ghidul arhivelor militare române - Ministerul Apărării Naţionale

Ghidul Arhivelor Militare Române 

Statul Major General 

Serviciul Istoric al Armatei Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor 

Militare Istorice 

GHIDUL 

ARHIVELOR MILITARE 

ROMÂNE 

Coordonator: General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ 

Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei 

Bucureşti – 2010

2 


Autori: Comandor dr. Marian MOŞNEAGU 

Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA 

Dr. Cornel ŢUCĂ 

Drd. Lucian DRĂGHICI 

Manuel STĂNESCU 

Consultanţi de specialitate: 

Referenţi ştiinţifici:: 

Elena COJUHARI 

Drd. Vasilica MANEA 

Nineta NICOLAE 

Locotenent-colonel Constantin NIŢĂ 

Dr. Alina PAVELESCU 

Plutonier Claudiu Constantin POPUŞOI 

Gl. bg. dr. Liviu SCRIECIU 

Col. (r) Emil ION 

Tehnoredactare computerizată: Oana BURGHELEA, Mirela CONSTANDA, Cristian 

ENACHE, Mihaela OLTEANU, Felicia ŢUCĂ, ing. Simona CALCAN 

Coperta: Cătălin PINTILIE 

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României 

MOŞNEAGU, MARIAN 

Ghidul arhivelor militare române/cdor dr. Marian Moşneagu, 

lt. col. dr. Petrişor Florea. – Bucureşti: Editura Centrului 

Tehnic-Editorial al Armatei, 2010 

ISBN 978-606-524-078-0 

I. Florea, Petrişor 

930,25:355(498) 

Editură recunoscută de C.N.C.S.I.S.

CUVÂNT ÎNAINTE 

Realizarea „GHIDULUI ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE” reprezintă o iniţiativă 

notabilă a Serviciului Istoric al Armatei, instituţie care, împreună cu Centrul de Studii şi Păstrare 

a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi depozitele intermediare de arhivă, administrează 

patrimoniul arhivistic militar şi facilitează valorificarea ştiinţifică a acestuia. 

Lucrarea este în conexiune directă cu precedentul „Ghid de orientare istorico-arhivistică 

asupra fondului creat de Consiliul Superior al Apărării Ţării (Secretariat) (1924, 1927)”, 

Bucureşti, 1996 şi inventarele arhivistice „Structuri militare române care au lucrat pentru 

aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace” (Vol. I 1944-1948, Editura Militară, 

Bucureşti, 1999 şi Vol. II 1944-1947, 2000). 

Actualul Ghid al Arhivelor Militare este destinat unui public larg de istorici, cercetători, 

arhivişti, cadre didactice, studenţi şi petenţi, civili şi militari, români şi străini, fiind un util 

instrument de lucru menit să înlesnească cunoaşterea organizării şi evoluţiei organismului militar 

românesc, familiarizarea cu principalele entităţi creatoare de arhivă, documentarea şi 

aprofundarea investigaţiilor la sălile de studiu. 

În acelaşi timp Ghidul marchează şi momentul aniversar prilejuit de împlinirea a 90 de ani 

de la înfiinţarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi de 

sărbătorirea, la 26 iulie, a Zilei Arhivelor Militare. 

Pentru a crea o imagine de ansamblu asupra acestui vast domeniu arhivistic, autorii 

prezintă evoluţia organizatorică, profilul tematic şi sfera de competenţă a Serviciului Istoric al 

Armatei, detaliind multe dintre temele de cercetare şi demersurile ştiinţifice proprii menite să 

satisfacă diversele solicitări din partea instituţiilor şi structurilor militare şi civile din ţară şi din 

străinătate, cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere, ale foştilor combatanţi şi urmaşilor 

acestora, manifestările ştiinţifice organizate sau onorate de arhiviştii militari, precum şi 

activitatea editorială proprie. 

În consens cu responsabilităţile profesionale şi atribuţiile specifice instituţiei, autorii 

prezintă 6200 de fonduri aflate în patrimoniul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militar 

Istorice Piteşti, oferind totodată, selectiv, şi istoricele creatorilor de fond, respectiv ale 

regimentelor din organica Armatei României. 

Inspirată este şi ideea de a oferi o imagine de ansamblu a patrimoniului arhivistic creat 

de Armata României de-a lungul anilor prin prezentarea şi altor fonduri de arhivă deţinute de 

Arhivele Naţionale, aferente perioadei 1859-1930, precum şi a unor colecţii deţinute de Biblioteca 

Naţională a României. 

Apreciem diversitatea tematică, structura şi utilitatea lucrării şi salutăm 

profesionalismul, disponibilitatea şi eforturile specialiştilor Serviciului Istoric al Armatei şi ai 

Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti de a reconfirma transparenţa 

instituţiei militare printr-o invitaţie elevată şi sinceră la cunoaşterea trecutului Armatei României 

şi a tradiţiilor de luptă ale poporului român prin recurgerea neîngrădită la sursele adevărului 

istoric. 

General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ 

Şeful Direcţiei Instrucţie şi Doctrină 

din Statul Major General 

3

PARTEA I 

ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – 

COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI 

ARHIVISTIC NAŢIONAL

ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ 

A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL 

SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI 

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU 

Evoluţia Serviciului Istoric al Armatei (S.I.A.) se confundă cu însăşi evoluţia Statului Major 

General (S.M.G.). De-a lungul celor 143 de ani de existenţă, acesta a purtat diferite denumiri: 

Secţia a II-a Lucrări Istorice (1867; 1870 - 1893), Biroul 3 Istoric (1893 – 1896; 1897 - 1904), 

Biroul 1 (1896 - 1897), Biroul 4 (1904 - 1906), Biroul 3 Istoric (1906 - 1907; 1918 - 1920), Biroul 

6 Informaţii (1907 - 1918), Secţia a VI-a Istoric (1 aprilie 1920 - 1922), Secţia a VIII-a Istoric 

(1922 - 1927), Secţia a VII-a Istoric (1927 – 30 ianuarie 1928), Serviciul Istoric (30 ianuarie 1928 

– 18 martie 1949), Secţia XI Istoric (18 martie 1949 – 1 august 1950), Secţia Istoric (1 august 

1950 – 1 aprilie 1959), Secţia Istorie şi Geografie Militară (1 aprilie 1959 – 16 mai 1962), Secţia 

Studii Istorice (16 mai 1962 – 11 octombrie 1969), Secţia Arhivelor Militare (11 octombrie 1969 – 

1 aprilie 1973), Arhivele Ministerului Apărării Naţionale (1 aprilie 1973 – 25 ianuarie 1984), 

Secţia Arhive (24 ianuarie 1984 – 1 martie 1998), Arhivele Militare Române (1 martie 1998 – 

1 decembrie 2000), Serviciul Arhivistic Militar (1 decembrie 2000 – 1 aprilie 2002), Serviciul 

Arhive şi Documentare Militară (1 aprilie 2002 – 1 mai 2006) şi Serviciul Istoric al Armatei 

(1 mai 2006 - prezent) 1 . 

Necesitatea unei structuri specializate în structura Marelui Stat Major (M.St.M.) a fost 

resimţită încă de la înfiinţarea acestuia. Astfel, în ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, apărea 

următoarea Publicaţie, semnată de ministrul de Război, generalul Alexandru Iacovache 2 : ,,Având 

în vedere folosul ce trage ţara şi armata din răspândirea instrucţiei în oaste; având în vedere cât de 

nimerit este de a se pune în mâna soldatului cărţi de citit care, aducându-i aminte glorioase 

suvenire şi nobile exemple, să fie în acelaşi timp în raport cu gusturile şi poziţia sa; având în 

vedere lipsa ce are oastea de o istorie militară a României; având în vedere crearea şcolilor prin 

regimente, am hotărât un concurs pentru adoptarea a două opere destinate şcolilor regimentare ale 

corpurilor. 

Întâia lucrare va cuprinde o adunătură de faptele cele mai însemnate de bravură, de 

generozitate, umanitate, patriotism, dezinteresare şi eroism prin care ostaşii români s-au deosebit 

în toate epocile istoriei noastre. 

Autorii trebuie să se silească a căuta tot ce poate inspira soldaţilor sentimentele cele mai 

nobile. Nu trebuie să piardă din vedere că (sic!) cartea ce vor face este destinată pentru soldaţi, din 

care cea mai mare parte are prea puţină instrucţie şi mulţi deloc. 

Trebuie să fie dar proprie pentru toate inteligenţele şi prin urmare, un stil simplu este de 

neapărată trebuinţă. Drept model se poate însemna concurenţilor episodul istoric Sobieschi şi 

plăieşii români (sln.ns.), descris de C. Negruzi şi Circulara din 1 noiembrie 1860 a domnului 

M. Kogălniceanu, atunci ministru din Năuntru către săteni. 

Această lucrare va trebui să aibă materia cel puţin a unui volum în 12, imprimat cu Cicero 

şi gros de 150 pagini. 

1 

Comandor dr. Marian Moşneagu, „Serviciul Istoric al Armatei – promotorul istoriografiei militare naţionale”, în 

,,Gândirea militară românească”, nr. /2009, p. 109-117. 

2 

Ministrul de Război între 12 octombrie 1863-12 aprilie 1864. 

7

8 

Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional 

A doua lucrare va fi Istoria militară a României 3 (sln.ns.). Această istorie va cuprinde cu 

amănuntul toate evenimentele militare ale istoriei noastre. Autorii vor insista mai cu seamă asupra 

epocilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, precum şi a acelora în care s-au organizat pentru 

întâia oară armate regulate. 

Afară de acestea, autorii vor descrie, pe lângă istoria războaielor Principatelor, tot ce este 

indispensabil a se cunoaşte din istoria generală a ţărilor. Concurenţii nu trebuie să piardă din 

vedere că această carte este destinată mai cu seamă la instrucţia subofiţerilor; prin urmare, trebuie 

a se preciza bine faptele, a nu se dezvolta decât cele care au o adevărată importanţă în analele 

noastre şi să evite disgresiile politice, cu totul străine destinării acestei lucrări. 

Pentru amândouă lucrările se vor admite la concurs operele imprimate şi manuscrise. Toate 

trebuie depuse la Ministerul de Război (Direcţia I, Divizia 1), înainte de 31 decembrie 1864” 4 . 

Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, în cadrul Administraţiei Centrale a 

Ministerului de Război, sub directa autoritate a acestuia, a luat fiinţă Depozitul General al 

Războiului, ca direcţie independentă. Acesta era format din Secţia I Harta României. Lucrări 

topografice interioare şi Secţia a II-a Lucrări istorice. Statistica militară şi lucrări regimentare. 

Şefii de secţie erau numiţi de domnitor, ceilalţi ofiţeri fiind numiţi de ministrul de Război 5 . Această 

structură a avut o existenţă efemeră, fiind desfiinţată prin Î.D. nr. 1163 din 11 august 1867. 

Prin Înaltul Decret nr. 181 din 3 februarie 1870, regele Carol I a aprobat ,,Regulamentul 

relativ la serviciul ofiţerilor din corpul de stat major”, prin care s-a stabilit reînfiinţarea 

Depozitului de Război. Conform art. 68, Secţia a II-a Lucrări istorice şi statistica militară avea ca 

atribuţii ,,clasarea şi conservarea arhivelor privitoare la operaţii de război. Redactarea oricărei 

operaţii militare. Istoricul regimentelor de la crearea lor şi, în general, toate lucrările istorice. 

Adunarea tuturor documentelor necesare pentru istoria militară a României şi a puterilor străine. 

Lucrări şi opere publicate în străinătate. Conservarea bibliotecii şi arhivei Depozitului. Examinarea 

lucrărilor şi operelor militare publicate în România şi în străinătate” 6 . Un regulament ulterior urma 

să stabilească în detaliu toate chestiunile care reglementau activitatea Depozitului 7 . 

3 Printre lucrările de istorie militară de referinţă pentru perioada de început a istoriografiei militare naţionale se numără 

,,Armata Română”, 1902, Locotenent-comandor Constantin Ciuchi, ,,Istoria Marinei Române în curs de 18 secole”, Tipografia 

Ovidiu, Constanţa, 1906, General Grigore Crăiniceanu, ,,Istoria Armatei Române”, comunicare Academia Română, 1912, N. 

Ştefănescu-Iacint, ,,Războiul româno-bulgar”, Bucureşti, 1914, General M. Aslan, ,,Memoriu asupra căderii capului de pod 

Turtucaia”, Iaşi, 1918, General Ion Popovici, ,,Bătălia de la Sibiu”, Roman, 1918, C. Stere, ,,Marele Războiu şi politica României”, 

Bucureşti, 1918, General I. Culcer, ,,Note şi cugetări asupra campaniei din 1916”, Iaşi, 1919, General C. Găvănescu, ,,Războiul 

nostru pentru întregirea neamului”, Iaşi, 1919, C.R. Munteanu, ,,Bătălia de la Mărăşeşti”, Bucureşti, 1919, General A. Stoenescu, 

,,În ploaia de gloanţe”, Bucureşti, 1919, Maior Răzvan Trăznea, ,,Mărăştii”, Bucureşti, 1919, General Basarabescu, ,,Silistra- 

Turtucaia”, Bucureşti, 1920, Contraamiral N. Negrescu, ,,Rolul Marinei în războiul pentru întregirea neamului”, Bucureşti, 1920, 

Maior Teodor Radu, ,,Vânătorii de munte”, Târgovişte, 1920, Mircea V. Rădulescu, ,,Războiul neamului românesc”, Bucureşti, 

1920, A. Stegărescu, ,,Luptele din Dobrgea, câmpia Munteniei de jos şi din jurul Mărăşeştilor”, Buşteni, 1920, Constantin 

Kiriţescu, ,,Istoria Războiului pentru Întregirea României 1916-1919”, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1921, General 

Constantin Ştefănescu-Amza, ,,Istoric grafic al războiului neamului românesc”, Bucureşti, 1921, General C. Teodorescu, 

,,Turtucaia”, 1921, General G.D. Mărdărescu, ,,Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei”, Bucureşti, 1922, 

General A. Teodorescu, ,,Turtucaia, studiu tactic şi cauzele înfrângerii”, Braşov, 1922, General Alexandru Averescu, ,,Operaţiunile 

de la Flămânda”, Bucureşti, 1923, General Alexandru Averescu, ,,Bătălia de pe Argeş”, Ţara noastră, Cluj, 1923, Dr. G. Miron, 

,,Note din războiul pentru întregirea Neamului”, Bucureşti, 1923, Pr. N.V. Hodoroabă, ,,Din războiul de întregire”, Iaşi, 1923, Mih. 

C. Vlădescu, ,,Generalul Averescu, sămănătorul de ofensive”, Bucureşti, 1923, General D. Iliescu, ,,Documente privitoare la 

războiul pentru întregirea României”, Bucureşti, 1924, George Lungulescu, ,,Eroismul cavaleriei române”, Bucureşti, 1924, 

General Sc. Panaitescu, ,,Turtucaia în războiul mondial”, Bucureşti, 1924, Alexandru Dăscălescu, ,,Jurnal operativ de pe câmpul de 

războiu (cu Reg. 56 Infanterie. Antologie eroică)”, Roman, 1925, I. Ursu, ,,Generalul Grigore Eremia”, Oradea Mare, 1925, M. 

Văgăonescu, ,,Viaţa în războiu, însemnări zilnice de pe front 1916-1918”, Bucureşti, 1925, Locotenent-colonel V. Nădejde, ,,Istoria 

Armatei Române. Vol. I Din primele timpuri cunoscute până la întemeierea Principatelor Române”, onorată cu premiul Academiei 

Române ,,Gheorghe Asache”, Tipografia ,,Cultura Românească“, Iaşi, 1930, General Ion I. Anastasiu, ,,Oastea română de-a lungul 

veacurilor”, Tipografia M.St.M., 1933, Maior R. Dinulescu din Marele Stat Major, ,,Armata modernă. Concepţiuni moderne în 

organizarea armatelor”, Editura Ramuri, Craiova, lucrare premiată de Academia Română ş.a. 

4 ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, pp. 44-46. 

5 Serviciul Istoric al Armatei (în continuare se va cita S.I.A.), Registrul Istoric al Marelui Stat Major, fila 24. 

6 S.I.A., fond Microfilme, rola P.S.E.M. 1208, c. 130. 

7 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 30.


Prin Î.D. nr. 158 din 17 ianuarie 1884 a fost aprobat ,,Regulamentul serviciului de stat 

major”, prin care se menţinea împărţirea M.St.M. în cele trei secţii, în cadrul Secţiei I regăsindu-se 

ca atribuţiune distinctă ,,jurnalul şi istoricul în timp de pace şi război” 8 . 

În organigrama M.St.M. din anul 1893, devenit direcţie superioară în compunerea 

Ministerului de Război, în conformitate cu noul ,,Regulament asupra serviciului de stat major”, 

aprobat prin Î.D. nr. 1170 din 13 aprilie 1891, Biroul 3 din cadrul Secţiei I avea ca atribuţii, 

printre altele, ,,chestiunile statistice şi Istoricul” 9 . În anul 1896, Istoricul M.St.M. se regăseşte în 

cadrul Biroului 1 al Secţiei I Organizarea, mobilizarea şi instrucţia armatei 10 iar în anul 1897 în 

cadrul Biroului 3 11 . 

În anul 1899, denumirea consacrată devine Istoricul campaniilor şi marilor operaţiuni ale 

armatei” 12 . 

În anul 1904, problematica istorică se regăseşte în responsabilitatea Subbiroului B, Biroul 4 

din cadrul Secţiei a II-a, cu denumirea ,,Etape. Mijloace de corespondenţă militară şi 

regulamentele respective. Istoricul campaniilor” 13 . 

De la 5 iulie 1904, Biroul VI din cadrul Secţiei a II-a reuneşte ca responsabilităţi ,,Studii 

istorice, geografice şi statistice. Biblioteca. Redacţia revistei ,,România militară” 14 . 

În 1905 în cadrul M.St.M. a fost întocmit ,,Istoricul războiului ruso-japonez” 15 . 

În anul 1906, Istoricul campaniilor se găsea printre atribuţiile Biroului 3 din cadrul Secţiei I 16 , 

birou care din 1907 s-a numit Istoric şi Bibliotecă, cu compartimentele Studii istorice şi statistică, 

Referate istorice. Biblioteca, Contabilitatea Bibliotecii ,,România militară” şi Cazarmarea 17 . 

De la 25 mai 1907, atribuţiile Biroului 6 Informaţii din cadrul Secţiei a II-a includeau 

Istoria militară generală. Studii asupra campaniilor moderne; istoria militară naţională; Istoricul 

organizării armatei române, Istoricul manevrelor şi al taberelor de instrucţie, Istoricul 

regulamentelor de exerciţii şi manevre ale celor trei arme 18 . Către sfârşitul anului 1909, Biroul 6 

Informaţii încorpora la loc de cinste Istoricul Statului Major General 19 . 

Prin Referatul nr. 6660 din 4 iunie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul 

Constantin Ştefănescu-Amza 20 raporta că în baza informaţiilor furnizate de Biroul 3 Istoric, 

Serviciul Fotografic al M.C.G. cuprindea ,,albume de fotografii din război, catalogate, filme 

pozitive de cinematograf cu scene de război, în ambalajul lor special, clişee şi filme negative, 

material prim şi aparate”, primele urmând să fie predate Biroului Istoric. Închirierea filmelor sau 

reproducerea lor şi a clişeelor fotografice urma să se facă numai cu aprobarea M.St.M., sumele 

încasate fiind vărsate în fondul orfanilor de război şi pentru procurarea materialelor necesare 

Biroului Istoric. 

8 

Ibidem, f. 73. 

9 


10 


11 


12 


13 


14 


15 


16 


17 


18 


19 


20 

Constantin Ştefan s-a născut la 23 iulie 1875, la Budeşti, judeţul Călăraşi. Prin Jurnal al Consiliului de Miniştri, în 

anul 1904 i s-a aprobat să-şi adauge la numele său patronimic de Ştefănescu, pe acela de Amza (după mama). A absolvit 

clasele primare la Şcoala Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi. Încadrat în 

Regimentul 1 Geniu, între anii 1903-1905 a fost trimis de Ministerul de Război în Austria la Batalionul 6 Imperial de 

Pionieri din Klosternenburg, servind cu gradul de locotenent în armata austro-ungară. A îndeplinit funcţiile de inspector 

general al Armatei şi apoi ministru de Război în guvernul Iorga (1931-1932). A fost preşedinte al Societăţii de 

Radiodifuziune (1936-1940), vicepreşedinte şi administrator delegat al Societăţii de Industrie Chimică (1940-1944) şi 

preşedinte al Sindicatului Agricol de Ilfov (1944-1946). A decedat la 13 februarie 1964, la Bucureşti. 

9

10 


Locotenentul Georgescu, fost şef al Serviciului Fotografic la M.C.G., rămânea ataşat la 

Biroul 3 Istoric pentru folosirea fotografiilor, înlocuindu-l în serviciu pe căpitanul Constantin 

Zagoritz, căzut prizonier 21 . 

Pe Referatul nr. 75 din 5 iunie 1918 al maiorului Jinga referitor la confecţionarea din fondul 

de război a unor dulapuri speciale necesare conservării diferitelor grupuri de documente ale 

comandamentelor şi a hărţilor Istoricului, şeful Secţiei a II-a a pus următoarea rezoluţie: ,,Am 

onoare a înainta acest referat al Biroului 3 Istoric, relativ la înfiinţarea dulapurilor speciale, 

pentru păstrarea arhivei de campanie a Biroului Istoric. Arhiva operativă a tuturor 

comandamentelor, anexele ei, hărţi, documente, lucrările Biroului, monografiile etc vor forma 

pentru viitor tezaurul învăţămintelor ce trebuie a se trage din acest război. De aceea, susţin cererea 

Biroului 3 a se aproba înfiinţarea acestor dulapuri, în număr de 8 (opt)” 22 . 

Acelaşi maior Jinga solicita ca Biroul 3 Istoric să cumuleze arhivele unităţilor desfiinţate după 

partea I a campaniei, arhiva Armatei I şi a II-a a campaniei (arhiva birourilor de stat major) şi arhiva 

Corpului 5 Armată (desfiinţat în partea a doua a campaniei, după încheierea păcii). Ca urmare, pentru 

ca Biroul 3 Istoric să poată corespunde diferitelor cereri şi pentru a putea lucra ulterior pe bază de 

acte la istoricul campaniei, ofiţerul mai solicita ,,toate arhivele din timpul campaniei ce nu aparţin 

Armatelor 1-5 Armată şi Diviziilor 1-15, precum şi oricărei unităţi, comandament şi serviciu care a 

existat în timp de campanie”. În plus, ,,toate comandamentele (Corpurile 1-5, Diviziile 1-15, 

brigăzile de infanterie, artilerie şi cavalerie), precum şi unităţile şi serviciile care au existat pe timpul 

campaniei cu acelaşi titlu să trimită la Marele Stat Major Biroul 3 Istoric un dosar cu copie după 

ordinele primate şi după ordinele date în cursul campaniei, precum şi copie după registrul istoric al 

comandamentului unităţii sau formaţiunii. Toţii ofiţerii activi obligatoriu şi cei de rezervă benevol să 

înainteze ierarhic un memoriu al activităţii lor în cursul campaniei, arătând în special chestiunile 

operative cu critica obiectivă corespunzătoare”. M.St.M. urma să stimuleze cu premii, recompense 

etc lucrările personale cu caracter istoric, psihologic etc sau de critică obiectivă a diferitelor episoade 

din campania primului război mondial 23 . 

Prin Referatul nr. 241 din 26 iunie 1918, şeful Biroului 3 Istoric, locotenent-colonelul I. 

Motaş solicita ,,rezumatele birourilor din Marele Cartier General, precum şi acel al unităţilor mari, 

întrucât cercetarea amănunţită a tuturor dosarelor campaniei nu este posibilă acum”. Cum la Biroul 

Operaţiilor însărcinat cu această lucrare fusese desemnat locotenent-colonelul Condeescu, 

coordonat în întreprinderea sa de locotenent-colonelul Ţenescu, se solicita mutarea primului la 

Biroul Istoric. În rezoluţie, colonelul Ştefănescu-Amza conchidea: ,,Am onoare a înainta acest 

referat al Biroului 3 Istoric, pe care îl susţin în părţile sale de la nr. 1, 2, 3, 4, adică în sensul a se 

interveni la Birourile din M.St.M. foste ale M.C.G., şi anume la Biroul Organizării, Biroul 

Operaţiilor, Biroul Informaţii şi Biroul Transporturilor a se întocmi şi înainta Biroului Istoric o 

dare de seamă rezumativă şi cronologică, care să servească ca bază de sprijin sau schelet al 

lucrării, ce se va dezvolta apoi de Biroul Istoric. 

Cât priveşte însă şi Corpurile de armată şi diviziile să întocmească câte un rezumat istoric 

aşa cum îl cere Biroul Istoric, nu sunt de aceeaşi părere, căci cred propunerea imposibil de realizat 

în circumstanţele actuale, şi mai ales în ceea ce priveşte prima parte a campaniei, când foarte multe 

arhive operative s-au pierdut. De aceea, în locul acestei soluţii, propun ca corpurile de armată şi 

diviziile să trimită copii de pe registrul/jurnal de operaţii cu anexele şi crochiurile respective, 

însărcinându-se cu această lucrare un ofiţer, care să nu mai aibă altă însărcinare, luat la nevoie de 

la un corp de trupă, şi lucrând sub supravegherea şefului de stat major”. La rându-i, şeful S.M.G., 

generalul Constantin Christescu 24 a decis: ,,Se aprobă referatul Biroului, dându-se ordinele 

necesare. Propunerea Secţiei pentru corpuri de armate şi divizii se admite numai pentru operaţiile 

campaniei asupra cărora nu s-ar mai avea arhiva necesară” 25 . 

21 S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 751. 

22 Ibidem, c. 752. 

23 Ibidem, c. 754. 

24 Şeful Statului Major General între 3 decembrie 1913-1 aprilie 1914, 1 aprilie-8 octombrie 1918 şi 1 aprilie 1920-8 mai 1923. 

25 S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 756-758.


Întrucât rezumatul istoric al comandamentelor şi diviziilor desfiinţate nu putea fi redactat 

decât la M.St.M., unde se afla vărsată arhiva acestora, cu referatul nr. 564 din 16 august 1918, 

generalul Christescu a solicitat detaşarea la Biroul Istoric, pentru maxim patru luni, a unor ofiţeri 

care au activat în cadrul acestor comandamente şi divizii 26 . 

Rezumatul istoric, semnat de comandant şi contrasemnat de ofiţerul desemnat cu redactarea 

acestuia, urma să fie înaintat Biroului Istoric din M.St.M. până la 1 ianuarie 1919. 

Cu adresa nr. 307 din 4 iulie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul Constantin 

Ştefănescu-Amza, transmitea Diviziilor I şi a II-a necesitatea de a dispune întocmirea istoricului 

rezumativ al operaţiunilor executate de cele două comandamente. Acesta trebuia să cuprindă 

ordinea de bătaie a comandamentului şi modificările care au survenit, respectiv ordinele care au 

stat la baza acestora, situaţia efectivelor, operaţiunile mai importante proiectate, operaţiunile 

executate, legăturile pe verticală şi pe orizontală, trupele şi unităţile inamicului cu care s-au 

confruntat, modul de hrănire şi aprovizionare cu muniţii, aprecieri asupra operaţiunilor executate, 

crochiurile necesare etc. Acest istoric rezumativ urma să fie completat cu o hartă sau schiţă la 

scara 1/200.000, pe care se va trasa cu negru itinerarul Diviziei pe tot timpul campaniei 27 . 

În urma trecerii armatei pe picior de pace, în baza Î.D. nr. 3179 din 28 octombrie 1918, în 

cadrul Secţiei a II-a Istoric şi Etape se regăseau două birouri - Biroul 3 Istoric, condus de 

locotenent-colonelul Dumitru Motaş şi Biroul 4 Etape şi Biblioteca M.St.M. 28 . 

Prin Referatul nr. 1294 din 10 decembrie 1918 al Biroului 3 Istoric, şeful M.St.M. arăta că 

deşi Ministerul de Război aprobase înfiinţarea unui post de bibliotecar –arhivar la Biroul Istoric ,,care 

să ţie firul lucrărilor, deoarece ofiţerii biroului se schimbă destul de des”, din lipsă de personal, 

Direcţia Personalului nu încadrase funcţia. ,,Cum Biroul Istoric are menirea a primi o mare 

dezvoltare pe viitor – argumenta generalul – şi a se ocupa nu numai cu istoricul campaniei din 1916- 

1918, ci a îmbrăţişa toate chestiunile în legătură cu istoricul armatei române şi din trecutul mai 

îndepărtat, iar noile provincii dobândite prin acest război lărgind încă câmpul de activitate al acestui 

serviciu, este nevoie ca bibliotecarul-arhivar al Biroului Istoric să fie un om cu cultură superioară, 

posedând o diplomă universitară, condiţie care nu este cerută funcţionarilor Ministerului de Război. 

Domnul Vasile Lambru, licenţiat în Drept de la Facultatea din Bucureşti şi fost magistrat, 

dorind a ocupa această funcţie, după cum se vede din alăturata petiţiune, cu gradul de şef de birou 

clasa I, grad echivalent cu cel avut în magistratură, cu onoare vă rog să binevoiţi a aproba această 

numire pe ziua de 15 decembrie” 29 . 

La 11 martie 1919, şeful Biroului Istoric, locotenent-colonelul Dumitru Motaş, solicita crearea 

Secţiei Istorice în cadrul M.St.M. Principalul argument consta în faptul că Biroul Istoric având de 

întocmit o lucrare cu totul independentă de lucrările celorlalte secţii, ofiţerul considera că ,,înglobarea 

lui la una din secţii nu prezintă niciun avantaj, ci dimpotrivă are dezavantajul de a se trece şi 

înregistra arhiva şi corespondenţa acestui birou pe la o secţie cu care nu poate avea nicio comunitate 

de lucru”. În plus, argumenta ofiţerul, ,,Pentru a se putea continua lucrările pregătitoare întocmirii 

rezumatului istoric al campaniei, este nevoie a se dispune deocamdată de personalul strict necesar 

pentru: clasarea arhivei de război, însărcinându-se cu această operaţiune cel puţin câte un ofiţer 

pentru fiecare corp de armată şi unul pentru diferite servicii ale armatei; centralizarea rezumatelor 

istorice ce au început să sosească de la Divizii, precum şi coordonarea lor în timp şi spaţiu; studierea 

diferitelor reclamaţii privitoare la operaţiuni; redactarea rezumatului istoric al operaţiunilor”. 

În acest scop, ofiţerul propunea extinderea urgentă a Biroului Istoric, care la data respectivă nu 

dispunea nici măcar de personalul necesar clasării arhivelor de campanie, clasare care nu putea fi făcută 

decât de către ofiţeri care să posede cunoştinţe militare suficiente (absolvenţi ai Şcolii Superioare de 

Război sau ofiţeri care au servit la comandamentele de corp de armată, divizii sau brigăzi). 

26 Ibidem, P II 1 640, c. 767. 

27 Ibidem, P II 1 606, c.759-760. 

28 Ibidem, f. 272. 

29 Ibidem, c. 724-725. 

11

12 


Soluţia era crearea unei Secţii Istorice în cadrul M.St.M., condusă de un colonel, organizată 

pe trei birouri: Biroul 1 Istoric, Biroul 2 Arhivă şi Biroul 3 Registratură 30 . 

Ca urmare, în baza Ordinului de Zi nr. 51 din 14 mai 1919, Secţia a II-a Istoric s-a transformat în 

Secţia a III-a Instrucţie, Regulamente şi Istoric, având în compunere trei birouri 31 . Printre acestea figura 

şi Biroul 3 Istoric, cu trei subbirouri care aveau ca atribuţii: ,,1. Adunarea, clasarea şi coordonarea 

datelor şi documentelor operative ale tuturor marilor unităţi ale armatei, precum şi întocmirea acestui 

istoric. Întocmirea istoricului campaniei 1916-1919. 2. Lucrările Comisiei de monografie şi comisii 

similare. Învăţămintele trase din istoria campaniilor relativ la organizare, instrucţie şi conducere. 

3. Supravegherea lucrărilor particulare cu caracter istoric mai vechi ale oştirii române. Monumente 

istorice, tratamentul prizonierilor şi lucrări ce decurg. Arhiva istorică” 32 . 

În ordinea de bătaie a M.St.M. de la 1 noiembrie 1920 întâlnim Secţia a VI-a Istoric în 

cadrul Diviziei a II-a, înfiinţată la 1 aprilie 1920, pe baza Referatului nr. 224 din 28 martie 1920, 

aceasta fiind organizată pe două birouri, Biroul 1 Istoric al Armatei Române şi Biroul 2 Istoric al 

armatelor străine 33 . Fiecare birou era încadrat cu trei ofiţeri şi câţiva referenţi. Secţia a început să 

lucreze efectiv abia în aprilie 1921, când a fost numit un nou şef al secţiei şi s-a trecut la 

conceperea planurilor pentru întocmirea rezumatelor operaţiilor militare în campaniile 1916-1918 

şi 1918-1919 34 . 

Primii ofiţeri care au încadrat Secţia a VI-a Istoric, după înfiinţarea ei, la 1 aprilie 1920, au 

fost: colonelul Constantin Tănăsescu – şef de secţie, locotenent-colonelul Constantin Petrovicescu – 

şef birou, locotenent-colonelul Barbu Pârâială – şef birou, maiorul Aurel Aldea, locotenentul 

Grigorie Basarabescu şi căpitanul Mihai Vitzu. Celelalte funcţii au fost acoperite prin detaşarea 

unor ofiţeri de la corpurile de trupă. În cursul aceluiaşi an, colonelul Constantin Tănăsescu a fost 

mutat la comanda Regimentului 22 Artilerie, fiind înlocuit de colonelul Dumitru Paladă, fost 

comandant al aceluiaşi regiment, iar în martie 1921, la conducerea Secţiei a fost numit colonelul 

Laurenţiu Bârzotescu. 

În anul 1921, Secţia a VI-a din cadrul Diviziei a II-a s-a reorganizat pe trei birouri: Biroul I 

Istoricul perioadei neutralităţii şi Campania 1916 până la 1 ianuarie 1917, Biroul II Istoricul 

Campaniei 1 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1921 şi Biroul III Campanii vechi şi arhivă 35 . 

De la 1 aprilie 1922, întâlnim Secţia a VIII-a Istorică în cadrul Diviziei a III-a, cu două 

birouri, Biroul 1 Perioada neutralităţii şi operaţiunile până la 1 ianuarie 1917 şi Biroul 2 

Operaţiunile de la 1 ianuarie 1971 până la trecerea armatei pe picior de pace 36 . 

În 1923, Secţia a VIII-a Istoricul Campaniei are două birouri, Biroul 1 Arhive, Cercetări, 

Muzeul Militar şi Biroul 2 Studiul Campaniilor 37 . În această perioadă, Secţia a VIII-a Istoric a 

completat cu documente din arhivele de război istoricul părţii a doua a campaniei 1 ianuarie 1917 – 

1 august 1918, reorganizarea Armatei Române iarna 1916 – 1917, evenimentele şi operaţiunile 

dintre 27 noiembrie 1916 şi 1 ianuarie 1917 şi ofensiva Armatei a II-a la Mărăşti. De asemenea, a 

redactat o serie de lucrări cu caracter istoric, precum Acţiunea cavaleriei române în campania 1916 – 

1918 (Şarja de la Robăneşti, Acţiunea de la Prunari, Acţiunea Diviziei I şi a II-a Cavalerie în 

partea a doua a campaniei) şi rezumatul operaţiunilor armatei române în Transilvania (noiembrie 

1918 - mai 1919) pentru Ministerul de Externe 38 . 

30 Ibidem, P II 1 524, c. 355-356. 

31 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 273. 

32 Ibidem, f. 283. 

33 Registrul istoric al Marelui Stat Major. Primul şef al Secţiei a VI-a Istoric a fost colonelul (general din ianuarie 

1926) Constantin Tănăsescu. 

34 Luminiţa Giurgiu, Manuel Stănescu, Lucian Drăghici, Cornel Ţucă, ,,În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului 

Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006, p. VII. 

35 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 299-300. 

36 Ibidem, f. 318. 

37 Ibidem, f. 322. 

38 Ibidem, f. 349.


În anul 1924, Secţia a VIII-a Istorică cuprindea Biroul 1 Arhive şi Biroul 2 Studiul 

campaniilor 39 . 

De la 1 octombrie 1927, Secţia a VIII-a Istoric s-a transformat în Secţia a VII-a Istoric, 

regăsită în structura Diviziei I, cu Biroul 1 Cercetări istorice, Biroul 2 Arhive, Biroul 3 Istoric şi 

Muzeul Militar Naţional 40 . 

La 30 ianuarie 1928, Secţia a VIII-a Istoric (între timp i se schimbase numărul), având în 

subordine Muzeul Militar Naţional şi Depozitul Central de Arhivă al M.Ap.N., a luat denumirea de 

Serviciul Istoric, funcţia de şef al acestuia fiind încredinţată unui general, având ca ajutor un 

colonel. 

Prima misiune a echipei Secţiei a fost să obţină dispoziţiile necesare pentru adunarea arhivei 

operative. Astfel, până în anul 1937, Secţia a reuşit să adune 25.558 de dosare, 117 mape de hărţi, 2091 

de cărţi, 187 de exemplare ale „Monitorului Oastei” şi 11.250 de registre diverse 41 . Secţia era informată 

despre celelalte documente de arhivă rămase la Comandamentele Teritoriale şi despre arhiva preluată la 

Depozitul de Arhivă al M.Ap.N. de la Otopeni, pe care îl avea în responsabilitate directă. 

Aşadar, în perioada interbelică, organizarea Serviciului Istoric a fost conformă cu misiunile 

specifice, urmând exemplul oferit de serviciul similar din armata franceză. De altfel, în 1929, şeful 

Serviciului, generalul Grigore Constandache 42 , a efectuat un stagiu de documentare de trei luni la 

Serviciul Istoric francez. 

La 1 octombrie 1944, Serviciul Istoric al M.St.M. mai dispunea de 45.864 de dosare, dintre 

care 35807 priveau numai participarea armatei române la Primul Război Mondial (mai bine de 

18000 de dosare fuseseră distruse ca urmare a bombardamentelor). De asemenea, Biblioteca 

Serviciului dispunea de 3.365 de volume, alte 40.000 fiind referitoare la Primul Război Mondial 43 . 

Serviciul Istoric – for tutelar al Muzeului Militar Naţional 

Una dintre atribuţiile Serviciului Istoric a fost şi „supravegherea conducerii Muzeului 

Militar Naţional”, instituţie aflată în subordinea M.St.M. şi în coordonarea Serviciului Istoric. 

Nucleul viitorului Muzeu Militar Naţional l-a constituit Secţia Militară, creată în cadrul 

Muzeului Naţional prin Decretul nr. 1789 din 22 aprilie 1914, la iniţiativa maiorului Radu R. 

Rosetti. Conform decretului, cu organizarea secţiei – subordonată administrativ Ministerului de 

Război – a fost însărcinată o comisie alcătuită din Vasile Pârvan, Al. Tzigara-Samurcaş şi maiorul 

Rosetti, care s-a preocupat de strângerea pieselor vizate pentru a putea fi expuse. Numeroase alte 

obiecte de patrimoniu au fost obţinute prin achiziţii directe sau donaţii. 

În septembrie 1923, Serviciul Istoric a înaintat Ministerului de Război un raport-sinteză 

cu propuneri detaliate privind conţinutul ştiinţific al tematicii Muzeului Militar, care trebuia „să 

adune tot materialul privitor la arta şi istoria militară a neamului din tot teritoriul locuit de români” 

şi, în egală măsură, să înfiinţeze „secţiuni militare pe lângă muzeele regionale din cuprinsul ţării”, 

să organizeze „în muzeele militare din ţările aliate secţiuni reprezentând armata română în războiul 

mondial, şi a da posibilitatea ţărilor aliate să organizeze secţiuni militare corespunzătoare în 

muzeul nostru” 44 . Ca urmare a acestui raport, prin Decretul 6064 din 18 decembrie 1923 s-au pus 

bazele Muzeului Militar Naţional. 

39 


40 


41 

Arhivele Militare Române (în continuare se va cita A.M.R.), fond 948/52d, dosar nr. 152, f. 2. 

42 

Generalul Grigore Constandache, fost şef al Serviciului Istoric între 1928-1936, a fost membru al Academiei de 

Ştiinţe şi al Societăţii de Arheologie şi Numismatică, iar din luna februarie 1928, membru în consiliul de conducere al 

Muzeului Militar Naţional. A publicat ,,Cavalerismul, originea şi evoluţia sa” (1931), ,,Problema responsabilităţilor 

războiului 1914-1916” (1933), ,,Reflecţiuni asupra şefului” (1933), ,,Problema războiului” (1936), ,,Fiinţa şi rostul Istoriei” 

(1936) ş.a. 

43 

A.M.R., fond 948/53d, dosar nr. 337, f. 11. 

44 

A.M.R., fond 948/52c, dosar nr. 43, f. 156. 

13

14 


Muzeul şi-a deschis porţile pentru public în anul 1924, fiind amenajate 17 săli şi 8 galerii 

în care era prezentată istoria militară a poporului român, de la întemeierea principatelor până în 

anul 1922, anul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, la Alba Iulia. Secţii speciale 

erau dedicate armelor infanterie, marină, aviaţie, aerostatic, artilerie, geniu şi serviciul sanitar. În 

primul an de funcţionare, muzeul a fost vizitat de 11.648 de oaspeţi. 

Activitatea muzeului a fost îndrumată de un Consiliu de conducere, din care au făcut parte 

profesorii Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, I. Andrieşescu, I. Ursu, Constantin Moisil, C.C. Giurescu, 

Aurelian Sacerdoţeanu, Vl. Dumitrescu şi generalii Radu R. Rosetti, Constantin Ştefănescu-Amza 

– socotit întemeietorul muzeului – şi Grigore Constandache. 

În centrul preocupărilor au stat colecţiile muzeului, asupra cărora s-au făcut studii 

îndelungate şi amănunţite pentru identificarea, fişarea şi catalogarea pieselor deţinute, precum şi 

întocmirea unor cataloage şi albume tematice. Printre acestea se numără ,,Albumul uniformelor 

armatei române (1830-1930)”, catalogul steagurilor, al armelor de foc (neterminat), al clişeelor 

fototecii ş.a. Dezvoltarea patrimoniului s-a realizat şi prin participarea specialiştilor muzeului la 

diverse campanii de săpături arheologice, precum cele de la Fedeleşeni, Cristeşti, Turnu Severin, 

Târgu Mureş etc. Din 1924, Muzeul Militar şi-a alcătuit o bibliotecă proprie, dotată cu lucrări de 

istorie militară, adăpostite, din 1935, într-un pavilion special construit în acest scop, în Parcul 

„Carol I”. 

Muzeul dispunea şi de o secţie fotocinematografică, înzestrată cu filme (peste 42.000 

metri de peliculă) şi clişee (peste 17.000, în 1937), înfăţişând momente importante, reconstituite, 

din Războiul de Independenţă, scene din Primul Război Mondial, diferite solemnităţi militare sau 

vizite ale reprezentanţilor ţărilor străine în România. 

Muzeul Militar Naţional a creat secţii militare româneşti în muzee din străinătate, precum 

în Cehoslovacia, Franţa, Italia, Iugoslavia şi Belgia, dar şi în muzeele regionale din Arad, 

Timişoara, Sibiu, Cluj, Craiova şi Constanţa. Filialele de la Mărăşeşti 45 şi Craiova, inaugurate în 

1933, au completat „zestrea” Muzeului. 

Sub coordonarea specialiştilor Serviciului Istoric a fost organizată Biblioteca M.St.M., 

aflată, temporar, în subordinea sa, precum şi numeroase expoziţii la Muzeul Militar Naţional. 

Activitatea documentar-editorială 

Încă din anul 1915, Secţia Istoric a demarat redactarea istoricului campaniilor Armatei 

Române în Războiul de Independenţă şi în Războiul pentru Întregire (o cronică foarte valoroasă 

despre Războiul de Independenţă, existentă deja la M.St.M., a fost capturată de inamic în luna 

decembrie 1916, cu ocazia ocupării Capitalei. În aceste circumstanţe, deplângând lipsa unei 

monografii a participării Armatei Române la Războiul de Independenţă, s-a constituit, abia în 

noiembrie 1941, la iniţiativa generalului Radu R. Rosetti, ministru al Culturii Naţionale şi 

Cultelor, o comisie desemnată să realizeze o istorie a participării Armatei Române la războiul 

ruso-româno-turc din 1877-1878, din compunerea căreia făceau parte reprezentanţi ai Academiei 

Române, ai Ministerului de Externe şi ai Serviciului Istoric al M.St.M. 46 . Din cauza lipsei 

fondurilor şi a reeşalonării priorităţilor în cercetarea istorică, comisia, fără a fi reuşit să dea la tipar 

măcar o parte din preconizata monografie, şi-a suspendat activitatea, la 26 ianuarie 1948 47 . 

În perioada interbelică, specialiştii Serviciului Istoric au realizat numeroase lucrări, studii 

şi documentare, printre care reprezentativă rămâne monografia ,,România în războiul mondial 

1916-1919”, care a presupus o activitate laborioasă de documentare. Lucrarea, pe care Nicolae 

Iorga o aprecia ca fiind „bine făcută din punct de vedere militar” şi prin intermediul căreia se 

45 

Maior Ioan Th. Dumitru, ,,Muzeul Militar Naţional – Secţiunea Mărăşeşti”, în „Buletinul Muzeului Militar 

Naţional”, Anul II, nr. 3-4/1938-1939. 

46 

A.M.R., fond 948/52d, dosar nr. 304, f. 8. 

47 

A.M.R., fond 948/52d, dosar nr. 302, f. 84.


puteau cunoaşte „toate mişcările de trupe, toate succesele şi toate neizbânzile” 48 , a fost astfel 

structurată: 

- volumul I: 671 de pagini, cu 42 de anexe, însoţit de un volum de documente de 737 de 

pagini şi o mapă cu 92 de hărţi şi schiţe; 

- volumul II: 885 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 328 de 

pagini şi o mapă cu 65 de hărţi şi schiţe. 

- volumul III, partea I: l 112 de pagini, însoţit de un volum de documente de 498 de 

pagini şi o mapă cu 42 de hărţi şi 64 de schiţe. 

- volumul III, partea a II-a: 906 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de 

documente de 475 de pagini şi o mapă cu 43 de hărţi şi schiţe. 

Primele trei volume tratau doar perioada august – septembrie 1916. 

Volumul al IV-lea cuprindea operaţiile din perioada octombrie – decembrie 1916, 

volumul al V-lea era dedicat operaţiilor militare de la 1 ianuarie 1917 pe frontul din Moldova până 

la pacea de la Bucureşti şi unirea Basarabiei cu România, iar volumul al VI-lea era proiectat să 

cuprindă operaţiile Armatei Române în Transilvania şi Ungaria (octombrie 1918 - iunie 1920). 

Primul volum a apărut abia în anul 1934, iar în aprilie 1944 fuseseră publicate doar 

primele trei volume (al treilea în două părţi) şi era proiectat să apară volumul al IV-lea. 

La redactarea acestei lucrări monumentale, realizată sub coordonarea generalului Grigore 

Constandache, şeful Serviciului Istoric în perioada 28 ianuarie 1928 – 31 octombrie 1936 şi 

ulterior consilier tehnic şi a colonelului Constantin Drăgănescu, şeful Serviciului Istoric între 

1 noiembrie 1938 – 10 februarie 1942, au contribuit coloneii Epaminonda Arghiropol, Ioanichie 

Filimon, Ioan P. Georgescu, Marin Manafu şi Victor Renescu, locotenenţii-colonei Paul Alexiu, 

Petre Andreescu, Ioan Cristescu, Constantin Drăgănescu, Romulus Dumitrescu, Carol Franc, 

Alexandru Ioaniţiu, Scarlat Momiceanu, Ioan Muţiu, Isaia Popa şi Emil Procopiescu, Nicolae 

Stătescu şi Nicolae Tretinescu, căpitan-comandorul Preda Fundăţeanu, maiorii Alexandru 

Dumitrescu, Gheorghe A. Ionescu şi Vasile P. Nicolau şi căpitanii Ioan Constantinov, Vasile 

Garaiac, Traian Lărgeanu şi Vasile Nicolau. 

Serviciul Istoric s-a preocupat de întocmirea unor cronologii pentru secţii, servicii, 

inspectorate şi unităţi şi a asigurat schimbul de documente de arhivă cu armatele iugoslavă, 

poloneză, ungară şi cehoslovacă. De asemenea, a selecţionat un volum impresionant de documente 

din străinătate prin ataşaţii militari, a identificat şi clasat o cantitate imensă de arhivă militară 

găsită în Banat, Transilvania şi Basarabia, a clasat şi păstrat arhiva câtorva comandamente ruseşti, 

rămasă la Iaşi şi a tradus foarte multe documente de un real interes istoric. Reprezentanţii 

Serviciului Istoric au acordat o atenţie sporită strângerii arhivelor referitoare la români, aflate la 

Viena şi a desfăşurat o muncă intensă de recuperare a unor obiecte de interes istoric risipite în 

lume, precum două tunuri de cireş care ar fi aparţinut lui Avram Iancu. 

Iniţial, Serviciul Istoric a depins de şeful M.St.M. (ulterior, rapoartele curente erau 

adresate primului sau celui de-al doilea subşef al M.St.M.) şi era organizat pe trei birouri cu câte 

patru ofiţeri, doi desenatori, dactilografi şi traducători. Biroul nr. 4 Studii şi Arhive era mai mare şi 

gestiona arhiva de la sediul Serviciului, dar şi din teritoriu. 

În această componenţă, atribuţiile sale de bază erau: să redacteze istoricul campaniilor 

Armatei Române, să redacteze istoricul M.St.M., începând cu anul 1831, prin Biroul 4; să facă 

studiul critic al campaniilor pentru a folosi la redactarea doctrinei militare a României. 

O altă îndatorire a Serviciului a fost să identifice, să trieze, să adune şi să controleze 

arhivele armatei, instituţia fiind autorizată să emită ordine, dispoziţiuni, recomandări şi să dea aviz 

la proiectele de lege în domeniu. Pe lângă regulamentele generale, activitatea Serviciului a fost 

reglementată de „Regulamentul privitor la adunarea şi conservarea arhivelor armatei” („Monitorul 

Oficial” nr. 11 din 10 iulie 1933) şi „Regulamentul provizoriu referitor la arhivele de război şi 

Registrul Istoric” (Înaltul Decret nr. 944 din 2 aprilie 1934). 

48 „România”, 30 iulie 1938. 

15


Serviciul Istoric s-a preocupat constant de redactarea istoricului M.St.M., reuşind să se 

realizeze o lucrare monumentală de 920 de pagini, cu două schiţe, lista şefilor M.St.M. între anii 

1859 şi 1934 – „pentru a se aplica pe placă sintetică” – monografia localului M.St.M. şi multe alte 

lucrări, parţial dispărute, din nefericire, în timpul bombardamentelor din aprilie 1944, în gara 

Turnu Severin. 

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Serviciul Istoric a continuat redactarea 

volumului IV Istoricul Campaniei 1916, care cuprindea operaţiunile dintre 10 noiembrie – 

31 decembrie 1916: Trecerea Dunării şi Oltului de către inamic. Operaţiunile din Muntenia între 

10 – 12 noiembrie 1916, Bătălia de pe Argeş şi Neajlov. Operaţiunile din zilele de 12 – 15 (inclusiv) 

noiembrie 1916, Operaţiunile din Dobrogea între 10 – 20 noiembrie 1916 şi Retragerea. Situaţia în 

seara de 20 noiembrie 1916 şi operaţiunile din zilele de 21 – 27 (inclusiv) noiembrie 1916, 

concomitent cu adunarea arhivelor şi a materialului documentar pentru Istoricul evenimentelor din 

perioada 15 martie 1939 – 21 iunie 1941 şi al Campaniei contra Rusiei Sovietice. 

Până la 1 februarie 1943 a fost întocmit un ,,Istoric rezumativ al raporturilor istorice 

dintre români şi ruşi pentru tineretul şcolar” şi un altul, pentru şcolile militare şi s-au pus bazele 

,,întocmirii planului unui istoric al pregătirii de război a armatei noastre sub toate raporturile, din 

1921 – când armata a trecut pe picior de pace – până în 1941, la începerea actualului război”. 

Din ordinul Cabinetului Militar al Conducătorului statului a fost redactată lucrarea 

,,Valoarea aportului adus de forţele române în Bătălia de la Odessa, în ansamblul dispozitivului 

aliat de la aripa de Sud a frontului de Est” 49 . 

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, Serviciul Istoric a avut în organică un 

Birou de Informaţii, care s-a străduit să consemneze date importante despre mişcările extremiste, 

ponderea şi influenţa lor în societatea românească, despre riscurile la care erau expuse depozitele 

de arhivă şi patrimoniul Muzeului Militar Naţional. Acest birou a făcut o descriere aproape 

completă despre distrugerea arhivei aflată în două vagoane de tren, bombardate la Turnu Severin 

în noaptea de 15/16 aprilie 1944. Multe informaţii preţioase, care se regăsesc în fondul Serviciului 

Istoric, se referă la arhiva predată comandamentelor sovietice după 12 septembrie 1944 şi la 

iniţiativa ofiţerilor din Serviciu de a copia jurnalele de operaţii ale unităţilor înainte de a fi luate de 

sovietici. 

Activitatea postbelică a Serviciului Istoric al Armatei (1949-1968) 

La începutul anului 1949, Serviciul Istoric al Marelui Stat Major (M.St.M.) era 

subordonat pe linia sarcinilor de serviciu celui de-al doilea subşef al M.St.M., generalul-maior 

Constantin Verdeş 50 . 

Prin Ordinul de zi de comandament nr. 88 din 10.03.1949, Serviciul Istoric a luat 

denumirea de Secţia a 11-a Istoric, cu aceeaşi subordonare. Structura organizatorică a secţiei a 

rămas neschimbată ca birouri, însă în cadrul fiecărui birou au apărut funcţii noi 51 . 

În luna martie 1949, colonelul Ioan N. Popescu, şeful Secţiei a 11-a Istoric a fost mutat la 

Regiunea 3-a Militară, fiind înlocuit de colonelul Virgil Dumitrescu 52 . 

49 

S.I.A., fond Marele Stat Major. Serviciul Istoric, dosar nr. 852/1942, f. 2-5. 

50 

Detalii privind evoluţia Serviciului Istoric al Armatei în perioada de început în Luminiţa Giurgiu, Lucian Drăghici, 

Manuel Stănescu, Cornel Ţucă, „În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”, 

Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006. 

51 

Vezi şi Comandor dr. Marian Moşneagu, „Despre trecutul Armatei României, la timpul prezent şi viitor”, în 

„Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, Anul XIII, nr. 1(47)/2010, p. 2-14. 

52 

Serviciul Istoric al Armatei, Fond Marele Stat Major, „Registrul istoric al Secţiei Studii Istorice şi Arhivele 

Ministerului Apărării Naţionale 1949-1968”, f. 2. 

16


La 23 martie 1949 a fost creat „Biroul registru istoric”, încadrat cu un ofiţer şi un 

funcţionar civil dactilograf, şef al biroului fiind numit locotenent-colonelul Vladimir P. Tutoveanu. 

Totodată a fost redus necesarul la Biroul l Studii cu un ofiţer, iar la Biroul 2 Arhive Istorice cu un 

funcţionar civil dactilograf. 

La l aprilie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost numit operator administrativ 

al Bibliotecii M.St.M., iar funcţionarul civil Vasile Creţu ca bibliotecar gestionar. 

În luna mai, plutonierul major Aurel Gh. Morariu a fost detaşat la cursul de pregătire din 

cadrul Şcolii de Ofiţeri de Administraţie, în vederea acordării gradului de sublocotenent. 

Principalele activităţi desfăşurate în anul 1949 de către personalul Secţiei a 11-a Istoric au 

constatat în definitivarea broşurii de popularizare a participării Armatei Române la războiul 

antihitlerist, întocmirea unui studiu rezumativ al acestei participări destinat cadrelor armatei: 

fascicola I 23 august - 16 septembrie 1944; fascicola a II-a 17 septembrie - 25 octombrie 1944; 

fascicola a III-a Eliberarea Ungariei; fascicola a IV-a Eliberarea Cehoslovaciei, întocmirea fişelor 

rezumative pe zile de operaţiuni (lupte) ale Armatelor l şi 4 Române în războiul antihitlerist şi 

întocmirea jurnalului de operaţii al M.St.M. pe perioada 1946-1948, lucrare executată împreună cu 

Secţia Operaţii, şi a registrului istoric al M.St.M. pe anul 1940. 

Privind activitatea pe linie de arhivă, secţia a continuat munca de triere a arhivei aflată în 

depozite şi întocmirea registrelor de evidenţă a acesteia. Totodată s-a întocmit tabulatorul arhivei 

armatei. 

Ofiţerii din secţie au mai desfăşurat şi alte activităţi legate de popularizarea luptelor duse 

de trupele române împotriva fascismului. Astfel, locotenent-colonelul Constantin Andriade, şeful 

Biroului l Studii, a publicat mai multe articole pe această temă în paginile revistei „Cultura 

militară” şi ziarului „Glasul armatei”. 

În februarie 1949, lucrarea „Participarea României la războiul împotriva fascismului 

1944-1945” a fost înaintată şefului M.St.M. 

La cererea Secţiei a 4-a a M.St.M., în luna aprilie 1949, Biroul 1 Studii a întocmit o 

situaţie cu diviziile de infanterie române care s-au distins pe frontul antihitlerist şi în Primul 

Război Mondial. Situaţia a fost trimisă Secţiei a 4-a pentru a fi folosită ca material documentar. 

În luna iulie 1949, situaţia depozitelor de arhivă se prezenta astfel: Depozitul de arhivă 

regional al Regiunii l Militare la Bârlad, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la 

Otopeni, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la Floreşti-Cluj şi un subdepozit la 

Timişoara, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N. la Otopeni. 

Depozitul de arhivă al M.St.M., compus din jurnalele de operaţii şi arhivă istorică din 

războiul antihitlerist, arhive istorice noi (1921-1944) şi arhive vechi, (valoarea a 25 de vagoane) 

era adăpostit în clădirea M.St.M. şi la Otopeni. 

O activitate importantă desfăşurată de Secţia 11-a Istoric pe linie arhivistică a constituit-o 

organizarea, la 18 iulie 1949, a unei convocări cu toţi şefii de depozite de arhive. Scopul acesteia l-a 

constituit stabilirea nivelului cunoştinţelor şefilor Depozitelor de arhivă asupra regulamentului 

arhivelor armatei, comunicarea ordinelor M.St.M. relativ la depozitarea şi conservarea arhivelor, 

precizarea responsabilităţilor ce revin şefilor de depozite pe linia cercetării arhivei, trierii acesteia 

şi furnizarea datelor solicitate de eşaloanele superioare. Consfătuirea şi-a atins obiectivele propuse, 

participanţii realizând un util schimb de experienţă în privinţa activităţii arhivistice în armată. 

În luna august, cu Ordinul ministrului adjunct al ministrului Ap.N. nr. M 0604 din 

9.08.1949, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N., depozitele regionale şi subdepozitul Timişoara 

au fost subordonate Direcţiei Superioare Politice a Armatei (D.S.P.A.), numai din punct de vedere 

operativ (aprobări pentru cercetarea arhivei, eliberarea actelor de vechime în armată, copii cerute 

de diferite instanţe de judecată etc.). Din punct de vedere administrativ (asigurarea materială, localuri, 

amenajări interioare, paza şi încadrarea cu personal), depozitele rămâneau mai departe în 

subordonarea M.St.M. 

În decursul anului 1949, secţia a ajutat la pregătirea pentru deschiderea Muzeului Militar 

Central prin procurarea de date referitoare la armament, procedeele de luptă din epoca lui Ştefan 

cel Mare, 7 copii de pe ordinele de zi ale comandamentelor sovietice prin care au fost citate trupele 

române în perioada războiului antihitlerist şi 10 copii de pe ordinele ministrului de Război român. 

17

18 


O preocupare principală a secţiei a constituit-o activitatea de centralizare a fondurilor 

arhivistice aflate la comandamentele de arme, regiuni militare şi formaţiuni, precum şi trierea 

arhivei. Selecţionarea a fost efectuată de comisii compuse dintr-un ofiţer de la comandamentul 

căruia aparţinea depozitul de arhivă, un ofiţer de intendenţă, un ofiţer din aparatul politic, un ofiţer 

de birou şi şeful depozitului de arhivă. 

În vederea creării unei baze de documentare complete, la Depozitul de arhivă al M.St.M. 

s-au centralizat registrele jurnale de operaţii ale unităţilor, marilor unităţi şi comandamente 

participante la războiul antihitlerist, precum şi la războiul antisovietic. 

Ca urmare a aprobării şi intrării în vigoare a Instrucţiunilor D.S.-50, de la 15 februarie 1950 

în cadrul secţiei, în locul Biroului 5 Secretariat a luat fiinţă Biroul 12 Documente Secrete. 

Tot în cursul lunii februarie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost mutat de la 

Secţia 11 Istoric la Secţia 8 Regulamente, fiind înlocuit de maiorul Alexandru Bălaşa. 

În luna iulie, colonelul de artilerie Virgil Dumitrescu a fost eliberat din funcţia de şef al 

Secţiei 11 Istoric. Cu începere de la 12 iulie 1950, şef al Secţiei 11 Istoric a fost numit locotenentcolonelul 

Nicolae Dobrescu. De asemenea, maiorul Alexandru Bălaşa a fost mutat la Secţia a 8-a 

a M.St.M 53 . 

În conformitate cu Ordinul de zi pe comandament din 1 august 1950, Marele Stat Major a 

fost reorganizat. Cu această ocazie, Secţia 11 Istoric s-a transformat în Secţia Istoric. În urma 

acestei reorganizări a secţiei, Biroul Registru Istoric a fost desfiinţat. Până la data desfiinţării, 

ofiţerii care încadraseră această funcţie întocmiseră registru istoric al M.St.M. până în anul 1948. 

Din anul 1949 la Marele Stat Major nu s-a mai întocmit acest document. 

În cursul anulul 1950, ofiţerii din Biroul l Studii au întocmit un istoric rezumativ al 

participării Armatei Române în războiul împotriva fascismului, cuprinzând: Partea I-a - operaţiunile 

pentru eliberarea Ardealului 23 august – 10 septembrie 1944 şi Partea II-a - Participarea Armatei 

Române la eliberarea Ardealului 16 septembrie -25 octombrie 1944. 

A fost definitivat Registrul istoric al M.St.M. pe anii 1947 şi 1946 şi s-a întocmit, de 

asemenea, o lucrare sinteză privind participarea trupelor române la eliberarea Ungariei. 

În luna aprilie s-a întocmit un documentar cerut de ministrul Forţelor Armate referitor la 

judecarea şi condamnarea generalului Alexandru Socec în perioada Primului Război Mondial, 

acuzat de părăsire de post în prezenţa inamicului în timpul bătăliei de pe Argeş şi Neajlov, pe când 

era comandant al Diviziei 2/5 Infanterie. 

La solicitarea revistei „Cultura militară”, locotenent-colonelul Constantin Andriade a 

întocmit şi publicat un documentar cu tema „Despre elementele progresiste ale artei militare în 

trecutul poporului nostru”. 

La cererea eşaloanelor superioare, secţia a întocmit un documentar cu tema: „Relaţii 

vechi militare ruso-române de la Marele Principat al Moscovei până la Petru cel Mare” şi broşura 

de popularizare „Colaborarea sovieto-română în războiul împotriva fascismului”. 

În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei şi mai ales pentru o descriere 

obiectivă a luptelor trupelor române în Ungaria şi Cehoslovacia, respectiv stabilirea corectă a 

numelui localităţilor şi formelor de relief ale ţărilor respective, s-a cerut, prin Biroul Legături 

Externe, procurarea hărţilor R.P. Ungare şi Republicii Cehoslovacia. 

Ofiţerii şi subofiţerii din Biroul 2 Arhivă Istorică au lucrat la întocmirea inventarului 

arhivei din perioada Primului Război Mondial aflată în depozitul M.St.M. La terminarea 

inventarierii, această arhivă a fost predată pentru păstrare la Depozitul Central M.F.A. Otopeni. 

Până la data predării, arhiva istorică a M.St.M., însumând circa 10 vagoane, era depozitată în 

localul Cotroceni şi se ridica. 

De asemenea, personalul acestui birou a verificat conţinutul jurnalelor de operaţii şi 

registrelor istorice din perioada 1941-1944, păstrate în Depozitul de arhivă al M.St.M. 

53 Ibidem, f. 13.


Regulamentele, instrucţiunile şi broşurile vechi aflate asupra secţiilor din M.St.M. au fost 

strânse şi depozitate la Secţia Istoric. 

În cursul anului 1950, arhiva ordinară a M.St.M. din perioada 1921-1946 a fost vărsată 

pentru păstrare la Depozitul central M.F.A. Otopeni. La fel s-a procedat şi cu arhiva austro-ungară 

din perioada 1850-1914. 

Secţia Arhivă a luat fiinţă prin Ordinul nr. 122229 din 06.07.1950 al şefului M.St.M. În 

cursul anului 1950, secţia a funcţionat împreună cu Secţia 11 Istoric a M.St.M., în aceleaşi încăperi, 

activitatea arhivistică fiind coordonată de şeful Secţiei 11 Istoric. După apariţia ordinului de înfiinţare 

a Secţiei Arhivă, a început încadrarea acesteia cu personalul prevăzut în statul de organizare. 

