tuturor. Pis Iun. 15, It. 7224.
Eu Dumitru racheiar, vanzator. Eu Marie fame lui Dumitru.
Eu Radul Turcul mart. Eu Mihai Samaragiulu mart.
Eu Opre, cumnatul lui Dumitru.
Eu popa Mihai, mart. ot Telej. (?).
Eu Sava Wand. ot Cora, mart.
t Si dinteacesti bani tl. 52 pl. s'aau dat bani gat. tl. 47, $i aau
dat o iapa cu manzil da tl. 5 pl.
III.
Copie luata din cuvant in cuvant dupa zapis[ul] casii, dupg
cum arata.
t Adeca eu Ilie unchiia$, dinpreuna cu fii-mieu loan, dat-am
zapis[ul] mien la mana lui Rusman diaconului precum sa sä $tie
ca i-am dat un loc de casa cu grading inpregiugul] casii, $i el
mi au dat un loth' de fani1 pA Valea Gardului. Am fault schimbil
amandoi, ca SA fie loc pentru loc. Locul cel de rasa sa $tie din
casa Hrizi dreptil pa langa pruni merge la drum[ul] care vine de
la Nu$ul Rogozi $i pogoara la vale pe drum. Si, iar sa sue pa
celalaltil drum, iara pans la casa Hrizi. Si amil pretuit locul cel
de casa unti galben $1 locul cel de fan un leu, $i i-au mai dat
doi orti fii-mieu hi Ion, $i s'au potrivit. bar tine va intoarce sa
fie afurisit de trei sute optasprezece sfinti parinti. Si, candil s'au

Acte de pe Valea Teleajenului 63
-Neuf acest zapis, fost-au multi oameni buni marturii, care vor
iscali mai jos ca sä sä creaza. Leat 7219.
Bajna ot Valeni.
Eu unchias Ilie am dat de buns voe.
Eu Joan sin unchias Ilie !Ana am dat de buns voe.
Eu Stoica Sorie mart.
Eu Stan Roca mart.
Eu Stoica mart.
Eu Vlad Soroiu mart.
Eu Hrizea Badic mart.
Si am scris eu popa, Toader, cu zisa lui unchias Hie.
Si la adalmas am daruit eu, Rusman diaconul, doo ved. de yin.
IV.
t Noi 12 boiari hotarnie care santem randuit den poronca
Marii Sale Domnului nostru to Costandin Basaraba Voivod Brancoveanul,
luat pe ravasele Math Sale de dumnealui lorga biv
staroste i de Neagul Morojana cu fratii lui i de Necula Calarasul
cu fratii vi de alti mosneani den Patea ca sä aleagem fiestecaruia
partite for drepte ce vor fi avandu de mostenire vi de cumparatoare
in hotarul Catunului vi Scaivarilor, vi sa-i inpietrim, dee noi
dupa poranca Wadi Sale lui Vod[a] stransu-ne-am tot la aceaste
mosii de le-am vazut vi le-am masuratoi le-am citit tuturor cartile
vi zapisele, cine ce au avut de mostenire vi de cumparatoare.
infra aeasta ales-am vi sfintii manastiri ce sä cheama Potoc, care
sä praznuiaste Sfantul hram Preaobreajanii a Domnului Nostru Is.
Hr. movie in hotarul Scaivarilor ot sud Sac, staj. 30, Care aceasta
movie au fostu data 5lanie de la jupaneasa Voica Svrejureanca,
fata Radului den Svrejureani, sventii manastiri ce iaste mai sus
zisa, cu zapisu de la jupaneasa Voica vi cu hristov raposatului
Radulu Voivod. Dreptu aeasta i-am dat vi noi aeasta movie ce
iaste mai sus zisa, staj. 30, ca sa fie sfentei manastiri movie statatoare
in veaci, sa stapaneasca dupaste tot hotarul, den apa
Teleajanului pans in valea Ludulii, in lungul mosii ce ar calca
[ace]sti sj. 30, vi noi pentru credinta am iscalit mai jos cu iscaliturile.
ACasta scriem.
lun. 5 dn., It. 7221.
t Andrei Capt. ot Ploesti. Neagul logof. Tarsoreanul.
Constantin pah. Bolestanul. t kitp.iirpn.

G4 N. kip
Ianachi Rafoveanul. (nenteles).
Az Mihai apt. t Az Albulti parcalab
Eu Hriza vataful. ot Scaiani.
Eu Radul Plopenul. Iliea Chiojdeanul,
vataf za plai ot Sac.
V.
t Adeca eu Mane dat-am zapisul mieu la mana dum. jup. State
precum sä sä tie ca, fiind eu niste bani dator dumisale, m'au
platitu Ia harae si Ia caru si la alte biruri tl. 50. Dee dumnealui
m'au apucatfi cu stransoare ca sa-i dau bani. Eu n'am avut ca
sa-i dau banii dumisale, ci i-am dat parte-mi de mosie cu morile,
si din sus si din jos, ca sa fie dumisale statatoare $i parte pan
of (sic). Si, cand s'au fault acest zapis, fost multi mosneni cari
sa vor Bali mai jos, si pentru cretin* m'am iscalit mai jos, ca
sa sa creaza. Noem. 5 dn., It. 7235
Eu Manea am vadut.
t Az popa Stan ot Izvore, mart.
I pis popa Oancea ot Izvoare. Albul mart. Cat o va tinea dumnealui,
iar, schimbandu-sa acea moara Ia m na altui om, altu sa
nu fie volnic, putand eu sau -hi mei.
VI.
t Dat-am scrisoare mea la maim dumnealui Dumitru Vel Camara$
za Ocna cum sä sa tie ca i-am vandut dumealui 2 mate
de moara la Scaiani pe apa Teleajenului, cu vadul ei, cu stanjanii
inprejur, cat iaste obiceaiul morilor, care vad 1-am cumparat $i eu
de la dumnealui varul Gligorie Filipescul $i 1-am vandut dumnealui
cu moara facuta gata drept bani gata, tl. 170, si nil au dat dum
nealui tot banii gata in mana mea. Drept aceaia i-ani dat si eu
set'. soarea mea ca sa-i fie dumnealui si sa o stapaneasca (kmnealui
$i coconi dumnealui, ca'e Dumnezeu ii va clarui, pentru ca
i-am vandut-o dumnealui de a mea bung voe $i cu stirea tuturor
1 udeniilor meale. $i pentru credinta am iscalit mai jos, sa sa
creaza.
Constandinu Iogft.
Zanfira [cu mana ei].
' Oiu ploti f
Oct. 4, It. 7244.
t Ianache biv Vist. mart.

Acts de pe Vales Teleajennlul 63
VII.
Adeca noi, 8 megiast care mai jos ne vom iscali, care am fost
randuiti de dum. Alexe capt., ispravnicul sud Sac, avand lane
capt. za spat[arei 01 moara in Teleajan pe hotarul Stanestilor, fiindu-i
vadul cumparat de la mosneani din Stgnesti, algturea cu
hotarul Baiculestilor, fiind facuta moara de 12 ani, care inceputul
iazului de unde vine apa ajuns-au $i din hotarul Baiculestilor,
viindu apa pe prund pe matca ei, $i, sculandu-se un Dumitru
Sa lar, mosnean din hotaru Baiculestilor, zicgnd a nu va lasa are
a-$ veni pe prundu, fiind gura iazului pe mosuia lui, deci lane
capn. au dat jalba Mari Sale lui Vocia,. $i Mariia Sa 1-au randuit
la dumnealui ispravnic ce-i mai sus numit ca sa vie sa cerceteze
vine apa pe prundu, dupa cum au dat tire lane capt. a o strica..
ceva. Deci dumnealui zis[ulj ispravnic ne-au randuit pe noi ca sa
aleagem dreptate pa suflLtele noastre, $i, ducandu-ne acolo, la
acel iaz, n'am gasit nicio stricgune, far de cat vine apa pe
prundu pe matca cea veache a Teleajanului. Pentru aasta am dat
$i noi aeasta scrisoare a nostra la maim dum. lane capt., ca sa
alba bung pace de catre mosneani den Baiculesti. Atasta scriam.
Ghen. 20, lt. 7249.
Pop Once prot. Eu Lupul Hate ot Costeni.
t Pop Cernat ot Valeni.
t Pop Ion ot Izvore.
t Eu Vasile Bene ot Mahrae.
t Eu Brat ot tam.
t Eu Ion Hof ea ot tam.
VIII.
t Adeca eu, Lupul, fedorul Neculii (la Pate, dat-am zapisul mieu
dumnealui Postelnicului Enache precum sa sa tie a m'am rugat
dg dumnealui cla mi au facut bine cu talere zece cla acum Oa
la Sfete Dumitre, cu dobanda for zece in doisprezece, $i i-am pus
dumnealui zalogu parte mea di movie (la la Pate, $i, viindu zioa
$i neavandu banii la zi, sa fie movie statatoare. $i pentru mai
adavarata credinta mi am pus numele $i degetul mai jos, ca sa
sa creaaza. Mule 8 zile, let 7252.
Eu, Lupul, fedorul unches
a
:

8t) N iorga
Neculii da Pate, platnic.
(deget.)
[Vo:] 1744, loviou 8.
t el-I 6p.oXoyez too iotiGrouLz curb EraIciyn 8:i ip. 10.
IX.
t Milost. boji. loan Grigorie Ghica Vvd. i gsdnti davat gnii
siiu poveleniiu g[ospodstv]ami boiarului Domnii Me le Antonache
biv Vel Capt. za Iefecii, ispravnicul ot sud Prah., sanatate. Iti facem in
tire ca aicea la Domniia Mea au dat jalba lane captn. de la
lzvoara ot sud Saac, zicand ca, avandu dumnealui Parvul Magureanul
biv Vel Stoic. o moOie acolea, in sud Prahova, in dealul
Calugareanilor, nu-s stapaneste dumnealui pa unde ii calca mosiia
hotarul, ce infra vi kite() livede a for cu pomi, de-i culege si-i
vinde, vi ei sant hotarati de aeasta mosiie cu 24 de boeri hotarnici
sa -vi Vie viile cu obretiia, vi dumnealui infra tocmai langa vii,
de-i culege pomii din capful] vii. Pentru care iata ca-ti poruncim
Domniia Mea, luundu cartea Domnii Me le, sa trimiti la dumnealui
ca sa viie sau sail trimita vechil vi, puindu-i fata, sä le ei seama
cu amaruntul dupa scrisori ce vor fi avandu, vi, de va fi dupe
cum sä jalueste acesta, dumnealui sä nu sä mai intinza alts data
a-i culege acei pomi sau a-i vinde, i, dupa cum vei alege vi vei
hotara, sä dai carte de judecata la mana cui sa va cadea, iar,
neodihnindu-sa vre o parte, le vei pune soroc vi -i vei trimite
aicea la Divanu Domnii Mele. In alt chip sä nu file, ca asa este
porunca Domnii Mele. 1 sam ree g[ospodstvjami.
(pecete.) lull 2, 7256.
(Copia monogramului.)
X.
Noi, acesti megiias care am fost luati din politica dumnalui
Banului lonita Ruset, ca dedese lana, famie Radului Gurau, jalba la
dumnealui pentru o movie ce are is la Pala, care movie au fost
vandut-o Ion, varul Lupului, dumnealui Camarasului lanache Lehliu
in tl. 17, vi Radu Gurau n'au fost stiut de vanzare acei mosii,
iar apoi, aflandu Radu Gurau ca au vandut Ion movie dumnalui
lanache Camarasul0, Radu Gurau n'au vrut sa ingaduiasca 0
ramae movie supt stapanire dumnalui Camarasului lanache Lehliu,

Acte do pe Welt Teteajenulw 67
fiindu Radu Gurau ca era mo$nen alature cu Ion, var Lupului, d
au mersu la Ion $i i-au datu tl. 20 ca sA-i duca la dumn[ajlui
Camara$uhl inclarat, cu dobanda for, iar Ion, ca un om rau, n'au
vrut sa duca banii dumnelui Camara$ului, ci au mancat bani $i
au fugit in lume. Apoi s'au intamplat de au murit Radu Gurau,
iar lana, sotie Radului Gurau, nu s'au lasat, ci an mersu innainte
dumnalor velitilor boeri, si a$a le au ales dumnalor velitii boeri
ca sa de lana, sotie Radului Gurau, banii dumnelui Camara$ului
innapoi, cu doban la lor, si s'au %cut tl. 25, $i i-au $i dat, $i au
limas mo$ie suptu stapanire land, cum sa cAde, fiindu mo$neana.
Apoi lana, vazandu a Taste paguba$a de tl. 20 care-i dedese lui
Ion var Lupului, apoi noi, acevi megiia$ care am fost oranduiti
de dumnalui Banul, am mersu cu totii la ada mo$ie de am
tras-o pa in 3 locuri pacum an fost $i mai nainte, $i am ales
parte Ianii la trasura de la apa Telajanului stanjani 54, $i pa muche
Sipotului stanjani 30, $i a trei trasuri la sili§te stanjani 12. Apoi
noi ace$ti megiia$i care am fost oranduiti de am tras dasta mo$ie
ne am pus iscaliturile mai jos.
Ghen. 10, 7269.
t Eu unche$ Tanasie mart.
t Eu Stroe Momaroj nil mart.
t Eu Albul Morojenti mart.
t Eu Stoian mart.
f Eu Gherghie Patean mart.
t Eu Stan deiacon ermonah Pope[sjc[u] mart.
f Eu Lupu sin Pavelescul mart.
t Eu Mihaila brat lonii mart.
j' Eu Fratila, slugs' dumnalui Banului.
t Si am scris eu, $Arban, cu zisa acestor megi[ab.
XI.
Copie.
Adeca eu Stan i Mihaiu, brat ego, sin Stan dorobantu, dinpreuni
cu fdorii $i cu sothle noastre, dat-am acest credindos zapis al
nostru la mina lui Mihaiu Bolinu pacum sa $tie ca intr'o vreme,
la It. , au fost cumparat parinti no$ti de la un Dragomir $i de
un Dumitru CrOunescu, brat ego, partea de mo$ie din hotar
Catunului, partea for cats i sa va alege, dar arum noi ne-am
indemnat de o vinduiu lui Mihaiu Bolin drept bani Bata talr. ,

aft N. lorga
dupg cum este si zapisul cel vechiu, dindu-i si zapisul cel vechiu,
care 1 -au cumparat parinti nostri, ca sa stapineasca Mihaiu si copii
lui, nepoti, stranepotii, citi Dumnezeu ii va darui, mosie ohabnica,
statatoare in veci, si am vIndut not de a noastra bung voie, nesiliti
de nimini, cu stirea tuturor fratilor nostri. Dar, cind s'au si
scris zapisul, intimplatu-s'au credin6oase marturii care mai jos sä
vor iscali pentru credinta, puindu-ne si iscalitura ca in loc de
pecete. La It. 1776, April.
Eu Stan Pantea, brat Mihaiu vinzator, din preung cu fe6ori miei.
Eu Mihaiu, brat Stan, din preuna cu feCorii miei.
Ivan din Ogretin, martur.
Mihnea din Drajna, martor.
Pentru intocmai copie : M. Gealep.
Iintariri din 18301
XII.
t Adica eu Dobra Batulesa, dinpreung cu gineri-mieu Voicu,
avandu judecata cu polcomnecu Hie pentru apa mori calm] ne au
luat-o di pa hotar nostru, ne'u facutu volnicie dumnelui ispravnec
la dumnelui Math ca sa ne is seama, dad polcomnec Ilie,
vaziajndu, s'au facut mora vanzatoare si au vandut-o tot noo ;
dara eu, Dobra Bratulesa, neingaduindu-ma tovarosi miei ca se
le iau apa, sa le rarnae vad secu, nu m'au ingaduit, ci le'm datu
zapis la mans precum sa sa stie ca, facandu-si moil, sa aib[a]
voe a-si lua apa fa[r] de nicio judecata. Si pentru aeasta ne'm
si iscalitu.
lune 24, let. 1777.
t Eu Ion Cepoiu mar. si cu toti cetasi nostri.
Eu Mihai mar.
$i am scris popa Ion cu zisa lor, si adeverez.
[Vol t SA sa stie foita de cheltula (sic) iazului ce am cheltuit
pang am datu apa la mora, care o am cumparat ; am cheltu.
cu totu, cu sindrilit, cu sapatu iazului, tl. 22 (6x).
XIII.
t Adeca eu Iliie polcovnec dat-am zap. mieu precum sa stie
cg, vand o moara la sat Stefestii, pa mosiia sfintii manastiri a
Tuturor Sfintiloru, am vandutu la maim lui Voico i a capitanului

Acte de pe Va lea Teleajenului 69
Stoichi dreptu tI. 80, adeca optzeci tocma, si i-am vandutu de a
mea buns voe $i cu tire toturoru vecinilor, ca sa o stapaneasca
cu pace dumnealor $i coconi dumnealoru, cati Dumnezeu le va
darui, $i i-am dat 5i adeverinfa parintelui iegumenu at sfinte manastiri,
$i sa aiba a o stapani cu pace.
luni 24, 1777.
t Eu the polcovnec, vanzator.
t Eu Oprea slujitor, mar.
$i am scri[s] eu, pop[a] Mihai, co zisa lor, si mar.
$i mie'u dat acum innainte tl. saizeci, iar doozeci Oa la o
saptgmana.
lul. 2, 1777.
Prea-innaltate Doamne,
XIV.
Jaluescu Marii Tale ca, ramaindu-mi o mosie de clironomie de
la mums -mea, ce o avea $i dumneii iar de la parinti, in sud Saacu,
sj. 250, ce se numeste Boldesti-de-susu, 5i, fiindu-ca gasta mosie
au fost amestecata cu alti 250 sj. ce-i stapanea unu frate alu
mums -mei $i acum o stapaste (sic) dumlui biv Velu Meddu Draghiceanu
si in tofi ani avem amandoi prigonire, si fiindu-ca am
si unu scaunu de came dupa obiceiti toamna, totu pa adasta parte
de mosie a mea, 5i dumlui Meau umbra sa mi-lu strice, ci, fiindca
acum este vreme de toamna, ma rog Marii Sale sa fie luminata
porunca, atat catre dumlor isprav[ni]ci judefului, cum si catre
dum. boeri taxildari ce va fi oranduiti la acest jud[e]fu ca sa ne judece
5i sa-m aleaga mosiia de catre dumlui, cum Si scaunulu de
came ce sa face toamna, ca gasta it am de la mosii miei ramas
cu zapis, $i am $i scum, si cu pacat va fi sa mi-I strice dumlui ;
$i ce va fi mils Marii Tale.
Prea plecat
robut Marii Tale
Manolache biv vt. Spatr.
lo Nec[o]lae Petru Mavrogheni Vvd. bj. mit. gspdr.
Dumv. ispravnicilor ai judefului, sa cercetati pricina adasta, apoi
prin judecata innaintea dumn., cat $i la fafa locului, de va fi ire-

10 N. lorga
butnta, oi sä indreptati in scris, iar, neodihnindu-sä vre o parte
cu alegerea ce yeti face, sa-i sorociti la Divan.
1787, Sept. 3.
(Pecete cu chinovar, octogonalg.)
Poct. Vel Logft. Biv Vel Sard.
XV.
Tie, Stoico ce ai fostu parcglab la $tefeoti. Logfat Daniil ne
arata ca la leat 92, Mai 30, au fgcut invoiala cu sgteni da acolea
$i i-au vandut o caseoara cu niote prunioori a [u]nui fugar ce sa
afla fugit, anume Nica dozar, care caseora sä afla pa mooiia la
TO Sfinfi, avand $i un lezu de fan, $i dä atunci s'au stapanit da
numit[ul] logofat un an, iar da asta varg, in tomna trecuta, 1-ai
scos atat din stapanire ace;, care, prapadindu-i-se oi acei prunioori,
cum oi lazul de fan, 1-ai fii luat in silnicie, dg 1-ai cosit; care pang
acum sa afla pggubao atat da iarba acelui la?, cum $i de venitfull
acei case. Ce cauta, da este dupg aratarea dumisale, sa-i dai
dijma fanului oi sa to invoeoti pentru venit[ul] casii, cum $i pentru
acei pruni prapadifi, dandu-i dg acum innainte suptu stapanire, oi
a nu sa mai supara dupg zapis oi legatura ce afi dat da cumpargtoare,
care oi da not sa vazu intarit oi chi Moise ce au fostu
Md. Masta mai vartos ca au avut $i protimie, aflanduse acea
casa in coprinsul mori, carduma fiind mai dinnainte dupa deosebit
zapis ce-I are din maim acelui Nica fugit.
94, Maiu 7.
Cosd. vataf.
XVI.
Socoteala ce s'au luat din viia a mea of Scgeni, ce au avut-o,
in Valea Grad, oi s'au vandut cu mezat din porancg gospodu,
pentru datoriile ce am avut sa dau la cei mai jos al-at* $i sa
inpartg cu nalogon.
tl. pr.
2.000 S'au vandut yin inpreuna da creditori mei la dum.
Vister Theme li.
1.000 SA scad pentru cg am fost dator la duninalui cu zapis
oi yin amanet.
1.000 Raman asupra-i ca sä-i inparta la toti creditor',

984
Acts de pe Valea Teleajenului Tt
750 de la dum[nea]lui jupan Theohari Dimitriu pentru
I tl. 3.000 ce am fost dator cu zapis, la leu catre
parale zece.
1
I
109 de la dum[nea]lui Vasile Gheorghiu pentru bani
ce i-am fost dator cu adeverinta, tl. 436.
75 de la dum[nea]ei polcovniceasa Zanfira ot Valeni,
pentru tl. 300.
50 $i sa me-i dea dum[nea]lui la Nastasie coca, ce,4
1
sant dator cu zapis, tl. 200.
16 Adica $aisprezece ramgn jos (?), pa care i-am priimit
en, insa $i yin, pentru ca sä o stapaneasca dum[nea]lui ohavnica
in veci, dupa zapisile ce i-am dat, cum $i dupa anafuraua cinstitului
ispravnicat.
Mihalache Martiescu (?).
XVII.
Adeca noi, mosneni pastrasti, care mai jos ne vom iscali, dat-amu
credinZos zapisulu nastru la mana dum[neajlui jupan Pancai negutator
ot Valeni precum sa sä $tie ca i-amu vandut dum[nea]lui un
codru de locu de sili$tea Valeni, insa sa sä $tie $i comorile (sic)
locului : din gardulu curtii dumnealui jupanului Iorgai $i pa drum
drept la vale pa pripor $i pa drumu pa line casa lui !strafe
Cgarnea $i dupa (sic) in garla Valenilor, qi pa garla Valenilor in
sus [Ana in hotarul lui !Strafe Bo6oaga, $i pa lags hotarul lui
Istrate in sus de-asupra, vi alaturea iara$ drept in gardul curtii
jupanului Iorgai, unde sa inchee ocolul locului, pa care bucata da
locu sä coprinde coprinsulu la patru case ; insa: lanache croitoru,
Barbul Bezdidean $i lane Jitiian i Negoita zis Bodoaga ; care
vanzare am facut-o cu bung voia noastra $i stirea tuturor rezasilor
nostri de movie( ?) drept tl. 180, adeca una suta optzeci tocma, fiindca
absta movie a noastra pestreica au fost mai dinainte dipa
vremi impresurata de un Constandin Flopu $i prin judecata ce
amu avut cu fii-sau Radu la luminatul Divan ne au aflat cuviin-
Zoasa indreptare, dandu-ni-sa supt stapanire prin luminata pecete
Marii Sale lui Von, unde ni s'au oranduit $i Bocauanu hotarnicu,
printr'a caruia alegere $i hotarare ni s'au facut teslimu la mainile
noastre, dandu-ne $i carti de alegere pre la mainile tuturor mosnenilor
cu suma stanjinilor ce ni s'au cuvenit fiesticaruia mo$nian,
$i, pentru multele chelt[u]eli ce am facut la alegerea mosii, $1 ne-

72 N. Iorga
ajungandu-ni-s5 banii, i-am vandut dumnalui acest pAmant ce ailtam
mai sus cu semnile lui alese curat si fail de nicio pricing
dips cum este si-a ar5tat in carte de hotArnicie. $i sa-i fie dumnealui
mosie ohamnic5, statatoare in veci, dum[na]lui, coconilor dum[na]iui,
nepotilor, str5nepotilor, cAti Dumnezeu ii va d5rui in veci. Drept
adasta si noi, vg,,zAtori mosneni pestresti, pantru mai .adevarata
credinta ne am pus numele si degetile mai jos, in loc de pecete,
ca sa sa creaza.
1800, Oct. 1.
Eu Standulu den Pestrea, Coc5nas, sin Manolache, i Manolache
sin Stan Pestre, v5nz5tori.
Eu Ionu s5n Soare Manolache, vnuc Standu Z:ocanas, vAnzator.
Eu Stoica sin Soare, brat Ion vAnzatcru.
Eu Dinu sin Niacsta Manolache Pestrea, v5nzator.
Eu Stan, brat Standu Codnas, sin Manolache Pestrea, vanzator.
t 'Dill) 6 rcavdotos Tc9.6pbc Toe) l'i;dvrou 6e6e6vo ma ino6Xtacc.
(Degete): Andreiu Boghioru ot VAleni, marturie.
Eu unches Preda Lungu ot Valeni, mart.
Eu unches Badea Br5g5u ot , mart.
Eu unches Oprea Berevoescu ot , marturie.
Eu Negoit5 zet Pang Bodoaga ot marturie.
Eu Istrate °Orme lea, marturie.
Eu Constandin vatf. sin Moisa, martur.
Eu pop Stan ot V5leni, martor.
Adeca eu care mai jos ma voiu isc5li pentru pricina de judecatA
eu am acum cu jupa[n] Panca, negutator ot Valeni, fiindu
neiscalit la acestu zapis, acesta m'am multumit cu tl. 40, adeca
patruzeci.
Eu Stan cu sotiia lui Enache Fiiotu am vandut.
rtCOCEY.76, XI 6e6s6vo.
Eu dasc5I Ionita ot V5leni, manor.
$i am scris eu Andreiu cu zisa dumnealor.
$i am scrisu eu celu mai jos isc5lit, fiind cu bung voia tuturor,
adeca si a mosnenilor vanzAtori si a cump5rAtorului i a tuturor
r5zasilor mosneni ; drept adasta am adeverit si eu cel or5nduit
alegator si inpktitor a toata suma st5nj5nilor acestui hotar vAlenese
de jos
Stoica c5pt. Bercu.
[Vol Zapisulu de cumpar5toarea locului de la Pestresti, cum
aratA inlauntru ; 1800, Ocv. I

Acte de pe Vales Teleajenulul 73
XVIII.
Copie scosa dupe zapis[ul] nostru cum arata.
Adica eu Radul sluj. of Sipote, dinpreuna cu sotiia mea Vladaia
i cu frati-meu Ilie i cu vh[ru] -mieu Negoith, dat-am zapisul mien
la mana dumnealui jup. Anghellu herar precum sh sh stie ch i-am
van[du]tu un !Dal de cash la drum, ca sh-$i fad chrduma i pravalie,
care loc s'au mhsuratu cu prhjina, cu omeni streini $i mosneni
ce sh af15 rhzora$i, o jumhtate de pogon $i doo prajini, din
hotar pang in hotar, curmezis, $i dumnealor sh -$i fach case, careuma,
pravglie, oce va vrea ca un staphn ce sh aflh, a i-am
vhndu[t-o] sthtoare in yea. Si i-am vhndut-o in tl. 120, adica
o suta doozeci $i Mamas tl. 60. Si petru mai adevArata credinth
i-am datu acestu zapis al nostru la mana dumnealui ca sh-i fie
de sthphnire, $i in loc de pecete am pus $i degetul. Si, chndu
s'au fAcut acestu zapis, au fostu multi omeni streini marturi, care
mai jos sh vor iscali, iar, de sh va scula cineva a zice nepotilor
lui cevas, sh am a raspunde eu, Radu. Adasta.
Eu Radii, vanzator, dinpreuni cu sotiia mea. 1802, Noe. 15.
Eu Ilie bra[t] Radu adeverez.
Eu Danul Morojin adeverez.
Eu Pascu Mantul.
Eu Radul mar.
Eu Marin Izecul mar.
Eu Albul mar.
Eu Ene mar.
Eu Nego[i]th mar. (degete.)
XIX.
Adeca eu carile mai josu ma voiu iscali dau credineosu zapisul
mie[u] la mAna dumEneallui Visterului Temell pacum sh sh tie
eh, avandu eu trebuinth de bani, m'amu rogatu de dumlui da
me-au datu tl. 500, adeca cinci sute, cu dobhnda cate tl. cinci la
punga pa luna $i cu sorocu pana la trei luni de zile, $i, mai
trecandu din sorocu, totu cu aceasta dobhnda sa amu a-i plati.
Si pentru incredinteare m'amu iscalitu din josu.
Eu Manole cavaf, platnicu. 1804, Iuniia 28
Eu Dobri cupetul, cheza$u $i platnicu

74 N. lorga
XX.
t Adeca eu Mateiu Scurtescu sin Radu Scurtescu, ce au fost
feCor Stoichii Scurtescu, dinpreuna cu fratii miei i cu yeti miei
care mai jos ne vom iscali, dat-amu credindos $i adevarat zapisul
nostru la mana dum[nea]lui Daniilu Potopu, ginerile capitanului
Stoichii Benescu, ca sa-i fie de buns credinta, precumu sa sa
tie ca, avandu durn[nea]lui o morisca in apa Verbilaului $i cas5
de carduma data de zestre de la mai sus numit socru dum[nea]lui,
care moara s'au fost f5cut de tin polcovnic Me de la leat 1771,
de sant acuma peste 36 ani trecuti, Iran) jumatate de vad de
pio al sfinti man5stiri Tuturor Sfintilor $i inteo jumatate de vad
de pio al nostru, prin Invoirea parintilor nostri $i, stapanindu-sa
de acelu Die polcovnicu cativa ani, s'au vandut mai sus numitului
capt. Stoica $i, prefacandu-o din temelie, au cursu vremea Oa
s'au dat $i zestre, $i, fiindu-ca pentru partea de vad a manastiri
platea tl. doi pa toti ani, iar pe partea noastra fiindu vicini
razasi, candu ne platea $i candu nu ne platea, $i aveamu tot
galeava pentru acest baticu, $i, pentru ca s5 lipseasca toate pricinile
$i galcevirile dintre noi, ne amu invoit $i i-amu vandut
dum[nea]lui logofatului Daniil partea de jumatate de vad de pio
pe care ii este moara $i car6uma, cu coprinsu vadului, drept tl. 90,
adeca noozeci tocma, care bani i-am priimit toti deplin in mainile
noastre, $i s5-i fie dum[neallui mosie ohavnica statatoare in vecl
dum[nea]lui $i copii dum[neallui, nenoti i stranepotii, call Dumnezeu
ii va darui, fiindu-ca amu vandut dum[na]lui de a noastra
buns voe, nesiliti de nimeni. $i pentru mai adevarata credinta ne
amu pus numele $i degetele mai jos in loe de pecete, ca sa sa
creaza. 1808, Fevr. 10.
(Degete.) Eu Mateiu Scurtescu din preuna cu fratii miei, vanzator,
i veri miei.
Eu Ion Scurtescu, din preuna cu copii miei vanzatoriu.
Eu Chirita sin Ion Scurtescu, din preun5 cu fratii
miei, vanzator.
t Si amu scris eu, cel mai jos isc5lit, cu zisa $i invatatura celor
mai sus iscaliti, $i sant $i marturie.
Stoica apt. Bescu.
(Intarire la ispravnicat, 24 August.)
(Vo i) Zapisul Scurteslilor de vad de marg.

Acte de pe Va lea Teteajeaului 75
XXI.
Adeca eu Negoita sin Cozma ot sat Sapotu dat-am credindos
zapisul mieu la cinst. mana dum[nea]lui biv Vel Slugr. Gheorghe
Boldescu precum sa sä stie ca pentru un loc din $ipotu ce cu
zapis I-am vandut dum[nea]lui de patru ani de zile, de bung voe
mea, luind si toti bani deplin, in urma, vrand sä in01 dreptatea
si judecata, and lipsiia dumEneallui de aid, I-am mai vandu[t] si la
un Dinu Morojana. Pentru care apucandu-ma dumEneallui, si cunoscand
si eu a rau am facut gasta urmare, dau dum[nea]Iui si
acest al doilea zapis ca, dupa coprinderea zapisului d'intai, sa
albs durn[neajlui Slugr. a stapani acest locu in pace si nesuparat
de catra mine si de catre tot neamul mieu. Insemnand acum si
locul cu pietre pe unde are a-I stapani dum. Si pentru credin]a
mi am pus numele si decet (sic) in loc de pecete, ca sa sä creaza,
fiind si alte obraze marturie.
1812, Sept. 14.
Negoita sin Cozma ot sat Sipot, vanzator, $i adev[ere[z.
t Neagu Gogoasa mart.
Nitul Porfurnlb mart.
Gheorghe Bilcescu am scris, si mart.
(Inca un martur.)
Sal-ban protopop, mart.
(Intarire la ispravnicie, 14 Septemb-re )
XXII.
Prea-innaltate Doamne,
Jaluesc Innaltimii Tale ca la sud Saac am un petec de mosei
ce sa numeste 5ipot 4 Pata, unde sant stanjini 75 i palme cinci,
pe care vrand ca sa o vanzu, nefiindu-mi trebuideoasa, cad imi
este peste mans a o caota, fiind si putintica, m'am hotarat 85 o
vanzu, ca sa-mi iau alt acaret, la loc unde sa poci a ma folosi,
ma rog milostivirii Marii Tale ca sa file luminata porunca a sa
orandui la starostea de negutatori sä sä strage la mezat aici, in
orasul Bucurestilor, si ... cu pretul ce-m va da mana sa sa yang
cum va fi mila Marii Sale.
Al Marii Tale
plecata sluga
Ionita Rudeanu
Pupa aprobare, urmeaza scurta istorie a mosiei.)
[18144

Z6 N. lorga
XXIII.
Aded eu Negoita i brat ego lonitA $i brat ego Costandinu
cojocar of VAleni sud Sacu, care mai jos ne vomu iscAli, incredintam
cu zapis[ul] nostru la mana dumnialui Slugierului Gheorghe Boldescu
precum sA sA tie ca, avand not o cask de vArghiie i de
gardu, adeca chipu de bAcAnie veche, cu unu cuptor de brutgrie
dezvalit, in sat $ipotului $i nefiindu -ne de trebuintti, de a nostra
bung voe, nesiliti de nimeni, amu vAndut-o dumnalui dreptu bani
gata tl. una suta ; care bani i-amu $i priimit toti deplinu in mAinele
nostre, $i de acum innainte s5 aibu dumnialui a o stapAni cu bunk
pace, vanzandu vinu $i rachiu $i de ale bAcAnii ce va voi, i pine
la brutarie, in scurtu once, cumu s'au mai urmat vAnzaria $i mai
nainte vreme, cAndu era bacAniia i cArtuma in staria ei, fAra niciunu
fel de supara[re] de cAtre nimeni. Si sp-e incredintare ni-amu
iscAlit mai jos, puindu-ne $i pecetiile la randu, ca sä (sic) criaza.
1814, Iunie 2.
Eu Ionita am vandut.
Eu Negoit5 am voitu.
Eu Costandin am voitu
(degete.)
Hz.. noX Optcpac.
and o iscalitura.)
XXIV.
incredintez cu zapisul mieu la mana dumlui biv Vel Sluger Gheorghe
Boldescu ca, avAnd o mosie la sud Saac, care sä numeste Sipotul i
Rata, in sums de stAnjini $aptezeci $i cinci $i palme cinci, duple
coprinderea cArtii de holarnicie a megiiasilor, care mosiie am
avut-o $i eu mai nainte de zestre, datA de socrA-mea Medelnicereasa
Sultana Falcoianca, $i, dupa invoiala ce am facut cu sotiia
mea Marghiola Rudeanca, fiica numitei socra-mii, puind alt acaret
al mieu pArintesc andipricon in locu acestii mosii de zestre, care
fiind priimit $i de ins soacrg-mea $i cu multAmirea sotii mete,
s'au adeverit $i de judecata Departamentului de opt, rAmaind numita
mosiie intru desavArsit5 stapanirea mea, pe care de a mea
bung vole, nesilit de nimenea, am vAndut-o dum[nea]lui mai sus
numitului Sluger drept tl. 1800, adeca una miie opt sute, priimind
$i toti bani deplin in mana mea. CA dar, sforand dumnealui Sluger

Acte:delpe Vales Teleajenulul 77
gasta mo$iie $i descoperind mai multi stanjini decat sa coprinde
mai sus, sa ramaie $i acel prisos de stanjani buni ai dumlneallm
Slugerului fail de a face elu vre un fel de pretcntione pentru
acest prisos, dupa cum, asemenea, de vor i$i (?) mai putini sailjani
dicat sa arata mai sus, dum[nea]lui Sluger sa nu alba a ma
supara nici inteun chip cu vre un fel de cerere, fiindca cu acest
mijloc ne-am hotarat $i ne-am multemit amandooa partile. Pe
itasta mo$iie sa AA $i vad de moara, pe iazul dupa apa IdeajAnului,
sant $i dooa vaduri de car6uma $i sat, care este a le sta..
pani $i acestea tot in pretul banilor de mai sus aratati, $i inpreuna
$i toata mo$iia din hotar 'Ana in hotar, cu ate sa dig pe dansa,
in veci, nestramutata, atat dum[nea]Mi, cat $i coconii dumnealui,
ca o mo$iie dreapta $i ohavnica a dumnealui, teslimatisind dum-
[nea]lui $i cartea de hotarnicie a mo$nenilor i zapisul Departamentului
de schimbul ce am facut eu cu sotiia mea, $i ce scrisori
altele voi mai gasi asupra-i pentru pricina ace$tii mo$ii ce o vanzu
dum[neajlui Slugerului, toate sa alba a le da dum[nea]lui. Zicu $i
gasta ca, numita mo$ie nefiind cautata atat de soacra-mea, cat $i
de catre mine, aflandusa peste mans, unii alti dintre razora$i s'au
intinsu cu coprinderea, ci durn[nea]lui, ca un bun stapan ce este
de acum inainte, sa caute sa $'o descopere, all lamuri toata suma
strmjanilor, cats din vechime au fost, $i cum al-AA mai sus tot
prisosul stanjanilor ce vor i$i mai molt pentru cat sa nume$te ca-i
vanzu, tot at dum[nea]lui sa fiie, -WA de a pretenderisi cu ceva§,
sau neamul mieu. Si spre incredintare am iscalit atat eu cu insu$
mana mea, cat $i sotiia mea, fats fiind $i alte obraze, care s'au
iscalit marturi.
1814, Iul. 6,
Ionita Rudeanu adeverez.
Mapicz PouSetvmc 6e6s6vo.
Sultana Fale[oianca] Med6r., mart. (pecete).
Dimitrachi Sluger, mart. Iordache Fate. mart.
Bala$[a] Petr. ...Par.
XXV.
Cu mila lui Dumnezeu lo Mate! Vvd. $i Domnu a toata Tara-
Rumaneasca, nepotul marelui $i prea-bunului batrinului raposatului
Io Basarab Vvd., dat-am Domniia Mea adasta porunca Domnii

78 N. Iwo
Me le acestui preot anume popa Oprea si" cu feCorii lui chi
Dumnezeu ii va da, din sat din Bolde$ti, ot sud Sac, ca sA-i fie
lui mo$ie , din partea Viii, $i iar sA-1 fie popi Opri jumatate
de vad de moara pA Bratca, iar din partea Viii. InsA sa" sa $tie
adasta mo$ie cu vadul de moat% din apa Teleaj5nului pinA unde
sa inpreuna cu alt hotar , dupreste iotu hotarul, din cimp $1
din padure $i din apa $i din sili$tea satului $i dupretutindenea,
oricit s5 va alege. PAntru ca au cumparat popa Oprea aeasta
mo$ie $1 cu vadul de moarA ce s'au zis mai sus de la nepofii
Viii ot CrIug drept 2.800 aspri gata. $i iar sA fie popi Opri
jumatate de pogon de pAdure in dealul Bolde$tilor. Pentru ca
adasta jumatate de pogon ce s'au scris mai sus datu-l-au Stoica
Burnea $i cu feeorii lui popi Opri pentru p mans, pentru sufletul
lor, de au fost scris Stoica Burnea pA tatu-sAu Stoila $i pA
mums -sa Anghelina $i pa tot neamul lui la jartfelnic in sfinta
bisericA la popa Oprea, $i cu zapis de la mina lor, cu marturii.
$i iar s5 fie popi Oprii un loc, insA sA sa $tie semnile acestui
foe de amindoa parfile, din pina unde merge in rAzorul Chicului,
$i din ceilaltA parte ping unde merge de sa inpreuna cu Chicul,
$i merge din vale pinA Ia hotar. Pentru ca I-au cumparat popa
Oprea acel loc ce s'au scris mai sus de Ia cumnafii lui, de la
Stoica $i de la Dragoe, drept 400 aspri gata, cu zapis de la mina
lor $i cu mArturii. $i iar au cumparat popa Oprea un pogon de
vie in dealul Bolde$tilor, iar de la cumnafii lui ce s'au scris mai
sus, drept 1.500 aspri gata. $i iar s5 fie popi Opri o cezvirta de
loc de casa in vale, care I-au fost daruit Stoica $1 Dragoe pa
fe6orul popi Opri, pA Istrate, la nunta lui. $i iar sA fie popi Opri
o cezvirta de loc de cask iar in vale, pentru ca 1-au (lama Chicul
cu faorii lui p5 fOorul popi Opri, pa Istrate, iar la nunta lui.
$i iar s5 fie popi Opri o cezvirta de loc de casa, iar in vale,
pentru ca 1-au 'Bruit Visa $i Stana pa fe6orul popi Opri, pA
Istrate, iar la nunta lui. $i iar sa fie popi Opri o cezvirta de loc
de casa $i jumatate de pogon de vie iar in vale, $i iar o jumatate
de pogon in vie nefacAtoare, pentru ca s'au infrAfit fe-
&lru popi Stoichi, Istrate, cu Stoica, feOoru Burni, in sfinta bisericA,
$i au dAruit Stoica pentru frAfie pe frati-sau Istrate cu
cel mai sus zis jumatate de pogon de vie, $i Istrate incA au
daruit pentru frAfie pa frati-sau Stoica, fe6oru Burni, cu o vacs cu
lapte. $i iar 0 fie popi Opri jumatate de pogon de loc de cad

Ante de pe Vales Teleajetudui 79
in vale, pentru el I-au dat Draghie i Slina i Neaga, surorile
popi Opri, de au pus pa parintii for la jartfelnic. Si iar au cum-
'Arai popa Oprea din sj. de movie din partea Cucii... drept 700
($i in arabe) aspri gata ; insa sa sa $tie ace$ti sj. de movie ce
s'au scris mai sus din apa Teleajanului pia in valea . $1 iar au
cumpArat popa Oprea patru sj. de movie de la Draghiia din
partea Cucii, drept 400 aspri gata. Si iar au cumparat popa Oprea
patru stinjini de movie din in silistea din sus de la Draghie, din
partea Postelnicului, drept 400 aspri gata. $i iar au cumparat popa
Oprea de la Mihnea, nepotu Visi, a treia parte de mo$ie, drept
850 aspri gata. $i iar sa fie sora popi Opri, cu feeori ei,
Staaul i Iva$co, un pogon $i o Cezvirta de loc in deal, $i un
stinjin de movie ping la $tiubeu, de la Stoica Burnea, drept
aspri gala. $1 au vindut aceA mai sus numiti oameni ale for parti de
movie $i moVeniri ce s'au scris mai sus de a for buns voe $i
cu $tirea tuturor megiia$ilor din sus $i din jos $i din inprejuru
locului, precum am vAzut Domniia Mea $i zapisele de vanzare i
daruire, cu multe martini, la mina. Drept aceia am dat $i Domniia
Mea popi Opri ca sa-i fie lui ba$tin5 $i ohabnice, lui $i feeorilor
lui, nepotilor $i stranepotilor lui, $i de catre nimeni sa nu
sa clateasca, dupa zisa Domnii Mele. latA $i mArturii am pus
Domniia Mea : jupan Vasilie Vel Ban i jupan Hrizea Vel Vorc. i
jupan Grigorie Vel Logf., iproci, fiindca ceilalti boeri nu s'au
putut cunoaFte a sa scrie de rind, fiind hrisov ros. Aprilie 20,
It. 7149.
Acest izvod s'au talmacit in limba rumaneasca intocmai dupa
hrisovul cel slovenesc la Scoala Domneasca of Sfintu Gheorghie
Vechiu din Bucure$te, 6' mine, cel mai jos iscAlit, $i pA unde au
fost hrisov rupt $i $terse slovele, de nu s'au putut citi, s'au lasat
loc da$chis.
1818, Fevr. 5.
Az ChiritA dasc. slov. izpisah.
XXVI.
Adeate noi care mai jos ne vomu iscAli incredintam cu zapisul
nostru la mAna durnnealui logofatu Tudorache zet Mania precum
ca sa se tie ea, avAndu noi cei mai jos iscAliti o parte de mo-
$ioara ce se afla la tuna (sic), lungu din sterpu (sic) spre soare-rAsare

SO N. lorga
pans in iazu, totu capu mosii nostre de spre partea de clan Jose
razorasu din PAtea i de spre partea de dAn sus razasu baba Visa,
si amu vandut-o de a nostra buns voe si nesiliti de niminea, si
amu vandut-o in dreptu tl. 460, adecA patru sute si saizeci i o
camaase in dreptu tl. 20, adecate doozeci, si amu vandut-o cu
stire tutororu fratilor i vecinilor i razoresilor si din sus, si din
jos, caare mai jos ne vomu iscali pe anume, pu[i]ndu si degetele
la nume, in locu de pecete, ca sa sa creaza.
818, Sepir. 5.
(Degete.) Eu Nita sin Manolache, vanzator.
Eu Coste, bratu Nitu, vanzatoru.
Eu Zanfira, sotiia lui Manolache, raposat, vanzatoare.
Eu Pave lu, bratu Nitu, vanzator.
Eu Ion Poterasu, martur.
Eu ...
Eu din Patea, razorasu, martur.
Eu Ion parcalab ot $ipot, martur.
... martur.
Si dumnealui logofatu Tudorache, zetu jupaneasa Mariia ot Lanu
Ferarului, sa aiba a stApAni aeasta mosae Cate zile va avea dumnealui
i clironomi (sic) dumnealui, cati Dumnezeu ii va darui, neamu
de mneamu, spre a nu fi supArat de catre nimenea.
818, Septf. 5.
(iscalturi.)
5i, candu s'au facutu acestu zapisu, s'au facutu cheltuiala de
t. 22.
tl. pr.
200 Adeca doo sute amu priimitu eu, numitu ausu Nitul, de
la log. Tudora i de la kupaneasa Mariuta.
Eu Nutu Nitu ceausu.
XXVII.
Prea-inaltate Doamne,
La mosiia mea Boldesti, sud Saac, in viniturlile ce am, 0 coprind
stanjani 500, si, dupa stapanire pamantului, vazandulta ca nu pot
a .11 deplin, am facut cercare cu masurAtoare dreapta, si m'am
gasit pagubas de 72 stanjani, care aceasta mosiie a mea, aflindu-sa
intre dooll sfori de mosiie ale sfintei manastiri TArsorul, adica

Acte de pe Valea Teleajenului 81
vecinindu-sa atit pe de o parte, cit si pe de alta, din cap pang in
cap cu numitele sfori ale Tarsorului si, eu fiind in mijloc, am
cunoscut ca aceasta inpresurare imi curge de la vecinatate si,
vrind ca sa-mi aleg mosiia, sa-m gasesc si lipsa stinjanilor 72
pins la 500, cit am s'o stapanesc si prin alegere bunk' sä mi-o
hotarasc si sa o inpietresc, a nu mai avea prigonire cu vecinatatea,
am dat jalba stapinirii Inca de la leat , de sint peste
trei ani trecuti, si, orinduindu-sa la dumlor boerii ispravnici, nu ni
s'au facut nicio savirsire, caci, dupe orinduiala, dind de stire vecinilor
miei ca sa viie cu sineturile in fafa locului, adeca Sfinfiia
Sa parintele egumenul Tirsoreanul, care este din toate partile vecin
cu mine, cu pricina numai ca va veni, puind soroc peste soroc,
m'au prelungit pang astazi, si eu sint rabdatoriu, atit de paguba
acelor 72 stanjani ce-mi lipsesc, cum si cer alegerea mosii mele,
ca nu poeu sa o hotarasc si sa o inpietresc, a fi stiuta stapinirea
cu nestramutare. Ma rog inaltimel Tale ca sa se faca luminata
porunca catre dumlor boeri ispravnici sä aleaga dintre boerii judetului
pe unul, doi, carii vor fi mai cu stiinta pentru ale mosiilor
pricini si, dind in stire Sfinfii Sale parintelui egumen Tirsoreanul
sa viie cu tote sineturile ce le are pentru acele doo sfori de mosiie
care sa vecineste pa langa mine, ca sä mergem amindoo5 *tile
la fafa locului, unde am si eu ale mele sineturi, sä mi sä traga
mosiia si sa mi sä inplineasca suma stanjanilor 50, dupa zapisile
ce am, puindu-s5 si semne inpietritoare a mi sa sti stapinirea neclintita,
a nu mai avea pricing de spre vecinatate.
Al innaltimi Tale plecata sluga,
Gheorghii BoJdescu biv Vel Pahrc.
Ordiu la 7 Februar 1819.
XXVIII.
Sud Saac.
Ghica mazilu of Stefesti au tras la judecata innaintea noastra
pe cumnatu-sau, Stanu Postelnicelu of Flomora6u, pentru un locu
de pravalie of V aleni, ce i s'au incotropit de catra parat, ca sa i
sa dea intru stapanire, cu cuvant ca este dat prin foaie de zestre
de catra socru-sau.
Care intrand in cercetare, am cerut mai intii de la jaluitor
foaia de zestre pentru acest locu ce sa ne arate, si ne scoase de
fata, care sä vazu cu It. 1792, Ghen. 1, de sant acum 27 ani, cu
6

82 N. lorga
coprindere ca ii da o cezvarta locu de pravalie la Valeni, in fata
targului, de spre baeaniia vatafului Moise, in potriva caruia ne
arata $i paratul iarasi foaie de zestre, a soacri-sii, cu lt. 807, Octom.
7, cu 12 ani in urma foi da zestre a jaluitorului, cuprinzatoare
ca-i da zestre o pravalie cu casa in Valeni, stapanindu-o de atunci
$i 'Ana acum nezmintit. hipotriva iaras raspunse jaluitorul ca locu
ce i s'au dat paratului estc at sau in puterea foii de zestre, $i
rail au facut bins pa dansu, iar mai vartos ca lemnile pravalii
le-au vandut la un Velicu Bacanu of Valeni, de sant acum 6 ani
$i mai bine, $i nu mai are trebuinta a sä amesteca. Pentru care
sä apara paratul ca nu numai insus n'au facut bins pa dansu, ci
socru-sau, in viiafa aflandu-sa, si
poate sa fi facut vre un alt
asazarnant cu dansu, fiind vreme la mijloc trecuta, $i, al doilea,
ca de la a6asta pravalie nu au vandut alte lemne, neavand nicio
suparare, fiind zdravana, ci de la alte pravalii ce sant totu in rand
Cu a'easta pravalie ca'zute cateva lemne, le-au vandut dooa cumnate
ale lor, aflandu-se atunci fete, in casa sa, ca sä nu sa peapadeasca,
luindu $i bani, precum Lhear acel Velico au marturisit
ca, si de i-au cumparat, dar nu she de la care pravalii au fost, si
deosebit ca, de nu s'ar fi siguripsit numitul atunci cind s'au facut
pravalie pe acel loc, cum de ingaduia pa socru-sau a face bins?
Deci, ne mai ramaindu-i niciun cuvant de pricinuire numitului
jaluitor, ca unu ce trebuia sa -$i caute cu socru-sau de atunci, iar
nu tocmai acum dupa 12 ani, and paratul isi are stapanire neclintita,
gasim cu cale ca paratu Stanu sa-si stapaneasca pravaliia
cu casa ei, dupa cum $i pang acum, in pace $i nesuparat. Dar,
pentru ca sa nu !link si jaluitorul isterisit de totu, i s'au hotarat,
cu multamirea si a paratului, ca sa-i dea alt locu asemenea in fata
targului, ca sa-si sadeasca orice va voi pa dansu.
...Biv Vel Aga. 1819, Dechmv. 30.

CONSTANTIN IORDACHESCU
CATAGRAFIA MUSEULLII N. IORGA"
DE LA VECHEA SCOALA GOSPOD, AZI MARCHIAN",
DIN ORASUL BOTOSANI

L MUR1RE
In luna Iunie, anul 1924, am infiintat pe linga $coala Marchian"
din orasul Boto$ani foasta coal gospod, veche de peste o
sufa optzeci de ani' uu museu de documente, manuscrise, tip5rituri
$i obiecte vechi, cgruia i-am dat numele Museul N. lorga",
dupa numele unuia dintre fostii elevi ai acestei
Tot °data, am rugat pe d. profesor N. Iorga sä binevoiasca a
tinea o conferinta in sala Teatrului Eminescu" din Botosani, in
folosul acestui museu.
Conferinfa a avut loc in ziva de 12 Iulie 1924, avind titlul Literatura
de azi", si a produs suma de lei 17.085, suma destinata
cheltuielilor de achisitionare $i de intretinere a museului, supt denumirea
Fondul N. lorga".
Fructul ostenelilor mete din timpul unui deceniu i1 presint acum
cercetatorilor trecutului nostru in aceasta catagrafie. Am c5utat sa
fac din ea, nu o lista seac5 de obiecte numerotatate, ci o carte",
care poate fi cetitA cu interes $i folos imediat.
Fiind vorba de documente, manuscrise $i tiparituri 2, cele mai
multe necunoscute, 15-am asezat in ordine cronologica, $i am fAcut
pentru fiecare un resumat fidel al cuprinsului, cu menfiuni speciale
despre oameni $i locuri, subliniind prin citatiuni' intocmai ceia ce
se gase$te caracteristic in ele.
In Mara de pretioase relatii genealogice asupra familiilor vechi
$i asupra stapinilor ce au fost pe locurile de azi, cetitorul va g5si
date asupra cirmuirilor trecute, asupra obiceiurilor patriarhale de
odinioar5, aplicate cu deosebire la judeati si
pricini de mosie,
Prin hrisovul de la 1759, Dec. 28, publicat in Uricariu/, II, p 51, loan Teodor
Calimah reinfiinteaza scoala gospod, in tirgul Botosal i, dupa cum au lost
$i mai itzainte".
2 Aici se dau numai resumatele de documente (N. I.).

86 Constantin lordachescu
asupra vechimii unor localitati si numirii for de alts data si mai
ales asupra evolufiei si a influentelor ce a suferit limba vorbita
$i scrisa, care primia aroma turceasca, greceasca sau ruseasca,
dupa valurile de straini ce treceau peste tall.
Ar fi poate locul sa-mi exprim dorinta de a se incuraja infiintarea
unor asemenea musee in fiecare centru judefean al Romaniei Mari.
Cu o propaganda inteligenta, facuta de oameni ce inspira lucredere,
s'ar salva de la pierdere $i distrugere ceia ce se mai pastreaza
in familiile de carturari, ca amintire de la batrini. Urmasii
$i mostenitorii, de cele mai multe ori, nu prefuiesc cu pietatea
cuvenita aceste lucruri. Citi nepoti n'au aprins focul cu manuscrise
$i documente ce erau sfinte pentru bunicii for ! Cite hirtii
prefioase n'au fost vindute cu chilogramul negustorilor, ca sa
inveleasca in ele branza sau masline !
Documente, acte, scrisori, carti rare si obiecte vechi, strinse cu
rivna, pricepere si dragoste in aceste musee judefene, samanate
pe tot intinsul ferii, s'ar pune la indemina celor ce stiu sa be pretuiasca
$i ar servi cultura nationala.
lar catagrafii, in felul acesteia, ar scoate la lumina zilei multe
comori ascunse, ce zac azi necunoscute $i necercetate.
Constantin Iordichescu,
Boto§ani, 8 Septembre 1935.