Printre activităţile mai importante desfăşurate de cei trei ofiţeri ai Secţiei Arhivă, s-a 

numărat începerea strângerii fondurilor de arhivă existente asupra unităţilor. Astfel, sub 

îndrumarea secţiei au fost ordonate circa 10 vagoane de arhivă aflată la Turnu Severin, arhivă 

creată de Comandamentul 2 Teritorial în perioada 1920-1944. 

După terminarea ordonării, arhiva a fost transportată la Depozitul regional nr. 2 Otopeni. 

În urma înfiinţării, în iulie 1950, a Secţiei Arhivă a M.St.M., Secţia Istoric nu a mai avut 

sarcini pe linie arhivistică. În perioada de formare a noii secţii, personalul i-a ajutat pe ofiţerii 

veniţi să încadreze funcţiile pe linie de arhivă. Acest lucru a fost posibil întrucât ambele secţii au 

funcţionat la început în acelaşi local. 

Deşi pe tot parcursul anului 1951 secţia a lucrat cu o încadrare necorespunzătoare, totuşi 

prin străduinţa ofiţerilor prezenţi au fost întocmite o serie de lucrări necesare bunului mers al 

revistelor militare şi unele documentare solicitate de M.St.M. În acest sens, ofiţerii din Biroul 

Studii Istorice au redactat lucrarea „Participarea armatei române în războiul antihitlerist - 

eliberarea Cehoslovaciei”, întocmită împreună cu ofiţerii din Secţia Arhivă a M.St.M 54 . 

S-a continuat, de asemenea, redactarea registrului istoric al M.St.M. pe anii 1944-1948, 

strângându-şi materialele de la secţiile şi direcţiile din M.St.M. 

Sub conducerea locotenent-colonelului Constantin Andriade s-a întocmit un studiu asupra 

unităţilor participante la războaiele din anii 1877-1878, 1916-1917 şi 1944-1945, conţinând 

unităţile române care s-au distins în lupte, care a fost pus la dispoziţia Direcţiei Propagandă şi 

Agitaţie a D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M. 

De asemenea, la cererea Direcţiei de Contrainformaţii Militare, în luna februarie 1951 a 

fost întocmit un „Studiu rezumativ asupra evoluţiei organizatorice şi atribuţiunilor Secţiei 

Informaţii - Contrainformaţii a M.St.M. de la înfiinţare şi până în anul 1945”. 

În ceea ce priveşte coordonarea revistelor de armă, secţia a întocmit observaţii critice 

asupra îndeplinirii sarcinilor de către revistele militare pe anul 1951, care au fost înaintate 

ministrului adjunct şi şef al M.St.M., precum şi o dare de seamă referitoare la activitatea acestor 

reviste, care a fost prezentată de şeful M.St.M. ministrului Forţelor Armate. 

Pentru ministrul Forţelor Armate a fost întocmit Ordinul general asupra activităţii 

revistelor militare în anul 1951 şi sarcinile ce reveneau acestora în anul 1952. 

În cursul anului 1951, secţia a controlat activitatea publicaţiilor de armă, a studiat şi avizat 

planificarea generală şi de detaliu a acestora, dând indicaţii colegiilor de redacţie în vederea 

îmbunătăţirii activităţii pe linia generalizării experienţei pozitive în cadrul fiecărei categorii de armă. 

Personalul bibliotecii M.St.M. a continuat operaţiunea de triere şi reorganizare a 

fondurilor de cărţi, pe compartimente, în funcţie de caracterul lor. 

În vederea completării fondului de documentare al fiecărui comandament de armă şi 

regiune militară s-au făcut abonamente la publicaţiile militare străine şi cu caracter general pentru 

anul 1952. 

Printr-o decizie a Sfatului Popular al Capitalei, în luna ianuarie 1951 a fost formată o 

comisie de nomenclatură a străzilor, menită să studieze denumirile străzilor din Bucureşti şi să facă 

propuneri pentru schimbarea celor care nu mai corespundeau (sic!) cu o altă nomenclatură nouă. 

54 Ibidem, f. 24. 

19

20 


Din partea M.St.M., ca delegat în comisie a fost desemnat locotenent-colonelul Constantin 

Andriade, şeful Biroului Studii Istorice. 

La cererea generalului-maior Floca Arhip, locţiitorul şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei 

Operaţii, secţia a întocmit un documentar referitor la operaţiunile de curăţire a Capitalei de trupele 

hitleriste în perioada 23-28 august 1944. 

În cursul lunii ianuarie, maiorul inf. Gheorghe A. Nistor din Direcţia Cadre a fost mutat 

în funcţia de şef al Secţiei Arhivă. Prin numirea şefului secţiei, cu începere de la 1 februarie 1951, 

aceasta a început să lucreze ca organ central de conducere şi control a activităţii arhivistice 

(sln.ns.). 

În vederea reglementării muncii arhivistice în armată, în februarie 1951 au fost trimise 

organelor centrale M.F.A., comandamentelor de armă şi regiunilor militare, pentru avizare, 

„Instrucţiunile pentru sistematizarea, trierea şi exploatarea materialelor arhivistice” şi „Instrucţiunile 

pentru sistematizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”, întocmite de Secţia Istoric a M.St.M. 

Prin Ordinul de zi pe comandament nr. 124 din 5.06.1951, Secţia Arhivă a fost 

subordonată locţiitorului şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei Organizare-Mobilizare, generalul-maior 

Petre Ivănescu. 

La 1 martie 1952, ca urmare a modificării statului de pace al M.St.M., Biroul Bibliotecă 

din Secţia Istoric a fost trecut la Secţia Politică. 

La 21 iulie 1952, locotenent-colonelul de infanterie Nicolae Dobrescu a fost mutat din 

funcţia de şef al Secţiei Istoric din M.St.M. în funcţia de şef al Catedrei de pregătire militară a 

studenţilor la Institutul Pedagogic şi Institutul de Minereuri din Timişoara. 

Potrivit Ordinului pe M.St.M. nr. 76, la l august 1952 s-a trecut la o nouă reorganizare a 

Marelui Stat Major. 

La 15 septembrie 1952, locotenentul Nicolae Matei a fost mutat din funcţia de ajutor II 

al şefului Biroului 3 apărare antiaeriană a teritoriului din Secţia Operaţii a M.St.M. în funcţia de 

ajutor II al şefului Biroului l Studii Istorice din Secţia Istoric. 

La 20 octombrie 1952, locotenenţii majori Constantin A. Stănculescu şi Rotaru V. Mircea, 

absolvenţi ai Academiei Generale, au fost repartizaţi La Secţia Istoric a M.St.M. în stagiu de 

încercare. 

La 28 noiembrie 1952, locotenentul major Rotaru Mircea Vasile a fost numit în funcţia 

de girant şef al Biroului 2 Coordonare activitate reviste de armă din cadrul Secţiei Istoric. 

În vederea îmbunătăţirii activităţii revistelor de armă, la 15 mai 1952 secţia a organizat 

împreună cu D.S.P.A. convocarea organelor de conducere ale revistelor militare, la care, din partea 

M.St.M. au participat colonelul Ion Tutoveanu, locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii, locotenentcolonelul 

Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric, locotenent-colonelul Constantin Andriade, 

locotenentul Mihai Dărîngă, locotenentul Gheorghe Oprea din Secţia Istoric şi locotenent-colonelul 

Ioan Chirilă, şeful Secţiei Cenzură Militară. De la D.S.P.A. au participat maiorul Costache Ranga, şeful 

Secţiei Presă şi căpitanul Mircea Bolohan din Secţia Presă. De asemenea, au fost prezenţi toţi secretarii 

de redacţie ai revistelor, un număr de referenţi şi lucrători politici din secţiile politice ale 

comandamentelor, precum şi ofiţeri delegaţi ai revistelor „Cultura militară” şi „Armata” 55 . 

Printre rapoartele prezentate cu acest prilej se numără „Cum a tratat revista problemele 

pregătirii de luptă” – locotenent-colonel Gheorghe Ştefănescu, „Revista pregătirii de luptă”, „Cum 

a folosit materialul sovietic în scopul pregătirii artileriştilor” - maior Şerban Lupu, „Revista 

artileriei”, „Cum s-a preocupat revista de ridicarea nivelului pregătirii militare de specialitate a 

cadrelor cărora se adresează” - maior Octavian Cocote, „Revista geniului şi căilor ferate”, „Cum a 

contribuit revista la ridicarea nivelului politico-ideologic al cadrelor” - locotenent Nicolae Dinu, 

„Revista transmisiunilor”, „Cum a contribuit revista la pregătirea cadrelor în raport cu specificul 

armei şi ce măsuri a luat pentru publicarea de materiale referitoare la artileria antiaeriană” - maior 

55 Ibidem, f. 39.


Grigore Stafiescu, „Revista forţelor aeriene militare”, „Cum a tratat revista problema asigurării 

politice a pregătirii de luptă” - căpitanul de rangul 3 Nicolae Marinescu, „Revista marinei”, „Cum 

a planificat şi organizat munca pentru a asigura pregătirea militară a sergenţilor şi cartnicilor din 

forţele armate” – locotenent-colonel Ioan Teodorescu, „Revista sergenţilor şi cartnicilor”, „Ce 

mijloace a folosit revista în asigurarea legăturii cu cadrele, în recrutarea şi mobilizarea autorilor” - 

maior Ilie Cristea, „Revista Spatele forţelor armate” şi „Cum a organizat colegiul de redacţie 

munca internă de redacţie pentru ca revista să-şi îndeplinească sarcinile trasate de ministrul 

Forţelor Armate în anul de instrucţie 1951-1952” - maior Candid S. Cioca, revista „Tanchistul”. 

A doua zi, locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric a expus referatul 

cu tema „Activitatea generală a revistelor de armă în cursul anului 1951 şi contribuţia lor la 

pregătirea de luptă şi de specialitate a cadrelor”. În continuare, colonelul Ion Tutoveanu, 

locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii din M.St.M. a prezentat „Sarcinile ce stau în faţa revistelor 

militare în anul 1952 în pregătirea militară şi politică a cadrelor”, iar şeful Secţiei Presă din 

D.S.P.A., maiorul Costache Ranga „Apreciere critică generală asupra revistelor de armă pe anul 

1951 privind problemele politico-ideologice şi problemele asigurării politice a pregătirii de luptă, 

precum şi sarcinile revistelor militare în anul 1952”. 

De asemenea, maiorul Ioan Rădăşanu din Secţia Cenzură Militară a prezentat 

„Colaborarea colegiilor de redacţie ale revistelor militare cu organele cenzurii militare pentru a 

asigura păstrarea secretului militar şi de stat”. 

În final, colonelul Ion Tutoveanu a apreciat că această convocare şi-a atins scopul propus, 

ea constituind un bun prilej pentru a se realiza un larg schimb de experienţă în munca redacţională 

şi un pas înainte pe drumul îmbunătăţirii activităţii revistelor militare. 

În cursul anului 1952, secţia a primit de la colegiile de redacţie planurile tematice şi 

articolele pentru fiecare număr în vederea avizării lor. Secţiei îi revenea şi sarcina aprobării 

componenţei colegiilor de redacţie de la fiecare revistă de armă şi avizarea unor subiecte cu teme 

istorice care urmau să fie publicate în revista „Cultura militară”. 

Concomitent cu îndrumarea revistelor de armă, ofiţerii din Secţia Istoric au întocmit şi 

„Schiţa cu acţiunile militare din Capitală din august 1944” şi „Schiţa cu luptele din jurul 

Capitalei”, care au fost expuse la Casa Centrală a Armatei în cadrul expoziţiei „Relaţiile militare 

româno-ruse de-a lungul veacurilor”. 

La cererea Studioului Cinematografic Bucureşti, secţia a asigurat documentaţia şi 

materialele necesare turnurii filmului „Nepoţii gornistului”. 

În anul 1952, revista „Cultura militară” a organizat un concurs de lucrări cu caracter 

istorico-militar. Pentru aprecierea lucrărilor prezentate la acest concurs, M.St.M. a desemnat o 

comisie formată din preşedinte – locotenent-colonel Constantin Andriade din Secţia Istoric, 

locotenent-colonel Ioan Cupşa şi căpitanul Ioan Marin Constantin, ca membri. Comisia a apreciat 

cu premiul I lucrarea maiorului Mihai Argintaru, intitulată „Bătălia de la Călugăreni” şi cu premiul II 

lucrarea maiorului Victor S. Atanasiu, cu tema „Bătălia de la Baia”. 

La cererea Ministerului Afacerilor Externe al Cehoslovaciei, secţia a trimis punctul de 

vedere şi toată documentaţia în legătură cu eroii români căzuţi în zona Zvolen în perioada 

războiului antihitlerist, care a servit autorităţilor cehoslovace în vederea ridicării mausoleului de la 

Zvolen în memoria ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea poporului cehoslovac. 

La sfârşitul anului 1952 s-au întocmit „Observaţii critice asupra activităţii revistelor de 

armă” înaintate şefului M.St.M., „Darea de seamă asupra activităţii revistelor de armă în 1952” şi 

„Ordinul general al ministrului Forţelor Armate cu sarcini în anul 1953”. 

De asemenea, prin grija Secţiei s-au asigurat abonamentele la revistele sovietice pe anul 

1953, precum şi abonamente la revistele de armă pentru comandamentele, direcţiile centrale şi 

unităţile militare. 

La începutul anului 1952, o comisie formată din ofiţerii secţiei au verificat, decupat şi 

distrus o parte din tipăriturile militare cu caracter secret aflate asupra personalului. Comisia a 

predat pentru păstrare la Biroul documente secrete tipăriturile secrete aflate la ofiţeri, iar o parte 

din paginile revistelor de armă care conţineau date secrete au fost decupate şi distruse prin ardere. 

21

22 


Prin Ordinul M.St.M. nr. 58 din 29.05.1952, locotenentul major Gheorghe N. Fulger a 

fost mutat în Secţia arhivă, şef Biroul l Studii şi Instrucţiuni în cadrul aceleaşi secţii. 

În cursul anului 1952 au fost întocmite proiectele „Instrucţiunilor privind sistematizarea 

materialelor arhivistice din depozitele militare de arhivă, trierea şi exploatarea lor” şi 

„Instrucţiunilor privind organizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”. 

De asemenea, Secţia a luat măsuri pentru ca în cadrul fiecărui depozit să se formeze şi să 

înceapă activitatea comisiile de triere a arhivei. 

Concomitent, s-au luat măsuri pentru ca toată arhiva până în anul 1950 aflată asupra 

unităţilor să fie centralizată la divizii, prin grija şefilor Birourilor documente secrete şi pregătită 

spre a fi predată la depozitele regionale de arhivă. 

Tot prin grija secţiei s-au eliberat adeverinţe şi copii după documentele aflate în arhivă 

referitoare la activitatea unor ofiţeri în perioada războiului şi documente solicitate de instanţele de 

justiţie care judecau crimele de război. 

În urma unei noi organizări a M.St.M. cu scopul micşorării efectivelor, în cursul lunii 

februarie 1953 efectivele Secţiei Istoric au fost reduse la numai 6 ofiţeri şi un angajat civil 56 . 

Printre activităţile prioritare ale Secţiei s-au numărat trierea materialului informativ şi 

contrainformativ din Arhiva M.St.M. pentru identificarea şi predarea documentelor originale din 

perioada 1919-1944 privitoare la activitatea ilegală a Partidului Comunist Român în armată, 

selecţionarea şi studierea materialelor documentare referitoare la influenţa Marii Revoluţii 

Socialiste din Octombrie 1917 asupra Armatei Române (sic!), strângerea materialului documentar 

pentru întocmirea părţii a 3-a a istoricului rezumativ „Participarea Armatei Române la războiul 

antifascist” (organizare, dotare, pierderi, funcţionarea spatelui marilor unităţi), întocmirea 

statutului pentru funcţionarea colegiilor de redacţie ale revistelor de armă, controlul activităţii 

organizatorice redacţionale şi administrative a revistelor de armă, întocmirea „Instrucţiunilor 

pentru difuzarea şi evidenţa financiară şi materială a revistelor militare” şi sprijinirea realizării 

filmului „Nepoţii gornistului” seria 2-a (mai - noiembrie 1953). Biroul 2 s-a transformat în 

„Biroul 2 arhivă regiuni militare şi cercetări arhivistice”. 

Cu Ordinul nr. G.L. 009602 din 13.10.1953, Depozitul Central de Arhivă a fost 

subordonat M.St.M., pe linie de specialitate şi Regiunii 2-a Militară pe linie administrativă. 

Depozitele regionale de arhivă au rămas subordonate nemijlocit regiunilor militare. 

De la 15 octombrie 1953, D.S.P.A. nu mai avea atribuţii în ceea ce priveşte conducerea 

activităţii arhivistice în armată. 

La data de 3 noiembrie 1953 la D.S.P.A. a avut loc o convocare, la care au participat şeful 

Secţiei Informare din Direcţia Organizare - Instructaj a D.S.P.A., şeful Secţiei Arhivă din M.St.M. 

şi şefii depozitelor de arhivă. 

În cursul anului 1953, ofiţerii din Secţia Arhivă au centralizat la M.St.M. toate volumele 

din lucrarea „România în războiul mondial 1916-1919”, editată de Secţia Istoric. Din această 

lucrare s-au oprit câte 50 de exemplare din fiecare volum, care s-au predat cu forme legale la 

Depozitul Central de arhivă Otopeni, celelalte fiind valorificate în circuitul economic. Hărţile 

anexe la această lucrare au fost predate Direcţiei Topografice Militare. 

În anul 1953 au fost strânse şi predate la Depozitul regional de arhivă Otopeni 21 vagoane 

arhivă mai veche de anul 1949. 

O activitate deosebită pentru reglementarea activităţii arhivistice desfăşurată de ofiţerii 

din Secţia arhivă şi Secţia Istoric a constituit-o definitivarea „Instrucţiunilor pentru organizarea, 

păstrarea şi folosirea Arhivelor militare”. Acest lucru se impunea ca o necesitate majoră, întrucât 

vechiul Regulament al arhivelor nu mai corespundea noilor condiţii create în armată după anul 1947. 

La 5 martie 1954, locotenentul major Mircea V. Rotaru a fost numit şef al Biroului 2 

Coordonare activitate reviste de armă în Secţia Istoric a M.St.M 57 . 

56 Ibidem, f. 46. 

57 Ibidem, f. 57.


Odată cu noua organizare a M.St.M., la 25 martie 1954, Secţia Arhivă din M.St.M. a fost 

desfiinţată, începând din luna aprilie 1954, problemele arhivistice în armată fiind rezolvate de 

Secţia Istoric a M.St.M. prin Biroul Arhivă, în care au fost numiţi ofiţeri din fosta Secţie Arhivă. 

De asemenea, depozitul de arhivă al M.St.M. a trecut în subordinea Secţiei Istoric. 

În perioada 25 noiembrie - 3 decembrie 1954 a început mutarea Depozitului de arhivă al 

M.St.M. din localul aflat în str. Ştirbei Vodă în localul M.St.M. 

Prin raport adresat şefului M.St.M., Comandamentul trupelor de geniu şi căi ferate a 

solicitat aprobarea apariţiei separat a „Revistelor geniului” şi „Revistei căilor ferate şi 

transporturi”, care până în luna februarie 1954 apăreau întrunit. La propunerea Secţiei Istoric, şeful 

M.St.M. a aprobat apariţia celor două reviste, lunar. 

În luna martie 1954, Academia Militară Tehnică a solicitat ca „Revista tehnică militară” 

să apară bilunar, dat fiind volumul mare de materiale scrise de personalul acestei academii 

(profesori şi ofiţeri-elevi). Secţia Istoric a propus şi şeful M.St.M. a aprobat ca începând din martie 

1954 revista să apară bilunar. 

Pentru reglementarea activităţii publicistice în Forţele Armate ale R.P. Române, în luna 

mai 1954 la D.S.P.A. a avut loc o consfătuire la care au participat locotenent-colonel Gheorghe 

Niţu, şeful Secţiei Istoric a M.St.M., maiorul Virgil Atanasiu, redactor responsabil al revistei 

„Cultura militară” şi ofiţeri din Direcţia Pregătirii de luptă. Participanţii la consfătuire au făcut 

propuneri privind restructurarea revistelor militare. Ca urmare, prin raportul şefului M.St.M. 

nr. C.E. 072/1954 s-a cerut aprobarea ca revistele de armă să-şi înceteze apariţia. Prin rezoluţia pe 

acest raport, ministrul a hotărât ca începând de la l iunie 1954 revistele de armă să-şi înceteze 

apariţia, iar ca publicaţii militare să-şi continue activitatea, cu apariţie lunară, doar revistele 

„Cultura militară” în cadrul M.St.M., „Propagandistul şi agitatorul” şi „Viaţa militară” în cadrul 

D.S.P.A. şi „Revista armelor” în cadrul Direcţiei Pregătire de luptă. 

Intrată sub coordonarea Secţiei Pregătire operativă din Direcţia Operaţii a M.St.M., 

revista „Cultura militară”, începând din luna iunie 1954 aceasta a apărut ca organ al Ministerului 

Forţelor Armate. 

Prin noua sa organizare din luna aprilie 1954, Secţia Istoric a M.St.M. nu a mai avut ca 

atribuţii coordonarea activităţii revistelor militare şi a buletinelor secrete de armă, întrucât biroul 

care răspundea de această activitate a fost scos din statul acestei secţii. 

În luna august 1954, personalul Secţiei Istoric a pregătit documentarea (jurnalele de operaţii 

ale armatelor, corpurilor de armată şi diviziilor române care au participat la luptele pentru eliberarea 

Ungariei de sub jugul fascist) necesară aspirantului Daniel Csatari, şeful Catedrei de Istorie la Şcoala 

superioară de partid din Budapesta. La sosirea acestuia în ţară în luna septembrie 1954, pe baza 

documentaţiei pusă la dispoziţie şi-a extras date în legătură cu rolul trupelor române în eliberarea Ungariei. 

O activitate deosebită au desfăşurat ofiţerii din Biroul Studii Istorice pentru întocmirea unei 

ample documentări în ceea ce priveşte unităţile române participante la războiul antihitlerist. Astfel, au 

fost întocmite un tabel cu marile unităţi şi unităţi care au participat la lupte în perioada 23 august 1944 - 

9 mai 1945, numele comandanţilor acestora; ordinea de bătaie a Diviziei Tudor Vladimirescu - Debreţin 

la 10 februarie 1944 şi tabelul cu marile unităţi şi unităţi şi comandanţii respectivi, citate prin ordine de 

zi pentru fapte de arme săvârşite în războiul antihitlerist. Aceste lucrări au fost trimise Direcţiei Cadre 

pentru a fi folosite ca sursă de documentare în elaborarea lucrărilor ce le avea de întocmit în legătură cu 

aniversarea a 10 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. 

La solicitarea Institutului de Istorie al C.C. al P.C.R., Secţia Istoric a întocmit în cursul 

lunii noiembrie 1954 documentarele „Date extrase din arhiva M.F.A. privind acţiunea 

Detaşamentului Păuliş împotriva trupelor germano-fasciste în luna septembrie 1944” şi „Curăţirea 

teritoriului de trupele hitleriste”. 

Pentru comemorarea a 450 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare, Secţia 

Istoric a întocmit împreună cu Academia Militară conferinţa „Izvorul şi importanţa victoriilor 

militare în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, care a fost difuzată, prin grija D.S.P.A. Direcţia 

Propagandă şi Agitaţie, tuturor unităţilor şi formaţiunilor militare. 

23

24 


În cadrul ciclului „Diviziile româneşti pe frontul antihitlerist”, Secţia a întocmit conferinţa 

„Acţiunea Grupului 2 Vânători de munte în perioada 17 septembrie -26 octombrie 1944”. 

În urma înfiinţării Biroului 2 Arhivă, au fost eliberate adeverinţe pentru cetăţenii români 

şi străini care au satisfăcut stagiul în Armata Română, pentru a le servi la întocmirea dosarelor de 

pensii. 

De asemenea, la cererea unor instituţii din ţară, în special organe de judecată şi ale 

M.A.I., au fost înaintate acestora copii de pe unele documente de arhivă. Pentru facilitarea acestei 

activităţi, secţia a trimis ordin comisariatelor militare să înainteze până la 15 iunie 1954 situaţia 

arhivei aflate în păstrarea acestora. 

Din cauza condiţiilor necorespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei, la sfârşitul 

anului 1954 s-a luat măsura ca Depozitul regional de arhivă Otopeni să fie mutat la Urziceni. 

Pentru ca Birourile de arhivă de la regiunile militare să aibă un îndreptar în activitatea lor, 

Biroul arhivă din Secţia Istoric a întocmit atribuţiile acestora. 

Secţia Arhivă era subordonată Direcţiei Organizare Mobilizare. Pentru bunul mers al 

activităţii arhivistice în armată, au fost definitivate „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi 

păstrării documentelor de arhiva „I.A.-54”. 

Sub conducerea secţiei a continuat trierea arhivei mai vechi de 1940 aflată în Depozitul 

central Otopeni. 

Ca urmare a intrării în vigoare a noilor registre de evidenţă, s-au inventariat şi au fost 

trecute pe aceste registre toate jurnalele de operaţii existente în păstrare la Depozitul de arhivă al 

M.St.M. Împreună cu Comandamentul Marinei Militare, Secţia Istoric a pregătit pentru predare 

arhiva acestui comandament aflată la Depozitul Tunari. 

La 15 martie 1954, a avut loc o nouă reorganizare a M.St.M., în noul stat 

nemairegăsindu-se Secţia Arhivă în Direcţia Organizare-Mobilizare. 

Pentru conducerea activităţii arhivistice, în armată a fost creat Biroul Arhivă în cadrul 

Secţiei Istoric a M.St.M. 

Cu Ordinul M.St.M. nr. 05 din 10.01.1955, locotenent-colonelul (av) Gheorghe M. Niţu a 

fost desărcinat din funcţia de şef al Secţiei Istoric, fiind mutat profesor de tactica aviaţiei la Şcoala 

Militară de Aviaţie „Aurel Vlaicu”. Cu acelaşi ordin, şef al Secţiei Istoric a fost numit locotenentcolonelul 

(A) Leonida Ion 58 . 

Ca urmare a încadrării secţiei cu personal corespunzător şi conform statului de 

organizare, în cursul anului 1955 activitatea desfăşurată a cunoscut o îmbunătăţire substanţială, 

atât pe linia studiilor istorice, cât şi pe cea privind munca de arhivă. Astfel, în cursul lunii ianuarie, 

la cererea Direcţiei Superioare Politice a armatei ungare, au fost întocmite materiale în legătură cu 

acţiunile trupelor române în operaţiile Debreţin şi Budapesta, în raionul Szolnok, pe valea râurilor 

Bodrog şi Hernad, precum şi în Munţii Bukk. Materialele au fost trimise revistei maghiare 

„Nephadsereg” pentru a fi publicate la rubrica „Contribuţia Armatei Române la eliberarea 

Ungariei de sub jugul fascist”. 

La 1o iunie 1955, Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” a solicitat să se 

pună la dispoziţia grupului de lectori jurnalele de operaţii ale Diviziei „Tudor Vladimirescu” şi 

cele 4 volume ale lucrării întocmite de Secţia Istoric „Contribuţia Armatei Române la războiul 

antifascist”. 

În cursul lunii iulie 1955, s-a întocmit un articol de 40 de pagini referitor la tradiţiile de 

luptă ale armatei noastre populare, articol pus la dispoziţia Institutului de Istorie Militară 

din Praga. 

Tot în aceasta lună, la solicitarea Institutului de Istorie de pe lângă C.C. al P.C.R., ofiţerii 

cu studii istorice au întocmit şi o situaţie statistică cu privire la numărul morţilor, răniţilor şi 

prizonierilor din rândul Armatei Române participanţi la Primul Război Mondial. 

58 Ibidem, f. 69.


Ca urmare a desfiinţării bibliotecii politice a M.St.M., în luna noiembrie 1954, au început 

lucrările de lichidare a gestiunii, sarcina asigurării cu cărţi a cadrelor urmând să se asigure de către 

bibliotecile de garnizoană. 

În urma aprobării ministrului Forţelor Armate, prin Ordinul nr. M 918 din 10 octombrie 1955 

au intrat în vigoare „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi păstrării documentelor de arhivă - 

I.A. 55”. Prin aplicarea noilor instrucţiuni, activitatea arhivistică era reglementată în mod unitar pe întreaga 

armată, ele constituind un îndrumar preţios pentru personalul care efectua munca în depozitele de 

arhivă şi la comandamentele de armă, regiuni militare, mari unităţi, unităţi şi formaţiuni. 

Personalul secţiei a mai întocmit o evidenţă alfabetică a arhivei unităţilor aflate în 

păstrare în depozitele regionale, evidenţa arhivei unităţilor desfiinţate şi contopite în perioada 

1944-1945, inventarele cu arhiva aflată în Depozitul Central M.F.A. Otopeni, Depozitele regionale 

Urziceni şi Bârlad şi comisariatele militare, situaţia arhivei mai vechi de 1945 existentă asupra 

comandamentelor şi unităţilor partea introductivă a lucrării „Participarea Armatei Române la 

războiul împotriva fascismului”. De asemenea, a colaborat cu D.S.P.A. şi colectivele care lucrau la 

redeschiderea Muzeului Militar Central, a redactat lucrarea „Participarea Armatei Române la 

războiul ruso-turc din anii 1877-1878” şi a triat documentele privitoare la participarea Armatei 

Române la războiul ruso-turc din anii 1877-1878 din culegerea de documente întocmită de 

Serviciul Istoric. 

Întrucât în anul 1954, când biblioteca istorică a M.St.M. a fost luată în primire de la 

Secţia Politică, aceasta nu era inventariată, în cursul anului 1955 s-a executat luarea în evidenţă, 

trierea şi aranjarea cărţilor în noul local din B-dul Dacia nr. 2-4. 

O parte din arhiva aflată în depozitul M.St.M. a fost predată spre păstrare la Depozitul 

central de arhivă M.F.A. 

La cererea generalului-locotenent Maslenikov, au fost trimise pentru consultare de către 

specialiştii Catedrei de Istoria artei militare a Academiei „Frunze”, jurnalele de operaţii ale 

Corpurilor 4 şi 6 de Armată Române din august 1944, necesare pentru redactarea lecţiei „Organizarea 

şi execuţia ruperii apărării inamicului în august 1944 de către marile unităţi şi unităţi de 

izbire ale Frontului 2 ucrainean”. 

În vederea întocmirii unei lucrări referitoare la „Acţiunile Diviziei „Tudor Vladimirescu” 

în războiul contra fascismului”, secţia a intervenit la Direcţia Cadre pentru ca generalul-maior 

Constantin Ionescu să predea jurnalele de operaţii ale diviziei, care găseau asupra sa. 

Documentarul întocmit a fost trimis de şeful M.St.M., Secţiei de Istorie Militară a M.St.M. bulgar, 

împreună cu un alt documentar referitor la acţiunile detaşamentelor de voluntari bulgari, români şi 

sârbi în secolul al XIX-lea, constituite în România şi care au luptat contra turcilor. 

În conţinutul Ordinului nr. M.112 din 21.0l.1956, semnat de generalul Iacob Teclu s-a 

arătat rezultatele bune obţinute în munca arhivistică în armată, lipsurile care mai persistau, precum 

şi măsurile ce se impuneau a fi luate pentru lichidarea acestora 59 . 

În vederea îmbunătăţirii activităţii arhivistice în armată, în ziua de 17 iulie 1956 la Secţia 

Istoric a avut loc o convocare de instruire cu şefii depozitelor de arhivă şi ofiţerii cu arhiva de la 

regiunile militare. Cu această ocazie a fost analizată activitatea depozitelor de arhivă şi s-au stabilit 

măsuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor. 

În vederea executării lucrărilor de triere şi inventariere a arhivei aflată în depozite, şeful 

M.St.M. a aprobat detaşarea a 220 de militari în termen. 

În perioada 2-20 aprilie 1956, prin intermediul Institutului Român pentru relaţiile 

culturale cu străinătatea, secţia l-a avut ca oaspete pe colonelul Marin Ivanov Mihov, profesor 

universitar, şeful Catedrei de Istoria U.R.S.S. la Universitatea din Sofia, care a studiat documente 

referitoare la războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea. 

La 16 iunie 1956, la cererea Comitetului naţional al localităţii Slavicin din Republica 

Cehoslovacă, s-a întocmit şi expediat un documentar în legătură cu luptele Regimentului 2 Roşiori 

român pentru eliberarea acestei localităţi, precum şi militarii căzuţi şi înmormântaţi în cimitirul 

59 Ibidem, f. 82. 

25

26 


orăşenesc, necesar pentru întocmirea monografiei localităţii cehoslovace cu ocazia sărbătoririi 

a 700 de ani de la înfiinţare. 

Conform H.C.M. nr. 1310 din 27 iulie 1956, ofiţerii cu arhiva din Secţia Istoric, împreună 

cu ofiţerii delegaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au executat trierea arhivei aflată în depozitele 

armatei în scopul depistării unor dosare de judecată care interesau securitatea statului, dosare care 

au fost predate pentru păstrarea organelor M.A.I. 

În conformitate cu dispoziţiunile Ordinului M.F.A. nr. M 127/1956 referitoare la trierea şi 

distrugerea prin topire a literaturii militare vechi, editată înainte de 23 august 1944 aflată în 

păstrarea depozitelor militare, din fiecare lucrare s-au oprit câte două exemplare care urmau să fie 

păstrate permanent de către Depozitul central de arhivă Otopeni. 

În conformitate cu Ordinul ministrului Forţelor Armate pus în rezoluţie pe nota- raport a 

şefului M.St.M. nr. CE 0341 din 16.04.1956, pentru întocmirea unei lucrări de „Istoria artei 

militare româneşti” au fost constituite: 1. Colectivul redacţional de avizare, format din generalulmaior 

Haralambie Florescu, şeful Direcţiei Operaţii a M.St.M., colonelul Emil Iepure, şeful Secţiei 

Pregătire operativă în Direcţia Operaţii a M.St.M., colonelul Aurel Ardeleanu din D.S.P.A., 

locotenent-colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Istoric şi câte un delegat de la Institutul de Istorie 

de pe lângă M.St.M., respectiv de la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. 2. Istoria artei 

militare a poporului român în orânduirea feudală sec. 14-17: general-maior Constantin Bodea din 

Academia Militară „I.V. Stalin”, colonel Ion Cupşa, locotenent-colonel Traian Mutaşcu, 

locotenent-colonel Atanasiu Victor, maior Dumitru Ţuţu, din Academia Militară Politică 

„Gheorghe Gheorghiu-Dej” 3. Istoria artei militare a poporului român în orânduirea capitalistă - de 

la răscoala de la 1821 la primul război mondial inclusiv: colonelul Ion Focşeneanu, şeful Muzeului 

Militar Central, locotenent-colonel Ion Sandu şi colonel Mihai Cucu din Academia Militară „I.V. 

Stalin”, maior Dumitru Matei şi locotenent-colonel Gheorghe Niţu din Academia Militară Politică 

„Gheorghe Gheorghiu-Dej” 4. Participarea Armatei Române la războiul antifascist: colonel Ion 

Cupşa, colonel Ion Stănescu, locotenent- colonel Traian Mutaşcu şi locotenent-colonel Ion Dini 

din Academia Militară „I.V. Stalin”, colonel Eugen Bantea din Academia Militară Politică 

„Gheorghe Gheorghiu-Dej” şi maior Aurel Ştefănescu din Secţia Istoric M.St.M. 

În luna august 1956 s-a întocmit şi trimis un documentar referitor la istoricul Muzeului 

Militar Central, solicitat de Ambasada R.P. Polone la Bucureşti. 

De asemenea, la cererea Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti s-a întocmit şi trimis 

o situaţie cu toate cimitirele unde sunt înmormântaţi militari iugoslavi morţi în Primul Război 

Mondial pe teritoriul României. 

Ofiţerii cu studii istorice au mai întocmit un articol de 40 de pagini cu privire la tradiţiile 

de luptă ale Armatei R.P.R., solicitat de Institutul de Istorie Militară al armatei polone şi un 

documentar pentru revista „Znamia” care elabora o lucrare referitoare la participarea Armatei 

Romane la războiul antihitlerist. 

În cursul anului 1956 a mai fost întocmit proiectul de decret în legătură cu trecerea 

operelor comemorative de război de la M.F.A. la Ministerul Culturii, a fost avizat proiectul de 

decret privind înfiinţarea fondului arhivistic al R.P.R. şi a fost redactată o lucrare privind eroii 

utecişti căzuţi în războiul antihitlerist, cu propuneri pentru acordarea de pensii părinţilor acestora. 

Prin grija secţiei s-a asigurat difuzarea pe teritoriu a „Instrucţiunilor arhivistice I.A.-55” şi 

s-a trecut la întocmirea, împreună cu Direcţia Organizare Mobilizare a M.St.M. şi Direcţia 

Arhivelor Statului, a unui proiect de instrucţiuni pentru sortarea şi inventarierea arhivei din 

depozitele militare. 

Şeful Secţiei, locotenent-colonelul Leonida Ion a fost numit consilier militar la filmele 

„Când se ridică ceaţa” şi „În câmpia de sânge a Mărăşeştilor”, turnate de Centrul de producţie 

cinematografică Bucureşti. 

Deoarece condiţiile de depozitare a arhivei în fortul Otopeni erau necorespunzătoare, s-a 

solicitat M.F.A. aprobarea mutării acestuia la Tunari. Din cauza ploilor, în luna mai 1956 fortul 

Tunari, destinat noului depozit, a fost inundat şi s-a renunţat la mutarea de la Otopeni. Totuşi, a


început să se întocmească documentaţia tehnică în vederea amenajării la Tunari a unor magazii la 

suprafaţă, urmând ca la terminarea acestora să se mute Depozitul de arhivă de la Otopeni. 

Conform Ordinului şefului M.St.M. nr. 018 din 05.10.1957, căpitanul de infanterie 

Antone Marinescu a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice în Secţia Istoric 60 . 

La 11 ianuarie 1957, la solicitarea generalului-locotenent Danielo Lekici, redactorul 

Enciclopediei militare iugoslave, secţia a întocmit şi trimis materiale referitoare la drumul de luptă 

al Diviziei „Tudor Vladimirescu - Debreţin”, acţiunile Armatei Române în Primul Război Mondial 

şi participarea Armatei Române la războiul antihitlerist. 

La 1 februarie 1957, M.St.M. al Armatei polone a solicitat să i s-au trimis articolul „Din 

tradiţiile de luptă ale poporului român şi ale armatei sale”, pentru a fi publicat în revista militară 

„Mysl Wiskowa”. 

Pentru întocmirea unor lucrări de istorie militară, la 19 februarie 1957 s-a aprobat 

constituirea unui colectiv de cercetări ştiinţifice, sub îndrumarea şefului Secţiei Istoric, prevăzut pe 

statul anexă la statul de organizare al M.St.M., încadrată cu următorii ofiţeri de rezervă: generalcolonel 

Dan Gavrilescu, colonel Mihail Focşeneanu, colonel Gheorghe Pătraşcu şi locotenenţicoloneii 

Nicolae Heliade, Ion Gh. Pană, Eduard Dragomirescu şi Ion Stănciulescu. 

La 27 martie 1957 s-a finalizat şi înaintat lucrarea referitoare la „Localităţi de pe teritoriul 

R.P. Române în care au avut loc lupte mai importante contra trupelor hitleriste, mari unităţi şi 

unităţi luptătoare, cadrul lor şi pierderile suferite”, cuprinzând 60 pagini de text şi schiţele anexe, 

cu principalele lupte. 

La 27 aprilie 1957 - secţia a solicitat generalului de armată A.I. Antonov, locţiitorul 

şefului M.St.M. al armatei sovietice, printr-o scrisoare, copii de pe directivele operative ale 

Frontului 2 ucrainean şi de pe ordinele de luptă ale armatelor sovietice care au avut în subordonare 

operativă Armatele l şi 4 române, în perioada războiului antihitlerist, necesare pentru întocmirea 

lucrării „Participarea Armatei Române alături de armata sovietică la războiul împotriva fascismului”. 

Pentru a se asigura o conservare corespunzătoare a celor 3000 de volume din fondul de 

carte al bibliotecii M.St.M. care se găsea depozitat în subsolul fostului local al Spatelui Armatei 

din Bd. Dacia nr. 2-4, la 15 mai 1957 acesta a fost mutat în încăperile Cazărmii nr. 1254 din 

Bd. Dacia nr. 1, pavilionul D. 

Prin Ordinul şefului Marelui stat major nr. C.L. 002000 din 14.05.1957 s-a aprobat 

înfiinţarea unei grupe de triere a arhivei la Depozitul central de arhivă, formată din 40 de angajaţi 

civili, care să înlocuiască grupa de triere compusă din 40 de militari din prisosul de contingent şi 

care urmau să fie lăsaţi la vatră. 

În perioada 16 mai – 5 noiembrie 1957, locotenent-colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei, a 

fost detaşat la Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. pentru a participa la întocmirea 

lucrării „Contribuţia României la războiul antifascist”. La conducerea secţiei a rămas maiorul 

Aurel Ştefănescu, ofiţer 1 cu studii istorice. 

La 22 noiembrie 1957, Direcţia Generală a Arhivelor Statului a făcut cunoscut Secţiei că 

va edita „Instrucţiunile generale pentru organizarea şi funcţionarea arhivelor organelor şi 

instituţiilor de stat, ale organizaţiilor economice socialiste şi ale organizaţiilor obşteşti” şi „Indicatorul 

tip cuprinzător al termenelor de păstrare a materialelor comune acelor orcane, instituţii şi 

organizaţii”. Pentru activitatea arhivistică din armată, Secţia Istoric a comandat 2000 de exemplare. 

În cursul anului 1957 au mai fost finalizată lucrarea „Bătălia de la Mărăşeşti”, întocmită 

cu ocazia a 40 de ani de la acest eveniment. De asemenea, cu acest prilej s-a obţinut aprobarea 

ministrului Forţelor Armate pentru alocarea fondurilor necesare reparării Mausoleelor de la 

Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani de către Direcţia generală de construcţii şi cazarea trupelor. 

S-a întocmit lucrarea „Armata română în războiul pentru independenţă” dedicată 

aniversării a 80 de ani de la acest memorabil eveniment şi „Harta cu contribuţia Armatei Române 

la războiul antihitlerist”. 

60 Ibidem, f. 90. 

27

28 


La solicitarea Academiei Militare Politice „Gheorghe Gheorghiu-Dej” s-a întocmit 

lucrarea „Pregătirea şi desfăşurarea din punct de vedere militar a Primului Război Mondial”, iar 

pentru Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. lucrarea „Contribuţia României la războiul 

antihitlerist”. 

La cererea D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M. s-au întocmit lucrările „Ştefan cel 

Mare, mare comandant de oşti” şi „Arta militară la români pe timpul domnitorului Radu Şerban”. 

Locotenent-colonelul Leonida Ion a continuat să asigurare materialele necesare turnării 

filmelor „Când se ridică ceaţa” şi „Bijuterii de familie” iar maiorul Leonida Loghin pentru pelicula 

„Dincolo de brazi”. 

Pentru crearea fondului de documentare al secţiei s-au procurat lucrări sovietice de istorie 

militară, Marea Enciclopedie sovietică, dicţionarele Larousse etc., lucrările editate de Institutul de 

Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. şi de Academia R.P. Române. 

La 27 mai 1958, generalul maior în rezervă Marcel Mihăilescu a fost numit să conducă 

activitatea colectivului de cercetători ştiinţifici în locul generalului-colonel în rezervă Dan 

Gavrilescu, decedat. Începând cu 15 iunie 1958, în colectivul de cercetători ştiinţifici a fost cooptat 

şi colonelul în rezervă Nicolae Răducu 61 . 

La 3 februarie 1958 s-a primit de la ataşatul militar cehoslovac la Bucureşti, ca donaţie 

pentru Secţia Istoric a M.St.M., o colecţie de hărţi cu localităţile din Cehoslovacă unde au dus 

lupte trupele române în perioada războiului antihitlerist. 

La 25 mai 1958, secţia a trimis 5 exemplare din lucrarea „Contribuţia României la 

războiul antihitlerist” şi din „Harta Participarea României la războiul antihitlerist”, ministerelor 

apărării, muzeelor şi academiilor militare ale ţărilor de democraţie populară. 

La 17 iunie 1958, Biblioteca istorică a secţiei a fost mutată din localul Dacia nr. 4, în 

cazarma 1118 din Calea 13 Septembrie, în spaţiul lăsat liber de Direcţia Proiectare a M.F.A. 

La 2 iulie 1958, ministrul Forţelor Armate a aprobat ca doi inspectori de la D.G.A.S. să 

scoată fotocopii de pe documentele aflate în Depozitul central de arhivă Otopeni în legătură cu 

acţiunile trupelor ruse în Moldova în anul 1917 şi ale trupelor române în Basarabia după 1917, 

date în legătură cu generalul rus Brusilov şi despre emigranţii ruşi în România. 

În lunile septembrie-octombrie 1958, pentru asigurarea unei mai bune conservări a 

arhivei, secţia a mutat circa 120 vagoane de arhivă din forturile de la Otopeni şi Tunari, în cazarma 

541 Pantelimon. 

În decursul anului 1958, specialiştii secţiei au întocmit harta „Participarea României la 

războiul antihitlerist”, un documentar referitor la acţiunile trupelor române pe timpul operaţiilor 

Budapesta, Viena şi Praga, trimis M.St.M. al Armatei cehoslovace. 

De asemenea, s-a definitivat şi litografiat la Academia Militară Tehnică lucrarea 

„Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”. 

S-au mutat în condiţii optime depozitele de arhivă de la Cluj-Floreşti la Bistriţa Năsăud şi 

de la Otopeni-Tunari la Pantelimon. 

În scopul intensificării activităţii de studii şi cercetării ştiinţifice la l aprilie 1959, prin 

Ordinul M.St.M. C.L. 00918/1959, la M.St.M. a fost înfiinţată Direcţia de Studii şi Cercetări 

Ştiinţifice (D.S.C.S.), având ca şef pe generalul-maior Gheorghe Lefter 62 . 

Secţia Istoric şi-a schimbat denumirea în Secţia Istorie şi geografie militară, intrând în 

compunerea D.S.C.S. Noua secţie era prevăzută cu două sectoare: Sectorul Studii Istorice şi 

Sectorul Arhivă, fiecare cu câte doi ofiţeri. Grupa de cercetări ştiinţifice formată din generali şi 

ofiţeri de rezervă a rămas în continuare sub îndrumarea şefului secţiei. La 9 septembrie, în această 

grupă a fost cooptat şi generalul-maior în rezervă Constantin Bodea. 

Colectivul de cercetători ştiinţifici, împreună cu ofiţerii secţiei au întocmit, în perioada 

februarie 1956 - mai 1959, lucrarea „Participarea armatei noastre la războiul antihitlerist” în mai 

multe volume şi cu o descriere amplă a acţiunilor de luptă. Într-o primă formă, această lucrare 

61 Ibidem, f. 100. 

62 Ibidem, f. 111.


totaliza 1700 pagini şi 130 de scheme. Partea referitoare la marină urma să fie redactată de 

Comandamentul Forţelor Maritime Militare. 

Colectivul care a lucrat la redactarea primei forme era format din coloneii Leonida Ion şi 

Ion Sandu, maiorii Loghin Leonida şi Antone Marinescu, generalii-maiori în rezervă Marcel 

Mihăilescu şi Dan Grigore, coloneii în rezervă Andrei Miclescu, Panait Gavrilescu, Adrian Niţă şi 

Nicolae Răducu şi angajaţii civili Elena Alexandru, Silvia Ioniţă, Lina Stoica şi Silviu Cărămănuş. 

Grupa de cercetători ştiinţifici şi-a desfăşurat activitatea în clădirea din Calea Plevnei nr. 145, 

iar de la 30 iunie 1959, în localul din Bd. Dacia nr. 4. 

Până la 31 ianuarie 1959, personalul Bibliotecii M.St.M. reuşise să trieze literatura 

interzisă. Fondul de cărţi valoroase era aranjat pe rafturi, pe formate, urmând să fie inventariat şi 

catalogat. 

Biblioteca M.St.M. funcţiona în Calea Plevnei nr. 145, iar după mutarea grupei de 

cercetători ştiinţifici în bulevardul Dacia nr. 4, a fost mutată şi ea în această clădire. 

La 5 iunie 1959, arhiva aflată în Cazarma 541 Pantelimon a fost mutată în Cazarma 961 

(Regimentul 19 Artilerie Antiaeriană), compusă din două pavilioane şi 8 barăci. Era a treia mutare 

executată în perioada 1957-1959. 

Începând cu luna ianuarie 1959, Depozitul de arhivă M.F.A. a primit indicativul Unitatea 

Militară 02405 Pantelimon. 

O activitate importantă a ofiţerilor din Sectorul Studii Istorice a constat în avizarea şi 

verificarea articolelor referitoare la evenimentele din august 1944 - mai 1945, care urmau să apară 

în presă în legătură cu aniversarea 15 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. De asemenea, 

ei au întocmit o situaţie cu generalii care s-au distins în luptele purtate pe frontul antihitlerist. 

La solicitarea Muzeului din Arad, la 6 august 1959 secţia a trimis fotocopii de pe 

documentele de luptă ale şcolilor militare care au luptat contra fasciştilor în zona Arad în toamna 

anului 1944, urmând ca acestea să fie expuse în muzeu. 

La 10 noiembrie 1959, Secţia de Istorie şi Geografie Militară a executat pentru Muzeul 

Militar Central opt schiţe referitoare la acţiunile trupelor române şi sovietice în cursul lunii august 1944. 

Ca urmare a cererii adresată Ministerului Apărării al U.R.S.S., în cursul anului 1959 s-au 

primit copii de pe documentele de luptă ale Diviziei de voluntari români „Tudor Vladimirescu”. 

În vederea realizării unor filme cu tematică istorico-militară, maiorul Antone Marinescu a 

fost numit consilier militar la filmul „La miezul nopţii va cădea o stea”, iar maiorul Leonida 

Loghin la filmul „Valurile Dunării”. 

În luna aprilie 1960, a avut loc o nouă modificare a statului de organizare al Secţiei istorie 

şi geografie militară, care a rămas în continuare în compunerea D.S.C.S. din M.St.M 63 . 

Căpitanul Traian Gavrilă, ofiţer 4 (cu arhiva) în Secţia istorie şi geografie militară a fost 

mutat la Direcţia organizare-mobilizare a M.St.M., în funcţia acestuia fiind numit căpitanul 

Gheorghe Cişmigiu. 

Pentru întocmirea lucrărilor cu caracter istoric, întreaga arhivă operativă a marilor unităţi 

şi unităţilor care au luptat pe frontul antihitlerist, totalizând 40000 dosare, a fost centralizată şi 

depozitată în Cazarma din Calea 13 Septembrie. Biblioteca M.St.M. avea 60000 volume. Atât 

dosarele, cât şi cărţile erau deteriorate în proporţie de 60% din cauza deselor mutări şi a depozitării 

în clădiri necorespunzătoare. 

La 6 ianuarie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat Secţiei spre 

avizare, „Istoricul Marinei Române”, întocmit de un colectiv format din căpitanul de rangul 1 Dan 

Nicolaescu, căpitan de rangul 2 Nicolae Istrate, căpitanul de rangul 3 Victor Inceu şi căpitanullocotenent 

Nicolae Bîrdeanu. 

La 14 ianuarie 1960, personalul secţiei a selecţionat dosarele aflate în Depozitul central de 

arhivă pentru Direcţia Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri în vederea întocmirii unei 

sinteze statistice comparative. Documentele se refereau la economia ţării înainte de 23 august 1944, 

bugetul alocat M.Ap.N. pentru nevoile armatei şi alte date referitoare la înzestrarea armatei. 

63 Ibidem, f. 123. 

29

30 


În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei aflat în localul din 

13 Septembrie, la 31 martie 1960 s-au dat dispoziţii tuturor şefilor de arhivă să trieze şi depoziteze 

separat arhiva referitoare la al Doilea Război Mondial, respectiv jurnalele de operaţii, registrele 

istorice, ordinele de luptă, decorări, sinteze operative şi tot ce era în legătură cu participarea 

trupelor la acţiuni militare, separat perioada 23 august 1944 – 9 mai 1945. 

La l aprilie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat lucrarea 

„Contribuţia marinei militare la războiul antihitlerist”, lucrarea urmând să fie inclusă în cea 

întocmită de secţie şi colectivul de cercetători sub titlul „Participarea Armatei Române la războiul 

antihitlerist”. 

În urma reorganizării Forţelor Armate ale R.P. Române din aprilie 1960, o serie de unităţi 

militare au fost desfiinţate. Ca urmare, la 30 aprilie 1960 secţia a dat ordin ca acestea să predea 

arhiva la depozitele de arhivă regională, iar registrele istorice, jurnalele de operaţii şi albumele la 

Secţia Istorie şi geografie militară. 

La solicitarea ministrului Afacerilor Interne, ministrul Forţelor Armate a aprobat să se 

selecţioneze şi să se predea M.A.I. documentele de arhivă create de cele 10 curţi marţiale care au 

funcţionat pe lângă corpurile de armată până în 1947 şi care se refereau la securitatea statului. 

În conformitate cu Ordinul adjunctului M.F.A. şi şef al M.St.M. nr. C.L. 001360 din 

l.06.1960, la 15 iunie 1960 s-a aprobat contopirea tuturor depozitelor de arhivă în Cazarma 458 

Râmnicu Sărat. Astfel, a luat fiinţă Depozitul de Arhivă al M.F.A., respectiv U.M. 02405 Râmnicu 

Sărat, subordonat D.S.C.S. din M.St.M. 

În iulie 1960, Grupa de cercetători ştiinţifici a înaintat spre aprobare şefului D.S.C.S. 

capitolele l, 2 şi 3 ale lucrării „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”. 

Capitolele 4-10 erau bătute la maşină în forma definitivă şi au fost trimise pentru avizare 

la D.S.P.A., Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. şi Institutului de Istorie 

al Academiei R.P.R. 

Capitolele 11 şi 12, repartizate spre a fi întocmite de ofiţerii din Sectorul Studii Istorice al 

Secţiei istorie şi geografie militară se aflau în următoarea situaţie: 

- Capitolul 11 - Desfăşurarea generală a operaţiei Budapesta. Rolul trupelor române în 

această operaţie - era în curs de refacere şi definitivare de către colonelul Ion Sandu; 

- Capitolul 12 - Luptele Corpului 7 Armată Român în ofensiva pentru eliberarea 

Budapestei - urma să fie refăcut tot de colonelul Ion Sandu, după terminarea Capitolului 11; 

- Capitolele 13-24 şi încheierea era întocmite în ciornă şi se băteau la maşină; 

- Capitolul 25 - Introducerea aparatului politic în armată - era neîntocmit. 

În cursul lunii iulie 1960 ofiţerii din secţie au întocmit „Tabele cu militarii care au 

săvârşit fapte de arme în războiul antihitlerist şi au fost citaţi prin ordine de zi”, care urmau să fie 

incluşi în lucrarea ce se întocmea de colectivul de cercetători ştiinţifici şi secţie. 

De asemenea, a fost aprobată predarea definitivă Institutului de Istorie a Partidului de pe 

lângă C.C. al P.M.R. a documentelor selecţionate din fondul de arhivă al armatei de ofiţerii din 

Sectorul Arhivă al secţiei care se refereau la mişcarea muncitorească din perioada 1920-1943. 

În urma predării Sfatului Popular al Capitalei a Teatrului Armatei, la 30 septembrie arhiva 

secretă a acestui teatru a fost luată de D.S.P.A. şi predată la Depozitul de arhivă Râmnicu Sărat. 

La 30 octombrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a intervenit prin Secţia Legături 

Externe pentru a se procura de la Ministerul Apărării al U.R.S.S.. un tabel cu datele referitoare la 

numele şi prenumele generalilor şi ofiţerilor sovietici, funcţiile acestora şi unităţile din care au 

făcut parte pe timpul acţiunilor din România - perioada 20 august – 25 octombrie 1944. 

La 21 noiembrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a întocmit împreună cu grupa de 

cercetători ştiinţifici lucrarea „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”. 

Între l-5 decembrie 1960 a avut loc la Praga Conferinţa internaţională a istoricilor militari 

din ţările socialiste, iniţiată de Direcţia Superioară Politică a armatei populare cehoslovace şi 

organizată de Institutul de Istorie Militară cehoslovac. Armata Română a fost reprezentată de


maiorul Leonida Loghin, care a prezentat comunicarea cu tema „Acţiunile de luptă ale Armatei 

Române în cadrul Frontului 2 ucrainean pentru nimicirea trupelor fasciste de pe teritoriul 

Cehoslovaciei în timpul războiului antihitlerist”. 

Conform ordinului adjunctului ministrului Forţelor Armate şi şef al M.St.M. nr. C.L. 007l2 din 

15.05.1961, la 15 iunie 1961 Direcţia de studii şi cercetări ştiinţifice a fost desfiinţată. Secţia istorie şi 

geografie militară a devenit secţie independentă a M.St.M., având aceeaşi organizare şi încadrare ca 

a l ianuarie 1961. Grupa de cercetători ştiinţifici a trecut sub conducerea secţiei 64 . 

Pentru a întări colectivul de cercetători al M.St.M., la 1 septembrie 1961 s-a hotărât ca şi 

cercetătorii ştiinţifici de la D.S.P.A. să fie aduşi la M.St.M. Noul stat de organizare anexă la statul 

M.St.M. prevedea două funcţii de cercetători principali istorico-militari şi şefi de grupă, 

11 cercetători istorico-militari, l bibliotecar, 3 dactilografi şi l desenator. 

La 15 decembrie 1961 s-a aprobat reducerea unui post de cercetător principal istoricomilitar 

şi şef grupă şi două posturi de cercetători istorico-militari, funcţiile desfiinţate fiind 

înlocuite cu două funcţii de funcţionar principal. 

În afara lucrării „Participarea armatei române la războiul antihitlerist”, Grupa de 

cercetători ştiinţifici şi ofiţerii secţiei au mai colaborat la întocmirea monografiei „Insurecţia 

armată de la 23 august 1944” şi lucrarea „Istoricul luptei antifasciste a poporului român”, care 

urmau să fie publicate sub egida Institutului de Istorie a partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. în 

cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. 

La sfârşitul anului 1961, personalul secţiei şi grupa de cercetători a redactat monografia 

„Acoperirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe 

timpul pregătirii operaţiei Debreţin (23 august - 5 octombrie 1944)”. 

Ofiţerii cu arhiva şi arhivarul au lucrat la inventarierea separată a dosarelor operative 

păstrate în Calea 13 Septembrie, pe două fonduri: fond războiul antihitlerist şi fond războiul 

antisovietic. 

La solicitarea Secţiei Propagandă a C.C. al P.M.R. a fost întocmit documentarul „Localităţile 

unde au avut loc lupte mai importante pe teritoriul patriei în perioada războiului antihitlerist”. 

În acest an au fost rezolvate 60 000 cereri de eliberare a unor adeverinţe de vechime în 

armată. 

La cererea Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti, şeful secţiei, colonelul Leonida 

Ion a fost numit consilier pentru problemele istorice, iar maiorul Leonida Loghin consilier pentru 

problemele de instrucţie la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” şi „Oameni urgent căutaţi”. 

În 1962, secţia era organizată pe două sectoare, Sectorul Studii istorice şi Sectorul Arhivă. 

Prin noul stat de organizare nr. C.L. 001050/1962, secţia şi-a schimbat denumirea în 

„Secţia Studii Istorice” 65 . 

Personalul secţiei şi grupa de cercetători ştiinţifici au continuat lucrul la monografia 

„Acoperirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe 

timpul pregătirii operaţiei Debreţin – 23 august 1944 – 5 octombrie 1944. 

La 9 aprilie 1962, au fost expediate Muzeului regional al Banatului fotocopii de pe unele 

documente operative referitoare la acţiunile trupelor române în luptele împotriva ocupanţilor 

hitlerişti de pe teritoriul Banatului din anul 1944. 

Între 14 mai - 2 iunie 1962, colonelul Leonida Ion, şeful secţiei s-a deplasat în Ungaria 

pentru documentare asupra acţiunilor trupelor române pe teritoriul acestei ţări în perioada 

războiului antihitlerist. Au fost aduse microfilme de pe documentele operative ale Armatelor l şi 2 

ungare din perioada 24 august – 15 octombrie 1944, activitatea organizaţiilor de partid din nordul 

Transilvaniei şi ale Corpului Aerian Român. 

În ziua de 18 iulie 1962, la ora 15.40, în urma unei ploi torenţiale cu puternice descărcări 

electrice, la una din magaziile Depozitului de arhivă Râmnicu Sărat s-a produs un incendiu. Din 

cele 8 vagoane de arhivă existente în magazie, două vagoane au ars complet, două vagoane parţial, 

iar patru vagoane de arhivă au putut fi recuperate. Pagubele materiale s-au cifrat la 30467 lei. 

64 Ibidem, f. 139. 

65 Ibidem, f. 149. 

31

32 


La solicitarea Institutului de Istorie a partidului, a fost întocmit un documentar în legătură 

cu marile unităţi şi unităţile armatei române care au participat la luptele pentru curăţirea teritoriului 

în perioada 25 august – 1 septembrie 1944. 

La solicitarea M.A.I. au fost identificate în arhivă documente referitoare la activitatea 

generalului nazist Heusinger în perioada războiului antisovietic. Au mai fost întocmite un 

documentar referitor la generalul rus Pavel Kiseleff, un documentar referitor la unităţile armatei 

române participante la insurecţia armată din august 1944 şi s-au tradus din limba rusă părţile care 

privesc România din lucrarea „Marele Război pentru apărarea Patriei”. 

Colonelul Leonida Ion, locotenent-colonelul Dumitru Matei şi angajatul civil Neculai 

Condurachi au lucrat o perioadă la Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R., 

participând la elaborarea lucrării „Contribuţia României la războiul antifascist”. 

S-a continuat inventarierea cărţilor din Biblioteca M.St.M. din 13 Septembrie şi au fost 

selecţionate dosarele referitoare la activitatea refugiaţilor polonezi în România. De asemenea, au 

fost întocmite 17 tabele cu militarii căzuţi în perioada 1877-1878, 1916-1918 şi 1944-1945, al 

căror nume urma să fie atribuit unor străzi din Capitală şi provincie. 

Majoritatea lucrărilor de studii istorice efectuate în 1962, au fost întocmite în colaborare 

cu Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. şi cu D.S.P.A. Astfel, la elaborarea lucrării 

„Participarea României la înfrângerea Germaniei hitleriste” au participat colonelul Leonida Ion, 

locotenent-colonelul Leonida Loghin, maiorul Antone Marinescu şi angajaţii civili Gheorghe 

David şi Panait Gavrilescu. 

Locotenent-colonelul Dumitru Matei a făcut parte din colectivul Institutului de Istorie de 

pe lângă C.C. al P.M.R. pentru elaborarea lucrării „Lupta maselor populare împotriva monarhiei”. 

De asemenea, personalul din compartimentul studii istorice a întocmit un documentar şi o 

sinteză privind „Contribuţia României la războiul antihitlerist”, care au fost puse la dispoziţia 

Ministerului Afacerilor externe. 

Au mai fost redactate documentare în legătură cu istoricul unor mari unităţi participante la 

aplicaţiile de cooperare din luna octombrie 1962, drumul de luptă al Regimentului 92 Infanterie, 

predat Muzeului Militar Central, arhiva referitoare la lupta maselor populare împotriva 

fascismului, necesar istoricului sovietic Lebedev. 

Pe linia activităţii de rezolvare a cererilor, au fost primite 3143 cereri din care 2775 (circa 

87%) au fost rezolvate pozitiv şi 350 (13%), negativ. 

În cursul anului 1963, Secţia a fost subordonată locţiitorului şefului M.St.M., generalullocotenent 

Constantin Şandru, iar în a doua jumătate a anului prim-locţiitorului şefului M.St.M., 

generalul-maior Ion Coman 66 . 

La 31 ianuarie 1963, biblioteca M.St.M., cu 62715 titluri, a fost transferată Muzeului 

Militar Central. 

Din anul 1960, după centralizarea arhivei la Râmnicu Sărat, activitatea personalului 

depozitului s-a axat pe rezolvarea cererilor - 20000 anual, primirea a 50 de vagoane arhivă de la 

comandamente de armă, direcţii centrale, mari unităţi şi unităţi şi formaţiuni militare. Cantitatea 

arhivei, cuprinzând fonduri din perioada 1860-1960, se ridica la 550 vagoane, formată din dosare 

şi 15 vagoane volante. 

La 8 martie 1963, maiorul Aurelian Miriţă a luat în primire comanda Depozitului de 

arhivă al M.F.A. de la căpitanul Nicolae Chiriţă. 

La 10 iulie 1963 - Ministerul Învăţământului a luat iniţiativa întocmirii unei monografii 

referitoare la istoricul învăţământului superior din România, capitolul despre dezvoltarea 

învăţământului tehnic militar fiind repartizat locotenent-colonelului Dumitru Matei din Secţia 

Studii Istorice. 

66 Ibidem, f. 162.


La 31 iulie 1963, locotenent-colonelul Leonida Loghin a fost desemnat consilier militar al 

Studioului cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmului artistic „Pădurea spânzuraţilor” 

după romanul omonim al scriitorului Liviu Rebreanu. 

Armata Română a fost reprezentată în perioada 22-27 octombrie 1963 la Varşovia la cea 

de-a II-a sesiune a Academiei de Ştiinţe a R.P. Polone şi M.Ap.N. consacrată războiului de eliberare 

dus de poporul polonez în anii 1939-1945, organizată cu prilejul aniversării a 20 de ani de la crearea 

Armatei populare poloneze, de colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice a M.St.M. şi 

colonelul Constantin Nicolae de la Institutul de Istorie a Partidului de lângă C.C. al P.M.R. 