I.
DOCUMENTE, ACTS, SCRISORI.
1..
1674, Ian. 1. Suret deipe ifrisovul lui $tefan Petriceicu-Voda,
din 1674 lanuar 1, Mart la Suceava, prin care Domnul dAruie$te
pe Ion Stroescul, fost staroste de Cernauti, cu satul Petre$tii
din Tinutul Dorohoiului, pe apa Prutului, ca sA-i fie lui danie $i
miluire in veaci $i dumisali $i fAmei dumisali $i coconilor lui"
dar cine sa va amesteca sa strice, sa fie afurisit de 318 (AO
din ij va Nichee ".
Donat de d-ra Sofia Tautu.
2.
1( 92, Maiu 24. Suret de pe Irisovul lui Constantin Cantemir-
Voda din 1692, Maiu 24, prin care se porunce$te lui $tefan Banul
sa cheme faze$ii de pe Valea Moisai $i Pruna, pan5 in fundul
BAgaului $i din Vadul lui Fr AtilA pang in Poiana Zgurii, ca sä
plAteasca boul $i vacile ce au dat Eonu ciobanul" vornicilor de
Falciiu $i Birlad, fiindca in zilele Ducal-Voda s'a facut o moarti
$i,
di om" in Tinutul FAlciiului fiind Gavrilita Vornic Mare, au fAcut
strinsura din toate satele di prin pregiur di $Apti hotara, sä piateased
moarte ace di om, $i au luat d-lui Vornicu din toate satele
cite 9 galbeni $i au luat vornicii di Birladu cite 4 galbini di sat
$i i-au luat $i lui, dumnealui Gavrilita Vornicul tin bou $i 2 vaci
cu vice', $i au dat $i
vornicilor di Birladu 2 galbini". Astfel a
plAtit el pentru raze$ii de pe dotfa vAi, iar ei nu 1-au mai intors
nimic pang acmii" ceia ce a plAtit pentru din$ii ca sa rascumpere
acea moarte de om.
CumpArat dela Traian Ichim, din fondul N. lorga",

88 Constantin lordachescu
3.
1692, Julie 9. Suret de pe hrisovul lui Constantin Cantemir-
Voda din 1692, Julie 9, fault la Iasi, prin care se intareste dania lui
Stefan Petriceicu-Voda catre Ion Stroescul, Armasul cel Mare, cu
satul Petre$ti. Si dereasele ceale vechi ce or fi pe saat pe Petre$ti,
oricand la cine s'ar afla, sa aiba a sa lua $i sa sa dea in
minile boiarinului nostru ce sa scrie mai sus, lui Ion Stroescul
Armasul cel Mare, $i cu blastam nime din semintiile lui Stefan
Petro -Voda sä nu aiba a sA amestica". Drept aceia se intare$te
cartea de miluire $i de danie a lui Stefan Petru-Voda catre Ion
Stroescul, ca sa-i fie dereapta miluire, ocina $i mosie $i feciorilor
dumisali $i nepofilor $i stranepotilor $i a toata seminfia ce sa vA
aleage dintru dumnealui in veaci neclatit $i nerusuit nici danaoarA"
Donat de d-ra Sofia Tautu.
4.
1742, Februarie 5. Arhimandritul lezechiil de la Trei lerarhi din
1a$i, delegatul Manastirii Panteleimon de la Sf. Munte, da iazul
ce este in Dresleuca al Manastireii Doamnei, jud. Botosani, stricat
de cind au mers Imparatie la Camenifa ", lui Manole negufitoriul,
A-1 izasca $i sa faca moara, iar el sa ieie pentru osteneala a treia
parte din agonisita morii $i elesteului, iar doua parti sa trimita la
Sfanta Agura, la Sf. Panteleimon, unde este inchinata Manastirea
Doamnei.
Ca lugarii de la Manastirea Doamnei sä nu se amestece ca sa
strice tocmeala, ca, de cand sant eu aice in Para, di atatia ani,
n'am vazut niciodata un calugar acolo di treaba, ce tot niste befivi
$i nevrednici a. Jar, de s'ar ispiti cineva sa strice, nsa fie trecletu $i
procletu $i blastamat de Dumnezeu $i de Maica Precista $i de 12
Apostoli $i de sfinfii otefi de la cetatea Nicheiei, sa aiba parte cu
luda $1 cu trecletul Arie" $i de mine pacatosul Inca sa fie afurisit".
Iscaleste greceste.
Cumparat de la Traian Ichim, din fondul N. Iorga".
5.
1747, lulie 18. Carte de la Grigore Ghica-Voda catre Ion
Iamandi Vel Jicnicer $i Nic. Buzne, vel vornic di poartA", sA
cerceteze jalba lui Alexandru Murgulet contra lui Lupul BA§ Med.,

Catagrafia Museulul N. forge 89
cl ar fi avand Impresurare" pentru mosia sa Petrestii cu mosiile
lui Lupul Bal$, Darabanii $i Voicautii. SA cerceteze cu amgruntul
$i cu buns dreptate s'a puns $i staipi de piatra, semne hotara.
Donat de d-ra Sofia Tautu.
6.
1756, lunie 2. Suret de pe cartea doinneasca adresata de
Constantin Mihai Cehan Racovita-Voda catre Neculai Kogalniceanu
biv Vel Comis $i Apostol PenisoarA, s cerceteze pricina lui Vasile
Ciobanu $i nepotul sau Lupul Ciobanu pentru niste hotare de
mosie din fundul B5g5ului, Tinutul Falciiului, pe care, din cause c5
s'a %cut pe acele mosii o moarte de om in timpul Domniei lui
Duca-Vod5, s'au aruncat acea moarte de om pe 3 hotara, ca sä
plateasca de hotar cafe 9 ughi la Vel Vornic $i cate 2 ughi la
vornicii de Barlad".
Cumparat dela Traian Ichim, din fondul N. lorga".
7.
1762, August 2. Carte de la Grigore loan Calimah-Voda
c5tre lordachi Canan5u biv Vel Med., ispravnic Tinutului Harl5ului,
$i Costandin Macri biv Vel Jicnicer $i Toader Isacescul biv Vel
S5trar, prin care arata a Ionit5 Murgulef a dat jaloba pentru mosia
sa Petrestii, spunand c5 trage mare Impresurare din partea Vornicului
Lupul Bal$ cu mosiile lui, D5fabanii $i Voicautii. Ii randuieste
hotarnici sa cerceteze $i sä hotarascA, stalpindu-o $i cu pietri
atat de calre mosiile Vornicului Lupul Ms, cat $i de c5tre unul
Vasile Silion". Neodihnindu-se vre o parte cu hotarire ce yeti
face, sä le dafi zi de soroc ca sä vie la divan."
Donat de d-ra Sofia Tautu.
8.
1763, Decembre 8. Marturie semnata de lordachi Cantacuzino
Spatarul (socrul Vornicului Lupu Bal$) $i altii, cari au fost randuiti
de Grigorie Ion Calimah-Voda sä cerceteze jaloba Ruxandei,
giupaniasa lui Alexandru Murgulef ", contra lui Lupu 13* Vel
Vornic, care i-ar fi Impresurat $i luat o bucata de loc din satul
Petrestii, cu casele Murgulefoaei $i cu oameni cu tot". Fiind $i
carte de bl5st5m asupra cui ar $ti hotarul $i n'ar marturisi ade-

90 Constantin lordachescu
vArula s'au adus oamenii din C5bizne, satul lui Lupu Bats, $i din
Petresti, satul Murguletoai, si, citindu-le carte de blastam", au f5cut
cercet5rile, din care s'au cunoscut strambAtate Murguletoai" si c5
rau $i cu strambatate au fost luat acea bucat5 de loc."
Donat de d-ra Sofia Tautu.
o.
1764, Novembre 9. Hrisov de la Grigore loan Calimah-Vod5,
din 1764, Novembre 9, prin care se da carte domneasca Zamfirii
fetei raposatului Ion Stroescul biv Vel Armas, $i lui lonita, Gheorghe
$i lordachi, nepoti de feciori ai Zamfirei, s5 st5paneasca satul
Petrestii de pe apa Prutului, Tinutul Dorohoiului, luand zeciuiala
din tarini si samanAturi din zece una Si din cinzeci de stupi, unul.
Donat de d-ra Sofia T5utu.
10.
1767, Maiu. Hrisov, prin care Grigore loan Calimah-Vod5
a miluit pre credincios boiar[ul] nostru d-lui Sandul Sturdza biv
Vel Stolnic cu un ligan dintre Tiganii domnesti, anume Grigore
Ungureanul, dinpreun5 cu Tiganca lui $i cu toti copii lor, $i
cu tot
rodul ce se va trage dintre dan$ii, neclAtiti $i nestr5mutati nici
odinioar5 in veci", care 'Wigan mai intaiu a fost cercetat de Vasile
Razul Hatman $i gasit ca e dintre Tiganii domnesti, strain, venit
din alt5 tars.
Donatia Traian Ichim.
11.
1768, Maiu 21. Scrisoare din partea lui Grigore loan Calimah
in a doua Domnie, catre Costandin Cananau biv Vel Mamie,
ispravnic Tinutului Hirlaului, si Costandin Kog. biv Vel Stolnic, ispravnic
de Tinutul Dorohoiului, ca sa cerceteze jaloba Ruxandei
Murguletoaii din Dorohoiu asupra lui Vasile Si lion, tot de acolo,
care, avand mosia Pa Hints alaturea de Petrestii Murguletoai, a luat
o bucata de loc din Petresti, si anume de la Petri le Lozailor si
papa in vatra satului. Dac5 nu vor fi multamiti, sä li deie zi de
soroc ca sa vie la Divan sä se judece.
Donatia Sofia T5utu.

Catagrafia Museului .11. 'urge 91
12.
1773, Maiu 31. Pricaz din timpul primei ocupatii ruse$ti,
scris in ruse$te $i in romane$te, catre parcalabii Hurmuzachi $1
Coste Chirilovici, prin care se porunce$te din ordinul Mariei Sale
Gheneral Major Rimschi Corsacov $i Feldmare$al Petre Alixandrovici
Rumniantov", ca mo$iile din satele Edinet, Capotenii $i
Serzeica din Tinutul Hotinului se cuvin mazilului Prizgul, dupa
scrisori ce a ar5tat $1 mArturie de la Divan. S5 in$tiinteze pe
locuitori. Semnat ruse$te brigadiriul, indescifrabil.
Donatia Sofia Tautu.
13.
1773, Decembre 25. Scrisoare de felicitare de Craciun din
partea lui loan Miculi, din Ia$i, catre varul s5u, logofatul Ionita Murgulet.
Vrea sg vanda mo$iile Criva $i Horobcautii cu tot venitul,
atat oranda, dijma $i havaetul caselor", $i mai eftior, numai bani
gata s5-mi deie". $i parcalabul Coste din Hotin vrea s5 le ieie
pentru un om al d-sale.
Donatia Sofia Tautu.
14.
1773, Decembre 28. Pricaz tot catre pircalabii Hurmuzachi
$i Coste Chirilovici, pe dou5 coloane, ruse$te $i romane$te, semnat
de un brigadir, ca sa instiinteze pe locuitori ca mo$iile din satele
Branzeni, Hincauti, Sali$te $i Ruc$anul din Tinutul Hotinului se
cuvin Anghelii $i baietilor Visternicului Gherghel, Niculai.
Donatia Sofia Tautu.
15.
1774, Ianuar 19. Pricaz in ruse$te $i romane$te catre parcalabii
Hotinului Hurmuzachi, $i Coste Chirilovici, ca sä hotarniceasca
stapanirea mazilului Niculai CalmAcichii asupra satelor SAli$te, Ci$nicov",
Precutov" $i jumatate din Nisfoaia.
Donatia Sofia TAutu.
16.
1776, 1anuar 24. imparteala pe doi frafi $i o sofa a mo$iilor
ramase de la Alexandru Murgulef, $i anume : au luat cei doi frail

92 Constantin lordachescu
Ionita si Iordachi Murgulef satul intreg Teioasa ce se chema
Petrestii, din Tinutul Dorohoiului, jumatate de sat de Mihalce ce
se chiarna Canina (Cacica ?) din Tinutul Cernautilor si aceias
parte dintr'un sat intreg din Ipotestii, din Tinutul Harlaului". lar
Catinca Stralculeasa, sora noastra, satu intreg anume Mihucenii,
ce este pe apa Cotovoful, la Tinutul Sucevii, si cu partite de la
Noa-Solita din Tinutul Cernaufului". Asijderea $i pentru mosiile
din Tinutul Hotinului, din indurarea milostivului Dumnezeu ca sa
iasa vreo-data la stapanirea noastra, iaras sa avem a le stapani frateste,
cum si pentru Tiganii ce sant parintesti Inca sa avem a ni
impart cu dansii fratasti pe 3 parti".
Donatia Sofia Tautu.
17.
1776, lanuar 24. Scrisoare de invoiala, data de P5harnicul
Vasile Strasca la mana cumnafilor lui: lonita $i lordachi Murguletu,
prin care aratd ca s'a invoit frateste la imparfeala averii
socrului sau Alexandru Murgulet. Iar, de s'ar mai ivi mai tarziu
$i alte mosii sau locuri de casa in Cernauti, sä se imparts iarasi
frateste in trei parti.
Donatia Sofia Tautu.
18.
1776, Maiu 20. Adeverinta data lui lonita Murgulef pentru
un zapis de vanzare de la soborul manastirii Putna, referitoi la
satul Novo-Salita, din veleat 7171 (1663), catre $Atrarul Braila
din Draguseni. S'a luat zapisul spre a se arata intro pricing de
judecatA, cu obligatia de a-I inapoia lui Murgulet.
Donatia Sofia Tautu.
19.
1776, 1ulie 10. Hotarnica Baicenilor. Din porunca vornicilor
de Botosani, Portariul Manu $i Jicnicerul Manolachi Dimachi, s'a
cercetat hotarul dintre Baiceni, mosia Medenicerului Giuvan, $i
Curtestii, mosia lui Costa Culibran, Tinutul Harlaului. Au plecat
de la un lac spre Apus, din piatra in piatra, pans piste paraul
Hliboce, $i in margine codrului s'au gasit bour intr'on stejar
vechiu". Apoi spre Balta Arsa si pan5 in apa Miletinului, gasin-

Catagralia Museulut N. lorga" 03
du-se ca semn de hotar bouri vechi in stejari. Si, fiindd Medelnicerul
Giuvan trage sä ieie poiana Baltii Arse toatA, s'au cercetat
$i oamenii batrani $i s'a gasit unul Giorgii Damiean..., om &A-
Wan ca de 70 ani care au fost fats dud au hotarit Logofatul
Miclescu, $i 1-au $i batut is toate semnele ce scrie in hotarnica
Miclescului, ce au hotArit cu Gheorghie Corstieana din Curte$ti
$i cu alti boeri".
S'au aflat apoi CA Medelnicerul Giuvan, ca sa ieie farli drept acea
poiana, au pus giupaneasa d-sali ni$te tArani de au -Malt bour
nou in gura drumului nou, in fundul poenii, pe hotarul curmezi$,
ca sä ineci mo$ia Curte$tii, $i acel hour au limas rau $i rasuflat,
fault far de cale". Se cere sA porunceasd vornicii sA se strice
bourul acela rail, ca sA nu sä mai Itasca vr'o pricina".
Donatia Sofia Tautu.
20.
1777, Februar 7. Carte de la Grigore Alexandru Ghica, prin
care se porunce$te lui Ionita Murgulef sä vina la judecata pentru
mo$ia Petre$tii din Tinutul Dorohoiului cu Banul Grigore Bal$ pina
la 15 Februar, cAci, nevenind, sä va trimete om gospod, de-1 va
aduce 5i ii va da ciubotele omului gospod".
Donatia Sofia Tautu.
21.
1778, August 13. Poruncd de la Costandin Dimitrie Moruz
dtre parintele Mitropolit, ca impreuna cu Vasile Razu Vel Logf.,
Ion Canta biv Vel Logf., Dimitrascu Sturza biv Vel Logf., Loan Canta
Vel Vornic., Neculai Roset Vel Vornic $i Lascarache Roset Hatman
sa se adune $i sA ieie sama pentru pricina de mosie ce este intre
Grigore Ms Vel Ban $i Ionita Murgulet Vel Paharnic $i, dupA
ce cu amanuntul cercetare ce vein face in frica lui Dumnezeu,
dui-A dreptate ce yeti cunoaste prin anafora, sa in$tiintati pe Domnia
Me ; aceasta poroncesc."
Donatia Sofia Tautu.
22.
1778, August 21. Anaforaua semnata deMitropolitul Moldovei
$i velitii boeri cari au judecat la Mitropolie pricina dintre Ionita

94 Constantin lo rclachescu
Murgulet si Banul Grigore Bals pentru satul Petrestii, ce se numeste
Teioasa, de pe apa Prutului, Tinutal Dorohoiului. Anaforaua
e Intarita cu buiurtiul" lui Costandin Dimitrie Moruz, cu
isalitura si pecetea domneasca, prin care se porunceste vatavului
za aprozi" sa sa is de la dumnealui Grigorie Bals Vel
Ban si sa sa deie la maim Murguletestilor, si aceasta pricing mai
mult sä nu sa caute".
Donatia Sofia Tautu.
23.
1784, Octombre 6. Hrisov de la Alexandru Costandin Mavrocordat
prin care se intgreste stgpanirea unei case cu livada din
Botosani, a lui Dumitru Parlafes, cumparata la sultan-mezat. Parlafes
era dator cu bani lui Tudori Albinetul din Botosani si lui
Dumitru Butnariu din Iasi si, neputand pl5ti, a cerut sá i se vanda
casa si livada ce erau puse amanet. Banii mezatului s'au impartit
de Ilie Catargiu Vel Vornic Ia datornicii lui Parlafes.
Donatia Traian Ichim.
24.
1785, Iunie 9. Carte de Ia Alexandru loan Mavrocordat, prin
care se fixeaza soroc de judecata la Divan Ancutei a Postelnicului
loan Cuza pentru mosia Gramenita de la Cernauti ot Cordon",
cu Banul Manolachi Costachi. Neviind insus, nici vechil, apoi va
fi adus cu om gospod, si va da si ciobote."
Donafi Traian Ichim.
25.
1786, Septembre 7. Carte de la Alexandru loan Mavrocordat
Firariul, prin care se da zi de soroc, Sf. Dumitru, lui lonita Murgulef
sä se judece cu Grigore Bals pentru Petresti. Nevenind, va
fi suparat cu om gospod.'
Donatia Sofia -Hutu.
26.
1787, Octombre 26.Diatci, prin care Grigoras Gusul din Botosani
lasa fiului sari. Toader casele cu pivnita supt ele, care se hotarsasc
din sus cu ratosul d-sale Pitar Chiriac Crastianu, iar pe din gios

Catagrafia Museulul N. Iorga" 95
se hotar5sc cu zaplaziu besericii Ospeniei, care razima in Scoala
Gospod".
Pang la majoratul lui Toader, casele $i pivnita au fost stapanite
de ginerile sau, lancu Eni, $i fiica-sa, Catrina, cu indatorire ca s5
m5 odihnesc $i eu Inteo casuca din dosu, ca omu slabu $i 135tranu.
Dail nu m'am putut nimica odihni, ea in multe randuri m'au
batut $i m'au datu afara, $i am umblatu pe usile altora $i nicio
ocrotire sau odihna n'am avut de la dinsii, CA pans $i capul mi-au
fost spart °data ginerile meu Eni". ,,Pre care nu vor urma dupA
ale mele hotarari intocmai deplin, sa fie blastamati de Dumnezeu
$i de Precurata, aseminea ca $i de tofi sfintii $i de nimenea ertafi
s5 fie." Semneaza $i zece martori din Botosani, intre cari preotul
Teofan tie la Sf. Gheorge, loan de la Sf. Vinere, Grigore de la
Pogorarea Sf. Duh, preotul Iurascu, Toader Pisotchi, Lupascu
loan, etc.
Donafia Const. lordAchescu.
27.
1789, Mai i 28. Carte de judecata de la boierii jndecatori ai
Divanului Moldovei, cari gasesc ca pe dreptate au fost judecatile
facute de Vornicii de Botosani, int5ia de Pitarul Ianachi Codrescul
$i a doua de Sp5tarul Grigoras Sturza $i $Arban CananAu Stolnic,
in pricina dintre Toader, feciorul lui Gligoras Gusul din Botosani,
cu cumnatu sau, Eni Iancul, $i cu sora-sa, Catrina, pentru o pivnita
$i cra$ma cu loc sterp, alaturea de biserica Ospenia $i Scoala
Gospod. Eni Iancul, nefiind mult5mit cu judecata Vornicilor de
Botosani, a dat jalba la Divan. Aici el a adus un zapis din care
cauta sa dovedeasca faptul ca Gligoras Gusul i-a dat acea crasma
$i pivnita cu loc drept zestre $i a adus $i un martor, pe Andrei
1$licariul.
insa zapisul s'a dovedit mincinos, aci, confruntAndu-se cu alte
scrisori ale lui Grigora$ Gusul, care tie carte, nu s'a gasit niciun
fel de asam5nare, iar martorul, dupa aratarea mai multora
ce au fost de fat5, ca : Lupascul, starostele de negustori din
Botoseni, i Tanase Cuciureanu, cupetii, $i Ionita pole. ce au
fost diiac al d-sale Manolachi Dimachi Aga", s'a dovedit a fi
om ce nu merits crezare, filnd plecat cu totul la patima betiei
$i altele".
Donafia Const. Iord5chescu.

96 Constantin ioraciiescu
28.
1794, Novembre 28. Marturie facuta la starea locului pentru
livada preotului lancul din Bousori, Tinutul Falciiului, asupra careia
aveau pretentii razesii din neamul Cocuzestilor.
CumpArata de la Traian Ichim, din fondul N. Iorga".
29.
1795, April 15. incredintare data la maim. preotului Iancul din
Bousori, prin care se arata cA s'a judecat pricina dintre preotul
lancu si Cocuzesti pentru o livada si ca preotul are dreptul a o
star:lard.
CumparatA de la Traian Ichim, din fondul N. Iorga".
30.
1795, Septembre 10. Carte de la Alexandru Joan Calimah-
Voda Care Alexandru Beldiman biv Vel PAharnie si Dimitrie Pit.,
ispravnic de Tinutul Neamtului, sA cerceteze jalba lui loan Roset biv
Vel Ban, care spune cA are o mosie, CAciulestii, in acel Tinut, care
se impresoara de vechilii ce in cu anul mosia manastirii Rfisca. SA
cerceteze scrisori si dovezi si sä o scoata de supt Inpresurare. lar,
de vre-o parte va fi nemultamitA, sl deie zi de soroc sA ca vie
la Divan, sA se hotarasca.
Donatia Const. Iordachescu.
31.
1798, lanuar 24. Hrisov dat in Iasi, prin care Alexandru-Voda
Calimah face danie si miluire lui Mihalache Manul biv Vel Postelnic
un loc din Iasi in mahalaua Muntenime-de-jos. S'a 'indult
Iordachi Canta Vel Logo-fat de Tara-de-jos ca sa stalpeasca cu
piatra-hotara" locul, impreuna cu $Arban Botescu biv Vel Sulger,
cari, mergind cu Dumitrascu lacodin si Costandin Ursianul, logofetii
de taina, sA cerceteze pe mahalagii data nu e al cuiva locul
acela, au cercetat pe Neculai Gheciul, staroste de abageri si Anastase
Cihodariul Gande si pe LogofAtul Constandin Ursianul, ce
iaste vechiu mahalagiu si mai cu stiintde, si s'a dovedit cA locul a
fost al unui Costandin Surtuc, gramAtic postelnicesc, si, in vremea
Domniei Sale Alexandru Ion Ipsilanti Voevod, s'au fAcut hain si au
trecut in Tara Moscheciasca, iar casa lui, ramaind aice pustie, mai

Catagrafia Museului N. forge 97
ales in vremea cand au fost ortalele enicerilor, cum si ostile moschicesti
$i chesaricesti, s'au risipit, $i de atunci au timas locul
pustiu, -WA st5pan." A u mai cercetat daca acel gr5matic nu a lasat
vre un vechilet" asupra locului, sau sa-1 fi pus amanet pentru bard.
Apoi au masurat si stalpit locul, si s'a dat Postelnicului Manul,
sail. faca casa, sau orice bins va vol.
Cumparat de la locotenentul-colonel Stefan Cristea, din fondul
N. Iorga".
32.
1798, April 18. Hrisov, prin care Alexandru-Voda Calimah
infareste lui Toader Gusul, dascal din Botosani, stapinirea pe o
crawl cu pivnita $i locul ei, in urma judecatii Divanului din 1799
contra cumnatului sau, lancu Eni. in hotarnica ce se arata in acest
hrisov se spune intre altele : Si din piatra aceia la vale mergand,
alAturea cu locul Sfantului Nicolai, pana in peretele Scoalei Gospod,
m5surandu-sa, s'au gdsit optu pot stanjeni gspd, $i, din paretele
Scoalei mergand in gios sp.e lOsarit alaturea cu tintirimul bisericii
Ospenia pana in coltul tintirimului, au g5sit 14 stanjeni gspd".
Donatia Const. IordAchescu.
33.
1800, Iunie 10. Vornicia de aprozi scrie lui Gheorghii telalbasa
sa strige Ia mezat in curgere de patruzeci zile pe toate ulitile
orasului si in Divan gspd. c5 se vinde prin sultan-mezat averea
Pitarului Panait Ianur, $i anume : Casele ce sant Ia poarta manastirii
lui Barnovschi", dou5 dugheni din Targul-de-jos in Postavane,
si 12 pogoane de vie la deal Ia Plopu, in Tinut. Putnei, care
in urma judecatii Divanului s'au luat din maim Jicnicerului Gheorghie
Spiteriul, care le st5pania pe temeiul tr: ei diete mincinoase.
La haraciul ce se va face asupra cui vor ramane se vor da",
iar adevaratii clironomi sa-si iea fiestecare dreapta partea sa de
bard".
Cumparat de la Traian Ichim, din fondul N. lorga".
34.
1801, Septembre. Testament scris de Ion Dascalul, prin care
Cristina, fata Sofiei", lasa varului sau Necula Silichi p5rtile ei din
mosiile Bousorii $i Delenii din Tinutul Falciiului.
Cumparat de la Traian Ichim, din fondul N. forge.
7

98 Constantin lorclachescu
35.
1803, Julie 12. Sandu Tiron din sxtul Trestiana, Tinutul Dorohoiului,
vinde cu 120 lei d-sale jupanului Leiba Jid., ciobotar din
targul Dorohoiului", o cash pe ulifa Buhaiului-din-sus.
Donafia Const. Gh. Cucu.
36.
1803, Iunie. Copie de pe hotarorea Divanului pentru moOile
Panzhre0i §i DragoeVii, adeverith in 1817, Ianuar 1, de Postelnicul
lordachi Donici, de la Departamentul Pricinilor Str5ine.
Donafia Coast. G. Cucu.
37.
1805, Martie 7. Zapis in limba greach, prin care monaha Marta
vinde o cash logofetesei.
Zapisul e inthrit cu blagoslovenia §i ischlitura Mitropolitului
Veniamin Costachi, care scrie : fiindch d-ei Logofeteasa este
cocoana cinstita i manhstirea Agapiei nu iaste in putere a cum-
Ora casa, cu voia §i blagoslovenia noastra o au cumphrat d-ei".
Cumparat dela Traian Ichim, din fondul N. Iorga".
38.
1805, Octombre 26. Scrisoare in grece§te, data de superiorul
manastirii Popauti, Traian Poliche (?), cu pecetea manastirii Popauti,
pentru locul manastirii de laugh' biserica Trei Ierarhi, in drumul
Curte§tilor.
Cumparat dela Traian Ichim, din fondul N. Iorga".
39.
1808, Julie 1. Divanul Cnejiei Moldovei d5 carte Logofhtului
Costandin Bal i omului sail prin care numqte vame5 la Tinutul
Fhlciiului, Grecenii i Codru, care sh fie volnic a strange slujba
v5mii de la toil cei ce vor face negustorli. Se dau instrucfii cum
sh procedeze ; sa i se deie patru slujitori ai Tinutului, sa-i fie de ajutor,
iar banii i tabla" i same s5-i deie ispravnicului de Tinut, care
sh-i trimeath ,cu inadins slujitori de ai Tinutului la varne0 de
carvasara". Era ocupafia ruseasch dintre 1806 i 1812.
Cumphrat dela Traian Ichim, din fondul N. Iorga.

Catagrafia Museului N. (urge 9
40.
1810, Februarie 22. Zapis, prin care Teodor Gu$ sin sAvarsitului
Ghedeon monah, dinpreuna cu sotul meu Ileana", cedeaza ginerelui
sAu Apostol Gheorghiu crasma cu locul ei de Tanga tintirimul
bisericii Ospenia din Boto$ani, pentru datorii, dandu-i $i
toate documentele pe basa c5rora se afla in st5panire.
Donafia Const. Iordachescu.
41.
1811, lunie 12. Zapis, prin care Nicola sin the Alhaz vinde
prin raza-pazar doftorului al opstii, Antonaclii Caruz", o casa din
Boto$ani, din mahalaua Vrabienilor (ce o avea curnp5rata de la Sofia,
fiica lui Dumitru Cucuzel prapurcic), cu 11.000 lei. Fafa locului
este spre drumul cel mare ce vine din targ $i merge spre Trei
Sfetitele, din $arampoi lui Hagi Costachi $i pAra in picatura stresinii
grajdului a Carste Alexiu, zis Cristea Siva". Se margineste
$i cu logoatul Joan Ursuian Papazoglu. Vanz5torul iscaleste greceste.
Donafia Const. Iordachescu.
42.
1812, Octombre 4. Thsemaare pentru dou5 scrisori $i anume :
Imparteala lui Dubau din leat 7178 -$i o diatA a lui Niculai Murgulet
din leat 7200, pe care le-a luat Stolnicul Iordachi Murgulet
de la cumnata-sa Anita. Jar de impArtala lui Irimie Murgulet scrie
Ca n'a g5sit-o.
Donafia Sofia TAutu.
43.
1814, Septembre 2. Zapis, prin care Spatarul Alexandru Hrisoverghi
vinde cu 2.400 lei lui Nicolai Ghiorghiu, bAcal din Boto-
$ani, o bucata de loc de o dughian5, din locul ce-1 are danie $i
miluire de la Scarlat Alex. Calimach, aflator in Boto$ani, in Targu
Cailor".
Donafia Pia Vasiliu.
44.
1815, Maiu 20.Carte domneasca de la Scarlat Alexandru Caliinah-
Voda prin care se intareste stapanirea Spatarului Costandin Miclescul

100 Constantin lordachescu
asupra unei parti din mosia TallAre$tii, din Tinutul Boto$anilor,
cumparata dela Capitanul Lupul Calimanescul.
Cercetarea $i publicatiile le-a facut mazilul capitan Ursachi din
Brinde$ti.
Se arat6 pe larg procedure de pe acea vreme cu privire la
intarirea in stapanire a cumpAratorilor de pgmant.
Donatia Const. Iordachescu.
45.
1816, Maiu 25. Zapis prin care protopopul Costandin sin
Engcache din Iasi vinde d-sale cuconului Neculai Hrisoverghi
biv Vel Vornic" 5 pogoane vie paragina pe locul manastiri Socoal
cu 120 lei.
Cumparat dela Traian Ichim din fondul N. Iorga".
46.
1819, lunie 2. Hrisov din Iasi de la Scarlat Alexandru Calimah-
Von' prin care se harazeste lui Anghel, chihaia de ciohodari, pentru
slujbele sale cele cu credinta $i osardie ce au ar5tat", mai intaiu
cinul de Vel Polcovnic. Se scute$te de plata go$tinii, a desetinei
$i a Vadraritului $i alte dari, precum si 10 liude oameni straini
spre a fi apkati de birul Vistieriei $i alte dari $i havalele" ce
vor fi asupra lacuitorilor farii ". Se porunce$te calre dregAtorii
slujbasilor gostinari desetnici $i vadrari $i tuturor altor zapcii"
sä urmeze intocmai dupg hotarirea hrisovului.
Donatia Const. Iordachescu.
47.
1820, Januar 27. Adeverinta pentru primirea sumei de 3.500
de lei in 233 galbini $i 5 lei argint, cu cari primitorul se indatoreala
a cumpara pentru Stolnicul Iordachi Murgulet a $asea parte din
mo0a Damidenii dela Tinutul Dorohoiului, ci este dreapta a verii
meli Zoitii Bosii Med Ir.". Banii i-a primit prin Caminarul Gheorghe
Murgulet.
Donatia Sofia Tautu.
48.
1820, Iunie 13. Zapis prin care Toader Cretu din Dorohoiu
vinde lui Ion Culiceanu of Dorohoiu 7 stinjeni de loc, care se
hotara$te cu drumul Buhaiului $i pada in balth.

Catagratia Museulul N. lorga" 101
Semneaza $i Prohira, sotul" lui Toader Cretu, iar ca martori
intre altii $i ereu Chirilu ot Ospeni ot Dorohoiu", precum $i Ion
zet preutului Chid la". Scris de Ion $oltuz.
49.
1820, April 23. Scrisoare prin care Catargiu Vel Vornic invoie$te
pe capitanul Lupul CAlimanescul a-$i face dugheni $i case
pe mosia lui la Tirgul Dracsani, in drumul cel mare al Boto$5nilor".
ti dA un loc situat intre Ion Cazacliu $i preotul Pavel de la
Cernesti, cu condifia a i se plAti regulat bezmanul, cite 2 lei de
stinjen.
Donafia Const. IordAchescu.
50.
1820, August 13. -- Poruncd de Ia Mihai Sufu Voevod cane
ispravnicii Tinutului Falciiului s5 rinduiasca un mazil ca sä faca publicatiile
pentru vinderea a 58 pol stj. din mo$iile Delenii, care se
numesc Micsinestii de Pgdure, Gibenii de pe Elan, Zgura $i Moisiia.
CumpAratorul, Toderascu Costache, a cerut s5 i se intareasca
stapinirea pe acele mosii cumparate de la Ion, Iordachi $i Vasile
Popa, de la Petre Hincul, Ionit5 HodA$ $i preotul Iancul ot
Bou$ori.
Se atrage atenfia ispravnicilor ca poate dacg vre unul din cei interesafi
va face plingere, CA de publicafii n'au auzit atuncia, nu numai cg
pe mazilul acela ce va fi rinduit s5 va aduce aicea $i sa va pedepsi,
dar $i dv. veti fi indatorati a da greu rdspuns Inaintea
Domniei Me le, cu care nici inteun chip nu vä vefi pute indrepta".
Cump5rata de la Traian Ichim din fondul N. Iorga".
51.
1820, Septembre 13. Poruncd de la Ispravnicia Falciiului
catre lordachi Muntian, mazil, ca sä facg publicatiile de vinzare
pentru Toderascu Costachi dupd a sobornicescului hrisov hotgrire
asupra partilor de movie cumpAraturi de veci ci are de Ia
rAzasii de bastina din mosiile Delenii, cari s5 numesc Micsanestii,
Sibenii di pi Elan, i Zgura $i Maisaia, cum vi din alts hliza" ;
581V9, stj cite cu 13 lei 10 parale stinjenul.
Cumparat de la Traian Ichim din Fondul N. lorga".

102 Constantin lordAchescu
52.
1820, Iu lie 20. Stolnicul Iordachi Murgulet scrie cumnatei
sale Anita la Teioasa invinuind-o ca ea s'a invatat a petrece boiereste
§i acuma ii vine greu sa tralasca raz4este si acum voiti
a-mi rasplati mie §i copiilor mei cu eau". 0 sfatuieste sa se inteleaga
cu ginerele sau, Doxachi Hurmuzachi, cu drum cinstit sA
vä puneti la cale", cA impotriva dreptatii nu yeti afla arme apAratoare,
ce numai zdruncinare". Si, de ai uitat ca ni sa cuvine
1/2 de Teioasa, impartala o aveti la sine, care sä afla §i intabuluita
in giudicatorie Cernautului."
Donatia Sofia Tautu.
53.
1821, Ianuar 26. Ingiintare de la giudicatoria Tinut. Hotinu"
catre Iordachi Murgulet, conform jurnalului inchiet la aceasta
preudstenie", sa se presinte cu dovezile ce are impotriva pretentiilor
cuprinse in jalba d-sale Vames cinului Dimitrachi Strasna"
pentru a treia parte din satul Stroeti. Se alatureaza si
un iezumpliar"
al jalobei. Semneaza : candidat, Duca ; stolanacialnic, Banta's.
Donatia Sofia Tautu.
54.
1821, Ianuar 24. faloba lui Dimitrache Strasca, vames cinului
supus austriecesc, catra giudecatoria Tinut. Hotinu", prin care roaga
sA cheme la judecatorie pe Iordachi Murgulet, care stapane§te
*mosia Stroesti, avand din ea drept la a treia parte.
Donatia Sofia Tautu.
55.
1823, Iulie 20. Carte de la loan Sandu Sturza prin care se
infare§te SArdaresei Maria Chiriac stapanirea mo§iei Macsanestii si
via de la Vataestii din tinut. Romanului, teslimarisandu-i §i toate
lucrurile sale" cuprinse in anaforaua de judecata a Divanului, drept
implinire a zestrei sale, instrainata de savarsitul ei sot", Serdar
Vasile Chiriac.
Donatia Const. Iordachescu.

Catagrafia Museului N. large 103
56.
1824, tulle 16. Foaie de zestre a Mariei, fiica lui Costandin
Coste, data ginerelui sau, Gheorghe Dumitriu, facuta in Chisinau.
Se alatureaza si o copie, facuta in tirgul Orhei, tinutul Chisinau".
in 1831, Decembre 21, Gheorghe Dumitriu, supus britanicesc",
fiind in mare slabaeiune din causa unei cumplite boli", cere Ia
starostia britaniceasca din Botosani a se intari foaia cu semnatura
consulului britanic, care semneaza : le staroste consulaire britannique
Cezare Scotto".
Donatia d-rei Pia Vasiliu.
57.
1824, Novembre 10. ,Proteist" catre judecatoria Tinut. Esului"
din partea Banului Tanase Festila pentru mosia Milesti, ce
este de la stanga Prutului, in giosul §i in oblul Basarabiei" clironomie
de Ia socrul sau Capitan Vasile Rata si care se stapaneste
de &tea straini -Mfg dreptate, precum arata si harta Vist. Manolachi
Roset asupra mosiilor d-sale. Neputandu-se duce la fata locului
spre a-si desbate lucrul desavirsit", vede acum ca se acolisasc
si altii a pretenderisi", cum sant Enestii si un' vechil al
casei Scortascului de aice din Moldova", supt cuvant ca mosia ar
fi data in schimb raposatului Ion Scortascu in vreme prodizmei
ds. stap.-capt. Gavril Stroici".
Cumparat de la Traian Ichim din fondul N. lorga".
58.
1824, Decembre 12. Scrisoare particulard a lui loan Sandu
Sturza Voevod Care Comisul Ionia Tautul, caruia ii multameste
pentru bunele cuvantari ce:mi aduci asupra pasirii fiului meu in a
doua viata a omului". Purtarile si talcuirile ce ti-am cunoscut in
cats vreme ai fost aice, acestea vartos m'au indemnat de a te alege
si a te trimete inteo slujba delicata", pentru care ramaind Domnul
Area multamit, ii raspunde ca ii da toata voia si slobozenia".
Cumparat de la Traian Ichim din fondul N. 1orga".
59.
1825, April 16. Scrisoare trimisa din Iasi de Comisul Gheorghe
Carp lui Ionia Tautul biv Vel Comis Ia Tarigrad. Se scusa

104 Constantin IorciAchescu
ca nu i-a raspuns, lipsind din Iasi, plecat fiind la Boto$ani pentru
adunarea banilor Mariei Sale Doamnei. Acum, favorisandu-1 norocul
$i cu plecarea calara$uliii la Tarigrad, ii scrie, multamindu-i pentru
trimeterea celor zece testemeluri, din care a luat $i cucoana Profirita
Lipan.
Fiind iara$i Insarcinat $i cu alte comisioane" de catre cateva
dame", il roaga a-i trimete cu cel Intai ocazion aceste : 4 testemeluri
albe $i cu ulamaua verde $i cat se va pute mai delicat
zugravitA $i mai viu, din care 2 sä fie cu poliele $i 2 numai cu
boele". Din cele nepoleite, sä fie unul cam singepiu" ; apoi delicateta
izvodului sa fie potrivit cu delicateta damelor, avand a
sluji pentru straie de dame, $i pentru 2 straie va fi pentru antireie
barbate$ti". Adresa : Cinstit pre-iubitului meu Intocmai ca
un frate, dumisale c. c. Ionics Tautu1 biv Vel Comis, cu multa
fratasca dragoste, Tarigrad".
Cumparat de la Traian Ichim din fondul N. lorga".
60.
1826, Decembre 13. Jaloba lui Vasile Porocinicu catre loan
Sandu Sturza, prin care area ca a inchiriat pe cinci ani de la Caminarul
Iordachi Cazimir mo$ia Moine$tii, facand condract" $i dand
banii pe un an Inainte. Ca, dupa ce a gent cheltuieli cu vite, aratura
$i samanatura de toamna, Cazimir nu vrea sA Vila sama de
contract, ci, supt cuvant ca oranduitorul" d'inaintea lui Porocinicu
are produhturi" ramase pe movie $i protimisis", deci acela rämane
oranduitor $i 11 intoarna banii. Cere dreptate.
Donatia Const lordachescu.
61.
1826. Pasaport in limbo turceascd, prin care li se Inlesne$te
drumul din portul Varna spre Constantinopol boerului care a venit
din Bagdad cu numele de lancu Canunu ' Postelnicul $i servitorii
lui, loan, Stefan, Niculai $i Gheorghe". Visa : Oamenilor trimi$i
din Iasi pentru a intra in Constantinopole Ii s'a dat vole."
Donatia d-nei Elena C. P. Budeanu,
1 Cananau (N. I.).

Catagrafla Museulul N. Iorga" 105
62.
1827, Ianuar 3. Diata scrisA in greceste $i semnata de Hriste
Panaiote Givid, adeverita de Mitropolitul Veniamin Costachi. Semneaza
ca martori: Isaia, arhimandritul Mitropoliei, $i lezechiel,
arhimandrit de la Trei Erarhi, Iasi. AI e $i talm5cirea in rom5neste.
Cumparat de la Traian Ichim din fondul . N. Iorga".
63.
1827, Mart 13. Ion Sandu Sturza runceste boierilor Costache
Gherghel biv Vel Ban $i Iordache Rale biv Vel Serdar sä
Inapoieze cartea de hotarire ce ,s'a dat CAminarului Doxachi
Hurmuzachi ca sä i se osebeasca jun-Mate din mosia Teioasa $i sä nu
fac5 niciun fel de lucrare $i sä nu-i deie nicio marturie, fiindca
asupra zapisului de vesnic5 cumparatura se arata pricing din partea
lui Iordachi Murgulef, a caruia jalob5 se $i alatureaza. Iar
paratul isi va cauta prin drumul giudicatei, ca un sudet."
Donatia Sofia Tautu.
64.
1827, April 10 . Scrisoare prin care loan Sandu Sturza ordona
ispravnicilor din Tinutul Dorohoiului ca unul s5 mearga la mosia
Teioasa, sa cerceteze plangerea locuitorilor de acolo contra supusului
austriecesc Doxachi Hurmuzachi, cal e i-a batut $i infricosat
de i-au dat acestia o marturie in scris potrivita nedreptului sAu
scopos". SA ieie inscris de la locuitori asupra acestor neincuviintate
$i silnice purtgri" $i sa trimeata la Vel Logoat at Tarii-de-jos.
Donatia Sofia 'Hutu.
65.
1827, April 11. Carte de la Joan Sandu Sturza catre Costache
Gherghel biv Vel Ban $i Iordache Rale biv Vel Sardar, prin care li
porunceste sa risipeasc5 toate semnele pietre hotare $i movilele
ce au facut la mosia Teioasa, pe a cgreia injurnAtatire s'a aratat
vechilec cumparator supusul austriecesc Doxachi Hurmuzachi", iar
pe temeiul acestui vechilec" s'a facut hotarnica, -Fara ca mai intai
prin Departamentul Pricinilor Straine dupa rinduiala a-$i cere $i
lucrarea hotAriturii, de care cu totul s'au ferit."
Donatia Sofia Tautu.

106 Constantin lordAchescu
66.
1827, April 20. Sichilcic sau Imputernicire." Banul Costachi
Gherghel $i Sardarul Costache Rale, fiind randuiti cu porunca
gospod sä strice toate semnele ce s'au fAcut la despartirea impArtirei
mo$iii Teioasa, fiindca starea sanatAtii nu li ingaduie sä se
duca, dau sichilac" lui Ionita Gherghel, ca sä execute porunca
domneasca in locul lor.
Donatia Sofia Tautu.
67.
1827, April 22. Ispravnicii de Dorohoiu scriu lui Vasile Flore
ca, fiind insarcinati prin luminata carte gospod a cerceta casul
C5minarului Doxachi Hurmuzachi, supus austriecesc, care a infrico$at
$i silnicit pe lacuitorii satului Teioasa, ii dau ordin SA
mearga. la Ufa locului sä cerceteze $i sä in$tiinteze pe larg
ispeavnicia.
Donafia Sofia Tautu.
68.
1827, Iulie 18. Cererea lui lordachi Murgulef de a se face
publicafiile pentru vinderea mo$iei Petre$tii, ca sA-i plateasca
datoriile, spre a nu mai plati grele dobanzi. Logofefia hotara$te a se
in$tiinta Doxachi Hurmuzachi prin Departamentul Pricinilor Shaine :
daca are vre o pretenfie, sa se infati$eze in curs de patruzeci de
zile. DacA nu va veni, atuuci se va face hareciu."
Donatia Sofia TAutu.
69.
1827, Octombre 27. Scrisoare de la vechilul manastirii St
Spiridon, care arata CA s'a dat lui Leiba Falticeanu loc de o casA
pe ses in drumul Herfii spre pirgul Buhaiului, alaturea cu David,
nepot lui $ain de la Mileana Mare", cu indatorire a plati obi$nuitul
bezman.
Donafia Const. G. Cucu.
70.
1827, Novembre 9. Vechilic. lordachi Murgulef face deplin
vechil pe nepotul sau Comisul loan Gherghel, spre a sta la judecata

Catagrafia Museului ,N. lorga" 107
in pricina ce are cu clironomii mosului sau ra'posatul Stolnic lordachi
Murgulet $i cu Comisul Doxachi Hurmuzachi.
Donatia Sofia Tautu.
71.
1827, Novembre 14. Cererea lui loan Gherghel ca la infatosarea
ce va fi la Divan la Sf. Mitropolie in pricina cu supusul
austriecesc Doxachi Hurmuzachi sa fie si boierii cersuti : Log.
Grigoras Sturza, Vist. lordachi Cat i giu, Vist. Neculai Roset si
Vornicul Mihalachi Sturza.
Donatia Sofia Tautu.
72.
1827, Novembre 16. Utz mernoriu al lui lordachi Murgulet
catre Domn in pricina ce urmeaza a se judeca la Divan la Mitropolie
contra lui Doxachi Hurmuzachi.
Donatia Sofia Tautu.
73.
1827, Novembre 20. In urma judecatii de la Mitropolie s'a
hot5rit ea zapisul de cumparatura al lui Doxachi Hurmuzachi este
cazut. Ionita Gherghel, vechil din partea lui lordachi Hurmuzachi,
cere Domnului a porunci cu anafora sil fie scosi in luminatul Divan.
Donatia Sofia Tautu.
74.
1827, Novembre 20. Tot loan Gherghel face opositie contra
dispositiei de a se chema clironomii pentru imparteala a pol sat
Petresti, intru cat acestia sant multamiti. Pe jaloba e scris buiurdiul
cu mana lui loan Sandu Sturza.
Donatia Sofia Tautu.
75.
1827, Novembre 25. Logofetia cea Mare instiinteaza pe Comisul
Gheorghii Murgulet $i pe Tudorache Murgulet ca mosia Teioasa
e scoasa in vanzare la mezat si, daca au vre-o pretentie de
clironomie, sä se presinte in termen de douazeci de zile.
Donatia Sofia Tautu.

108 Constantin lordachescu
76.
1827, Decembre. Jaloba lui Gheorghe Murgulet Caminar
catre Voda, prin care roaga sa se opreasca cu totul vanzarea moiei
Teioasa, fiindca ne este de impartala cu varul nostru d. lordachi
Murgulef $i, dupa vadeaua care s'a pus de 3 luni cumnatului
nostru d-sale Ag5i Doxachi Hurmuzachi, ne vom afla i noi,
frafii Murgule0 sau insuni sau prin vechil", iar ping atunci sa
steie lucrare mezatului".
Donafia Sofia Tautu.
77.
1827, Decembre 10. Jaloba Comisului loan Gheorghel, prin
care arata ca boierul president al Departamentul Pricinilor Straine
pricinuie§te a iscali, zicand ca unii din boieri ar fi gasind ca sa vie
clironomii murgulete§ti a cere impartala clironomiceasca. Logofetia
raspunde ca, aceasta fiind in puterea §i hotarirea sfintelor pravile,
va fi aparat §i deci sa fie lini§tit.
Donafia Sofia Tautu.
78.
1827, Decembre 16. loan Sandu Sturza intare§te anaforaua
prin care se stria o cumparatura facuta de Caminarul Doxachi Hurmuzachi
pentru o parte din mo§ia Teioasa, intru cat vinzatorul nu
avea dreptul sA vanda un lucru ce nu-i aparfinea Inca dup5 pravilele
ferii.
Zapisul de vanzare famine ca o hartie alba", iar cumparatorul
va face cerere sa i se restituie banii.
Donafia Sofia Tautu.
79.
1827, Decembre 17. Carte de la loan Sandu Sturza, prin care
trimite cihodar sa aduca la Divan pe Gheorghe Murgulef, pentru
ca a urmat iconomicoasa alcatuiri cu d-lui Cam. Doxachi Hurmuzachi
pentru jumatate din nioia Petre0ii de la Tinut. Dorohoiului,
fara a -si face mai intai desleg are clironomiceOlor dreptati
prin drumul giudecatii". Asemenea va ridica volnicitul ciohodar"
i va duce §i pe Banul Costache Gherghel §i Sardarul

Catagrafia Museului N. lorge 109
Iordache Rale, spre a-$i da raspunsul cuviincios cum au putut da
m:rturie hotarnica pentru injumatgtirea Petre$tilor, de vreme ce
cu domhiasca noastra carte au fost opriti. Va lua volnicitul ciohodar
25 lei cibotele sale, cum $i plata ungeretului po$tei."
Donatia Sofia Tautu.
80.
1827, Decembre 30. Scrisoare intarita de martori $i de vornicii
din Boto$ani, prin care Gheorghe Murgulet renunta la once
pretentii de clironomie asupra mo$iei Teioasa sau Petre$tii, anuland,
aneresand", tot ce dase la mina cumnatului sau Doxachi
Hurmuzachi, fiindca a fost amatit $i supus de cumnatul sau a
organisa aceste la interesurile sale inchipuite $i lucrate cu chip
spre a pute intra in Petre$ti sau Teioasa cu stapinire cu zapisul
cumparAturii" Rgmane deci liber vArul sail Iordachi Murgulet a
vinde mo$ia prin mezat sau a o stapani in veci.
Donatia Sofia Tautu.
81.
1827, Decembre 31. Curte de danie din partea lui lordachi
Murgulet catre nepotul sau loan Gherghel Comis, prin care-i (15ruie$te
mo$ia sa, Teioasa sau Petre5tii, din Tinutul Dorohoiului, cu
Indatorire ca, timp de zece ani, din venitul mo$iei, sa intretie la
invat5tura pe nevrastnicii copii ai raposatului sau frate.
Donatia Sofia Tautu.
81.
1827. Spita neamului murguletesc.
Donatia Sofia Tautu.
82.
1828, Ianuar 14. Jaloba Caminarului lonita Grigoriu $i anaforaua
vornicului ce a facut cercetarea, intArita apoi de loan Sandu
Sturza, prin care se hotara$te a se trage din venitul mo$iilor Radiana
$i Hurmune$tii ale Vornicului Vasile Roset a treia parte pe
fiecare an, pentru implinirea banilor de zestre ai soli& lui Ionita
Grigoriu. Pe jaloba este buiurdiul Domnului : Vorn. ob$tii va

110 Constantin Iordachescu
cerceta si, dovedindu-sä ea santu drepti bani ai zestrei cari santu
protimisaci d-lui, grabnic II va pune la cali pe jaluitor."
Semneaza cu initiale I. S. S.
Donatia Const, Iordachescu.
83.
1828, Februar 2. intampinare catra Cinst. c. c. Aghentie",
scrisa si subscrisa de Doxachi Hurmuzachi Aga, impotriva resolutiei
hotarita in adunarea boierilor la Sfinta Mitropolie in pricina
dintre el si Iordachi Murgulet pentru mosia Teioasa.
Donatia Sofia Tautu.
84.
1830, Septambre 4. Vornicia de Botosani trimete boierilor
epitropi ai orasului Botosani sa cerceteze cererea Comisului Iordachi
Basota cu privire la indreptarea unei ulife de langa locul ce a cumparat
de la Caminareasa Maria Loizoaia si care e megiesit cu locul
Comisului Neculai Roset (cumparat de la Serdarul Zaharia Goian)
si cu locul Hatmanului Anastasachi Basota. Boierii epitropi sinr
de parere ca indreptarea ulifii aceleia este de folos si locuitorilor
si pentru infrumusefirea orasului. Vornicia da aprobare.
Donatia Const. Iordachescu.
85.
1832/1833. Un dosar de 140 file, privind organisarea scolii
publice din orasul Botosani, corespondenfa Sfatului orasenesc si
a Eforiei cu Departamentul Treburilor din Launtru. Cuprinde, intre
altele, lista a 69 copii ce frecventeaza scoala precum si resultatul
unei anchete ce s'a facut in urma jalobei ce au dat o sarna din
parintii copiilor ce Inv*" la scoala de aice asupra nemulfamirii
ce arata pentru profesorul invataturilor. S'a randuit prin locul cuviincios
pe d-lui Aga ,Gheorghe Asachi, directorul scoalelor nationale,
impreuna cu d-sa Comis. Iordachi Basota" ca sa cerceteze
cele jaluite.
Din archiva Primariei Botosani.

Catagrafia Museului ,N. lorga" 111
86.
1834. Un dosar cuprinzand corespondenta Sfatului orasenesc
si a eforiei din Botosani cu privire la scoala publics din acest
oras.
De la Primaria Botosani.
87.
1834, Septembre 15 Inscris, prin care Nastasa Mirzu of Dorohoiu
imprumuta 8 galbeni olandezi si imparatesti cu 1 leu 20
par. la suta pe luna de la jupanul Mihai Ciubotariu, dand amanet
5 lingurife de argint si 3 inele, din care until cu o piatra
matostat.
Donatia Const. lordachescu,
88.
1835, April 22. Hrisov cu semnatura si pecetea lui Mihai Sturza
Voevod prin care se arata ca Logof. Alecu Ghica a intors fostei d-sale
nurori, domnifei Elenco Bals, nascuta Sturza, toata zestrea ce o
primise Ia casatorie cu domnita, fiul sail, Hatmanul Grigore Ghica,
fostul sot al domnifei, si se porunceste Logofatului Dreptatii Lupu
Bals sa faca formele pentru indeplinirea celor cuprinse in hrisov.
Donatia Const. Iordachescu.
89.
1836, Novembre 30 Carte arhiereasca iscalita de Mitropolitul
Veniamin Costache, prin care se acorda darul diaconiei lui Vasile
de la biserica cu hramul Sf. ierarh Neculai din satul Bucecea Tinutul
Botosani. Duhovnic i-a fost chir Mardarie arhimandrit. A fost
hirotonisit de chir Inochenti Iliupoleos, in biserica Popauti din
Botosani.
Donatia Dumitru D. Vasiliu, invkator, Bucecea.
90.
1836, Decembire 30. Hrisov de Ia Mihal Sturza pentru judecata
pricinii dintre supusii austrieci Carl, Marton si Anton Pothauschi
si Casa raposatului Vornic 'a'rban Negel.
Donatia Const. Iordachescu.