Specialiştii români au prezentat în cadrul sesiunii referatul cu tema „Insurecţia armată antifascistă din 

august 1944 - începutul revoluţiei populare din România. Participarea armatei române la războiul 

antihitlerist. Principalele trăsături ale procesului de făurire a Armatei populare române”. 

La 10 noiembrie 1963 a sosit în România locotenent-colonelul Witold Beganski de la 

Institutul de Istorie Militară din Varşovia, pentru a studia în Arhivele Militare documente 

referitoare la refugiaţii polonezi în România în perioada 1939-1940. 

În acest an, au fost întocmite noile „Instrucţiuni asupra mânuirii, evidenţei şi expertizării 

arhivei”, au fost inventariate şi opisate arhiva operativă şi dosarele referitoare la lupta partidului în 

armată în perioada 1921-23 august 1944, a fost întocmit indicatorul anexă la Instrucţiunile 

arhivistice „I.A.-64” şi a fost inventariată şi pregătită arhiva din Depozitul M.St.M. pentru a fi 

predată Depozitului de arhivă Râmnicu Sărat. 

Locotenenţii-colonei Leonida Loghin şi Dumitru Matei şi angajaţii civili Ştefan Stan, 

Alexandru Neamţu şi Neculai Condurachi au fişat materialul documentar referitor la „Jaful şi 

atrocităţile trupelor hitleriste în România (1940-1944)”. 

În colaborare cu Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. colonelul 

Leonida Ion şi angajaţii civili Alexandru Neamţu, Gheorghe David, Panait Gavrilescu şi Neculai 

Condurachi au conlucrat la definitivarea lucrărilor „Participarea României la înfrângerea 

Germaniei hitleriste” şi „Insurecţia armată de la 23 august 1944”. 

Colectivul condus de a.c. Ştefan Stan a întocmit culegerea de documente în legătură cu 

activitatea antifascistă în rândurile armatei (1940 – 23 august 1944) şi participarea armatei române 

în înfăptuirea insurecţiei şi la războiul antihitlerist. 

Printre alte documentare întocmite se numără „Organizarea comenzii în principalele 

bătălii din secolele XIX şi XX”, „Efectivele şi pierderile armate în războiul antihitlerist”, 

„Pierderile provocate de aviaţia anglo-americană şi hitleristă pe teritoriul României”, „Contribuţia 

Corpului Aerian Român în războiul antihitlerist”, „Situaţie referitoare la militarii sovietici 

înmormântaţi în cimitirele de pe teritoriul României”, „Situaţia armatei române la darea ordinului 

de încetare a ostilităţilor faţă de armata sovietică, precum şi raportul de forţe româno-german la 

acea dată”. 

S-a asigurat asistenţa de specialitate în calitate de consultanţi la filmele „Pădurea 

spânzuraţilor” şi „Sărutul de dimineaţă”. 

În compartimentul arhivă, au fost rezolvate 1137 cereri, din care 1000 pozitiv şi 

65 nefavorabil. 

În anul 1964, Secţia Studii Istorice a fost subordonată pentru lucru generalului-maior 

Constantin Popa, locţiitorul şefului Marelui Stat Major 67 . 

La 14 ianuarie 1964 au fost trimise Muzeului Militar Central „Tabelele cu militarii 

sovietici înmormântaţi pe teritoriul României in perioada celui de-al Doilea Război Mondial”. 

Începând cu 6 martie 1964, Neculai Condurachi a început să lucreze la documentarul 

„Înzestrarea tehnică a armatei în anul 1938”, care a fost înaintat D.S.P.A. 

La 18 martie 1964, locotenent-colonelul Dumitru Matei a întocmit un documentar privind 

cetăţenii români de naţionalitate sârbă care în anii celui de-al Doilea Război Mondial au luptat în 

armata de eliberare iugoslavă condusă de mareşalul Tito. 

67 Ibidem, f. 180. 

33

34 


Începând cu 19 martie 1964, şeful secţiei, colonelul Leonida Ion a lucrat la Institutul de 

Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. la definitivarea lucrării „România în războiul 

antifascist”. 

Cu Ordinul nr. M. 67 din 05.10.1964 s-a aprobat intrarea în vigoare, cu data de l ianuarie 

1965, a Instrucţiunilor „I.A.-64”. 

În cursul anului a continuat documentarea în vederea redactării lucrării „Jaful şi 

atrocităţile săvârşite de trupele hitleriste pe teritoriul României” şi s-au întocmit documentarele 

„Concepţia manevrelor regale şi a celorlalte manevre executate în perioada dintre cele două 

războaie mondiale”, „Comenzile de armament efectuate de statul român în perioada interbelică”, 

„Organizarea armatei române după Regulamentul organic”, „Localităţile mai importante de pe 

teritoriul R.P.R. în care au avut loc lupte cu trupele hitleriste precum şi descrierea sumară a acestor 

lupte”, „Harta privind participarea armatei române la războiul antihitlerist”, lucrare executată de 

locotenent-colonelul Antone Marinescu şi tipărită la Direcţia Topografică Militară, precum şi 

12 lecţii în legătură cu acţiunile trupelor române în diferite regiuni ale ţării în perioada insurecţiei 

din august 1944. 

Ofiţerii şi cercetătorii istorico-militari din secţie au publicat o serie de articole referitoare 

la acţiunile trupelor române şi perioada războiului antihitlerist şi au asigurat asistenţă de 

specialitate la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” (locotenent-colonel Leonida Loghin) şi 

„Şoseaua nordului” (locotenent-colonel Antone Marinescu). 

Au mai fost întocmite un documentar în legătură cu denumirea unor străzi care poartă 

nume de militari, o lucrare referitoare la desprinderea trupelor române pe frontul din Moldova, 

relaţiile cu trupele sovietice, însumând 150 de pagini dactilografiate, documentarele „Aspecte din 

articolele publicate în presa străină privind actul de la 23 august 1944”, „Participarea românilor la 

bătălia de la Varna – 1444”, „Convenţii încheiate între România şi Germania în anii 1939-1944”, 

precum şi conferinţa „Acoperirea frontierelor ţării în august-septembrie 1944”. 

Specialiştii secţiei au selectat documentele de arhivă necesare organizării expoziţiei 

jubiliare de la sala Dalles şi expoziţiei armatei populare. 

La 1 ianuarie 1965 a intrat în vigoare noul stat de organizare al secţiei cu nr. C.L. 

001530/1964, în cadrul Secţiei Studii Istorice fiind mutaţi locotenent-colonelul Costică Ucrain - 

ofiţer 1 pentru studii istorice, maiorul Ion Tudor şi maiorul Constantin Toderaşcu - ofiţeri 2 pentru 

studii istorice. Funcţiile de ofiţer cu arhiva au fost desfiinţate 68 . 

La începutul anului 1965, secţia a întocmit „Dispoziţiuni pentru aplicarea Instrucţiunilor 

„I.A.-64”, pe care le-a difuzat tuturor comandamentelor de armată, armă, direcţii centrale şi 

comisariatelor regionale. 

La 24 martie 1965, în fondul documentar al Depozitului operativ al Secţiei Studii Istorice 

au fost primite de la Secţia Operaţii 2290 de dosare cuprinzând probleme referitoare la operaţii din 

anii 1920-1945. Toate acestea au fost incluse în fondul 1200. 

Începând din luna aprilie 1965, un colectiv condus de locotenent-colonelul Dumitru 

Matei a trecut la culegerea datelor din arhivă referitoare la întocmirea lucrării „Dezvoltarea 

Armatei Române în secolul al XIX-lea”, prevăzută în planul de perspectivă al secţiei. 

Între 14-16 aprilie 1965, la Moscova a avut loc o conferinţă ştiinţifică consacrată celei de 

a XX-a aniversări a victoriei asupra Germaniei fasciste, la care au participat istorici din Anglia, 

Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Finlanda, Franţa, R.D. Germană, R.S.F. Iugoslavia, 

Mongolia, Polonia, România, S.U.A., Ungaria şi U.R.S.S. Din partea ţării noastre a participat o 

delegaţie formată din Ion Popescu-Puţuri, Gheorghe Zaharia, Walter Roman, N.N. Constantinescu, 

generalul-maior Constantin Popa şi locotenent-colonelul Leonida Loghin. În Secţiunea a II-a 

pentru istoria luptei forţelor armate şi istoria artei militare, generalul-maior Constantin Popa a 

prezentat referatul „Cercetarea arhivistică privind participarea Armatei Române, umăr la umăr cu 

armata sovietică, la războiul antihitlerist”. 

68 Ibidem, f. 194.


La 8 mai 1965 a fost redactat un documentar despre Armata României care a fost 

expediat Editurii militare iugoslave pentru a fi inclus în „Enciclopedia militară”. 

La 20 mai 1965, angajaţii civili Gheorghe David şi Panait Gavrilescu au întocmit un 

documentar referitor la „Organizarea şi funcţionarea fostelor cercuri militare din Bucureşti, Cluj, 

Timişoara şi Turnu Severin”. 

La 23 iunie 1965, Comitetul de partid raional Zvolen din Cehoslovacia a solicitat un 

material documentar în legătură cu luptele trupelor române pentru eliberarea localităţilor Viglas şi 

a raionului Zvolen. 

La 27 iulie 1965, locotenent-colonelul Dumitru Matei a fost desemnat consilier militar pe 

lângă Studioul Cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmului artistic de lung metraj 

„Tunelul”, care ilustra un episod din luptele armatei noastre duse împotriva ocupanţilor hitlerişti în 

august 1944. 

La 29 iulie 1965, Secţia a întocmit un documentar referitor la organizarea şi funcţionarea 

Marelui Cartier General român în Primul Război Mondial. 

Între l – 20 septembrie 1965, la Potsdam a avut loc o conferinţă organizată de M.Ap.N. al 

R.D. Germane, în vederea pregătirii celei de a X-a aniversări a înfiinţării armatei populare 

naţionale a R.D. Germane, la care au participat delegaţiile ţărilor socialiste membre ale Tratatului 

de la Varşovia. Din partea României a participat, ca observator, colonelul Leonida Ion, şeful 

Secţiei Studii Istorice. 

În perioada 29 septembrie – 2 octombrie 1965, generalul-colonel Voronţov şi colonelul 

Maslenikov au studiat culegerea de documente pregătită de Secţia Studii Istorice şi C.P.S.A. 

referitoare la participarea Armatei Române în războiul antihitlerist, în vederea elaborării 

capitolului „Întărirea frăţiei de arme dintre armatele ţărilor Tratatului de la Varşovia”, care urma să 

fie inclus în lucrarea „50 de ani de existenţă a Forţelor Armate ale U.R.S.S”. 

Pe parcursul anului au fost întocmite 5 hărţi privind participarea armatei la războiul 

antihitlerist, care au fost predate Muzeului Militar Central, au fost redactate lecţiile „Acoperirea 

frontierelor”, „Operaţiile Rpznava, Javorina şi Banska Bystruca-Zvolen”, a fost definitivată o nouă 

broşură cuprinzând unităţile participante la războiul antihitlerist, documentarele „Relaţiile românosârbe 

de-a lungul veacurilor. Participarea armatei de eliberare a Iugoslaviei la înfrângerea 

Germaniei fasciste”, „Participarea armatei române la eliberarea Cehoslovaciei”, „Funcţionarea 

comandamentului unic pe frontul occidental în cel de-al Doilea Război Mondial”, „Istoricul 

Marelui Stat Major Român”, „Relaţiile militare româno-germane în perioada 1939-1944”, precum 

şi traducerea din limba franceză a capitolului „Războiul 1877-1878” din lucrarea „Războaiele unui 

secol” de căpitan G. Romagny. 

Locotenenţi-coloneii Leonida Loghin şi Dumitru Matei şi maiorul Ion Tudor au colaborat 

timp de o lună la Institutul de Istorie al Partidului la definitivarea lucrării „Contribuţia României la 

victoria asupra Germaniei fasciste” şi a unui volum de memorii ale comandanţilor de mari unităţi 

şi unităţi pe frontul antihitlerist. 

La 19 septembrie 1966, maiorul Aurelian Miriţă a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice 

iar începând cu 8 septembrie 1966, contraamiralul Florea Diaconu a fost numit cercetător militar 

principal pentru studii istorice în Secţia Studii Istorice 69 . 

La sesizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini în legătură cu existenţa 

asupra acestui minister a 600 metri liniari de arhivă aparţinând fostului Minister al Înzestrării 

Armatei şi care se referea la anii 1912-1945, la 18 aprilie 1966 secţia i-a delegat pe locotenentcolonelul 

Dumitru Matei şi Neculai Condurachi pentru a prelua şi preda Depozitului de Arhivă 

Râmnicu Sărat cele 14.581 dosare. 

La 25 aprilie 1966, Secţia Studii Istorice a întocmit un documentar referitor la prizonierii de 

război din perioada războiului antisovietic, din care a rezultat că au fost daţi dispăruţi 287845 de militari. 

69 Ibidem, f. 213. 

35

36 


Până la 31 august 1948 s-au repatriat din captivitate din U.R.S.S. 144097 prizonieri români. În 

acest număr sunt incluşi şi foştii prizonieri români încadraţi în Diviziile „Tudor Vladimirescu” şi 

„Horia, Cloşca şi Crişan”, respectiv 19612 militari. Au rămas cu situaţia neclară 156913 militari 

români declaraţi dispăruţi pe front în anii 1941-1944. 

La 5 mai 1966 ofiţerii din secţie au finalizat lecţiile „Acoperirea frontierelor ţării pe 

timpul insurecţiei armate şi a concentrării forţelor sovietice şi române”, „Acţiunile trupelor române 

în cadrul operaţiei Roznava” „Armata 1 română în luptele din munţii Javorina”, „Acţiunile 

trupelor române în cadrul operaţiei Zvolen; Banska-Bystrica” ş.a. 

La cererea patriarhului României, Justinian la 21 septembrie 1966 a fost întocmită o 

situaţie privind mormintele militarilor germani înhumaţi în cimitire pe teritoriul patriei noastre. 

Pe 15 noiembrie 1966, la sediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei 

Române a avut loc o consfătuire la care au participat delegaţi de la Institutul de Istorie al 

partidului, Academia de Studii Social-Politice şi Economice „Ştefan Gheorghiu”. Din partea 

M.F.A. au participat coloneii Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice, Victor Militaru, şeful 

Muzeului Militar Central şi Gheorghe David, cercetător istorico-militar în Secţia Studii Istorice. 

În cursul anului au fost finalizate documentarele „Pregătirea operativă a teritoriului în 

perioada 1920-1945”, „Războiul din Spania”, „Învăţămintele militare rezultate din conflictul 

sovieto-finlandez”, „Relaţiile dintre comandamentele şi trupele sovietice şi române în războiul 

antihitlerist”, „Înfiinţarea diferitelor arme în cadrul armatei române”, „Tendinţe actuale ale 

strategiei occidentale”, „Folosirea mascării şi dezinformării în războaie”, „Din experienţa de luptă 

a trupelor române pe frontul antihitlerist, privind activitatea de cercetare”, „R.P. Ungară”, „R.P. 

Polonă”, „R.P. Bulgaria”, R.S. Cehoslovacia”, referatele „Dezvoltarea Armatei Române după 

Unirea Principatelor”, „Ştefan cel Mare - luptător neînfricat pentru apărarea gliei străbune”, 

culegerea de documente „Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz” ş.a. 

În anul 1966 a apărut în Editura Militară lucrarea „România în războiul antihitlerist”, la 

care au colaborat şase ofiţeri şi cercetători din cadrul secţiei. 

În cursul anului 1966 au fost soluţionate 1202 cereri. 

Ca urmare a intrării în vigoare a unui nou stat de organizare a M.St.M., în 1967 secţiei 

i-au fost adăugate două funcţii de ofiţer 2 (cu arhiva), încadrate de maiorii Dumitru Ionaş şi 

Aurelian Miriţă 70 . 

La 17 ianuarie 1967, ofiţerii din secţie au întocmit un documentar referitor la „Unele date 

în legătură cu unităţile (detaşamentele) constituite din români pe timpul războiului civil şi 

contribuţia Armatei Române la războiul antihitlerist” şi un „Tabel cu militarii români 

internaţionalişti care au luptat în rândurile Armatei Roşii în anii războiului civil, în Marele Război 

al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei, precum şi în detaşamentele de partizani pe teritoriul 

ocupat al Uniunii Sovietice”, care au fost trimise părţii sovietice pentru a le folosi în redactarea 

unei lucrări editate de Ministerul Apărării al U.R.S.S. 

La 23 martie 1967, maiorul Ion Tudor a fost numit consilier militar la filmul „Cerul 

începe la etajul 5”, realizat de regizorul Francisc Munteanu. 

La 2 iunie 1967, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost desemnat consilier militar la 

filmele „Răpirea fecioarelor” şi „Răzbunarea haiducilor”. 

În semestrul I/1967, secţia şi depozitul de arhivă au primit 26882 cereri, din care au 

soluţionat favorabil 11892. La începutul lunii iulie erau în curs de rezolvare 12643 cereri. 

La solicitarea amiralului Verner Waldemar, între 4-13 septembrie 1967, Secţia Studii 

Istorice a primit vizita locotenent-colonelului Rudolf Studanski, directorul Arhivelor Militare ale 

R.D. Germane, cu sediul la Potsdam, pentru un schimb de experienţă şi studierea documentelor 

referitoare la activitatea economică, politică şi militară a Wehrmacht-ului în România, în anii 

1940-1944. 

În cursul anului 1967, ofiţerii secţiei au întocmit documentarele „Incidentele de frontieră 

din vara anului 1940”, „Organizarea şi funcţionarea cercurilor militare în Armata Română”, 

70 Ibidem, f. 226.


„Organizarea şi funcţionarea şcolilor militare de ofiţeri de rezervă”, „Organizarea şi dezvoltarea 

Armatei Române de la înfiinţare şi până la Primul Război Mondial”, „Organizarea şi funcţionarea 

centrelor de instrucţie în Armata Română” şi „Ofiţerul de stat major în trecutul Armatei Române”, 

„Participarea românilor la evenimentele revoluţionare, din anul 1918, care au avut loc în 

Cehoslovacia”, „Formarea şi dezvoltarea Armatei Române naţionale în anii 1831-1900”, o 

culegere de documente referitoare la activitatea Wehrmacht-ului în România 1940-1944 (circa 300 

de pagini dactilografiate), 11 lecţii şi conferinţe pe teme ca „Mascarea operativă”, „Organizarea 

Armatei Române în perioada bătăliei de la Plevna”, „Mărăşeşti, Oituz epopee a luptei poporului 

român”, „20 de ani de la abolirea monarhiei”, „Personalitatea lui Ştefan cel Mare” ş.a. 

Compartimentul Arhivă a rezolvat 4100 de cereri, de peste 3 ori mai multe faţă de 1966. 

De asemenea, în urma reorganizării administrative pe judeţe, s-a centralizat arhiva 

fostelor comisariate militare regionale şi raionale. 

Între 13-15 februarie 1968, generalul-maior Constantin Popa, colonelul Leonida Loghin 

din M.St.M. şi locotenent-colonelul Mihai Arsintescu din C.P.S.A. au participat la sesiunea 

ştiinţifică festivă de la Moscova, organizată cu prilejul celei de-a 50 aniversări a armatei sovietice. 

La l martie 1968, numărul cererilor nerezolvate era de 69412. 

La 20 martie 1968, locotenent-colonelul Antone Marinescu a fost delegat consilier militar 

pe lângă Studioul Cinematografic Bucureşti, pentru realizarea, în colaborare cu firma vest germană 

Film-Berlin, a lung metrajului „Bătălie pentru Roma”. 

În perioada 21-29 martie 1968, colonelul Leonida Ion şi locotenent-colonelul Antone 

Marinescu a efectuat o vizită în R.D. Germană. 

La 1 iunie 1968, Secţia Studii Istorice a trimis şefului M.St.M. al Armatei populare a R.D. 

Germane o culegere de documente privind Wehrmacht-ul în România în perioada 1940-1944. 

Între 27 iunie - 6 iulie 1968, colonelul Leonida Ion a participat, alături de delegaţi din 

ţările socialiste europene, precum şi din Anglia, Belgia şi Italia, la simpozionul organizat de 

Institutul de Istorie Militară din Belgrad, care s-a ţinut la Sarajevo, cu ocazia aniversarii a 25 de ani de 

la luptele purtate de armata populară iugoslavă pe râurile Neretva şi Sutjeska în vara anului 1943. 

Pentru aniversarea centenarului generalului francez Ferrie, creatorul radiotelegrafiei 

militare, Secţia Studii Istorice a pregătit un documentar incluzând fotocopii de pe scrisorile 

inginerului Emil Giurgea, care a purtat corespondenţă cu generalul francez, coperta cărţii „Radiotelegrafia 

şi radiotelefonia” de maior Tiberiu Petrescu, cu o prefaţă scrisă de generalul Ferrie, 

pagina de titlu a cărţii „Descrierea aparatului de recepţie şi transmisiuni în telegrafia fără fir prin 

undele hertziene”, care se referă la activitatea căpitanului Ferrie, scrisă de locotenentul Constantin 

L. Bottez, coperta „Revista geniului” din martie 1932 şi articolul „Generalul Ferrie”, de 

locotenent-cololonelul N. Tiberiu Petrescu, precum şi o mapă cu informaţii din presă, lucrările de 

specialitate şi din arhivă referitoare la activitatea generalului Ferrie. 

Pe perioada septembrie-octombrie 1968, maiorul Constantin Toderaşcu a fost numit 

consultant militar la filmul de lung metraj „Cetatea Neamţului”, la cererea Studioului 

Cinematografic Bucureşti. 

La 12 decembrie 1968, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost numit consultant militar 

pentru probleme de artilerie la filmul „Mihai Viteazul”, epopee istorică realizată de Studioul 

Cinematografic Bucureşti, după scenariul lui Titus Popovici în regia lui Sergiu Nicolaescu. 

În anul 1968, personalul secţiei a mai întocmit documentarele „Activitatea fostului 

general Dănilă Papp” 71 , „Relaţiile româno-sârbe şi româno-iugoslave”, „Acţiunile Diviziei de 

voluntari sârbi pe frontul din Dobrogea în anul 1916”, „Cheltuielile efectuate de statul român cu 

întreţinerea trupelor italiene, a materialului de război de provenienţă italiană, precum şi valoarea 

tehnicii de război folosită de armata română” 72 , „Evenimentele istorice desfăşurate pe teritoriul 

71 

Documentarul a fost solicitat de cetăţeanul american Ioan Crişan a elabora o lucrare despre istoria Transilvaniei, în 

special a evenimentului unirii cu România din 1 decembrie 1918. 

72 

Din documentaţie rezultă că statul român a cheltuit în folosul trupelor italiene suma de lei 139151073. Valoarea 

tehnicii şi bunurilor armatei italiene primite de statul român se ridică la suma de 74997725 lei. 

37

38 


patriei determinate de poziţia geografică a României”, „Lucrările cu conţinut militar publicate de 

ofiţeri şi generali înainte de 23 august 1944”, „Aspecte ale desăvârşirii unităţii naţionale a poporului 

român în anul 1918”, „Problema frontierelor României înainte şi după Primul Război 

Mondial”, „Aspecte ale acţiunilor de luptă de la Oradea şi Debreţin ale Diviziilor „Tudor 

Vladimirescu” şi „13 Munte”, „Ordinele pe care le dădea ministrul apărării naţionale în perioada 

dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial”, „Convenţii militare în perioada 1877-1910”, 

„Batalioanele fixe regionale”, „Scurt istoric al formării şi dezvoltării Armatei Române”, „Relaţiile 

româno-franceze de-a lungul veacurilor”, „Bombardamentele anglo-americane din anul 1944 

efectuate asupra teritoriului României”, referatul ştiinţific „Aspecte militare în revoluţia burghezodemocrată 

din 1948 în Transilvania”, propuneri de denumiri istorice care se pot atribui unor 

unităţi şi mari unităţi, o nouă broşură cuprinzând marile unităţi şi unităţi române participante la 

războiul antihitlerist ş.a. 

Până la 31 decembrie 1968, secţia a primit 6700 cereri din care a soluţionat 6250, 450 

fiind în lucru. 

Arhivele Militare Române între anii 1969-1989 

În anii ‘60 a fost reluată cercetarea unor teme de interes pentru istoria militară, însă fără 

vigoarea şi amploarea celor anterioare războiului. Serviciul s-a concentrat să rezolve cu precădere 

probleme administrative, de gestionare a arhivelor şi de explicare a evenimentelor de la 23 august 

1944, a campaniei antihitleriste şi a „frăţiei de arme“ româno-sovietice 73 . 

La 27 ianuarie 1969 a intrat în vigoare un nou stat de organizare a Secţiei nr. 006/1969. ca 

urmare, Secţia a fost organizată pe două birouri – Biroul 1 Studii Istorice, cu funcţii noi de ofiţer 1, 

2 şi 3 şi Biroul 2 Arhivă, cu ofiţer 4 74 . 

În sarcinile deosebite încredinţate Secţiei s-a numărat amenajarea Muzeului Marinei 

Române la Constanţa şi a unui Muzeu Militar la Alba Iulia, drept pentru care au fost repartizaţi 

consultanţi ştiinţifici în cadrul colectivului constituit de C.P.S.A. căpitanul de rangul 1 (r) Dan 

Nicolaescu, respectiv maiorul Constantin Toderaşcu, pentru a participa la întocmirea tematicii 

acestora 75 . 

La 8 martie 1969, Secţia a difuzat în întreaga armată noile Instrucţiuni arhivistice IA-98, 

care au intrat în vigoare la 1 iunie 1969. 

73 Chiar şi în aceste condiţii, istoriografia militară s-a îmbogăţit cu lucrări memorabile, precum ,,Războiul pentru 

independenţa naţională, 1877-1878. Documente militare”, Editura Militară, 1971, Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu, 

,,Contribuţii la istoria Marinei Române. Vol. I din cele mai vechi timpuri până în 1918”, Editura Ştiinţifică şi 

Enciclopedică, Bucureşti, 1979, monografiile general-locotenent Ion Şuţa, ,,Infanteria română”, vol. I, Editura Militară, 

1982, colonel dr. Gheorghe Romanscu, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel Mihai Cucu, colonel Ioan Popescu, ,,Istoria 

infanteriei române”, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, Florin Zăgănescu, ,,Aviaţia”, Editura 

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, ,,România în primul război mondial”, Editura Militară, 1986, ,,Istoria trupelor 

de grăniceri”, Editura Militară, 1987, ,,România în anii celui de-al Doilea Război Mondial”, vol. I-III, Editura Militară, 

1989, ,,Istoria militară a poporului român”, vol. I-VI, Editura Militară, 1984-1989, colecţia ,,File din istoria militară a 

poporului român”, ,,Istoria Artileriei Române”, Editura Militară, Bucureşti, 1977, urmate, după 1990, de George Petre, Ion 

Bitoleanu, ,,Tradiţii navale româneşti”, Editura Militară, 1991, Colonel Vasile Pricop, colonel Gheorghe Suman, colonel 

Marin Zaharia, ,,Epopeea vânătorilor de munte din armata română”, Editura Militară, 1992, General-maior ing. Constantin 

Nicolescu, ,,Transporturile şi comunicaţiile în armata română”, Editura Militară, 1992, colonel Petre Zaharia, colonel 

Emanoil Ene, colonel Florea Pavlov, ,,Istoria armei geniu din armata română”, Editura Militară, 1995, ,,Logistica armatei 

române în Al Doilea Război Mondial. Campania din Vest (23 august 1944-9 mai 1945), Bucureşti, 1995, Cornel I. Scafeş, 

Horia Vl. Şerbănescu, Ioan I . Şcafeş, Cornel Andonie, Ioan Dănilă, Romeo Avram, ,,Armata Română 1941-1945”, Editura 

RAI, Bucureşti, 1996, Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Cornel Andonie, Ioan I . Şcafeş, ,,Armata Română în 

Războiul de Independenţă 1877-1878”, Editura Sigma, Bucureşti, 2002, albumele ,,Armata Română în Al Doilea Război 

Mondial. Romanian Army in World War II”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995, ,,Marina Română în Al Doilea Război 

Mondial. Romanian Navy in World War II”, Editura Modelism, Bucureşti, 1996 ş.a.m.d. 

74 S.I.A., Registrul Istoric al Secţiei Arhivelor Militare din Marel Stat Major, Vol. II, f. 2. 

75 Ibidem, f. 2 v.


Printre documentarele întocmite în cursul acestui an s-au numărat „Mareşalii României 

Alexandru Averescu şi Constantin Prezan”, „Misiunea Diviziei a 8-a Infanterie în Bucovina în 

anul 1918”, „Şefii Marelui Stat Major în perioada 1932-1936 şi 1945-1969”, trimise Muzeului de 

Istorie al Armatei austriece din Viena, „Istoricul Aviaţiei Române” cerut de ataşatul militar aero al 

Turciei la Bucureşti, „Istoricul Regimentului 2 Mecanizat, Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare, 

Şcolii Militare de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie şi Batalionului 21 Vânători de 

Munte”, „Acţiunile trupelor române pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist”, „Ceremonia 

drapelului de stat în diferite state ale lumii şi în România”, „Navele de război şi comerciale române 

şi germane din perioada 1939-1944”, „Istoricul instituţiei copiilor de trupă în Armata Română 

(1859-1948)”, „Învăţământul în Armata Română în perioada 1939-1945”, „Lagărele de prizonieri 

sovietici, sârbi şi alte naţionalităţi care au existat pe teritoriul României, organizate şi administrate 

de comandamentele militare române în perioada 1941-1944” etc. 

Şeful Secţiei, colonelul Ion Leonida a participat în perioada 25-28 aprilie 1969, la 

Colocviul de Istorie Militară organizat la Paris de Comitetul Internaţional de Istorie Militară. S-a 

numărat, de asemenea, printre participanţii la Simpozionul internaţional cu tema „Rolul 

organizator şi conducător al partidelor comuniste şi muncitoreşti din centrul şi estul Europei 

privind organizarea forţelor armate populare şi ducerea luptei armate împotriva ocupaţiei fasciste 

în anii celui De-al Doilea Război Mondial”, organizat în perioada 25-28 noiembrie 1969 de 

Institutul de Istorie Militară din Varşovia. 

Prin Ordinul C.L. 001470 din 11 octombrie 1969, Secţia Studii Istorice a Marelui Stat 

Major a fost desfiinţată, urmând ca problematica şi atribuţiile acesteia să fie preluate de către 

Centrul de Studii şi cercetări de Istorie şi teorie militară subordonat C.P.S.A 76 . Prin acelaşi ordin a 

fost înfiinţată Secţia Arhivelor Militare, subordonată locţiitorului şefului M.St.M., cu Biroul 1 

Documentare, Biroul 2 Arhivă şi Biroul D.S. 

La 1 mai 1970 au intrat în vigoare „Instrucţiunile privind întocmirea Registrului istoric şi 

Jurnalului acţiunilor de luptă”, întocmite de şeful Biroului 1 Documentare, locotenent-colonelul 

Antone Marinescu 77 . 

Specialiştii Secţiei Documentare au întocmit documentarele „Istoricul trupelor de 

paraşutişti din Armata Română”, „Aviaţia Română în timpul celor două războaie mondiale”, la 

solicitarea unor istorici elveţieni, „Trimiterea pe front a Regimentului 2 care de luptă”, „Istoricul 

Regimentului 7 Prahova”, „Dotarea Armatei Române cu armament şi tehnică de luptă la 22 iunie 1941”, 

„Legislaţia privitoare la mobilizarea şi recrutare”, „Acţiunile Armatei Române în războiul 

antisovietic în perioada 22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942”, „Operaţia „Debreţin””, „Călătoriile 

de studii organizate în Armata Română în perioada 1859-1944”, „Miniştrii Apărării Naţionale din 

perioada 1937-1944” etc. 

Până în luna noiembrie 1970, Secţia a primit două aparate de microfilmare „Dokumator”, 

un aparat pentru copiat, un aparat de developat, un aparat de mărit şi un aparat de citi. Cu aceste 

echipamente a demarat, în premieră în Armata Română, operaţiunea de mocrofilmare a arhivei 

istorice în vederea conservării şi securizării patrimoniului arhivistic militar naţional 78 . 

În anul 1970, Secţia Arhivelor Militare şi Depozitul de Arhivă al M.F.A. a primit 97132 

cereri, dintre care au fost soluţionate favorabil 88127 cereri 79 de asemenea, au fost expertizate 

30 de vagoane de arhivă, dintre care 26 de vagoane au fost reintroduse în circuitul economic. 

La 1 ianuarie 1971, statul de organizare a Secţiei a fost completat cu două funcţii de 

angajaţi civili şi 7 funcţii de tehnicieni în specialitatea fotoreproducere. 

Specialiştii Secţiei au întocmit documentare referitoare la „Eroii satului Petreşti, comuna 

Pânceşti căzuţi în cele două războaie mondiale”, „Luptele desfăşurate de trupele române pentru 

76 Ibidem, f. 7. 

77 Ibidem, f. 13 v. 

78 Ibidem, f. 19. 


39

40 


eliberarea localităţii Téglás-Ungaria”, „Relaţiile dintre militarii români şi francezi în decursul 

istoriei”, „Şefii Marelui Stat Major 1859-1971”, „Acţiunile Armatei 21 Române pe timpul 

acoperirii frontierei” etc şi au participat la realizarea tematicii Muzeului de Istorie Naţională 80 . 

În anul 1971, Secţia a soluţionat circa 4500 cereri. 

În luna mai 1972, specialiştii Secţiei au pus la dispoziţia cercetătorilor americani Glenn 

Torrey şi Keith Hitchins de la Universitatea din Kansas-SUA, lucrări şi documente de arhivă 

referitoare la participarea României la Primul Război Mondial 81 . 

În perioada 21-25 august 1972, colonelul Antone Marinescu şi locotenent-colonelul 

Aurelian Miriţă au participat la lucrările celui de-al VII-lea Congres Internaţional al Arhivelor de 

la Moscova. 

În decursul anului, personalul Secţiei a întocmit 38 de lucrări cu 825 pagini, printre care 

„Istoricul transporturilor militare în Armata Română”, „Schema de organizare şi atribuţiile 

Subsecretariatului de Stat al Aerului” ş.a. şi a executat 249 zile de control tematic 82 . 

În anul 1972 Secţia a rezolvat favorabil 5502 cereri din cele 6021 cereri înregistrate, iar 

Depozitul de Arhivă al M.F.A. a soluţionat pozitiv 43554 de cereri din totalul celor 46933 de cereri. 

În anul 1973 Secţia Arhivelor Militare a funcţionat cu o parte din personal în localul 

Marelui Stat Major din Piaţa Walter Mărăcineanu şi cu o alta în localul din Calea 13 Septembrie 83 . 

Secţia a întocmit documentare referitoare la „Pierderile suferite de trupele române în cel 

de-al Doilea Război Mondial pentru eliberarea Cehoslovaciei”, „Titulatura Diviziei 1 Mecanizate 

„Tudor Vladimirescu”, „Istoricul Diviziei 1 Blindate Română”, „Situaţia vedetelor blindate 

„Power” cumpărate de România din Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”, 

„Memoriul lui Iuliu Maniu adresat lui Hitler şi Mussolini în anul 1940” ş.a. 

Începând cu luna aprilie 1973, Depozitul de Arhivă al M.F.A.A s-a mutat din garnizoana 

Râmnicu Sărat în garnizoana Piteşti. 

La 1 aprilie 1973, Secţia Arhivelor Militare a ieşit din compunerea M.St.M. şi s-a 

reorganizat în Arhivele Ministerului Apărării Naţionale, cu indicativul U.M. 02600 Bucureşti 84 . 

La 5 mai 1973, colonelul Leonida Ion s-a pensionat, la 20 mai 1973 funcţia de şef al 

Arhivelor M.Ap.N. fiind preluată de colonelul Antone Marinescu. 

În cursul anului 1973 au fost grupate şi ordonate 574 din cele 1000 fonduri de arhivă 

existente în colecţia arhivistică din Calea 13 Septembrie iar 132 au fost inventariate. De asemenea, 

s-au înregistrat 50971 cereri, din care au fost soluţionate favorabil 44300 cereri. 

În cursul anul 1974 au fost realizate documentare referitoare la „Directivele şi 

instrucţiunile date de prof. Mihai Antonescu în şedinţa Consiliului Biroului Păcii din iunie 1942”, 

„Acţiunile Armatei a III-a, Corpului 3 Armată, Diviziilor 2 şi 15 Infanterie şi Comandamentului 

110 Infanterie în perioada 20-24 august 1944 pe frontul din Moldova”. 

În cursul anului au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice IA -75 85 . 

La începutul anului 1975, Arhivele M.Ap.N. Bucureşti aveau un efectiv de 35 de angajaţi. 

În cursul anului, arhiviştii militari au organizat instruiri în 15 centre din ţară, 22 controale 

în comandamente, direcţii centrale, unităţi şi la depozitul propriu, precum şi un curs de arhivistică 

cu personalului Depozitului de Arhivă al M.Ap.N. De asemenea, au fost selecţionate 61 de fonduri 

arhivistice care însumau 150000 de dosare şi s-au întocmit o serie de documentare, printre care 

„Luptele duse de trupele române în perioada războiului antihitlerist în zona localităţii Jihlava- 

Cehoslovacia”, „Militarii români căzuţi în perioada războiului antihitlerist în localitatea Teglas- 

Ungaria”, „Evidenţa veteranilor din războiul antihitlerist” ş.a. 

În cursul anului 1976, Arhivele Militare Române au pus la dispoziţie documente de 

arhivă profesorului american Glenn Edward Torrey de la Universitatea Kansas - S.U.A., care în 

80 Ibidem, f. 28. 




84 Ibidem, f. 41. 

85 Ibidem, f. 56 v.


luna august a participat la Consfătuirea istoricilor români şi americani care s-a desfăşurat la 

Suceava, Comandamentului Artileriei şi locotenent-colonelului (r) dr. Fredrich Christian Stahl din 

Freiburg - R.F.G 86 . 

Printre documentarele întocmite s-au numărat „Pierderile Armatei Române în Primul 

Război Mondial”, „Acţiunile Armatei Române la Plevna în Războiul de Independenţă 1877-1878”, 

„Organizarea Subsecretariatului de Stat al Aerului” ş.a. 

Ca urmare a deteriorării clădirii M.Ap.N. din cauza cutremurului din 4 martie 1977, s-a 

hotărât evacuarea acesteia şi mutarea tuturor direcţiilor şi secţiilor M.St.M. în localul Armatei a 

2-a din Drumul Taberei. Întrucât şi localul aflat în Calea 13 Septembrie a fost afectat de cutremur, 

s-au luat măsuri pentru mutarea arhivei, microfilmotecii, arhivei de filme militare şi filmotecii 

M.St.M. în Drumul Taberei, activitatea fiind finalizată la 14 martie 1977 87 . 

În perioada 3 septembrie – 2 octombrie 1977, colonelul Antone Marinescu, şeful 

Arhivelor M.Ap.N. a efectuat o campanie de cercetare a arhivei militare din Freiburg - R.F.G., 

selecţionând 3000 de file de documente de arhivă referitoare la rapoarte ale ataşatului militar al 

Marinei germane în România din perioada Primului Război Mondial, probleme privind istoricul 

Dobrogei, în legătură cu perioada de ocupaţie a unei părţi din România de către trupele germane 

din anii 1916-1918, precum şi la relaţiile militare româno-germane din timpul celui de-al Doilea 

Război Mondial 88 . 

În cursul anului 1977 a fost constituită arhiva de filme militare din preluarea filmelor 

aflate la Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor, totalizând circa 928 acte cu o lungime de 

233335 metri peliculă. 

La 26 aprilie 1978, Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară a predat 

Arhivelor Militare 827 copii ale unor documente selecţionate din Arhiva M.A.E., referitoare la 

ajutorul acordat de poporul român militarilor şi civililor polonezi refugiaţi în România în anii 

1939-1940, care au fost introduse în fondul 916, dosarele 340 şi 348 89 . 

În cursul anului 1979 au fost întocmite documentare referitoare la „Activitatea aviatorilor 

francezi pe frontul român în Primul Război Mondial”, solicitat de Asociaţia Veteranilor Aviatori 

din Franţa, „Eroii români din Primul şi Al Doilea Război Mondial căzuţi pe teritoriul judeţelor 

Constanţa şi Covasna”, „Organizarea şi funcţionarea Secţiei Mobilizare şi Organizarea naţională a 

Teritoriului MONT” 90 ş.a. 

În perioada 16-20 iunie 1980, colonelul Antone Marinescu a participat la cea de-a VII-a 

Consfătuire a conducătorilor de arhive din ţările socialiste care a avut loc la Muzeul de Istorie a 

partidului a mişcării democratice şi revoluţionare din România din Bucureşti, iar între 8-18 august 

la Conferinţa internaţională de istorie militară din cadrul celui de-al XV-lea Congres internaţional 

de ştiinţe istorice 91 . 

În cursul anului 1981 au fost finalizate documentarele „Localităţi din Cehoslovacia 

eliberate de Armata Română pe timpul războiului antihitlerist”, „Istoricul Regimentului 19 Infanterie”, 

„Cantonamentul trupelor în Armata Română între cele două războaie mondiale”, „Miniştrii 

Apărării Naţionale şi şefii Marelui Stat Major ai Armatei Române în perioada 1877-1980”, 

„Apărarea litoralului maritim românesc”, „Schema de organizare, încadrare şi atribuţiile Marelui 

Cartier General în Primul şi Al Doilea Război Mondial”, „Efectivele şi înzestrarea regimentului de 

infanterie, cavalerie, grup vânători de munte şi divizia blindată în anii 1941-1942”, „Istoricul 

paraşutiştilor”, „Istoricul Corpului guarzilor de geniu şi artilerie”, s-au selecţionat documente 

pentru Muzeul Judeţean Arad şi au fost acordate consultaţi de specialitate realizatorilor filmelor 

„La răscrucea marilor furtuni”, „Detaşamentul Concordia” şi „Cutia cu libelule” 92 . 

86 Ibidem, f. 68. 


88 Ibidem, f. 75. 



91 Ibidem, f. 96. 


41

42 


În anul 1982, arhiviştii militari au întocmit documentare referitoare la „Istoricul 

Regimentelor 47 şi 55 Transmisiuni”, consultaţii de specialitate pentru realizatorii filmelor 

„Aşteptând un tren”, „Pe malul stâng al Dunării albastre” şi „Întoarcerea din iad”. La Depozitul de 

Arhivă Piteşti a avut loc un schimb de experienţă între personalul Secţiei Arhivelor M.Ap.N. şi 

personalul Direcţiei Generale a Arhivelor Statului 93 . 

În anul 1983, ofiţerii Biroului Arhive au selecţionat 45 fonduri arhivistice, totalizând 

145890 dosare şi au fost întocmite documentarele „Istoricul Arhivelor Militare”, „Activitatea de 

reperare a muniţiilor în Armata Română până în anul 1945”, „Scheme de organizare şi încadrare 

cu personal a Marelui Cartier General”, „Organizarea şi încadrarea eşalonului I şi II armată, corp 

de armată în timp de război”, „Militari români în perioada războiului antihitlerist căzuţi şi 

înmormântaţi pe teritoriul Austriei” şi au fost soluţionate 1033 de cereri 94 . 

La 1 iunie 1984 au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice I.A. – 84 95 . În cursul 

acestui an au fost selecţionate 115 fonduri arhivistice, totalizând 246815 dosare. Printre 

documentele întocmite se numără „Planurile de campanie şi ipotezele operative întocmite de 

M.St.M. în perioada 1913-1940”, „Mobilizarea Armatei Române în anii 1913, 1916 şi 1918”, 

„Modalităţile de completare a pierderilor şi instruirea tinerelor contingente în timp de război şi 

operaţia de refacere şi reorganizarea marilor unităţi şi unităţi române în iarna şi primăvara anului 

1917”, „Încadrarea şcolii Superioare de Război”, „Organizarea şi compunerea unor direcţii şi 

inspectorate de armă în perioada 1941-1943”, „Istoricul, organizarea şi atribuţiile inspectoratelor 

de armată, armatelor şi atribuţiile inspectoratelor de armată, armatelor şi regimentelor militare”, 

„Categoriile de funcţii din Armata Română prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri de stat major” etc. 96 . 

În anul 1985 au fost selecţionate 195 fonduri arhivistice, totalizând 328000 dosare şi au 

fost întocmite documentarele „Manevrele cu dublă partidă în perioada interbelică”, „Participarea 

Armatei la construirea Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră”, „Legislaţia privind înfiinţarea 

şi atribuţiile organelor care s-au ocupat cu înzestrarea Armatei în perioada 1938-1947”, 

„Conţinutul planurilor de război elaborate de M.St.M. în perioada 1923-1942” şi au fost 

soluţionate favorabil 935 de cereri dintr-un total de 1003 97 . 

În cursul anului 1986, au fost soluţionate 764 de cereri din 829 înregistrate. 

La 16 februarie 1986 colonelul Antone Marinescu a fost trecut în rezervă, începând cu 

această dată funcţia de şef al Secţiei Arhive din M.St.M. fiind îndeplinită de colonelul Aurelian 

Miriţă 98 . 

În cursul anul 1987 au fost întocmite 16 documentare la Secţia Arhive şi 6 la C.V.PA.M., 

printre care „Organizarea armatei de uscat în anul 1939”, „Aniversarea zilei unei arme în perioada 

interbelică şi în prezent”, „Structura organizatorică a Şcolilor de ofiţeri şi subofiţeri la nivelul 

anului 1939”, „Sistemul soluţionării cererilor în timpul guvernării mareşalului Ion Antonescu”, 

„Istoricul Secţiei Arhive”, „Înfiinţarea, evoluţia organizatorică şi activitatea Batalionului Sportiv al 

Clubului Steaua” ş.a. Din luna septembrie 1987, personalul cu studii superioare a fost cooptat în 

colectivul de redactare a lucrării „Eroii români căzuţi în războiul antihitlerist pe teritoriul naţional, 

precum şi în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria”. Fondul documentar al Secţiei cuprindea 754 de 

titluri din toate domeniile de activitate ale armatei. În cursul acestui an a fost pus în funcţiune un 

nou sistem de microfilmare „Pentakta” 99 . 

În cursul anului 1988 personalul Secţiei Arhive a întocmit documentarele „Structura 

organizatorică a Subsecretariatului de Stat al Aerului (1932)”, „Organizarea şi amplasarea 

punctelor de comandă la eşaloanele armată, corp de armată, divizie şi regiment (1939-1945)”, 

93 Ibidem, f. 103. 

94 Ibidem, f. 104-105. 

95 Ibidem, f. 105. 

96 Ibidem, f. 107. 

97 Ibidem, f. 110. 

98 Ibidem, f. 113. 

99 Ibidem, f. 117.


„Organizarea şi funcţionarea centrelor de recrutare (1939)”, „Organizarea şi înzestrarea Aviaţiei 

Militare Române între anii 1918-1922”, „Bombardamentele aviaţiei engleze executate asupra 

Capitalei şi oraşului Ploieşti (mai-august 1944)”, „Drepturile cuvenite personalului ambarcat pe 

submarine”, „Organizarea şi activitatea centrelor de instrucţie ale armelor în perioada 1939-1945”, 

„Preocupări pe linia organizării şi dotării marilor unităţi şi unităţi de tancuri din Armata Română în 

perioada 1921-1945” ş.a. Fototeca s-a îmbogăţit cu peste 8000 de clişee, fotografii, ilustrate, 

albume, afişe ş.a 100 . 

În cursul anului 1989 au fost întocmite 26 de documentare, printre cele mai importante 

numărându-se „Organizarea Comandamentului Apărării Litoralului (1960-1961)”, „Organizarea şi 

efectivele M.St.M. în anii 1939-1940”, „Pierderile României în timpul celui de-al Doilea Război 

Mondial”, „Partizani, membri ai F.L.P., premilitari, luptători antifascişti, civili şi alte categorii de 

personal decât cel aparţinând forţelor armate”, „Înfiinţarea, organizarea, atribuţiile şi efectivele 

corpului de armată şi comandamentului teritorial de corp de armată în anii 1939-1940”, 

„Organizarea şi funcţionarea unităţilor de marş române în perioada celui De-al Doilea Război 

Mondial”, „Organizarea şi activitatea mişcării iredente maghiare în România în perioada 1939- 

1945” ş.a 101 . 

Serviciul Istoric al Armatei la începutul mileniului III 

La 13 iulie 1990 la Bucureşti a fost semnat un Acord între Consiliul Memorial al 

Holocaustului din Washington şi Ministerul Apărării Naţionale al României pe termen de 10 ani 102 . 

În anul 1990 au fost întocmite peste 50 de studii, sinteze, documentare etc. referitoare la 

„Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile unor structuri de conducere, concepţie sau execuţie precum 

Consiliul Suprem al Apărării Ţării, M.Ap.N., M.I.A.P.R., M.St.M., Cabinetul Militar al Conducătorului 

Statului, Casa Militară Regală, inspectoratele de armă, birourile 2, Serviciul Cifru, mari unităţi şi 

unităţile de gardă, organe ale jandarmeriei, poliţiei militare, pompieri, batalioane disciplinare şi închisori 

militare”, „Participarea Oştirii la viaţa parlamentară (1921-1938)”, „Relaţia dintre Armată şi biserică şi 

activitatea confesională în armată (1870-1947)”, „Relaţiile diplomatice şi politico-militare ale României 

în perioada 1877-1947, bilaterale sau în cadrul unor alianţe”, „Ceremoniale - depunerea jurământului 

militar, uniformele unităţilor de gardă, defilarea pe sub Arcul de Triumf”, „Instituţia copiilor de trupă în 

Armata Română”, „Drepturile acordate în trecut veteranilor de război sau celor decoraţi pentru fapte de 

arme”, „Sărbătorirea Zilei armelor” ş.a 103 . 

În cursul acestui an Secţia Arhive a primit 1841 cereri, din care 1765 au fost soluţionate 

favorabil. 

În cursul anului 1991, au fost elaborate peste 60 de documentare, studii şi sinteze 

referitoare la „Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile M.Ap.N., M.C.G., M.St.M., regimentelor 

grănicereşti, jandarmeriei, poliţiei militare, colegiilor militare, asociaţiilor veteranilor de război, 

ofiţerilor în rezervă” ş.a., „Tezaurul României transferat în Rusia (1916-1917)”, „Activitatea 

confesională în armată”, Ceremonialul reînhumării Eroului Necunoscut”, „Liste de eroi”, „Galeria 

comandanţilor unor organisme militare”, „Datele de înfiinţare, transformare sau desfiinţare ale 

unor militari” 104 etc. De asemenea, au fost înregistrate 5080 cereri, din care 4930 au fost 

soluţionate favorabil. 

La 26 iunie 1991, colonelul Aurelian Miriţă a predat funcţia de şef al Secţiei Arhive din 

M.St.M. maiorului Alexandru Oşca. 

100 Ibidem, f. 119. 

101 Ibidem, f. 123 v. 

102 Ibidem, f. 126 v. 

103 Ibidem, f. 130. 

104 Ibidem, f. 136-137. 

43

44 


În cursul anului 1992 au fost realizate 65 de studii, sinteze şi documentare referitoare la 

evoluţia structurii şi atribuţiile unor organe militare, istoricul unor mari unităţi, unităţi şi formaţiuni, 

legislaţie militară, conducerea superioară a Armatei în campanie, personalităţi militare etc. 105 . 

În anul 1993 au fost elaborate peste 80 de documentare referitoare la „Conducerea 

superioară a operaţiilor militare între 1913-1945”, „Legislaţia militară”, „Tratate şi convenţii 

militare din perioada interbelică”, „Înfiinţarea, transformările şi activitatea pe front a unor unităţi şi 

mari unităţi”, „Miniştrii Apărării Naţionale” şi „Şefii M.St.M. între 1859-1993”, „Situaţia cadrelor 

militare arestate, judecate, condamnate, trecute în cadrul disponibil sau în rezervă în mod abuziv 

după 23 august 1944” 106 ş.a. 

În anul 1994 au fost întocmite 43 de documentare 107 . 

Prin Ordinul de Zi al Ministrului Apărării Naţionale nr. 11 din 18 iulie 1995, cu prilejul 

sărbătoririi a 75 de ani de la înfiinţarea Depozitului de Arhivă al Secţiei 8 Arhive a M.St.M., 

26 iulie a fost instituită Ziua Arhivelor Militare 108 . 

În decursul anului 1995 au fost soluţionate 41127 cereri 109 . La 1 iunie 1996 a intrat în 

vigoare noua Lege a Arhivelor Naţionale. 

În perioada 4 – 8 septembrie 1996, la Bucureşti s-au desfăşurat lucrările Colocviului 

Internaţional de Arhivistică Militară, prilej cu care a fost lansat volumul „Confruntarea cu secolul 

XXI – Abordarea provocărilor din domeniul Arhivelor Militare” 110 . 

În cadrul proiectului de reorganizare a structurilor militare care se ocupă nemijlocit de 

gestionarea arhivelor militare, la 30 iunie 1997 s-au iniţiat măsuri pentru înfiinţarea unor depozite 

intermediare de arhivă pe lângă categoriile de forţe armate şi alte structuri importante ale armatei. 

La 1 octombrie 1997 s-a lansat iniţiativa apariţiei revistei trimestriale „Document. 

Buletinul Arhivelor Militare” 111 , primul număr fiind lansat la 30 septembrie 1998. 

La 1 martie 1998, Secţia Arhive a Statului Major General şi-a schimbat denumirea în 

Arhivele Militare Române 112 . De asemenea, au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice I.A.-98. 

În anul 1999 au fost finalizate şi aprobate „Instrucţiunile privind redactarea Registrului 

istoric şi a Jurnalului acţiunilor militare” 113 . 

În anul 2000 au fost definitivate volumele inventarului ştiinţific „Structuri militare 

române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace” 114 . 

La 11 decembrie 2000, Arhivele Militare Române şi-au schimbat denumirea în Serviciul 

Arhivistic Militar 115 iar la 1 aprilie 2002 în Serviciul Arhive şi Documentare Militară 116 . 

În anul 2004 a fost constituită Comisia de Heraldică şi Denumiri a Ministerului Apărării 

Naţionale, din care face parte şi un reprezentant al Serviciului Istoric al Armatei 117 . 

În anul 2005, zestrea documentară a Serviciului Istoric al Armatei s-a îmbogăţit prin 

preluarea fondului de arhivă preluat de Compartimentul Memorialistică al Asociaţiei Naţionale a 

Veteranilor de Război, cu un număr de 120 unităţi arhivistice 118 . 

La 28 ianuarie 2005 a fost constituit Grupul de lucru pentru studierea acţiunilor Armatei 

în revoluţia din decembrie 1989. 

105 Ibidem, f. 147 v. 

106 Ibidem, f. 155 v. 

107 Ibidem, f. 169. 

108 Ibidem, f. 171 v. 

109 Ibidem, f. 180 v. 

110 Ibidem, f. 182. 

111 Ibidem, f. 198 v. 

112 Ibidem, f. 201. 

113 Ibidem, f. 210 v. 

114 Ibidem, f. 217 v. 

115 Ibidem, f. 220 v. 

116 Ibidem, f. 241 v. 

117 Ibidem, f. 272. 

118 Ibidem, f. 292 v.


Revenirea, de la 1 mai 2006, la denumirea de Serviciul Istoric al Armatei, consacrată 

tuturor instituţiilor similare din armatele ţărilor membre NATO – a reprezentat o reparaţie 

necesară, de recuperare a unei tradiţii onorante dar şi de restabilire a domeniului de 

responsabilitate în conformitate cu exigenţele conservării, cercetării şi valorificării tezaurului 

arhivistic şi a tradiţiilor militare ale Armatei României. 

Începând cu anul 2008, S.I.A. a realizat, în premieră naţională în domeniul arhivistic, 

implementarea sistemului informatic de asigurare a managementului integrat al arhivelor militare, 

menit să realizeze digitizarea şi arhivarea în format electronic a fondurilor de arhivă şi facilitarea 

cercetării ştiinţifice a patrimoniului arhivistic militar naţional. 

Concomitent, a fost gestionată activitatea de soluţionare a unui volum impresionant de 

cereri din partea unor cetăţeni români şi străini privind eliberarea de certificate şi adeverinţe 

necesare stabilirii calităţii de veterani de război, luptători în formaţiuni de rezistenţă, persecutaţi 

politic, încadraţi în detaşamente de lucru, salariaţi ai M.Ap.N. etc. Astfel, în perioada 1991-2009 

au fost examinate şi soluţionate peste 1.800.000 de cereri şi s-au emis peste 1.250.000 de 

certificate şi adeverinţe. 

Activitatea de cercetare ştiinţifică a specialiştilor din sistemul arhivistic militar s-a 

materializat în publicarea a numeroase culegeri de documente, precum Istoria Statului Major 

General Român. Documente. 1859 – 1947 (Editura Militară, Bucureşti, 1994), Şefii Marelui Stat 

Major Român. Destine la răscruce. 1941 – 1945 (Editura Militară, Bucureşti, 1995), Istoria Statului 

Major General, 1859 -2004. Istorie şi transformare (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 

Bucureşti, 2004), Armata Română şi Răscoala din 1907 (Editura Militară, Bucureşti, 2008), Armata 

Română şi Unitatea Naţională (Editura Pământul, Piteşti, 2008), Înzestrarea Armatei Române, vol. I 

1919 – 1930 (Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2000) şi vol. II 1931- 1935 (Editura 

Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008), la care s-au adăugat, la împlinirea unui secol 

şi jumătate de la înfiinţarea S.M.G., volumul Statul Major General în arhitectura organismului 

militar românesc (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009), prima 

Enciclopedie a Armatei României (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009) şi 

Albumul Armatei României (Editura Militară, Bucureşti, 2009). 

De asemenea, membrii consiliului ştiinţific al S.I.A. asigură apariţia trimestrială, din anul 

1998, a revistei „Document – Buletinul Arhivelor Militare Române”, iar din anul 2009, a 

,,Calendarului tradiţiilor militare”. 

În scopul perfecţionării şi amplificării cercetării ştiinţifice şi a promovării imaginii 

Armatei României în ţară şi peste hotare, S.I.A. promovează parteneriate de colaborare cu 

Academia Română, Arhivele Naţionale, facultăţile de istorie din cadrul Universităţilor din 

Bucureşti, Iaşi, Craiova, Constanţa şi Piteşti, Biblioteca Naţională a României, Institutul de Studii 

Politice de Apărare şi Istorie Militară, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Muzeul Militar 

Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Muzeul Aviaţiei, Muzeul Marinei Române ş.a. De asemenea, 

specialiştii instituţiei organizează anual sesiuni de comunicări ştiinţifice, mese rotunde, dezbateri 

tematice şi călătorii de studii cu prilejul Zilei Serviciului Istoric al Armatei (17 martie) şi Zilei 

Arhivelor Militare (26 iulie) şi participă cu regularitate la prestigioase manifestări ştiinţifice 

organizate pe plan naţional, precum şi la congresele Comisiei Internaţionale de Istorie Militară. 

Cercetarea patrimoniului arhivistic militar este deschisă tuturor cercetătorilor români şi 

străini la sediile Serviciului Istoric al Armatei din Bucureşti şi Centrului de Studii şi Păstrare a 

Arhivelor Militare Istorice din Piteşti, fondurile disponibile pentru cercetare şi informaţiile de 

interes public fiind prezentate şi pe site-ul instituţiei, la adresa www.defense.ro/sia/index.htm. 

45


CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI 

Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA 

dr. Cornel ŢUCĂ 

Evoluţia arhivisticii militare româneşti a fost determinată şi influenţată de dezvoltarea 

structurilor militare naţionale şi de creşterea rolului armatei ca factor definitoriu de apărare a 

integrităţii teritoriale şi a independenţei naţionale a statului care a luat naştere după Unirea 

Principatelor din 1859 şi s-a consolidat după Războiul de Independenţă din 1877. 

Perfecţionarea structurilor armatei naţionale a avut drept rezultantă firească mărirea volumului 

de documente create de unităţile militare, situaţie care a condus la obligativitatea de a elabora unele 

reglementări vizând constituirea lor în anumite tipuri de dosare, evidenţa acestora, folosirea, păstrarea şi 

conservarea lor. Ca urmare, la 15 septembrie 1860 s-a hotărât – în cadrul procesului de unificare a celor 

două administraţii – mutarea cancelariei Ministerului de Război din Iaşi la Bucureşti. 

Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, pe lângă administraţia centrală a armatei, a 

luat fiinţă o direcţie nouă, cu denumirea de Depozitul General al Războiului 119 . Fiecare dintre cele 

două secţii din compunerea depozitului avea atribuţii precise: prima se ocupa de lucrările de 

topografie de care armata avea nevoie, cea de-a doua trebuia să adune toate documentele necesare 

pentru întocmirea istoriei militare. 

Anul 1869 a fost anul adoptării „Regulamentului Arhivelor Statului”, care avea în 

conţinut şi dispoziţii referitoare la obligaţiile ministerelor şi instituţiilor diferite în privinţa 

documentelor de arhivă pe care le creaseră. 

Un an mai târziu a fost promulgat Înaltul Decret nr. 103 din 21 ianuarie 1870 „…relativ la 

regularea arhivelor … Ministeriului de resbel …”, care decidea următoarele: „… Art. 1. Atât 

arhiva generală a ministeriului de resbel cât şi direcţiile zisului minister vor vărsa la arhiva 

generală a Statului prin îndeplinirea formalităţilor cerute de zisa arhivă generală a Statului, toate 

dosierele, jurnalele, registrele şi diferite condici pe anii vechi, în cât să nu mai posede nisce 

aseminea dosiere, jurnale, registre şi diferite condici mai mult de cât numai pe zece ani, şi pe 

acelea ce încă nu vor fi încetat corespondenţa lor; vărsându-le regulat în viitor din an în an pe cele 

din anul cel mai vechi …” 120 . 

„Regulamentul asupra serviciului interior al Ministerului de Resbel” stabilea atribuţiile şi 

îndatoririle fiecărei direcţii şi ale unor şefi de compartimente, precum „… directorele general …”, 

„… directorele de serviciu …” şi „ … şeful de birou …”, inclusiv în ceea ce priveşte lucrul cu 

documentele. Capitolul al V-lea – „Înregistrarea hârtiilor” – menţiona în termeni cât se poate de 

119 

„Monitorul Oastei” nr. 10 din 27 martie 1867, p. 115. 

120 

Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare se va cita C.S.P.A.M.I.), Biblioteca 

arhivistică, „Monitorul Oastei”, nr. 3/1870, p. 80. 

46


clari faptul că „… registratorele de direcţiune … este special însărcinat cu conservarea şi îngrijirea 

dosarelor, registrelor, actelor şi în fine tot ce constitue arhiva Direcţiunii …” 121 . 

Aceste prime reglementări au fost ulterior completate cu noi acte normative, cu referire 

directă la constituirea arhivei, aşa cum este „Regulamentul serviciului registraturei şi al archivelor 

din administraţia centrală” publicat în 1897, cu aplicabilitate şi în armată 122 . 

„… Participarea României la prima conflagraţie mondială, desăvârşirea procesului de 

formare a statului naţional unitar român au influenţat în mod pozitiv evoluţia instituţiei militare. 

Anii 1916-1919 au semnificat, pe plan militar, confirmarea valorii deosebite a armatei noastre, au 

determinat vaste operaţiuni de reorganizare începute chiar în timpul retragerii forţate în Moldova, 

au marcat o adevărată revoluţie în concepţie şi pe planul dotării. Aceste transformări au condus, în 

mod obiectiv, la creşterea masivă a cantităţii de documente create în armată, ceea ce a impus, la 

nivelul conducerii acesteia, studierea şi adoptarea unor măsuri menite să asigure constituirea 

corectă …” 123 , evidenţa, prelucrarea şi păstrarea în condiţii cât mai bune a materialului arhivistic, 

în vederea valorificării ştiinţifice a informaţiilor oferite de experienţa anilor de război şi în intenţia 

de a elabora şi de a publica o istorie a participării trupelor române la Primul Război Mondial. 

Iniţiativa centralizării tuturor documentelor operative originale şi a celor care aveau 

legătură cu mişcările de trupe şi cu luptele, documente care să constituie sursa de informaţie şi 

baza pentru elaborarea unor lucrări de teorie şi de istorie militară, a aparţinut Secţiei VI Istoric din 

Marele Stat Major, care a fost înfiinţată la 1 aprilie 1920 şi care, până în 1949, s-a mai numit 

Secţia VIII Istoric (1922-1927), Secţia VII Istoric (1927-1928), Serviciul Istoric (1928-1949). 

Pe lângă această secţie, în luna iulie a anului amintit mai sus, a fost constituit un depozit 

de arhivă istorică – nucleul viitorului depozit de arhivă al armatei –, având misiunea de a păstra 

documentele operative create de marile unităţi şi de unităţile militare combatante în perioada 1916- 

1919 şi de a le folosi pentru cercetarea ştiinţifică. 

În anul 1923 un nou act normativ stabilea ce urma a se face cu dosarele păstrate 10 ani 

asupra direcţiilor, deoarece „… ca consecinţă a războiului sau aglomerat lucrările şi deci numărul 

dosarelor este enorm şi păstrarea lor la direcţiuni sau servicii, pe lângă că cer locale spaţioase dar 

îngreuiază şi lucrul …”: având denumirea generică de Arhiva generală a Ministerului de războiu, 

la 1 aprilie 1923 s-a înfiinţat, pe lângă Depozitul de unelte şi materiale, Depozitul de Arhivă al 

Ministerului de Război în fortul Mogoşoaia, potrivit Deciziei ministeriale nr. 15 din 

16 ianuarie 124 . Arhiva generală a ministerului era constituită din „… dosarele mai vechi de trei ani 

a direcţiunilor şi serviciilor …”, Secretariatul general avea atribuţiuni în privinţa păstrării şi 

manipulării acestei arhive, iar „… şeful depozitului de unelte şi materiale de la Mogoşoaia …” era 

„ … şi şeful depozitului arhivelor …”. 