112 Constantin lorciachescu
91.
1838, Decembre 8 Decret de la Mihai Sturza, prin care se
hargzeste Stolnicului Costache Mavroeni rangul de Vel Sardar.
Donatia Const. Iordgchescu.
92.
1839, Februar 2 Devld dupg pretenfia Vornicului Iordachi
Costachi asupra Postelnicului Costachi Canano pentru mosiile Ro$cani
$i Fantanele. President a fost Spatar Costachi Virnav, iar asesor
Serdarul Hriste Ciucg : giudecgtoria Tinut. Esii".
Donatia d-lui Gh. Petrica.
93.
1839 Maiu 12 Cgtre cinst. Departament Trebilor din Nguntru
di la nevolnica Safta din Ia$i $i Vasilica, fiica Saftii, plecata jalbg",
pentru a se interveni cgtre ni$te datornici din Dorohoiu, sg li se
intoarne cei 100 de lei imprumutafi, $i cu dobanda lor.
Donatia Const. Oh. Cucu.
94.
1839, Iunie 20.Autratarnec" dupg o hotgrire a Divanului Tanide-Sus,
complectaristg de 4 mgdulgri : Vornic Iancu Cantemir,
Vornic Costachi Sturza, Aga Dimitrie Man $i Spatar Grigor. Codrescu",
pentru pricina dintre Vornicul Iordachi Costachi (Lgtescul),
saful melifiei, asupra ds. Posteln. Costachi Cananou", pentru
mo$ia din Ro$cani $i Fantanelele, in Tinutul Boto$ani.
Donafia d-lui Oh. Petrica.
95.
Copie de pe testamentul lui Petru-cel-Mare, traducere romaneasca,
scriere cirilicg de la inceputul veacului at XIX-lea, fgra nicio data $i
nicio alta indicafie. La urma, scriitorul anonim adgogg numai atat :
Jatg un document istoric care va fi cetit cu mare interes."
Donatia Const. Iordgchescu.
96.
1840, Mart 18. Jurnalul Tribunalului judecdtoresc al Tinutului
Botosani (22 pagini), care trateazg judecata dintre Banul Enachi Sta-

tatagrafia Museulul N. Iotga" 113
matiadi, formalnicul vechil al Prea ingltatului Voevod Mihail
Sturza", cu Comisul Costache Voinescul, proprietarul mosiei Zlatunoaia,
din Tinutul Botosani, pentru dispresurare de hotar a megiesitelor
cu Zlatunoaia, sAlisti ce le are Inaltimea Sa la acest Tinut
Botosani". In cursul acestui Jurnal se resuma pe larg dougsprezece
hrisoave, din care cel mai vechiu din 1616.
Mosiile Domnului Mihai Sturza in acest judet erau : Framanzii, cu
Uricenii, Tocmagenii, Dragotestii $i Picioara Tachii ; Nemandrii ;
Nilipestii ; Stoestii, cu Codravita $i Garbestii ; Dracsanii, cu Gozaenii,
Clobantii ; Prgjenii ; $i o parte din Lalesti.
Donatia Const. Iordachescu.
97
1840, April 1. Zapis prin care Costandin Bkinar imprumut5
24 de lei de la parintele sachelar Costan, and amanet o piatra de
moari, veche.
Donatia d-rei Pia Vasiliu.
98.
1840, Maiu 20. Zapis prin care rgzesii Ciresesti vind cucoanei
Saftii Lambrino" 16 stanjeni $i 6 patine din trupul mosiei Moisiia-
Codru, cafe 28 lei pe stanjen (Tinutul Falciiu).
Cumparata de la Traian Ichim din fondul N. lorga".
99.
1840, August 20. Marturie hotarnia pentru 47 st. p5mant
din mosia Moisiia, Tinutul Falciiului, cumparati de Paharniceasa
Safta Lambrino de la rAzesii din neamul Ciresescu, partea raposatului
preot Caranfil. Mosia se megieseste cu a Postelnicului loan
Cuza, $i ajunge olsaturea cu drumul pi deal ci merge spre Oltenesti".
CumpArata de la Traian Ichim din fondul N. Iorga".
100.
1840, August 30. Zapis i Thvoiala din 1842, Mart 14, pentru
locul ma'n5stirii Sf. Ierarh Neculai din Popauti, ce -1 are lAnga biserica
Trei Erarhi, in drumul Curtestilor. Acest loc at m5nastirii
PopAuti, dat cu bezma'n, a trecut prin mai multe maul, pang ajunge,
pe urma acestui zapis, in maim lui chir Ionia sin Hriste Ion, care
a

114 Constantin lordacheseu
face 'invoiala cu manastirea sä plateasca bezmanul regulat in trei soroace
; sa n'aiba voie a-I instraina fara stirea manastirii, iar, neurmand
cu plata bezmanului precum se glasueste, atunci binaua cu locul ei
se vor lua in folosul mon., fara a putea cat de putin a se indrepta".
Donatia d-rei Pia Vasiliu.
101.
1840, Decembre 4. Instructiuni pentru vorniceii satului, date
de Mihail Sturza Vv., cu privire la indatoririle lor, alegerea privighetorului
si despre foile sates&
Donatia Const. lordachescu.
102.
1841, Februar 4. Foaie de zestre a Elenei, fiica lui Gheorghe
Dumitriu $i a Mariei.
Donafia Pia Vasiliu.
103.
1841, Decembre 13. Copie de pe hotarirea judecatoriei Tinutului
Botqani, data in numele Prea inaltatului Domn Mihail
Grigoriu Sturza Vv d., Stapanitoriul Prinfipatului Moldaviei". Judecatoria,
luand in desbatere della infintata dupa predpisania
Marii Logofefii, priimita la 4 Iunie trecut cu copie dupa nota
consulatului britanicesc No. 96, pe langa care au impartasit jaloba
data de Maria, sofia lui Gheorghi Dumitriu, urmatoare pentru a i
sä siguraripsa zestrea svitarisita de sotul ei, s'au vazut cä, dupa
priimirea fitarisitei predpisanii, s'au randuit pe d-lui cinovnicul
Enacache Macarascu", care a facut catagrafia $i prefaluirea $i a
descoperit ca barbatul a svitarisit" toed zestrea de 15.096 lei,
iar averea lui e numai de 11.035 lei. Judecatorii Ralet $i Varnav,
cari semneaza, hotarasc ca femeia ramane depling proprietary pe
averea barbatului, iar pentru neajunsul de 4.061 lei ramane a se
despagubi din ce ar mai castiga soul ei.
Donatia d-rei Pia Vasiliu.
104.
1842, Septembre 16. Consulatul Marii Britanii libereaza copie
de pe cererea facuta acelui consulat de Iola Molner, vechilul lui

Catagrafia Museulul N. lorgaa 115
Marcu Adelstein, de Herz Leib s1 Ghiorghi Dumitriu, prin care
arata ca s'au Invoit pentru prigonirea ce au urinbt" intre ei, si
deci roaga pe cinstitul Consulat ca sä binevoiasca a Intari alaturata
invoiala pe forma si sä inchida della acestei pricini".
Donatia d-rei Pia Vasiliu.
105.
1843, Mart 23. Cerere din partea lui Dumitru Onofrel catre
politia targului Dorohoiu a Incredinta dupa formele ce astazi sant
pazite" o vichilme" ce o da in mana jupanului Mihal Stidnoschi,
pentru di a vindi acareturile rapausatului parintelui meu".
Donatia Const. Gh. Cum.
1G6.
1843, Februar 17. Carte arhiereascd, semnata de Mitropolitul
Filaret, prin care se harazeste darul preotiei diaconului Vasilie,
fiul dascalului Teodor din Suceava, si se numeste preot la biserica
din satul Bucecea, Tinutul Botosani.
Donatia d-lui Dumitru D. Vasiliu, Invatator, Bucecea.
107._
1846, Februar 6. Marturie pentru o casa cu loc ce a cumparat
Gheorghe Dumitriu de la Mihalache a Chetraritii pe loc
manastiresc. Din loc s'a rasluit o bucata pentru o datorie de sase
galbeni. S'au Irnpacat cu 3 galbeni pentru rascumpararea locului
rasluit.
Donatia Pia Vasiliu.
108.
1847, Iulie 2. Ordin din partea lui Mihail Sturza catre dregatorul
Tinutului Botosani, prin care arata ca unii lacuitori ai satelor
s'au obicinuit a mergi la carciumile de prin targuri, unde fac nu
putina datorie pe bautura, Band Inca si din painea ce au pentru
zilnica hrana". Spre a pune capat acestor necuviinti producatoare
for de atata ticalosie $i saracie", a hotarit sä se Instiinteze crasmarii
si orandarii sä nu mai deie bautura locuitorilor de prin sate si

i16 Constantin lorciAchescu
nici sg primeascg papu$oi pe bguturg. Cari se vor descoperi in
abatere din aceastA punere la cale vor fi strefuiti in folosul Cutlet
Milelor si opriti de a mai unelti meseria cra$mariei".
Donatia Const. Iordachescu.
100.
1847, Maiu 7. Decret prin care Mihail-Vodg Sturza hgrazeste
lui Apostol Macri rangul de Serdar.
Donatia Const. Iordgchescu.
110.
1848, Ghenar 30. Condract" prin care Maranda preuteasa
a raposatului preot Neculai din Cristesti, jud. Botosani, vinde lui
Vasile Ungureanu o casg cu vie, livadg, doug suri, doug cosgre
si o cAsoaie cu 700 de lei.
Donatia d-lui Gh. Soescu-Cristesti.
0 scrisoare cu chirilice, semnatd V. Alecsandri §i adresatg Mini
anume Costachi Popovici, in care i se scrie cg 1-a asteptat la
curte si n'a venit ; II invitg a veni la 4 ceasuri. Rgspunsul acestuia
tot pe acea scrisoare : se scusg ca nu poate iesi din casa din
causa bolii de picioare de care sufere si de care crede ca va pgtimi
Ong la moarte.
Donafia Coast. Iordgchescu.
112.
1850, Februar 12. ---Insctis prin care Ion al lui Alexe Cibotariu
si Grigore starostele Zoilei (sic) Imprumutg de la Stefanachi Nechifor
60 de lei.
Donafia Coast. Oh. Cucu.
113.
1850, Mart 16. Certificat in nemteste liberat de dire Kirchengesangschule
din Cernauti pentru doug clase lui Belovicz Georg
Oscut in Stupca-Bucovina.
Donafia Gheorghe Belovici.

Catagrafia Museulul N. forge 117
114.
1850, Dec. 14. Akt" facut in Lipcani-Basarabia, prin care su.
pusa rosieneasca" Calipso Ghitascu, ngscuta Murgulet, vinde toate
drepturile si pretenfiile de clironomie ce ar putea ridica asupra
averii raposatului ei mos, lordachi Murgulet, Postelnicului Ilie
Gherghel, varul ei, postelnic si cavaler,
Donafia Sofia Tautu.
115.
1850, Dec. 14. faloba prin care supusa rosieneasca" Calipso
Ghit5scu face cunoscut disposifiunile de mai sus si c4tre judecatoria
Tinutului Dorohoiu,
Donafia Sofia Tautu.
116.
1850, Dec. 19.Instiintareadresat5 judec5toriei Tinutului Dorohoiu,
prin care frafii Murgulesti (lancu, Costachi, lorgu, Alecu), Post,
Ilie Gherghel si Scarlat Murgulef recunosc drept buns diata prin
care lordachi Murgulef, mosul lor, a trecut mosia Teioasa lui
loan Gherghel Postelnic si isi retrag toate plAngerile de judecat4
in aceasta pricing.
Donafia Sofia retutu,
117.
1850, Dec. 21. incheierea judecatoriei Tinutului Dorohoiu,
pentru imparteala averii ramase de la lordachi Murgulef, in urma
infelegerii intre mostenitori.
Donafia Sofia Tautu.
118.
1851, lunie 14. Foaie de .zestre a lui Elencu, fiica lui Gheorghe
Dumitru, cu o copie.
Donafia Pia Vasiliu.
.
119.
1852, Februar 2. Foaie de zestre a Anicai, fiica Serdarului
Costache Mavroeni din Botosani, maritat5 cu Costachi Capsa,
fiul Banului Vasile Capsa cu o copie,
Donafia Sofia Tautu,

118 Constantin lordachescu
120.
1853, Februar 20. Inscris prin care supt iscalitul" (indescifrabil)
se obliga a nu mai pretinde mai micului" sail frate Vasile
filmic din averea parinteasca si a nu -1 va mai supra in toatA
viata sa.
Donatia Const. Gh. Cucu.
121.
1853, Mart 9. Cererea lui Gheorghe Belovici, aspirant shoalei
dascalesti", prin care roaga pre venerabilul Directorat" al shoalei
dascalesti" din Cernauti a-i incuviinta o licinta" spre a putea
repeta examenul din studiumul tipicului $i a cantarilor glasurilor
bisericesti". Cererea se aproba cu cuvintele: S5 da' susnumitului
Gheorghe Belovici ceruta posvolenie spre poftoritoarea facere
a ispitirii. din cantari $i tipicon Oa in dou5 saptamani".
Donatia Gh. Belovici.
122.
1853, Maiu 22. Decret de la Grigore Alexandru Ghica, prin
care se harazeste lui Ionita Tautu rangul de Stolnie (fost revisor
la Departamentul din launtru).
Donatia Sofia TSutu.
123.
1853, August 25. Decret de la Grigore Alexandru Ghica, prin
care Manole Ionescu se ridicA la rangul de Sulger.
Donatia d-lui I. Comonita.
124.
1854, Dec. 6. Zapis bacovinearz, prin care Ionita Muntian si
sotia lui, Anastasia din Stupca, imprumuta de la lordachi Belovici
40 de lei argint pe timp de un an si, dad nu va da banii la timp,
raspund cu toata averea misc5toare $i nemiscAtoare. Camata pe un
an : 10 lei argint. De nu va plAti, casa $i acareturile $i livada in
veci de veci vor fi ale lui lordachi Belovici. Pentru temeinica
credinta prin punere degetului pe semnul sfintei cruci inaintea
martorilor iscalesc".
Donatia Gh. Belovici,

Catagrafia Museului N. Jorge 119
125.
1855. Corespondentd privind scoala publics din Botosani ;
dosar de 69 de file.
De la Primaria Botosani.
126.
1856, Februar 29. Adresd de la Seful Departamentului de
Finanfe, prin care Stolnicul Iancu Tutu e oranduit in Comisiunea
de trei boieri pentru catagrafia fostilor robi la ocolul Siret din
Tinutul Botosani.
Donafia Sofia -Hutu.
127.
1856, Februar 29. Adresd catre Iancu -Hutu Stolnic, pentru
ca, in unire cu Banul Costachi Cananau si Iancu Roseti, sä faca
prescriere tuturor ecsclavilor fefelor particulare" la ocolul Siret.
Donafia Sofia TAutu.
128.
1856, Mart 13. Zapis dat de loan Buntian din Stupca, Bucovina,
lui Iordachi Belovici pentru 40 fr. emze" (sic) pang la Sf.
Neculai acelasi :
ca dobanda dä o falce de loc afatura, lucrul pe
acea vara, prasila popusoiului facutrla vreme. De nu va rAspunde la
vade banii, d5 amanet casa, ca sä ramaie in veci a creditorului.
Zapisul e int5rit de Pavel Obreja, Vornic, cu pecetea Stupcai.
Donafia Oh. Belovici.
129.
1856, Mart 13. Zapis prin care acelasi Ion Buntian imprumuta
40 de franci argint, pe un an, de la lordachi Belovici, Band o
falce p5mant aratura cu popusoi samanati, lucrul tot gospodareste,
pe a lui cheltuiala. Daca nu va plati creditotul, va ramanea proprietar
de veci pe casele lui, cu 20 de prgjini de loc.
Donafia Gh. Belovici.
1:30.
1856, Iunie 7. Decret de la Grigore Alexandru Ghica prin
care Stolnicul Ionia Tautu e ridicat la rangul de Comis.
Donafia Sofia TAutu,

120 Constantin lordlchescu
131.
1856, Iunie 23. Zapis la maim lui lordachi Belovici din Stupca
de la Dumitru Pacuti pentru o merta de pApwiu in graunte
cu pref de 12 lei in argint merta Oa la Sf. Neculai din acel an; la
vade va da sau 1 ' 2 merle papusoiu sau 18 fr. em. (sic). De nu va
plati, i se va vinde once fel de avere m4cAtoare sau nem4catoare.
Donatia Oh. Belovici.
132.
1857, Ianuar 14. Act prin care Grigore Cozmulici vinde locul
gospod din mahalaua Sf. Gheorghe din Botoani, cumparat di la
Armanca Horopsama, sotia lui Toros", vatafului Gheorghe Ionescu.
Donatia C. Gh. Cucu.
133.
1857, Maiu 7. Act de vefnica vanzare prin care Talic Rozner
vinde de veci lui Grigore Tirdea cu 17 galbeni 3 1/2 stanjeni din
locul caselor din Dorohoiu, megie0t cu Jidovul Avramuca", iar
cumparAtorul are a-1 stapani fail a se putea acolosi vreunul din a
mele niamuri, socotindu-s5 a for reclamatie ca o hartie alba".
Donatia Const. Gh. Cucu.
134.
1857, April 23. Copie legalisata de tribunalul de Falciiu de pe
testamentul fAcut de Safta Lambrino la mc4ia Talona, jud. FAlciiu.
Cumparat5 de la Traian Ichim din fondul N. lorga".
135.
1857, August 8. ksof/is", prin care ,Casandra, soacra lui
Enache, *i Enache, ginerile Casandrii, i Marghioala, sotia lui Enachi",
din Botoani, adeveresc a au primit datoria de 18 galbeni de in
Vasile Stipnoicu. SemneazA ca martori i trei negustori jidovi.
Donatia C. Hasna.
136.
1857. Dosar de 113 file, privind 5 coala publics din Botopni.
De la PrimAria Botosani,

Catagrafia Museului N. forge 121
137.
1858, lunie 9. Ministerul din Launtru 15mureste Administrajia
districtului Botosani cu privire la datoria ce are de Incasat Spatarul
Gheorghe Stati de la Petrachi Onu, care nu are alt5 avere nemiscatoare
deck o cas5 si un han in targul Harlau.
Donajia Const. Iord5chescu.
138.
1858, Iunie 30. Plcingerea lui Gheorghe Stati, posesorul mosiei
Ceplenifa, Tinutul Iasi, adresat5 judec5toriei Tinutului Botosani,
contra lui Petrachi Onu din FlarlAu, care, fiind vechil la mosie, i-a
famas dator 26.000 de lei, osebit de pagubele ce i-a pricinuit. Se
cere a i se vinde averea spre a se despagubi.
Donajia Const. Iordachescu.
139.
1859. Dosar, de 73 de file, privind Scoala publica din Botosani.
190.
1860. Dosar, de 124 de file, privind Scoala publica din Botosani.
141.-
18(10 62. De la Primaria Botosani. Sase chitante de contribufie.
Donatia Const. Gh. Cucu.
142.
1860, April 18. Act de pretillaire a obiectelor cuprinse in
foaia de zestre a Serdaresei Zoe Macriniote Teiusanu din Botosani,
fAcut, in conformitate cu anexa lit. T. din Regulamentul Organic,
de Neculai Teodor, T. Pisoschi si lorgu laeoban. Se pret5luieste
zestrea la 625 de galbeni si 80 de lei.
Donajia Pia Vasiliu.
143.
Marturie pentru o femeie Elena Gheorghiu, nevoiasa cu cinci
copii si b5rbatul neputincios, spre a fi ajutata.
Donatia Const. Iord5chescu.

122 Constantin lordAchescu
144.
1857, 1860, 1899. Dosar cu acte personale ale fostului institutor-
director C. Gal lin.
Donatia Const. Gal lin.
145.
1861, Mart 5. Depesd telegrafica din Iai c5tre Iosif Statachino.
146.
1861, Maiu 7. Depesd telegrafica din Dorohoiu catre Marderos
$tefanovici.
Donatia Andronic Taranu.
147.
1861, Septembre 19. 0 socoteald de tovard#e, semnata M.
Vasiliu, unde se arata anAnuntit veniturile, in suma de 284.337 lei
i 25 parale, adeverindu-se 0 fiecare i-a primit partea in conformitate
cu actul de to t,k4ie.
Donatia Const. Iord5chescu.
148.
1861, Octombre 19. Decretul de numire a lui Const. Gallin
ca profesor" in sabil Poiana Lunga, districtul Botoani.
Donatia C. Gallin.
149.
1861, Novembre 13. Act de vindere la mezat a dughenilor
din Botopni ale lui Solomon sin Nus5n croitor, megie§ite cu Aga
Petru Criste. Lea cumpkat Grigore Holban, cu 800 de galbeni.
Donatia Const. lordachescu.
150.
1862, lanuar 11. Act de vindere la mezat a unui loc sterp in
mahalaua Vrabieni din Botoani apartinand moOenitorilor Casei
loan Cristea. S'a adjudecat asupra lui loan Vasiliu cu pretul de 18
galbeni. Actul e semnat de M. Harreto, Serdar.
Donatia Const. Gallin.

CatagratIa Museului N. lorga" 123
151.
1862, Iunie 2. Inscris prin care Neculai Prilogianu lass sora-si
Catinca un loc Starce din mahalaua lui Miron Ologu.
Donatia Const. Iordachescu.
152.
1862, Iunie 28. Hotarnicd pentru locul lui loan Vasiliu din
Botosani, mahalaua Trei Sfetitele, Invecinat cu Lupu Buznea, Sultana
Hristea si Enachi Cornea.
Donatia Const. Iordachescu.
153.
1862-1870. Cataloage i matricole ale Swill No. 1 de MeV,
Botosani, sase condici legate.
Din archiva scolii Marchian".
154.
1862, August 6. Act de mnicd vanzate prin care loan Vasiliu
vinde un loc sterp domnesc din Botosani, in mahalaua Procovului,
cumpgrat de la epitropia Casei fapos. loan Hristea, Serdarului
Mihail Harefu, cu 75 de galbeni. _
Donatia Const. Gallin.
155.
1862, August 6. Act de vepicd vtinzare prin care Sultana
Cristea, nascuta Harretu, vinde prin mezat o casuta cu locul ei din
Botosani, in mahalaua Procovul, Serdarului Mihalachi Harretu, cu 100
de galbeni zimfi.
Donatia Const. Gallin.
156.
1862, August 25. Papportul lui Anton Goilav pentru a
merge in Austria.
Donatia Const. Iordachescu.
157.
1863, Iunie 28. Hotarnica locului gospod al d-sale Soltana

124 Constantin lordAchescu
Hrlstea, nascutg Harreto, din Botosani, megiesit cu loan Vasiliu
si Enache Cornea.
Donatia Const. Gh. Cucu.
158.
1863-80. 34 chitante de contributie, donatia Const. Gh. Cucu.
159.
1863, tulle 6. Pasaportal lui Moisa sin Avram spre a trece
in Rusia pentru negot.
Donafia Const. Iordachescu.
160.
1864, Mart 9. Pasaport liberat de vice-consulatul Prilor -de-
Jos din Botosani lui Alexandru Vladicescu, Romanescu, Marietto
si Laky I spre a merge in Bucovina.
Donatia Const. Iordachescu,
161.
1864, Iunie 30. Atestat-primariu al lui George Stoicescu, liberat
de scoala din Iasi-PAcurari.
Donatia Gh. Soescu.
162.
1864. Un dosar scrisoare cu litere latine privind legatul
de 3.000 de galbeni lasati de arhiereul Marchian, episcop leropoleos,
pentru cumpArarea unui local Scolii publice din Botosani.
De la Primaria Botosani.
163.
1864-1871. Cataloagele 'cal numite Marchian" din Botosani,
dosar alcatuit in 1879 de I. BalAsescu, director.
Din archiva scolii Marchian".
164.
1865, Novembre 30. Act mitrical liberat de Mitropolia din
Iasi domnisoarei Profira Zotta (cu litere latine).
Donafia Profira Gallic
I Actor!.

Catagralia Museului N. 'urge 125
165.
1865. Dosar privitor la intretinerea scolilor publice din
orasul Botosani (caractere latine)i
166.
1865. Dosar (scriere cu caractere latine) privind ,,Sc6la de
Musichii BisericeascA si randuirile in posturi".
De la Prim Aria Botosani.
167.
1866, Mart 19. Carte arhiereasca de la Calinic Miclescu, prin
care se dA slujba duhovniciei preotului Vasile Teodorescu de la
biserica din Bucecea (scrisoare chirilicA).
Donatia d-lui D. D. Vasiliu, invatator.
168.
1867. Dosar privind intretinerea scolilor publice din orasul
Botosani.
De la Prim Aria Botosani.
169.
1867, August 29. Atestat- Prtmariu al d-rei Zotta Profira
liberat de scoala de fete din Botosani.
Donatia Profira Gal lin.
170.
1868, Decembre 13: Adresa catre Profira I. Tautu, ngscuta Mavroeni,
din partea Comisiei pentru rascumpArarea bunurilor Statului.
Donatia Sofia Tautu.
171.
1868. :Dosar privitor la Intretinerea scolilor din Botosani.
172.
1868. Dosar privitor la lucrArile Comitetului $colar dirt
Botosani.
De la Primaria Botosani.

126 Constantin Iordachescu
173.
1869, Octombre 30. Act de rdscumparare a dreptului de
embatic pentru un loc din Boto$ani, in mahalaua Procovul, cumparat
de Mihail Haretu.
Donatia Constantin Iordachescu.
174.
1869. Acta $colii No. 1 de baieti din Boto$ani.
Din archiva $colii Marchian".
175.
1869. Dosar privitor la $colile din Botosani (corespondents).
De la Prim5ria Botosani.
176.
1870. Dosar privitor la $colile din Botosani (corespondents).
177.
1870. Dosar privitor la lucrarile Comitetului $colar din Botosani.
De la Prim Aria Boto$ani.
178.
1871, Mart. Scrisoarea unui oarecare Neculai Gheorghiu
cAtre feciorul s'au, prin care it mustrA qi-1 roaga s5 nu-1 mai supere,
a ce va scrie in diata dupa moartea lui aceia are s5 fie, de
oare ce pe nenorocita sora-ta nu o pot dep5rta si pe toti copiii
mei", iar ca sä m5 vindeti pentru binele vostru, nu se poate"
(cu chirilice).
Donatia Const. Iordachescu.
179.
1871, Mlle 1. Certificat (atestat) de absolvirea 5colii Centrale
de fete din Iasi, liberat d-rei Profira Zotta.
Donatia Profira Gal lin.
180.
1877, Mart 11. Act de vepticci vanzarei prin care succesorii

Catagrafia Museolui N. lorga" 127
lui Mihail Hareto valid cu 50 de galbeni o gilding din mahalaua
Procovul din Boto$ani Elenei Mavroeni.
Donatia Const. lordAchescu.
181.
1877-1881. Dosar de cataloage ale golii Marchian" cu
acte privitoare la frecventarea aceslei goli de dare d. profesor N.
lorga, in anii 1877-78, cl. I-a ; 1878-79, cl. a 1I-a ; 1879-1880, cl.
a 111-a $i 1880-81, cl. a IV-a.
Din archiva $coalei Marchian".
182.
1882. Opt mandate de plata pentru salariu $i alte cheltuieli
cuvenite lui Costachi Iorclachescu, primarul comunei Criste$ti din
jud. Boto$ani, $i lui Joan lordAchescu, gratificatia de invatator 30
de lei pe lung.
Donatia Const. Iordachescu.
183.
1882, Main 18. Facsimil de pe o scrisoare a lui Alexandra
Lefkar catre generalul Candiano Popescu, in care descrie asaltul de
la Grivita. Lefkar a fost ata$at pe langA persoana Marelui Duce
Nicolae in noaptea de 30-31 Octombre 1877.
Donatia Const. lordachescu.
184.
1882. Un dosar cu acte personale ale d -nei Profira Gallin.
Donatia Profira Gallin.
185.
1899. Un dosar cu acte personale ale institutorului pensionar
Const. Gallin.
Donatia Const. Gallin.
186.
1900-1935. Scrisori, semnate de N. lorga, arhiereul Narcis
Kretulescu, Alex. Macedonschi, 1. Simionescu, V. Borgovan, Gh.

12R Cotistantirl lorciSciiescti
GhilAnescu, A. Dominic, Aristide Demetriade, D. lov, Gay. Rotica,
1. San-Giorgiu, etc., cu un inventariu special.
Donatia Const. lordachescu,
187.
1895-1905. Dosar al acte personale ale lui Const. lorddchescu.
Donatia Cond. lordachescu.
188.
1903-1905. Insemndri zilnice.
Donatia Const. lordachescu.
189.
1916-1917. Scrisori ;i note din timpul rdzbo'ului din 1916-1918.

It.
MANUSCRISE
1.
Inainte de 1812. Cazanie; 319 file scrise. Pe fila ultima o
insemnare de alts mans, cu laude asupra frumusetii cazaniilor
adunate, ca florile intro grading, semnata Ion Cantimir, 1812,
Ghenar 12".
Pe coperta ultima, alts insemnare : .1812, Ghenari 1, acest numar
am Insamnat la an nou eu, lani Cantimir of Cernaut, Tapelesti
Aldestilor". Pe filele 4-9 scrie Sa sa stie de cand am cumparat
aceasta carte : la anti! 1813, Mart in 10, $i cine a fura-o
sau ascunde-o si n'a vesti-o, sa dei sama inaintea lui Hs. Tanasa
Niculai Gradnar" ; iar pe pagina 2 dila insemnare : La anul 1816,
April 4, au tunat di spre amiazaza."
Donatia I. Comanita.
2.
1818. Ccilindar, manuscris de 95 pagini, cu 9 desemne de
mans. Pe coperta de la Inceput o insemnare : Aceasta cartecica
iasti cu numile Calindar $i am scris-o eu sangur, $i iasti a me
dreapta : Atanas, anii del Hs. 1818".
Incepe cu o Cazanie pentru doaosprezece Vineri preste anti".
Urmeaza apoi : Zilele celi rali cari sant6 preste anti la toata
luna sa li pazasca omul" ; zodiile $i planetele. De la pagina 56
inainte : Pentru doftorii ce se cade sä aiba orice om sarac in
casa lui, iara la oamenii cei politicosii vor pute a sa Indestula
de la spitarii prin ratatile doftoriloril care sant iscosat catra fieslicari
boala la tamplarea lorti."
La pagina 18 insemnarea : La anii 1821, Fevruar 12, in zilele
9

130 Constantin fordachesca
lui Mihail Grigoriu Sutu Vvod, s'au Wit o stea spre asfintit si
cu coada spre rasarit."
La pagina 24 scrie c5 acest calendar s'a t51mAcit din ruseste
si s'au dat in tipariul cel politicescil, in tepariulit Iasului, can
au iesit lucru noao, in zilele Prea-luminatului Domn Alixandru
Mayrocordatti, Voevodulti a toata Moldavie, In anul 1785. $i acum
iaras arnti sells si eu, nevrednicul robul lui Dumnezeu, di pi acela
tiparnia ; Atanasi, 1817".
Pe ultima coperta, Stihuri :
Moarte, moarte, ce nu vii
SA ma ei dinteacesti vii ?
Vino, vino di ma e,
CA to esti sc5pare me, etc. (in total 21 versuri).
Pe verso, tabla lui Pitagora.
Donatia I. Comanita,
3.
1820. In/mbar/le i Reispunsuri, manuscris de 79 pagini, care
se continua cu Inca 76 pagini manuscris: Istoria prea-frumosului
Arghir si a prea-frumoaseiElena cea m5easted si cu p5rul de aur,
adic5 : O_Inchipuire suptii can a intelegi luarea tarii Ardealului
prin Traian, chesariu Ramului".
La inceput, pe coperta, Insemnarea : Aceasta carticied este cu
numele, adeca intrebari $i RAspunsuri, si am scris-o prin vrerea lui
Dumnezeu eu, mai gios isalitul, in anii de la Hs. 1820. Atanas sin
Neculau". La sfarsit, aceasta insemnare cu cerneala rosie : Aceasta
istorie a lui Arghiri $i a Elenii, care a numesti cu parul de aur,
la leti 1822, Mart 1, Atanasa Neculau am scris-o in SuciavA, fiind
in bejenie".
Pe coperta de la urma, insemnare : in anul 1819 au fost cium5
in targul Botosanii, can s'au inceput de la Sfanta Marie Mica si
s'au prelungibl p5r dupa Craciuna.
Donatia I. Comanita
4.
1835. Manuscris, 14 pagini, cu fitful lnqtiitzfare facim pentru
obiceiul Moldaviel. Aceasta istorie ce s'au aflat in scrisorile sfintei
Mitropolii, scrisa de Sfinfia Sa Gheorghe Mitropolit Moldavii Ia
anii 7281 (1773) (sic), Fev. 17". Se povesteste cu amanunte trecerea

Catagrafia Museului N. forge 131
prin Moldova a Iui loan Paleologul, pe care Alexandru-cel-Bun
it petrece cu multa cinste panA la Chilia $i darurile ce a prima
Alexandru de Ia &instil, intre altele, o icoana fAc5toare de minuni
pe care Doamna Ana a trimes-o in dar manastirii Bistrita. Din
aceasta istorie se trage incheierea cä Mitropolia Moldovii nu
iasti plecata niciunii patriarhii" : nici Ohridului, nici Tarigradului".
Urmeaza apoi pe alte 52 pagini Istoria Iui Amorat Imp5rat de
la Vavilon, cand au parat Jidovii cu veclesugil zacandii cAtra Imparatul
Jidovii ca sä scoala cre$tinii ca sä is Inparatiia lui Amorat
limp5rat".
La sfarsit aceasta insemnare : Am scris aceasta istorie de pe
alti carti tot scrisa din mans, veachi, anul 1835, Julie 6. Atanase
Neculau".
Donatia I. Com5nit5.
5.
1838. Cartea Agatanghel, 10 capitole, 45 pagini manuscrise.
La urma, insemnarea : Si scriitorul ace$tii carti este Gheorghie
Necolau, prescrise de pe alta carte, anume Agatanghel, la anul 838, 28 ".
Urmeaza apoi: Istorie de and au imparatit poamele $i legumile
ce stint de hrana norodului", 31/9 pagini manuscrise ; apoi: Istorie
pentru sfintirea besericii ce sa numeste acum monastirea
Neamtului, dupa numele raului, ai careia este hramul Inaltarea
Domnului Dumnezeu si
Mantuitorului nostru Is. Hs.". Se spune Ia
urma ca aceasta istorie s'a g5sit intr'o evanghelle sarbeasca, scrisa
cu mana pe pergament, ci easte $i pang astazi intru aceasta
sfanta monastire a Neamtului."
Urmeaza apoi cinci pagini manuscrise : Istorie pentru preasfanta
icoana a prea-sfintei st5panei noastre N5sc5toarei de Dumnezeu
$i pururea Fecioarei Mariei, ce s'au aflat in scrisorile Sfintei
Mitropolii ai Moldoviei scrise de preaosfintitul Gheorghie Mitropolitul
Moldoviei la vileat 1723" ; 5 pagini manuscrise. La urma
scrie : bra, cand an fost Nicolae gramaticul la monastirea Neamtului
de au talmacit istoria aceasta pe de aerie hrisoave impAratesti
$i pataarhesti in zilele lui Stefan Gheorghe Voevod, era vileatul
de la Hs. 1655, Fevruar 17, iara de la batranul Alexandru
Voevod era vileatul 1401."
Urmeaza apoi : Hristos pre sufletul cel p5catos it cheam5 catra

132 Constantin lord khaki'
sine"; 4 pagini manuscrise. La urmA, alte 12 pagini : CuvAnt la Dumine
ca tuturor Sfintilor".
Donatia I. ComAnita.
6.
Cdntecul lui tefan-Vocla cel vestit ; 2 pagini manuscrise la urma
brosurii din 1837 a lui C. Negruti, Aprodul Purice", 34 versuri.
Incepe asa :
,,Ruinita cetAtuie ce acopere-acel munte
Si de unde pin campie omul vede lucruri multe
Cuprindea in sinul sau o fimei domnitoare
EroicA, prea-mAreatA, crailor pilduitoare.
Ah!, ce timp era atuncea cand Romanii ca pAstori
Tara for isi apara ca si bravii luptatori", etc.
Donatia I. ComAnica.
7.
1840. Catavasii la Adormirea Prea Sfintei StApanei Noastre
de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Mariei a, manuscris,
47 coale. Pe cele 9 fete lara sot de la inceput scrie: Aceasta
carti s'au scris di mine, robul lui DumnezAu Manolachi Capp, nAscut
din parintii anume Stefan Capsa din Dorohoi, an 1840, Dech.
18, insa aceastA sistema di psaltichie am invatat-o la dom. c. c.
Flofirita Mare Vorniceasa Dimachi, spri pomineri domsale."
La sfarsit, altA insemnare, in care spune ca acest Ermologhion
e scris de pe cel tiparit si, de s'au facut greseli, plecat rog pe
toti patrioticesti crestini ca sA indrepte cu tot duhul blandetii si
sä ierte la acestea trecere cu viderea. Pentru ca manile ce 1-au
fAcut astazi sunt praf si cenusa.
Robu lul Dumnezeu Manolachi Capsa ; 1841, Fevruar 2".
Donatia V. Cluci.
8.
1861. Condica a lui Manolache Haldceanu, cu IntrebAri si rgspunsuri
din aritmetica, analisa logicA, desemn geometric, arhitecturS,
stil epistolar si despre ortografie.
Donatia Const IorclAchescu.

Catagrafia Museului .N. lorga" 133
9.
1907-1930. Une tragedie roumaine, scenar cinematografic de
C. Iordachescu.
Satirul, piesa in 3 acte de C. Iordachescu.
Sorii razboinici, piesa in 3 acte de C. Iordachescu.
Bolpvica, drama in 3 acte de C. Iordachescu.
Evangelina, de Longfellow, traducere de C. Iordachescu.
Arca lui Noe, piesa in doua acte de C. Iordachescu.
Donafia Const. Iordachescu.

N IORGA
ACTELE ADMINISTRATIEI PLASH
TELEAJENULUI

Actele administratiei.ptaiii Teleajenul
1.
(in margene :) D. 31, 836.
Cinst. supt-ocirmuire plaiu Teleajenului cu plecat raportu.
Din leat 836, Maiu 12, de cindu m'am rinduitu eu ingrijitor la
puturile dum. Medelniceru Mirzea, ce sant secferstrarisite de la
dump' Medelniceru Neculai Alecsandrescu, ping la leat 838,
lunie 11, wag sums de 'Acura s'au adunat ping atunci prin
porunca cinst. supt-ocirmuiri cu No., atita amu facut teslimu
la Inpriimirea dumi. Medelnicerului Mirzea, unde i d-lui au cumpArat
prin mezat de la cinst. judecatorie acestui judetu Sac, i de
atunci pins la leatu 839, lunie, city sump de 'Acura s'a adunatu,
d-lui Medelniceru Mirzea au ridicaf-o prin sAlnicie i au vindut-o
i, cu raportu de la cinst. ocirmuire, supt-ocirmuire au trimesu
pe ajutoru sAu, coconu Ghita PlAviianu, de spre cercetare, §i ce
vedre a gasit ridicate este tiut, de la cinst. suptocirmuire, ...nd
la cercetare ce au facut coconului PlAviianu prea... (rupt).
(Vo.) Catre cinst. supt-ocirmuire plaiului Teleajenului, cu multa
plecHune.
VAleni.
2.
CArmuirea Judetului Prahova.
Supt-cArmuirii de Teliajen.
Prin porunca cinstitului departament din launtru No. 9339, inpArt4itA
CArinuirii din inaltA poruna a MArii Sale prea-inAltatului
nostru Domn, proclamatia pentru publicarea leguirii in privinta
lucrgrii soselilor i a podurilor, ca s5 &A obOascA la supt-cArmuire,
iar la sate, dupI ce sA va citi in auzul obstii satenilor, sä

138 N. lorga
sa lipiasca cate una pe parete in fiecare canfelariie de sat, Carmuirea,
spre indeplinirea ace$tii innaltei indatoriri, pentru publicitatea
poruncita a sa da leguiri, trimite si acei supt-carmuiri proclamatia
[inti]parita in dooa categorii, din care cea supt [No. 1
pentru] supt-carmuiri si cea supt No. 2 pentru satele, [spre it]parfire
; pentru care sä alatura pa [la sate] peste tot No. de (alb)
proclamati ; si sä pune indatorire supt-carmuirii ca sa faca pe data
grabnica urmare $i, priimind una din categorii d'intai, sa lipeasca
$i sa sa slujasca cu dInsa in cantilariia ei, precum ca si cu aciasta
sä sa trimita indata cite una din cele de ca[tegoria] al 2-lea la
fiecare sat, cu indatorire $i ingri[jire] de a sa ceti in mai multe
randuri prin sate, bale'uri... $i a sä deslu$i in auzul ob$tii satenilor
acia bi... dispozitie,
felariile satene$ti.
$i apoi sa sa lipeasca spre p[astrare] in can-
Sa recomancla supt-carmuirii intocma [indeplinirel a acestia,
cerandu-i sa raport[e] despre a ei indep[linire] $i rezultat, da au
circulat proclamatiile in toate satele din coprinsul pla$i sale,
luoa publicitatea poruncita de Maria Sa.
Supt-ocarmuitor (iscalit).
Anul 1851,
luna Dechm. 28.
No. 14919.
a-$i
3.
Cins. supt-cirmuiri acestui plain plecata jalba.
Avind eu neste caprili, am trimis un copil cu ele spre pg§une.
intalnindu-sä cu alte fete mai mari ale unu frate al mieu, Gligore,
I-au batut $i au pierdut caprili. Viind plingind acask s'au dus masa
sä le caute $i, zicandu-le numai cu gura acelor ce au avut cu copilul
de I-au batut, an apucat-o fara veste un frate al lor, Cos-
tandin, $i, batando-a si
caznindo-a, m'au tot strigat neste oa-
meni ce sa uita, sä ma duc sa o scotu, Ca o omoara, $i, cind
am sosit eu acolo, au lasat-o pa ea $i, luind un bolovan, m'au $i
lovit in cap, $i am cazut jos. Ne-au schilodit pa amindoi, $i sa
lauda sa ma tale in casa mea $i sa ma plateasca cu bani in auzul
oamenilor. Ma rog sa fie adus a-$ da cuvant $i a sa face cele de
cuviinta.
Plecat.
Stancu Popescu of sat Cozmina [de sus].

Actele administratiel plA§ii Teleajenul 139
4.
N-lu 842.
Anul 1837.
Cinstitei 0 car.
Dupa priimirea formei cinstitei Oar. cu No. 149, puindu-se
strasnica Indatorire asupra tuturor satelor din cuprinsul acestui
plaiu in pricina padurilor manastiresti, ca s'au poprit taerea for cu
totul, a nu li sä pricinui cu mai multa strica6une, s'au aratat la
supt-ocirmuire CA arendasi de la mosiia Mane, a sfinti mAnastiri.
Sinaia, cu prepunere, adeca, ca, la luoarea in arena prin contract
ce i-1 dä, ii sloboade a taia si orice lemne din [acture, $i pentru
ca isi are citeva ferestraie, din care urmeala al radica o sums
de cherestea, cere a li s5 da voie spre al putea face negotul
oranduialnic, la a carora cerere necunoscandu aceastA despartire ce
urmase sä faca, poftim a se supune si in cunostinta cinstitei
Ocarm., cind tot de °data o rog ca sä la se intoarcA cererea lui,
povAtuitore in ce chip trebuie sa urmez.
5.
1838.
Cinst. supt-ocirmuiri acestui plaiu Teleajen,
plecata jalbA.
Facu aratare cinst. supt-ocirmuiri ca la mosiie Teiseani, ce o
tinem in arenda de spre Slanicu, la hotaru, &A pune unii din Croitoresti
mosneni, anume lonita si Negu si Nicolaie Ghioga, de
coseste in silniciie fara s5 vrea sa stile de mine, zicindu-le ca sa -si
traga minile, si nu sä supun, precum $i pentru Dinu Draghici,
care cu eomagu au fost ruptu mina padurarului $i cu trei porunci
cinst. supt-ocirmuire au mersu la acesti, $i iei nu voieste
nici Intr'un chip ca sa -1 trimita la cinst. supt-ocirmuire. De aceia
plecat ma rogu de cinst. supt-ocirmuire ca sa facA punere la
cale pentru unele asemenea inpotriviri.
Plecata slugs :
Nicolae Sterie, arendasu mosii
TeisAni.

140 N. lorga
6.
Prez. judecatorii judefului Saac.
D. supt-ocarmuitorului de Teleajin.
De vreme ca spre indeplinirea porunci cu No. 4178 intampini
pe judecatoriie cu inprejurarile coprinse in raportul de supt No.
1699, de aceia iii sä deslusa$te ca acea copiie de hotarare cu No.
66 este in pricina ce au avut d-lui Medelnicer Marzea cu d. Hristodor
Hristopolu de la Bucure$ti pentru suma de bani ce avea
sä is de la tatal d-lui Medelnicerului, $i care copiie de hotarare,
pe langa porunca cu No. 1819, de la Maiu 27, din lt. 835, ti s'au
fost trimis ca sa i-o dai in priimire. Ti sä scriie dar ca dupa
aceasta deslusire sa grabesti in cat de putana vreme indeplinirea
porunci cu No. 4178, caci la din inpotriva vei fi in raspundere.
Prez. Stoic. loan Druganescu. 1838, Ghenr. 21.
7.
Supt-ocarmuitorul plaiului Prahova, anul 1839, luna Avgt. 3. No.
467. Campina.
Cinstitii supt-ocarmuiri di plaiu Teleajanul.
Cu toate ca, atat prin adresul cu No. 432, s'au facut cunoscut
acei cinstitei supt-ocarmuiri pentru ivirea $i jefuirea urmata asupra
lui Clain Neamf de catre acei doi facatori da rele, precum $i pin
cel cu No. 445, pa langa care s'au alaturat in copiie $i porunca
cinstiti ocarmuiri supt No. 3149, apol, fiindra $i astazi, Joi, la trei
ale acestii luni Aft., s'au priimit porunca cu No. 337, atingtitoare
tot intru aceasta pricina, dupa care, scofandu copiie cu cinste, sa
trimite acei cinstitei supt-ocarmuiri pa langa aceasta, din care mai
curata pliroforiie se va lua din cele inteansa coprinse, pentru care
aceasta supt-ocarmuire pa pe o parte numai da cat $i fara un
minut zabava, pa langa grabnicile $i cu toata intregimea masuri
luate din parte-i intru aceasta, $i acum, prin de iznoava punere in
lucrare, au $i rostit cuvenita urmare intru dovedirea $i prinderea
lor, potrivit coprinderi sus numerarizitei porunci, iar, pe de alta, $i
acum spre acest sfarsit iar grabe$te cu cinste a da in cono$tinta
acei cinstitei supt-ocarmuiri, tot de °data pohtindu ca sa binevoiasca,
cat mai cu grabire, cu a face $i din parte-i urmarea cuvenita
intru dovedirea $i prinderea for $i, in minutu ce sa vor descoperi
$i sä vor ivi ni$te asemenea oameni, pa langa punerea la

Actele administratiei plaaii Teleajenul 141
cale din parte-i, pa data sa sa prevesteasca si acestii supt-ocarm.
ca inpreuna cu toti sa punem intru cuvenita urmare a prigoani $i
prindere, iar de priimire si punere in urmare sa va cinsti
aceasta supt-ocarmuire cu raspunsul dv.
Pentru d. supt-ocarmuitorul.
I. Banchescu.
(Vo. :) Cinstitei supt-ocarmuiri de plain Teleajan otnosanie.
No. 467.
8.
C. 1840.
Cinst. supt-ocarmuiri de Teleajen,
plecata jalba.
Noi supt-iscaliti plecafi ne rugam cinst. supt-ocarmuiri ca alaturatele
dook zapise ce vindem niste stanjani de mosiie din hotarul
Izvoaralor d. d. Moise Panculescu, $i, fiindca bani tocmai mi
i-am priimit toti, ne rugam cinst. supt-ocarmuiri ca sä sä adevereze
zapisele dupa oranduiala, ca sail alba d. stapanirea intocmai
dupa coprinderea zapiselor, $i santem
plecafi,
Eu Mares sin Radu Draghid ot lzvoara, vanzator.
Eu Mihalache sin Dinu Draghi6 ot [tam], vanzator.
Nicolai sin Petre, scriitor.
C. 1840.
9.
Cinst. supt-cirmuiri acestui plaiu
Teleajan jalba.
Asta-noapte fiind supt- iscalifi de streaja in satul nostru Ceras,
in puterea nopti ne intilnim cu trei cordunasi, $i anume Ohita cojocarul,
Gligore Barziloiu si lordache al Neculi. Fiind intunerec,
nu ni-au raspunsu nici intr'un chipu decit tot deodata au tabarat
pa not cu Oomecile, zicand ca sa ne arete cine sint, incit tovarasul
mieu nu va mai fi de hrana multa vreme. Cu plecOune facem
aratare cinst. supt-ocarmuiri sä binevoiasca a rindui cele de cuvinta.
Plecate slugi :
Soare Dragomir, Pitu si Ion
Piroiu ot Ciras.

142 N torga
10.
C. 1840.
Cinst. supt-ocArmuiri al acestui plai Telejinulul.
Plecat ma rog 6. supt-ocArmuiri ca pentru alaturata vechilimea
ce o dau la mana ddui Logofatului Gheorghe Barbulescul de a
sta vechil din parte mea, a sA judeca cu furii ce s'au prinsu cu
jafuiala ce au jafuitu pA Gheorghe sin Marcul, in care lundu-mi-sa
si mile neste bani din acea casa, de aceaia plecat ma rog d.
supt-ocarmuirii a sä adeveri alaturata vechilimea ce o dau la mana
numitului vechilu spre a--s avea temeiul desAvarsitu. Al 6. suptocarmuirii
pieced supusa
slugA
Gheorghe Carstul, mosnean of Semsug (?).
11.
1840.
La cinst. supt-ocarmuire de TeleajAn plecat5 jail:4.
Plecat fac cunoscut cinst. supt-ocarmuiri pentru unu Tanase
zet Dima boiangiu de aici din mahl. Sfintului loan, tArgul Valeni,
Ca au trecut peste unu anu de zile de cAnd au vandut o bute de
rachiu plinA panA in dogA $i mAsurata de cotarul targului, care
este oranduit de stapanire, wind aicea la cotu o suta $i zece vrede
(sic), din care am priimit ceilalti bani, si mi-au limas cusuru lei saizeci
$i patru, dupa adeverinfa ce mi au dat-o chiar dAnsu, si, cerandu -i
in nenumarate randuri, incepand sA ma $i necinsteasca, invartind
sirelicuri, de aceia rog cinst. supt-ocArmuire ca sA binevoiasca
a s5 aduce $i a sa Indatora a-m da bani, ca va fi cu pAcat a
ma pAgubi. $i cum Duhul Sfint v'a lumina.
Preot Neculae croitor, mahl. Tabaci, tArgul Valeni.
12.
Supt-carmuitorul de Teleajin.
Alegi satelor des. 1-iu.
Supt-carmuire, prin porunca No. 2160, urmatA dup5 adresul d-lui
°fifer oranduit cu strangeria recrutilor, fac cunoscut ca vre-o eateva
sate din aciastA despartire sa afla soldafi tAinuiti de oameni,
$i, fiindca Intru aciasta pricing neinnumarate (sic) porunci s'au

Actele administratiel plA§ii teleajenul 143
dat voo, alesilor, de aceia supt-ckmuiria $i printeaceasta pune
strasnica Indatorire ca sä iscodifi $i dovedifi pe toti soldati ce slut
sprijiniti min sate si Oa in sorocu cel mult de 4 zile sä se afle
trimis pre la urma-le, cad la care sat sä va dovedi, va fi alesi
dojeniti strasnic si pedepsiti.
(Iscalitura.) 1840, Dechmvr. 7.
No. 566.
13.
Supt-ocirmuire plaiului catre alesi satelor despktire 2-lea.
Pentru ca in satul Fintina Ielilor, plasa Tohanilor, sä afla de
pripas un calu murg despotcovit cu furculite la amindoa urechile,
in temeiu porunci cinstitei ocirmuiri cu No. 1552 vi sa scrie voa.
InpHuitorilor, ca sä obstiti, iar voi, ca ati Inteles, sä iscaliti in
josu.
1841, Maiu 2.
No. 417.
N. Homoriceanu. Satul $tubeu.
Satul Olteni. Eu Mihai
Eu Gheorghe Eu Dinu alesi
Eu Badea alesi 'Eu Carpen
Eu Gheorghe Satul Valea Stalpului
Eu Gheorghe Eu CraZiun Mandrean
Eu Ion alesi Eu Grigore Brateanu alesi
Eu Istrate Eu Ion sin Ilea
Satu Teisani megiesasti Maresu Enelui
Eu loan Breazu Dinu Duca.
Eu Gheorghe Catana alesi loanu Lupului.
Eu Cra6un Chitoiu Satul Drajna-de-jos.
Homorieu Ungureni.
Manole Lupea
Achim Tares
Dinul Iorgoiu alesi
Dragomir Necuiu. Frincu Rentea
Ion al Dumitrei. Slon.
HomoriEu Pamanteni. Nita ales.
Nica Moraru. Satu Drajna-de-sus.
Nicolaiu Toader. Eu Dumitre
Nicolae Ganu. Eu Ene
Satul Maneciu Pamanteni Satul Ceras.
1
alesi

144
N. Iorga
Eu Nita sin Bucur
Tudose Gros
Eu Anghelu Olteanu
Eu Minea Pis Au
ale$i Serban Bu$11.
Dr5ghicean (?)
ale$i.
Satul Maneu Ungureni.
14.
Supt-ocir. plaiu1ui Teliajinului catre ale$i satelor despartiri al 3-lea.
Cinstitul Sfat ora$enesc din politia Bucure$ti are trebuinta s5
cumpere o citatime griu spre asigurarea indestulAri Capita li de
articolul piinii. Pentru care supt-ocir. in temeiul porunci cinstiti
ocir. cu No. 3088 vi sa scrie vooa ale$ilor sä ob$titi tutulor locuitorilor
ca oricine va avea asemenea producte de vinzare in citatime
mare sau mica sa mearga a sä arata la acel Sfat cu proba, ce,
de s5 va putea invoi, sA incheie $1 contract $i sä li sa r5spunza
bani in moneda curata, iar ea afi inteles, iscaliti mai in jos 1841,
Avgust.
15.
Cirmuirea judefului Saac.
D. supt-cirmuitori de Teleajin.
Fiindca meremetul a Curti domne$te ce acum sa arata mai jos,
aflAndu-s5 stind gata la satele Star-Chiojd $i Paltine$ti, in plaiu
Buzaului, urmeaza porunci a sA ridica $i a &A triinite cum mai -Big
zabava la PA$cani, unde este a$teptata, de aceia pe de o parte sA
scrie dumle ca, cum mai WA zabava, insamnind carale trebuigoase,
potrivit cherestelii sa faci punere la cale ca prin plata pe cite
dookeci parale d5 lemn pins la 135$cani, rAspunz5nd pe in sa
poata fi radicate aceste lemne pim in trei zale $i innaintate,
iar, pe de alts, sA faci cunoscut CA s'au orinduit $i acest cApr.,
om al ocirmuirii, cu doi dorobanti, carele sa alba a priimi de la
dumta car trebuineoasa, $i mai innainte sa stea fats la inc5rcare
$i pornire, avind a merge cu dinsele pinA i s'au poruncit, $i, cu
acest mijloc indeplinindu-sa trebuinta dumle, de °data cu porniri
caralor $i cherestelii vei intoarce aici list5 de -cati bani va riispunde
chirii, ca sA s5 dea dumtale indata pin omul ce-I vei trimite
iar acum indata de priimire, $i urmare ace$ffia sa intorci
raspuns.
Avgust 12, 841. No. 1229. C. Arcude.
Virghii ea p diori] grinzi
550. 240. 230.