Arhiva generală a Ministerului de Război a fost mutată la Obor, pe lângă Depozitul 

general de imprimate în perioada martie-mai 1931. 

Deşi armata dispunea deja, încă din primele decenii ale secolului XX, de două depozite 

separate pentru depozitarea şi conservarea actelor emise şi primite de structurile sale, volumul de 

arhivă a continuat să se mărească, antrenat de activitatea intensă de modernizare şi reorganizare a 

instituţiei. O încercare de rezolvare a situaţiei a fost considerată înfiinţarea depozitelor regionale 

de arhivă pe lângă cele 7 comandamente teritoriale, pusă în aplicare în urma aprobării 

„Regulamentului arhivelor armatei” prin Decretul Regal nr. 1830 din 20 iunie 1933, publicat în 

„Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933 125 . Subtitlul cuprinzător şi în termeni precişi al acestui 

act normativ, rămas în vigoare până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este semnificativ 

pentru oricine este familiarizat cu arhivistica şi terminologia specifică acesteia: 

121 Ibidem, nr. 2/1870, p. 41-59. 

122 Ibidem, „Monitorul Oficial” nr. 79/10 iulie 1897, p. 2874-2877. 

123 „România în ecuaţia păcii şi a Dictatului”, Culegere de studii şi comunicări prezentate la Sesiunea ştiinţifică 

dedicată aniversării a 80 de ani de la înfiinţarea Centrului de Cercetare şi Păstrare a „Arhivelor Militare Istorice „General 

Radu Rosetti”, 28-30 iulie 2000, coordonator: colonel Gheorghe Nicolescu, 2001, Editura Paralela 45, Piteşti, p. 5. 

124 C.S.P.A.M.I., fondul Marele Stat Major, Serviciul Istoric, crt. 71/1925, f. 25. 

125 Ibidem, Biblioteca arhivistică, „Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933, p. 13-32. 

47

48 


„Regulamentul privitor la: 

- Depozitarea şi conservarea arhivelor Armatei; 

- Organizarea şi funcţionarea Depozitelor Regionale de Arhivă ale Comandamentelor 

Teritoriale; 

- Organizarea şi funcţionarea Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale 

(Obor); 

- Organizarea şi funcţionarea Depozitului de Arhivă al Marelui Stat Major, Serviciul 

Istoric …”. 

La fel, cele şase capitole (61 de articole) pe care a fost structurat acoperă întregul 

domeniu al arhivisticii militare, începând cu „… Definiţia actului …”, „… Definiţia dosarului …” 

din „ … Capitolul I. Noţiuni şi definiţiuni …” până la ultimul capitol „ … Controlul arhivelor şi al 

Depozitului de Arhive …”. Revenind la nou-înfiinţatele depozite regionale, acestea urmau să 

primească şi să păstreze: 

„…a) toate arhivele din perioada 01.01.1903-31.12.1912, aflate în prezent asupra tuturor 

autorităţilor militare ce se găsesc pe teritoriul Comandamentului Teritorial respectiv …; 

b) Din arhivele de pace după data de 01.04.1921 se vor vărsa de către autorităţile 

militare …; 

Dosarele care sunt de utilitate istorică şi care rămân la dispoziţia Marelui Stat Major - 

Serviciul Istoric …”. 

Unificarea modului de păstrare şi de folosire a documentelor militare urmărită prin 

promulgarea acestui regulament a fost nuanţată printr-un nou regulament - „Regulamentul 

provizoriu al arhivelor de război şi registrul istoric” - publicat în aprilie 1934 126 , cu referire la 

adunarea, clasarea şi evidenţa documentelor operative, documentaţia necesară pentru redactarea 

istoricului campaniilor, funcţionarea Serviciului Istoric din Marele Stat Major în campanie. 

Arhiva generală a Ministerului Apărării Naţionale a fost mutată, încă o dată, de la Obor la 

fortul Otopeni în toamna anului 1939. 

Pe toată durata războiului, Serviciul Istoric din Marele Stat Major a derulat o activitate 

susţinută, concretizată în elaborarea şi emiterea unei serii de ordine circulare şi instrucţiuni, a căror 

aplicare a şi urmărit-o, în măsura în care a fost posibil: „Instrucţiunile nr. 626 000 relative la 

clasarea, inventarierea şi vărsarea arhivelor din perioada martie 1939 - 21 iunie 1941 şi a arhivelor 

operative din campania contra sovietelor” în iunie 1942, „Ordinul Circular nr. 626 300 referitor la 

constituirea, inventarierea şi predarea arhivelor create în perioada 1939 - 1942” în data de 

5 septembrie a aceluiaşi an, urmat la 20 septembrie de „Instrucţiunile nr. 626 900 relative la 

întocmirea dosarelor de campanie şi a jurnalelor de operaţii. Evacuarea arhivelor la organele de 

mobilizare”. În octombrie 1943 erau publicate „Instrucţiunile nr. 7 000 relative la clasarea şi 

păstrarea arhivelor din perioada 01.04.1921 - 15.03.1939; 15.03.1939 - 21.06.1941; de la 

22.06.1941 – pe toată durata războiului”, completate cu „Norme pentru întocmirea registrelor 

istorice şi jurnalelor de operaţii”. 

Ordinul Circular nr. 7 200 din 17 iunie 1944 al Marelui Stat Major, referitor la „… 

mărirea dispersării depozitelor de arhivă …” avea în vedere dislocarea acestora „… numai în 

mediul rural, în localităţi lipsite de importanţă militară, industrială, feroviară …” pentru a proteja 

arhivele de bombardamentele aeriene şi de eventualele incendii. 

Anii 1945 - 1947, ani de profunde transformări politico-sociale pentru naţiunile din 

Europa de Est, au rămas în memoria scrisă a instituţiei Arhivelor Militare drept momentul pierderii 

definitive a unor dosare şi documente „predate din ordin” Comisiei Aliate de Control sovietice în 

România: arhiva Cabinetului Militar al Conducătorului Statului, cea creată de unităţile militare 

ruseşti care au luptat în Moldova în Primul Război Mondial, arhiva creată de Armata Republicii 

Moldoveneşti şi de Sfatul Ţării. 

Fostele „depozite regionale de arhivă ale comandamentelor teritoriale” au fost reduse ca 

număr şi transformate, la 15 iulie 1947, în depozite regionale aferente fiecare unei regiuni militare, 

potrivit reorganizării teritoriale a armatei, având dislocarea la Timişoara-Regiunea I, la Bucureşti- 

126 Ibidem, Fond Marele Stat Major, Serviciul Istoric, nr. crt. 95/1934, f. 20.


Regiunea a II-a, la Floreşti-Cluj-depozitul de arhivă al Regiunii a III-a şi la Bârlad-cel al Regiunii 

a IV-a 127 . Cele patru depozite gestionau fondurile de arhivă primite de la unităţile militare din 

subordinea regiunii militare respective, cu excepţia unităţilor subordonate direct Ministerului 

Apărării Naţionale şi a unităţilor de aviaţie şi de marină, care îşi predau arhivele la Depozitul de 

Arhivă - Otopeni al ministerului. 

La 18 martie 1949 Serviciul Istoric din Marele Stat Major şi-a schimbat denumirea în 

Secţia 11 Istoric 128 . 

În toamna anului 1958 Depozitul de Arhivă Otopeni a fost mutat în comuna Pantelimon. 

Depozitele regionale şi Depozitul de Arhivă al ministerului au funcţionat ca atare din 1947 

până în prima jumătate a anului 1960, când au fost contopite sub numele de Depozitul de Arhivă al 

Ministerului Forţelor Armate, având garnizoana fixată la Râmnicu Sărat. Noua structură primea, 

pentru păstrare permanentă, arhivele create de către toate direcţiile din organica ministerului, cele aflate 

până atunci în gestiunea depozitelor regionale – documentele comandamentelor, marilor unităţi militare – 

precum şi documentele mai vechi de trei ani create de toate unităţile militare. 

O nouă schimbare de garnizoană - la Piteşti - a fost ordonată pentru Depozitul de Arhivă 

al armatei, dislocare executată în intervalul aprilie 1973 - ianuarie 1974. La Piteşti unitatea a 

ocupat cazarma fostului Regiment de Infanterie 4-Argeş, unde a şi rămas până astăzi. Comparând 

această perioadă de 37 de ani de stabilitate „locativă” cu celelalte intervale temporale mult mai 

reduse care au jalonat existenţa Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale, este 

evident cât a fost de benefică, din toate punctele de vedere, atât pentru instituţie, cât mai ales 

pentru documentele create de armată - adunate, dispersate, regrupate, centralizate de prea multe 

ori, cu consecinţe nefaste şi ireparabile asupra integrităţii fondurilor de arhivă, a dosarelor şi a 

documentelor. Tabloul sinoptic al dislocărilor Depozitului de Arhivă al Armatei de la 

constituirea lui până în 2010 se prezintă astfel: 

- 1923 – 1931 – fortul Mogoşoaia – 8 ani; 

- 1931 – 1939 – Obor – 8 ani; 

- 1939 – 1958 – fortul Otopeni – 18 ani; 

- 1958 – 1960 – Pantelimon – 2 ani; 

- 1960 – 1973 – Râmnicu Sărat – 13 ani; 

- 1973 – 2010 – Piteşti – 37 ani. 

Până în momentul unificării depozitelor de arhive militare la Râmnicu Sărat, activitatea 

arhivistică, desfăşurată cu personal redus din punct de vedere numeric, se limita la lucrările de 

evidenţă şi de gestiune primară a documentelor aflate în păstrare şi la rezolvarea cererilor 

petenţilor, deoarece operaţiunile de prelucrare a arhivei intrau în atribuţiile unităţii militare 

creatoare de fond. Sub acest aspect situaţia a rămas, practic, neschimbată şi în timpul celor 13 ani 

de dislocare la Râmnicu Sărat. Dar anul stabilirii Depozitului de Arhivă al Ministerului la Piteşti 

a inaugurat prelucrarea pe baze ştiinţifice a fondurilor gestionate şi a celor primite de la unităţi: 

gruparea, ordonarea, inventarierea şi selecţionarea. 

De asemenea, dezvoltarea organigramei depozitului - în anul 1973 - a făcut posibilă 

încadrarea unor specialişti cu studii universitare de istorie şi de filologie şi, drept urmare, 

efectuarea lucrărilor specifice acestei „ştiinţe speciale a istoriei” - arhivistică: planuri metodice de 

lucru, note istorice, sinteze şi documentare de istorie militară, editarea unor volume de documente 

militare şi publicarea unor articole de specialitate. 

La 1 iunie 1984 unitatea a primit denumirea de Centrul de Valorificare şi Păstrare a 

Arhivelor Militare (C.V.P.A.M.), denumire semnificativă în ceea ce priveşte importanţa şi 

misiunile depozitului. 

Conform experienţei europene în domeniu în martie 1998 s-au constituit, prin reorganizare: 

- Arhivele Militare Române (A.M.R.) în compunerea Statului Major General; 

127 

„Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, nr. 1/1998, „Arhivele Militare Române”, colonel Gheorghe 

Nicolescu, p. 59; 

128 

Ibidem, p. 60. 

49

50 


- Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (C.C.P.A.M.I.), în 

subordinea Arhivelor Militare Române; 

- depozitele intermediare de arhivă, pe categorii de forţe, la principalii creatori de arhivă 

din armată. 

În martie 2002 unitatea a primit actuala denumire - Centrul de Studii şi Păstrare a 

Arhivelor Militare Istorice (C.S.P.A.M.I.) . 

De la constituire până în anul 1973, Depozitul de Arhivă al Armatei a avut ca misiune 

exclusivă depozitarea şi conservarea fondurilor de arhivă create de unităţile militare. 

Anul 1973, în care a fost executată dislocarea depozitului în garnizoana Piteşti şi statul de 

organizare al unităţii a fost extins, reprezintă iniţierea prelucrării ştiinţifice a arhivelor armatei, 

concretizată în instrumentele de evidenţă primară întocmite, redactarea planurilor metodice de 

lucru, a notelor istorice ale creatorilor de fond şi asupra fondurilor, a documentarelor interne şi a 

celor ordonate de eşaloanele superioare. De fapt, colectivul iniţial a fost cel dintâi care a dat 

coerenţă şi unitate lucrărilor de specialitate, urmărind evoluţia unui creator de fond de la înfiinţare 

şi până la desfiinţarea sa, punctându-i transformările şi conexiunile cu alte unităţi militare, făcând 

menţiuni în privinţa cantităţii de unităţi arhivistice, a constituirii dosarelor de către creator şi a 

stării fizice a documentelor. Participarea la simpozioanele locale cu diferite comunicări ştiinţifice 

pe teme de istorie militară, editarea – în regim de colaborare – a unor volume de documente 

militare („Documente privind istoria militară a poporului român”, în două volume, publicată în 

1984 sub egida Centrului de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară Bucureşti, cele cinci 

volume din „Istoria militară a poporului român”, 1984 - 1989, organizarea primei sesiuni de 

comunicări ştiinţifice la Depozitul de Arhivă al Armatei în mai 1982 şi editarea primului Anuar, 

care a reunit lucrările personalului unităţii – reprezintă manifestări de cultură care au făcut 

cunoscute preocupările colectivului din anii 1970-1980 în ceea ce priveşte completarea şi 

clarificarea unor aspecte şi momente ale istoriei militare. 

După Revoluţia din decembrie 1989 activitatea specifică – arhivistica militară – s-a 

focalizat pe rezolvarea cererilor veteranilor de război, ale urmaşelor acestora, ale persoanelor care 

au executat stagiul militar în unităţi aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, a petiţiilor 

privind atestarea funcţiilor şi a vechimii în muncă, trecerea imobilelor şi a terenurilor în 

patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale etc. - potrivit legilor şi ordonanţelor guvernamentale 

promulgate în intervalul 1990 - 2010. 

Activitatea arhivistică propriu-zisă a rămas, practic, minimală în condiţiile în care numărul 

personalului, angrenat majoritar în rezolvarea cererilor, a fost parţial redus, apoi mărit - după anul 2002 - 

dovedindu-se totuşi insuficient pentru controlul acestui aspect de utilitate practică imediată. 

Concomitent, cercetarea ştiinţifică şi relaţiile cu instituţiile omonime din celelalte ţări au 

luat formă în volumele tematice de documente, s-au concretizat prin participarea personalului 

Centrului la simpozioanele internaţionale de istorie militară - Bucureşti 1996 şi 2003 -, la sesiunile 

de comunicări ştiinţifice şi la aniversările unor instituţii. Vizitele de lucru la arhivele militare din 

Franţa, Germania, Italia, Turcia, Bulgaria şi din Federaţia Rusă au avut semnificaţia unei 

deschideri către modernitate, trecută prin comparaţie şi prin efort către înnoire.


Revenind la volumele de documente, exemplificăm prin titluri devenite de referinţă în 

domeniu: „Relaţii militare româno-engleze (1918 - 1947)”, editat în 1998, „Armata Română de la 

Ultimatum la Dictat - anul 1940 - Documente”, lucrare în trei volume publicată în 2000, „Relaţiile 

militare româno-germane – 1939 - 1944 - Documente”, volum publicat tot în anul 2000, „Ataşaţii 

militari transmit …”, lucrare editată în patru volume în perioada 2001-2004. 

La 26 iulie 1995 a fost organizată prima aniversare a Centrului - la 75 de ani de la 

înfiinţare; de atunci data de 26 iulie a fost instituită ca „Ziua Arhivelor Militare”. 

Din 2003, această zi aniversară este prilejul pentru editarea unui volum de studii şi 

comunicări, în semn de respect pentru instituţia în sine, longevivă comparativ cu alte structuri ale 

Armatei şi pentru preocuparea constantă a personalului militar şi civil al Centrului în ceea ce 

priveşte studierea documentelor militare şi cercetarea ştiinţifică. 

Tot în sfera manifestărilor culturale se înscrie şi ridicarea unei Troiţe în incinta cazărmii 

Centrului, sfinţită în octombrie 2007: 

51

52 


„… Ordin de Zi pe Unitate nr. 62/26.10.2007 

Întru pomenirea jertfelor aduse de ostaşii Regimentului 

4 Argeş în războaiele purtate de neamul românesc pentru 

menţinerea fiinţei naţionale, de la a cărui înfiinţare se împlinesc 

130 de ani şi drept mulţumire pentru ajutorul bunului Dumnezeu, 

personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare 

Istorice a ridicat prin contribuţie proprie o troiţă amplasată în 

faţa clădirii de comandament. Troiţa a fost sculptată din lemn de 

stejar masiv de către Rodoş Ion, meşter popular din comuna 

Nucşoara, judeţul Argeş, iar postamentul a fost realizat prin 

contribuţia firmei S.C. Construct ECI Company 2000 S.R.L. Piteşti. Slujba de Sfinţire s-a făcut în ziua 

de 26 octombrie 2007 de Sărbătoarea Sfântului Dumitru izvorâtorul de Mir, care a devenit cu acest 

prilej patronul spiritual al unităţii noastre. 

Semnează comandantul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, 

colonel dr. Cornel Carp” 129 . 

În ultimii ani o parte dintre clădirile 

cazărmii care adăposteşte fondurile de arhivă ale 

armatei a fost modernizată ca, de exemplu, Sala de 

studiu, care primeşte, anual, circa 130 de cercetători 

români şi străini, totalizând 1500 de zile - studiu. 

Biblioteca Centrului, structurată pe 

compartimentele Biblioteca arhivistică, Depozitul 

legal arhivistic şi Biblioteca enciclopedică, are în 

custodie aproximativ 37000 de volume, fiind un 

spaţiu de informare de primă importanţă pentru 

toate faţetele activităţii arhivistice şi de istorie 

militară specifice acestei instituţii. 

Biroul Colecţii arhivistice, înfiinţat în 

anul 2003, are misiunea de a constitui colecţii, de a le păstra, a le studia şi a le completa pe cele 

deja constituite şi de a răspunde solicitărilor cercetătorilor interesaţi de anumite teme şi subiecte. 

Punctul muzeistic amenajat din 2003 în Sala de briefing este un bun exemplu al activităţii 

personalului care încadrează acest birou. 

Structura care se ocupă de evidenţa informatizată a documentelor, inexistentă înainte de 1990, 

în decurs de 20 ani s-a dezvoltat rapid, ajungând la o dotare de peste 37 calculatoare, plus aparate de 

scanare şi de copiere, deservite de personal calificat. Din activitatea acestui compartiment decurg 

evidenţa informatizată a întregului volum de cereri şi a fondurilor arhivistice, precum şi tehnoredactarea 

răspunsurilor la cereri, a documentarelor numeroase şi a altor tipuri de lucrări, la fel de numeroase, 

inclusiv a anuarelor. 

Cei aproximativ 91000 de metri liniari de arhivă, constituiţi dintr-o multitudine de fonduri 

arhivistice, care conţin documente unicate, precum ordine, rapoarte, sinteze, situaţii statistice, 

registre control nominal, foi matricole, indexuri, jurnale de operaţii, scrisori, cărţi poştale, albume 

şi colecţii de periodice, documente care dau mărturie, la modul propriu, despre evoluţia 

organismului militar – parte esenţială a unei naţiuni – îşi aşteaptă cercetătorii. 

129 „Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi „Argeş” (1877 – 1946)”, volum colectiv, Piteşti, Editura Pământul, 2008, p. 240-241.

PARTEA A II-A 

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, 

PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA CENTRUL 

DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR 

MILITARE ISTORICE 

* 


PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM 

LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL 

LA CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1 ACADEMIA MILITARĂ GENERALĂ 1949 1979 8255 

2 ACADEMIA MILITARĂ POLITICĂ 1949 1971 1296 

4 ACADEMIA MILITARĂ TEHNICĂ 1949 1970 3175 

3 ACADEMIA SPATELUI ARMATEI 1948 1953 501 

125 

7 

8 

9 

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ A 

FABRICII DE PULBERI-DUDEŞTI 

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ 

ARSENAL ARMATĂ-ROMAN 


ARSENAL ARMATĂ-SIBIU 


ARSENAL ARMATĂ-TÂRGOVIŞTE 

1896 1948 2665 

1939 1946 605 

1939 1947 947 

1939 1943 327 

X2 ANSAMBLUL ARTISTIC AL ARMATEI 1954 1979 826 * 

18 APĂRAREA LITORALULUI BAZEI PRINCIPALE 1949 1958 1424 

21 APĂRAREA ZONEI MARITIME NR. 214 1949 1952 401 

23 ARMATA 1 1916 1979 3827 * 

24 ARMATA A 2-A 1914 1979 6030 * 

25 ARMATA A 3-A 1916 1944 8035 * 

26 ARMATA A 3-A 1939 1979 8632 

28 ARMATA A 9-A GERMANĂ 1914 1918 131 

27 ARMATA DE DOBROGEA 1916 1917 95 

115 ARMATA DE DUNĂRE 1916 1917 24 

2577 ARSENAL DEPOZIT ARMAMENT SIBIU 1920 1945 818 

29 ARSENALUL AERONAUTIC 1921 1945 487 

30 ARSENALUL ARMATEI BUCUREŞTI 1864 1946 2478 

34 ARSENALUL ARTILERIEI SIBIU 1951 1963 2480 

35 

ARSENALUL DEPOZITULUI DE ARMAMENT 

TÂRGOVIŞTE 

1935 1939 156 

31 ARSENALUL GENIULUI 1921 1949 945 

33 ARSENALUL MARINEI MILITARE 1913 1947 287 

32 ARSENALUL MOTOMECANIZĂRII 1943 1949 263 

140 

ARSENALUL ŞI DEPOZITUL DE ARMAMENT 

ROMAN 

1936 1938 176 

37 ASOCIAŢIA SCRIITORILOR MILITARI ROMÂNI 1940 1941 2 

38 

ASOCIAŢIA SURORILOR DE CARITATE DE 

RĂZBOI DIN ROMÂNIA 

∗ Fondul continuă după 1979 

1929 1946 37 

Obs. 

∗ 

55

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în original la Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice 

56 

Nr. 

fond 

139 

124 

Denumire fond 

ASOCIAŢIA VOLUNTARĂ "SPRIJINIREA 

APĂRĂRII PATRIEI" 

ATELIERELE DE REPARAŢII GENERALE 

TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.746 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1953 1961 1654 

1951 1957 431 

143/14 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.156 1956 1973 53 

61 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.160 TIMIŞOARA 1960 1972 14 

143/7 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.925 1968 1973 19 

143/12 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.962 BRĂILA 1968 1973 20 

143/16 ATELIERUL ARTILERISTIC REGIONAL NR.1 1960 1960 34 

143/17 ATELIERUL ARTILERISTIC REGIONAL NR.2 1960 1960 9 

126 

65 

71 

67 

68 

116 

74 

118 

135 

119 

39 

40 

41 

42 

44 

45 

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO 

NR.1 (1048) 


NR.1 GĂEŞTI (705) 


NR.2 MEDIAS 


NR.32 CERNĂUŢI 


NR.33 (6) IAŞI 

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII 

MATERIALE PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 

ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII 

MIJLOACE TEHNICE AERODROM NR.834 

ATELIERUL CENTRAL MATERIALE PROTECŢIE 

ANTICHIMICĂ NR.849 

ATELIERUL DE MINE DRAGAJ NR.744 

CONSTANŢA 

ATELIERUL DE REPARAT MATERIALE CHIMICE 

NR.212 

ATELIERUL DE REPARAŢII AL CORPULUI 1 

ARMATĂ 


ARMATĂ 


ARMATĂ 


ARMATĂ 


ARMATĂ 


ARMATĂ 

1956 1958 118 

1944 1952 299 

1956 1960 620 

1941 1945 117 

1941 1951 270 

1958 1961 81 

1951 1958 100 

1956 1957 17 

1952 1956 42 

1965 1968 50 

1918 1936 222 

1916 1935 245 

1919 1936 364 

1916 1936 207 

1916 1935 309 

1919 1935 189 

Obs.

Nr. 

fond 

60 

46 

47 

57 

Denumire fond 


ATELIERUL DE REPARAŢII AL CORPULUI 

GRĂNICERILOR 

ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT 

ANTIAERIAN 


MUNIŢII MÂRŞA-AVRIG 


NR.1166 (617; 2) 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1942 1948 176 

1949 1951 93 

1952 1959 891 

1951 1958 245 

48 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.121 1960 1968 417 

123 ATELIERUL DE REPARATII ARMAMENT NR.183 1960 1967 265 

55 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.679 1951 1958 68 

138 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO AVIAŢIE 1948 1951 191 

143/4 

143/11 

ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.157 

TIMIŞOARA 

ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.211 

BRĂILA 

1961 1973 133 

1968 1973 14 

73 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.328 (791) 1956 1960 78 

143/20 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.64 1965 1973 29 

122 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.86 1961 1972 12 

103 

117 

95 

ATELIERUL DE REPARAŢII MAŞINI DE LUPTĂ 

NR.612 

ATELIERUL DE REPARAŢII MATERIALE 

CHIMICE NR.263 

ATELIERUL DE REPARAŢII MATERIALE 

NAVALE NR.324 (1172) 

1950 1958 88 

1962 1973 271 

1956 1960 198 

92 ATELIERUL DE REPARAŢII NAVE NR.337 1962 1970 61 

101 ATELIERUL DE REPARAŢII TANCURI NR.73 1957 1972 215 

104 

143/1 

143/9 

143/6 

78 

121 

120 

ATELIERUL DE REPARAŢII TANCURI ŞI AUTO 

NR.996 (71) 

ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ DE GENIU 

NR.118 

ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ DE GENIU 

NR.119 DEVA 

ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ 

NR.99 JUCU DE JOS 

ATELIERUL FIX DE REPARAŢII AUTO NR.31 

ROMAN (3) 

ATELIERUL MOBIL DE REPARAT RACHETE 

NR.62 MÂRŞA 

ATELIERUL PENTRU CONFECŢIONAT 

MIJLOACE DE CONSTRUCŢII MÂRŞA-AVRIG 

1954 1959 170 

1971 1973 42 

1971 1974 39 

1970 1973 37 

1941 1949 212 

1963 1977 181 

1951 1956 1458 

Obs. 

57


58 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

98 

ATELIERUL PLUTITOR NR.127 (ATELIERUL 

PLUTITOR NR.2) 

1953 1958 140 

113 AUTOBAZA NR.122 1959 1979 893 * 

114 AUTOBAZA NR.386 1951 1958 169 

949/197 BATALIONUL 137 GENIU 1977 1979 106 

* 

144 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.1 1919 1948 617 







171 

BATALIONUL APĂRARE CONTRA GAZELOR - 

CÂMPULUNG 

1937 1945 109 

601 

BATALIONUL APĂRARE VALORI NAŢIONALE 

FINANCIARE 

1945 1945 102 

152 

BATALIONUL APROVIZIONARE ŞI TRANSPORT 

NR.128 ORADEA 

1961 1974 828 

153 

BATALIONUL APROVIZIONARE ŞI TRANSPORT 

NR.198 

1965 1974 198 

BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT 

949/96 

NR.127 

1961 1979 425 

* 

602 


NR.139 

1960 1975 360 

910 


NR.168 CONSTANŢA 

1961 1974 234 

928 


NR.443 

1968 1975 68 


949/116 

NR.469 BRĂILA 

1968 1974 118 

902 BATALIONUL ARUNCĂTOARE FLĂCĂRI NR.342 1968 1979 341 * 

917 

BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.1043 

BASARABI 

1956 1958 12 

467 BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.23 1959 1961 160 

475 BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.430 (7) 1951 1956 323 

936/4 BATALIONUL CĂI FERATE NR.178 1951 1979 771 * 

936/1 BATALIONUL CĂI FERATE NR.186 (335) 1959 1979 1030 * 

BATALIONUL CERCETARE BRUIAJ RADIO 

949/159 

ELECTRONIC NR.147 BUCUREŞTI 

1959 1979 266 

* 

169 

BATALIONUL CERCETARE CHIMICĂ 

DEGAZARE NR.63/109 (42;399) 

1950 1964 802 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

157 BATALIONUL CERCETARE MOTO NR.86 (1; 322) 1949 1960 394 

906 BATALIONUL CERCETARE NR.101(161) 1964 1972 162 

936 BATALIONUL CERCETARE NR.117 1961 1979 209 * 

158 BATALIONUL CERCETARE NR.119 ORADEA 1964 1974 155 

949/82 BATALIONUL CERCETARE NR.121 CRAIOVA 1964 1974 1531 

159 BATALIONUL CERCETARE NR.166 1964 1977 179 

160 

BATALIONUL CERCETARE NR.169 (COMPANIA 

271 CERCETARE) 

1959 1971 295 

913 

BATALIONUL CERCETARE NR.185 CORBU- 

CONSTANŢA 

1963 1974 212 

BATALIONUL CERCETARE NR.336 MIHAI 

949/103 

BRAVU 

1968 1979 647 

918 BATALIONUL CERCETARE NR.40 BASARABI 1955 1961 24 

949/92 BATALIONUL CERCETARE NR.422 1968 1974 234 

949/117 BATALIONUL CERCETARE NR.528 BRĂILA 1968 1974 210 

BATALIONUL CERCETARE ŞI BRUIAJ RADIO 

949/91 

NR.108 

1966 1979 303 

949 

BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE 

NR.192 

1974 1978 66 

201 

BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE 

NR.306 CRAIOVA 

1951 1960 376 

198 BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.4 1949 1951 110 

BATALIONUL CONSTRUCŢII ENERGETICE 

949/178 

NR.425 CRAIOVA 

1969 1979 308 

BATALIONUL CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE 

949/6 

AMENAJARE PORT NR.1137 

1956 1979 765 

200 BATALIONUL CONSTRUCŢII LINII NR.22 1941 1945 382 

203 

BATALIONUL CONSTRUCŢII LINII 

PERMANENTE NR.740 ABRUD 

1952 1953 235 

172 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.1 IANCA 1953 1959 95 

176 

BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.10 PĂULEŞTI- 

PLOIEŞTI 

1953 1958 640 

177 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.11 1953 1957 555 




181 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.15 BUZĂU 1953 1957 359 





Obs. 

* 

* 

* 

* 

59


60 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 







922 

BATALIONUL DE CONSTRUCŢII CĂI FERATE 

NR.171 

1959 1979 698 

923 

BATALIONUL DE EXPLOATARE CĂI FERATE 

NR.165 

1955 1962 32 

924 

BATALIONUL DE EXPLOATARE CĂI FERATE 

NR.3 

1947 1951 32 

921 

BATALIONUL DE EXPLOATARE CONSTRUCŢII 

CĂI FERATE NR.107 - AIUD 

1960 1962 60 

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJ 

949/164 

TANCURI SI AUTOTUNURI NR.100 BACĂU 

1965 1966 71 

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE GRĂNICERI 

949/61 

NR.157 

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE OBSERVARE 

1968 1974 9 

568 INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE 

NR.738 

1953 1955 144 

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE PAZĂ 

949/163 

AEROPORT NR.99 

1978 1979 180 

BATALIONUL DE INSTRUCŢIE PAZĂ 

949/162 

OBIECTIVE SPECIALE NR.98 OTOPENI 

1978 1979 77 

243 

BATALIONUL DESANT PARAŞUTARE NR.36 

(597; 246; 1025) 

1950 1963 781 

905 

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.103 

(BAZA) 

1959 1975 564 

908 


ALEXENI 

1965 1979 451 

220 


(6) 

1949 1958 983 

221 


GIARMATA 

1951 1958 589 

222 


(3) PLOIEŞTI 

1949 1958 591 

223 


CRAIOVA 

1952 1963 575 

224 


(1) CLINCENI (BUCUREŞTI) 

1949 1958 623 

226 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.463 (9) 1949 1958 623 

Obs. 

* 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

228 


(4) SIBIU 

1949 1958 423 

229 


(14) OTOPENI 

1951 1956 405 

230 


SILIŞTEA-GUMEŞTI 

1952 1960 183 

231 


(5; 6) TURDA 

1949 1960 918 

236 


BRAŞOV 

1952 1953 67 

949/101 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.76 1956 1979 708 * 

643 

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.8/545 

(BAZA 99 DESERVIRE AERODROM) 

1951 1960 812 

240 

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM ŞCOALA 

FAZA I BUZĂU 

1956 1957 56 

241 

BATALIONUL DESERVIRE AERODROM ŞCOALA 

FAZA II 

1952 1960 281 

248 BATALIONUL DESERVIRE NAVE NR.212 1963 1970 131 

251 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.120 GĂEŞTI (751) 1952 1960 322 

252 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.135 CARACAL 1958 1978 216 

253 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.457 (135) IAŞI 1951 1959 401 

327 BATALIONUL DRUMURI NR.1 1942 1945 93 

949/5 BATALIONUL DRUMURI NR.144 (162) 1957 1979 1035 * 

946 BATALIONUL DRUMURI NR.150 (192, 1085) 1956 1979 2890 * 

949/7 BATALIONUL DRUMURI NR.167 (1034, 148) 1956 1979 3438 * 

949/2 BATALIONUL DRUMURI NR.183 CORBENI 1974 1978 184 

949/1 BATALIONUL DRUMURI NR.195 (1109, 183) 1956 1979 942 * 







947 BATALIONUL DRUMURI PODURI NR.184 BICAZ 1960 1961 34 

916 

BATALIONUL ECHIPAJE AUTOTUNURI 

TANCURI NR.902 BASARABI 

1955 1958 16 

207 

BATALIONUL EXPLOATARE CĂI FERATE 

NR.488 

1952 1958 408 

202 

BATALIONUL EXPLOATARE CONSTRUCŢII CĂI 

FERATE NR.553 AIUD (5) 

1949 1959 498 

256 BATALIONUL EXPLOATARE NR.15 1941 1945 257 

949/9 BATALIONUL EXPLOATARE NR.2 1940 1945 196 

Obs. 

61


62 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 




205 BATALIONUL EXPOATARE CĂI FERATE NR.335 1956 1958 153 

206 

BATALIONUL EXPOATARE CĂI FERATE NR.544 

CHITILA (2) 

1949 1958 469 

262 BATALIONUL FIX REGIONAL "SOMEŞ" 1943 1945 101 

346 BATALIONUL GARDĂ PALAT 1931 1947 165 

4885 BATALIONUL GENIU AERODROAME NR.170 1942 1979 1555 * 

340 BATALIONUL GENIU FORTIFICAŢII NR.2 1940 1943 163 

338 

BATALIONUL GENIU MARINĂ (REGIMENTUL 

GENIU MARINĂ) 

1940 1949 373 

914 

BATALIONUL GENIU NR.18 (PIONIERI) 

BASARABI 

1917 1974 561 

949/114 BATALIONUL GENIU NR.340 1968 1979 583 * 

342 BATALIONUL GENIU NR.441 1968 1977 159 

949/118 BATALIONUL GENIU NR.550 BRĂILA 1968 1974 253 

306 BATALIONUL GENIU NR.83 (408) 1952 1979 751 * 

349 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.1 1933 1938 201 




949/56 BATALIONUL GRĂNICERI NR.104 BOTOŞANI 1970 1975 194 

BATALIONUL GRĂNICERI NR.11 MOLDOVA 

949/64 

NOUĂ 

1965 1974 55 

BATALIONUL GRĂNICERI NR.179 

949/59 

(REGIMENTUL GRĂNICERI NR.74 RĂDĂUŢI 

1964 1974 576 

949/72 BATALIONUL GRĂNICERI NR.181 SATU MARE 1964 1974 96 

949/36 BATALIONUL GRĂNICERI NR.182 OLTENIŢA 1965 1974 137 

949/73 BATALIONUL GRĂNICERI NR.188 SIGHET 1964 1974 193 

949/60 BATALIONUL GRĂNICERI NR.189 IAŞI 1964 1975 341 

949/74 BATALIONUL GRĂNICERI NR.190 ORADEA 1963 1974 172 

949/75 BATALIONUL GRĂNICERI NR.191 CONSTANŢA 1970 1974 67 

949/57 BATALIONUL GRĂNICERI NR.193 GALAŢI 1964 1974 229 

949/76 BATALIONUL GRĂNICERI NR.194 CONSTANŢA 1964 1974 438 

BATALIONUL GRĂNICERI NR.197 TURNU 

949/58 

MĂGURELE 

1964 1974 74 

949/77 BATALIONUL GRĂNICERI NR.199 TULCEA 1965 1974 97 

949/63 BATALIONUL GRĂNICERI NR.31 ORAVITA 1961 1974 49 

949/79 BATALIONUL GRĂNICERI NR.335 TIMIŞOARA 1968 1974 144 

949/69 BATALIONUL GRĂNICERI NR.59 DETA 1957 1962 85 

BATALIONUL GRĂNICERI NR.67 DROBETA- 

949/62 

TURNU SEVERIN 

1961 1974 40 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

949/65 BATALIONUL GRĂNICERI NR.80 CALAFAT 1959 1974 79 

BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT 

949/214 

NR.420 

1941 1943 43 

405 


NR.500 

1942 1945 88 

406 


NR.550 

1942 1944 66 

407 


NR.590 

1941 1944 83 

408 


NR.660 

1941 1943 45 

409 


NR.670 

1942 1944 95 

410 


NR.750 

1942 1944 33 

411 


NR.760 

1941 1944 95 

424 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.15 1940 1944 89 




419 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.26 1949 1951 53 




414 

BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.1 

"PRINCIPELE CAROL" 

1931 1941 435 

416 BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.3 1931 1941 111 

417 BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.4 1932 1942 58 

927 

BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ 

AUTOTUNURI TANCURI NR.155 

1954 1975 498 

478 

BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ 

AUTOTUNURI TANCURI NR.508 

1951 1958 451 

481 

BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ TANCURI 

ŞI AUTOTUNURI NR.639 

1954 1958 247 

BATALIONUL INSTRUCŢIE GRĂNICERI NR.37 

949/68 

SIGHET 

1968 1974 26 

430 

BATALIONUL INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO 

NR.2 (DETAŞAMENTUL MOTO BUZĂU) 

1940 1946 955 

432 


NR.4 

1941 1945 131 

436 


NR.8 

1943 1951 632 

X54 BATALIONUL INSTRUCŢIE SPORT NR.100 1968 1979 639 * 

Obs. 

63


64 

Nr. 

fond 

949/191 

949/157 

Denumire fond 

BATALIONUL LUCRĂRI IRIGAŢII CONSTRUCŢII 


BATALIONUL LUCRĂRI MINIERE NR.408 - 

"ACŢIUNEA 7000" 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1969 1979 1771 

1977 1979 404 

452 

BATALIONUL LUCRU MANGALIA 

(DETAŞAMENTUL DE LUCRU LACUL) 

1950 1956 212 

448 

BATALIONUL LUCRU NR.930 

(DETAŞAMENTUL DE LUCRU NR.9) 

1953 1954 103 

449 

BATALIONUL LUCRU NR.975 

(DETAŞAMENTUL DE LUCRĂRI SPECIALE NR.8) 

1953 1954 61 

357 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.1 1960 1961 25 



369 

BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.39 

VINGA-DEJ 

1955 1956 248 



370 


CONSTANŢA 

1955 1958 281 


383 


GELU-ARAD 

1952 1955 234 


391 


GRUIA 

1952 1955 173 

392 


PRISTOL-BRĂILA 

1952 1955 225 

393 


PRUNDUL BÂRGĂULUI 

1952 1955 319 

394 


SĂCĂLAZ 

1952 1955 250 


399 


TÂRGU MUREŞ 

1952 1955 210 

BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.125 

949/161 

TIMIŞOARA 

1978 1979 65 

* 

X59 BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.155 1975 1979 654 * 

X60 BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.163 1978 1979 561 * 

211 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.1 1932 1945 578 


209 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.3 BRAD 1942 1945 189 


Obs. 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 


455 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.17 1942 1944 53 

457 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.342 (78) 1956 1959 190 

460 

BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.570 

BUCUREŞTI 

1951 1958 287 

462 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.965 1952 1953 117 

324 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.1 1922 1949 727 



949/10 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.4 1939 1945 357 

263 BATALIONUL PIONIERI NR.1 1913 1945 406 






279 BATALIONUL PIONIERI NR.18 (25; 590) 1917 1940 213 





283 BATALIONUL PIONIERI NR.25(461) (GENIU) 1939 1974 850 




286 

BATALIONUL PIONIERI NR.31 (BATALIONUL 

PIONIERI MUNTE NR.31) 

1939 1945 102 

308 

BATALIONUL PIONIERI NR.312 (BATALIONUL 

52 PIONIERI) CRAIOVA 

1939 1958 591 

309 

BATALIONUL PIONIERI NR.338 CĂLĂRAŞI 

(COMPANIA 338 PIONIERI) 

1952 1958 154 


310 

BATALIONUL PIONIERI NR.346 MIERCUREA 

CIUC 

1955 1958 137 

290 BATALIONUL PIONIERI NR.35 1939 1979 616 * 

312 BATALIONUL PIONIERI NR.451 ARAD (53) 1939 1958 488 



318 

BATALIONUL PIONIERI NR.550 BUZIAŞ 

(BATALIONUL 51 GENIU) 

1939 1974 907 

321 

BATALIONUL PIONIERI NR.569 TIMIŞOARA (18) 

(COMPANIA 18 PIONIERI) 

1950 1956 213 

Obs. 

65


66 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 



322 BATALIONUL PIONIERI NR.590 (18) 1951 1970 248 




269 BATALIONUL PIONIERI NR.7 (563) 1916 1956 232 






925 BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.123 1959 1979 836 * 

BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.334 

936/2 

ORŞOVA 

1966 1969 91 

247 

BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.381 

AIUD (1) 

1956 1958 65 

BATALIONUL PODURI CĂI FERATE 

936/3 

NR.447(137)(6) 

1949 1979 2248 

* 

335 

BATALIONUL PONTONIERI FLUVII NR.1 - 

BRĂILA 

1946 1951 296 

336 BATALIONUL PONTONIERI FLUVII NR.2 1949 1951 125 

949/105 BATALIONUL PONTONIERI NR.136 ALBA IULIA 1961 1979 631 * 

949/104 BATALIONUL PONTONIERI NR.204 GIURGIU 1966 1979 167 * 

BATALIONUL PREGĂTIRE CONDUCTORI 

949/160 

AMFIBII BLINDATE NR.172 BUZIAŞ 

1975 1979 128 

* 

BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICA 

949/121 

NR.173 VASLUI 

1963 1974 291 

BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 

949/106 

NR.187 ORADEA 

1963 1975 191 

926 

BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 

NR.202 

1965 1977 229 

556 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.104 1950 1965 1062 

559 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.115 (329) 1950 1963 649 

949/152 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.122 BRĂILA 1974 1979 51 * 

260 BATALIONUL REGIONAL FIX CODRU 1943 1945 327 

437 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.345 

BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.493 

1931 1954 1899 

429 (BATALIONUL 1 INSTRUCŢIE REPARAŢII 

AUTO) 

1941 1956 745 

439 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.515 (6) 1943 1956 424 

BATALIONUL ŞCOALĂ GRADAŢI INSTRUCŢIE 

949/78 

NR.200 

1969 1974 32 

Obs.

Nr. 

fond 

949/113 

Denumire fond 


BATALIONUL ŞCOALĂ OFIŢERI ŞI SUBOFIŢERI 

DE REZERVĂ SANITARI FOCŞANI 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1965 1975 441 

949/119 BATALIONUL ŞCOALA ŞOFERI NR.120 1972 1979 397 * 

949/108 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.140 ORADEA 1972 1974 145 

949/120 

BATALIONUL ŞCOALA ŞOFERI NR.401 

CONSTANŢA 

1973 1979 162 

949/81 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.403 1973 1979 772 * 

934 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.404 1972 1979 42 * 

949/107 

BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.405 AL 

DIVIZIEI 11 MECANIZATE CAREI - ARAD 

1972 1974 13 


949/145 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.416 BUCOV 1972 1979 181 * 


949/137 

949/183 

BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.420 

CRAIOVA 

BATALIONUL ŞCOALĂ SUBOFIŢERI AUTO 

ROMAN 

1978 1979 124 

1971 1979 62 

915 BATALIONUL TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.85 1959 1961 12 

937 

BATALIONUL TEHNIC AERODROM NR.177 

BACĂU 

1969 1979 441 

* 

521 BATALIONUL TRANSMISIUNI LUCRU NR.202 1944 1944 18 

516 

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.110 SCHITU- 

CONSTANŢA 

1956 1962 133 

518 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.124 (114, 355) 1951 1979 628 * 

496 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.13 (1, 437) 1948 1979 823 * 

497 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.14 (518) 1952 1975 502 

519 

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.149 

TIMIŞOARA 

1961 1979 428 

* 

501 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.20 1939 1945 127 

502 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.29 (2; 591) 1939 1959 703 

503 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.32 (2, 52, 478) 1939 1959 338 

X78 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.34 1975 1979 1122 * 

504 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.34 (25; 448) 1951 1974 418 

949/93 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.343 1978 1979 44 * 

524 

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.354 BUZIAŞ 

(BATALIONUL 5 TRANSMISIUNI) 

1939 1956 519 


527 


CARANSEBEŞ (3) 

1939 1956 328 


530 


BUCUREŞTI (ORADEA) 

1954 1956 80 

Obs. 

* 

* 

67


68 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

931 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.424 DEJ 1968 1975 623 

505 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.43 (513;18) 1949 1977 701 





541 

BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.559 (4) 

CĂLĂRAŞI 

1939 1958 509 



511 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.68 (34;404) 1949 1961 590 


949/38 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.8 1939 1945 74 


545 


BUCUREŞTI 

1952 1958 307 


949/179 BATALIONUL TRANSPORT AUTO NR.180 1977 1978 79 

464 

BATALIONUL TRUPĂ - MARELE STAT MAJOR 

(BATALIONUL DEPOZIT) 

1921 1949 449 

570 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1923 1951 770 













589 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.20 1940 1979 1320 * 







595 

BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.26 

"AVRAM IANCU" 

1942 1979 554 

* 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 


600 


BRAŞOV 

1955 1959 296 

949/83 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.28 1969 1979 505 * 



949/84 


DRAGOSLAVELE (COMPANIA 234 ŞCOALĂ 

ŞOFERI) 

1969 1979 662 

949/85 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.33 1969 1979 1362 * 







949/88 BATERIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.308 1970 1979 23 * 

949/89 BATERIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.321 1970 1978 6 

618 

BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.5 (BATERIA 

ARTILERIE COASTĂ NR.260) 

1959 1961 77 

631 BATERIA COMANDĂ NR.252 1960 1979 86 * 

948 BATERIA COMANDĂ NR.261 TÂRGU MUREŞ 1972 1977 23 

660 BAZA LITORAL NR.298 (1157) MANGALIA 1956 1960 135 

BAZA 141 REPARAT TEHNICA DE GENIU 

949/196 

MOGOŞOAIA 

1961 1979 396 

919 

BAZA 255 DE FABRICAT ŞI REPARAT TEHNICĂ 

DE APĂRARE ANTIAERIANĂ A TERITORIULUI 

1959 1979 561 

634 BAZA AERIANĂ NR.1 1940 1941 26 

636 BAZA AERIANĂ NR.2 1940 1945 148 

639 BAZA AERIANĂ PIPERA 1933 1940 95 

X88 

BAZA APROVIZIONARE-DEPOZITARE 

MATERIALE SANITAR - FARMACEUTICE 

1975 1979 183 

949/80 

BAZA DE APROVIZIONARE DEPOZITARE 

MATERIALE SANITAR - FARMACEUTICE 

BUCUREŞTI 

1958 1976 434 

BAZA DE FABRICAT ŞI REPARAT INSTALAŢII 

949/95 

PREGĂTIRE DE LUPTĂ NR.109 

1962 1979 684 

904 

BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT ARTILERIE 

ANTIAERIANĂ NR.257 

1970 1979 186 

933 

BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT NR.135 

TÂRGOVIŞTE 

1965 1979 247 

935 BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT NR.183 1960 1974 2296 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

69


Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

903 

BAZA DE REPARAŢII TEHNICĂ ANTIAERIANĂ 

NR.268 

1956 1974 493 

BAZA DE REPARAŢII TEHNICĂ TRANSMISIUNI 

949/143 

NR.191 

1949 1979 1307 

BAZA DESERVIRE DEPOZITARE DIRECŢIA 

949/144 

GOSPODĂRIE 

1972 1979 5527 

672 BAZA FORŢELOR FLUVIALE 1949 1951 74 

70 

665 BAZA LITORAL NR.1144 GIURGIU 1955 1958 435 

659 BAZA LITORAL NR.221 (BAZA 397 LITORAL) 1952 1960 587 

663 BAZA LITORAL NR.581 MANGALIA 1953 1956 13 

664 BAZA LITORAL SULINA NR.607 1955 1957 94 

658 

BAZA MARITIMĂ NR.283 (SECTORUL 1 

MARITIM; GRUP INFANTERIE MARINĂ) 

1948 1955 745 

653 BAZA MARITIMĂ NR.36 (214) 1958 1960 435 

654 

BAZA MARITIMĂ NR.42 (127, 258) (SECTORUL 

MARITIM NR.4) 

1949 1960 2029 

932 

BAZA MOBILĂ TEHNICĂ RACHETE NR.95 

PLOIEŞTI 

1962 1979 789 

671 BAZA NAVALĂ FLUVIALĂ 1918 1936 56 

635 

637 

BAZA REGIONALĂ AERIANĂ NR.1 (GRUPAREA 

DEPOZITE ŞI ATELIERE AVIAŢIE) 

BAZA REGIONALĂ AERIANĂ NR.3 (GRUP 

DEPOZITE ATELIERE AERO NR.3) 

1941 1946 330 

1941 1947 653 

X86 

BAZA REPARAŢII ARMAMENT ANTIAERIAN 

NR.257 

1976 1979 125 

* 

X83 BAZA REPARAŢII ARMAMENT NR.183 1975 1979 712 * 

676 BAZA REPARAŢII AUTO NR.428 (1048) CRAIOVA 1952 1956 313 

949/194 BAZA REPARAŢII AUTO NR.85 CONSTANŢA 1977 1979 294 * 

949/111 

BAZA REPARAŢII AUTOCAMIOANE 

AUTOSPECIALE NR.184 

1955 1979 1562 

X85 BAZA REPARAŢII AUTOTRACTOARE NR.102 1975 1979 179 * 

949/115 BAZA REPARAŢII AUTOTRACTOARE NR.102 1955 1974 499 

949/97 

BAZA REPARAŢII AUTOTURISME 

AUTOSPECIALE NR.144 

1965 1979 555 

909 BAZA REPARAŢII AVIOANE NR.322 CRAIOVA 1970 1978 433 

949/112 BAZA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.88 1974 1978 73 

675 BAZA REPARAŢII TRACTOARE NR.345 ROMAN 1955 1956 200 

BAZA REPARAŢII UTILAJE HIDROTEHNICE 

949/190 

GENIU NR.86 

1978 1979 140 

* 

644 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.112 1959 1979 824 * 

646 

BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.132 MIHAIL 

KOGALNICEANU 

1949 1974 861 

647 

BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.138 

(BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.474) 

1952 1979 1126 

* 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 


649 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.143 BORCEA 1959 1975 682 


652 BAZA TEHNICĂ NR.342 1963 1970 54 

949/124 

BIBLIOTECA CENTRALĂ A MINISTERULUI 

APĂRĂRII NAŢIONALE 

1966 1974 30 

876 

BIROUL ATAŞATI MILITARI - MARELE STAT 

MAJOR 

1896 1941 438 

5448 BIROUL ISTORIC NR.3 - MARELE STAT MAJOR 

BIROUL LEGĂTURĂ ARMATA ROMÂNĂ - 

1918 1918 2 

878 COMANDAMENTUL SUPREM GERMAN- 

MARELE STAT MAJOR 

1918 1918 11 

877 

BIROUL SPECIAL PLĂŢI EXTERNE - MARELE 

STAT MAJOR 

1944 1950 50 

849 

BRIGADA APĂRARE RAION MARITIM NR.24 

(222) SULINA 

1956 1960 307 

748 

BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXTĂ 

NR.45 

1958 1959 150 

747 

BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXTĂ 

NR.5 

1951 1977 1198 

949/11 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 1938 1946 196 

949/12 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 1942 1949 330 

745 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.3 1941 1960 324 

746 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 1942 1974 1224 

949/8 BRIGADA ARTILERIE ANTICAR NR.1 1945 1948 167 

725 BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.4 1949 1951 255 

726 

BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.99 

CARACAL 

1952 1955 253 

734 BRIGADA ARTILERIE GARDĂ 1933 1945 80 

718 

BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ 

NR.2 

1916 1951 346 

723 


NR.26 GALAŢI 

1951 1954 106 

732 


NR.32 

1952 1956 82 

733 


NR.54 

1951 1955 162 

721 


NR.8 

1949 1951 362 

722 


NR.9 

1950 1951 172 

719 BRIGADA ARTILERIE GREA MOTO NR.3 1949 1950 105 

717 BRIGADA ARTILERIE GREA NR.1 1915 1951 296 

724 

BRIGADA ARTILERIE GREA TUNURI ARMATĂ 

NR.85 

1951 1955 505 

Obs. 

71


72 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

741 BRIGADA ARTILERIE MITRALIERE NR.39 1952 1955 641 

731 BRIGADA ARTILERIE MIXTĂ 1947 1948 98 

735 BRIGADA ARTILERIE MUNTE NR.1 1916 1936 184 

736 BRIGADA ARTILERIE MUNTE NR.2 1924 1936 140 

679 BRIGADA ARTILERIE NR.1 1914 1944 238 















X853 BRIGADA ARTILERIE NR.25 - S.M.G.P. BRĂILA 1968 1979 169 * 















949/136 BRIGADA ARTILERIE RUPERE NR.17 1961 1974 1148 

949/109 BRIGADA ARTILERIE TUNURI NR.8 FOCŞANI 1959 1974 1404 

730 

BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE (MIXTĂ) 

NR.175 GALAŢI 

1954 1959 408 

727 BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE NR.20 1949 1951 320 

728 BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE NR.267 HUŞI 1952 1955 210 

729 BRIGADA ARUNCĂTOARE MIXTĂ NR.26 1959 1961 367 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

772 BRIGADA CĂI FERATE 1919 1951 1182 

920 BRIGADA CĂI FERATE NR.38 1959 1979 4263 * 

771 BRIGADA CĂI FERATE NR.65 1950 1958 1364 

765 BRIGADA CĂLĂRAŞI NR.11 1925 1929 64 

863 BRIGADA CARE LUPTA NR.1 1945 1947 231 

750 BRIGADA CAVALERIE NR.1 1930 1951 742 










BRIGADA DE RACHETE OPERATIVE TACTICE 

949/122 

NR.32 TECUCI 

1961 1978 617 

851 BRIGADA DRAGAJ NR.33 1960 1961 126 

907 BRIGADA DRUMURI NR.35 (20;40) 1956 1979 4663 * 

841 BRIGADA FORTIFICAŢII NR.1 1939 1942 620 

859 BRIGADA GENIU AERONAUTIC 1942 1949 235 

949/177 BRIGADA GENIU NR.45 HOTARELE 1977 1979 1471 * 

949/180 BRIGADA GENIU NR.47 CURCANI-CĂLĂRAŞI 1977 1979 341 * 

773 

BRIGADA GRĂNICERI NR.1 GIURGIU (212;19;51) 

(REGIMENTUL 75 GRĂNICERI) 

1915 1975 901 

774 

BRIGADA GRĂNICERI NR.2 DROBETA-TURNU 

SEVERIN (191; 27) 

1921 1974 928 

775 BRIGADA GRĂNICERI NR.3 "MALINI" IAŞI 1930 1974 1353 

780 

BRIGADA GRĂNICERI NR.311 CONSTANŢA 

(REGIMENTUL GRĂNICERI NR.311) 

1955 1960 206 

776 

BRIGADA GRĂNICERI NR.4 CONSTANŢA (25; 

48) (REGIMENTUL 78 GRĂNICERI) 

1931 1974 670 

777 BRIGADA GRĂNICERI NR.5 ORADEA (44) 1943 1974 517 

949/66 BRIGADA GRĂNICERI NR.9 (6) TIMIŞOARA 1960 1974 665 

842 BRIGADA INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.2 1940 1942 387 

949/33 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.1 1948 1949 22 

840 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.207 "CRIŞAN" 1951 1954 285 

839 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.25 1949 1951 338 

838 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.4 1949 1951 332 

783 BRIGADA INFANTERIE NR.1 1916 1943 201 



Obs. 

73


74 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 










































Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 


949/23 BRIGADA INFANTERIE NR.50 1919 1919 1 






949/146 BRIGADA LUCRĂRI MINIERE NR.54 1977 1979 346 * 

743 BRIGADA MITRALIERE ARTILERIE NR.64 1952 1955 173 

744 BRIGADA MITRALIERE ARTILERIE NR.98 1952 1955 124 

737 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.1 1937 1942 1037 




844 BRIGADA MIXTĂ NR.7 1916 1917 43 

847 BRIGADA MOTOMECANIZATĂ NR.1 1939 1941 191 

713 BRIGADA OBUZIERE NR.102 BÂRLAD 1951 1955 124 

709 BRIGADA OBUZIERE NR.16 1950 1951 177 

714 BRIGADA OBUZIERE NR.189 TECUCI 1952 1958 180 






712 BRIGADA OBUZIERE NR.74 ROMAN 1955 1958 329 

911 BRIGADA RACHETE ANTIAERIENE NR.1 1973 1979 617 * 

BRIGADA RACHETE OPERATIVE TACTICE 

949/110 

NR.37 (BRIGADA 37 ARTILERIE) 

1962 1974 726 

860 BRIGADA RADIOTEHNICĂ NR.41 1966 1979 1549 * 

861 BRIGADA RADIOTEHNICĂ NR.46 1965 1979 669 * 

754 BRIGADA ROŞIORI NR.2 1916 1929 37 


949/21 BRIGADA ROŞIORI NR.4 1916 1921 16 


862 BRIGADA TANCURI NR.1 1948 1949 53 

867 BRIGADA TANCURI NR.11 "CLOŞCA" 1949 1951 441 

873 

BRIGADA TANCURI NR.179 "TUDOR 

VLADIMIRESCU" DEBREŢIN 

1951 1954 345 

864 


VLADIMIRESCU" 

1948 1951 486 


874 BRIGADA TANCURI NR.217 "HORIA" 1951 1955 339 

Obs. 

75


76 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

875 BRIGADA TANCURI NR.296 "CLOŞCA" PITEŞTI 1952 1954 286 

865 


VLADIMIRESCU" 

1948 1949 91 


945 BRIGADA TANCURI NR.75 TÂRGU MUREŞ 1955 1956 165 

870 BRIGADA TANCURI NR.82 PITEŞTI 1955 1958 302 


866 


VLADIMIRESCU" 

1949 1951 329 

872 

BRIGADA TANCURI NR.94 INDEPENDENTĂ 

LUGOJ 

1951 1957 487 

930 

BRIGADA VÂNĂTORI MUNTE NR.2 

"SARMISEGETUZA" 

1918 1979 2339 

* 

949/87 BRIGADA VÂNĂTORI MUNTE NR.4 POSADA 1969 1979 5524 * 

850 BRIGADA VEDETE NR.29 1963 1970 200 

880 BRUTĂRIA CAMPANIEI NR.14 1939 1965 475 

951 

CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI 

STATULUI 

1941 1944 29 

X265 CABINETUL MINISTRULUI 1966 1979 41 * 

X266 CABINETUL MINISTRULUI 

CABINETUL MINISTRULUI - MINISTERUL 

1954 1979 12 * 

1740 ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE 

RĂZBOI 

1938 1945 161 

950 

CABINETUL MINISTRULUI - MINISTERUL DE 

RĂZBOI 

1913 1950 2176 

958 CASA ARMATEI - CLUJ 1949 1957 99 

954 CASA ARMATEI BRAŞOV 1950 1979 228 * 

966 CASA CENTRALĂ A ARMATEI - BUCUREŞTI 1893 1974 560 

967 CASA DOTAŢIEI OASTEI 1860 1947 1264 

968 

CASA INVALIZILOR, ORFANILOR ŞI 

VĂDUVELOR DE RĂZBOI 

1921 1948 640 

975 CASA MILITARĂ REGALĂ 1936 1947 15 

971 CASA OŞTIRII 1900 1950 2181 

1155 CENTRE INSTRUCŢIE GRĂNICERI 1948 1953 1017 

1945 

CENTRUL 69 DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE 

TANCURI ŞI AUTOTUNURI 

1959 1979 1655 

* 

2064 

1949 

1955 

2040 

CENTRUL DE CALCUL AL MINISTERULUI 


CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 

BUCUREŞTI 


GEODEZIE/TOPOGRAFIE MILITARĂ 


MEDICO-MILITARĂ 

1966 1979 762 

1967 1968 20 

1967 1976 45 

1967 1974 347 

Obs. 

*

Nr. 

fond 

1940 

X289 

X302 

Denumire fond 


CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE CHIMIE 

MILITARĂ 

CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE DE 

CHIMIE MILITARĂ 

CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE 

GEODEZIE TOPOGRAFIE MILITARĂ 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1960 1970 270 

1977 1979 318 

1967 1979 172 

1958 

CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE AL 

DIVIZIEI 1 MECANIZATE "TUDOR 


1961 1979 177 

CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE AL 

X309 

DIVIZIEI 9 INFANTERIE MARINĂ MĂRĂŞEŞTI 

1975 1979 102 

1006 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE NR.1 1958 1960 57 

1007 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE NR.2 1958 1961 150 

1948 

CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE TIP 1. 