Actele administratiel pla§11 Teleajenul 145
16.
Supt-ocir. p. Teliajen ale$ilor satelor despartiri.
Termenul contracturilor arendu... Giurgu $i Turnu sa savir$nte
deodatg cu inceperea anului 1841, iar condifiile de acum urmeazg
a sa arenda pg viitori $apte ani, 1842, 1843, 1844, 1845, 1846,
1847 $i 1848, sa dig in dezbaterea cinstitului Sfat adminisirativ
ecstraordinar, $i, fiindcg este a sa da sfir$it vinzgrii, pentru toate
cuvintele acestor venituri negresit pang la 20 Dechemvrie,
supt-ocirmuirea dar, in asemgnarea porunci cinstiti ocgrmuiri, no.
4560, ingrijind a da aceasta mai din vreme in cunostinfa tutulor
doritorilor ce pot a sa afla in cuprinsul acelui sat, ca sa poatg a
sa indemna sa vie neapgrat in capitala Bucuresti, in luna lui Dechemvrie,
unde pin $tiinta pot afla condifiile la cinstitul departament,
iar soroacile striggrilor sa vor publica cu al doilea, vi sa
scrie voog, ale$ilor, ca sa publicuiti indatg intocmai coprinderea
de mai sus in tot coprinsul despArtiri, spre stiinta de obste a tutulor
doritorilor, iar voi ca ati inteles sa iscgliti mai jos.
1841, Noevr. 10.
(Iscaliturg.)
17.
1843.
Cinstitii ocarmuiri a judetului Sac supusg jalbg.
Cu supunere jgluim cinstiti ocgrmuiri pentru un cumnat al mieu,
Panait sin Stavgr of Vgleni, ea pomenitul la cgsgtoriia mea mi-au
dat dg zestre prin foe mubruz (1) sori lui $i sotii mete Anii, ca
uni ce sa dig frati buni farg parinti, s'au Invoit pg un lazu da
fan ce-1 are la Bughea a sa stapani de sofiia mea jumgtate $i da
pomenitul mieu cumnat jumgtate, dupg cum imi glasueste $i foia
mea de zestre, $i, stapanindu-1 acel laz in bung pace pgng in leat
1800, acesta 1-am cosit amandoi pre din doo : eu jumgtate $i pomenitul
jumgtate, iar pg doi ani trecuti, la 841 $i 842, s'au pus in silniciie
$i mi au cosit $i partea $i, mai cumparand eu $i alt laz dg
fan algturi, cel luat de zestre de la un frate Drggoiu, $i pomenitul
mieu cumnat mi 1-au cosit $i pg acela din preung cu cel care 11
am de zestre, cosindu-mi ca zece cars fan, cu cel cumpgrat, IAsindu-mi
vitele muritoare da foame, care mi s'au $i rgnit den vite
din a lui pricing, $i mai am la pomenitul $i lei 200, da la facerea
10

146 N. lorga
garduldi da la vile si da la curatura da la Bughe. Pentru cafe
plecat rdg pa cinstita ocarmuire a-I supune pa mai sus pomenitul
mieu cumnat a ma daspagubi, si cum Duhul Sfant va lumina
pa cinst. supt-carmuire asupra dreptului mieu.
Ai dust. supt-ocarmuiri
plecate slugi
Ionita, cizmar ot Drajna-de-sus,
plaiu Teleajin.
Ana, sotiia lui Ionita, jaluitore.
18.
Cinstitei supt-cArmuiri de Teleajen.
1847.
D-lui Constandin Stadir razorindu-sa cu mine la o finiata din
Rizanesti, si lipsand de acasa la baile de la Balta Alba, dumnialui,
puindu-si oameni la coasa finului, nu si-au pazit numai driapta
stapanire, ci au pus de au cosit si din trupu finetii mele jumatate.
Pentru care rog pa cinst. supt-cirmuire a porunci pomenitului a
nul ridica finul !Ana mai intai nu ma voi despagubi de lipsa de
fin casi.
Plecat
supus
M. Pandelescu.
19.
No. 155, trecut Fevr. 3.
Carmuirea judetului Prahova supt-carmuiri de Teleajen.
Cu porunca cinstitului departament din launtru, No. 251, s'au
intorsu inapoi racruti, $i anume :
Hie Radu Bontea ot Trecuia (?) si
Petru Dumitru ot Aricesti,
care, la reviziea -Muth de dire d. stabu-doctor, s'au gasitu cu
slabiciune de constitutiie $i mai scurti decit masura mai bine de
clooa degete, nefiind destoinici de ostaseasca slujba. Drept aceia
sa scriie acei supt-cirmuiri ca, pe de o parte, indata si fara intarziere
sa infiinteze in locu-le alfi racuti cu cuvenitele calitati, iar,
pa de alta, sa nu lass din vedere formele si instructiile ce i s'au
datu asupra racrutatii, nici sa socotiasca ca asemenea neingrijire,
de a trimite oameni patimasi, slabi, ce numai din vedere sa potu

Actele administrattel plAgll Teleajenul 147
eunoa$te $i cu care s'au pricinuit cheltuieli $i trepede lAcuitorilor,
nu va trage asupr5-i invinovatire $i faspundere carmuiri.
(IscAlitura.)
Anul 1847, Ghenar. 31. No. 658.
20.
Cirmuirea jud. Prahovi. Supt-cirmuiri de Teleajin.
Acesta $i anume,
Stanu baiatu sin Pirvu ot Slanic, ce s'au mai fost innaintat acei
supt-cirmuiri a-1 da pA cheza$ie, acum s'au priimit iara cu raportu
politii No. 73, fiind g5sit f5r5 cApatii in acest ora$, sa trimite
iar5$ la acia supt cirmuire $i i sa scrie ca sa-1 dea p5 vretnica
cheza$ie la urma lui.
Supt-cirmuitor (iscalit).
1847, Fe vr. 5. No, 764.
21.
Printr' acestu inscrisu sa face cunoscutu cin. supt-c5rmuiri ca
Stanu sin Pirvu Coco$u de aice din Sl5nicu, ce s'au trimesu la
urma sa de catra cin. politic 'de oraplu Ploe$ti, gasindu-1 %a niciun
r5va$ de unde sa afla, pa care acumu 1-amu luat supt a mea
cheza$ie suptu-iscalitul ca $i de aici sa-i facu deosebitu rava$u
ca sa mearg5 iara$i la st/panu de unde s'au luat.
1847, Fevrie 11.
Eu Stanu Musta$ea ot Milk, mahalao Gro$ani, adeverez.
Scriitor Dumitru t ucu.
22.
Cirmuirea judetului [Prahova] cinstitei supt-cr. de Teleajan.
Supt- cIrmuirea de TAr$or cu raportul No. 262 a trimis la cr. ;
infati$atul Dumitru cu sofiia sa, cu calabalacul lor, ce de cAtre
straja satului Pope$ti s'au prins f5rA rAva$7 $i, la cercetarea ce li
s'au facut de catre cirmuire, arata ca este birnic al satului Star-
Chiojdu, unde s5 intorcea de la Bucure$ti, fiind fost slugi acolo,
potrivit cu incredintarea frate-s5u Anghel sin Nicolaie Piiaconu
de acolo $i a chezaplui sau Ghetu sin Tudor, tulumbagiu politii.
SA scriie supt-carm, a-1 statornici cu chezA$iie la urma sa,
Carmuitor (iscAlitura).
1847, Apr. 7,
No. 2423.

148 N. lorga
23.
Satul Chiojdu din Mee,
Cheza$iia noastra a alesilor acestui sat dam la mana lui Liu .
mitru sin Nec[o]lai diiaconu din acestu sat ca, venindu cu cinstita
porunca a cinst. supt-carmuiri din plaiu Valeni ca sa dam not
alesi chezasiie pentru numitu ca sa i se sloboza neste calabalac
ce i s'au slobozitu din orasu Bucuresti, fiindu el cu sadere acolo
pans acum, $i acum au frutu (sic) ca sä vile aici la OHO lui, not
i-am $i datu cheza$iia noastra sa mearga la cinst. supt-cArmuire
de plaiu Valeni spre a-i slobozi calabalacul ce-I are popritu,
de sa va intimpla ceva$ din pricina numitilor, not vom fi supt
raspundire. Si pentru mai buns incredintare am iscalit spre credinta.
1847, Apr. 10.
Miclea sin Miclea
Nita Pacu
Dinu Bou Nergu ale$1
Dar pecetiia este perduta $i, de nu sa va crede, sa va vedea
$i raportele de la d, ofitir.
24,
Supt-carmuirea plasi Tar$or.
Anul 1847,
luna tulle.
No. 65.
Ploie$ti.
Cinstitei supt-carmuiri de Teleajin.
Cinstita carmuire, pa langa porunca cu No. 5070, intre agi au
trimis la aciasta supt-carrnuire $i pa infatisatorul Ion sin Tonga,
carele s'au &it de catra cinst. supt-carmuire de Cricov in tirgul
Mizilului fara niciun capataiu $i, fara ravas, $i, prin sus numerarisita
porunca indreptandu-sa la gasta, dupa cercetarea ce i s'au facut,
au aratat ca el ear fi afland da neam dintr'acel targ Valeni, avand
i frate pe un Dumitrache Dumitru de acolO $i, pentru ca aici
neavand pa cine asigura vrednica chezastie de bune purtari in viitor,
cu cinste sa indreapteaza in faza cuvenita la acea Z. suptcarmuire,
$i tot de odata este poftita ca, asigurandu-1 pa vrednica
cheza$iie cur[enta] a fratelui sau ce zice a are acolo, de primire
ca,

Actele administratiei plaali Teleajenul 149
$i punirea la cale ce sa ne face sa va cinsti $i gasta cu raspunsul
acei , supt-carmuiri.
Supt-carmitor.
C. Cosichi (sic).
25.
Satul Varbilau.
Cinstitei supt-cartnuiri de Teleajan plecat raport.
Astazi, la 7 ale urmatorei Iu lie, trecandu acesta prin mijiocul
satului pa langa corduna satului, 1-am popritu dupa poruncile sta.paniri,
$i 1 -am cercetat de unde este, unde merge, ravas are sau
nu. N'au aratat nici la un chipu, fara au aratat ca este Armean
$i au sazut in satul Tiparestii dintr'acestu judetu Prahova, plasa
Podgorii. Asa noi, dupa datorie, innaintaram plecatul nostru raport
dupa datorie a sa face cele de cuviinta pentru dansul, avand
al cinstitei supt-carmuiri raspunsu a nu fi noi in raspundere.
1847, lulie 7.
Preda
Enache alesi
Gheorghe
Scriitor : loan Stanescu.
(Pe cete.)
26.
Supt-cirmuitoru de Teliajini alesilor 3-lea.
Supt-carmuiria prin mai multe porunci v'a scrisu ca in toate saptaminile
se-si urmeze vatasei regulatu veniria lor cu raporturile
Marta si Sambata, iara la sfirsitu lui, cu doa zile innainte de stirsitu
luni, sa vie cu lista de morfi si nAscuti urmati in cursu luni,
bolnavi ce s'ar afla, viindu cu acestia $i peste saptamana, la intamplare
de aru fi sfarsitu lui Martia sau Simbata, dupa care $i
ramasase bine incredintata cum ca voi, pretuindu-va de sfinte indatoririle
ce are fiecare alesi, yeti si starui a urma intocmai, apoi
acum, fail nadejde privindu, sa vede calcata cu totu o asemenia
urmare, Dreptu aceia $i acum, pentru ce mai din urma oara, mai
aducandu-vi-sä aminte cele mai susu aratate, vi sa $i scrie strajnicu,
cad, dad nici dupe aciasta nu sa va vidia puss in lucrare,
apoi sa stiti cu hotarire ca veti fi adusi $i dojeniti in fapta, spre
pilda si altora.
(Iscalitura.)
1847, Avgst. 7.
No. 1483.

150 N. lorga
27.
28 August 1847.
Cirmuirea de Prahova catre supt-cirmuirea de Teleajen, pentru
tin vat5se1 care, cu sotia $i copilul, au dositara de la urma lor'.
Femeia e imbracata cu iie ungureasc5, cu fota aleasa". Ordin
a publicui".
28.
Priimita 10 Septemvrie 848.
Dreptate, fratie.
De supt-adm. de Teleajen.
SA trimite d-li cu acestu (alb) decretul ce s'au priimit de la d.
ministru d' Innauntru cu ordinul No. 1400, ca U' cel mai mic
minut de z5bav5 sä le trimiti prin satele des. d', a s5 citi la toll,
cAci un minut dA intarziere va fi o gresala mare a d-li.
Salutare $i fratie.
Ad. dis. Prahova : Negulici (litere latine). No. 6518.
1848, Septv. 8.
29.
Supt-ocarmuiria plaiului Teliajin
catre alesi satelor, del. 1-a.
In urma triSsurilor ce au chibzuit cinst. Sfat administrativ ecstraordinar
in privinta dezarm5rii incheiatu prin jurnal in coprindere
ca, d5ndu-sa aceasta in cunostinta d. gheneral Liders, an
priimit insa prin nota No. 143 c5 Ecselenliia Sa s'au inteles Intru
aceasta cu Ecselentiia Sa gheneral Duhamel si in temeiu socotintii:au
gasit cu cafe a sä rasa de bazA celea urmatoare :
1-iu. SA sä dia voie la toti arendasi $i epistati s5-s popriasca
de la 3 si p5na la 4 arme de foc, insa nu altfel deck supt
chez5sie;
2-1e. Boerilor $i negutatori stiuti ce mergu la drum in trebile
d-or s5 li sä invoiascA sä aiba in pazA facatorilor de rele in
vremia ealAtorii lor c5te o ptwg sau o pereche pistoale, in
temeiu chezasii ce vor da persoanilor cunoscute st5p5niii.
Pentru care suptscrisul, in temeiu porunci cinstiti st5p5niri no.
246, vi s5 scriie ca 0 dati in cunostinta tutulor pentru ca sA cu-

Actele administrajlel pla§li Teleajenul 151
noasca indatorirea ce li sä pune celor ce li sä da voie a purta
arme $i de priimiri sä iscaliti in dos.
848, Dechemvr. 21.
(Iscalitura.) No. 696.
Satul Gura Ghitiori.
Dumitrachi Rad
Dragomir Nache ajeo.
Neculae Vlad
Satul Poenari (?)
Neagu
Mladin alesi.
Iordache
Satul Slatioara.
Gheorghe
Panait alesi.
Alecse
(Sate le Suraia, Carbunesti, Tarlesti familia Ojogea , Aricesti,
$oimari, Salciea.)
30.
C. 1849.
Cinstitei supt- cIrmuiri de Teleajan, plecata jalba.
Suptiscaliti lacuitori satului Izvoarele, unde ne aflam familii
peste noazeci $i cinci, $i, dupa neaparata trebuinta ce avem de al
doilea preot, fiindca preotul ce-1 avem nu poate singur sa ne
caute la sufletestile trebuinte, $i, cercetind, am gasit candidatul
Stefan, fiul rapasatului preotul Loan, tot dintr'acestu sat, om cu
stiinta de carte, cu vieata curata, casatorit dupa lege, cu care prin
deosebit inscris ne'm invoit a se hirotonisi preot pa seama bisericii
noastre, pentru care ne rugam a se adeveri alaturatele Inscrisuri
dupa orindueala si a se face raport unde se cuvine.
Plecati jaluitori : (Iscalituri : Bobe, Draghici).
31.
Supt-iscalitii alesi satului Mine6u Paminteni facem cunoscut ca
la paza cordoanelor, ce sintem Insarcinati a le pazi, atit ping acum
am avut oameni vrednici, iara nu copii $i unchesi, cit si de acum
Innainte ne legam a avea pururea in fiinta paznici vrednici. Iar,

152 N. Iorga
Ia intimplare de a sa dovedi ca adeca on oameni nedastoinict
sa nu fie In pia sau, de sä va intimpla cevas, atunci sa fim in
cea mai mare pedeapsa. Pentru care, spre a-s avea temeiu aceste,
am rugat pe scriitor de ne-au 'salt, puind si pecetiia salului
1849, Ghenarie 4.
Eu Dinu Filip
Eu Anghel Tenea I
Eu Nita Mireoiu 1 alesi.
R. Bostinescu, scriitor, cu zisa lor.
32.
Protopopul plaiului
Teleajan.
1849,
luna Fevruariie 2.
No. 8.
Cinstitii supt-cirmuiri a plaiului Teleajan.
Preotul Marin de Ia satu Livadea, din coprinsul acestui plaiu,
in temeiul poruncii cinst. Cirmuiri a sfintei episcopii Buzau cu
N. 61, urmata dupa porunca Preasfintitului Mitropolit al Ungrovlahii
cu No. 113 $i dupa hotarlrea prin anafora a cinst. decasterii
a consistorii sfintei Mitropolii cu No. 33, anul 1845, pe de
o parte sa popreste de lucrarea preotii in soroc de un an de zile,
iar, pe de alta, cu cinste este poftita cinst. supt-cirmuire ca prin
mijloacele ce are 0-1 departeze din satu lacuintii sale intr'alt sat,
ca nu cu lacuinta sa acolea sä fie de scandela celor ce-1 prig esc
cu despret pentru netrebnicile lui fapte, $i, Inteacest soroc de va
da dovezi de purtari bune $i viiata neprihanita, apoi prin stirea
si cu voi chiriiarhului eparhii sä va slobozii iaras a lucra cele
sfinte, insa intr'alt sat, unde vor cere lacuitorii prin jalba, iar nu
in satu Livadea $i, de sä va Inpotrivi si la aceasta, cinst. suptcirmuire
va Intrebuinta mijloace a-1 departa si fail voia lui.
Petru Sachelariie.
33.
La 6. Carm.
No. 1586 ; 849, Maiu 31.
Lista preturilor productelor poliptisitoare in coprinsul acestei
plasa pa luna lui Mai, alcatuindu-se, sä alatura cu pleca6une 6.
Carm. pa linga aciasta.

Actele administratiel plAoll Teleajenul 153
34.
La potropopie.
No. 265, luna Maiu 13 (1850 ?).
Fiindcg din lucrurile d. David Almasanu, fostu profesor, dupa
cercetaria facutg, sa banuiesc a fi duse din ele la un preot Stoica
de catre jupgneasa ce au avut-o, cum $i in podu minastiri puse
de dinsa, de aceea supt-car. pohteste cu cinste Cucernicia Voastra
ca sä veniti in fata locului spre a cerceta pentru acele lucruri $i a
sä face cele de cuviinta.
35.
Cirmuirea jud. Prahova.
Supt-cirmuirea de Teleajin.
In urmarea raparari porunci 6. departament din Lguntru cu No.
3313 cumunicat acei supt-cirmuiri prin porunca No. (alb), acum
6. departament, prin porunca no. 4339, aratg ca, intimpinindu adresa
cu 60 din partea d. cgpitan Mazarache, cirmuirea grgbe$te a scri
acei supt-cirmuiri ca in tabla ce i s'au cerutu a alcatui pentru
numgrul caselor $i lacuitorilor de prin sate sä insemneaza cu adaogire
$i urmatoafele $tiinte, adica : de sintu prin sate oarecare
cladiri de gospodariie, precum casile propietarilor $i aproape $i 6.
I. t., asemenea de sint minastiri anume $i ce fel de iscodiri au pa
linga dinsile, iar prin orase $i tirguri de sint casarme, pameat. soldati
(cii de jos) $1 graj[duri] (rupt) pentru cai $i fail mai multa
prelungire... spus... lista Ia cirmuitor.
1850, Dechem. 23. (Iscalitura.)
No. 1399.
36.
Cgrmuiria judetului Prahova.
Supt-carmuiri de Teleajan.
In urma recomandatii facuta de cinstitul departament dire inngltimea
Sa prin raportul No. (alb) in favorul d -Ior Scarlat Dgnescu
i Costache Larachi, binevoind au pus innalta rezolutii, comunicata
prin adresa cinst. secretariat al Statului, no. 5179, intrebuintind
ca sg sa numeasca ace$tiia cinovnici privighetori asupra drumurilor
conducatoare de Ia ocna la scheli $i de la scheli la ocnar
spre a fi aceste drumuri in stare bung, ca sä nu sä beg carausilor

154 N. lorga
transportatori de sare napastuiri $i in trecerea for pe la poduri,
podisci, zegazuri $i locuri de poposit $i altele, Cgrmuirea darg,
in temeiu porunci cinst. departament finantiial no. 11981, ii face
cunoscut acei supt-ocgrmuiri $i sg scrie ca sg-i cunoascg tie slujbasi
ai sal $i, on pg unde s'ar argta, sg le dea cuviineosul ajutor
spre indeplinirea insarcingrilor pusg asuprg-le, privitoare la inplinirea
transportului sari.
Carmuitor (iscalitura.)
Anul 1851,
luna Dechmvr. 30.
No. 13301.
37.
C. supt-cgrmuiri de Teleajgnu plecatg jalbg,
Fac cunos[cu]tu ci. supt-cgrmuiri de Teleajgnu pentru unu Costache
Pascal, cc este logofgt in sat[ul] nostru. Noi, fiindu cgrgus,
amu plecat cu carile la ocna Slanicu, ca sg incgrcgmu sare la 01tenitg
(sic), §i noi am deshgmat in far[i]na nostra ca sg paseu-
&Amu vitile ; amu lgsat trei fe6ori ai nostri in paza a cailor, $i asa
s'au pomenit cu fe6ori $i cu mums -sa mai sus pomenitului $i ne-au
bgtut sotiea, fe6ori de morte cu parul, si noi amu mersu cu sfatu
satului ; n'am doveditu stricgdune n[ilmicg, de o cei. Plecat supusu
roggmu-ni ca cistit. sucgrmui. ca sg -ha punere la cale asupra
dretg]i.
...supus Sarban Teis f
N. Bericg alacuitori sat Aricestii.
Gheorghe Savu
38.
Satul Vgrbilgu.
Cinstitei supt-ocgrmuiri de Teleajen.
Plecatu raport de sgptgnigna.
Printr' gasta facem cu plecgune cunoscutu cinstitei suptu-cgrm.
cg in cursul acesti saptgmani nu s'au intgmplatu nicio pricing, lug
noi dupg datorii cu plecgoune innaintargm plecatul nostru raport,
1854, Iulie 15.
Ngscuti nu sant.
Cgsgto[ri]ti pu stint.

Actele administratlei p1A01 Teleajenul 155
Mori nu skit.
LAcuitori sAnato$i.
Vitele sanatoase.
Stoica
Joan
Radu
deputati
Stanu
Scriitor I. Lati (sau Lache).
(Pecetea satului.)
39.
Cinstitei sup-cirmuiri de Teleajen. Sfatul satului Izvoarele.
Priimind porunca 6. supt-cirmuiri, no. 4762, la 8 ale corintei
luni, urmata dup5 a 6. cirmuiri cu no. 16320 $i aceea intemeiat5
dui:4 a. 6. Comitet al SAn5tAlii Pub lice No. 3619, prin care ne
pune indatorire ca s5 cercetarn intru tot coprinsul satului pentru
obi6nuita bolire $i mortalitate a tot felul de vite, cu pleca6une
raspundem ca, indata dui:4 primirea ecspusei porunci, cercetind in
tot ocolul acestui sat $i cä nu au murtt vite de epizotiia boalei
decit stricindu-se in vremia yeti de la unul pins la doi, trei boi
de ap5 ; din care neavind pentru CE alc5tui lista, prin care cu plec56une
sA incunostiinteaza printeaeasta 6. supt-cirmuiri in termenul
numerarisitii porunci, $i o ruggin a binevoi ca acest raport sA se
fie intocma ca in loc de lista ce ni s5 cere.
Eu Stoica Albu
Eu Andrei Necu
deputati
Eu Nicolae Mircea
Eu Nicolae Nutu
Sau Nicolae scriitor.
No. 1854, (Pecetea satului.)
Dechv. 9.
No. 165.
40.
Cu plecatu raportu cinst. supt-ocArmuiri alesi satului Suranii.
f Facemu cunoscut cinst. supt-ocarmuiri pentru pacura sefestratita
a O. Medelnicerului M5rzii, ce din porund am fost ingrijitorind
asupra-i, $i noi, gasind trei carati s5 incarce p5cura, le-am
intorsu innapoi inpreuna $i cu negutatorul, $i, apoi, viind alts dat5,

156 N. lorga
in silnicie, le-au incarcat gcele caruti cu !Acura si s'au dus. $i pentru
aceia facein cunoscut cinst. supt-ocArmuirii ca not nu putemu
ispravi nimic pentru acest lucru, fiind si cu dapartare dA satut
nostru. $i santem plecat supus.
Gheorghe CosleabA, ales, am scris,
Chi lir Gherboan, ales PP
Gheorghe Certan, ales n

N. IORGA
NOI DOCUMENTE PRAHOVENE

NOI DOCUMENTS PRAHOVENE4
I.
Copiie scoasi intocmai dupi adeverinta ce o dA Manea $i
Vladu Sonia lui Mainia.
Dat-amu adeverinta nostra la mana Maini precum sA sA stie ci,
chemAndu-ne pe noi la judecatA pentru niste mosii ce am avutu
cu pira noi de la logf. Mihai Topoiu, nu me-au ingAduitu ca s'o
tinemu numai noi, $i noi, stiindu-1 ca mai are $i numitul parte
de mosiie in hotar, dupi zapisu ne-am bine invoitu $i pi numitul
$i i-am facutu parte $i lui, faspu[n]zindu si el bani pi partia lui
ci i si cuvine, insi sA o tinemu pi trei frati aceasti parte de
mosiie ce sä aratA dupi zapise, $i pentru mai adevarata incredintare
am dat aceasta adeverinta la mana-i, si pentru incredintare ne-am
iscalitu, puindu-ni $i degetele nostre in locu de pecetie, ca sA sä
crezA.
Eu Mane am binevoitu.
Eu Vlad Saila (sic) ,
Eu Stoica of Magureni mart.
Eu Rad[u] otamu mart.
Eu Ion Milaescu am fostu dat a sta parte si s'au bine
Invoitu.
Leatu 1762, Apr. 3,
Si am scris eu logf. Vasuli cu zisa numifilor $i sAntu si mart.
IL
Adeca eu Bucuru dinu preuna cu sofiia mea i cu copilu mieu
dat-amu adeverita mea la maim sateniloril pentru unu pogonu
de locu sl alba a-I6 vinde cui sA va gAsi. $i pentru easta arnfi
datu adeverita mea la maim satului, si, cAndu s'au fAcut gastA
i In posesiunea mea. N. I.