DIVIZIA MECANIZATĂ NR.9 

1960 1974 95 

CENTRUL DE DEPOZITARE TRANZIT RODAJ 

X312 

NR.77 

1951 1979 4305 

1046 CENTRUL DE EXPLOATARE ALBA 1942 1946 150 

1008 CENTRUL DE EXPLOATARE ARAD 1942 1946 198 

1047 CENTRUL DE EXPLOATARE ARGEŞ 1942 1946 71 

1009 CENTRUL DE EXPLOATARE BACĂU 1942 1946 78 

1048 CENTRUL DE EXPLOATARE BAIA 1942 1946 360 

1049 CENTRUL DE EXPLOATARE BĂLŢI 1942 1944 161 

1050 CENTRUL DE EXPLOATARE BIHOR 1942 1946 396 

1052 CENTRUL DE EXPLOATARE BRĂILA 1942 1946 184 

1054 CENTRUL DE EXPLOATARE BUCUREŞTI 1942 1946 183 

1010 CENTRUL DE EXPLOATARE BUZĂU 1942 1946 218 

1055 CENTRUL DE EXPLOATARE CAHUL 1942 1944 106 

1011 CENTRUL DE EXPLOATARE CARAŞ-ORAVIŢA 1942 1946 354 

1056 CENTRUL DE EXPLOATARE CERNĂUŢI 1942 1944 126 

1057 CENTRUL DE EXPLOATARE CETATEA ALBĂ 1941 1944 119 

1012 CENTRUL DE EXPLOATARE CHILIA 1941 1944 80 

1013 

CENTRUL DE EXPLOATARE CÂMPULUNG- 

MOLDOVENESC 

1942 1946 72 

1014 CENTRUL DE EXPLOATARE CIUC 1945 1946 89 

1058 CENTRUL DE EXPLOATARE CLUJ 1945 1946 150 

1015 CENTRUL DE EXPLOATARE CONSTANŢA 1940 1946 189 

1059 CENTRUL DE EXPLOATARE COVURLUI 1942 1946 388 

1016 CENTRUL DE EXPLOATARE DÂMBOVIŢA 1942 1946 218 

1061 CENTRUL DE EXPLOATARE DOLJ 1942 1946 313 

1060 CENTRUL DE EXPLOATARE DOROHOI 1942 1946 125 

1017 CENTRUL DE EXPLOATARE FĂLCIU 1942 1946 101 

1063 CENTRUL DE EXPLOATARE GORJ 1942 1946 247 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

* 

77


78 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1018 CENTRUL DE EXPLOATARE HUNEDOARA 1942 1946 196 

1065 CENTRUL DE EXPLOATARE IALOMIŢA 1942 1946 129 

1064 CENTRUL DE EXPLOATARE IAŞI 1942 1946 221 

1066 CENTRUL DE EXPLOATARE ILFOV 1942 1946 164 

1067 CENTRUL DE EXPLOATARE ISMAIL 1942 1944 223 

1068 CENTRUL DE EXPLOATARE LĂPUŞNA 1942 1944 78 

1069 CENTRUL DE EXPLOATARE LUGOJ 1942 1946 349 

1070 CENTRUL DE EXPLOATARE MEHEDINŢI 1942 1946 278 

1071 CENTRUL DE EXPLOATARE MUREŞ 1945 1946 79 

1019 CENTRUL DE EXPLOATARE MUSCEL 1942 1946 164 

1020 CENTRUL DE EXPLOATARE NĂSĂUD 1945 1946 160 

1024 CENTRUL DE EXPLOATARE NEAMŢ 1942 1946 101 

1022 CENTRUL DE EXPLOATARE ODORHEI 1945 1946 187 

1023 CENTRUL DE EXPLOATARE OLT 1942 1946 279 

1021 CENTRUL DE EXPLOATARE ORHEI 1942 1944 142 

1025 CENTRUL DE EXPLOATARE PRAHOVA 1942 1946 154 

1026 CENTRUL DE EXPLOATARE PUTNA 1942 1946 308 

1072 CENTRUL DE EXPLOATARE RĂDĂUŢI 1942 1946 157 

1073 CENTRUL DE EXPLOATARE RÂMNICU-SĂRAT 1942 1946 165 

1074 CENTRUL DE EXPLOATARE ROMANAŢI 1942 1946 66 

1029 CENTRUL DE EXPLOATARE SĂLAJ 1945 1946 129 

1028 CENTRUL DE EXPLOATARE SATU MARE 1945 1946 138 

1030 CENTRUL DE EXPLOATARE SIBIU 1942 1946 288 

1031 CENTRUL DE EXPLOATARE SOMEŞ 1945 1946 156 

1032 CENTRUL DE EXPLOATARE SOROCA 1942 1944 174 

1033 CENTRUL DE EXPLOATARE SUCEAVA 1942 1946 125 

1034 CENTRUL DE EXPLOATARE TÂRNAVA MICĂ 1942 1946 187 

1036 CENTRUL DE EXPLOATARE TECUCI 1942 1946 131 

1037 CENTRUL DE EXPLOATARE TELEORMAN 1942 1946 336 

1053 

CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL 

BOTOŞANI 

1942 1946 63 

1051 


BRAŞOV 

1942 1946 316 

1062 


FĂGĂRAŞ 

1942 1946 316 

1027 


ROMAN 

1942 1946 143 

1041 

CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL TREI 

SCAUNE 

1945 1946 81 

1038 CENTRUL DE EXPLOATARE TIGHINA 1941 1944 129 

1035 CENTRUL DE EXPLOATARE TIMIŞ - TORONTAL 1942 1946 402 

1039 CENTRUL DE EXPLOATARE TULCEA 1940 1946 302 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1042 CENTRUL DE EXPLOATARE TURDA 1942 1946 296 

1040 CENTRUL DE EXPLOATARE TUTOVA 1941 1946 179 

1044 CENTRUL DE EXPLOATARE VÂLCEA 1942 1946 339 

1043 CENTRUL DE EXPLOATARE VASLUI 1942 1946 162 

1045 CENTRUL DE EXPLOATARE VLAŞCA 1942 1946 211 

2004 CENTRUL DE HEMATOLOGIE BUCUREŞTI 1968 1979 16 * 

CENTRUL DE HEMATOLOGIE 

X310 

TRANSFUZIONALĂ AL ARMATEI 

1968 1979 91 

* 

1117 

CENTRUL DE ÎNDRUMARE POLIŢIE NR.18 

"TIRASPOL" 

1942 1945 173 

1145 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AVIAŢIE BUZĂU 1921 1953 878 

1146 CENTRUL DE INSTRUCŢIE CAVALERIE 1924 1949 899 

1147 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL EDUCAŢIEI, 

CULTURII ŞI PROPAGANDEI - BREAZA 

1945 1949 274 

1115 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE APĂRARE LOCALĂ 

ANTIAERIANĂ 

1953 1967 223 

1141 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARMATA 1 1917 1918 409 

1142 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARMATA A 2-A 1916 1918 670 

1144 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE MIHAI 

BRAVU 

1924 1979 1353 

* 

1139 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE 

ANTIAERIANĂ 

1938 1953 1188 

1986 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE ŞI 

RACHETE ANTIAERIENE - BOTENI 

1960 1979 601 

* 

1942 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AVIAŢIE BACĂU 1969 1979 256 * 

2021 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE DRESAJ CÂINI - 

CIORANI 

1948 1975 735 

2057 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE MAŞINI 

LUPTĂ NR.92 ROMAN 

1963 1979 826 

* 

2056 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI 

AUTO NR.58 

1959 1965 199 

1148 CENTRUL DE INSTRUCŢIE GENIU 1916 1970 1452 

1149 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE GRĂNICERI 

ORADEA 

1942 1974 607 

1150 CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE 1947 1951 532 

1163 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE 

CAVALERIE 

1949 1951 256 

1164 


FĂGĂRAŞ 

1915 1952 1528 

2032 


TANCURI FĂGĂRAŞ 

1960 1979 1632 

* 

4997 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.10 

TÂRGU OCNA 

1929 1934 135 

Obs. 

79


80 

Nr. 

fond 

4995 

2071 

2086 

1153 

Denumire fond 


ORADEA 


ODORHEI 


TÂRGU NEAMŢ 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE NR.5 SĂRATA 

(TABĂRA DE REEDUCARE MILITARI-TIROL) 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1931 1934 84 

1930 1934 187 

1930 1941 179 

1942 1945 1276 

1168 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE PÂNDĂ ŞI 

OBSERVARE INTERCEPTARE LOCALIZARE 

AERONAVE 

1950 1953 267 

1121 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE SPORTIVI 

VOLUNTARI ROTUNDA 

1951 1953 203 

1173 CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRANSMISIUNI 1942 1979 1625 * 

1174 CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRUPE CHIMICE 1949 1979 875 * 

1169 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRUPE 

RADIOTEHNICE 

1956 1979 615 

* 

1167 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE VÂNĂTORI MUNTE 

PREDEAL 

1921 1951 384 

* 

2058 

CENTRUL DE MECANICI CONDUCTORI 

TRANSPORTOARE AMFIBII NR.64 

1975 1979 205 

* 

2053 CENTRUL DE MEDICINĂ AERONAUTICĂ 1973 1975 10 

1176 

CENTRUL DE PERFECŢIONARE A CADRELOR 

DIDACTICE 

1968 1976 167 

2033 

CENTRUL DE PERFECŢIONARE PREGĂTIRE 

CADRE LOGISTICĂ "CONSTANTIN ZAHARIA" 

1967 1979 517 

* 

1125 

CENTRUL DE PRODUCŢIE/RECUPERARE 

MATERIALE SANITARE-VETERINARE 

1956 1960 70 

2019 

CENTRUL DE PROIECTARE CONSTRUCŢII 

MILITARE 

1961 1974 834 

1126 CENTRUL DE RECRUŢI NR.1 HUŞI 1917 1918 83 

1987 CENTRUL DE RECRUŢI NR.2 NEGREŞTI 1917 1918 82 

2051 

CENTRUL DE STUDII, CERCETARE ISTORIE ŞI 

TEORIE MILITARĂ 

1970 1979 251 

* 

1135 

CENTRUL DE TRAGERE/BOMBARDAMENT 

AERIAN MAMAIA SAT 

1941 1944 128 

CENTRUL DE TRANSMISIUNI AL 

X275 

COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE 

1973 1979 565 

* 

2882 

CENTRUL DE VALORIFICARE PASTRARE 

ARHIVE MILITARĂ 

1923 1979 12335 

* 

1075 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ALBA 1968 1979 388 * 

1076 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ARAD 1968 1975 205 

1077 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ARGEŞ 1968 1979 745 * 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1078 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BACĂU 1968 1979 999 * 

1079 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BIHOR 1968 1979 435 * 

1080 

CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BISTRIŢA- 

NĂSĂUD 

1968 1979 291 

1081 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BOTOŞANI 1968 1974 451 

1083 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BRĂILA 1968 1979 488 * 

1082 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BRAŞOV 1968 1979 509 * 

1084 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BUZĂU 1968 1979 192 * 

1085 

CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CARAŞ- 

SEVERIN 

1968 1975 193 

1086 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CLUJ 1968 1979 842 * 

1087 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CONSTANŢA 1968 1979 477 * 

1088 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN COVASNA 1968 1979 289 * 

1089 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA 1968 1979 404 * 

1091 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GALAŢI 1968 1979 357 * 

1092 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GORJ 1968 1979 316 * 

1093 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HARGHITA 1968 1979 305 * 

X314 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HUNEDOARA 1976 1979 102 * 

1094 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HUNEDOARA 1957 1975 297 

X317 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IALOMIŢA 1975 1979 77 * 

1095 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IALOMIŢA 1968 1979 1465 * 

1096 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IAŞI 1968 1979 358 

1097 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ILFOV 1968 1979 349 * 

1098 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MARAMUREŞ 1968 1979 710 * 

1100 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MEHEDINŢI 1968 1979 255 * 

1099 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MUREŞ 1969 1979 286 * 

1101 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN NEAMŢ 1968 1979 1002 * 

1102 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN PRAHOVA 1968 1979 674 * 

1104 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SĂLAJ 1968 1979 273 * 

1103 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SATU-MARE 1968 1979 409 * 

1105 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SIBIU 1968 1979 564 * 

1106 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SUCEAVA 1968 1979 789 * 

X277 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TELEORMAN 1968 1979 526 * 

1107 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TELEORMAN 1968 1979 682 * 

1108 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TIMIŞ 1968 1979 623 * 

1109 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TULCEA 1968 1979 286 * 

1111 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VÂLCEA 1968 1979 444 * 

1110 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VASLUI 1968 1977 199 

1112 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VRANCEA 1968 1977 448 

1113 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL BUCUREŞTI 1969 1979 310 * 

X274 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL PETROŞANI 1976 1979 561 * 

1114 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL PETROŞANI 1956 1975 495 

Obs. 

* 

81


82 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1960 CENTRUL MILITAR SECTOR 1 1931 1979 277 * 


X288 CENTRUL MILITAR SECTOR 3 1934 1979 450 * 





1966 CENTRUL MILITAR SECTOR 7 1968 1979 87 

1967 CENTRUL MILITAR SECTOR 8 1968 1979 110 

2038 CENTRUL SANITAR ANTIEPIDEMIC AL ARMATEI 1952 1979 26 * 

1267 CERCUL DE RECRUTARE "RADU NEGRU" 1913 1928 150 

1193 CERCUL DE RECRUTARE ALBA 1919 1942 546 

1194 CERCUL DE RECRUTARE ARAD 1919 1950 3673 

1195 CERCUL DE RECRUTARE ARGEŞ 1916 1950 1254 

1196 CERCUL DE RECRUTARE BACĂU (TERITORIAL) 1911 1950 1037 

1197 CERCUL DE RECRUTARE BAIA 1902 1942 1572 

1198 CERCUL DE RECRUTARE BALTI (TERITORIAL) 1919 1944 402 

1956 CERCUL DE RECRUTARE BEIUŞ 1920 1927 133 

1199 CERCUL DE RECRUTARE BIHOR 1919 1942 378 

1205 CERCUL DE RECRUTARE BISTRIŢA-NĂSĂUD 1919 1940 755 

1202 CERCUL DE RECRUTARE BOTOŞANI 1909 1942 580 

1201 CERCUL DE RECRUTARE BRĂILA 1899 1942 423 

1200 CERCUL DE RECRUTARE BRAŞOV 1919 1942 1032 

1203 CERCUL DE RECRUTARE BUCUREŞTI 1913 1942 707 

1204 CERCUL DE RECRUTARE BUZĂU 1913 1942 432 

1207 CERCUL DE RECRUTARE CAHUL 1902 1942 168 

1213 

CERCUL DE RECRUTARE 

CÂMPULUNG-MOLDOVENESC 

1928 1942 461 

1214 CERCUL DE RECRUTARE CARANSEBEŞ 1919 1927 187 

1208 CERCUL DE RECRUTARE CARAŞ 1928 1942 570 

1209 CERCUL DE RECRUTARE CERNĂUŢI 1921 1942 576 

1210 CERCUL DE RECRUTARE CETATEA-ALBĂ 1918 1942 527 

1212 CERCUL DE RECRUTARE CIUC 1923 1940 42 

1215 CERCUL DE RECRUTARE CLUJ 1919 1940 388 

1216 CERCUL DE RECRUTARE CONSTANŢA 1916 1942 189 

1217 CERCUL DE RECRUTARE COVURLUI 1911 1942 701 

1218 CERCUL DE RECRUTARE DÂMBOVIŢA 1913 1942 407 

1219 CERCUL DE RECRUTARE DOLJ 1914 1942 843 

1220 CERCUL DE RECRUTARE DOROHOI 1921 1942 357 

1221 CERCUL DE RECRUTARE DUROSTOR 1914 1940 148 

1222 CERCUL DE RECRUTARE FĂGĂRAŞ 1925 1942 716 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1223 CERCUL DE RECRUTARE FĂLCIU 1920 1942 496 

1224 CERCUL DE RECRUTARE GORJ 1921 1942 392 

1226 CERCUL DE RECRUTARE HUNEDOARA 1919 1942 1050 

1228 CERCUL DE RECRUTARE IALOMIŢA 1916 1942 520 

1227 CERCUL DE RECRUTARE IAŞI 1913 1942 912 

1229 CERCUL DE RECRUTARE ILFOV 1920 1942 429 

1231 CERCUL DE RECRUTARE LĂPUŞNA 1919 1942 504 

1233 CERCUL DE RECRUTARE MARAMUREŞ 1919 1940 296 

1928 CERCUL DE RECRUTARE MATEI BASARAB 1917 1927 76 

1235 CERCUL DE RECRUTARE MEHEDINŢI 1916 1942 1196 

1234 CERCUL DE RECRUTARE MUREŞ 1919 1940 300 

1232 CERCUL DE RECRUTARE MUSCEL 1916 1942 423 

1236 CERCUL DE RECRUTARE NEAMŢ 1902 1942 896 

1978 CERCUL DE RECRUTARE ODORHEI 1928 1940 274 

1237 CERCUL DE RECRUTARE OLT 1901 1942 690 

1238 CERCUL DE RECRUTARE ORHEI 1919 1942 152 

1239 CERCUL DE RECRUTARE PRAHOVA 1913 1942 413 

1240 CERCUL DE RECRUTARE PUTNA 1917 1942 349 

1241 CERCUL DE RECRUTARE RĂDĂUŢI 1919 1942 1146 

1242 CERCUL DE RECRUTARE RÂMNICU-SĂRAT 1892 1942 952 

1243 CERCUL DE RECRUTARE ROMAN 1902 1942 1293 

1244 CERCUL DE RECRUTARE ROMANAŢI 1914 1942 829 

1246 CERCUL DE RECRUTARE SĂLAJ 1928 1940 329 

1245 CERCUL DE RECRUTARE SATU-MARE 1919 1940 943 

1247 CERCUL DE RECRUTARE SEVERIN 1920 1942 921 

1248 CERCUL DE RECRUTARE SIBIU 1919 1942 1077 

1249 CERCUL DE RECRUTARE SOMEŞ 1929 1940 264 

1250 CERCUL DE RECRUTARE SOROCA 1920 1942 279 

1251 CERCUL DE RECRUTARE STOROJINEŢ 1928 1942 113 

1252 CERCUL DE RECRUTARE SUCEAVA 1928 1942 766 

1256 CERCUL DE RECRUTARE TÂRNAVA-MARE 1928 1942 683 

1257 CERCUL DE RECRUTARE TÂRNAVA-MICĂ 1928 1942 492 

1253 CERCUL DE RECRUTARE TECUCI 1922 1942 224 

1265 CERCUL DE RECRUTARE TELEORMAN 1915 1942 522 

1254 CERCUL DE RECRUTARE TIGHINA 1920 1942 157 

1255 CERCUL DE RECRUTARE TIMIŞ-TORONTAL 1919 1942 1626 

1258 CERCUL DE RECRUTARE TREI-SCAUNE 1928 1940 309 

1260 CERCUL DE RECRUTARE TULCEA 1914 1942 640 

1259 CERCUL DE RECRUTARE TURDA 1928 1942 405 

1261 CERCUL DE RECRUTARE TUTOVA 1898 1942 813 

1264 CERCUL DE RECRUTARE VÂLCEA 1913 1942 2290 

Obs. 

83


84 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1262 CERCUL DE RECRUTARE VASLUI 1915 1942 356 

1263 CERCUL DE RECRUTARE VLAŞCA 1919 1942 128 

1270 CERCUL TERITORIAL ALBA 1943 1950 910 

1274 CERCUL TERITORIAL BAIA 1943 1950 1009 

1276 CERCUL TERITORIAL BIHOR 1943 1950 927 

1282 CERCUL TERITORIAL BISTRIŢA-NĂSĂUD 1944 1950 813 

1279 CERCUL TERITORIAL BOTOŞANI 1943 1950 516 

1278 CERCUL TERITORIAL BRĂILA 1943 1950 464 

1277 CERCUL TERITORIAL BRAŞOV 1943 1950 1814 

1280 CERCUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1943 1950 1215 

1281 CERCUL TERITORIAL BUZĂU 1943 1950 1052 

1283 CERCUL TERITORIAL CAHUL 1943 1944 177 

1289 

CERCUL TERITORIAL CÂMPULUNG- 

MOLDOVENESC 

1943 1950 566 

1284 CERCUL TERITORIAL CARAŞ 1943 1950 1069 

1285 CERCUL TERITORIAL CERNĂUŢI 1943 1944 172 

1286 CERCUL TERITORIAL CETATEA-ALBĂ 1943 1944 178 

1288 CERCUL TERITORIAL CIUC 1944 1950 542 

1290 CERCUL TERITORIAL CLUJ 1944 1950 705 

1291 CERCUL TERITORIAL CONSTANŢA 1943 1950 431 

1292 CERCUL TERITORIAL COVURLUI 1943 1950 1171 

1293 CERCUL TERITORIAL DÂMBOVIŢA 1943 1950 690 

1294 CERCUL TERITORIAL DOLJ 1943 1950 876 

1295 CERCUL TERITORIAL DOROHOI 1943 1952 579 

1296 CERCUL TERITORIAL FĂGĂRAŞ 1943 1950 902 

1297 CERCUL TERITORIAL FĂLCIU 1943 1950 543 

1298 CERCUL TERITORIAL GORJ 1943 1950 570 

1300 CERCUL TERITORIAL HUNEDOARA 1943 1950 1125 

1302 CERCUL TERITORIAL IALOMIŢA 1943 1950 615 

1301 CERCUL TERITORIAL IAŞI 1943 1950 1231 

1303 CERCUL TERITORIAL ILFOV 1943 1950 727 

1305 CERCUL TERITORIAL LĂPUŞNA 1943 1944 340 

1307 CERCUL TERITORIAL MARAMUREŞ 1944 1950 531 

1309 CERCUL TERITORIAL MEHEDINŢI 1943 1950 768 

1308 CERCUL TERITORIAL MUREŞ 1944 1950 727 

1306 CERCUL TERITORIAL MUSCEL 1943 1950 497 

1310 CERCUL TERITORIAL NEAMŢ 1943 1950 807 

1313 CERCUL TERITORIAL ODORHEI 1944 1950 672 

1311 CERCUL TERITORIAL OLT 1943 1950 1077 

1312 CERCUL TERITORIAL ORHEI 1943 1944 82 

1314 CERCUL TERITORIAL PRAHOVA 1943 1950 646 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1315 CERCUL TERITORIAL PUTNA 1943 1950 683 

1316 CERCUL TERITORIAL RĂDĂUŢI 1943 1950 610 

1317 CERCUL TERITORIAL RÂMNICU SĂRAT 1943 1950 642 

1318 CERCUL TERITORIAL ROMAN 1943 1950 766 

1319 CERCUL TERITORIAL ROMANAŢI 1943 1950 359 

1321 CERCUL TERITORIAL SĂLAJ 1944 1950 754 

1320 CERCUL TERITORIAL SATU MARE 1944 1950 793 

1322 CERCUL TERITORIAL SEVERIN 1943 1950 941 

1323 CERCUL TERITORIAL SIBIU 1943 1950 1404 

1324 CERCUL TERITORIAL SOMEŞ 1944 1950 446 

1325 CERCUL TERITORIAL SOROCA 1943 1944 251 

1326 CERCUL TERITORIAL STOROJINEŢ 1943 1944 39 

1327 CERCUL TERITORIAL SUCEAVA 1943 1950 848 

1331 CERCUL TERITORIAL TÂRNAVA-MARE 1943 1950 711 

1332 CERCUL TERITORIAL TÂRNAVA-MICĂ 1943 1950 665 

1328 CERCUL TERITORIAL TECUCI 1943 1950 352 

1340 CERCUL TERITORIAL TELEORMAN 1943 1950 455 

1329 CERCUL TERITORIAL TIGHINA 1943 1944 83 

1330 CERCUL TERITORIAL TIMIŞ-TORONTAL 1943 1950 1467 

1333 CERCUL TERITORIAL TREI SCAUNE 1944 1950 678 

1335 CERCUL TERITORIAL TULCEA 1943 1950 397 

1334 CERCUL TERITORIAL TURDA 1943 1950 413 

1336 CERCUL TERITORIAL TUTOVA 1943 1950 837 

1339 CERCUL TERITORIAL VÂLCEA 1943 1950 1388 

1337 CERCUL TERITORIAL VASLUI 1943 1950 500 

1338 CERCUL TERITORIAL VLAŞCA 1943 1950 601 

2023 CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "STEAUA" 1961 1973 275 

X261 CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "STEAUA" 1959 1979 364 * 

1867 

COLEGIUL MILITAR "MAREŞAL ION 

ANTONESCU"/ŞCOALA PRIMARĂ NR.7 HUŞI 

1943 1947 282 

1868 

COLEGIUL MILITAR AL ORFANILOR DE 

RĂZBOI NR.3 BRAŞOV 

1942 1948 149 

1869 


RĂZBOI NR.5 COZIA 

1942 1947 196 

1874 


RĂZBOI NR.4 TÂRGU OCNA 

1942 1948 178 

1870 COLEGIUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ 1941 1948 221 

1875 COLEGIUL MILITAR ROZNOV-NEAMŢ 1943 1948 319 

COMANDAMENTUL 9 OPERAŢIONAL 

X301 

"DOBROGEA" 

1975 1979 2793 

1972 COMANDAMENTUL AERO ARMATA 1-A 1939 1941 169 

Obs. 

* 

85


86 

Nr. 

fond 

1726 

Denumire fond 

COMANDAMENTUL APĂRĂRII ANTIAERIENE A 

TERITORIULUI 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1931 1979 16083 

1738 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 1943 1951 167 

1692 COMANDAMENTUL ARMATEI DE NORD 1915 1916 293 

1714 

COMANDAMENTUL ARTILERIA FORŢELOR 

ARMATE 

1948 1979 12644 

1734 COMANDAMENTUL ARTILERIEI CĂLĂREŢE 1930 1936 17 

1713 COMANDAMENTUL ARTILERIEI GRELE 1916 1923 466 

1737 COMANDAMENTUL AVIAŢIEI 1950 1979 9271 * 

1732 

COMANDAMENTUL CAPULUI DE POD 

TURTUCAIA 

1916 1916 57 

1704 COMANDAMENTUL CETĂŢII BUCUREŞTI 1907 1917 121 

1709 COMANDAMENTUL DE COMBATEREA SECETEI 1946 1946 37 

1712 COMANDAMENTUL DE POMPIERI MILITARI 1929 1954 68 

COMANDAMENTUL DE TRANSMISIUNI - 

X300 

DOCUMENTE DE MOBILIZARE-OPERAŢII 

1951 1979 126 

* 

1678 

COMANDAMENTUL DEPOZITELOR 

AERONAUTICE 

1945 1947 190 

1708 

COMANDAMENTUL DETAŞAMENTELOR DE 

CĂI FERATE 

1941 1945 244 

1671 COMANDAMENTUL ETAPELOR - ARMATA 1 1915 1918 346 

1672 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR.1 1945 1945 290 

1673 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR.2 1943 1945 458 

1688 

COMANDAMENTUL ETAPELOR AL ARMATEI 

A 2-A 

1916 1918 293 

1689 


A 3-A 

1916 1942 111 

1690 


DE NORD 

1916 1916 194 

1693 COMANDAMENTUL ETAPELOR DE EST 1941 1944 1626 

1681 COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE 1943 1951 604 

1682 COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME 1937 1951 737 

1736 COMANDAMENTUL FORŢELOR AERIENE 1932 1950 2540 

1707 

COMANDAMENTUL FORŢELOR DE APĂRARE 

INTERIOARĂ A TERITORIULUI 

1940 1941 63 

1687 COMANDAMENTUL GENERAL AL ETAPELOR 1913 1945 1182 

1722 

COMANDAMENTUL GENERAL AL 

TERITORIULUI 

1944 1945 171 

1723 COMANDAMENTUL GENIULUI 1947 1950 738 

1691 COMANDAMENTUL GRUPULUI DE NORD 1919 1919 67 

3254 

COMANDAMENTUL INFANTERIE TANCURI - 

DIRECŢIA ASIGURARE TEHNICO-MATERIALĂ 

1954 1979 101 

* 

2018 COMANDAMENTUL INFANTERIEI TANCURILOR 1951 1979 8947 * 

Obs. 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1679 

COMANDAMENTUL LITORALULUI MARITIM 

FLUVIAL 

1936 1949 827 

1683 COMANDAMENTUL MARINEI MILITARE 1877 1974 18722 

1676 COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI 1939 1945 2204 

1733 

COMANDAMENTUL MILITAR AL 

MUNICIPIULUI CHIŞINĂU 

1941 1941 19 

1697 COMANDAMENTUL MILITAR BASARABIA 1921 1923 346 

1677 COMANDAMENTUL MILITAR DOBROGEA 1944 1945 69 

1675 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941 1942 437 

COMANDAMENTUL MILITAR TERITORIAL 

X267 

BUCUREŞTI 

1972 1979 1786 

* 

COMANDAMENTUL MILITAR TERITORIAL 

X297 

CLUJ-NAPOCA 

1975 1979 1433 

* 

1731 

COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE 

ARTILERIE 

1921 1944 266 

1729 

COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE 

INFANTERIE 

1926 1939 247 

1730 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR DE CAVALERIE 1920 1945 229 

1741 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MARINEI 1934 1945 34 

COMANDAMENTUL SERVICII ARMATĂ-SECŢIA 

X271 

ORGANIZARE MOBILIZARE PLANIFICARE 

1957 1979 625 

* 

1976 

COMANDAMENTUL SERVICII ARMATĂ- 

SPATELE FORŢELOR ARMATE-SECŢIA CADRE 

1952 1979 9143 

* 

1968 COMANDAMENTUL TERITORIAL BACĂU 1969 1979 518 

1698 COMANDAMENTUL TERITORIAL BASARABIA 1919 1923 83 

1959 COMANDAMENTUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1969 1979 739 * 

1711 COMANDAMENTUL TERITORIAL CLUJ 1969 1979 706 * 

1622 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.1 1896 1943 1447 







1700 COMANDAMENTUL TRUPELOR AERONAUTICE 1926 1927 47 

1716 

COMANDAMENTUL TRUPELOR BLINDATE ŞI 

TANCURILOR MECANIZATE 

1950 1956 1251 

1715 

COMANDAMENTUL TRUPELOR 

MOTOMECANIZATE 

1943 1944 218 

1717 COMANDAMENTUL TRUPELOR CHIMICE 1951 1979 2037 

1727 

COMANDAMENTUL TRUPELOR DE 

COMUNICAŢII 

1918 1923 288 

1694 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE EST 1920 1921 232 

1724 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GENIU 1949 1979 4688 * 

Obs. 

87


88 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1674 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GRĂNICERI 1945 1974 6840 

1670 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE MUNTE 1921 1940 393 

1728 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE PIONIERI 1918 1946 108 

1720 


TRANSMISIUNI 

1932 1979 5641 

* 

1695 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE VEST 1920 1923 162 

1696 

COMANDAMENTUL TRUPELOR DIN 

TRANSILVANIA 

1916 1920 668 

1710 

COMANDAMENTUL UNIC PENTRU CAMPANIA 

ÎNSĂMÂNŢĂRILOR 

1947 1947 10 

1705 

COMANDAMENTUL ZONEI FOCŞANI - 

NĂMOLOASA BRĂILA 

1944 1944 158 

1706 

COMANDAMENTUL ZONEI ÎNTĂRITE FOCŞANI- 

NĂMOLOASA GALAŢI 

1911 1918 64 


X273 

(INSPECTORATUL APĂRĂRII CIVILE) 

1952 1979 3394 

* 

1904 

COMENDUIREA MINISTERULUI FORŢELOR 

ARMATE 

1949 1961 237 

1885 COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREŞTI 1917 1979 602 * 

1887 COMENDUIREA GARNIZOANEI CONSTANŢA 1919 1959 428 

1894 COMENDUIREA GARNIZOANEI ROMAN 1919 1962 494 

3572 COMENDUIREA GARNIZOANEI BUZĂU 1922 1977 213 

1341 COMISARIATUL GENERAL BASARABIA 1918 1919 64 

1951 

COMISARIATUL MILITAR "1 MAI" 

BUCUREŞTI/RAION 

1951 1968 150 

1999 COMISARIATUL MILITAR "23 AUGUST"/RAION 1951 1967 171 

2001 

COMISARIATUL MILITAR "30 DECEMBRIE"/ 

RAION 

1955 1967 83 

1944 

COMISARIATUL MILITAR "GHEORGHE 

GHEORGHIU-DEJ" BUCUREŞTI/RAION 

1951 1970 310 

2000 

COMISARIATUL MILITAR "GRIVIŢA ROŞIE"/ 

RAION 

1957 1967 86 

1943 

COMISARIATUL MILITAR "NICOLAE 

BĂLCESCU" BUCUREŞTI/RAION 

1958 1967 113 

1998 

COMISARIATUL MILITAR "TUDOR 

VLADIMIRESCU"/RAION 

1951 1967 258 

1954 

COMISARIATUL MILITAR "V.I. LENIN" 

BUCUREŞTI/RAION 

1951 1967 387 

1375 COMISARIATUL MILITAR ADAMCLISI/RAION 1950 1968 215 

1376 COMISARIATUL MILITAR ADJUD/RAION 1951 1968 485 

1377 COMISARIATUL MILITAR AGNITA/RAION 1950 1968 438 

1378 COMISARIATUL MILITAR AIUD/RAION 1950 1968 516 

1379 COMISARIATUL MILITAR ALBA/RAION 1949 1968 589 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1380 COMISARIATUL MILITAR ALESD/RAION 1950 1968 428 

1381 COMISARIATUL MILITAR ALEXANDRIA/RAION 1951 1968 409 

1383 COMISARIATUL MILITAR AMARADIA/RAION 1950 1960 310 

1982 COMISARIATUL MILITAR ARAD/ORAŞ 1950 1968 807 

1580 COMISARIATUL MILITAR ARAD/REGIUNE 1950 1956 564 

1581 COMISARIATUL MILITAR ARGEŞ/REGIUNE 1950 1967 1251 

1388 

COMISARIATUL MILITAR BĂBENI/RAION - 

BISTRIŢA 

1952 1960 254 

1985 COMISARIATUL MILITAR BACĂU/ORAŞ 1950 1968 984 

1582 COMISARIATUL MILITAR BACĂU/REGIUNE 1950 1967 567 

1386 

COMISARIATUL MILITAR BAIA DE ARAMĂ/ 

RAION 

1951 1959 189 

1983 COMISARIATUL MILITAR BAIA-MARE/ORAŞ 1951 1968 433 

1389 COMISARIATUL MILITAR BĂILEŞTI/RAION 1950 1959 397 

1387 COMISARIATUL MILITAR BALŞ/RAION 1951 1968 359 

1391 COMISARIATUL MILITAR BÂRLAD/RAION 1950 1968 473 

1584 COMISARIATUL MILITAR BÂRLAD/REGIUNE 1950 1955 468 

1394 COMISARIATUL MILITAR BECENI/RAION 1950 1960 262 

1395 COMISARIATUL MILITAR BECLEAN/RAION 1950 1960 406 

1396 COMISARIATUL MILITAR BEIUŞ/RAION 1951 1968 456 

1397 COMISARIATUL MILITAR BEREŞTI/RAION 1956 1960 10 

1592 

COMISARIATUL MILITAR BIHOR 

(ORADEA)/REGIUNE (CRISANA) 

1950 1968 480 

1981 COMISARIATUL MILITAR BISTRIŢA/ORAŞ 1951 1952 89 

1393 

COMISARIATUL MILITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD/ 

RAION 

1950 1968 456 

2006 

COMISARIATUL MILITAR BOTOŞANI/ORAŞ/ 

RAION 

1950 1968 261 

1586 COMISARIATUL MILITAR BOTOŞANI/REGIUNE 1950 1952 45 

1399 COMISARIATUL MILITAR BOZOVICI/RAION 1960 1968 23 

1400 COMISARIATUL MILITAR BRAD/RAION 1950 1968 463 

1402 COMISARIATUL MILITAR BRĂILA/RAION/ORAŞ 1950 1968 533 

1403 COMISARIATUL MILITAR BRĂNEŞTI/RAION 1951 1960 268 

1345 COMISARIATUL MILITAR BRAŞOV 1950 1968 395 

1585 COMISARIATUL MILITAR BRAŞOV/REGIUNE 1950 1967 1279 

1348 COMISARIATUL MILITAR BUCUREŞTI 1951 1970 526 

1587 

COMISARIATUL MILITAR 

BUCUREŞTI/REGIUNE 

1950 1968 1368 

1404 COMISARIATUL MILITAR BUHUŞI/RAION 1950 1961 283 

1405 COMISARIATUL MILITAR BUJOR/RAION 1950 1968 210 

1407 COMISARIATUL MILITAR BUZĂU/ORAŞ 1950 1967 654 

1588 COMISARIATUL MILITAR BUZĂU/REGIUNE 1950 1952 193 

Obs. 

89


90 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1408 COMISARIATUL MILITAR CALAFAT/RAION 1951 1959 254 

1412 COMISARIATUL MILITAR CĂLĂRAŞI/RAION 1950 1968 447 

1413 COMISARIATUL MILITAR CĂLMĂŢUI/RAION 1950 1961 313 

1418 COMISARIATUL MILITAR CÂMPENI/RAION 1950 1968 592 

1420 

COMISARIATUL MILITAR CÂMPINA/ORAŞ/ 

RAION 

1952 1968 149 

1419 COMISARIATUL MILITAR CÂMPINA/RAION 1950 1968 565 

1421 

COMISARIATUL MILITAR CÂMPULUNG- 

MOLDOVENESC/RAION 

1950 1968 120 

1409 COMISARIATUL MILITAR CARACAL/RAION 1950 1968 537 

1411 COMISARIATUL MILITAR CARANSEBEŞ/RAION 1951 1968 525 

1410 COMISARIATUL MILITAR CAREI/RAION 1951 1968 423 

1414 COMISARIATUL MILITAR CEAHLĂU/RAION 1950 1958 231 

1415 

COMISARIATUL MILITAR CEHUL SILVANIEI/ 

RAION 

1951 1968 286 

1416 COMISARIATUL MILITAR CIACOVA/RAION 1950 1960 473 

1417 COMISARIATUL MILITAR CISLĂU/RAION 1951 1968 417 

1931 COMISARIATUL MILITAR CIUC/RAION 1950 1967 416 

1351 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/ORAŞ 1950 1968 797 

1932 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/RAION 1950 1961 477 

1589 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/REGIUNE 1950 1968 1531 

1422 COMISARIATUL MILITAR CODĂEŞTI/RAION 1950 1955 199 

1423 COMISARIATUL MILITAR CODLEA/RAION 1951 1961 505 

1590 

COMISARIATUL MILITAR CONSTANŢA 

(DOBROGEA)/REGIUNE 

1950 1967 563 

1425 COMISARIATUL MILITAR CORABIA/RAION 1951 1968 361 

1426 COMISARIATUL MILITAR COSTEŞTI/RAION 1951 1968 433 

1353 COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/ORAŞ 1951 1956 372 

1428 

COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/ORAŞ/ 

RAION 

1951 1959 332 

1591 

COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/REGIUNE 

(OLTENIA) 

1950 1959 1134 

1429 COMISARIATUL MILITAR CREVEDIA/RAION 1950 1956 184 

1431 COMISARIATUL MILITAR CRIŞ/RAION 1950 1968 315 

1432 

COMISARIATUL MILITAR CRISTURUL 

SECUIESC/RAION 

1956 1961 215 

1434 

COMISARIATUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ/ 

RAION 

1951 1968 503 

1435 COMISARIATUL MILITAR DĂRĂBANI/RAION 1950 1961 43 

1436 COMISARIATUL MILITAR DEJ/RAION 1950 1968 570 

1437 

COMISARIATUL MILITAR DETA/RAION 

(CIACOVA) 

1960 1968 38 

1354 COMISARIATUL MILITAR DEVA/ORAŞ/RAION 1951 1968 314 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1438 COMISARIATUL MILITAR DOMNEŞTI/RAION 1951 1956 150 

1933 COMISARIATUL MILITAR DOROHOI/RAION 1951 1968 202 

1439 

1440 

COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂNEŞTI-OLT/ 

RAION 

COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂNEŞTI- 

VLAŞCA/RAION 

1950 1968 377 

1956 1968 121 

1441 COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂŞANI/RAION 1950 1968 520 

1443 COMISARIATUL MILITAR FĂGĂRAŞ/RAION 1950 1968 558 

1442 COMISARIATUL MILITAR FĂGET/RAION 1952 1968 314 

1444 COMISARIATUL MILITAR FĂLTICENI/RAION 1950 1968 238 

1445 COMISARIATUL MILITAR FĂUREI/RAION 1951 1968 367 

1446 COMISARIATUL MILITAR FETEŞTI/RAION 1951 1968 629 

1447 COMISARIATUL MILITAR FILIAŞI/RAION 1951 1959 295 

1448 

COMISARIATUL MILITAR FILIMON SÂRBU/ 

RAION 

1953 1959 296 

1449 

COMISARIATUL MILITAR FOCŞANI/RAION/ 

ORAŞ 

1951 1968 640 

1452 COMISARIATUL MILITAR GĂEŞTI/RAION 1950 1968 401 

1451 COMISARIATUL MILITAR GALAŢI/ORAŞ/RAION 1950 1968 560 

1593 COMISARIATUL MILITAR GALAŢI/REGIUNE 1950 1968 513 

1453 COMISARIATUL MILITAR GĂTAIA/RAION 1956 1960 178 

1454 

COMISARIATUL MILITAR GHEORGHIENI/ 

RAION 

1950 1968 596 

1455 COMISARIATUL MILITAR GHERLA/RAION 1951 1968 331 

1456 COMISARIATUL MILITAR GILORT/RAION 1960 1968 71 

1458 

COMISARIATUL MILITAR 

GIURGIU/ORAŞ/RAION 

1950 1968 575 

1597 COMISARIATUL MILITAR GORJ/REGIUNE 1950 1952 62 

1459 COMISARIATUL MILITAR GURA-HONŢ/RAION 1960 1968 54 

1460 

COMISARIATUL MILITAR GURA-HUMORULUI/ 

RAION 

1952 1968 88 

1463 COMISARIATUL MILITAR HÂRLĂU/RAION 1950 1963 340 

1462 COMISARIATUL MILITAR HAŢEG/RAION 1960 1968 62 

1464 COMISARIATUL MILITAR HOREZU/RAION 1951 1968 412 

1465 COMISARIATUL MILITAR HUEDIN/RAION 1950 1968 709 

1358 

COMISARIATUL MILITAR HUNEDOARA/ORAŞ/ 

RAION 

1959 1968 120 

1595 

COMISARIATUL MILITAR HUNEDOARA/ 

REGIUNE 

1950 1967 1107 

1596 COMISARIATUL MILITAR IALOMIŢA/REGIUNE 1950 1952 81 

1359 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/ORAŞ 1951 1962 296 

1474 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/RAION/ORAŞ 1950 1962 204 

1598 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/REGIUNE 1950 1968 843 

Obs. 

91


92 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1470 COMISARIATUL MILITAR INEU/RAION 1951 1968 328 

1471 COMISARIATUL MILITAR ISTRIA/RAION 1951 1968 104 

1472 COMISARIATUL MILITAR JIBOU/RAION 1950 1960 359 

1473 COMISARIATUL MILITAR JIMBOLIA/RAION 1956 1959 161 

1475 COMISARIATUL MILITAR LĂPUŞ/RAION 1951 1968 303 

1476 COMISARIATUL MILITAR LEHLIU/RAION 1951 1968 346 

1477 COMISARIATUL MILITAR LIEŞTI/RAION 1950 1960 266 

1478 COMISARIATUL MILITAR LIPOVA/RAION 1951 1968 233 

1479 COMISARIATUL MILITAR LOVIŞTEA/RAION 1951 1955 179 

1480 COMISARIATUL MILITAR LUDUŞ/RAION 1950 1968 315 

1481 COMISARIATUL MILITAR LUGOJ/RAION/ORAŞ 1950 1968 494 

1484 COMISARIATUL MILITAR MĂCIN/RAION 1956 1968 85 

1583 

COMISARIATUL MILITAR MARAMUREŞ (BAIA 

MARE)/REGIUNE 

1950 1974 1196 

1483 COMISARIATUL MILITAR MARGHITA/RAION 1950 1968 315 

1361 COMISARIATUL MILITAR MEDIAŞ/ORAŞ 1950 1954 105 

1485 COMISARIATUL MILITAR MEDIAŞ/RAION 1950 1968 577 

1487 COMISARIATUL MILITAR MIZIL/RAION 1950 1968 430 

1488 COMISARIATUL MILITAR MOINEŞTI/RAION 1950 1968 509 

1490 

COMISARIATUL MILITAR MOLDOVA- 

NOUĂ/RAION 

1951 1968 268 

1599 

COMISARIATUL MILITAR MUREŞ/REGIUNEA 

AUTONOMĂ MAGHIARĂ 

1950 1968 1298 

1491 COMISARIATUL MILITAR MURGENI/RAION 1950 1962 135 

1489 COMISARIATUL MILITAR MUSCEL/RAION 1950 1968 480 

1492 COMISARIATUL MILITAR NĂSĂUD/RAION 1951 1968 470 

1493 COMISARIATUL MILITAR NEGREŞTI/RAION 1953 1968 74 

1495 COMISARIATUL MILITAR OAŞ/RAION 1950 1968 148 

1496 COMISARIATUL MILITAR ODORHEI/RAION 1950 1967 523 

1934 COMISARIATUL MILITAR OLTENI/RAION 1957 1960 83 

1497 COMISARIATUL MILITAR OLTENIŢA/RAION 1951 1968 314 

1500 COMISARIATUL MILITAR OLTEŢU/RAION 1952 1968 386 

1499 

COMISARIATUL MILITAR ORADEA/ORAŞ/ 

RAION 

1950 1968 110 

1502 COMISARIATUL MILITAR ORAŞTIE/RAION 1950 1968 357 

1501 COMISARIATUL MILITAR ORAVIŢA/RAION 1951 1968 274 

1504 COMISARIATUL MILITAR PANCIU/RAION 1951 1968 115 

1505 COMISARIATUL MILITAR PAŞCANI/RAION 1950 1962 280 

1506 COMISARIATUL MILITAR PECICA/RAION 1956 1959 131 

1507 COMISARIATUL MILITAR PETROŞANI/RAION 1950 1959 455 

1508 

COMISARIATUL MILITAR PIATRA-NEAMŢ/ 

ORAŞ 

1950 1967 330 

1511 COMISARIATUL MILITAR PITEŞTI/ORAŞ 1951 1968 830 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1513 COMISARIATUL MILITAR PLENIŢA/RAION 1951 1959 175 

1365 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/ORAŞ 1955 1968 135 

1514 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/RAION 1952 1968 174 

1602 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/REGIUNE 1950 1968 718 

1515 COMISARIATUL MILITAR POGOANELE/RAION 1951 1961 201 

1516 COMISARIATUL MILITAR POTCOAVA/RAION 1956 1960 146 

1517 COMISARIATUL MILITAR PUCIOASA/RAION 1950 1960 482 

1604 COMISARIATUL MILITAR PUTNA/REGIUNE 1950 1952 18 

1935 COMISARIATUL MILITAR RĂCARI/RAION 1951 1968 333 

1518 COMISARIATUL MILITAR RĂDĂUŢI/RAION 1950 1968 231 

1521 

COMISARIATUL MILITAR RÂMNICU-SĂRAT/ 

RAION 

1950 1968 688 

1574 

COMISARIATUL MILITAR RÂMNICU-VÂLCEA/ 

RAION 

1951 1968 504 

1519 COMISARIATUL MILITAR REGHIN/RAION 1950 1968 444 

1520 COMISARIATUL MILITAR REŞITA/ORAŞ 1950 1968 766 

1605 COMISARIATUL MILITAR RODNA/REGIUNE 1950 1952 178 

1368 COMISARIATUL MILITAR ROMAN/ORAŞ 1950 1952 67 

1523 COMISARIATUL MILITAR ROMAN/ORAŞ/RAION 1950 1968 545 

1936 

COMISARIATUL MILITAR ROŞIORI DE 

VEDE/RAION 

1951 1968 466 

1522 COMISARIATUL MILITAR RUPEA/RAION 1950 1968 362 

1528 COMISARIATUL MILITAR SĂCUENI/RAION 1950 1959 339 

1526 COMISARIATUL MILITAR SALONTA/RAION 1950 1968 318 

1537 

COMISARIATUL MILITAR SÂNGEORGIU DE 

PĂDURE/RAION 

1950 1961 367 

1538 

COMISARIATUL MILITAR SÂNNICOLAUL 

MARE/RAION 

1951 1968 263 

1529 COMISARIATUL MILITAR SARMAŞ/RAION 1952 1960 387 

1527 COMISARIATUL MILITAR SATU-MARE/ORAŞ 1951 1970 694 

1938 COMISARIATUL MILITAR SĂVENI/RAION 1951 1968 54 

1530 COMISARIATUL MILITAR SEBEŞ/RAION 1950 1968 408 

1531 COMISARIATUL MILITAR SEGARCEA/RAION 1952 1959 314 

1606 COMISARIATUL MILITAR SEVERIN/REGIUNE 1950 1952 188 

1532 

COMISARIATUL MILITAR SFÂNTU-GHEORGHE/ 

RAION 

1950 1967 696 

1533 COMISARIATUL MILITAR SIBIU/ORAŞ 1951 1968 710 

1607 COMISARIATUL MILITAR SIBIU/REGIUNE 1950 1952 209 

1534 COMISARIATUL MILITAR SIGHET/RAION 1950 1968 408 

1939 

COMISARIATUL MILITAR SIGHIŞOARA/ORAŞ/ 

RAION 

1950 1968 498 

1544 

COMISARIATUL MILITAR ŞIMLEUL SILVANIEI/ 

RAION 

1951 1968 317 

Obs. 

93


94 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1535 COMISARIATUL MILITAR SINAIA/RAION 1951 1955 169 

1536 COMISARIATUL MILITAR SIRET/RAION 1956 1961 21 

1539 COMISARIATUL MILITAR SLATINA/RAION 1950 1968 490 

1540 COMISARIATUL MILITAR SLOBOZIA/RAION 1950 1968 287 

1541 COMISARIATUL MILITAR SNAGOV/RAION 1950 1961 203 

1545 

COMISARIATUL MILITAR ŞOMCUŢA-MARE/ 

RAION 

1952 1956 189 

1542 COMISARIATUL MILITAR STREHAIA/RAION 1950 1959 161 

1543 

COMISARIATUL MILITAR SUCEAVA/ORAŞ/ 

RAION 

1950 1968 293 

1608 COMISARIATUL MILITAR SUCEAVA/REGIUNE 1950 1967 481 

1551 

1997 

COMISARIATUL MILITAR TÂRGOVIŞTE/ORAŞ/ 

RAION 

COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-JIU/ORAŞ/ 

RAION 

1950 1968 590 

1960 1967 111 

1362 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-MUREŞ/ORAŞ 1950 1968 856 

1555 

COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-NEAMŢ/ 

RAION 

1950 1968 371 

1556 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-OCNA/RAION 1962 1968 152 

1557 

COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-SECUIESC/ 

RAION 

1950 1968 631 

1552 COMISARIATUL MILITAR TÂRNĂVENI/RAION 1950 1968 365 

1563 COMISARIATUL MILITAR TĂŞNAD/RAION 1956 1961 126 

1546 COMISARIATUL MILITAR TECUCI/RAION 1951 1968 396 

1547 COMISARIATUL MILITAR TELEAJEN/RAION 1951 1968 665 

1609 

COMISARIATUL MILITAR TELEORMAN/ 

REGIUNE 

1950 1952 64 

1371 COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/ORAŞ 1960 1968 125 

1548 COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/RAION 1957 1968 75 

1610 

COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/ 

REGIUNE 

1950 1967 777 

1549 COMISARIATUL MILITAR TITU/RAION 1960 1968 95 

1558 COMISARIATUL MILITAR TOPLIŢA/RAION 1952 1968 260 

1559 COMISARIATUL MILITAR TOPOLOVENI/RAION 1950 1960 319 

1560 COMISARIATUL MILITAR TRUŞEŞTI/RAION 1951 1960 40 

2003 COMISARIATUL MILITAR TULCEA/RAION 1950 1968 476 

1973 COMISARIATUL MILITAR TURDA/RAION 1950 1968 621 

1564 

COMISARIATUL MILITAR TURNU-MĂGURELE/ 

RAION 

1959 1968 177 

1567 COMISARIATUL MILITAR URZICENI/RAION 1951 1968 391 

1374 COMISARIATUL MILITAR VÂLCEA/ORAŞ 1950 1952 79 

1611 COMISARIATUL MILITAR VÂLCEA/REGIUNE 1950 1952 84 

1569 COMISARIATUL MILITAR VASLUI/RAION 1953 1968 85 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1568 

COMISARIATUL MILITAR VATRA-DORNEI/ 

RAION 

1951 1968 122 

1570 COMISARIATUL MILITAR VEDEA/RAION 1950 1964 306 

1571 COMISARIATUL MILITAR VIDELE/RAION 1951 1968 124 

1572 COMISARIATUL MILITAR VIDRA/RAION 1950 1959 343 

1573 COMISARIATUL MILITAR VIŞEU/RAION 1951 1968 426 

1577 COMISARIATUL MILITAR ZALĂU/RAION 1952 1967 350 

1578 COMISARIATUL MILITAR ZELETIN/RAION 1950 1960 360 

1579 COMISARIATUL MILITAR ZIMNICEA/RAION 1951 1968 442 

1612 COMISARIATUL POLIŢIE CALAFAT 1909 1948 1016 

1969 

COMISIA CONTROLULUI DE STAT - SECŢIA 

MILITARĂ 

1952 1961 431 

1856 

COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ 

CEHOSLOVACIA 

1921 1943 4689 

1855 


FRANŢA 

1928 1944 2448 

1854 


GERMANIA 

1936 1941 469 

1858 


ITALIA 

1935 1943 167 

1861 


POLONIA 

1926 1939 115 

1859 


UZINA "ASTRA" ARAD 

1936 1945 136 

1852 


UZINA "ASTRA" BRAŞOV 

1935 1947 112 

1853 


UZINA "ASTRA" ORAŞTIE 

1937 1944 135 

1850 


UZINA "CONCORDIA" 

1936 1947 307 

1851 


UZINA "LE MAITRE" 

1937 1946 170 

1862 


UZINA "MALAXA" TOHAN 

1936 1947 206 

1857 


UZINA "REŞIŢA" 

1934 1947 262 

1860 


UZINA EMIL COSTINESCU 

1938 1947 159 

1849 


UZINE DIN STRĂINĂTATE 

1936 1945 300 

1848 


UZINE DIN ŢARĂ 

1939 1945 606 

2037 

COMISIA RECEPŢIE MATERIALE/UNGARIA- 

SUBCOMISII 

1918 1921 147 

Obs. 

95


96 

Nr. 

fond 

1866 

1834 

Denumire fond 

COMISIA REPARAŢII PARIS - DELEGAŢIA 

ROMÂNĂ 

COMISIA ROMÂNĂ PENTRU APLICAREA 

ARMISTIŢIULUI DE PACE 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1917 1934 13 

1944 1948 2128 

1864 

COMITETUL CONSULTATIV SANITAR AL 

ARMATEI 

1890 1946 39 

2063 COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII 1953 1979 1244 * 

2050 

COMITETUL ORGANIZORIC AL VETERANILOR 

DIN RĂZBOIUL ANTIFASCIST 

1964 1979 166 

* 

1752 COMPANIA 15 TRANSMISIUNI 1939 1943 58 


1820 COMPANIA 235 PAZĂ CĂI FERATE LĂCULEŢE 1957 1974 279 

1789 

COMPANIA 245 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 

TIMIŞOARA 

1960 1974 130 

2009 

COMPANIA 263 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 

TÂRGU MUREŞ 

1969 1977 27 

1791 COMPANIA 305 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 1970 1975 41 








2028 

COMPANIA APROVIZIONARE TRANSPORT 

NR.296 

1968 1979 393 

* 

1952 COMPANIA BRUIAJ NR.290 1972 1978 25 

1953 COMPANIA CERCETARE RADIOLOCATIE NR.208 1960 1977 256 

2010 

COMPANIA CERCETARE NR.217 (592) TÂRGU 

MUREŞ 

1958 1964 23 

2031 COMPANIA CERCETARE NR.317 - HUEDIN 1969 1974 43 

1957 COMPANIA FORAJE NR.286 1961 1963 9 

2061 COMPANIA PAZĂ AEROPORT NR.204 1978 1979 34 * 

2030 COMPANIA PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.223 1965 1979 27 * 

1946 COMPANIA RADIO NR.963 1957 1958 11 

1808 COMPANIA SANITARĂ NR.1 1910 1946 773 







Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1863 CONSILIUL DE MINIŞTRI - DIRECŢIA SPECIALĂ 1952 1956 385 

6809 CONSILIUL DE RĂZBOI AL CORPULUI 5 ARMATĂ 1910 1926 8385 

2081 CONSILIUL POLITIC - DIRECŢII CENTRALE 1950 1979 918 * 

2082 

CONSILIUL POLITIC AL COMANDAMENTULUI 

SERVICIILOR FORŢELOR ARMATE 

1950 1979 917 

1656 CORPUL AERIAN 1943 1944 61 

1657 CORPUL AERIAN NR.3 1944 1944 40 

1620 CORPUL DE ARMATĂ NR.1 1884 1951 4412 



1645 CORPUL DE ARMATĂ NR.19 BRĂILA 1951 1958 1045 




1647 CORPUL DE ARMATĂ NR.38 TIMIŞOARA 1952 1958 999 


1648 CORPUL DE ARMATĂ NR.40 (84) 1952 1956 770 


1649 CORPUL DE ARMATĂ NR.52 CRAIOVA 1951 1957 1042 




1644 

CORPUL DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.16 

PLOIEŞTI 

1952 1959 1568 

1650 CORPUL DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.81 1952 1959 2009 

1662 CORPUL DE CAVALERIE 1917 1944 1414 

1663 CORPUL DE GRĂNICERI 1904 1944 4161 

1664 CORPUL DE MUNTE 1940 1945 2063 

1665 CORPUL DE MUNTE NR.5 1945 1947 282 

1660 

CORPUL DE TANCURI "TUDOR 


1949 1950 544 

1659 

CORPUL DE TANCURI NR.47 "TUDOR 


1951 1954 892 

1658 

CORPUL DE TANCURI NR.5 "TUDOR 


1950 1951 407 

1667 CORPUL DE VÂNĂTORI 1919 1921 370 

1666 CORPUL DE VÂNĂTORI MUNTE 1924 1938 1065 

1927 CORPUL LUPTĂTORILOR NAŢIONALIŞTI 1941 1942 5 

1669 CORPUL MOTO MECANIZAT 1944 1944 49 

1621 CORPUL TERITORIAL NR.1 1942 1944 392 


Obs. 

* 

97


98 

Nr. 

fond 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 






1668 

CORPUL VOLUNTARILOR ROMÂNI, 

ARDELENILOR ŞI BASARABENILOR 

1917 1920 100 

2035 CRESCĂTORIE CÂINI SIBIU 1957 1961 38 

1918 

CURS CENTRAL PERFECŢIONARE LUCRĂTORI 

POLITICI-PREDEAL 

1955 1957 81 

1921 

CURS DE CALIFICARE ŞI PERFECŢIONARE 

OFIŢERI EDUCAŢIE FIZICĂ 

1954 1979 305 

1920 

CURS DE CALIFICARE ŞI PERFECŢIONARE 

OFIŢERI INFANTERIE-SFÂNTU GHEORGHE 

1955 1959 496 

1917 

CURS DE PERFECŢIONARE OFIŢERI ARTILERIE 

ANTIAERIANĂ BRAŞOV 

1954 1958 233 

1919 

CURS DE PERFECŢIONARE OFIŢERI 

INFANTERIE-FĂGĂRAŞ 

1952 1958 839 

1916 CURS DE PREGĂTIRE MEDICO-MILITAR 1953 1974 1306 

2011 

CURS PLUTONIERI COMPANIE INFANTERIE- 

REGIUNEA I MILITARĂ 

1953 1953 29 

1914 

CURS SPECIAL - MINISTERUL FORŢELOR 

ARMATE 

CURS SPECIALIZARE ÎN DOMENIUL 

1948 1958 361 

2066 ORGANIZĂRII MOBILIZĂRII - MARELE STAT 

MAJOR 

1975 1979 235 

1923 

CURS TIP ŞCOALĂ REGIMENTULAR (ŞCOALA 

DE SUBOFIŢERI CONDUCTORI AUTO NR.1) 

1949 1956 210 

2017 

CURTEA MILITARĂ CASARE ŞI JUSTIŢIE 

(CONSILIUL PERMANENT DE REVIZIE) 

1860 1952 4605 

1865 CURTEA SUPERIOARĂ DE PRIZE MARITIME 1920 1931 306 

3085 DEPARTAMENTUL APROVIZIONARE ARMATĂ 1949 1950 17 

DEPARTAMENTUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI - 

X420 

DIRECŢIA PLAN - PRODUCŢIE 

1975 1979 1347 

3040 

DEPARTAMENTUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI - 

DIRECŢIA PRODUCŢIEI INTERNE 

1951 1974 10739 

2585 

DEPOZITUL ARMAMENT MUNIŢII AL 

AERONAUTICII 

1926 1948 225 

2839 

DEPOZITUL ATELIERULUI DE REPARAT 

HARNAŞAMENT AL CORPULUI DE CAVALERIE 

1942 1945 138 

2784 

DEPOZITUL CENTRAL APĂRARE CONTRA 

GAZELOR 

1942 1952 277 

2576 

DEPOZITUL CENTRAL ARMAMENT NR.891 

BERCENI 

1952 1960 291 

Obs. 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2578 

DEPOZITUL CENTRAL ARMAMENT 

TÂRGOVIŞTE (1) 

1910 1951 963 

2734 

DEPOZITUL CENTRAL CARBURANŢI 

LUBRIFIANŢI NR.1092 (221) 

1956 1958 132 

2703 


LUBRIFIANŢI NR.201 (661) BASCOV 

1952 1961 315 

2706 


LUBRIFIANŢI NR.221 

1959 1961 154 

3177 DEPOZITUL CENTRAL CAUCIUCURI NR.396 IAŞI 1953 1979 892 * 

2836 DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT 1915 1951 719 

2829 

DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT 

HARNAŞAMENT NR.229 

1959 1960 206 

2834 

DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT NR.829 

BUCUREŞTI 

1952 1958 309 

2837 

DEPOZITUL CENTRAL HARNAŞAMENT 

BUCUREŞTI 

1943 1951 284 

2830 

DEPOZITUL CENTRAL HARNAŞAMENT SPATE 

NR.334 ROMAN 

1952 1958 462 

2765 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE 

AERONAUTICE 

1921 1944 646 

2764 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AL 

FORŢELOR AERIENE MILITARE 

1951 1952 349 

2749 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AUTO 

NR.737 TÂRGOVIŞTE 

1952 1958 493 

2757 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AUTO 

TÂRGOVIŞTE (129) 

1940 1951 300 

2767 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE GENIU 

NR.155 

1959 1961 108 

2771 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE GENIU 

NR.857 MOGOŞOAIA 

1921 1958 650 

2782 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE PROTECŢIE 

ANTICHIMICĂ NR.110 (849) UNGURIU 

1952 1975 423 

3178 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE SANITAR- 

VETERINARE NR.227 (768) SEBEŞ 

1951 1974 833 

2856 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE SANITAR- 

VETERINARE NR.768 

1949 1958 456 

2745 

DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE TANCURI 

NR.316 

1952 1959 291 

2785 


TRANSMISIUNI 

1950 1951 47 

2788 


TRANSMISIUNI NR.789 BODOC 

1952 1958 545 

2586 DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII BUCUREŞTI 1919 1951 725 

Obs. 

99


Nr. 

fond 

100 

3067 

3189 

Denumire fond 

DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.125 

(142,1090) ARGESTRU 

DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.133 (896) 

PETREŞTI 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1956 1974 670 

1959 1979 932 

2664 

DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.793 (106) 

APAŢA 

1952 1974 1121 

2861 

DEPOZITUL CENTRAL SANITAR ARMATĂ 

BUCUREŞTI 

1911 1948 1065 

2813 DEPOZITUL CENTRAL SUBZISTENŢE ARMATĂ 1914 1951 1253 

2812 

DEPOZITUL CENTRAL SUBZISTENŢE STOC 

NR.937 HEMEIUŞ-BACĂU 

1953 1954 68 

2775 

DEPOZITUL CENTRAL UNELTE MATERIALE 

GENIU IAŞI 

1919 1945 428 

X437 DEPOZITUL DE ALIMENTE NR.139 1975 1979 520 * 

3176 DEPOZITUL DE ALIMENTE NR.139 BUCUREŞTI 1968 1974 74 

2563 

DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII CORPUL 7 

ARMATA 

1919 1944 330 

2634 

DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.154 

(914) PĂULEŞTI 

1954 1979 467 

* 

2568 


(2;41;749) GHIRDOVENI 

1941 1978 398 

2572 


GHIRDOVENI 

1952 1958 381 

DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII ŞI 

X401 

MATERIALE TEHNICE NR.103 

1948 1979 998 

* 

3066 

DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.121 

(ATELIERUL REPARAŢII ARMAMENT) 

1959 1960 172 

3157 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.126 CĂLĂRAŞI 1967 1979 72 * 

2565 

DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.167 

TÂRGOVIŞTE 

1959 1979 374 

2569 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.310 1952 1953 201 

2570 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.616 1952 1958 393 

2571 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.719 TÂRGOVIŞTE 1952 1958 474 

2573 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.783 CHITILA 1952 1958 607 

2625 

DEPOZITUL DE ARMAMENT ŞI MUNIŢII MIJA 

CISLĂU NR.93 (872) 

1952 1963 478 

2598 DEPOZITUL DE ARMAMENT TIGHINA 1941 1945 140 

3106 

DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 

NR.101 COTEŞTI (1020) 

1958 1975 112 

3170 


NR.143 (118) TIMIŞUL DE SUS 

1967 1979 216 

* 

2704 


NR.182 (808; 97) CÂINENI 

1942 1961 369 

Obs. 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2705 


NR.217 (707) DĂEŞTI 

1951 1960 247 

2708 


NR.260 (852;8;880) BĂICULEŞTI 

1949 1960 182 

3169 


NR.265 BRETEA STREIULUI-HUNEDOARA 

1970 1979 46 

2709 


NR.270(824) "ŢEPEŞ-VODĂ" 

1959 1960 4 

2710 


NR.272 FURNICOŞI 

1959 1979 120 

2711 


NR.291 PIATRA NEAMŢ 

1960 1975 108 

2714 


NR.412 PIATRA NEAMŢ (291) 

1942 1960 196 

2715 


NR.633 SEBEŞ 

1951 1958 158 

2717 


NR.672 

1952 1955 130 

2720 


NR.715 (294) CURTIŞOARA 

1952 1979 235 

2721 


NR.720 BRETEA STREIULUI 

1952 1957 128 

2724 


NR.765 TIMIŞUL DE SUS 

1952 1958 159 

2726 


NR.806 MEDIAŞ 

1952 1958 372 

2727 


NR.824 "ŢEPEŞ VODĂ" (270) 

1951 1958 148 

2730 


NR.868 BARU MARE 

1952 1958 220 

2732 


NR.881 FURNICOŞI 

1952 1958 233 

2701 


NR.96 SEBEŞ 

1949 1960 84 

DEPOZITUL DE CARBURANŢI-LUBRIFIANŢI 

X455 

NR.105 

1975 1979 1764 

2755 DEPOZITUL DE CAUCIUCURI WITING NR.3 1944 1958 36 

3143 

DEPOZITUL DE ECHIPAMENT NR.138 

BUCUREŞTI 

1960 1979 530 

DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE 

X440 

TOPOGRAFICE NR.120 

1975 1979 1121 

2870 


TOPOGRAFICE NR.120 SINAIA 

1953 1976 273 

2871 


TOPOGRAFICE NR.821 DOROHOI 

1952 1958 129 

2875 

DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.134 

BUCUREŞTI 

1968 1973 98 

2876 


MARGHITA 

1968 1973 167 

2877 


DRAGĂŞANI 

1968 1973 124 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

101


Nr. 

fond 

102 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2878 


NAZARCEA 

1968 1973 102 

2763 

DEPOZITUL DE MATERIALE AL FORŢELOR 

AERIENE MILITARE NR.818 CRISTIAN-BRAŞOV 

1952 1958 484 

DEPOZITUL DE MATERIALE APĂRARE CIVILĂ 

X418 

NR.230 

1968 1979 824 

* 

DEPOZITUL DE MATERIALE APĂRARE LOCALĂ 

X423 

ANTIAERIANĂ NR.134 

1968 1973 1 

2773 

DEPOZITUL DE MATERIALE ATELIERE 

FORTIFICAŢII GĂIEŞTI 

1940 1948 320 

2792 

DEPOZITUL DE MATERIALE CĂI FERATE 

NR.177 (801) 

1949 1959 333 

2796 

DEPOZITUL DE MATERIALE CAZARMARE 

NR.889(195) 

1951 1961 77 

3219 

DEPOZITUL DE MATERIALE COMUNE TRANZIT 

NR.203 BUCUREŞTI 

1966 1979 69 

* 

DEPOZITUL DE MATERIALE DE PROTECŢIE 

X397 

CIVILĂ NR.209 

1968 1979 780 

* 

2772 

DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU CIORANI- 

PRAHOVA 

1942 1949 145 

2769 

DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU NR.684 

CONSTANŢA 

1952 1957 43 

2781 DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU SIBIU 1921 1951 117 

2807 

DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ 

NR.137 

1950 1961 276 


X424 

NR.164 

1975 1979 1722 

* 

3180 


NR.164 HEMEIUŞ 

1950 1976 517 


X408 

NR.193 

1975 1979 1134 

* 

3167 


NR.193 

1959 1974 247 


X456 

NR.198 

1975 1979 2809 

* 

3142 


NR.198 BUZĂU 

1968 1974 50 


X410 

NR.238 

1975 1979 167 

* 

3181 


NR.238 

1950 1974 157 

3173 


NR.241 CLUJ 

1959 1979 441 

* 


X399 

NR.316 

1975 1979 3472 

* 

3141 


NR.316 BASARABI 

1952 1975 387 

3158 


NR.89 TIMIŞOARA 

1959 1974 394 

3062 DEPOZITUL DE MATERIALE NR.128 CRAIOVA 1967 1979 129 * 

3150 DEPOZITUL DE MATERIALE NR.148 PLOIEŞTI 1968 1979 19 * 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3195 

DEPOZITUL DE MATERIALE PREGĂTIRE LUPTĂ 

NR.202 

1966 1977 20 

DEPOZITUL DE MATERIALE PROTECŢIE CIVILĂ 

X417 

NR.213 

1968 1979 851 

* 

2842 

DEPOZITUL DE MATERIALE SANITAR- 

VETERINARE NR.1 CRAIOVA 

1947 1949 206 

2874 

DEPOZITUL DE MATERIALE SPECIALE MUNTE 

(DEPOZITUL DE ECHIPAMENT TRUPE MUNTE) 

1923 1945 318 

3174 

DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO 

NR.1164 SIBIU 

1957 1960 52 

2742 


NR.129 TÂRGOVIŞTE 

1959 1979 783 

* 

3160 


NR.131 FLOREŞTI-CLUJ 

1971 1974 8 

3172 


NR.72 SIBIU 

1956 1979 681 

* 

3204 


NR.74 

1979 1979 54 

* 

2758 

DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE 

NR.258 

1956 1960 8 

2760 


NR.286 

1959 1979 455 

* 

2761 


NR.610 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE 

1952 1955 107 

2762 


NR.773 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE 

1952 1958 643 

2759 


RADIOLOCAŢIE NR.279 - CRISTIAN 

1959 1979 176 

* 

3069 

DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.103 

(SUBDEPOZITUL DE 188 MUNIŢII) 

1958 1977 335 

X449 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.147 1976 1979 1660 * 

3068 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.147 1962 1975 269 

X431 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.177 1952 1979 1698 * 

2740 

DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.75 

(677) GĂEŞTI 

1952 1960 349 

DEPOZITUL DE MATERIALE TRANSMISIUNI 

X459 

NR.132 

1951 1979 2813 

* 


* 

X457 NR.170 (CENTRUL 170 MENTENANŢĂ NIVEL 

3RTP) 

1967 1979 1962 


* 

X458 NR.66 (CENTRUL 66 MENTENANŢĂ NIVEL 

3RTP) 

1971 1979 1203 

2800 DEPOZITUL DE MATERIALE TRANZIT NR.809 1956 1958 77 

2603 

DEPOZITUL DE MUNIŢII AL CORPULUI 2 

ARMATĂ JEGĂLIA 

1922 1951 567 

2681 

DEPOZITUL DE MUNIŢII ARME SUB APĂ NR.303 

(830) (DEPOZITUL DE MINE MARINĂ TULCEA) 

1940 1961 478 

2683 

DEPOZITUL DE MUNIŢII ARME SUB APĂ NR.318 

(716) 

1952 1961 277 

2589 DEPOZITUL DE MUNIŢII BIRLAD 1924 1949 534 

Obs. 

103


Nr. 

fond 

104 

2592 

2684 

Denumire fond 

DEPOZITUL DE MUNIŢII FÂNTÂNELE 

(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII FÂNTÂNELE 

NR.63) 

DEPOZITUL DE MUNIŢII MINE DRAGAJ NR.320 

(759) 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1929 1951 449 

1949 1960 196 

2613 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.10 BUZĂU 1949 1951 237 

X400 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.105 1975 1979 1987 * 

5992 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.105 BASCOV 1941 1977 984 

2629 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.113 FRÂNCEŞTI 1959 1974 172 


2630 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.127 (561;14) 

1946 1976 410 

TRIFEŞTI 

3072 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.130 IŢEŞTI-BACĂU 1960 1977 173 



2635 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.158 VINŢU DE JOS 1959 1974 395 


2636 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.161 MUNCEL 1959 1975 537 

2637 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.163 (870;76) 

STREJEŞTI 

1949 1974 684 


3073 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.171(90)(663) 

1951 1975 1276 

BACESTI-VASLUI 

6001 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.172 1943 1974 224 


2638 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.178 (670) FILIAŞI 1959 1977 645 


2593 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.187 JEGĂLIA 1959 1975 229 


3074 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192 ŢĂNDĂREI 

(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192) 

1959 1977 359 

3109 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.194 (13;688;175) 

1946 1975 706 

JUCU DE JOS 


6071 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.199 ILIŞEŞTI 1960 1979 186 

2641 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.301 (860) DULCEŞTI 1956 1961 185 

2685 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.326 (735) HINOG- 

CERNAVODĂ 

1919 1961 515 

2590 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.5 BRAŞOV 

1949 1951 138 

(DEPOZITUL DE MUNIŢII BRAŞOV) 

2609 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.5 CISLĂU 1924 1951 343 

2587 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.50 (106) APAŢA 1951 1951 61 

2610 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.6 1947 1951 189 

3078 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.620 BUCUREŞTI 1951 1956 19 

2647 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.647 (1) BĂCEŞTI 1949 1953 136 

2649 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.670 FILIAŞI 1952 1958 392 

2650 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.675 (53) BREŢCU 1945 1959 452 

2652 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.696 IŢEŞTI 1952 1958 375 

2653 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.699 CURTIŞOARA 1952 1958 373 

2611 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.7 CURTIŞOARA 

(DEPOZITUL DE MUNIŢII TÂRGU JIU) 

1949 1951 343 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2654 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.701 (149) NICOLAE 

BĂLCESCU 

1952 1974 180 

2655 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.703 JEGĂLIA 1952 1958 269 

5989 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.71 FRÂNCEŞTI 

(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII FRÂNCEŞTI) 

1942 1951 72 

2656 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.722 (158) VINŢUL 

DE JOS 

1952 1958 452 

2657 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.726 FRÂNCEŞTI 1952 1958 152 

2660 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.741 ŢĂNDĂREI 1952 1958 312 

2662 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.757 MEDIAŞ 1952 1958 387 

3077 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.763 TUNARI 1951 1955 27 

3075 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.786 (161) MUNCEL- 

IAŞI 

1951 1955 25 

2666 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.798 (82) REGHIN 1946 1958 383 

2612 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.8 SEBEŞ-ALBA 1941 1951 164 

2667 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.803 VALUL LUI 

TRAIAN 

1951 1958 134 


2669 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.814 CISLĂU 1952 1958 313 

3076 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.827 BERCENI 1951 1953 16 

2670 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.835 MUNCELU 1952 1958 348 

2672 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.839 BUDIENI 1952 1958 334 

2673 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.848 

(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII STEFĂNEŞTI) 

1945 1956 266 

2674 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.859 AL FORŢELOR 

AERIENE MILITARE 

1952 1955 115 

2676 

DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.896 (133) PETREŞTI 

(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.81) 

1946 1958 130 

2627 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.98 (796) (64) SIHLEA 1944 1975 1056 

2677 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.983 ŞINTEREAG 1955 1974 495 

2643 

DEPOZITUL DE MUNIŢII ŞI ARME SUB APĂ 


1959 1961 145 

2596 DEPOZITUL DE MUNIŢII ŞTEFĂNEŞTI 1928 1945 162 

2805 

DEPOZITUL DE SUBZISTENŢĂ AL CORPULUI 4 

ARMATĂ IAŞI 

1917 1946 465 

2804 

DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE ECHIPAMENT 

NR.3 

1916 1945 183 

2809 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.854 CLUJ 1952 1958 351 

2811 

DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.893 

BUCUREŞTI 

1952 1954 85 

3097 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE ROMAN 1920 1944 55 

DEPOZITUL DE TRANZIT RODAJ TEHNICĂ DE 

X398 

TANCURI ŞI AUTO NR.162 

1962 1979 1147 

* 

3159 

DEPOZITUL DIVIZIEI 18 MECANIZATE 

TIMIŞOARA 

1961 1965 2 

3079 

DEPOZITUL FLUVIAL ECHIPAJE MATERIALE 

(CORPUL DEPOZITELOR FLUVIALE) 

1919 1948 773 

2695 DEPOZITUL MARITIM ECHIPAJE MATERIALE 1936 1948 1330 

X436 DEPOZITUL MIXT DE MATERIALE NR.130 1964 1979 1800 * 

2697 DEPOZITUL MIXT NR.691 1952 1958 377 

Obs. 

105


Nr. 

fond 

106 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2696 DEPOZITUL MIXT NR.9 1948 1951 326 

2556 

DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT MUNIŢII 

AL CORPULUI 1 ARMATA 

1919 1944 437 

2555 

DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.1 (7) 

(ATELIERUL SI DEPOZITUL CORPULUI 7) 

1945 1949 286 

2557 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.2 1946 1951 331 

2566 

DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.3 (5) 

SIBIU 

1946 1959 858 

2581 

DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.4 

ROMAN 

1939 1951 1018 

2707 

DEPOZITUL REGIONAL CARBURANŢI 

LUBRIFIANŢI NR.234 (680; 88) ONEŞTI 

1950 1960 283 

2607 

DEPOZITUL REGIONAL DE MUNIŢII AL CORPULUI 

3/4 ARMATĂ TRIFEŞTI-ROMAN 

1920 1944 168 

2806 

DEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢĂ AL 

CORPULUI 7 ARMATĂ 

1919 1945 38 

2823 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.2 1950 1951 106 

2828 

DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.224 

(DEPOZITUL 876 ECHIPAMENT) 

1959 1960 101 

2824 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.3 1950 1951 109 

2827 

DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.97 

TÂRGOVIŞTE 

1959 1960 248 

3197 

DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE 

CONSTRUCŢII CAZARE CLUJ 

1951 1960 20 

2797 


CONSTRUCŢII NR.3 FOCŞANI 

1956 1960 147 

2831 


ECHIPAMENT TREN NR.606 (1) 

1950 1953 163 

2832 


ECHIPAMENT TREN NR.731 TÂRGOVIŞTE 

1952 1958 471 

2835 


ECHIPAMENT TREN NR.876 CLUJ 

1952 1958 480 

2873 


INTENDENŢĂ NR.206 BUDA-PLOIEŞTI 

1965 1974 27 

2848 

DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITARE 

ŞI VETERINARE NR.3 (6) 

1947 1951 229 

2859 

DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITAR- 


1952 1959 287 

2855 



1960 1960 15 

2851 


VETERINARE NR.4 ROMAN 

1947 1951 218 

2857 


VETERINARE NR.812 FLOREŞTI 

1951 1959 328 

2741 

DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE TEHNICE 

NR.115 

1959 1960 112 

2750 


NR.739 

1952 1958 321 

2744 


TANCURI AUTO NR.180 (1044) 

1956 1960 141 

2601 DEPOZITUL REGIONAL MUNIŢII NR.1 IŞALNIŢA 1944 1951 116 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2604 

DEPOZITUL REGIONAL MUNIŢII NR.3 VINŢU DE 

JOS 

1925 1951 549 

2840 

DEPOZITUL REGIONAL SANITAR AL CORPULUI 1 

ARMATĂ 

1915 1947 299 

2846 


ARMATĂ 

1921 1943 277 

2847 


ARMATĂ 

1916 1943 359 

2849 

DEPOZITUL REGIONAL SANITAR CORPUL 4 

ARMATĂ ROMAN 

1916 1947 426 

3117 

DEPOZITUL REGIONAL SANITAR CORPUL 7 

ARMATĂ 

1921 1946 99 

2844 

DEPOZITUL REGIONAL SANITAR-VETERINAR 

NR.2 

1946 1951 262 

2802 

DEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢĂ AL 

CORPULUI 2 ARMATĂ 

1922 1946 105 

3088 

DEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢĂ NR.3 

CLUJ 

1950 1951 180 

2864 DEPOZITUL REMONTĂ ARMATĂ NR.4 1941 1944 104 

2865 DEPOZITUL REMONTĂ CISLĂU 1923 1948 233 

2866 DEPOZITUL REMONTĂ FLĂMÂNZI 1920 1948 422 

2867 DEPOZITUL REMONTĂ JEGĂLIA 1921 1948 321 

2868 DEPOZITUL REMONTĂ SOMOSCHES 1929 1939 75 

2852 

DEPOZITUL SANITAR - VETERINAR CORPUL 5 

ARMATĂ 

1920 1947 89 

2863 DEPOZITUL SANITAR AERO BUCUREŞTI (NR.2) 1940 1951 144 

2853 

DEPOZITUL SANITAR AL CORPULUI 6 ARMATĂ 

TÂRGU MUREŞ 

1921 1947 194 

2934 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE ILVA MICĂ 1934 1940 259 

2914 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.46 1942 1945 186 



2917 

DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.49 RÂMNICU 

VÂLCEA 

1942 1945 258 


2919 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.53 FĂUREI 1941 1945 366 







3294 

DETAŞAMENTUL CENTRULUI DE INSTRUCŢIE 

AL ARTILERIEI 

1943 1944 46 

3239 

DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU 

NR.12 (BATALIONUL 134 GENIU) 

1977 1979 493 

3238 


NR.15 (BATALIONUL 101 GENIU) OLTENIŢA 

1977 1979 298 

3237 


NR.16 (BATALIONUL 107 GENIU) HOTARELE 

1976 1979 3087 

Obs. 

* 

* 

* 

107


Nr. 

fond 

108 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3236 


NR.17 (BATALIONUL 114 GENIU) 

1978 1979 248 

3245 


NR.18 BASARABI (BATALIONUL 111 GENIU) 

1977 1979 303 

3231 

DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII 

INDUSTRIALE NR.3 PLOIEŞTI 

1967 1979 28 

3229 

DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LOCUINŢE 


1977 1979 493 

3250 

DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LUCRĂRI 

IRIGAŢII NR.1 SLOBOZIA 

1969 1979 192 

3249 

DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LUCRĂRI 

IRIGAŢII NR.2 (11) 

1977 1979 379 

3246 

DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.1 

BUCUREŞTI 

1968 1979 2995 

3220 


ROVINARI 

1977 1979 366 

2899 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.17 CLUJ 1953 1955 273 

3120 


PITEŞTI 

1967 1979 1465 

3244 


TIMIŞOARA 

1968 1979 2083 

3234 


GALAŢI 

1966 1979 679 

3227 


CONSTANŢA 

1970 1979 2160 

3233 


RÂMNICU VÂLCEA 

1967 1979 442 

3235 


BRAŞOV 

1968 1979 710 

3114 

DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII 

TRANSFĂGĂRAŞAN NORD 

1970 1974 48 

2932 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE BLAJ 1938 1939 147 

2933 

DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE 

BREŢCU 

1939 1940 152 

2935 

DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE JUCU 

DE JOS 

1939 1940 95 

2925 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.61 1941 1945 121 

2927 

DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.62 

(63) 

1941 1945 240 

2930 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.66 1941 1945 216 

2931 

DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.67 

BRAD 

1941 1945 591 

3110 

DETAŞAMENTUL DE LUCRU PERMANENT 

BICAZ 

1959 1960 32 

3257 

DETAŞAMENTUL DE MUNCĂ EVREI NR.509/49 

CARANSEBEŞ 

1942 1943 1 

3101 DETAŞAMENTUL EVREI DIGURI NR.100 1944 1944 12 

3102 

DETAŞAMENTUL EVREI NR.101 VALEA 

SIRETULUI 

1940 1944 64 

3103 DETAŞAMENTUL EVREI NR.102 1943 1944 2 

3104 DETAŞAMENTUL EVREI NR.103 1943 1943 1 

2969 DETAŞAMENTUL GEODEZIC BUZĂU 1951 1961 497 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3132 DETAŞAMENTUL MARITIM ODESSA 1941 1944 218 

2948 

DETAŞAMENTUL NAVE AUXILIARE NR.122 

(1118) 

1953 1960 146 

2946 DETAŞAMENTUL NAVE AUXILIARE NR.73 (360) 1951 1960 164 

2973 DETAŞAMENTUL PAZĂ DEPOZITE 1940 1946 287 

DETAŞAMENTUL PIROTEHNIC AL 

X419 


1969 1979 402 

* 

2904 

DETAŞAMENTUL REGIONAL CONSTRUCŢII 

NR.22 ALBA IULIA 

1953 1955 317 

2905 


NR.23 

1953 1955 235 

2906 


NR.24 SĂCĂLAZ 

1953 1955 249 

2957 

DETAŞAMENTUL SPATE COMANDAMENTUL 

FORŢELOR MARITIME 

1949 1951 109 

2970 DETAŞAMENTUL TOPOGRAFIC BUZĂU 1951 1961 612 

3012 

DIRECŢIA 1 INFANTERIE -MINISTERUL DE 

RĂZBOI 

1910 1938 491 

3004 DIRECŢIA 4 GENIU 1882 1929 1199 

3013 

DIRECŢIA A 2-A CAVALERIE (DIRECŢIA 

CAVALERIEI) 

1905 1940 498 

2988 DIRECŢIA A 5-A MARINĂ 1898 1921 476 

3017 

DIRECŢIA A 8-A ARMAMENT (DIRECŢIA 

ARMAMENT) 

1912 1933 1119 

2987 

DIRECŢIA A 12-A DOMENII MILITARE 

(DIRECŢIA DOMENII MILITARE) 

1907 1952 3459 

3016 DIRECŢIA A 3-A ARTILERIE 1874 1934 1273 

3011 DIRECŢIA AERONAUTICĂ 1915 1932 1962 

2980 DIRECŢIA APĂRARE ANTICHIMICĂ 1923 1951 678 

3026 DIRECŢIA APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ 1952 1966 10075 

X439 DIRECŢIA ASISTENŢĂ MEDICALĂ 1961 1979 1354 * 

2989 DIRECŢIA AUTO 1951 1953 301 

2992 

DIRECŢIA AUTO CARBURANŢI - SPATELE 

ARMATEI 

1950 1951 379 

2991 

DIRECŢIA AUTOTRACTOARE CARBURANŢI - 

SPATELE ARMATEI 

1953 1956 473 

3042 DIRECŢIA CADRE ÎNVĂŢĂMÂNT 1867 1979 44012 * 

3293 DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 1952 1954 8 

2984 DIRECŢIA CAZARE EXPLOATARE CAZĂRMI 1952 1958 9227 

DIRECŢIA CERCETARE DEZVOLTARE - 

X409 

ÎNZESTRARE 

1975 1979 1999 

* 

3055 DIRECŢIA CHIMICĂ MILITARĂ 

DIRECŢIA COMENZI ARMAMENT MUNIŢII - 

1925 1947 801 

3261 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI 

PRODUCŢIEI DE RĂZBOI 

1945 1947 115 

3188 

DIRECŢIA COMERŢ EXTERIOR (DIRECŢIA 

TEHNICĂ DE APROVIZIONARE) 

1952 1974 4656 

2986 DIRECŢIA CONSTRUCŢII CAZARE TRUPE 1953 1979 7140 * 

2985 DIRECŢIA CONSTRUCŢII MILITARE 1950 1958 1804 

2983 DIRECŢIA CONSTRUCŢII SPECIALE 1952 1957 3755 

Obs. 

109


Nr. 

fond 

110 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3031 DIRECŢIA CONTABILITATE 1933 1948 1827 

3035 

DIRECŢIA CONTABILITATE CONTROL 

FINANCIAR INTERN 

1949 1950 908 

3037 DIRECŢIA CONTENCIOS 

DIRECŢIA CONTENCIOS - MINISTERUL 

1859 1950 4229 


RĂZBOI 

1938 1949 882 

3032 DIRECŢIA CONTROL (SERVICIUL CONTROL) 

DIRECŢIA CONTROL - MINISTERUL 

1898 1951 1708 


RĂZBOI 

1938 1946 148 

X391 DIRECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN 1965 1979 2125 * 

3034 DIRECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN 1958 1974 1557 

3045 

DIRECŢIA CURSULUI DE COMANDAMENT- 


1930 1937 42 

3006 DIRECŢIA EDITURII MILITARE 1950 1958 259 

3260 

DIRECŢIA FABRICAŢIE ARMAMENT ŞI 

TRĂSURI DE RĂZBOI 

DIRECŢIA FABRICAŢIE MATERIALE DE RĂZBOI- 

1940 1945 485 



DIRECŢIA FABRICAŢIE MUNIŢIE - MINISTERUL 

1937 1942 417 


RĂZBOI 

1940 1944 538 

3002 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1932 1941 113 

DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ - SECŢIA 

X415 

DECONTĂRI 

1965 1979 20 

* 

DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ - 

X413 

SECTORUL CONTABILITĂŢI CENTRALE 

1960 1979 132 

* 

DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ (GESTIUNEA 

X414 

FONDURILOR CHELTUIELILOR SPECIALE) 

1956 1979 82 

* 

3029 DIRECŢIA FINANCIARĂ 1950 1979 8966 * 

3023 

DIRECŢIA FORTIFICAŢII (SERVICIUL 

FORTIFICAŢIILOR) 

1916 1947 4469 

3039 DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII 1963 1978 1155 

3021 

DIRECŢIA GENERALĂ A ŞCOLILOR MILITARE - 

MNISTERUL DE RĂZBOI 

1911 1947 1862 

3038 

DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII - 

DIRECŢIA PLANIFICARE 

1961 1974 1452 

2982 

DIRECŢIA GENERALĂ POŞTĂ TELEFON 

TELEGRAF 

1932 1949 638 

2979 DIRECŢIA GOSPODĂRIE 1949 1979 4525 * 

3251 DIRECŢIA GOSPODĂRIE - DEPOZITE "T" 1973 1979 3 * 

3107 

DIRECŢIA GOSPODĂRIE - SECŢIA GESTIUNI 

SPECIALE "K" 

DIRECŢIA INDUSTRIE RĂZBOI - MINISTERUL 

1950 1959 293 


RĂZBOI 

1937 1947 765 

X392 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1969 1979 599 * 

3036 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1901 1979 4177 * 

3224 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1951 1978 1834 * 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3019 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MILITAR 1957 1970 3573 

3020 

DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR 

MILITAR (MARELE STAT MAJOR) 

1937 1950 100 

DIRECŢIA INVESTIŢII CONSTRUCŢII ŞI 

X434 

CAZAREA TRUPELOR 

1975 1979 2070 

* 

3010 DIRECŢIA ÎNZESTRARE AERONAUTICĂ 1947 1949 393 

2995 DIRECŢIA ÎNZESTRARE AUTO BLINDATE 1947 1948 337 

3044 DIRECŢIA JOCULUI DE RĂZBOI 1950 1952 152 

5465 

DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE (ACTE 

CĂSĂTORIE - DOTĂ) 

1900 1952 4455 

3248 DIRECŢIA LUCRĂRI ECONOMIA NAŢIONALĂ 1972 1979 1464 * 

3047 

DIRECŢIA MANEVRELOR - MARELE STAT 

MAJOR 

1929 1939 214 

3081 DIRECŢIA MATERIALE 1947 1949 66 

3009 DIRECŢIA MATERIALE INSTALAŢII NOI 1915 1918 604 

3061 DIRECŢIA MATERIALELOR 1933 1947 354 

DIRECŢIA MECANIZARE ŞI AUTOMATIZAREA 

X443 

CONDUCERII TRUPELOR 

1967 1979 711 

* 

2999 

DIRECŢIA MEDICALĂ - MINISTERUL DE 

RĂZBOI 

1959 1977 3423 

3003 DIRECŢIA MOŞIILOR ARMATEI 1934 1941 299 

2993 DIRECŢIA MOTOMECANIZARE 1945 1946 628 

5418 

DIRECŢIA OPERAŢII (SECŢIA OPERAŢII; 

SECŢIA A 3-A OPERAŢII) - MARELE STAT MAJOR 

1896 1979 7574 

* 

3043 

DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE - 


1951 1960 541 

DIRECŢIA PERSONAL EVIDENŢĂ RESURSE 

X395 

UMANE 

1958 1979 182 

* 

3056 

DIRECŢIA PERSONAL-MINISTERUL 

ÎNZESTRĂRII ARMATEI 

1938 1945 300 

3046 

DIRECŢIA PLANIFICARE MOBILIZARE - 


1950 1958 1633 

3049 DIRECŢIA PREGĂTIRE LUPTĂ 

DIRECŢIA PRODUCŢIE DE RĂZBOI - 

1949 1979 2973 * 



1942 1944 117 

3008 

DIRECŢIA PROIECTARE (SECŢIA PROIECTARE; 

INSTITUT STUDII PROIECTĂRI) 

1951 1958 1329 

3000 

DIRECŢIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE 

(DIRECTORATUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE) 

1916 1917 62 

2996 

DIRECŢIA SANITARĂ (SERVICIUL SANITAR 

ARMATĂ; DIRECŢIA A 6-A SANITARĂ) 

1885 1941 2913 

3226 

DIRECŢIA SECRETARIAT - OFICIUL 

RECLAMAŢII SESIZĂRI 

1947 1979 5387 

* 

DIRECŢIA SPECIALĂ DIN CADRUL 

X430 

COMITETULUI DE STAT AL PLANIFICĂRII 

1952 1979 601 

* 

3014 DIRECŢIA SUBZISTENŢE 1941 1947 617 

3024 

DIRECŢIA SUPERIOARĂ LUCRĂRI 

FORTIFICAŢII 

1917 1917 25 

2994 DIRECŢIA SUPERIOARĂ MOTOMECANIZARE 1941 1944 900 

Obs. 

111


Nr. 

fond 

112 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3027 

DIRECŢIA SUPERIOARĂ POLITICĂ A ARMATEI 

(CONSILIUL POLITIC SUPERIOR) 

1945 1979 12302 

* 

2997 

DIRECŢIA SUPERIOARĂ SANITARĂ 

FARMACEUTICĂ 

1941 1948 720 

3005 

DIRECŢIA SUPERIOARA ŞI COMANDAMENTUL 

GENIU 

1942 1944 651 

3058 DIRECŢIA SUPERIOARĂ TEHNICĂ 1941 1946 902 

2990 

DIRECŢIA TANCURI AUTO - 

COMANDAMENTUL INFANTERIE TANCURI 

1956 1959 652 

3059 DIRECŢIA TEHNICĂ 1920 1949 2336 

2981 DIRECŢIA TEHNICĂ COMENZI FABRICAŢII 1951 1960 2194 

3007 DIRECŢIA TOPOGRAFICĂ MILITARĂ 1951 1979 2167 

3048 

DIRECŢIA TRANSPORTURI COMUNICAŢII 

MILITARE 

1951 1974 1265 

DIRECŢIA TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII 

X394 

MILITARE 

1950 1979 1146 

* 

3121 DIRECŢIA TRIBUNALE MILITARE 1923 1974 884 

3015 DIRECŢIA TRUPE GRĂNICERI 1953 1959 3753 

3001 DIRECŢIA VETERINARĂ 1932 1953 579 

2316 DIVIZIA 1 GARDĂ (DIVIZIA DE GARDĂ) 1933 1947 1947 

2352 

DIVIZIA AERIANĂ NR.1 (COMANDAMENTUL 

DIVIZIEI 1 AERIENE) 

1928 1935 238 

2325 

DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 

(COMPANIA 46 TRANSMISIUNI) 

1945 1959 431 

2328 


PLOIEŞTI 

1944 1979 1484 

* 

2326 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 1949 1951 377 


2329 


TIMIŞOARA 

1961 1979 1611 

* 


2330 


TÂRGU JIU 

1951 1958 1465 


2327 


BRAŞOV 

1959 1961 596 

2331 


BRAŞOV 

1951 1958 753 


2322 DIVIZIA ARTILERIE RUPERE NR.17 1949 1961 2670 

2324 DIVIZIA ARTILERIE RUPERE NR.74 1954 1955 388 

3133 DIVIZIA AVIAŢIE 1946 1949 29 

2361 DIVIZIA AVIAŢIE ASALT NR.68 BRAŞOV 1952 1958 594 

2350 DIVIZIA AVIAŢIE NR.1 1949 1951 257 


3221 DIVIZIA AVIAŢIE NR.70 1978 1979 104 * 


2357 DIVIZIA AVIAŢIE TEHNICĂ NR.34 BUCUREŞTI 1953 1954 29 

2358 

DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE CU REACŢIE 

NR.66 CRAIOVA 

1952 1958 529 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2353 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.15 1955 1956 54 



2355 

DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ 

NR.23 BUCUREŞTI-BRAŞOV 

1952 1958 567 

2360 

DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ 

NR.97 (3; 34) 

1951 1959 737 

2319 

DIVIZIA BLINDATĂ "TUDOR VLADIMIRESCU" 

DEBREŢIN 

1947 1949 410 

2318 

DIVIZIA BLINDATĂ NR.1 (DIVIZIA 

1941 1944 1017 

MOTOMECANIZATĂ NR.1) 

2340 DIVIZIA CAVALERIE NR.1 1913 1947 2348 










2368 DIVIZIA DE DUNĂRE 1897 1943 1328 

2366 DIVIZIA DE MARE 1904 1943 1294 

2369 DIVIZIA FORTIFICAŢII NR.1 1942 1943 1081 

2317 

DIVIZIA GARDĂ NR.2 (DETAŞAMENTUL MIXT 

1940 1943 282 

GRĂNICERESC) 

2362 DIVIZIA GRĂNICERI NR.1 TIMIŞOARA 1933 1955 2786 

2363 DIVIZIA GRĂNICERI NR.2 1951 1953 621 



2262 DIVIZIA INFANTERIE NR.1 1877 1944 5206 

2305 

DIVIZIA INFANTERIE NR.1 "TUDOR 

1943 1947 706 













2264 

DIVIZIA INFANTERIE NR.2 "HORIA, CLOŞCA ŞI 

1945 1949 1049 

CRIŞAN" 





Obs. 

113


Nr. 

fond 

114 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 














2267 DIVIZIA INFANTERIE NR.4/24 1943 1944 126 













2367 DIVIZIA MARITIMĂ NR.42 1962 1966 275 

2306 

DIVIZIA MECANIZATĂ NR.1 "TUDOR 


1959 1979 2019 

2309 

DIVIZIA MECANIZATĂ NR.10 "ŞTEFAN CEL 

MARE" IAŞI 

1959 1974 2834 

2310 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.11 "CAREI" ORADEA 1959 1971 784 

2311 

DIVIZIA MECANIZATĂ NR.18 "DECEBAL" 

TIMIŞOARA 

1959 1974 1287 

3162 

DIVIZIA MECANIZATĂ NR.2 "MIHAI VITEAZUL" 

CRAIOVA 

1961 1979 864 

2313 

DIVIZIA MECANIZATĂ NR.37 "TUDOR 

VLADIMIRESCU" BUCUREŞTI 

1954 1958 1138 

2314 

DIVIZIA MECANIZATĂ NR.49 BASARABI- 

CONSTANŢA 

1951 1957 1372 

2307 

DIVIZIA MECANIZATĂ NR.6 "HORIA CLOŞCA ŞI 

1959 1960 236 

CRIŞAN" 

3113 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.67 BRĂILA 1968 1979 1038 

2374 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.81 DEJ 1968 1975 603 

2308 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.9 "MĂRĂŞEŞTI" 1957 1974 1057 

2315 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.91 1954 1958 749 

2338 DIVIZIA MUNTE NR.4 1942 1945 1310 

2370 DIVIZIA PAZĂ NR.1 1942 1943 408 



Obs. 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3151 DIVIZIA TANCURI NR.57 BUCUREŞTI 1968 1979 784 * 

2320 

DIVIZIA TANCURI NR.6 "HORIA, CLOŞCA ŞI 

CRIŞAN" TÂRGU MUREŞ 

1961 1977 943 

2321 DIVIZIA TANCURI NR.75 1951 1955 628 

2373 DIVIZIA TERITORIALĂ NR.1 1917 1918 6 

3125 DIVIZIA TERITORIALĂ NR.4 1916 1917 5 

2335 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1918 1951 3534 

3124/1 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.103 1944 1944 14 

2333 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.14 BRAŞOV 1952 1958 1884 


2336 

DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.2 (COMPANIA 38 

PIONIERI MUNTE) 

1918 1951 4313 


2334 

DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.57 

CARANSEBEŞ 

1951 1956 984 

2477 

DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 

INDEPENDENT MIXT NR.609 (38) 

1951 1952 124 

2480 


INDEPENDENT NR.901 

1953 1957 186 

2466 


INDEPENDENT TUNURI UŞOARE NR.477 

1953 1955 92 

3144 

DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 

NR.32 GIARMATA-TIMIŞOARA 

1970 1979 74 

* 

3147 


NR.397 MANGALIA 

1970 1979 160 

* 

3148 


NR.400 VALU LUI TRAIAN 

1970 1979 53 

* 

3145 


NR.46 FETEŞTI 

1970 1979 66 

* 

2448 


NR.52 (589) IANCA 

1949 1978 396 


3152/A 

NR.62 DEVESELU-OLT 

1970 1979 980 

* 

3146 


NR.75 ALEXENI 

1970 1979 131 

* 

3156 



1970 1978 73 

2482 


NR.941 INDEPENDENT PAZĂ AERODROM 

1953 1958 240 

2483 


NR.946 INDEPENDENT PAZĂ AERODROM 

1953 1957 202 

2456 

DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.102 

(278) PLOIEŞTI 

1958 1978 331 

2457 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.125 1958 1961 208 

2458 


(203, 643) 

1951 1960 251 

3163 

2460 


CRAIOVA 


TURDA 

1966 1974 156 

1968 1977 239 

Obs. 

115


Nr. 

fond 

116 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2461 


(17) CRAIOVA 

1951 1960 398 

2462 


TIMIŞOARA 

1951 1956 168 

3153 


BUCUREŞTI 

1968 1979 275 

2463 


TIMIŞOARA 

1952 1958 337 

3168 


BRĂILA 

1968 1974 76 


3063 


CÂMPIA TURZII 

1970 1979 251 

2465 


CARANSEBEŞ 

1954 1958 148 




2469 


BUZIAŞ 

1951 1958 217 



2449 


(341) DEJ 

1951 1974 395 

2473 


TÂRGU MUREŞ (1) 

1951 1955 96 

2450 


TÂRGOVIŞTE 

1959 1979 603 

2451 


(615) ORADEA 

1951 1974 439 

2452 


(541) 

1952 1961 241 

2453 


TIMIŞOARA 

1960 1971 215 

2454 


(572) BOTOŞANI 

1956 1975 443 

2455 


NR.91(571) CONSTANŢA 

1951 1974 370 

2481 


MANGALIA 

1952 1955 135 

2484 


BUCUREŞTI 

1954 1958 336 


2486 


GIARMATA 

1953 1958 228 

2411 

DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO 


1949 1951 135 

2441 

DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO 


1949 1951 94 

2376 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO NR.1 1949 1951 133 

2375 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.1 (390) 1951 1959 518 

2399 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.1089 1955 1958 127 

Obs. 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2381 

DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.30 

(DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.445) 

1951 1961 261 



2387 


(BATERIA 350 ARTILERIE ANTITANC) 

1952 1958 124 

2388 


BRAŞOV 

1952 1953 79 

2391 


TIMIŞOARA 

1952 1956 139 

2383 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.46 (343) 1956 1961 185 



3175 


GALAŢI 

1968 1974 255 

3100 



1952 1957 79 


2380 


(DIVIZIONUL 401 ARTILERIE ANTITANC) 

1951 1961 275 

2436 DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.2 1922 1939 351 

2412 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.154 1956 1960 277 


2414 

DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.307 CAPUL 

MIDIA 

1952 1955 131 


2417 

DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.842 

EFORIE 

1952 1956 307 

2400 

DIVIZIONUL ARTILERIE GREA INDEPENDENT 

NR.37 

1940 1944 183 

2404 

DIVIZIONUL ARTILERIE GREA INDEPENDENT 

NR.61 

1940 1945 95 

2401 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA NR.52 1940 1944 183 



2424 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.12 1949 1951 78 

2422 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.5 1923 1951 596 

2423 

DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.6 

(DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.6) 

1923 1951 696 

3064 

DIVIZIONUL ARTILERIE NR.203 (DIVIZIONUL 

RACHETE TACTICE NR.203) CORBU 

1965 1975 78 

2534 

DIVIZIONUL ARTILERIE RACHETE TACTICE 

NR.207 LUGOJ 

1965 1974 192 

2406 DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE MUNTE NR.13 1949 1951 80 

2407 

DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE REACŢIE 

INDEPENDENT NR.339 ROMAN 

1953 1955 207 

2410 

DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE REACŢIE NR.945 

LUGOJ 

1954 1958 270 

3070 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.324 TÂRGOVIŞTE 1967 1979 302 * 

3140 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.325 CARACAL 1968 1979 109 

Obs. 

117


Nr. 

fond 

118 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

2535 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.326 BASARABI 1968 1974 29 

2536 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.327 BACĂU 1968 1974 116 

2537 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.328 TIMIŞOARA 1967 1974 223 

2491 DIVIZIONUL CAVALERIE INDEPENDENT NR.10 1950 1951 117 

2490 

DIVIZIONUL CERCETARE ARTILERISTICĂ 

NR.371 (9) MIHAI BRAVU 

1948 1955 321 

2515 DIVIZIONUL DISTRUGĂTOARE NR.101 (418) 1951 1960 1160 

2522 DIVIZIONUL DRAGAJ FLUVIAL NR.519 1952 1957 132 

2524 DIVIZIONUL DRAGAJ NR.596 CONSTANŢA 1951 1959 939 

2517 DIVIZIONUL DRAGOARE BAZĂ NR.146 (596) 1960 1966 364 

2518 DIVIZIONUL DRAGOARE RADĂ NR.174 1959 1961 111 

2510 DIVIZIONUL DRAGOARE RADĂ NR.19 1959 1966 243 

2520 DIVIZIONUL MONITOARE NR.407 1951 1956 521 

2514 

DIVIZIONUL MONITOARE VEDETE BLINDAJE 

1959 1960 88 

2526 

3135 

3136 

3139 

SUBMARINE NR.95 

DIVIZIONUL MONITOARE VEDETE BLINDATE 

SIGURANŢĂ NR.1027 (DETAŞAMENTUL DE 

NAVE) 

DIVIZIONUL NAVE GRĂNICEREŞTI NR.3 

DROBETA-TURNU SEVERIN 


GIURGIU 


CONSTANŢA 

1956 1958 278 

1960 1974 35 

1970 1974 218 

1970 1974 67 

3138 DIVIZIONUL NAVE GRĂNICERI NR.60 BRĂILA 1969 1974 386 

2418 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.1 1937 1948 1034 


2426 

DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.206 

HĂLCHIU 

1969 1979 267 

* 



3149 

DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.41 (100 mm) 


1969 1979 423 

* 

3137 

DIVIZIONUL PREGĂTIRE ECHIPAJE NAVE 

NR.399 GIURGIU 

1972 1974 24 

3206 

DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.1 

BOTENI 

1978 1979 28 

* 

3192 


BRAŞOV 

1979 1979 7 

* 

3207 


BUCŞANI 

1979 1979 23 

* 

3208 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.3 1979 1979 25 * 

3202 


BRAŞOV 

1979 1979 7 

* 

3209 


MIHAI BRAVU 

1979 1979 30 

* 

3210 


1979 1979 26 

* 

3211 

HEREŞTI 


SOHATU 

1979 1979 22 

Obs. 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3213 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.8 1979 1979 30 * 

3071 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.113 PLOIEŞTI 1962 1979 533 * 

2538 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.151 ORADEA 1964 1975 320 

3161 

DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.180 

CRAIOVA 

1963 1974 140 

2500 

DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.950 

1953 1956 57 

DEVESELU 

2501 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.954 1953 1958 117 

2502 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.957 1955 1957 61 

2377 DIVIZIONUL REPERAJ NR.1 1941 1945 37 

2493 

DIVIZIONUL SPECIALITĂŢI MOTO NR.1 

1947 1948 89 

(DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.2) 

2494 DIVIZIONUL SPECIALITATI MOTO NR.18 1947 1948 49 

2523 DIVIZIONUL SUBMARINE NR.594 MANGALIA 1951 1958 216 

3215 DIVIZIONUL TEHNIC NR.10 CIOROGÂRLA 1975 1979 17 * 

3214 DIVIZIONUL TEHNIC NR.9 PANTELIMON 1979 1979 20 * 

2504 DIVIZIONUL TREN NR.1 1914 1931 339 






2427 

DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.1 

(DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.1) 

1923 1951 960 

2428 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.2 1915 1951 1571 

2429 

DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.3 

1922 1945 850 

(DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.3) 




2527 

DIVIZIONUL VÂNĂTOARE SUBMARINE NR.1061 

MANGALIA 

1955 1958 121 

2511 DIVIZIONUL VÂNĂTOARE SUBMARINE NR.50 1959 1966 210 

2525 

DIVIZIONUL VEDETE BLINDATE SUBMARINE 


1952 1956 143 

2512 DIVIZIONUL VEDETE DRAGOARE NR.88 (1074) 1957 1961 152 

3065 DIVIZIONUL VEDETE NR.133 MANGALIA 1964 1970 61 

2519 

DIVIZIONUL VEDETE TORPILOARE NR.319 

1952 1958 299 

MANGALIA 

2513 DIVIZIONUL VEDETE TORPILOARE NR.93 1960 1970 85 

3377 ECONOMAT MARELE STAT MAJOR 1945 1948 57 

X586 EDITURA MILITARĂ 1957 1979 869 * 

3378 EDITURA MILITARĂ 1959 1974 1120 

X587 EDITURA MILITARĂ (REVISTE ŞI ZIARE) 1975 1979 181 * 

3380 

ESCADRILA AVIAŢIE CERCETARE NR.31 

TIMIŞOARA 

1978 1979 103 

* 

3363 

ESCADRILA AVIAŢIEI CERCETARE NR.38 

FETEŞTI 

1964 1979 305 

3370 ESCADRILA DISTRUGĂTOARE 1922 1945 526 

3366 

ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.1155 PALAZUL 

MARE-CONSTANŢA 

1956 1956 26 

Obs. 

119


Nr. 

fond 

120 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3364 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.256 1957 1958 89 

3365 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.347 1947 1955 442 

3371 ESCADRILA NAVE SIGURANŢĂ FLUVIALĂ 1948 1951 38 

3369 ESCADRILA PREGĂTIRE MONITOARE 1937 1941 98 

3416 FABRICA MILITARĂ CARTOGRAFIE 1951 1958 143 

3414 

FABRICA MILITARĂ PRODUSE ALIMENTARE ŞI 

UNSORI TIMIŞOARA 

1938 1951 312 

3417 FARMACIA GARNIZOANA BACĂU 1928 1953 57 

3439 FARMACIA MARINĂ CONSTANŢA 1941 1951 50 

3437 

FILIALA DEPOZITUL DE MATERIALE SANITAR- 


1960 1968 87 

3438 

FILMOTECA MINISTERULUI APĂRĂRII 

NAŢIONALE 

1976 1979 19 

3390 FLOTILA AEROSTAŢIE NR.1 1919 1944 521 

3398 FLOTILA ASALT NR.3 1940 1951 86 

3431 

FLOTILA AVIAŢIE TRANSPORT NR.50 

1971 1979 558 

BUCUREŞTI 

3391 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.1 1937 1945 284 




3404 

FLOTILA DE DUNĂRE (BRIGADA 230 NAVE 

FLUVIALE; FLOTILA 145 DE DUNĂRE) 

1951 1961 2360 

3407 FLOTILA DE LUPTĂ 1924 1933 26 

3403 FLOTILA DRAGAJ 1940 1951 142 

3405 

FLOTILA DUNĂRE-RAION 71 APĂRARE 

CONTRA MINE 

1956 1960 121 

3406 

FLOTILA HIDROAVIAŢIE (GRUP AVIAŢIE 

1924 1944 243 

MARINĂ) 

3392 FLOTILA INFORMAŢII NR.1 1930 1945 597 


3395 FLOTILA INFORMAŢII NR.2 (6) 1945 1949 429 


3393 FLOTILA VÂNĂTOARE NR.1 1938 1950 208 



3560 GARNIZOANA AIUD 1920 1953 122 

3561 GARNIZOANA ALBA IULIA 1921 1958 433 

3562 GARNIZOANA ARAD 1919 1951 563 

3563 GARNIZOANA BACĂU 1916 1954 151 

3564 GARNIZOANA BALŢI 1920 1944 305 

3566 GARNIZOANA BÂRLAD 1917 1957 144 

3565 GARNIZOANA BAZARGIC 1930 1940 112 

3567 GARNIZOANA BISTRIŢA 1923 1958 109 

3568 GARNIZOANA BOTOŞANI 1915 1959 502 

3571 GARNIZOANA BRĂILA 1910 1957 197 

3570 

GARNIZOANA BRAŞOV (COMENDUIREA 

1920 1960 645 

GARNIZOANEI ORAŞULUI STALIN) 

3576 GARNIZOANA CĂLĂRAŞI 1923 1959 144 

3580 GARNIZOANA CÂMPULUNG MOLDOVENESC 1942 1952 47 

Obs. 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3581 GARNIZOANA CÂMPULUNG MUSCEL 1921 1955 150 

3575 GARNIZOANA CARACAL 1921 1960 353 

3574 GARNIZOANA CARANSEBEŞ 1922 1959 95 

3585 GARNIZOANA CLUJ 1919 1959 487 

3586 GARNIZOANA CRAIOVA 1904 1952 321 

3588 GARNIZOANA DEJ 1920 1951 140 

3589 GARNIZOANA DEVA 1921 1959 126 

3590 GARNIZOANA DOROHOI 1922 1952 280 

3592 GARNIZOANA FĂGĂRAŞ 1919 1958 419 

3591 GARNIZOANA FĂLTICENI 1913 1952 141 

3593 GARNIZOANA FOCŞANI 1928 1952 226 

3594 

GARNIZOANA GALAŢI (COMENDUIREA 

GARNIZOANEI GALAŢI) 

1923 1956 341 

3596 

GARNIZOANA GIURGIU (COMENDUIREA 

1920 1952 126 

GARNIZOANEI GIURGIU) 

3597 GARNIZOANA HUSI 1919 1955 131 

3598 GARNIZOANA IAŞI 1917 1957 283 

3600 GARNIZOANA INEU 1936 1960 88 

3601 GARNIZOANA LUGOJ 1919 1958 463 

3604 GARNIZOANA MOINEŞTI 1918 1952 22 

3605 GARNIZOANA ODORHEI 1919 1951 176 

3608 

GARNIZOANA ORADEA (COMENDUIREA 

1921 1959 329 

GARNIZOANEI ORADEA) 

3609 GARNIZOANA ORAŞTIE 1919 1945 160 

3607 GARNIZOANA ORĂVIŢA 1925 1959 102 

3610 GARNIZOANA ORŞOVA 1920 1951 202 

3611 GARNIZOANA PIATRA NEAMŢ 1929 1950 91 

3612 GARNIZOANA PITEŞTI 1919 1955 431 

3614 GARNIZOANA RĂDĂUŢI 1920 1950 232 

3616 GARNIZOANA RÂMNICU SĂRAT 1931 1968 97 

3617 GARNIZOANA RÂMNICU VÂLCEA 1919 1955 182 

3618 GARNIZOANA SATU MARE 1920 1951 212 

3619 GARNIZOANA SEBEŞ ALBA 1921 1956 150 

3620 GARNIZOANA SFÂNTU GHEORGHE 1921 1954 98 

3621 GARNIZOANA SIBIU 1919 1958 691 

3622 GARNIZOANA SIGHET 1919 1950 237 

3623 GARNIZOANA SIGHIŞOARA 1929 1954 55 

3626 GARNIZOANA SLATINA 1930 1953 290 

3628 GARNIZOANA SUCEAVA 1922 1952 82 

3634 GARNIZOANA TÂRGOVIŞTE 1919 1951 336 

3631 GARNIZOANA TÂRGU JIU 1921 1955 348 

3633 

GARNIZOANA TÂRGU MUREŞ (COMENDUIREA 

1921 1959 137 

GARNIZOANEI TÂRGU MUREŞ) 

3629 GARNIZOANA TECUCI 1921 1960 350 

3635 GARNIZOANA TIMIŞOARA 1919 1959 1404 

3638 GARNIZOANA TULCEA 1921 1955 120 

3637 GARNIZOANA TURDA 1933 1952 64 

3639 GARNIZOANA VASLUI 1924 1951 259 

3640 GARNIZOANA ZALĂU 1924 1952 70 

3471 GRUP AVIAŢIE NR.1 1916 1929 188 

Obs. 

121


Nr. 

fond 

122 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3478 GRUP DESERVIRE HIDROAVIAŢIE NR.216 (1024) 1955 1959 170 

3479 GRUPARE APĂRARE CONTRA AERONAVE NR.2 1937 1940 612 

3481 GRUPARE APĂRARE CONTRA AERONAVE NR.3 1937 1941 416 

3484 GRUPARE DEPOZITE NR.304 (1151) 1951 1961 186 

3469 GRUPAREA DEPOZITE ATELIERE AERO NR.2 1945 1950 746 

3499 GRUPUL APROVIZIONARE NR.57 1941 1945 96 

3542 GRUPUL APROVIZIONARE SUBZISTENŢE NR.32 1942 1945 95 



3524 GRUPUL ARTILERIE MUNTE NR.1 1937 1945 241 



3552 GRUPUL CANONIERE 1921 1943 190 

3512 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.1 1939 1940 387 








3491 GRUPUL INFANTERIE MOTO NR.1 1948 1949 52 

3490 GRUPUL MOBIL ETAPE NR.1 1940 1943 134 

3520 

GRUPUL NAVE GRĂNICERI (COMPANIA DE 

1919 1945 1702 

ECHIPAJE) 

3553 GRUPUL PAZĂ DEPOZITE 1948 1951 645 

3645 GRUPUL SERVICII NR.1 1947 1948 54 

3510 GRUPUL SERVICII NR.88 1941 1944 105 

3495 

3493 

GRUPUL SERVICII VOLUNTARI 

MOTOMECANIZAT NR.2 "HORIA, CLOŞCA ŞI 

CRIŞAN" 

GRUPUL SPECIALITATI MOTO NR.2 "TUDOR 

VLADIMIRESCU" 

1947 1948 24 

1947 1948 95 

3494 GRUPUL SPECIALITĂŢI MOTO NR.4 1947 1948 123 

3644 GRUPUL VÂNĂTOARE NR.2 1945 1949 113 

3541 GRUPUL VÂNĂTORI CĂLĂRI 1923 1945 314 

3527 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1930 1949 138 











3467 GUVERNĂMÂNTUL BASARABIA 1941 1944 470 

3749 ÎNCHISOAREA MILITARĂ JILAVA 1916 1949 829 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3724 INSPECTORATUL PROTECŢIEI MUNCII 1966 1973 51 

3719 INSPECTORATUL DE PREGĂTIRE PREMILITARĂ 1934 1945 821 

INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ 

X655 

BUCUREŞTI - BIROUL MOBILIZARE 

1958 1975 93 

* 

INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ 

* 

X654 BUCUREŞTI (STATUL MAJOR DE PROTECŢIE 

CIVILĂ) 

1952 1979 468 

3714 

INSPECTORATUL GENERAL AL INFANTERIEI 

ŞI VÂNĂTORILOR DE MUNTE 

1922 1949 1448 

* 

3707 INSPECTORATUL GENERAL AL AERONAUTICII 1923 1932 463 

3706 

INSPECTORATUL GENERAL AL ARTILERIEI 

(DIRECŢIA APĂRARE CONTRA GAZE) 

1861 1947 1478 

3709 

INSPECTORATUL GENERAL AL CAVALERIEI 

(DIRECŢIA SUPERIOARĂ A CAVALERIEI) 

1917 1949 1399 

3718 

INSPECTORATUL GENERAL AL 

FORMAŢIUNILOR MOTOMECANIZATE 

1939 1947 344 

3710 

INSPECTORATUL GENERAL AL GENIULUI 

(DIRECŢIA TRANSMISIUNI) 

1916 1946 1689 

3715 INSPECTORATUL GENERAL AL INTENDENŢEI 1917 1949 1606 

3742 INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI 1942 1948 12 

3716 INSPECTORATUL GENERAL AL MARINEI 1918 1947 1626 

3701 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.1 1918 1948 298 




3725 INSPECTORATUL GENERAL SANITAR 1921 1940 442 

3705 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC ARMATĂ 1919 1947 1778 

3717 

INSPECTORATUL MUZICII AL ARMATEI 

(SECŢIA MUZICILOR MILITARE) 

1935 1974 465 

X653 INSPECTORATUL MUZICII MILITARE 1975 1979 413 * 

X656 INSTITUTUL MEDICO-MILITAR 1975 1979 1129 * 

3727 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1896 1951 2174 

3726 INSTITUTUL MILITAR SANITAR 1920 1953 373 

3743 

INSTITUTUL TEHNIC DE CERCETĂRI 

ŞTIINŢIFICE ŞI PROIECTĂRI-CLINCENI 

1959 1974 638 

3734 

ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE STAT 

"RECUPERAREA" BRAGADIRU 

1950 1951 280 

3733 

ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE STAT 

"DELABORARE" BRAGADIRU 

1948 1949 461 

3732 

ÎNTREPRINDEREA METALURGICĂ DE STAT 

SIBIU 

1948 1950 256 

3730 

ÎNTREPRINDEREA MILITARĂ DE CONSTRUCŢII 

NR.2 TIMIŞOARA 

1951 1959 3124 

3731 

ÎNTREPRINDEREA MILITARĂ DE CONSTRUCŢII 

NR.3 PLOIEŞTI 

1953 1959 2654 

3807 

LABORATORUL FOTOGRAMETRIC ARTILERIE 

BUCUREŞTI 

1961 1974 163 

3805 

LABORATORUL ARTILERISTIC AL ARMATEI 

BUCUREŞTI 

1960 1978 531 

Obs. 

123


Nr. 

fond 

124 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

3785 

LABORATORUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 

EXPERIMENTE AVIAŢIE RADIOLOCAŢIE 

1959 1959 7 

3784 

LABORATORUL DE DOZIMETRIE MILITARĂ 

NR.212 

1969 1974 76 

3806 

LABORATORUL FOTOGRAMETRIC ARMATA 

A 3-A CRAIOVA 

1958 1974 98 

3810 

LAGĂRELE DE CONCENTRARE ALE 

MILITARILOR POLONEZI ÎN ROMÂNIA 

1939 1941 0 

3798 LICEUL MILITAR "D.A.STURDZA" CRAIOVA 1910 1948 871 

3797 

LICEUL MILITAR "DIMITRIE CANTEMIR" 

BREAZA 

1949 1979 2607 

* 

3800 LICEUL MILITAR "GENERAL MACAROVICI" 1906 1948 841 

3802 

LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" TÂRGU 

MUREŞ 

1921 1947 413 

3809 

LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" ALBA- 

IULIA 

1975 1979 82 

* 

6632 

LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" GALAŢI 

(LICEUL MILITAR MARINĂ) 

1957 1960 260 

3803 LICEUL MILITAR "NICOLAE FILIPESCU" 1912 1948 625 

3799 LICEUL MILITAR "REGELE FERDINAND" 1919 1945 260 

3804 

LICEUL MILITAR "ŞTEFAN CEL MARE" 

CÂMPULUNG-MOLDOVENESC 

1924 1979 2030 

* 

3796 LICEUL MILITAR INDUSTRIAL 1940 1948 396 

3841 

MANUTANŢA CENTRALĂ A ARMATEI - 

BUCUREŞTI 

1907 1956 881 

3831 MARELE CARTIER GENERAL 1913 1942 3969 

X911 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA MOBILIZARE 1950 1979 296 * 

MARELE STAT MAJOR SECŢIA MOBILIZARE- 

X903 

DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE 

1970 1979 2205 

* 

MARELE STAT MAJOR-SECŢIA COMPLETARE 

* 

X890 MILITARI COORDONARE RECRUTARE- 

ÎNCORPORĂRI 

1970 1979 818 

3995 MEMORIALUL HOLOCAUSTULUI 1940 1944 211 

3837 MINISTERUL AGRICULTURII 1935 1946 653 

3836 

MINISTERUL COORDONĂRII - STATUL MAJOR 

ECONOMIC 

1940 1941 129 

3832 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936 1940 6135 

3838 MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI 1909 1948 261 

3835 

MINISTRUL ADJUNCT PENTRU 

ADMINISTRAŢIE ŞI SPATELE ARMATEI 

1949 1952 427 

3833 

MINISTRUL ADJUNCT PENTRU ARMAMENT ŞI 

TEHNICĂ 

1949 1953 215 

3840 MUNCA TINERETULUI ROMÂN BREAZA 1941 1945 111 

OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE 

X754 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI ALBA 

1967 1979 281 

* 


X755 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI ARGEŞ 

1970 1979 14 

* 


X756 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI BIHOR 

1965 1967 4 


X757 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI BOTOŞANI 

1968 1979 137 

* 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 


X758 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI BRĂILA 

1968 1979 27 

* 


X760 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI BUZĂU 

1961 1979 490 

* 


X761 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN 

1964 1979 480 

* 


X763 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI CONSTANŢA 

1950 1979 436 

* 


X764 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI GIURGIU 

1953 1979 86 

* 


X765 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI HARGHITA 

1951 1979 2024 

* 


X766 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 

1954 1979 73 

* 


X768 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI OLT 

1961 1979 1110 

* 


X769 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI PRAHOVA 

1953 1979 571 

* 


X770 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI SIBIU 

1968 1979 42 

* 


X771 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI SUCEAVA 

1965 1979 94 

* 


X772 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI TELEORMAN 

1972 1979 12 

* 


X774 

CIVILĂ AL JUDEŢULUI VRANCEA 

1968 1979 71 

* 

3902 

OFICIUL JURIDIC (DIRECŢIA SECRETARIAT- 

SECŢIA JURIDICĂ) 

1949 1979 1719 

* 

3994 OFICIUL MOBIL CALCUL - MARELE STAT MAJOR 1979 1979 150 * 

3991 

ORGANIZAŢIA "ZONA 1 ODESSA" - MARELE 

CARTIER GENERAL 

1942 1943 636 

4040 PARCUL NAVELOR GRĂNICERILOR 1946 1951 590 

4067 POLIGONUL DE EXPERIMENTĂRI CĂI FERATE 1971 1979 172 * 

4043 POLIGONUL CENTRAL ARTILERIE CINCU 1954 1959 208 

X789 POLIGONUL DE EXPERIENŢE AL ARMATEI 1975 1979 1138 * 

4042 

POLIGONUL DE EXPERIENŢE STUDII ARMATĂ 

SUDIŢI - JEGĂLIA 

1927 1975 1318 

4046 

POLIGONUL DE TRAGERE ARTILERIE TANCURI 

AL ARMATEI A 4-A CINCU 

1953 1975 198 

4070 

POLIGONUL DE TRAGERE TIP 2 AL ARMATEI 

A 2-A SMÂRDAN 

1956 1975 743 

4068 POLIGONUL DE TRAGERE TIP 3 MIHAI-BRAVU 1964 1979 174 * 

4047 

PORTUL MILITAR MANGALIA 

(DETAŞAMENTUL DE APROVIZIONARE NR.1) 

1960 1964 261 

X788 PRESA MILITARĂ (COLECŢIE ZIARE) 1945 1979 163 * 

4039 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI 1918 1948 33 

3272 PROCURATURA GENERALĂ MILITARĂ 1949 1955 160 

4052 PUNCTE DE CONTROL TRECERE FRONTIERĂ 1946 1955 1208 

4913 

RAION OBSERVARE TRANSMISIUNI NR.584 

GIURGIU 

1951 1956 233 

4902 

RAIONUL APĂRARE CONTRA MINE NR.46 

(RAION APĂRARE CONTRA MINE NR.1149) 

1956 1960 191 

Obs. 

125


Nr. 

fond 

126 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4903 RAIONUL APĂRARE CONTRA MINE NR.71 (1076) 1956 1960 268 

4922 REDACŢIA REVISTEI "VIAŢA MILITARĂ" 1947 1974 118 

X804 REGIA AUTONOMĂ ROMTEHNICĂ 1975 1979 7435 * 

3154 

REGIMENTUL (DIVIZION) RACHETE 

ANTIAERIENE NR.48 BUCUREŞTI 

1977 1979 93 

* 

4748 

REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT 


1951 1958 674 

4710 


NR.15 HUNEDOARA 

1943 1979 911 

* 

4711 



1959 1962 253 

4713 


1959 1973 719 

NR.18 

4696 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 1929 1951 1005 



4706 

REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.11 

BRAŞOV 

1949 1979 930 

4723 

REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ 


1954 1958 515 


4724 



1951 1958 417 


4725 


NR.133 HUNEDOARA 

1952 1958 601 

4726 



1951 1959 782 


4727 


SOMEŞENI 

1951 1958 615 

4728 


OTOPENI 

1951 1958 625 

4729 


FETEŞTI 

1952 1959 522 

4730 



1952 1958 501 


4731 


TÂRGU JIU 

1952 1958 422 

4732 


BUCUREŞTI 

1951 1958 171 


4733 


1951 1959 499 

STREJNIC 

4734 


BUCUREŞTI 

1951 1959 660 


4736 


BRAŞOV 

1951 1958 348 

Obs. 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4737 


PLOIEŞTI 

1952 1959 545 

4738 


BUCUREŞTI 

1952 1959 357 

4739 


TÂRGU JIU 

1951 1958 368 

4740 


BUCUREŞTI 

1951 1958 661 

4741 


GALAŢI 

1955 1959 288 

4742 


PLOIEŞTI 

1952 1959 690 

4743 


SOMEŞENI 

1951 1958 451 

4744 


BUCUREŞTI 

1952 1958 575 

4745 


REŞIŢA 

1951 1958 679 


4746 


PLOIEŞTI 

1951 1958 453 

4747 


GALAŢI 

1952 1957 349 

4749 


PLOIEŞTI 

1951 1956 318 

4750 


BUCUREŞTI 

1952 1956 373 



4699 


MIXT PLOIEŞTI 

1941 1979 2763 


4701 


RÂMNICU SĂRAT 

1941 1974 3866 

4720 


FLOREŞTI-CLUJ 

1964 1978 514 

4702 


PLOIEŞTI 

1942 1949 373 

4965 


TÂRGU JIU 

1964 1975 387 


4721 


FLOREŞTI-CLUJ 

1964 1978 747 

4704 


PLOIEŞTI 

1942 1960 947 

4966 


TÂRGU JIU 

1961 1974 396 

4620 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.1 1947 1949 94 

4622 

REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.24 

LUGOJ 

1948 1979 1621 

4631 


ARGEŞ 

1952 1955 71 

Obs. 

* 

* 

127


Nr. 

fond 

128 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4632 


CARACAL 

1952 1955 67 

4623 


(153) ALEXANDRIA 

1951 1979 1448 


4634 


BAIA MARE 

1968 1971 84 

4625 


BRĂILA 

1959 1977 919 

4935 


TECUCI 

1969 1979 515 


4664 

REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.1 

(DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.1) 

1923 1947 770 

4665 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.2 1939 1944 244 

4670 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.27 1949 1951 212 

4666 



1925 1947 396 

4667 



1930 1944 427 

4668 



1940 1944 268 

4669 



1940 1946 387 

4675 REGIMENTUL ARTILERIE CETATE NR.1 1905 1917 296 

4678 

REGIMENTUL ARTILERIE COASTĂ NR.1 

(DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ) 

1940 1949 739 

4679 

REGIMENTUL ARTILERIE COASTĂ NR.43 

(BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.4) 

1960 1961 247 

4951 REGIMENTUL ARTILERIE FORTIFICAŢII NR.1 1939 1943 322 

4683 REGIMENTUL ARTILERIE FORTIFICAŢII NR.4 1940 1943 262 

4673 REGIMENTUL ARTILERIE GARDA NR.2 1933 1947 631 

4674 REGIMENTUL ARTILERIE GARDA NR.3 1940 1947 340 

4690 REGIMENTUL ARTILERIE GRĂNICERI NR.1 1934 1947 538 

4691 REGIMENTUL ARTILERIE GRĂNICERI NR.2 1940 1943 202 

4682 

REGIMENTUL ARTILERIE GREA FORTIFICAŢII 

NR.1 

1939 1944 369 

4656 REGIMENTUL ARTILERIE GREA MOTO NR.1 1946 1949 255 

4659 REGIMENTUL ARTILERIE GREA MOTO NR.8 1940 1944 139 

4635 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.1 1915 1945 1110 











Obs. 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 






4933 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.1 1939 1944 502 

4649 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.1 T.V. 1943 1959 503 


4653 

REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.157 

(DIVIZIONUL ARTILERIE MOTO NR.157) 

1951 1955 101 

4654 


BUCUREŞTI 

1952 1959 519 

4655 


MEDGIDIA 

1951 1958 517 


4681 REGIMENTUL ARTILERIE MUNTE NR.116 (5) 1951 1959 962 

4544 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.1 SLATINA 

(REGIMENTUL 1 ARTILERIE "REGELE CAROL I") 

1913 1979 906 

4553 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.10 

1914 1944 530 

(REGIMENTUL OBUZIERE NR.10) 

4604 REGIMENTUL ARTILERIE NR.104 1943 1943 77 


4605 REGIMENTUL ARTILERIE NR.111 CĂLĂRAŞI 1951 1958 592 

4606 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.117 BACĂU 

1951 1958 576 



4607 REGIMENTUL ARTILERIE NR.126 INEU 1951 1958 684 

4556 REGIMENTUL ARTILERIE NR.13 MEDGIDIA 1911 1974 1567 


4609 REGIMENTUL ARTILERIE NR.142 CARANSEBEŞ 1952 1958 629 

4558 



1914 1946 751 

4610 REGIMENTUL ARTILERIE NR.150 BUZĂU 1954 1958 196 

4559 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.16 (BRIGADA 

ARTILERIE ANTITANC NR.16) MIHAI BRAVU 

1913 1946 1890 


4560 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.17 (REGIMENTUL 

1914 1944 970 

OBUZIERE NR.17) 



4613 REGIMENTUL ARTILERIE NR.191 ROMAN 1956 1959 388 

4614 REGIMENTUL ARTILERIE NR.197 BUZIAŞ 1951 1959 612 

4545 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.2 (REGIMENTUL 2 

1916 1948 875 

OBUZIERE UŞOARE) 

4563 REGIMENTUL ARTILERIE NR.20 ROMAN 1913 1961 1086 







Obs. 