160 N. 1orga
adeverita a fostu multi omeni streini care mai josu sa voril iscall
$i miia me'u pusu $i degetul in locu de pecetie, ca sa sa creazi
unde va merge.
1813, luna lui Ghenare 5.
Eu Bucuru vanzatord cu sotiiia (sic) Rada i cu copiii mei.
Eu Vasile Cernica.
Eu pop Dumitra$cu mart., marturu.
Eu diieconul Costantin amu scris cu zisa brit $i adeverez.
(Vo :) Zapisul lui Bucuru.
III.
Adica eu Buc[u]ru Mozleanu dinpreuna cu sotiia mea anume
Rada i cu copii mei toti dat-am adavarat $i credin6os zapisul
nostu la mama lui Marinu sin Ghinea precum sa sa $tie ca i-am
vandut un pogonu da locu i o livade da fanu, insa tocmeala ne-au
fost dreptu tl. 50, adeca cincizeci tocmai, da buna voia nostra
i-am vandut ca sa o aiba a o sta'pani dumnealui, copii dumnealui,
nepoti, strenepoti cati Dumnezeu le va darui, sa-i file ohamnica
in veci, fiindu $i rozora$u cu mini. $i pentru mai adavarata credinta
i-am dat acest credineos zapisu la mana-i. $i, candu s'au
facutu acest zapisu, au fost $i alti omeni marturi care mai in jos
sä vor iscali pa acum, $i pentru incredintare m'am iscalit, puindu-mi
$i degetul mieu in locu da pecete, ca sa sa criaza.
1813, Ghenarie 5.
Eu Bucuru Mozleanu dinpreuna cu sotiia mea Rada i cu copii
mei toti, vanzatori da buna voia nostra.
Eu Radu Botogu razora$u am binevoitu.
Eu Vasile Cernica martur.
Eu pop Dum[i]tra$cul
Eu deaconu Costandinu amu scris cu zisa numitilor, $i sant
$i mart.
IV.
t Adicatea eu popa Dumitra$cul dinpreauna cu frate-miu Vasile
i $i cu fii no$tri datam zapisul nostru la maim finului Marin
precum sa sa $tie ca i-amu vandut de buna voia noastra, nesilita
de neminea, pogonea 2 $i praj[i]ne 7, loci' de fan in Valia PISpiloril,
alaturia pe Tanga fiu Radu Fasole, in hotaru Malae$tilor, $i

poi
documente prahovene 1b1.
tomiala mi-au fosta pe tI. 24 pe pogonu si, in loc de peacete,
mi-am pus si degetul si ni-am iscali[t] noi. Aeasta.
Eu popa Dumitrascul vanzator.
Eu Valsille brat ego vanzator.
Eu Ion martur Varcajer (sic).
Lt. 1815, Martie.
V.
Adica eu pop[a] Duman' dinpreuna cu frate-meu Vasile sin Cernica
i cu copii nostri dat-am adavaratu si credin6os zapisul nostru
la mana dumnealui finului Marinu sin Ghinea precum sä sa stile
ca i-am vandutu dg' bung' voia noasti a, nesiliti dg' nimenea, 2 pogone
$i 6 prajini ce sä numeste in Valea Plopilor, razoras cu
Radu Fasole i cu Ion at Popi, loc da fanu in hotaru Malaestilor,
si tocmeeaala ne-au fost dreptu. tl. 24, adica doaozeci si patru
pa pogonu. Si amai adavarata incredintare i-am dab' acest credin6osu
zapisu la mana-i, ca sa aiba a1 stapani dumnealui, copii
dumnealui, nepotii, stranepoti, cati Dumnezeu le va darui, sä le
fie ohamnica in veci, fanduca le-am vandutu (IA a nostra bung
voie, nesiliti dil nimeni si cu stirea tuturor vecinilor mei, si pentru
incredintare ne-am iscalitu, puindu-ne $i degetele nostre in loc
dg' pecete ca sä sa creeaza.
Leatu 1815, Maitiie (sic) 5.
Eu popa Durnitrascu ot Cotofanesti vanzator.
Eu Vasile bratu ego vanzator.
Eu Ionu marturu Vartejan.
(Vo :) Zapisul popi Dumitrascu ot Cotofanesti.
(Bung caligrafie.)
VI.
Dau eu Anca adasta adiiata pan candu amu fostii in firea si in
mintea mia pentru cele ce am eu, las la Marin bani tl. 8, $i mai
sanda la Iona tI. 7 ; las toata la Marin Vrabioiu $i la Onea tl. 1
si la Iona tl. 1, cumnatu, si panza saizece coti pentru roda (sic)
si
douzeci de coti de pang de calti, si mai sand douzeaci de
prune, $i las sa-mil -rack'
Marin sa-mi fact sorocele.
o jumatatea de sarindaru, lasu toga la
Latul 1818 (?).
11

162 N. lorga
Si am fostu multi omini canto au fostu atastA adiiatA, care mai
jos sä vor iscali anumi.
Eu Nitul cojocar martfi.
Eu popa Dum[i]trascu adevereazg, $i mart0.
VII.
Adica eu Ionu din inprunA cu sotiia mea anume Anca $i cu
copiii mile anume Pavel, Ion, Voica, dat-am bunu $i credinoos zapisul
nostru la mana nepotului mieu Marin sin Ohini precum sA
$the ca am vandutu pamAntu i cu pometu ce sA afla pg el, csvrtii
(sic) 3, adicA trei, intocmitA drept tl. 60, adica saizeci, $i am
vandut-o de a noostrA bung voe, nesilit de nimini $i cu stirea
tiutuor (sic) vecinilor $i partasilor, care santu, ca sA aiba a o
stApAni nepota-mieu $i en strenepoti nostri cat Dumnezeu i va
dArui, in veci.
Si, cAndu s'au fAcucutu acestu zapisu, au fostu mufti' omeni
8treini, $i mi am pus degetul in locu de pecete, ca sä fie 'lucredintat.
1818. Mar. 2.
Eu Ion din InpreunA cu sotiia mea, anuume Anca, copii 1 Pavel,
Ion, Voica, vanzAtor.
Eu Costandin sin Dumitrache mart.
Eu CartA (sic) sin Evdoti mar.
Eu Dragoslay.
_Eu Din sin mar.
Eu Ion sin Manea am bine invoitu, fiindu thoras inpruna cu
copii mei, tot, am voitu: Radu, Oprea.
Si am scris popa Vlaicu( ?) cu zisa $i cu vointa numitilor mai sus.
Eu Draghiciu sin Ghinea inpreung cu copii toti am bine Invoitu.
VIII.
13 Mlle (?) 1819.
Varizare cAtre Marinu Precul". Intre martini : loan Chiroiu,
Radu Fasole, VAlsanu sin Ene Pestre."'Eyb fkocrsav8)7vog itocptepb (sic),
preot pop Cernat of potrosingher", Matei diiacu". Scrie an
diacon. Si binI i--au priimit numitul vAnzator to[t] ce deplinu
in mana vAnzatorului, vanzandu-i $i nim. (sic), $i la scrisu zapisului
au cheltuitu tal. 2".

1101 documente prahovene 1£8
IX.
I. (sic) adicAte eu Ionti Faso le din inpreung cu sotiia mia anume
Mariia dau bunt si credin[do]sd zapisuld mieu la mgna lui cumnatu
Marini-I sin Ghinia precumil sg se tie cg i-amt vgndut pogong
(sic) 3 si trei cezvgrti, se[m]ne : dint vglcia pang in Via (sic)
Oni, algturia cu Manila Fasole, si tocmiala ni-au fostti die il. 21
si jun-Mate, adicgte doozeci $i unu si jumatat-, $i mil vandut a
mia bung voe, nesilit di [ni]minia si cu stiria tuturorti fratilorti de
mosie, care sg vor iqcgli pre anume, puindu-ne si degetele in
loci de pecete, ca sg se criazg.
819, Sepvre 23.
Eu Iond Fasole vgnzgtor.
Eu unchiasu Crd'aunti martur.
Eu Iond ,MAlgescu martur.
Eu 'owl Popa marturd.
Eu Mateiu Untar martur.
Si .amt scri[s] logofatu cu zisa lord.
[Vo 4 Zapisul lui hand Fasole.
X.
Adicgte eu Ionti Fasole in[preu]ng cu sotiia mia Mariia dat-amt
'bunt"' $i credinCos zapisu mieu la mana cumnatg-mieu Marind sin
Ghinia precum sg se stie cg i-amt vgndutfi trei poeni la Malu
Qlodului Ong Certia (sic) pang in apg, algturia cu popa Dumiirascu
$i algturia Mariia Fasoloia, si toctimiala ni- au fostti In tl.
25, adicate douzeci si cinci, $i amt vgndut [cu] a mia bung voe,
nesilit de niminia si cu stiria tuturor fratilorfi de movie, $i pentru
mai adevgrata credintg ni-am iscglitti, ca sg sg creazg.
819, Septem. 23.
Eu Ion Fasole vinzgtor.
Eu u[n]chiasu Craciunti mart.
Eu Iond MAlgscd mart.
Eu Visalia mar.
Eu Ionti Pa... martur.
Si amt scrisu eu...
XI.
Mica eu Dumitru sin Mihalcea dat-[a]mu credin6os zapis[ul]
meu inpreung cu sotiia mea Cerca i cu copii nosstri (sic) la mana
*

164 N. Iorga
lui Marin Ghinoiu de la Cotofanestii cumu sa sa stie ca i-amd
vandutu o livede de prunii de la Otarestii cu pamantu for ohanecu
cu tocumeala, de prun cate pr. 25, cu mai ce sä afla, parincescu,
$i not amu vandutu de a nostra bung voe, nesiliti de nimenea, $i
dmlui sa fie stapanitor in vecii si co copii dumlui, si petru mai
adevarata credinta ne-amu pusu numele $i degetul in locu de
pecete, ca sa sa creaza. Aceasta.
819, Noievre 26.
Eu Dumitru si cu sotiia mea vanzatori adevaram.
Eu lonu Chiroiu, martur.
Eu Mariia Fasoloe, martur.
XII.
Adica eu, Dumitru sin MihalOa, dat-am adavaratu $i credineosu
zapisul mieu i inpreuna cu sotiia mea i cu copii nostri precum
sä sa stiiea ca i-am vandutu o livade de pruni cu pamantul ei,
insa pruni cu meri saizeci si cinci, si aeasta livade ce mai sus sa
arata este in hotaru Malaestilor si este pa Tanga dumnealui logf.
Gheorghe Maid lu $i pa langa Mateiu Untaru, $i i-am vandut-o lui
Marinu sinu Ghinea dreptu pa prunu cate par. 25, adica doaozeci
$i cinci, si i-am vandut-o da a nostra bunk' vole, nesiliti da
nimeni, insa $i cu niste locu ce mai este in capu prunilor, din
susu, $i
sa o alba a o stapani ohamnica in veci, dumnealui i
copiilor dumnealui, nepoti, stranepoti, calf Dumnezeu be va darui.
Si pentru mai ada'varata incredintare i-am datu acest bun credigos
zapisu, puindu-ne $i degetele nostre in loc da pecete, ca sä sä
creaaza.
Eu Dumitru sin Mihalea inpreuna cu [so]taia mea Cerca, vanzator
; insa am vandut-o dinu hotarniciia incoci.
Eu Ion Chiroiu ot Malaesti mart.
Eu Mariia Fasoloie otam mart.
Si am scris Sarbanu Grecu cu zisa numitilor si mart.
1819, Novr. 26.
(Vo:) Zapisul lui Dumitru sin Mihal6a ot Dumbravesti.
XIII.
Adeverinta mea a lui mai jos iscalit[t], din preuna 'cu sotiiia
(sic) me, amfi dat gaga adeverinta a nostra la mana lui Marin
Ghinoiu precum sa sä stiie ca dui:A zapisul ce mi-ia (de-asupra:

Nol documente prahovene 165
lu) dat mos Radu Tinta pentru o paragina de viie ce am cumparat
eu Marin, s'au sculat Dragomir din preuna cu sotiiia lui, ca sä
ma scota din aceiia paraging, F i, findu ca am facut-o vie cu[m]
sä cade si facandu mu $i pinita, asa m'am invoit ca sa-i mai dau
$i lui Dragomir, $i i-am si dat tl. 12, ca asa am si iscalit. Pentru
incredintar[e] am iscalit. Zara, de sä va scula cineva din cumnati
mie, sä am eu a da raspunsu on la ce.
1823, Mart. 17.
Eu Dragomir dipriona cu sotiiia Bita.
Eu Gligore mart.
Eu Matei mar. $1 am scris popa Stan.
(Vo :) Zapi[sul] lui Dragomir ze[t] Rad[u] Tinta
XIV.
Incredintez eu cu acestu zapis al mieu la mana lui Marin sin
Ghenea precum sä sa tie cg, avandu eu o jumatate de pogonu
de locu in ograda cea mare, care locu este al mieu bunu si vine
cu capul in dreptul Drumului Sari si cellaltu capu merge pa langa
gardul curtii numitullui Marinu $i ese in pateaca (sic) dealului ;
care acestu locu ii facu schimbu cu numitul Marin, $i dum[nea]lui
in (IA invotriva (sic) doo prajini si- jumatate in curmejes (sic)
faneata, ce o are in T5mpa, alaturea cu mine, $i eu acestu locu
care II dau este pa din sus cu Radu Botocu si pa di la vale cu
diiacon Dumitrascu $i, intamplandu-sa la vre o hotarnicie ca sa
sa schimbe, sä am a-i da inteal[t] locu, si dum. sa alba a stapki,
copii dum[nea]lui, nepoti, stranapote, ace Dumnezeu ii va darui,
$i spre incredintare am iscalitu.
834, Fey. 26.
Pop[a] Marcu am voitu.
XV.
Adicate eu, Stana, fata lui unchiasu Cra6unu, din inpreuna $i
cu sotiia mia anume Vasile, dam bun si crediOos zapisul nostru
la mana soru-niii Ilinchi i la mana cumnatului Petrach[e] precum
sä se sue ca i-amts vandut doo pogone de locu faneata la Valia
Plopilort, alaturia cu postelnicu Mateiu, $i tocrniala ne-au fostu
de pogon die tl. 40, adicate patruzeci, a asa ne-am invoit intre
noi, fiindu $i alti oameni streini fata, care sa vora vedia iscaliti,
$i dumnealor0 sä ail:4 a stapani cu bung pace, dumnealor, copii

168 N. Iorga
dumnealor, cats D[u]mnezeu ii va darui. Si pentru a fi buna sta-
Orlin li-am dat acestu zapis al nostru la mana dumnealorti, si an
rugat pa scriitoru de ne-au $i iscalit mai jos, ca sä se criaza.
835, Maiu 26.
Eu Stana, fata lui unchiasu Cradun, din inpreuna cu sotiia miaf
anume Vasile ot Magureni, vanzatori.
Eu Gorghe Mocanu ot Malliesti martur.
Eu Gligore sin Naftaila martur.
Eu Pans sin Leca ot Magureni, martur.
Eu Licsandru sin Partia martur.
Eu Ionita cumnatu lui Petrach[e] am fostu -rata.
Eu Vladu brat lonita..
Eu Costia sln Cr Aeun.
Si am scris eu postelnecu Mateiu cu zis[a] mai sus numitilor, $i
maxim
Popa Riza am fost fata.
Eu Mateiu pgrca]labu
Eu Ionu Caseiu
XVI.
Adica eu, cel mai josu iscalit, dau bun $i eredineos zapisut
mieu la mana socra-meulMarinu Ghena precum sa sa stile c5,
luAndu intru casatorie pa o fata a numitului $i traindu cu dinsa
vre unu anu de zile $i facandu o copila, au raposat de facere,
$i, pa mine neajutorindu-ma putere ca sa-i facu soroacele raposatei
$i sä dau copila la doica sa o crescu$ m'amu rugatu de numitul
socra-meu ca sa-i faca soroacele raposate[i] $i sa Ilea si
copila la doica sa o creasca, $i
zestrea ce au datu raposati sa o
aiba a o da copili la casatori[a] ei, Intocmai dupre cumu m'au
datu mie, ca asa m'anu legat cu cuvantu de bung voia mea, nesili[t]
de inimenia, $i spre Incredintare amu rugat $i pa parintele
pro[to]popu de au iscalit pentru ca si numit[ul] me'u daruitu lei
noazeci si until bou de trei vifei, totu da zestre a raposati.
Eu Antonu sin Chezu (?) Ghenea adevr.
Dupa rugAeunea ce me-au fAcut numitul Anton am adeverit si
insum.
Lt. 835, Av. 28,
(Iscalitura unui preot.)
(Vo:) Zapis genere-meu Antone.

Not documente prahovene 16
XVII.
Prin inteacest inscris at meu incredintez la ['Ana cumnata-meu
Marin Ghinoiu a fi stiut Ca la prigonirea ce au avut intre not
ne-amu invoitu ca pentru sase prajani ce le vandusem postelnic.
dum. Mateiu $i, neingaduindu-1 mai sus numit[ul], au raspunsu toti
bani pe deplinu in maim dumnealui, $i eu i-am dat alte prajani ce
ne-amu gasit inpresurate la mai sus numitrull, si le-arnu dat pentru
stapanire la casa cea veche in locu celor din malfulj Glodului,
$i sä avemu buns pace un[ulj de catre altul. 5i, candu s'au facut
acesta Inscris, au fost $i alte obraze de cinste care mai jos sä
vor iscali, si pentru mai buns si adevarata credinta ne-amu iscalit
mai jos ca sä sa creaaza.
837, Apr. 21.
Eu Ionita Fasole of Malaesti adeverez.
Gligore Curlaru mart.
Eu logofat sinu... pop. mart.
Gavrila sinu... mar.
Ion Malaescu martor.
(Vo :) Zapisfulj finului Ion de prajanile din Mal[ulj Glodului.
Adeverinta lui Ionita Fasole.
XVIII.
Ipacu am luotu bani, tal 40,. adeca patruzeci de lei cu dobanda
pa anu cate zile 6 zile de lucru ostenala la acesti bani de susu
pomeniti, iar la numitu sorocu sa am ca sa-i raspunzu bani far
cuvantu de pricinuire, iar, nedandu-1 la sorocu, sä umble iarasi cu
a'da osteneala pa anti innainte pana candu sä va inplini bani la
numitu sorocu, pentru ca asa m'am legatu eu singur prinu limba
mea intru acestu zapisu mai jpsu, ca sä sä creaza.
838, Nvr. 3.
Eu lonu Margota adeverez.
Dinu Goa mart.
Si zm scrisu pop Dumitrascu [cu] zisa celor (sic) numifi, §i fata.
XIX.
Adica eu cel mai jos iscalit dau bun si credindos zapis[ul] mieu
la mana lui Marin sin Ghinea of Cotofanestii precum sa sä stie
ca i-am vandut doozeci §i
una prajinii Omani cu pruini (sic) ce

168 N. Iorga
se afla pa dansul ohavnicu in hotarul Maliestii $i are semne : spre
soare rasare sä razaste cu numit[ul] cumparatoru, spre soare apune
cu logt. Radu, pa din sus tot logt. Radu, pa de la vale cu Tra[n]dafiru,
$i tocmeala avemu drept lei saptezeci, care acestii bani
i-am primitu tofi deplin in mans mea si d-lui are sä stapaneasca
in veci, nestramutat de niminea, atat dlui, copii de copii, nepofi,
strenepotii cati Dumnezeu va darui. Si, candu s'au facu[t] acestu
zapis, au fostu multi oamenii fata, si, pentru mai bung si adevarat[5]
credinta, nestindu carte, am rugat pe acestu logt. da ne-au fault
acestu zapis si m'au iscalit, si eu am pus degetu la numele mieu
sä sa-i creaza in loc de pecetiie.
839, Ghenvaru 10.
Eu baba Mariia (?) vanzatore.
Gligore zet Manila Fasolie fail
Patrascu martur.
Pan Leca martur.
Marin Stefan martur.
Petrache Mean martur.
Marin Ene martur.
(Vo). Zapis[ul] Mariii Fasaloe, 21 prajanii pamant.
XX.
Adica eu cel mai josu ma voiu iscali dat-am bun si credineosu
zapisul mieu la maim d-lui Marin Brehoiu precum sa se tie ca
la mare pasu al mieu ce am avut am facut rugaeune (IA dnalui
(IA m'au dat tl. 20, adica doozeci tocma, insa acesti bani mi-au
dat pa una suta vedre borhot, fiinduca asa n'au fostu tocmeala :
care aceia bani de mai susu pe tofi am priimitu tofu pa daplin in
maim a mia, $i eu sä am a-i da acela borhot da mai susu aratat
candu sä va face, iar, pa urma, aflandu-ma ca am dat borhot
inu altA parte &A locu, atunea sä am a-i platii suta vedre borhot
dupa cum sä va vinde atunci pa prefu. $i pentru mai buna $i adevarata
credinta am rugat pa scriitor[ul] acestuia, nestiindu eu carte,
(IA m'au iscalit, $i eu am pusu degetul la numele mieu in locu de
pecetie, ca sa sa craza.
Lt. 839, Fevr 11.
Eu lonita sin loan Margoasul of satu Cotafanesti, platnecu.
Eu Stoica sin Sandu marturi.
Eu Ionita sin loan Brehoiu martur.

Noi documente prahovene 169
Si am scrisu eu Soare dascal ot satul Trestiora cu zisa da mai
susu numitului, §i martur.
(Vo :) Zapisul lui lonita sin loan Margoa§u ot Cotofanqtii.
XXI.
Adica eu care mai jos ma voiu iscali dau bun i credine'os
zapisul mieu la mana nepota-mieu Marin Ghinoiu precum sa sa
§tie ca i-am vAndut un pogon de pamantu faniata ce este totti
alature cu dumnialui, iar pa din susu sa razorqte cu Drandafir
i in jos merge pa apa Glogului in Valia Plopilor, §i acel pamant
1-am dat in dreptu lei 1, adica una suta, i 1-am vandut de a
noastra buns voe §i cu tirea tuturor, sa stapaniasca dumnialui,
copii dumnialui, nepoti, strenepofi cati Dum[ne]zeu ii va darui. Si,
candu s'au facut acest zapis, an fostil i alti oameni fata : eu
baba Manila din preuna cu fetele, vanzatoare.
1839, Avgust.
Eu Cerna, fata babi Marii, din preuna cu feori mei, anume
Nedelcu, Ion, i martor.
Eu Manila, fata babi, dinpreuna cu copii.
Gligore Albti (i) mie martori.
Petrache bacanu martor.
Si am scris Ion diiacon cu zisa mai sus numifilor, §i m'am
tam[plat].
XXII.
C. suptcarmuiri pla§i Po...
Facem cunoscut cinstit[ei] suptcarmuiri ca not avem padurar
pa un Gorghe de aici, tocmit ca sä ne pazeasca paduria ce o
avem in hotar[ul] Cotofane§ti §i t obane0. Acum tut ne mai poate
pazi din pricina Mai ce 1 -au batut un Sarghici tot de aici i,
laudandu-sa acel Serghici i un fraate-sau mazil (?) ca, candu el
va prinde in padure, sa-i pue cap[ul] sup butucu §i nu va mai
veni din padure a mai vedia lumia. De aceia este rugata cinstita
supt-carmuire a-i aduce pe acei doi frafi a sa da pe vrednice
cheza0i pentru vorbele ce le-au vorbit in pricina vietii padurarului,
iar pentru batae va face cele de cuviinta.
Sant plecata slugs
A. Sorescu.

170 N. lorga
XXIII.
t Datamu zapisu meu la maim dumnleallui Marina Ohinoiv tie
la Gotofanesti, eu !elm (sic) Neagru, avandu o livajuie 41e pruni i
meri, $i i-am datu de a mea buns vole, nesilita de nimenea, si ng
fostu tomeala tI. 75, satezeci $i cinci, findu pa mosii mia, $i
amu schisu eu popa Stroie cu zisa dumnalord, Juna lui Ariiela 30.
Le-amu aflata eu Radu, amu fostu candu s'a Mut.
Eu Neagu amu vanduta de a mea bung vole.
Eu Gorghe amu fostu.
Eu Antonil amu fostil.
Eu Dima martur.

CUPRINSUL
Pagloa
Poema lui Michel Beheim despre cruciadele impotriva Turcilor din
anii 1443 si 1444, de Constantin 1. Karadja . . . . 5
Acte de pe Valea Teleajenului, de N. lorga . . 61
Catagrafia Museului N. lorga', de la vechea $coala gospod, azi Marchianl,
din orasul Botosani, cu o Iamurire, de Const. lorddchescu 85
Actele administratiei plasii Teleajenului, de N. lorga .
137
.Noi documente prahovene, de N lorga . 159

PUBLICATIILE COMISIEI ISTORICE A ROMANIEI
1. Mironis Costini ClIronicon 2'errae Maldavicae ab Aarone princtpe
(Miron Costin, Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron-Voda
Incoace (1595-1661D. Traducere latina contemporana, editata
de Dr. Bug. Barwinski, Bucuresti 1912, XXVI + 228 pp, in 8°,
lei 100, ed. de lux lei 150.
2. Cronica expeditiei Turcilor in Moreea, 1715 (Chronique de l'expedition
des Tures en Moree), atribuita lui Constantin Diichiti
si publicata cu traducere francesa de N. Iorga, Bucuresti
1913, XVI + 228 pp. in 8°, lei 100, ed. de lux lei 150.
3. Letopisetul Tdrii Moldovei de la Istratie Dabila pcinci la domnia,
a doua a 1111 Antiolt Cantendr, 1661-1705, editat de C. Giurescu,
Bucuresti 1913, 112 pp. in 8°, lei 50, ed. de lux lei 75.
4.
Documentele lui Stefan-eel-Mare, publicate de I. Bogdan, Bucuresti
1913, Vol. I, XLVI + 518 pp. in 8°, lei 200 (cartonat lei 250,
legat In piele flexibila lei 300, legat lei 320).
Vol. II, XXII + 612 pp. in 8°, aeeleasi preturi.
5. Miron Costin, De neamul Moldovenilor din ce (ard an lesit strdmosii
lor. Editie de C. Giurescu, Bucuresti 1914, LVI + 64
pp. in 8°, lei 50, ed, de lux lei 75.
6. Diaconal Coresi, Carte cu inva(dturil 61581), publicata de Sextil
Puscariu si Alexie Procopovici, vol. I: textul, Bucuresti 1914,
XII + 566 pp. in 8°, lei 200, ed. de lux lei 250.
7. Psaltirea $cheiand, comparata cu celelalte psalliri din sec. XVI
.i XVII traduce din slauoneste, ed. critica de I. A. Candrea,
Bucuresti 1916:
Vol. I: Introducerea, CCXXVIII pp. in 8° si unsprezece planse.
Vol. II: Textul si iflosarele, 522 pp. in 8°. Se vand nunhai
amandoua volumele la un loc: ed. obisnuita cu 300 lei, ed.
de lux cu 400 lei.
8, Letopise(ul Tdrii
Moldovei panel la Aron-Voclet (1350-1595), Intoemil
dupa Grigore Ureche vornicul, Istratie logoratul si
altii, de Simian Dascalul. Efiitie de C. Giurescu, en o prefata
de I. Bogdan, Bucuresti 1916, XVIII -1--t--304 pp. in 8°, lei 100.

9. Buletinul Comisiei istorice a Romdniei, publicat de I. Bogdan
§i apoi de N. Iorga:
.
Vol. I (cu articole de D. Russo, I Bogdan, C. Giurescu
si I. Bianu), Bucuresti 1915, VIII + 344 pp. in 8°, lei 150.
10. Vol. II (cu articole de D. Russo, C, Giurescu si N, Iorga),
Bucuresti 1916, VIII + 272 pp. in 8°, lei 100.
11. . Vol. III (cu articole de C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu
si N. Iorga), Bucuresti 1924, XII + 172 pp. in 80 si 2 planse,
,
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
lei 50.
Vol. IV (cu articole de Whit Marinescu, I. Tuducescu si
N. Iorga), VAlenii-de-Munte 1925, IV + 225 pp. in 8° si 1
plansa, lei 75.
Vol. V (cu articole de C. C. Giurescu si N. Iorga). Villeniide-Munte
1926, IV + 320 pp. in 8°, lei 130.
Vol, VI (cu articole de N. Iorga), Valenii-de-Munte 1927,
150 pp. in 8°, lei 75.
Vol. VII (cu articole de P. P. Panaitescu, Iuliu Marinescu
si Visarion, episcopul Hotinului), Valenii-de-Munte 1928,
XXXI + 120 pp. in 8°, lei 75.
Vol. VIII (cu articole de N. Iorga, G. Papacostea, I. RAtttescu
si T Iulian Marinescu), VAlenii-de-Munte 1929, 152 pp,
,; I
in 8°, lei 75.
Vol. IX (cu articole de G. D. Florescu, Preotul I. Rautescu,
N. Iorga si Maria E. Holban), VAlenii-de-Munte 1930, 198
pp. in 8°, lei 100.
Vol. X (cu articole de N. Iorga si Constantin si Marcela
Karadja), Valenii-de-Munte 1931, 140 pp. in 8°, lei 100.
Vol. XI (cu articole de N. Iorga), Valenii-de-Munte 1932,
104 pp. in 8°, lei 75.
20. Vol. XII (cu articole de dr. Andrei Antalffy, N. Iorga si
Pr, loan Rautescu), VAlenii-de-Munte 1933, 184 pp. in 8°,
lei 100.
21. Vol. XIII (cu articole de dr. Andrei Antalffy, Al, Cioranescu
si Aurelian Sacerdoteanu), Valenii-de-Monte 1934, 200
pp, in 8°, lei 100.
22. Vol. XIV (cu articole de Gh. Duzinchevici, si Al. CiorA-
7,
nescu), VAlenii-de-Munte 1935, 232 pp. in 8°, lei 100.
23. Album pale ographique moldave, documents du XIV-e, XV-e et
XVI-e siecle, recueillis par -L-Jean Bogdan et publics avec
une introduction et des résumés par N. Iorga, avec le contours
de MM. R. Caracas, C. Marinescu et C, C. Giurescu;
Bugarest, Libr. Pavel Suru, 1926; Paris, Libr. J. Gamber,
Lei 1000.
Publicatiunile Comisiei istorice a Romaniei se gasesc de vdnzare la
librariile CARTEA ROMANEASCA $i P. SURU din Bucuresti.
Pretul : 100 lei.