* 

* 

129


Nr. 

fond 

130 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4568 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.25 "OITUZ" - 

BRĂILA 

1916 1979 1281 

4616 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.255 PRUNDU 

BÂRGĂULUI 

1951 1958 645 

4569 REGIMENTUL ARTILERIE NR.26 INEU 1913 1974 1419 

4617 REGIMENTUL ARTILERIE NR.276 TIMIŞOARA 1952 1957 514 


4618 REGIMENTUL ARTILERIE NR.284 BUZĂU 1951 1956 450 

4973 REGIMENTUL ARTILERIE NR.285 BRĂILA 1968 1974 315 


4619 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.298 TÂRGOVIŞTE 

(DIVIZIONUL ARTILERIE NR.298) 

1951 1959 574 

4546 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.3 "GRIVITA" 

BACĂU 

1916 1975 1214 



4957 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.315 ŞIMLEUL 

SILVANIEI 

1968 1979 231 

* 

4575 



1918 1951 699 


4577 



1919 1940 283 

4578 


(REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.35) 

1919 1961 2353 

4579 


ARTILERIE ANTITANC NR.36) 

1919 1951 1159 


4581 



1919 1944 1087 

4582 REGIMENTUL ARTILERIE NR.39 TIMIŞOARA 1919 1979 2092 * 


4583 



1919 1944 557 


4585 



1919 1960 1644 

4963 REGIMENTUL ARTILERIE NR.43 1968 1979 553 * 













Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 







4964 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.69 ŞIMLEU 

(REGIMENTUL 69 ARTILERIE TUNURI ARMATĂ) 

1959 1974 399 

4550 REGIMENTUL ARTILERIE NR.7 FLOREŞTI - CLUJ 1914 1977 1110 

4603 


ARTILERIE GARDĂ NR.1) 

1930 1941 611 

4551 


OBUZIERE NR.8) 

1906 1944 863 

4552 

REGIMENTUL ARTILERIE NR.9 DROBETA 

TURNU-SEVERIN 

1914 1974 2547 

4684 

REGIMENTUL ARTILERIE TUNURI ARMATĂ 

NR.25 BRĂILA 

1959 1974 195 

4685 

REGIMENTUL ARTILERIE TUNURI ARMATĂ 

NR.54 (PLUTON 453 AUTO TRANSPORT) 

1955 1958 274 

4661 REGIMENTUL ARUNCĂTOARE MOTO NR.18 (3) 1947 1950 309 

4662 REGIMENTUL ARUNCĂTOARE MOTO NR.30 1949 1950 199 

4866 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.167 TURDA 1950 1958 300 

4875 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.251 1951 1958 348 

4876 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.263 BRAŞOV 1953 1958 272 

4864 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.41 1959 1960 142 

4870 

REGIMENTUL AVIAŢIE BOMBARDAMENT 

NR.190 (17) 

1951 1953 50 

4878 

REGIMENTUL AVIAŢIE BOMBARDAMENT 

NR.282 (REGIMENTUL 282 AVIAŢIE CERCETARE) 

1951 1958 372 

4874 REGIMENTUL AVIAŢIE CERCETARE NR.239 1949 1958 210 

4868 REGIMENTUL AVIAŢIE LEGATURĂ NR.177 (9) 1949 1953 59 

4846 REGIMENTUL AVIAŢIE NR.2 1949 1951 137 



4883 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALA BOBOC 1958 1960 189 

4882 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALĂ FAZA A II-A 1956 1957 164 

4881 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALĂ FAZA I BUZĂU 1955 1957 121 

4860 

REGIMENTUL AVIAŢIE TRANSPORT NR.108 

BUCUREŞTI 

1952 1958 457 

4937 

REGIMENTUL AVIAŢIE TRANSPORT NR.99 

BUCUREŞTI 

1959 1979 281 

4854 

REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE 

BOMBARDAMENT NR.49 IANCA 

1959 1979 556 

4863 


BOMBARDAMENT NR.67 CRAIOVA 

1959 1979 609 

4865 

REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE CU 

REACŢIE NR.158 CRAIOVA 

1952 1958 285 

4845 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.1 1949 1951 94 

4862 

REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.135 

CARANSEBEŞ 

1951 1958 208 

Obs. 

* 

* 

131


Nr. 

fond 

132 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4867 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.172 (14) 1951 1958 135 


4872 


IANCA 

1952 1959 116 


4879 


GIARMATA (REGIMENTUL 12 AVIAŢIE) 

1951 1958 138 

4847 


(REGIMENTUL 3 AVIAŢIE) 

1949 1951 125 

4853 


CARANSEBEŞ 

1959 1960 37 

4855 

REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.57 - 

MIHAIL KOGĂLNICEANU 

1959 1979 502 

4850 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.7 1950 1951 94 

4980 


CÂMPIA TURZII 

1971 1979 73 

4856 


FETEŞTI 

1959 1979 424 

4857 


DEVESELU 

1959 1979 480 

4858 


GIARMATA 

1959 1979 446 

4859 


SILIŞTEA GUMEŞTI 

1959 1960 93 

4861 


REACTIVĂ NR.125 

1951 1958 334 

4890 

REGIMENTUL CĂI FERATE NR.1 (BATALIONUL 

CĂI FERATE) 

1913 1946 1112 

4891 

REGIMENTUL CĂI FERATE NR.2 (REGIMENTUL 

CĂI FERATE ŞI PAZĂ NR.2) 

1919 1949 1491 

4892 

REGIMENTUL CĂI FERATE NR.3 (REGIMENTUL 

CĂI FERATE ŞI PAZĂ NR.3) BRAŞOV 

1941 1949 1193 

4758 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.1 1912 1948 1239 














4515 

REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ NR.1 

(REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ) 

1920 1948 607 

4517 REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ NR.2 1939 1948 646 

4757 REGIMENTUL CAVALERIE NR.1 SEBEŞ-ALBA 1949 1951 213 

Obs. 

* 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4777 REGIMENTUL CAVALERIE NR.119 TÂRGOVIŞTE 1952 1954 119 

4778 REGIMENTUL CAVALERIE NR.163 1949 1954 188 

4759 REGIMENTUL CAVALERIE NR.2 (119) 1949 1951 284 

4779 REGIMENTUL CAVALERIE NR.228 SEBEŞ - ALBA 1952 1954 230 

4780 REGIMENTUL CAVALERIE NR.245 1952 1954 333 

4763 REGIMENTUL CAVALERIEI NR.4 1949 1951 339 

4434 REGIMENTUL DE ESCORTĂ REGALĂ 1920 1935 36 

4435 REGIMENTUL DE GARDĂ CĂLARE 1935 1947 178 

X810 REGIMENTUL DE GARDĂ NR.30 1959 1974 129 

4426 REGIMENTUL DE MARŞ 1917 1945 224 

X808 REGIMENTUL DE TRANSMISIUNI NR.47 1975 1979 697 * 

4887 

REGIMENTUL DESANT PARAŞUTARE NR.60 

(REGIMENTUL 60 PARAŞUTIŞTI) BUZĂU 

1964 1979 1095 

* 

4981 

REGIMENTUL ELICOPTERE NR.58 SIBIU 

(ESCADRILA 115 ELICOPTERE) 

1976 1979 135 

* 

4982 REGIMENTUL ELICOPTERE NR.94 ALEXENI 1965 1979 539 * 

4436 

REGIMENTUL GARDĂ REPUBLICANĂ 

(BATALIONUL 320 INFANTERIE INDEPENDENT) 

1948 1959 868 

4936 REGIMENTUL GENIU (PIONIERI) NR.52 1958 1975 650 

4844 REGIMENTUL GENIU AERONAUTIC 1938 1942 980 

4961 

REGIMENTUL GENIU NR.1 "ALEXANDRU IOAN 

1944 1979 994 

* 

CUZA" RÂMNICU VÂLCEA 

4969 REGIMENTUL GENIU NR.3 BUZĂU 1969 1979 348 * 

4510 REGIMENTUL GRĂNICERESC NR.1 1939 1940 339 

4513 REGIMENTUL GRĂNICERESC NR.4 1940 1943 239 

4514 REGIMENTUL GRĂNICERI CĂARI 1933 1937 378 

4495 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.1 1912 1955 8655 

4504 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.10 ORADEA 1943 1963 1840 

4952 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.11 SATU MARE 1950 1956 101 




4497 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.3 ORAVIŢA 1918 1955 3270 

4498 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.4 TIMIŞOARA 1919 1953 3954 



4501 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.7 BAIA MARE 1931 1956 4300 


4503 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.9 TURNU SEVERIN 1943 1955 2967 

4431 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.1 1938 1943 1269 

4432 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.2 1939 1943 995 

4344 

REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICATII NR.53 

(53/65) 

1912 1943 521 

4430 

REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ 

(BATALIONUL MIXT DE MARINĂ) 

1940 1948 449 

4287 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.1 "TUDOR 

VLADIMIRESCU" 

1943 1948 198 

4286 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.1 (REGIMENTUL 

1906 1951 3392 

4301 

1 DOROBANŢI "DOLJ") 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.10 

(REGIMENTUL 10 DOROBANŢI "PUTNA") 

1907 1951 2875 

Obs. 

133


Nr. 

fond 

134 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4390 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.104 ZALAU 

(REGIMENTUL 104 MECANIZAT) 

1951 1958 802 

4391 REGIMENTUL INFANTERIE NR.105 JEBEL 1919 1959 825 

4392 REGIMENTUL INFANTERIE NR.106 1919 1920 24 

4393 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.107 (107/108) 

(REGIMENTUL 32 INFANTERIE) 

1919 1958 228 



4302 


(REGIMENTUL 11 DOROBANŢI "SIRET") 

1906 1951 1500 

4396 


(REGIMENTUL 111/112 INFANTERIE) 

1919 1944 252 

4397 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.113 "SPĂTARUL 

COMAN" 

1919 1923 148 



4303 


(REGIMENTUL 12 DOROBANŢI "CANTEMIR") 

1914 1951 1507 

4400 



1952 1959 662 


4401 REGIMENTUL INFANTERIE NR.134 IAŞI 1952 1958 574 



4403 REGIMENTUL INFANTERIE NR.148 GIURGIU 1951 1954 194 







4407 REGIMENTUL INFANTERIE NR.173 SĂCĂLAZ 1951 1958 993 

4309 


(REGIMENTUL INFANTERIE NR.288) 

1909 1959 1992 

4408 REGIMENTUL INFANTERIE NR.185 BRĂILA 1941 1954 351 

4310 


(REGIMENTUL 2 ROMANAŢI NR.19 INFANTERIE) 

1909 1951 1851 

4409 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.192 ROMAN- 

BEIUŞ 

1952 1958 641 

4410 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.195 TURNU 

SEVERIN 

1952 1956 502 

4411 REGIMENTUL INFANTERIE NR.199 ORADEA 1951 1956 452 

4288 


(REGIMENTUL 2 DOROBANŢI VÂLCEA) 

1909 1945 2802 

4289 


VLADIMIRESCU" PANDURI 

1943 1948 118 

4311 


(REGIMENTUL 20 DOROBANŢI TELEORMAN) 

1909 1945 811 

4412 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.209 BOCŞA 

ROMÂNĂ 

1952 1956 492 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 



4414 REGIMENTUL INFANTERIE NR.219 SLOBOZIA 1952 1958 679 

4313 


(REGIMENTUL 3 DÂMBOVIŢA NR.22) 

1909 1951 1464 

4415 REGIMENTUL INFANTERIE NR.223 ZALĂU 1952 1956 362 

4314 


1913 1945 1444 

(REGIMENTUL 5 IALOMIŢA NR.23 INFANTERIE) 

4416 REGIMENTUL INFANTERIE NR.231 BOTOŞANI 1952 1956 315 

4315 REGIMENTUL INFANTERIE NR.24 TECUCI 1909 1951 1365 

4417 REGIMENTUL INFANTERIE NR.241 BUZĂU 1952 1958 842 

4418 


BECICHERECUL MIC 

1951 1956 642 

4316 


7 RAHOVA NR.25 "GENERALUL C. PREZAN") 

1912 1951 1353 


4317 


(REGIMENTUL 26 DOROBANŢI "ROVINE") 

1906 1946 2209 


4420 REGIMENTUL INFANTERIE NR.271 CARACAL 1952 1956 393 

4319 


(REGIMENTUL 28 INFANTERIE FORTIFICAŢII) 

1907 1951 880 

4421 REGIMENTUL INFANTERIE NR.280 MOINEŞTI 1952 1958 504 


4423 



1957 1958 166 

4320 


(REGIMENTUL 8 DRAGOŞ NR.29 INFANTERIE) 

1903 1944 1787 

4424 REGIMENTUL INFANTERIE NR.291 CĂLĂRAŞI 1952 1958 645 

4425 REGIMENTUL INFANTERIE NR.293 GĂTĂIA 1952 1958 601 

4290 


(REGIMENTUL 3 DOROBANŢI) 

1906 1951 2043 

4291 


VLADIMIRESCU" PANDURI 

1943 1947 412 

4321 


30 DOROBANŢI; REGIMENTUL 30 MUSCEL) 

1909 1946 1623 



4324 


1911 1959 1436 

(REGIMENTUL 33 DOROBANŢI TULCEA) 



4327 REGIMENTUL INFANTERIE NR.36 "VASILE LUPU" 1909 1947 1357 


4329 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.38 "NEAGOE 

BASARAB" 

1911 1959 1163 

4330 

REGIMENTUL INFANTERIE NR.39 "PETRU 

RAREŞ" 

1911 1944 2050 

4292 


(REGIMENTUL 4 DOROBANŢI "ARGEŞ") 

1909 1946 2116 


Obs. 

135


Nr. 

fond 

136 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4332 


(REGIMENTUL NR.41/71 INFANTERIE) 

1912 1941 401 

4333 


(REGIMENTUL NR.42/66 INFANTERIE) 

1912 1941 398 

4334 REGIMENTUL INFANTERIE NR.43 (43/59) 1912 1941 440 

4335 


(BATALIONUL DE REZERVĂ ARGEŞ) 

1912 1920 41 


4338 


(BATALIONUL 7 REZERVĂ) 

1912 1951 201 


4340 



1913 1941 338 

4294 



1911 1944 495 

4295 REGIMENTUL INFANTERIE NR.5 VOLUNTARI 1945 1948 275 



4343 



1913 1951 185 

4345 



1912 1940 591 

4346 



1914 1941 473 


4348 


(BATALIONUL NR.17 REZERVĂ ) 

1913 1938 219 


4296 


6 DOROBANŢI "MIHAI VITEAZUL") 

1877 1951 3535 



4354 REGIMENTUL INFANTERIE NR.63 (63/79; 63/74) 1912 1938 337 

4355 



1912 1940 65 

4356 


(REGIMENTUL 65 INFANTERIE REZERVĂ) 

1913 1940 167 

4357 



1912 1941 230 

4358 



1912 1941 173 







4364 



1912 1941 113 


4366 REGIMENTUL INFANTERIE NR.75 (75/76;75/79) 1912 1941 396 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4367 



1913 1941 465 


4369 


(BATALIONUL 38 DE REZERVĂ) 

1912 1943 323 

4299 



1882 1944 756 




4375 


(REGIMENTUL INFANTERIE BISTRIŢA) 

1916 1940 293 



4378 


87 INFANTERIE "CEHOSLOVACIA") 

1920 1940 178 




4381 


90 INFANTERIE GRĂNICERI MUNTE) 

1919 1959 1272 








4293 REGIMENTUL INFANTERIE VOLUNTARI NR.4 1945 1947 156 

4297 

REGIMENTUL INFANTERIE VOLUNTARI 

PURTAT NR.6 

1945 1948 347 

4820 REGIMENTUL INFORMARE ALARMĂ NR.2 1945 1946 203 

4524 

REGIMENTUL INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI 

NR.58 

1952 1959 343 

4994 REGIMENTUL JANDARMI "CETATEA ALBĂ" NR.5 1921 1924 6 

4999 REGIMENTUL JANDARMI CONSTANŢA NR.11 1921 1929 159 

4992 REGIMENTUL JANDARMI NR.1 CRAIOVA 1926 1928 20 

4895 REGIMENTUL JANDARMI NR.2 BUCUREŞTI 1924 1925 9 

4993 REGIMENTUL JANDARMI NR.4 IAŞI 1926 1929 51 

4896 REGIMENTUL JANDARMI NR.6 CHIŞINĂU 1919 1924 43 

4996 

REGIMENTUL JANDARMI NR.7 (COMPANIA 

JANDARMI TURDA) 

1922 1928 23 

4989 REGIMENTUL JANDARMI NR.8 BRAŞOV 1918 1929 83 

4897 REGIMENTUL JANDARMI NR.9 TIMIŞOARA 1920 1928 576 

4438 REGIMENTUL MECANIZAT NR.1 1959 1979 878 * 

4457 REGIMENTUL MECANIZAT NR.106 ARAD 1955 1959 198 

4458 REGIMENTUL MECANIZAT NR.122 SEBEŞ 1955 1958 415 

4459 REGIMENTUL MECANIZAT NR.147 TOPRAISAR 1951 1959 440 

4444 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.15 "RĂZBOIENI" 

(REGIMENTUL 15 INFANTERIE) IAŞI 

1959 1975 1148 

Obs. 

137


Nr. 

fond 

138 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4460 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.165 TÂRGU 

MUREŞ 

1955 1958 348 

4445 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.18 "ECATERINA 

TEODOROIU" CARANSEBEŞ 

1959 1974 918 

4446 REGIMENTUL MECANIZAT NR.19 ARAD 1959 1974 681 

4439 REGIMENTUL MECANIZAT NR.2 (279) 1954 1979 1822 * 

4461 REGIMENTUL MECANIZAT NR.201 1957 1958 86 

4447 REGIMENTUL MECANIZAT NR.21 ORADEA 1959 1974 579 

4462 REGIMENTUL MECANIZAT NR.221 BISTRIŢA 1968 1975 278 

4463 REGIMENTUL MECANIZAT NR.223 DEJ 1968 1976 275 

4464 REGIMENTUL MECANIZAT NR.227 CLUJ-NAPOCA 1968 1977 430 

4448 REGIMENTUL MECANIZAT NR.23 BEIUŞ 1959 1974 498 

4465 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.234 MIHAIL 

KOGĂLNICEANU 

1951 1959 91 

4466 REGIMENTUL MECANIZAT NR.248 CARACAL 1955 1958 345 

4962 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.26 "ROVINE" 

CRAIOVA 

1958 1979 790 

* 

4467 REGIMENTUL MECANIZAT NR.272 BUCUREŞTI 1954 1958 429 

4967 REGIMENTUL MECANIZAT NR.282 FOCŞANI 1968 1974 362 

4440 REGIMENTUL MECANIZAT NR.3 "OLT" 1959 1979 1309 * 

4971 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.301 "PETRU 

RAREŞ" GALAŢI 

1968 1974 364 

4955 REGIMENTUL MECANIZAT NR.31 PLENIŢA 1960 1979 572 * 

4449 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.32 "MIRCEA" 

TIMIŞOARA 

1960 1979 1121 

* 

4968 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.321 RÂMNICU 

SĂRAT 

1968 1974 484 

4450 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.33 "ALEXANDRU 

CEL BUN" BOTOŞANI 

1956 1974 974 

4451 REGIMENTUL MECANIZAT NR.34 CONSTANŢA 1959 1974 378 

4452 REGIMENTUL MECANIZAT NR.36 "VASILE LUPU" 1959 1974 669 

4453 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.38 "NEAGOE 

BASARAB" - PIATRA NEAMŢ 

1960 1974 810 

4441 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.4 "VOIEVODUL 

GELU" - ZALĂU 

1959 1975 501 

4454 

REGIMENTUL MECANIZAT NR.40 

"CĂLUGĂRENI" - MEDGIDIA 

1959 1974 408 

4931 REGIMENTUL MECANIZAT NR.7 PLOIEŞTI 1970 1979 613 * 

4456 REGIMENTUL MECANIZAT NR.90 LUGOJ 1960 1979 1359 * 

4694 REGIMENTUL MITRALIERE ARTILERIE NR.56 1958 1961 399 

4692 REGIMENTUL OBUZIERE MUNTE NR.1 1913 1937 464 

4693 REGIMENTUL OBUZIERE MUNTE NR.2 1923 1936 309 

4941 REGIMENTUL PÂNDĂ AERO 1948 1950 97 

4823 REGIMENTUL PIONIERI NR.1 1922 1951 1468 

4831 

REGIMENTUL PIONIERI NR.159 BACĂU 

(REGIMENTUL PIONIERI NR.5) 

1922 1958 1341 

4832 REGIMENTUL PIONIERI NR.169 DEVA 1951 1959 707 

4833 REGIMENTUL PIONIERI NR.198 ALBA IULIA 1952 1959 644 

4824 

REGIMENTUL PIONIERI NR.2 (REGIMENTUL 

PIONIERI GARDĂ) 

1925 1951 1102 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4834 

REGIMENTUL PIONIERI NR.221 RÂMNICU 

VÂLCEA 

1952 1958 451 



4830 REGIMENTUL PIONIERI NR.54 DEVA 1959 1977 757 



4842 REGIMENTUL PONTONIERI BRĂILA 1916 1945 1183 

4838 REGIMENTUL PONTONIERI NR.118 BRĂILA 1951 1979 1148 * 

4836 

REGIMENTUL PONTONIERI NR.2 "EFTIMIE 

CROITORU" TURNU MĂGURELE (216) 

1961 1979 593 

4840 

REGIMENTUL PONTONIERI NR.216 TURNU 

MĂGURELE 

1951 1958 616 

4841 REGIMENTUL PONTONIERI NR.270 ALBA IULIA 1952 1958 676 

4837 

REGIMENTUL PONTONIERI NR.3 (BATALIONUL 

2 PONTONIERI RÂURI) 

1942 1951 1147 

4755 

REGIMENTUL PROIECTOARE NR.115 (1) 

(DIVIZIONUL 115 PROIECTOARE) 

1950 1957 386 

4756 

REGIMENTUL PROIECTOARE NR.259 (2) 

(DIVIZIONUL PROIECTOARE NR.259) 

1950 1957 544 

4816 

REGIMENTUL RADIO NR.112 BUZĂU 

(REGIMENTUL RADIO NR.3) 

1950 1958 427 

4815 

REGIMENTUL RADIO OBSERVARE 

INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE NR.110 

1950 1955 445 

4811 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.22 (101) 1950 1965 808 

4812 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.61 CRAIOVA 1950 1966 943 

4813 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.87 1950 1966 1499 

4947 REGIMENTUL RECRUŢI NR.1 1917 1918 61 

4781 REGIMENTUL ROŞIORI NR.1 1913 1947 613 

4790 

REGIMENTUL ROŞIORI NR.10 (REGIMENTUL 

ROŞIORI PURTAT NR.10) 

1916 1944 273 











4880 

REGIMENTUL ŞCOALĂ AVIAŢIE VÂNĂTOARE 

REACTIVĂ 

1954 1960 356 

4537 

REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI 

INDEPENDENT NR.225 (10) 

1949 1955 451 

4529 

REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.130 

BASARABI 

1952 1958 192 

4523 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.178 1952 1979 1404 * 

4533 


(18) BASARABI 

1949 1959 681 

4534 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.210 1951 1957 283 

Obs. 

139


Nr. 

fond 

140 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4536 


BUZIAŞ 

1954 1958 236 

4538 


TURDA 

1952 1961 683 

4516 

REGIMENTUL TANCURI NR.1 "VLAD ŢEPEŞ" 

TÂRGOVIŞTE 

1959 1979 1003 

* 

4528 REGIMENTUL TANCURI NR.124 SIBIU 1954 1956 188 

4521 REGIMENTUL TANCURI NR.18 BASARABI 1959 1974 301 

4518 REGIMENTUL TANCURI NR.2 TÂRGU MUREŞ 1959 1977 943 

4958 REGIMENTUL TANCURI NR.20 BUCUREŞTI 1968 1979 524 * 

4522 REGIMENTUL TANCURI NR.21 (120) ORADEA 1955 1974 1011 

4535 REGIMENTUL TANCURI NR.217 CARACAL 1955 1958 259 

4959 REGIMENTUL TANCURI NR.22 BUCUREŞTI 1968 1979 422 * 

4539 REGIMENTUL TANCURI NR.230 BAIA MARE 1968 1975 203 

4541 REGIMENTUL TANCURI NR.236 TÂRGU MUREŞ 1951 1955 310 

4543 REGIMENTUL TANCURI NR.260 1954 1955 35 

4972 REGIMENTUL TANCURI NR.267 GALAŢI 1968 1974 326 

4960 REGIMENTUL TANCURI NR.28 MIHAI BRAVU 1968 1979 645 * 

4442 

REGIMENTUL TANCURI NR.5 "MUREŞ" - TURDA 

(REGIMENTUL 5 MECANIZAT) 

1959 1977 1037 

4443 

REGIMENTUL TANCURI NR.6 "ION BUTEANU" 

TURDA (REGIMENTUL 6 MECANIZAT) 

1959 1977 644 

4525 

REGIMENTUL TANCURI NR.63 BACĂU 

(REGIMENTUL 63/632 TANCURI AUTOTUNURI) 

1955 1979 860 

* 

4954 REGIMENTUL TANCURI NR.68 CARACAL 1959 1979 631 

4526 REGIMENTUL TANCURI NR.75 1956 1958 204 

4899 REGIMENTUL TRACŢIUNE AUTOMOBILĂ 1917 1939 66 

4822 REGIMENTUL TRANSMISIUNI 1913 1932 825 

4808 

REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO NR.1 (3) 

(REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO) 

1942 1949 1282 

4809 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO NR.2 1944 1945 245 

4793 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.1 1933 1951 1640 

4803 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.132 BUCUREŞTI 1952 1959 600 


4805 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.161 (6) 1949 1958 526 

4806 

REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.171 CLUJ- 

SOMEŞENI 

1952 1958 695 


4807 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.249 BUCUREŞTI 1951 1958 700 



4798 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.45 1959 1962 298 * 

4970 

REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.47 

(REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.112) BUZĂU 

1956 1974 767 

4799 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.48 1959 1979 1295 * 

4800 

REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.55 SOMEŞENI- 

CLUJ 

1959 1978 596 

4801 

REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.85 (161) 

BUCUREŞTI 

1959 1979 569 

* 

4482 

REGIMENTUL VÂNĂTORI GARDĂ NR.9 

(REGIMENTUL 2 VÂNĂTORI GARDĂ NR.9) 

1914 1947 921 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

4479 REGIMENTUL VÂNĂTORI MOTORIZAT NR.3 1940 1944 313 

4480 

REGIMENTUL VÂNĂTORI MOTORIZAT NR.4 

(GRUP 4 VÂNĂTORI MOTO) 

1940 1944 230 

4489 

REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.123 

(REGIMENTUL 8 VÂNĂTORI MUNTE) 

1949 1955 419 

4483 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.2 1949 1952 423 

4491 


(REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MUNTE) 

1949 1955 567 

4492 

REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.235 (5) 

(REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.235) 

1949 1956 581 

4493 


(REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.26) 

1949 1955 354 

4494 

REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.288 (7) 

(BATALIONUL 288 VÂNĂTORI MUNTE) 

1949 1956 438 

4469 

REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.1 

(BATALIONUL VÂNĂTORI NR.1) 

1905 1948 1124 

4477 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.10 1916 1944 910 

4470 

REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.2 (BATALIONUL 

VÂNĂTORI NR.2) 

1913 1949 688 



4473 


VÂNĂTORI NR.5) 

1910 1944 1186 

4474 


6 VÂNĂTORI) 

1912 1944 1136 

4475 



1910 1944 1392 

4476 



1913 1944 1164 

4919 

REGISTRATURA GENERALĂ - MARELE STAT 

MAJOR 

1900 1952 13 

4923 REGIUNEA 1 AERIANĂ 1937 1945 1189 

4926 REGIUNEA 1 MILITARĂ 1947 1953 6001 

4924 REGIUNEA A 2-A AERIANĂ 1937 1944 770 

4927 REGIUNEA A 2-A MILITARĂ 1947 1960 18380 

4925 REGIUNEA A 3-A AERIANĂ 1937 1945 811 



X805 RESTAURANTUL MILITAR BUCUREŞTI 1955 1979 1679 * 

X815 RESTAURANTUL MILITAR CLUJ 1957 1979 150 * 

X814 RESTAURANTUL MILITAR TIMIŞOARA 1963 1979 959 * 

4921 

REVISTA "ROMÂNIA MILITARĂ, CULTURA 

MILITARĂ" 

1920 1958 391 

5826 SANATORIUL MILITAR "ELENA ERACLIDE" 1919 1949 162 

5824 

SANATORIUL MILITAR "VASILE ROAITĂ" 

CONSTANŢA 

1929 1960 528 

5818 SANATORIUL MILITAR BAILE HERCULANE 1919 1960 1602 

5819 SANATORIUL MILITAR BALOTEŞTI 1946 1948 27 

5820 SANATORIUL MILITAR BORSEC 1951 1960 41 

5821 SANATORIUL MILITAR BUZIAŞ 1926 1956 92 

5823 

SANATORIUL MILITAR CĂLIMANEŞTI- 

CĂCIULATA 

1927 1960 161 

Obs. 

141


Nr. 

fond 

142 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

5822 

SANATORIUL MILITAR DE BOLI PULMONARE 

BUCUREŞTI 

1929 1938 41 

5825 SANATORIUL MILITAR DOBRIŢA - GORJ 1939 1948 163 

5827 SANATORIUL MILITAR GOVORA 1920 1960 288 

5828 SANATORIUL MILITAR LĂCULEŢE 1929 1945 153 

5829 SANATORIUL MILITAR OLĂNEŞTI 1925 1960 115 

5831 

SANATORIUL MILITAR SINAIA (CASA 

MILITARĂ DE ODIHNĂ SINAIA) 

1931 1960 659 

5832 SANATORIUL MILITAR SLĂNIC MOLDOVA 1951 1960 338 

5855 

ŞANTIERUL DE LUCRU NR.922 (ŞANTIERUL DE 

LUCRĂRI SPECIALE NR.1) 

1955 1959 86 

6671 ŞANTIERUL NAVAL MANGALIA 1957 1974 1580 

6641 

ŞCOALA APLICAŢIE INFANTERIE SIBIU 

(ŞCOALA SPECIALĂ INFANTERIE SIBIU) 

1925 1939 314 

6596 

ŞCOALA AVIAŢIE NR.2 FOCŞANI (ŞCOALA 

OFIŢERI NAVIGANŢI AVIAŢIE NR.2) 

1950 1953 376 

6644 

ŞCOALA CERCETARE INSTRUMENTALĂ 

ARTILERIE 

1953 1958 30 

6657 ŞCOALA CONDUCĂTORI AUTO NR.1 ROMAN 1956 1963 711 

ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU PROTECŢIE 

X898 

CIVILĂ 

1962 1979 1438 

ŞCOALA DE APLICAŢIE TRANSMISIUNI 

X899 

INFORMATICĂ ŞI RĂZBOI ELECTRONIC 

1972 1979 780 

6607 

ŞCOALA MECANICI AVIAŢIE PIPERA 

(ŞCOALA SPECIALIŞTI INFERIORI) 

1955 1958 292 

6577 ŞCOALA MILITARĂ ARTILERIE NR.2 SIBIU 1951 1953 348 

6605 

ŞCOALA MILITARĂ AVIAŢIE "AUREL VLAICU" - 

BOBOC 

1954 1979 1486 

6579 

ŞCOALA MILITARĂ DE ARTILERIE 

ANTIAERIANĂ BRAŞOV 

1950 1960 598 

ŞCOALA MILITARĂ DE MUZICĂ "IACOB 

X900 

MUREŞIANU" 

1974 1979 1306 

6572 ŞCOALA MILITARĂ INFANTERIE NR.4 INEU 1952 1953 411 

6590 

ŞCOALA MILITARĂ INTENDENŢĂ FINANŢE 

CRAIOVA 

1948 1958 1173 

6683 

ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI AVIAŢIE "TRAIAN 

VUIA" - MEDIAŞ 

1929 1952 20 

6680 

ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI SUBOFIŢERI 

"GHEORGHE LAZĂR"-SIBIU 

1961 1979 3715 

6645 


ARTILERIE ANTIAERIANĂ RADIOLOCAŢIE 

1960 1979 934 

6681 


TANCURI AUTO "BASARAB I" PITEŞTI 

1960 1979 3080 

6624 ŞCOALA MILITARĂ MUZICĂ 1949 1974 583 

6603 

ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI AVIAŢIE 

BUCUREŞTI 

1932 1944 162 

6613 

ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI CHIMIE FĂGĂRAŞ 

- CÂMPULUNG MUSCEL 

1951 1961 319 

6618 

ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI GENIU RÂMNICU 

VÂLCEA 

1920 1961 873 

6570 

ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI INFANTERIE NR.3 

IAŞI 

1950 1953 275 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

6623 

ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TANCURI "MIHAI 

VITEAZUL" PITEŞTI 

1948 1979 5575 

* 

6614 

ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TRANSMISIUNI 

(ŞCOALA MILITARĂ TRANSMISIUNI) 

1949 1961 1440 

6601 

ŞCOALA MILITARĂ PILOTAJ TECUCI (ŞCOALA 

PILOTAJ PERFECŢIONARE) 

1924 1940 744 

6602 ŞCOALA MILITARĂ PILOTAJ ZILIŞTEA 1948 1950 232 

6582 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.1 INEU 1949 1952 365 

6583 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.2 BEIUŞ 1949 1953 254 

6584 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.3 BREAZA 1949 1954 513 

6581 

ŞCOALA MILITARĂ RADIOLOCAŢIE 

BUCUREŞTI 

1952 1960 493 

6580 

ŞCOALA MILITARĂ SUPERIOARĂ DE OFIŢERI 

ARTILERIE ANTIAERIANĂ RADIOLOCAŢIE 

1960 1979 1017 

* 

6626 

ŞCOALA MILITARĂ SUPERIOARĂ MARINĂ 

(ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI MARINĂ) 

1950 1961 844 

6576 

ŞCOALA MILITARĂ TEHNICĂ DE ARTILERIE 

SIBIU 

1948 1958 1833 

6617 

ŞCOALA MILITARĂ TOPOGRAFIE (ŞCOALA 

MILITARĂ OFIŢERI TOPOGRAFIE) 

1951 1955 98 

6561 

ŞCOALA OFIŢERI ACTIVI INFANTERIE NR.1 

"NICOLAE BĂLCESCU" SIBIU 

1946 1979 4854 

* 

6588 ŞCOALA OFIŢERI ADMINISTRAŢIE BUCUREŞTI 1922 1945 592 

6575 ŞCOALA OFIŢERI ARTILERIE "CAROL I" SIBIU 1921 1974 2718 

6594 

ŞCOALA OFIŢERI AVIAŢIE NR.1 SIBIU (ŞCOALA 

OFIŢERI NAVIGANŢI AVIAŢIE) 

1947 1953 581 

6608 

ŞCOALA OFIŢERI CAVALERIE SIBIU (CENTRUL 

DE INSTRUCŢIE CAVALERIE) 

1910 1953 607 

6567 

ŞCOALA OFIŢERI INFANTERIE NR.2 

"PRINCIPELE CAROL" SIBIU 

1920 1945 1327 

6566 

ŞCOALA OFIŢERI INFANTERIE NR.2 SFÂNTU 

GHEORGHE 

1951 1955 697 

6564 

ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ "DETAŞAMENTUL 

PĂULIŞ" NR.2 LIPOVA 

1965 1979 1021 

* 

6563 

ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.1 

(2) PLOIEŞTI 

1920 1945 753 

6568 


BACĂU 

1921 1945 563 

6569 


CÂMPULUNG MUSCEL 

1942 1944 28 

6574 


INEU 

1943 1945 320 

6562 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ NR.1 BUCUREŞTI 1965 1977 685 

6592 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ NR.3 BACĂU 1965 1979 870 * 

6573 

ŞCOALA OFIŢERI SUBOFIŢERI REZERVĂ 

INFANTERIE NR.5 GALAŢI 

1942 1945 336 

6578 

ŞCOALA PREGĂTITOARE OFIŢERI REZERVĂ DE 

ARTILERIE CRAIOVA 

1920 1945 778 

6679 ŞCOALA SERGENŢI LUGOJ 1950 1950 3 

6609 ŞCOALA SPECIALĂ CAVALERIE SIBIU 1920 1939 333 

6631 ŞCOALA SPECIALIŞTI CARTNICI TULCEA 1951 1958 355 

6606 

ŞCOALA SPECIALIŞTI INFERIORI AVIAŢIE NR.1 

GALAŢI 

1951 1953 92 

Obs. 

143


Nr. 

fond 

144 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

6629 ŞCOALA SPECIALITĂŢI MARINĂ 1928 1947 194 

6648 

ŞCOALA SUBOFIŢERI ADMINISTRAŢIE 

ODOBEŞTI 

1928 1945 234 

6643 ŞCOALA SUBOFIŢERI ARTILERIE MIHAI BRAVU 1926 1945 54 

6653 ŞCOALA SUBOFIŢERI CONDUCTORI AUTO NR.2 1949 1962 604 

6634 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE NR.1 BRAŞOV 1920 1939 672 

6635 

ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE NR.1 

FĂGĂRAŞ 

1941 1947 947 

6636 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE ORADEA 1920 1930 347 

6638 

ŞCOALA SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE 

NR.3 SIBIU 

1942 1945 359 

6684 


NR.4 LUGOJ 

1942 1943 19 

6640 


RADNA 

1943 1945 396 

6678 

ŞCOALA SUPERIOARĂ AERONAUTICĂ CIVILĂ - 

BOBOC 

1971 1973 111 

6559 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 1908 1948 923 

6598 

ŞCOALA TEHNICĂ AVIAŢIE "TRAIAN VUIA"- 

MEDIAŞ 

1951 1978 1217 

6595 

ŞCOALA TEHNICĂ AVIAŢIE NR.1 (ŞCOALA 

TEHNICĂ A AERONAUTICII) 

1924 1953 909 

5475 

SECRETARIAT GENERAL - MINISTERUL DE 

RĂZBOI 

1887 1949 4420 

5460 

SECRETARIATUL CONSILIULUI SUPERIOR AL 

APĂRĂRII ŢĂRII 

1924 1949 179 

5484 

SECRETARIATUL GENERAL AL ÎNZESTRĂRII ŞI 

ADMINISTRĂRII ARMATEI 

1947 1948 24 

5461 

SECRETARIATUL GENERAL INSTRUCŢIE 

ÎNVĂŢĂMÂNT - MARELE STAT MAJOR 

1947 1948 304 

5416 

SECŢIA 1 ORGANIZARE MOBILIZARE (SECŢIA 

ORGANIZARE-MOBILIZARE) 

1876 1969 7238 

143/22 SECŢIA DE REPARAŢII TANCURI NR.173 1961 1975 122 

5417 

SECŢIA A 2-A INFORMAŢII - MARELE STAT 

MAJOR 

1876 1949 1881 

5419 SECŢIA A 4-A DOTARE - MARELE STAT MAJOR 1914 1950 1984 

5420 

SECŢIA A 5-A INSTRUCŢIE - MARELE STAT 

MAJOR 

1912 1949 1163 

5449 SECŢIA A 6-A ISTORIC 1920 1921 46 

5422 

SECŢIA A 6-A TRANSPORTURI - MARELE STAT 

MAJOR 

1900 1950 1853 

5425 

SECŢIA A 8-A APĂRARE ANTIAERIANĂ A 

TERITORIULUI - MARELE STAT MAJOR 

1938 1945 195 

5424 

SECŢIA A 8-A COMUNICAŢII - MARELE STAT 

MAJOR 

1920 1921 70 

5450 SECŢIA A 8-A ISTORIC 1922 1927 179 

5430 

SECŢIA A 10-A PLANIFICARE - MARELE STAT 

MAJOR 

1924 1950 359 

5452 SECŢIA A 11-A ISTORIC - MARELE STAT MAJOR 1949 1952 74 

5423 SECŢIA A 7-A TERITORIU - MARELE STAT MAJOR 1940 1950 895 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

5429 

SECŢIA A 9-A CENTRALĂ COMUNICAŢII 

MILITARE - MARELE STAT MAJOR 

1950 1950 48 

5427 

SECŢIA A 9-A ETAPE SERVICII - MARELE STAT 

MAJOR 

1916 1922 37 

5428 

SECŢIA A 9-A MĂSURI EXCEPŢIONALE - 


1920 1921 75 

5426 

SECŢIA A 9-A REGULAMENTE-DIRECŢIA 

OPERAŢII - MARELE STAT MAJOR 

1924 1979 984 

5431 SECŢIA ADJUTANTURĂ - MARELE STAT MAJOR 1902 1950 2013 

6106 

SECŢIA APĂRARE ANTIAERIANĂ A AVIAŢIEI - 


1949 1979 756 

* 

5434 SECŢIA ARHIVE - MARELE STAT MAJOR 1951 1954 64 

6079 

SECŢIA ARHIVE MILITARE - MARELE STAT 

MAJOR BUCUREŞTI 

1953 1979 1700 

* 

X984 SECŢIA AUDIT INTERN TERITORIALĂ NR.4 1979 1979 2037 * 

5433 SECŢIA AUTO - MARELE STAT MAJOR 1941 1949 41 

5421 

SECŢIA CADRE (SECŢIA A 5-A CADRE) - 


1950 1979 1390 

* 

6102 SECŢIA CAZARE NR.1 BUCUREŞTI 1961 1975 750 

X952 SECŢIA CAZARE NR.3 1974 1979 715 * 

6099 SECŢIA CAZARE NR.3 CRAIOVA 1958 1973 4622 

X953 SECŢIA CAZARE NR.4 1975 1979 169 * 

X967 SECŢIA CAZARE NR.5 FOCŞANI 1975 1979 490 * 

6065 SECŢIA CAZARE NR.5 FOCŞANI 1961 1976 622 

6119 SECŢIA CAZARE SIBIU 1961 1974 1731 

5436 SECŢIA CENZURĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1978 384 

SECŢIA CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 

* 

6161 AUTOMATIZARE CONDUCERE TRUPE - 

BUCUREŞTI 

1978 1979 78 

X964 SECŢIA COMISARIATE MILITARE 1960 1967 162 

5437 

SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICII LA UNITĂŢI - 


1950 1974 1942 

5481 

SECŢIA CONTROL A MINISTRULUI FORŢELOR 

ARMATE 

1952 1959 73 

6136 SECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN NR.2 1973 1979 584 * 

SECŢIA COORDONARE ORGANE MILITARE 

X894 

TERITORIALE ŞI ASIGURARE RESURSE 

1941 1979 1477 

* 

5887 

SECŢIA DE REPARAŢII ŞI VERIFICĂRI TEHNICĂ 

APARATURĂ NR.339 MANGALIA 

1964 1970 44 

5885 

SECŢIA DE REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT 

NR.71 TURDA 

1960 1977 99 

5886 

SECŢIA DE REPARAŢII TEHNICĂ MATERIALE 

CHIMICE NR.263 CÂMPULUNG - ARGEŞ 

1974 1979 100 

6116 

SECŢIA DEPOZITARE MATERIALE 

INTENDENŢĂ NR.225 CÂMPULUNG MUSCEL 

1971 1979 163 

* 

6164 

SECŢIA DEPOZITARE MATERIALE 

INTENDENŢĂ STOC NR.223 DEVA 

1978 1979 656 

* 

5446 

SECŢIA ECONOMIE MILITARĂ - MARELE STAT 

MAJOR 

1948 1954 143 

5439 SECŢIA GOSPODĂRIE - MARELE STAT MAJOR 1948 1956 84 

Obs. 

145


Nr. 

fond 

146 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

6109 

SECŢIA ÎNZESTRARE CU MATERIALE DE 

PROPAGANDĂ ŞI CULTURĂ 

1958 1979 411 

* 

SECŢIA ÎNZESTRĂRII CU MATERIALE DE 

X959 

PROPAGANDĂ ŞI CULTURĂ 

1975 1979 188 

* 

SECŢIA MARINĂ - MARELE STAT MAJOR 

* 

6107 (DIRECŢIA OPERAŢII-SECŢIA MARINĂ ŞI 

GRĂNICERI) 

1951 1979 551 

5883 

SECŢIA MILITARĂ DE PE LÂNGĂ MINISTERUL 

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 

1952 1962 149 

5440 

SECŢIA ORGANIZARE EVIDENŢĂ 

COMPLETARE - MARELE STAT MAJOR 

1907 1975 3009 

5444 

SECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE NAŢIONALĂ 

A TERITORIULUI - MARELE STAT MAJOR 

1940 1948 356 

6081 

SECŢIA PLANIFICARE ÎNZESTRARE - MARELE 

STAT MAJOR (SECŢIILE 1 ŞI 2 PLANIFICARE) 

1959 1979 687 

5432 SECŢIA POLITICĂ - MARELE STAT MAJOR 1945 1959 354 

5874 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ BACĂU 1953 1960 238 

5876 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ BRAŞOV 1953 1960 222 

5877 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ CLUJ 1953 1960 234 

5878 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ GALAŢI 1953 1960 221 

5879 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ LUGOJ 1953 1958 133 

5438 

SECŢIA PREGĂTIRE OPERATIVĂ - DIRECŢIA 

OPERAŢII - MARELE STAT MAJOR 

1949 1973 1169 

5435 SECŢIA PRIZONIERI - MARELE STAT MAJOR 1913 1946 1142 

5447 SECŢIA PROPAGANDĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1944 379 

6118 

SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT 

NR.168 ORADEA 

1965 1974 173 

6122 

SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT 

NR.343 GALAŢI 

1971 1974 35 

6121 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.83 1961 1974 362 

6074 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.179 1959 1979 1294 * 

6073 

SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.256 

PLOIEŞTI 

1963 1979 85 

* 

6133 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.281 1963 1979 32 * 

6113 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.345 1969 1977 302 

5442 SECŢIA SECRETARIAT - MARELE STAT MAJOR 1950 1979 1338 * 

5445 SECŢIA STUDII ISTORICE - MARELE STAT MAJOR 1865 1947 338 

6108 SECŢIA TEHNICĂ PROPAGANDĂ SPECIALĂ 1972 1974 28 

5443 SECŢIA TRANSMISIUNI - MARELE STAT MAJOR 1949 1962 422 

5834 SECTORUL DE LUCRU NR.1 1937 1942 669 


5835 

SECTORUL DE LUCRU NR.2 - DIRECŢIA 

FORTIFICAŢII 

1937 1940 234 

5836 


FORTIFICAŢII 

1939 1940 323 

5851 SECTORUL DE LUCRU NR.363 TIMIŞOARA 1950 1955 4094 

5852 

SECTORUL DE LUCRU NR.422 (ŞANTIERUL DE 

LUCRU NR.922) CONSTANŢA 

1952 1955 1582 

5853 SECTORUL DE LUCRU NR.444 BUCUREŞTI 1953 1959 681 

5838 


FORTIFICAŢII 

1939 1940 707 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

5854 SECTORUL DE LUCRU NR.567 (3) 1951 1954 1137 





SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.1 

X843 

BUCUREŞTI 

1975 1979 2926 

6101 


BUCUREŞTI 

1953 1974 6239 

6100 


(247) BUCUREŞTI 

1961 1979 3498 


X844 

CLUJ 

1975 1979 10448 

6123 


CLUJ 

1962 1974 429 


X845 

CONSTANŢA 

1975 1979 3580 

6104 


CONSTANŢA 

1958 1975 1818 


X975 

BUCUREŞTI 

1979 1979 3343 

5455 

SERVICIUL ADMINISTRATIV - MARELE STAT 

MAJOR 

1930 1949 277 

5454 SERVICIUL BIBLIOTECĂ - MARELE STAT MAJOR 1888 1954 114 

5463 

SERVICIUL CAPTURI AL ARMATEI - 

MINISTERUL DE RĂZBOI 

1942 1945 264 

5482 SERVICIUL CAPTURI ŞI RECUPERĂRI - ODESSA 1941 1941 170 

5457 SERVICIUL CASIERIE - MARELE STAT MAJOR 1929 1949 65 

5471 

SERVICIUL CENTRAL ORDONANŢARE - 


1930 1948 200 

3060 SERVICIUL CONTABILITĂŢII 1938 1947 4701 

5458 SERVICIUL CULTURAL - MARELE STAT MAJOR 1945 1945 38 

5888 

SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE 

CAZĂRMI NR.1 BUCUREŞTI (5; 50) 

1959 1961 261 

5889 


CAZĂRMI NR.1 IAŞI (58) 

1950 1955 276 

5900 


CAZĂRMI NR.10 (65) CLUJ 

1950 1955 331 

5901 


CAZĂRMI NR.11 BACĂU 

1951 1955 278 

5902 


CAZĂRMI NR.12 TÂRGU JIU 

1951 1955 138 

5903 


CAZĂRMI NR.13 CONSTANŢA 

1959 1961 182 

5905 


CAZĂRMI NR.14 GALAŢI (56) 

1951 1955 215 

5906 


CAZĂRMI NR.15 BRAŞOV (71) 

1950 1955 348 

5907 


1950 1955 298 

5908 

CAZĂRMI NR.16 ALBA IULIA (72) 


CAZĂRMI NR.17 ORADEA 

1950 1955 279 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

* 

147


Nr. 

fond 

148 

5909 

5890 

5925 

5911 

5912 

5914 

5915 

5916 

5917 

5918 

5891 

6126 

5920 

5921 

5893 

5892 

5894 

5922 

5923 

5924 

5926 

5927 

5928 

5929 

5930 

5931 

Denumire fond 


CAZĂRMI NR.18 SIBIU 


CAZĂRMI NR.2 CONSTANŢA (57;13) 


CAZĂRMI NR.2 PLOIEŞTI 


CAZĂRMI NR.21 (59) FOCŞANI 


CAZĂRMI NR.22 BÂRLAD 


CAZĂRMI NR.24 CĂLĂRAŞI 


CAZĂRMI NR.25 TURNU MĂGURELE 


CAZĂRMI NR.26 (70) BISTRIŢA 


CAZĂRMI NR.28 TÂRGU MUREŞ (73) 


CAZĂRMI NR.29 ARAD (74) 


CAZĂRMI NR.3 BUZĂU 


CAZĂRMI NR.3 CRAIOVA 


CAZĂRMI NR.31 CARANSEBEŞ 




CAZĂRMI NR.4 IAŞI 


CAZĂRMI NR.4 PLOIEŞTI (52; 2) 


CAZĂRMI NR.5 BUCUREŞTI 






CAZĂRMI NR.52 PLOIEŞTI 


CAZĂRMI NR.53 PITEŞTI (7) 


CAZĂRMI NR.54 CRAIOVA (8) 


CAZĂRMI NR.55 BACĂU 


CAZĂRMI NR.56 GALAŢI 




CAZĂRMI NR.58 IAŞI 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1950 1955 235 

1951 1955 374 

1959 1961 383 

1950 1954 396 

1950 1953 92 

1950 1953 259 

1950 1953 115 

1950 1955 178 

1950 1955 149 

1950 1955 323 

1950 1955 362 

1959 1961 546 

1950 1955 251 

1954 1958 192 

1959 1960 55 

1950 1955 632 

1950 1955 300 

1955 1958 437 

1955 1958 704 

1955 1958 746 

1955 1958 461 

1955 1958 533 

1955 1958 434 

1955 1957 272 

1955 1958 410 

1955 1958 151 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

5932 


CAZĂRMI NR.59 FOCŞANI 

1955 1958 264 

5895 


CAZĂRMI NR.6 BUCUREŞTI (51) 

1950 1954 314 

5933 


CAZĂRMI NR.62 BOTOŞANI 

1955 1957 111 

5934 


CAZĂRMI NR.65 CLUJ 

1955 1958 524 

5935 


CAZĂRMI NR.66 TIMIŞOARA 

1955 1958 619 

5936 


CAZĂRMI NR.67 ORADEA (17) 

1955 1957 273 

5937 


CAZĂRMI NR.68 LUGOJ 

1955 1958 477 

5938 


CAZĂRMI NR.69 SIBIU (18) 

1955 1959 334 

5896 


CAZĂRMI NR.7 PITEŞTI 

1950 1955 500 

5939 


CAZĂRMI NR.70 BISTRIŢA 

1955 1958 356 

5940 


CAZĂRMI NR.71 BRAŞOV 

1955 1958 359 

5941 


CAZĂRMI NR.72 ALBA IULIA 

1955 1958 506 

5942 


CAZĂRMI NR.73 TÂRGU MUREŞ 

1955 1957 179 

5943 


CAZĂRMI NR.74 ARAD 

1955 1956 177 

5897 


CAZĂRMI NR.8 CLUJ 

1957 1961 240 

5898 


CAZĂRMI NR.8 CRAIOVA 

1950 1955 341 

5899 


CAZĂRMI NR.9 TIMIŞOARA (66) 

SERVICIUL DE CONTROL ŞI VERIFICĂRI - 

1950 1961 633 



1938 1946 149 

5464 SERVICIUL DE INFORMAŢII AL ARMATEI 1945 1950 98 

6132 

SERVICIUL DE PLANIFICARE ŞI ÎNZESTRARE A 

ARMATEI ŞI EVIDENŢA FONDURILOR ARMATEI 

1934 1946 394 

5479 SERVICIUL DREPTURI PERSONAL 1942 1949 484 

5459 SERVICIUL INTENDENŢĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1948 289 

5472 

SERVICIUL INTENDENŢĂ - 

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL INDUSTRIEI 

1946 1947 22 

5478 

SERVICIUL INTENDENŢĂ STABILIMENTE 

CENTRALE 

1905 1947 538 

5451 

SERVICIUL ISTORIC (SECŢIA ISTORIC) - 


1928 1948 731 

5467 

SERVICIUL LICHIDĂRI ŞI DECONTĂRI CU 

TRUPELE ALIATE - MINISTERUL DE RĂZBOI 

1944 1947 147 

5480 

SERVICIUL MÂNUIRI BANI PUBLICI - 


1934 1949 626 

Obs. 

149


Nr. 

fond 

150 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

5453 SERVICIUL MEDICAL - MARELE STAT MAJOR 1931 1955 22 

5468 

SERVICIUL RECRUTĂRI - MINISTERUL DE 

RĂZBOI 

1899 1942 1562 

5946 

SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI 

MILITARE IAŞI 

1944 1955 493 

5945 


MILITARE NR.1 BUCUREŞTI 

1949 1959 453 

5948 


MILITARE NR.16 (1) BUCUREŞTI 

1959 1959 10 

5949 


MILITARE NR.18 CRAIOVA 

1961 1974 285 

5950 


MILITARE NR.22 BRAŞOV 

1960 1974 142 

6098 

SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI 

MILITARE NR.17 (2) IAŞI 

1953 1978 265 

6097 


MILITARE NR.12 GALAŢI 

1968 1974 122 


X973 

MILITARE NR.17 (16) 

1975 1979 331 

6094 


MILITARE NR.19 DEVA 

1968 1973 135 

6095 


MILITARE NR.20 (5) TIMIŞOARA 

1951 1974 180 

6096 


MILITARE NR.21 (6) CLUJ-NAPOCA 

1954 1974 195 

5498 SERVICIUL RELIGIOS - MINISTERUL DE RĂZBOI 1915 1947 334 

5462 SERVICIUL REMONTEI - MINISTERUL DE RĂZBOI 

SERVICIUL SECRETARIATUL GENERAL - 

1916 1947 419 



1934 1946 562 

5456 SERVICIUL STATISTIC - MARELE STAT MAJOR 1915 1949 1046 

5470 SERVICIUL STATISTIC - MINISTERUL DE RĂZBOI 1912 1945 5624 

6797 

SERVICIUL TEZAURULUI ARMATEI - 

MINISTERUL FINANŢELOR 

1916 1945 1598 

5466 

SERVICIUL VERIFICĂRI - MINISTERUL 


1941 1949 651 

6070 

SOCIETATEA "CULTUL EROILOR" – 

REGIONALĂ SIBIU 

1927 1943 22 

5477 

SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE 

TELEFOANE 

1931 1950 141 

5491 SPATELE ARMATEI 1948 1960 3982 

5496 

SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA CARBURANŢI 

LUBRIFIANŢI 

1952 1953 133 

5495 SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1949 1960 1763 

5492 

SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA SANITAR- 

FARMACEUTICĂ VETERINARĂ 

1949 1960 1749 

5494 

SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA 

TRANSPORTURI MILITARE 

1958 1960 227 

5493 

SPATELE ARMATEI - SECŢIA CARBURANŢI 

LUBRIFIANŢI 

1949 1951 189 

SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ "AVRAM 

X987 

IANCU" ORADEA 

1971 1979 3509 

Obs. 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ MILITAR 

X913 

CENTRAL 

1977 1979 2047 

5544 SPITALUL DE CAMPANIE NR.1 1939 1945 205 








5583 

SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.103 

ALBA IULIA 

1941 1945 72 

5584 

SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.104- 

SIGHIŞOARA 

1942 1945 113 

5585 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.105 MEDIAŞ 1941 1945 122 

5595 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.126 BACĂU 1941 1944 101 

5597 


CETATEA ALBĂ 

1941 1945 116 

5610 


BRAŞOV 

1941 1941 25 

5620 


VATRA DORNEI 

1941 1946 174 

5645 


FĂGĂRAŞ 

1941 1945 290 

5651 


TÂRGU JIU 

1941 1945 222 

5663 


CHIŞINĂU 

1941 1946 167 

5678 


BUCUREŞTI 

1941 1945 47 

5679 


BUCUREŞTI 

1941 1945 94 

5681 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.303 1941 1946 159 


5684 


BUCUREŞTI 

1941 1946 117 





5712 


BUCUREŞTI 

1941 1946 244 

5716 


BUCUREŞTI 

1941 1945 166 

5717 


BUCUREŞTI 

1941 1945 84 



5735 


CÂMPULUNG MUSCEL 

1941 1945 132 

5743 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.415 SINAIA 1941 1946 224 

5771 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.467 LUGOJ 1941 1946 173 

Obs. 

* 

151


Nr. 

fond 

152 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

5791 



1941 1945 160 

5795 



1941 1945 81 

5808 


CHIŞINĂU 

1941 1945 95 

5809 


TIGHINA 

1941 1943 149 


5810 


CHILIA NOUĂ 

1941 1945 60 


5813 


CETATEA ALBĂ 

1941 1945 73 

6117 SPITALUL LINIA 1 NR.134 CRAIOVA 1961 1975 84 

6072 

SPITALUL LINIA 1 NR.145 - DIVIZIA 1 

MECANIZATĂ BUCUREŞTI 

1963 1979 42 

* 

5543 

SPITALUL LINIA 1 NR.164 DE DIVIZIE- 

TIMIŞOARA 

1961 1970 78 

5504 SPITALUL MILITAR ALBA IULIA (Z.I.101) 1919 1946 354 

5501 

SPITALUL MILITAR ARAD (SPITALUL DE 

ZONĂ INTERIOARĂ NR.109) 

1919 1949 347 

5502 SPITALUL MILITAR BĂLTI 1924 1944 182 

5505 SPITALUL MILITAR BÂRLAD (Z.I.526) 1923 1946 347 

5503 SPITALUL MILITAR BISTRIŢA 1919 1958 775 

5508 

SPITALUL MILITAR BOTOŞANI (SPITALUL DE 

ZONĂ INTERIOARĂ NR.144) 

1908 1955 1451 

5507 SPITALUL MILITAR BRAD (Z.I. 268) 1942 1945 146 

5509 SPITALUL MILITAR BRĂILA (Z.I.150) 1928 1949 359 

5506 SPITALUL MILITAR BRAŞOV (Z.I. 160) 1919 1979 5944 

5510 SPITALUL MILITAR BUZĂU (Z.I. 174) 1916 1957 1020 

5511 SPITALUL MILITAR CĂLĂRAŞI (Z.I.197) 1941 1946 142 

5500 

SPITALUL MILITAR CENTRAL - SECŢIA BOLI 

CONTAGIOASE 

1886 1979 45850 

* 

5512 SPITALUL MILITAR CERNAUTI (Z.I.129) 1919 1945 264 

5514 

SPITALUL MILITAR CETATEA ALBĂ 

(SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.247) 

1921 1945 184 

5515 SPITALUL MILITAR CHIŞINĂU (Z.I. 273) 1921 1943 235 

5517 SPITALUL MILITAR CLUJ 1919 1979 10450 * 

5518 SPITALUL MILITAR CONSTANŢA 1922 1974 3782 

X841 SPITALUL MILITAR CRAIOVA 1975 1979 4893 * 

5519 SPITALUL MILITAR CRAIOVA 1915 1978 5789 * 

5520 SPITALUL MILITAR DE OCHI - DUMBRĂVENI 1920 1938 63 

5540 SPITALUL MILITAR DE OCHI TEIŞ 1916 1948 249 

5513 

SPITALUL MILITAR DE OCHI-CERNĂUŢI 

(Z.I.401) TIMIŞ 

1921 1946 333 

5516 SPITALUL MILITAR DE OCHI-CHIŞINĂU 1929 1944 231 

X974 SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ GALAŢI 1975 1979 4124 * 

5521 SPITALUL MILITAR FOCŞANI (Z.I.431) 1923 1979 4244 * 

5522 SPITALUL MILITAR GALAŢI (Z.I. NR.205) 1918 1974 1308 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

5524 SPITALUL MILITAR IAŞI 1897 1979 8503 * 

5526 SPITALUL MILITAR MANGALIA 1956 1960 148 

5527 SPITALUL MILITAR ORADEA (Z.I.191 TURDA) 1919 1970 3178 

X842 SPITALUL MILITAR PITEŞTI 1976 1979 2366 * 

5528 SPITALUL MILITAR PITEŞTI (Z.I.117) 1921 1979 7957 * 

5529 SPITALUL MILITAR PLOIEŞTI (Z.I. 417) 1920 1958 924 

5530 SPITALUL MILITAR ROMAN (Z.I.445) 1909 1958 1143 

5531 SPITALUL MILITAR SATU MARE 1921 1948 228 

5532 SPITALUL MILITAR SIBIU 1914 1974 7436 

5533 SPITALUL MILITAR SILISTRA 1923 1940 48 

5534 SPITALUL MILITAR SLATINA 1927 1956 726 

5539 SPITALUL MILITAR TÂRGOVIŞTE 1915 1959 732 

5537 SPITALUL MILITAR TÂRGU MUREŞ (Z.I. 181) 1919 1958 1281 

5535 SPITALUL MILITAR TIMIŞOARA (Z.I.517) 1919 1976 4948 

5541 SPITALUL MILITAR TURNU SEVERIN 1916 1946 217 

5542 SPITALUL MILITAR VETERINAR BUCUREŞTI 1921 1959 576 

STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ 

X928 

JUDEŢEAN MUREŞ 

1952 1979 297 

* 

6067 

STATUL MAJOR DE APĂRARE LOCALĂ 

ANTIAERIANĂ - REGIUNEA CONSTANŢA 

1958 1967 83 

6068 


ANTIAERIANĂ - REGIUNEA CRIŞANA 

1958 1968 61 

6069 


ANTIAERIANĂ - REGIUNEA OLTENIA 

1958 1967 61 

5476 STATUL MAJOR AL AERULUI 1940 1946 1484 

STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE AL 

X887 

COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. 

1968 1979 614 

* 

STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE 

X846 

ALBA 

1968 1979 93 

* 


X847 

ARGEŞ 

1968 1979 209 

* 


X848 

BACĂU 

1968 1979 90 

* 


X849 

BIHOR 

1968 1979 89 

* 


X850 

BISTRIŢA-NĂSĂUD 

1968 1979 108 

* 


X851 

BOTOŞANI 

1968 1979 119 

* 


X852 

BRAŞOV 

1968 1979 151 

* 


X960 

BUCUREŞTI 

1968 1979 152 

* 


X854 

BUZĂU 

1968 1979 84 

* 


X856 

CARAŞ-SEVERIN 

1968 1979 56 

* 


X857 1968 1979 79 

* 

X858 

CLUJ 


CONSTANŢA 

1968 1979 121 

Obs. 

* 

153


Nr. 

fond 

154 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 


X859 

COVASNA 

1968 1979 83 

* 


X860 

DÂMBOVIŢA 

1968 1979 119 

* 

X861 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE DOLJ 1968 1979 374 * 


X862 

GALAŢI 

1968 1979 35 

* 

X864 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE GORJ 1968 1979 152 * 


X865 

HARGHITA 

1968 1979 116 

* 


X866 

HUNEDOARA 

1968 1979 130 

* 


X988 

IALOMIŢA 

1968 1979 20 

* 

X867 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE IAŞI 1968 1979 71 * 


X879 

ILFOV 

1968 1979 27 

* 


X868 

MEHEDINŢI 

1968 1979 60 

* 


X869 

MUREŞ 

1966 1979 74 

* 


X870 

NEAMŢ 

1968 1979 90 

* 

X871 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE OLT 1968 1979 131 * 


X872 

PRAHOVA 

1968 1979 207 

* 


X873 

SĂLAJ 

1968 1979 32 

* 


X874 

SATU MARE 

1970 1979 32 

* 


X875 

SECTOR 3 BUCUREŞTI 

1968 1979 21 

* 


X876 

SECTOR 4 (5) BUCUREŞTI 

1970 1979 34 

* 


X877 

SECTOR 6 (5) BUCUREŞTI 

1968 1979 72 

* 

X880 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SIBIU 1968 1979 143 * 


X881 

SUCEAVA 

1968 1979 64 

* 


X882 

TELEORMAN 

1968 1979 95 

* 


X883 

TIMIŞ 

1968 1979 81 

* 


X884 

TULCEA 

1968 1979 49 

* 


X885 

VASLUI 

1968 1979 72 

* 


X886 

VRANCEA 

1968 1979 183 

* 

6066 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ ARGEŞ 1961 1979 196 * 

Obs.

Nr. 

Denumire fond 

fond 


X931 

JUDEŢEAN ALBA 


X920 

JUDEŢEAN ARAD 


X925 

JUDEŢEAN BACĂU 


X946 

JUDEŢEAN BIHOR 


X929 

JUDEŢEAN BISTRIŢA NĂSĂUD 


X918 

JUDEŢEAN BOTOŞANI 


X939 

JUDEŢEAN BRĂILA 


X947 

JUDEŢEAN BRAŞOV 


X940 

JUDEŢEAN BUZĂU 


X924 

JUDEŢEAN CARAŞ SEVERIN 


X938 

JUDEŢEAN CLUJ 


X944 

JUDEŢEAN CONSTANŢA 


X948 

JUDEŢEAN COVASNA 


X942 

JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA 


X932 

JUDEŢEAN DOLJ 


X937 

JUDEŢEAN GALAŢI 


X951 

JUDEŢEAN GIURGIU 


X933 

JUDEŢEAN GORJ 


X921 

JUDEŢEAN HARGHITA 


X923 

JUDEŢEAN HUNEDOARA 


X941 

JUDEŢEAN IALOMIŢA 


X919 

JUDEŢEAN IAŞI 


X914 

JUDEŢEAN MARAMUREŞ 


X943 

JUDEŢEAN MEHEDINŢI 

X926 


JUDEŢEAN NEAMŢ 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1968 1979 126 

1952 1979 200 

1952 1979 403 

1952 1979 195 

1968 1979 180 

1969 1979 295 

1958 1979 386 

1952 1979 272 

1968 1979 284 

1975 1979 191 

1952 1979 264 

1952 1979 320 

1968 1979 278 

1969 1979 331 

1952 1979 258 

1961 1979 244 

1961 1979 267 

1973 1979 218 

1968 1979 132 

1952 1979 205 

1968 1979 197 

1952 1979 326 

1952 1979 288 

1968 1979 227 

1968 1979 275 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

155


Nr. 

Denumire fond 

fond 


X949 

JUDEŢEAN PRAHOVA 


X915 

JUDEŢEAN SĂLAJ 


X916 

JUDEŢEAN SATU MARE 


X930 

JUDEŢEAN SIBIU 


X917 

JUDEŢEAN SUCEAVA 


X950 

JUDEŢEAN TELEORMAN 


X922 

JUDEŢEAN TIMIŞ 


X935 

JUDEŢEAN TULCEA 


X934 

JUDEŢEAN VÂLCEA 


X927 

JUDEŢEAN VASLUI 


X936 

JUDEŢEAN VRANCEA 

STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - 

6138 

ACADEMIA STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI 


6157 INSTITUTUL AGRONOMIC "NICOLAE 

BĂLCESCU" BUCUREŞTI 


6152 

INSTITUTUL AGRONOMIC CLUJ-NAPOCA 


6146 

INSTITUTUL DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI 


6139 INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE 

BUCUREŞTI 


6147 INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE 

TÂRGU MUREŞ 


6149 

INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE IAŞI 


6142 

INSTITUTUL DE MEDICINĂ TIMIŞOARA 


6137 

INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI 


6153 

INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA 


6155 

INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI 


6143 

INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIŞOARA 


6148 

UNIVERSITATEA BRAŞOV 

156 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

1952 1979 212 

1972 1979 96 

1969 1979 157 

1964 1979 284 

1951 1979 233 

1968 1979 212 

1952 1979 300 

1968 1979 199 

1968 1979 244 

1969 1979 280 

1968 1979 242 

1973 1979 182 

1973 1979 91 

1973 1979 83 

1973 1979 82 

1973 1979 131 

1973 1979 149 

1973 1979 77 

1974 1979 24 

1973 1979 207 

1973 1979 99 

1973 1979 150 

1974 1979 39 

1973 1979 213 

Obs. 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

* 

*

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

6156 


UNIVERSITATEA BUCUREŞTI 

1973 1979 116 

* 

6151 


UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA 

1973 1979 96 

* 

6141 


UNIVERSITATEA CRAIOVA 

1973 1979 45 

* 

6145 


UNIVERSITATEA GALAŢI 

1973 1979 30 

* 

6150 


UNIVERSITATEA IAŞI 

1973 1979 80 

* 

6144 


UNIVERSITATEA TIMIŞOARA 

1973 1979 44 

* 

STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ 

X897 

JUDEŢEAN ARGEŞ 

1952 1979 275 

* 

STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ 

X888 

JUDEŢEAN OLT 

1972 1979 269 

* 

STATUL MAJOR GENERAL - DIRECŢIA 

* 

X902 ORGANIZARE-MOBILIZARE ŞI PLANIFICAREA 

ÎNZESTRĂRII 

1971 1979 1386 

X912 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA CADRE 1958 1979 1593 * 

STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA 

X838 

PLANIFICARE ÎNZESTRARE-MOBILIZARE 

1950 1979 2646 

* 

STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA 

X976 

PLANIFICARE ŞI PREGĂTIRE OPERATIVĂ 

1957 1979 1301 

* 

X962 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA PSIHOLOGIE 1979 1979 160 * 

X909 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA RESURSE 1952 1979 590 * 

STATUL MAJOR GENERAL - SERVICIUL 

X969 

STRUCTURI 

1952 1979 684 

* 

STATUL MAJOR GENERAL-SECŢIA SERVICIUL 

X891 

LA UNITĂŢI ŞI POLIŢIE MILITARĂ 

1975 1979 399 

* 

5489 STATUL MAJOR REGAL - BIROUL DECORAŢII 1916 1926 1175 

6131 STUDIOUL ARTE PLASTICE AL ARMATEI 1952 1979 300 * 

X901 STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI 1965 1979 1229 * 

6110 

STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI 

(SERVICIUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI) 

1963 1974 252 

6062 

SUBDEPOZITUL 1160 AUTOVEHICULE STOC 

PIESE AUTO 

1956 1959 76 

6080 

SUBDEPOZITUL CENTRAL DE MUNIŢII NR.153 

(51,770) VLĂDENI 

1939 1976 505 

6077 

SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII APAŢA NR.50 

(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII APAŢA) 

1945 1951 59 

6011 

SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII CURTIŞOARA 

(NR.70;136) 

1941 1974 884 

6014 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.11 "GURASADA" 1939 1959 158 

2646 

SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.140 HANU 

CONACHI 

1928 1974 927 

5994 

SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.145 POJOGENI- 

STEJEREŢ 

1950 1963 342 

5998 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.166 1962 1962 9 

5999 

SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.169 (798) 

REGHIN 

1951 1974 173 

Obs. 

157


Nr. 

fond 

158 

Denumire fond 

An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

6003 

SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.181 (498;61) 

BÂRLAD 

1950 1974 417 

3080 

SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.197 (DEPOZITUL 

DE MUNIŢII NR.197) BREŢCU-COVASNA 

1959 1978 277 

* 

2671 

SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.52 (836) 

GHEORGHIENI 

1946 1955 283 

6017 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII ROŞIORI DE VEDE 1942 1949 120 

6078 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII VALU LUI TRAIAN 1949 1950 21 

6028 

SUBDEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.887 (37) 

CEHUL SILVANIEI 

1949 1958 179 

6031 

SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE 

NR.521 (24) IAŞI 

1950 1958 163 

6033 


NR.655 (28) ALBA IULIA 

1948 1958 113 

6036 


NR.717 BISTRIŢA 

1950 1958 119 

6038 


NR.729 (20) 

1950 1956 168 

6041 


NR.767 (21) SATUL NOU - MEDGIDIA 

1950 1958 146 

6043 


NR.776 BUDA-PLOIEŞTI 

1953 1958 149 

6045 


NR.790 (19) ORADEA 

1950 1958 125 

6047 


NR.820(18) (CENTRUL DE DISTRIBUŢIE NR.12) 

1948 1957 175 

6048 


NR.832 (34) TÂRGU MUREŞ 

1948 1958 230 

6051 


NR.851 (41) TIMIŞOARA 

1951 1956 196 

6049 


NR.883 (29) LUGOJ 

1950 1958 205 

6054 


STOC NR.952 FĂGET 

1953 1956 72 

6056 


STOC NR.989 BUDA-PLOIEŞTI 

1953 1956 22 

6020 

SUBDEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢE 

NR.15 BUDA-PLOIEŞTI 

1950 1952 23 

5486 

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI 

DE USCAT 

1940 1947 1150 

5487 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI 1932 1946 11916 

5490 

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 

APROVIZIONĂRII ARMATEI ŞI POPULAŢIEI CIVILE 

1941 1947 1535 

5488 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI 1929 1948 4621 

6795 

TABĂRA INSTRUCŢIE - POLIGON TRAGERI 

ANTIAERIENE MIDIA 

1959 1979 398 

* 

6798 TIPOGRAFIA MILITARĂ SIBIU 1921 1979 126 * 

6812 

TRIBUNALUL MILITAR AL DIVIZIEI 21 

INFANTERIE 

1925 1940 1950 

6813 TRIBUNALUL MILITAR BRAŞOV 1947 1964 61 

6814 TRIBUNALUL MILITAR BUCUREŞTI 1949 1979 184 * 

6815 TRIBUNALUL MILITAR CLUJ 1943 1974 278 

Obs.

Nr. 

fond 

Denumire fond 


An 

minim 

An 

maxim 

Nr. unităţi 

arhivistice 

6816 TRIBUNALUL MILITAR CONSTANŢA 1941 1964 98 

6817 TRIBUNALUL MILITAR CRAIOVA 1940 1964 131 

6804 TRIBUNALUL MILITAR IAŞI 1945 1974 232 

6818 TRIBUNALUL MILITAR ORADEA 1948 1958 113 

6819 TRIBUNALUL MILITAR PLOIEŞTI 1952 1953 3 

6820 TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA 1 MILITARĂ 1952 1953 5 

6821 

TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA A 2-A 

MILITARĂ BUCUREŞTI 

1952 1974 198 

6822 

TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA A 3-A 

1952 1964 74 

MILITARĂ CLUJ 

6823 TRIBUNALUL MILITAR SIBIU 1944 1958 101 

6824 TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI 1952 1964 26 

6826 TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL TIMIŞOARA 1952 1956 32 

6825 TRIBUNALUL MILITAR TIMIŞOARA 1938 1974 458 

6827 

TRIBUNALUL MILITAR UNITĂŢI MINISTERUL 

AFACERILOR INTERNE 

1952 1956 20 

6855 

UNITATEA AEROFOTOGRAMETRICĂ - 


1950 1958 88 

X1064 UNITATEA DE CARTOGRAFIE FOTOGRAMETRIE 1975 1979 3086 * 

6849 

UNITATEA DE CARTOGRAFIE 

FOTOGRAMETRIE - MARELE STAT MAJOR 

1952 1976 1057 

6848 UNITATEA DE GEODEZIE TOPOGRAFIE BUZĂU 1961 1979 1076 

6850 

UNITATEA MILITARĂ TRANSPORT FEROVIAR 


1955 1962 94 

* Fondul continuă după 1979 

Obs. 

159

160 

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în copie pe microfilm la Serviciul Istoric al Armate 


PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI 

Nr. fond Denumire fond/parte structurală Ani extremi 

Nr. unităţi 

arhivistice/ Nr. 

unităţi arhivistice 

microfilmate 

2016 ACADEMIA MILITARĂ GENERALĂ 1949-1969 2189/57 

2017 ACADEMIA MILITARĂ TEHNICĂ 1949-1958 2078 

1 ARMATA 1 

1916-1919; 

1939-1947 

2753/618 

1 ARMATA 1 1939-1947 497/469 

2 ARMATA A 2-A 

1914-1916; 

803/324 

1939-1946 

2 ARMATA A 2-A 1917-1918 11/10 

3 ARMATA A 3-A 1916;1939-1940 3254/1142 

3 ARMATA A 3-A 1939-1944 127/122 

4 ARMATA A 4-A 1939-1947 3040/1151 

4 ARMATA A 4-A 1939-1947 407/397 

11 ARMATA A 9-A 1914-1918 131/122 

10 ARMATA DE DOBROGEA 1916-1917 95/30 

2005 ARSENALUL ARMATEI 1860-1943 4/4 

7 ARSENALUL MARINEI REGALE 1939-1947 2/2 

2006 ARSENALUL SIBIU 1946 1/1 

AŞEZĂMÂNTUL "EFORIA 

2008 1942-1945 1/1 

OSTĂŞEASCĂ PENTRU MILITARI" 

2291 BATALIONUL 1 JANDARMI OPERATIV 1941-1944 3 

2322 BATALIONUL 1 PIONIERI 1941-1944 4 

2363 BATALIONUL 1 PIONIERI MOTO 1941-1943 2 

2357 BATALIONUL 1 PIONIERI MUNTE 1942-1944 4 

BATALIONUL 1 VÂNĂTORI DE MUNTE 

2223 

SCHIORI 

1942-1945 1 

2224 BATALIONUL 1 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1947 8 

BATALIONUL 10 INFANTERIE 

2264 

UŞOARĂ 

1942-1944 1 


BATALIONUL 10 TRANSMISIUNI 

2303 1944 1 

FORTIFICAŢII 


2276 BATALIONUL 1000 B INDEPENDENT 1944 4 

2252 BATALIONUL 101 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 

2311 BATALIONUL 1011 LUCRU 1944 1 


BATALIONUL 1020 LUCRU 

2312 1944-1945 1 

CONSTRUCŢII 


2362 BATALIONUL 104 PIONIERI MUNTE 1944 1 






Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 



2307 BATALIONUL 12 PAZĂ 1942-1943 2 


2308 BATALIONUL 13 PAZĂ 1942 1 

2332 BATALIONUL 13 PIONIERI 1944 1 


2278 BATALIONUL 14 MITRALIERE 1943-1944 1 



2238 BATALIONUL 14/18 VÂNĂTORI MUNTE 1942-1944 4 

2314 BATALIONUL 15 EXPLOATARE 1941-1942 1 

2280 BATALIONUL 15 MITRALIERE 1941 1 




2309 BATALIONUL 17 PAZĂ 1944-1945 2 


2242 BATALIONUL 17/19 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 1 





2317 BATALIONUL 2 ADMINISTRATIV 1939-1946 1 

2310 BATALIONUL 2 LUCRU 1945 1 

2305 BATALIONUL 2 PAZĂ CĂI FERATE 1938-1945 6 



2293 BATALIONUL 2 TRANSMISIUNI 1942-1945 9 



2298 BATALIONUL 20 TRANSMISIUNI 1945 1 


2302 BATALIONUL 202 TRANSMISIUNI 1944 6 



2281 BATALIONUL 21/23 MITRALIERE 1939-1941 2 

2304 BATALIONUL 22 CONSTRUCŢII LINII 1944-1945 3 








2316 BATALIONUL 3 AUTOTRANSPORT 1942-1944 2 




Observaţii 

161

162 

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în copie pe microfilm la Serviciul Istoric al Armatei 


Nr. unităţi 



microfilmate 










2366 BATALIONUL 4 DRUMURI 1944-1945 1 

288 BATALIONUL 4 GENIU AERONAUTIC 1939-1940 1/1 

2306 BATALIONUL 4 PAZĂ CĂI FERATE 1942-1944 2 





2326 BATALIONUL 4/24 PIONIERI 1943-1944 1 




2265 1942-1943 1 

INDEPENDENT 

2266 BATALIONUL 480 INFANTERIE UŞOARĂ 1942 1 













2313 BATALIONUL 6 EXPLOATARE 1943-1944 1 

2315 BATALIONUL 6 REPARAŢII AUTO 1945-1946 1 

2260 BATALIONUL 6 VÂNĂTORI MARS 1944 1 




2267 

INDEPENDENT 

1941-1942 1 


2268 1943-1944 1 

INDEPENDENT 





2261 BATALIONUL 7 VÂNĂTORI 1900-1910 1 


Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 

2269 BATALIONUL 720 INFANTERIE 1942-1943 1 

2270 BATALIONUL 730 INFANTERIE 1942 1 


2271 

INDEPENDENT 

1942-1944 1 


2272 1939-1944 4 

INDEPENDENT 

2273 BATALIONUL 780 INFANTERIE 1942 1 



2262 BATALIONUL 8 VÂNĂTORI 1901-1914 1 






BATALIONUL 990 INDEPENDENT 

2274 

(FOST 1000 A) 

1944-1945 2 


2275 

INDEPENDENT 

1942-1945 2 

BATALIONUL APĂRARE CONTRA 

2292 

GAZELOR 

1941-1942 1 

2263 BATALIONUL DE GARDĂ REGAL 1930-1946 1 

2365 BATALIONUL DE GENIU CETATE 1905-1918 1 

244 

BATALIONUL DEPOZIT AL 

SUBSECRETARIATULUI DE STAT AL 

AERULUI 

1941-1945 1/1 

2287 BATALIONUL FIX REGIONAL ARIEŞ 1944 1 

2289 BATALIONUL FIX REGIONAL BIHOR 1944 4 

2290 BATALIONUL FIX REGIONAL CLUJ 1944 2 

2286 BATALIONUL FIX REGIONAL CODRU 1944-1945 3 

2285 BATALIONUL FIX REGIONAL CRIŞ 1944-1945 3 

2288 BATALIONUL FIX REGIONAL SOMEŞ 1943-1944 2 

BATALIONUL TRUPEI MINISTERULUI 

2321 

DE RĂZBOI 

1939-1947 2 

2131 BAZA NAVALĂ MARINĂ 1924-1944 2 

245 

BIROUL REGULAMENTE ŞI BIROUL 4 

DOTARE AL SUBSECRETARIATULUI 

DE STAT AL MARINEI 

1943-1944 1/1 

2186 BRIGADA 1 ARTILERIE 1883-1944 3 

123 BRIGADA 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1941-1946 10/10 

2216 BRIGADA 1 ARTILERIE ANTICAR 1945-1948 3 

2214 BRIGADA 1 ARTILERIE GARDĂ 1933-1944 2 

2215 BRIGADA 1 ARTILERIE MUNTE 1933-1934 1 

2182 BRIGADA 1 CARE DE LUPTĂ 1945-1946 1 

2178 BRIGADA 1 GRĂNICERI 1944-1945 1 

2132 BRIGADA 1 INFANTERIE 1939-1944 1 

2159 BRIGADA 1 INFANTERIE GARDĂ 1939-1944 2 

2163 BRIGADA 1 MIXTĂ CAVALERIE 1941-1942 1 

2172 BRIGADA 1 MIXTĂ MUNTE 1939-1942 5 

2184 BRIGADA 1 PIONIERI 1945 1 

Observaţii 

163

164 



Nr. unităţi 



microfilmate 





2171 BRIGADA 11 ROŞIORI 1916-1918 1 















2177 BRIGADA 2 FORTIFICAŢII 1941-1943 4 

2179 BRIGADA 2 GRĂNICERI 1919-1945 9 


2160 BRIGADA 2 MIXTĂ GARDĂ 1940-1941 1 


2170 BRIGADA 2 ROŞIORI 1916-1922 1 





2161 BRIGADA 23 MIXTĂ INFANTERIE 1940-1941 1 



2162 BRIGADA 24 MIXTĂ INFANTERIE 1940 1 









2164 BRIGADA 3 CAVALERIE 1914-1941 3 

2217 BRIGADA 3 GRĂNICERI 1944 1 


2174 BRIGADA 3 MIXTĂ MUNTE 1941 1 

2185 BRIGADA 3 PIONIERI 1942-1944 2 


2154 BRIGADA 30 INFANTERIE 1940 1 


Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 


















2176 BRIGADA 5 VÂNĂTORI GARDĂ 1920-1938 2 


2167 BRIGADA 6 CAVALERIE 1941 3 










2183 BRIGADA MIXTĂ CARE DE LUPTĂ 

CABINETUL INVALIZILOR, 

1946-1947 1 

317 ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE 

RĂZBOI -SERVICIUL PENSII MILITARE 

CABINETUL INVALIZILOR, 

1942-1945 1/1 

317 ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE 

RĂZBOI -SERVICIUL PENSII MILITARE 

1921-1943 243/15 

316 

CABINETUL MILITAR AL 

CONDUCĂTORULUI STATULUI 

1941-1944 29/16 

316 

CABINETUL MILITAR AL 

CONDUCĂTORULUI STATULUI 

1940-1944 25/24 

333 CABINETUL MINISTRULUI DE RĂZBOI 

1913-1950 

1947-1948 

2130/1740; 

46/20 

333 CABINETUL MINISTRULUI DE RĂZBOI 

1831-1905;1 

934-1947 

156/155 

332 

CABINETUL ŞEFULUI MARELUI STAT 

MAJOR 

1917-1951 228/180 

442 CASA MILITARĂ REGALĂ 1936-1947 15/9 

3110 CASA OŞTIRII 1939-1945 2 

409 

CENTRUL DE INFORMARE 

ANTIAERIANĂ TÂRNAVA MARE 

1944 1/1 

Observaţii 

165

166 



Nr. unităţi 



microfilmate 

404 

CENTRUL DE INFORMAŢII 

ANTIAERIANĂ FOCŞANI 

1944 1/1 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL 

3050 

ARTILERIEI 

1940-1943 1 

405 


ARTILERIEI ANTIAERIANĂ 

1939-1946 4/4 


3051 

CAVALERIEI 

1944-1945 1 


3054 

CORPULUI DE GRĂNICERI CORABIA 

1944 1 


3055 

GENIULUI 

1921-1945 3 


3049 

INFANTERIEI FĂGĂRAŞ 

1939-1944 3 


3064 

TRANSMISIUNILOR 

1942-1945 1 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE APĂRARE 

3065 

CHIMICĂ ŞI GAZE 

1939-1943 1 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE 

3056 

MOTOMECANIZAT 

1944-1945 7 

CENTRUL DE INSTRUCŢIE NR. 5 

3063 

SĂRATA 

1942-1945 2 

3076 CERCUL DE RECRUTARE ALBA 1941 1 

3077 CERCUL DE RECRUTARE CLUJ 1938-1939 1 

3078 CERCUL DE RECRUTARE ROMÂN 1921-1930 1 

3079 CERCUL DE RECRUTARE SIBIU 1942-1944 2 

3066 CERCUL TERITORIAL BRĂILA 1945 2 

3067 CERCUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1945 1 

3068 CERCUL TERITORIAL CONSTANŢA 1942-1946 1 

3070 CERCUL TERITORIAL IALOMIŢA 1945 1 

3071 CERCUL TERITORIAL ILFOV 1945-1947 2 

3072 CERCUL TERITORIAL SEVERIN 1948 1 

3073 CERCUL TERITORIAL TELEORMAN 1945-1946 1 

3074 CERCUL TERITORIAL TULCEA 1945-1946 1 

3075 CERCUL TERITORIAL VLAŞCA 1939-1946 2 

COLECŢIA ZIARELOR SCÂNTEIA ŞI 

5252 

ROMÂNIA LIBERĂ 

COLECŢIE DE DOCUMENTE DE 

AUGUST- 

DECEMBRIE 

1944 

- 

3146 

ARHIVĂ PRIVIND ACTIVITATEA 

TRUPELOR ROMÂNE ÎN PERIOADA 

IUNIE 1941-AUGUST 1944 


1941-1944 - 

3147 

ARHIVĂ PRIVIND ARMATA 9 

GERMANĂ ÎN PRIMUL RĂZBOI 

MONDIAL 1914-1918 


1914-1918 - 

3145 

ARHIVĂ PRIVIND REFUGIAŢII 

MILITARI ŞI CIVILI POLONEZI ÎN 

ROMÂNIA PERIOADA 1939-1941 

1939-1941 43/43 

Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 

3087 COLEGIUL MILITAR COZIA 1942-1945 1 

COLEGIUL MILITAR CURTEA DE 

3088 

ARGEŞ 

1941-1945 1 

3082 COLEGIUL MILITAR NR. 2 GALAŢI 1941-1945 1 

3083 COLEGIUL MILITAR NR. 3 BRAŞOV 

COLEGIUL MILITAR ŞCOALA DE 

1942-1945 1 

3089 GOSPODĂRIE SĂTEASCĂ ROZNOV- 

NEAMŢ 

1943-1945 1 

COLEGIUL MILITAR ŞCOALA 

3084 

PRIMARĂ NR. 4 TÂRGU OCNA 

1942-1945 1 


3085 

PRIMARĂ NR. 6 ARAD 

1942-1945 1 


3086 

PRIMARĂ NR. 7 HUŞI 

1943-1945 1 

3047 COMANDAMENTUL 1 TERITORIAL 

1913-1942; 

1896-1943 

1289 

331 COMANDAMENTUL 102 MUNTE 1944 1/1 

329 COMANDAMENTUL 110 INFANTERIE 1943-1945 18/6 

3048 COMANDAMENTUL 119 INFANTERIE 1944 1 

367 

COMANDAMENTUL AERO-MARITIM 

DOBROGEA 

1941 1/1 

452 

COMANDAMENTUL APĂRĂRII 

ANTIAERIENE A TERITORIULUI 

1931-1954; 

1955-1959 

1-3008; 3008- 

5469/923 

366 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 

1943-1945; 

1950; 1953 

167/53 

366 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 1939-1945 4/4 

COMANDAMENTUL ARMATEI DE 

455/a 

NORD 

1915-1916 293/48 

319 

COMANDAMENTUL ARTILERIEI 

ANTIAERIANĂ 

1939-1945 54/51 

446 


CĂLĂREŢE 

1930-1936 17/10 


3112 

FORŢELOR ARMATE 

1948-1968 8928/2980 

451 


GRELE 

1916-1923 472/37 

450 

COMANDAMENTUL CAPULUI DE POD 

TURTUCAIA 

1916 57/40 

COMANDAMENTUL CETĂŢII 

455/c 

BUCUREŞTI 

1907-1917 121/22 

397 COMANDAMENTUL 

DETAŞAMENTELOR DE CĂI FERATE 

1941-1945 244/56 

412 

COMANDAMENTUL ETAPELOR 

ARMATEI A II-A 

1916-1918 293/32 

413 


ARMATEI A III-A 

1916-1921; 

1941-1942 

111/31 


455/b 

ARMATEI DE NORD 

1916 194/13 

411 


ARMATEI I 

1915-1918 346/72 

Observaţii 

167

168 



Nr. unităţi 



microfilmate 

Observaţii 

328 

COMANDAMENTUL ETAPELOR DE 

EST 

1941-1944 1626/206 

328 

COMANDAMENTUL ETAPELOR DE 

EST 

1941-1944 6/5 

326 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 1 1945 290/115 

326 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 1 1943-1945 12/11 



365 

COMANDAMENTUL FORŢELOR 

AERIENE 

1932-1956 6746/1132 

365 


AERIENE 

COMANDAMENTUL FORŢELOR DE 

1939-1945 11/10 

448 APĂRARE INTERIOARĂ A 

TERITORIULUI 

1940-1941 63/49 

379 


FLUVIALE 

1943-1951 604-117 

379 


FLUVIALE 

1941-1950 19/17 

377 


MARITIME 

1937-1951 1-737/339 

377 


MARITIME 

1942-1950 3/3 

381 


NAVALE MARITIME 

1939-1945 87/84 

443 


BASARABIEI 

1918-1919 64/15 

325 


ETAPELOR 

1913, 1916- 

1920, 1944- 

1945 

1182/247 

325 


ETAPELOR 

1944-1946 

1947-1950; 

27/25 

3017/369 COMANDAMENTUL GENIULUI 

1949-1958; 

1973-1979; 

1959-1967; 

1968-1972 

738/140; 2293; 

421;346; 306 

COMANDAMENTUL LITORALULUI 

3046 

MARITIM 

1936-1949 827 

378 

COMANDAMENTUL LITORALULUI 

MARITIM ŞI FLUVIAL 

COMANDAMENTUL MARINEI DE 

1942-1949 62/56 

5268 RĂZBOI; ÎNALTUL STAT MAJOR AL 

TRUPELOR AERIENE 

08-28.08.1944 6 

376 

COMANDAMENTUL MARINEI 

MILITARE 

1877-1962; 

1942-1974 

12878/947 

376 

COMANDAMENTUL MARINEI 

MILITARE 

1946-1950 28/23 

375 COMANDAMENTUL MARINEI REGALE 1939-1945 17/16 

373 


BASARABIEI 

1921-1923 346/50



Nr. unităţi 



microfilmate 

445 


BASARABIEI 

1919-1923 83/18 

321 


CAPITALEI 

1939-1945 2204-182 

321 


CAPITALEI 

1939-1945 18/8 


3109 

FABRICII EXPLOZIV-NITRAMONIA 

1944-1945 1 

444 


MUNICIPIULUI CHIŞINĂU 

1941 19/7 

388 


PORTULUI BRĂILA 

1943-1945 4/4 

390 


PORTULUI CĂLĂRAŞI 

1939-1944 1/1 

389 


PORTULUI CERNAVODĂ 

1944-1945 3/3 

384 


PORTULUI DOLJ 

1944-1945 1/1 

396 


PORTULUI DRENCOVA 

1943 1/1 

395 


PORTULUI GRUIA 

1944-1945 1/1 

391 


PORTULUI HÂRŞOVA 

1941-1944 9/7 

385 


PORTULUI OLTENIŢA 

1939-1945 4/4 

392 


PORTULUI OLTINA 

1941-1945 3/3 

386 


PORTULUI OSTROV 

1941-1945 8/8 

393 


PORTULUI TULCEA 

1941 1/1 

394 


PORTULUI ZIMNICEA 

1940-1945 17/11 

323 


REGIUNII PETROLIFERE 

1941 5/3 

322 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941-1942 437/43 

322 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941-1942 

1918; 1920; 

10/3 

371 COMANDAMENTUL PIONERILOR 1921; 1945; 

1946 

108/9 

410 

COMANDAMENTUL POMPIERILOR 

MILITARI 

1929-1954 68/49 

380 

COMANDAMENTUL PORTULUI ŞI 

ZONEI CONSTANŢA 

1940-1945 

1920-1930; 

18/18 

383 

COMANDAMENTUL ŞCOLILOR DE 

CAVALERIE 

1932-1933; 

1935-1937; 

1944-1945 

229/121 

COMANDAMENTUL ŞCOLILOR 

3060 

MARINEI 

1934-1944 34/20 

Observaţii 

169

170 



Nr. unităţi 



microfilmate 

453 


MILITARE DE ARTILERIE 

1921-1944 266/53 

454 


MILITARE DE INFANTERIE 

1926-1939 247/128 

368 

COMANDAMENTUL ŞCOLILOR ŞI 

CENTRELOR DE AERONAUTICĂ 

1939-1944 2/1 

420 


AERONAUTICII 

1926-1941 47/4 

382 


BLINDATE ŞI MECANIZATE 

1950-1956 1250/314 


3111 

CHIMICE 

1951-1979 2491/533 

455 


COMUNICAŢII 

1918-1923 288/42 

334 


EST 

1920-1921 232/69 

374 


GRĂNICERI 

1945-1950; 

1951-1952 

1-2457; 2458- 

4946/1016 

449 


MUNTE 

1921-1923; 

1937-1940 

393/30 


3113 

TRANSMISIUNI 

1932-1958 2486/634 

335 


VEST 

1920-1921; 

1923 

162/47 

370 

COMANDAMENTUL TRUPELOR DIN 

TRANSILVANIA 

1916-1920 668/151 

320 



1943-1944 218/31 

320 



1944 32/21 

324 

COMANDAMENTUL ZONEI DE 

FORTIFICAŢIE NĂMOLOASA-BRĂILA 

COMANDAMENTUL ZONEI DE 

1941-1944 158/24 

324 FORTOFOCAŢIE NĂMOLOASA- 

BRĂILA 

COMANDAMENTUL ZONEI 

1944 1/1 

372 ÎNAINTATE FOCŞANI-NĂMOLOASA- 

GALAŢI 

1911-1918 64/4 

3108 COMENDUIREA PIEŢII SIBIU 1941-1942 1 

441 

COMISIA CONTROLULUI DE STAT- 

SECŢIA MILITARĂ 

1952-1961 431-170 

COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE - 

5465 

MALAXA - TOHAN 

1936-1947 206/121 

COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE 

5449 

"ASTRA" ARAD 

1936-1945 136/64 

COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE 

5448 

DE LA UZINELE "ASTRA" BRAŞOV 

1936-1947 112/83 

COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI 

5456 

RECEPŢIE LA UZINELE "CONCORDIA" 

1936-1947 307/167 


5464 

RECEPŢIE REŞIŢA 

1934-1947 262/113 

Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 


5457 

RECEPŢIE UZINELE LEMAITRE 

COMISIA MILITARĂ ROMÂNA DE 

1937-1946 169/120 

5459 CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN 

CEHOSLOVACIA 

1921-1943 4689/733 

387 

COMISIA PENTRU CONTROLUL 

FONDURILOR ÎNZESTRĂRII ARMATEI 

1930-1945 177/162 

COMISII MILITARE DE CONTROL ŞI 

5463 

RECEPŢIE DIN TARA 

COMISII MILITARE ROMÂNE DE 

1916-1947 606/261 

5462 CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN 

GERMANIA 

1936-1941 469/164 

COMISII MILITARE ROMÂNE ÎN 

5461 

POLONIA 

1926-1943 115/25 

COMISIILE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE 

5458 

DIN FRANŢA 

1928-1944 2449/573 

447 

COMITETUL CONSULTATIV SANITAR 

AL ARMATEI 

1890; 1916- 

1946 

39 

3080 COMPANIA 2 SANITARĂ 1942-1946 2 

3081 COMPANIA 5 SANITARĂ 1941-1944 17 

CONSILIUL APĂRĂRII REPUBLICII 

2977 

SOCIALISTE ROMÂNIA 

1965-1979 52 

359 CORPUL 1 AERIAN 1943-1944 61/21 

359 CORPUL 1 AERIAN 1943-1945 24/22 

336 CORPUL 1 ARMATĂ 1883-1944 103/75 

347 CORPUL 1 TERITORIAL 1942-1944 392 

347 CORPUL 1 TERITORIAL 1920-1944 15/13 

344 CORPUL 10 ARMATĂ 1939-1941 1/1 

345 CORPUL 11 ARMATĂ 1940-1941 10/9 

337 CORPUL 2 ARMATĂ 1916-1947 350/318 



360 CORPUL 3 AERIAN 1944-1945 40/3 

360 CORPUL 3 AERIAN 1944 2/2 

338 CORPUL 3 ARMATĂ 1884-1945 117/68 


346 CORPUL 38 ARMATĂ 1952-1958 999/192 

339 CORPUL 4 ARMATĂ 1907-1947 260/227 


340 CORPUL 5 ARMATĂ 1910-1945 35/35 

356 CORPUL 5 MUNTE 1945-1947 4/3 



341 CORPUL 6 ARMATĂ 1923-1947 190/137 


342 CORPUL 7 ARMATĂ 1939-1947 173/152 


343 CORPUL 8 ARMATĂ 1939-1940 3/2 

354 CORPUL DE CAVALERIE 

1917; 1939- 

1944 

1410/636 

354 CORPUL DE CAVALERIE 1939-1945 52/37 

Observaţii 

* 

171

172 



Nr. unităţi 



microfilmate 

361 CORPUL DE CONSTRUCŢIE 1944 1/1 

355 CORPUL DE MUNTE 1940-1945 2061/452 

355 CORPUL DE MUNTE 1939-1947 94/80 

362 CORPUL ECHIPAJELOR FLUVIALE 1927-1944 2/1 

357 CORPUL GRĂNICERILOR 

1904-1940; 

1941-1944 

4161/260 

357 CORPUL GRĂNICERILOR 1904-1946 17/16 

364 

CORPUL LUPTĂTORILOR 

NAŢIONALIŞTI 

1941-1943 5/4 

358 CORPUL MOTOMECANIZAT 1944 31/16 

363 

CORPUL VOLUNTARILOR ROMÂNI, 

ARDELENI ŞI BASARABENI 

1917-1920 100/38 

CURSUL DE PREGĂTIRE OFIŢERI 

2989 

SUPERIORI CURS SPECIAL 

1948-1949; 

1949-1958 

361/43 

318 

CURTEA MILITARĂ DE CASAŢIE ŞI 

JUSTIŢIE 

DEPARTAMENTUL APROVIZIONĂRII 

1939-1945 1/1 

491 ARMATEI (SERVICIUL DE 

INFORMAŢII) 

1949-1950 17/8 

DEPOZITUL CENTRAL DE 

3695 

HARNAŞAMENT 

1944-1946 1 

DEPOZITUL CENTRAL DE MATERIALE 

3694 

AUTO TÂRGOVIŞTE 

1944-1946 7 

DEPOZITUL CENTRAL DE MATERIALE 

3696 

DE APĂRARE CONTRA GAZELOR 

1942-1943 1 

DEPOZITUL CENTRAL SANITAR DE 

3693 

ARMATĂ NR. 4 

1945 1 

DEPOZITUL DE MATERIALE DE GENIU 

3699 

GĂEŞTI 

1944 2 


3697 

MOGOŞOAIA 

1944 7 


3698 

SIBIU 

1944 1 

3701 DEPOZITUL DE MUNIŢII SEBEŞ-ALBA 1940-1944 1 

DEPOZITUL REGIONAL DE MUNIŢII 

3700 

NR. 2 

1946 1 

577 

DETAŞAMENTUL 106 INFANTERIE 

FORTIFICAŢII 

1944 1/1 

572 DETAŞAMENTUL 121 INFANTERIE 1944 1/1 

573 DETAŞAMENTUL 123 INFANTERIE 1944 1/1 

574 DETAŞAMENTUL 133 INFANTERIE 1943-1944 2/1 


571 

DETAŞAMENTUL 18 PAZĂ ZONA 

PETROLIFERĂ 

1944 1/1 


578 DETAŞAMENTUL MARITIM ODESSA 1941-1944 10/10 

579 DETAŞAMENTUL MARITIM SULINA 1939-1944 

1887-1888; 

14/14 

481 DIRECŢIA 3 ARTILERIE 

1894; 1897- 

1898; 1900- 

1940 

1201/190 

Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 

480 DIRECŢIA 4 GENIU 1882-1929 1199/60 

471 DIRECŢIA 5 MARINĂ 1898-1921 476/65 

470 DIRECŢIA 8 ARMAMENT 1912-1931 1095/158 

490 

DIRECŢIA AERONAUTICII 

COMERCIALE 

DIRECŢIA ANALIZA POLITICO- 

1942-1943 1/1 

3571 MILITARĂ ŞI RELAŢII 

INTERNATIONALE 

1946-1979 679 

3722 DIRECŢIA APĂRĂRII ANTICHIMICE 

1923-1951; 

1925-1947 

678/278; 801/996 

568 DIRECŢIA AUTO 1951-1953 301/34 

501 

DIRECŢIA AUTO-CARBURANŢI 

(SPATELE ARMATEI) 

1950-1952 392/15 

580 

DIRECŢIA AUTOTRACTOARE ŞI 

CARBURANŢI 

1953-1958 473/6 

489 DIRECŢIA AVIAŢIEI CIVILE 1933-1945 11/9 

3747 DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 1952-1953 

1905; 1906; 

133/24 

3589 DIRECŢIA CAVALERIEI 

1909; 1911; 

1913-1940 

498/32 

3599 DIRECŢIA COLECTĂRI 1945-1946 2 

DIRECŢIA CONSTRUCŢII 

3601 

AERONAUTICE 

1935-1941 1 

498 DIRECŢIA CONSTRUCŢII NAVALE 1938-1947 19/18 

477 

DIRECŢIA CONSTRUCŢII ŞI DOMENII 

MILITARE 

1918-1951 3479 

477 

DIRECŢIA CONSTRUCŢII ŞI DOMENII 

MILITARE 

1939-1947 78/3 

3564 DIRECŢIA CONTABILITĂŢII 1933-1948 1990/331 

3564 DIRECŢIA CONTABILITĂŢII 

DIRECŢIA CONTENCIOS DIN 

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 

1934-1946 31/29 

5447 DIN SUBSECRETARIATUL DE STAT 

PENTRU ÎNZESTRAREA ŞI 

ADMINISTRAREA ARMATEI 

1938-1949 882/306 

457 DIRECŢIA CONTENCIOSULUI 1859-1950 4211 

457 DIRECŢIA CONTENCIOSULUI 1939-1945 

1898-1951; 

1/1 

468 

DIRECŢIA CONTROL (DIRECŢIA 

FINANCIAR INTERN) 

1950-1951; 

1958-1967; 

1964-1974 

1216/60; 110/31; 

1199/460; 358 

494 DIRECŢIA CONTROLULUI 1941 1/1 

500 

DIRECŢIA DOCURILOR GALAŢI- 

BRĂILA 

1943-1944 1/1 

496 DIRECŢIA DUNĂRII MARITIME 1939-1944 1/1 

566 DIRECŢIA EDITURII MILITARE 1950-1958 259/34 

3749 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1932-1941 139/67 

3749 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1935-1941 1 

3680 DIRECŢIA FINANCIARĂ 1950-1961 7030/1252 

482 DIRECŢIA FORTIFICAŢII 1916-1947 4469/679 

Observaţii 

* 

173

174 



Nr. unităţi 



microfilmate 

482 DIRECŢIA FORTIFICAŢII 1941-1942 1 

3746 

3683 

3682 

3684 

3681 

3563 

DIRECŢIA GENERALĂ POŞTĂ 

TELEFON TELEGRAF - SECŢIA 

MILITARĂ 

DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII- 

DIRECŢIA COMENZI ŞI FABRICAŢII; 

DIRECŢIA TEHNICĂ ÎNZESTRARE 

PRODUCŢIE INTERNĂ 


DIRECŢIA PLANIFICARE 


DIRECŢIA TEHNICĂ 


SECŢIA SECRETARIAT 

DIRECŢIA GENERALĂ A ŞCOLILOR 

MILITARE 

1932; 1934- 

1949 

1963-1972; 

1973-1974 

688/15 

1519 

1961-1972 162/161 

1969-1974 405 

1974-1979; 

1963-1977 

456; 511/581 

1911-1947 1861 

497 

DIRECŢIA GENERALĂ A 

STABILIMENTELOR INDUSTRIE 

MATERIALE 

1943-1945 1/1 

487 DIRECŢIA GENIULUI AERONAUTIC 1939-1947 16/8 

3678 DIRECŢIA GOSPODĂRIE 1949-1961 2019/129 

582 DIRECŢIA 1INFANTERIE 

1910, 1912- 

1938 

545/146 

3689 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 

1949-1960; 

1901-1948 

1763/608-3518 

3689 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1930-1950 9 

3679 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNT MILITAR 1957-1970 3572/165 

567 

DIRECŢIA ÎNZESTRĂRII 

AERONAUTICII 

1947-1949 299/6 

483 

DIRECŢIA ÎNZESTRĂRII AUTO ŞI 

1946-1950 337/37 

BLINDATE 

464 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE 1915-1952 3790/1143 

464 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE 1939-1951 3/2 

462 DIRECŢIA LICEELOR MILITARE 1939-1945 1/1 

495 DIRECŢIA MARINEI COMERCIALE 1939-1945 2/2 

488 

DIRECŢIA MATERIALELOR 

AERONAUTICE 

1940-1945 1/1 

569 

DIRECŢIA MATERIALELOR ŞI 

INSTALAŢIILOR NOI 

1915-1918 604/102 

505 DIRECŢIA MOŞIILOR ARMATEI 1934-1941 299/11 

476 DIRECŢIA MOTOMECANIZĂRII 

1941-1945; 

1945-1947 

999/122; 504/58 

476 DIRECŢIA MOTOMECANIZĂRII 1939-1948 116/20 

DIRECŢIA OPERAŢII - SECŢIA 

5426 1949-1979 392/294 

948/56 

AVIAŢIEI ŞI APĂRARE ANTIAERIANĂ 

DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE 

(ATELIERUL DE ŞTAMPILE AL 

ARMATEI) 

1951-1969 32/22 

461 DIRECŢIA PERSONALULUI 1867-1922 3385 

461 DIRECŢIA PERSONALULUI 1939-1947 87/9 

Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 

DIRECŢIA PERSONALULUI - 

5450 


1938-1945 300/98 

499 

DIRECŢIA PORTURILOR MARITIME 

CONSTANŢA 

1943-1945 1/1 

469 DIRECŢIA PREGĂTIRII DE LUPTĂ 

1949-1960; 

1951-1969 

2769/386 

3600 DIRECŢIA PROIECTARE 1951-1958 1329/54 

473 DIRECŢIA REMONTEI 1916-1947 536/16 

473 DIRECŢIA REMONTEI 1944-1946 24/5 

504 DIRECŢIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE 1916-1917 62/26 

DIRECŢIA SANITAR FARMACEUTICĂ 

3748 

VETERINARĂ 

1949-1960 1749/419 

DIRECŢIA SANITARĂ (CU 

3565 

DENUMIRILE AVUTE ANTERIOR) 

1885-1941; 

1941-1948 

3704/571 

DIRECŢIA SANITARĂ (CU 

3565 

DENUMIRILE AVUTE ANTERIOR) 

1917-1948 

1947-1972, 

1947-1960, 

49/11 

467 DIRECŢIA SECRETARIAT 

1954/1960, 

1951-1960, 

1968-1972, 

1973-79 

966/879; 1219/361; 

519/42; 30/19 

503 

DIRECŢIA SPECIALĂ (CONSILIUL DE 

MINIŞTRI) 

1952-1956 385/381 

3591 DIRECŢIA SUBZISTENŢELOR 1941-1947 617/38 

456 

DIRECŢIA SUPERIOARĂ A 

ADMINISTRAŢIEI ARMATEI 

1939-1945 4/1 

485 


AERONAUTICII 

1916-1932 1959-58 

485 


AERONAUTICII 

1941-1945 1/1 

474 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A ARTILERIEI 1939-1946 15/4 

463 


CONTROLULUI 

1939-1945 7/1 

472 


INFANTERIEI 

1944-1945 3/3 

484 


LUCRĂRILOR DE FORTIFICAŢIE 

1917 25/2 

465/ 

3570 

DIRECŢIA SUPERIOARĂ POLITICĂ A 

ARMATEI 

1945-1968; 

1969-1979; 

11422; 737 

475 

DIRECŢIA SUPERIOARĂ ŞI 

COMANDAMENTUL GENIULUI 

1942-1944 651/153 

475 

DIRECŢIA SUPERIOARĂ ŞI 

COMANDAMENTUL GENIULUI 

1912-1913; 

1939-1946 

63/13 

581 DIRECŢIA TANCURI ŞI AUTO 1956-1959 652/36 

486 DIRECŢIA TEHNICĂ A AVIAŢIEI 1939-1945 1/1 

479 

DIRECŢIA TEHNICĂ DIN DIRECŢIA 

GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII 

570 

DIRECŢIA TRANSPORTURILOR 

MILITARE 

1958-1960 227/45 

Observaţii 

* 

* 

175

176 



Nr. unităţi 



microfilmate 

502 DIRECŢIA TRUPELOR DE GRĂNICERI 

1953-1954; 

1955-1959 

1/2190; 2191- 

3753/1070 

478 DIRECŢIA VETERINARĂ 1935-1949 11/2 

3688 DIRECŢIA VETERINARĂ 1932-1953 669/186 

562 DIVIZIA 1 AERIANĂ 1933-1947 2/1 

563 DIVIZIA 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1945-1946 27/21 

549 DIVIZIA 1 BLINDATĂ 1939-1944 11/8 

554 DIVIZIA 1 CAVALERIE 1937-1948 138/81 

550 DIVIZIA 1 FORTIFICAŢII 1940-1943 15/13 

551 DIVIZIA 1 GRĂNICERI 1939-1943 5/5 

506 DIVIZIA 1 INFANTERIE 1883-1944 62/42 

540 

DIVIZIA 1 INFANTERIE VOLUNTARI 

1943-1948 92 

“TUDOR VLADIMIRESCU” 

542 DIVIZIA 1 MUNTE 1939-1947 61/25 

552 DIVIZIA 1 PAZĂ 1942 2/1 

516 DIVIZIA 10 INFANTERIE 1924-1945 99 

546 DIVIZIA 103 MUNTE 1944 5/3 










548 DIVIZIA 2 GARDĂ 1940-1943 9/7 


541 

DIVIZIA 2 INFANTERIE VOLUNTARI 

1945-1948 8/2 

“HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” 

543 DIVIZIA 2 MUNTE 1932-1946 140/58 

553 DIVIZIA 2 PAZĂ 1942-1943 3/2 






544 DIVIZIA 3 MUNTE 1942-1945 60/37 









545 DIVIZIA 4 MUNTE 1939-1944 19/18 

510 DIVIZIA 4/24 INFANTERIE 1943-1944 4/4 


Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 










565 DIVIZIA DE DUNĂRE 1938-1941 10/10 

547 DIVIZIA DE GARDĂ 1933-1948 75/69 

564 DIVIZIA DE MARE 1939-1944 13/10 

DIVIZIONUL 1 ARTILERIE GREA 

3651 

ANTICAR MUNTE 

1947 1 

3687 DIVIZIONUL 1 OBUZIERE MUNTE 1943-1945 3/3 

3692 DIVIZIONUL 1 SPECIALITĂŢI 1948 1 

3652 DIVIZIONUL 1 TUNURI MUNTE 1922-1947 9 

3637 DIVIZIONUL 104 ARTILERIE 1944 2 

3686 DIVIZIONUL 105 TUNURI MUNTE 1944 1/1 

608 

DIVIZIONUL 12 ARTILERIE 

ANTIAERIANĂ 

1943-1945 3/3 

3690 DIVIZIONUL 2 OBUZIERE MUNTE 1937-1947 14 


609 


ANTIAERIANĂ 

1943-1945 6/6 

3691 DIVIZIONUL 3 OBUZIERE MUNTE 1942-1943 6 



611 DIVIZIONUL 42 PÂNDĂ RADIO 1943 1/1 

3638 DIVIZIONUL 47 ARTILERIE GREA 1941-1943 2 

606 


ANTIAERIANĂ 

1943-1944 3/3 





DIVIZIONUL 57 ARTILERIE GREA 

3650 

PARTEA SEDENTARA 

1943-1944 2 



3626 

INDEPENDENT 

1944-1945 2/2 

3636 DIVIZIONUL 64 ARTILERIE 1944-1945 7 


607 


ANTIAERIANĂ MOBIL 

1944-1945 5/5 

3685 DIVIZIONUL 9 TUNURI MUNTE 1943-1945 1/1 

DOCUMENTE GERMANE CU PRIVIRE 

5265 

LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 

1916-1951 32/32 

Observaţii 

177

178 



5269 

DOCUMENTE PRIMITE DIN 

REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA 

PRIVIND RELAŢIILE CU FRANŢA, 

IUGOSLAVIA, U.R.S.S. 

Nr. unităţi 



microfilmate 

1939-1940 - 

668 ESCADRILA 11 RECUNOAŞTERE 1944-1945 1/1 

4268 ESCADRILA 114 LEGĂTURI 1944-1945 1 

669 ESCADRILA 12 OBSERVARE 1944-1945 1/1 




667 ESCADRILA 2 RECUNOAŞTERE 1942-1945 4/4 

675 ESCADRILA DE DISTRUGATOARE 1941-1944 13/13 

676 ESCADRILA DE MONITOARE 1939-1944 16/16 

674 ESCADRILA MIXTĂ AEROTRANSPORT 1944-1945 1/1 

4445 FIŞIERUL RĂNIŢILOR 1941-1945 2 

712 FLOTILA 1 AEROSTAŢIE 1939-1945 15/6 

708 FLOTILA 1 BOMBARDAMENT 1937-1944 3/3 

702 FLOTILA 1 INFORMAŢII 1916-1943 3/3 

705 FLOTILA 1 VÂNĂTOARE 1939-1943 2/2 







715 FLOTILA DE DRAGAJ 1941-1945 3/3 

714 FLOTILA DE SIGURANŢĂ 1944 1/1 

711 FLOTILA HIDROAVIAŢIE 1939-1943 1/1 

713 FLOTILA NAVALĂ FLUVIALĂ 1940-1941 2/2 

4656 GARNIZOANA ARAD 1947-1948 1 

4658 GARNIZOANA CĂLIMĂNEŞTI 1944 1 

4657 GARNIZOANA CARANSEBEŞ 1941-1942 2 

4659 GARNIZOANA CERNAVODĂ 1934-1935 1 

4660 GARNIZOANA CONSTANŢA 1949 2 

4661 GARNIZOANA LUGOJ 1941-1942 1 

4662 GARNIZOANA OCNIŢA 1928-1929 1 

4663 GARNIZOANA SIBIU 1941 1 

803 GRUPAREA AERIANĂ DE LUPTĂ 1941-1943 3/3 

4649 GRUPUL 1 ARTILERIE MUNTE 1943-1944 6 

811 GRUPUL 1 BOMBARDAMENT 1941-1945 3/3 

4602 GRUPUL 1 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1947 13 

4622 GRUPUL 10 CERCETARE 1941-1945 3 






4625 GRUPUL 14 CERCETARE 1944 1 


Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 







806 GRUPUL 2 VÂNĂTOARE 1944-1945 2/2 








4643 GRUPUL 3 GRĂNICERI PAZĂ 1938-1945 1 





814 GRUPUL 4 BOMBARDAMENT 1944 1/1 














4642 GRUPUL 6 GRĂNICERI PAZĂ 1939 1 

GRUPUL 6 STUKA (FLOTILA 3 

5272 1943-1944 17/16 

BOMBARDAMENT) 






817 GRUPUL 8 ASALT 1943-1945 3/3 

818 GRUPUL 8 ASALT PICAJ 1944-1945 1/1 







Observaţii 

179

180 



Nr. unităţi 



microfilmate 

Observaţii 

823 

GRUPUL AEROTRANSPORTURI 

MILITARE 

1942-1944 3/3 

GRUPUL BATALIOANELOR FIXE 

4647 

REGIONALE ARDEAL 

1944 3 

736 GRUPUL DE ARMATE NR. 1 1939-1944 6/5 

GRUPUL DEPOZITELOR ARTILERIEI 

4653 

ANTIAERIANĂ NR. 4 

01.03.1945- 

01.06.1946 

1 

4654 GRUPUL ETAPE MOBIL NR. 1 1942-1943 2 

4655 GRUPUL ETAPE MOBIL NR. 2 1943-1945 2 

4648 GRUPUL MARAMUREŞ 1939 12 

4644 GRUPUL NAVE GRĂNICERI 1944-1945 2 

GRUPUL OPERATIV AL BRIGĂZII DE 

4646 

CĂI FERATE ROMÂNE 

1944-1945 1 

4645 GRUPUL SPECIALITĂŢI MOTO 1942-1944 4 

4616 GRUPUL VÂNĂTORI CĂLĂRI 1939-1941 1 

841 

GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI - 

CABINETUL MILITAR 

1941-1944 470/206 

4991 

INSPECTORATUL CLERULUI MILITAR 

(2 inv) 

1915-1947 334/253 

4991 

INSPECTORATUL CLERULUI MILITAR- 

EPISCOPIA ARMATEI 

1939-1945 1/1 

895 


AERONAUTICII 


1923-1932 463/122 

884 ARMATEI PENTRU CULTURĂ, 

EDUCAŢIE ŞI PROPAGANDĂ 

1939-1948 18/14 

879 


ARTILERIEI 

1861;1909;1911 

-1947;1917- 

1938;1941-1947 

1664/181; 41/4 

879 


ARTILERIEI 

1944-1946 27/8 

878 


CAVALERIEI 

1917-1949; 

1941-1944; 

1947-1949 

1396/400 

878 


CAVALERIEI 

1939-1945 6/6 

876 


COMANDAMENTULUI TERITORIULUI 

1931-1939 1/1 

880 


GENIULUI 

1916- 

1941;1945-1946 

1645/480 

880 


GENIULUI 

1941-1947 62/25 

877 


INFANTERIEI 

1922-1949 1391/245 

877 


INFANTERIEI 

1939-1947 3/1 

893 


INTENDENŢEI 

1917-1949 1478/241 

882 


JANDARMERIEI 

1942-1948 12/4



Nr. unităţi 



microfilmate 

882 


JANDARMERIEI 

1939-1949 10/2 

892 


MARINEI 

1918-1936 1442/279 

881 


MOTOMECANIZĂRII 

1939-1947 359/70 

881 


MOTOMECANIZĂRII 

1944-1946 37/10 

4986 

INSPECTORATUL GENERAL DE 

ARMATĂ NR. 2 

1918-1949 553/242 

4987 


ARMATĂ NR. 3 

1918-1947 422/144 

894 


ARMATĂ NR. 4 

1920-1935 99/41 

4985 


ARMATĂ NR.1 

1918-1948 298/109 

4992 INSPECTORATUL GENERAL SANITAR 1921-1940 442/128 

890 

INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC 

AL ARMATEI 

1919; 1927- 

1941; 1946- 

1947 

1301/406 

890 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC 

AL ARMATEI 

1929-1941; 

1945-1947 

257/226 

890 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC 

AL ARMATEI 

1928-1947 180/69 

890 

INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC 

AL ARMATEI 

1948 2 

888 

INSPECTORATUL JANDARMERIEI 

SIBIU 

1918-1947 3/2 

883 

INSPECTORATUL MUZICILOR 

MILITARE 

1935-1948 193/29 

883 

INSPECTORATUL MUZICILOR 

MILITARE 

1939-1945 1/1 

4988 

INSPECTORATUL PREGĂTIRII 

PREMILITARE 

1934-1945 821/260 

887 

INSTITUTUL DE 

AEROFOTOGRAMETRIE 

1943-1945 1/1 

948/44 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1896-1951 2169/400 

885 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1939-1943 2/2 

889 INSTITUTUL HIDROGRAFIC 1939-1945 1/1 

886 INSTITUTUL SANITAR MILITAR 1939-1945 1/1 

5277 LAGĂRUL DE PRIZONIERI NR. 12 1944-1945 2 

5279 LEGIUNEA DE JANDARMI C.F.R. 1938-1944 1 

LEGIUNEA DE JANDARMI 

5278 

HUNEDOARA 

1918-1947 1 

5274 LICEUL MILITAR "D.A. STURDZA" 1939-1945 1 

LICEUL MILITAR "GENERAL DIVIZIE 

5275 

GH. V. MAKAROVICI" IAŞI 

1939-1945 1 

5276 LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" 1939-1946 1 

LICEUL MILITAR "N. FILIPESCU" 

5273 

PREDEAL 

1939-1945 1 

Observaţii 

181

182 



LOCTIITORUL MINISTRULUI PENTRU 

CONSTRUCŢIE ŞI SPATE - 

Nr. unităţi 



microfilmate 

923 

1955 31/4 

5266 

SECRETARIAT 

LUCRĂRI DE ISTORIE MILITARĂ IN 

LIMBA GERMANĂ PRIMITE DIN 

REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANĂ 

1682-1920 50/50 

960 

MANIFESTE ALE P.C.R. ŞI ALE 

COMANDAMENTULUI SOVIETIC 

1919-1944 1/1 

949 MARELE CARTIER GENERAL 1913-1942 3969/1880 

949 MARELE CARTIER GENERAL 1916-1944 135/125 

948 MARELE STAT MAJOR 1858-1960 1901/1662 

948/28 MARELE STAT MAJOR - BIBLIOTECA 1888-1954 114/7 

MARELE STAT MAJOR - BIROUL 

948/29 

ATAŞAŢI MILITARI 

1896-1941 401/273 

948/29 MARELE STAT MAJOR - BIROUL 

BIS ATAŞAŢI MILITARI 

1909-1921 37/27 

MARELE STAT MAJOR - BIROUL DE 

948/30 

LEGĂTURI 

1918 11/9 

MARELE STAT MAJOR - BIROUL 

948/31 

SPECIAL PLĂŢI EXTERNE 

MARELE STAT MAJOR - CERCUL 

948/32 

ARLUS 

MARELE STAT MAJOR - 

1944-1950 50/2 

948/33 COMANDAMENTUL GENERAL AL 

TERITORIULUI 

1944-1945 171/62 

MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA 

948/35 

CURSULUI DE COMANDAMENT 

1930-1937 42/8 


948/43 

ECONOMAT 


1945-1952 57/1 

948/36 GENERALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 

MILITAR SUPERIOR 

1937-1950 100/6 


948/37 

JOCURILOR DE RĂZBOI 

1950-1952 154/12 


948/38 

MANEVRELOR MILITARE 


1929-1939 212/37 

MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE; 

948/55 

SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICII LA 

UNITĂŢI 


1950; 1964; 

1966-1974 

201/11 

5430 OPERAŢII - SECŢIA MARINĂ ŞI 

GRĂNICERI 

1973-1979 125 


5429 

OPERAŢII - SECŢIA OPERAŢII 


1946-1979 783 

5428 

ORGANIZARE MOBILIZARE ŞI 

PLANIFICARE ÎNZESTRARE - SECŢIA 

ORGANIZARE STATE 

1951-1968 226 


948/40 

PLANIFICARE MOBILIZARE 

1950-1958 1632/410 

Observaţii 

* 

*



948/41 

948/54 

948/42 

948/44 

948/44 

5420 

948/45 

948/45 

948/46 

948/47 

948/16 

948/12 

948/15 

948/13 

948/14 

948/1 

948/17 

948/18 

948/26 

948/2 

948/3 


PLANIFICARE SECŢIA ECONOMIE 

MILITARĂ 


TOPOGRAFICA MILITARĂ 


TRANSPORTURI MILITARE 

MARELE STAT MAJOR - INSTITUTUL 

GEOGRAFIC MILITAR 

MARELE STAT MAJOR - INSTITUTUL 

GEOGRAFIC MILITAR 

MARELE STAT MAJOR – ORGANIZARE, 

MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE 

ÎNZESTRARE, SECŢIILE 1 ŞI 2 

PLANIFICARE ŞI SECŢIA 

PLANIFICARE ÎNZESTRARE 

MARELE STAT MAJOR - REVISTA 

ROMÂNIA MILITARĂ 

MARELE STAT MAJOR - REVISTA 

ROMÂNIA MILITARĂ 


SECRETARIATUL CONSILIULUI 

SUPERIOR DE APĂRARE A ŢĂRII 


SECRETARIATUL GENERAL PENTRU 

INSTRUCŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 10 

PLANIFICARE 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 (8) 

REGULAMENTE 


CENTRALA COMUNICAŢII MILITARE 


ETAPE ŞI SERVICII 


MĂSURI EXCEPŢIONALE 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 

ADJUTANTURĂ 


CENZURĂ 


COMPLETARE ŞI SERVICIUL LA 

UNITĂŢI 


GOSPODĂRIE 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA I 

ORGANIZARE, MOBILIZARE 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA II 

INFORMAŢII 

Nr. unităţi 



microfilmate 

1948-1954 143/31 

1951-1970; 

1951-1975 

1244/236 

1951-1958 824/106 

1896-1951 2169/400 

1939-1944 16/16 

1959-1979 687/578 

1920-1958 391/52 

1864-1866 1 

1924; 1927- 

1940; 1946- 

1949 

191/101 

1947-1948 314/64 

1924-1950 359/43 

1924-1958 392/12 

1950-1951 45/13 

1916-1922 37/28 

1920-1921 75/11 

1902-1950 2013/1211 

1941-1959 323/52 

1950-1965 1686/459 

1948-1956 83/10 

1918-1949; 

1876-1950; 

1900-1969 

36/17; 5571/1075; 

1648 

1876-1949 1881/1456 

Observaţii 

183

184 



948/4 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA III 

OPERAŢII 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA IV 

948/5 

DOTARE SERVICII 


5427 

MARINĂ 


948/20 

ORGANIZARE STATE 


948/21 

POLITICĂ 


948/22 

PREGATIRE OPERATIVĂ 


948/23 

PRIZONIERI 


948/24 

PROPAGANDĂ 

948/25 


SECRETARIAT 


948/27 

TRANSMISIUNI 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA V 

948/7 

CADRE 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA V 

948/6 

INSTRUCŢIE 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VI 

948/8 

TRANSPORTURI 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VII 

948/9 

LEGĂTURI EXTERNE TERITORIU 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VIII 

948/10 APĂRARE A TERITORIULUI 

ANTIAERIANĂ 

MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VIII 

948/11 

COMUNICAŢII 

MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL 

948/48 

ADMINISTRATIV 


948/50 

CULTURAL 


948/51 

INTENDENŢEI 


948/52 

ISTORIC 


948/52 

ISTORIC 


948/52 

ISTORIC (SECŢIA ARHIVE) 

948/53 


STATISTIC 

1896-1950; 

1929-1951; 

1952-1956; 

1957-1979 

Nr. unităţi 



microfilmate 

3135/2085; 1175 

1914-1950 1984-631 

1951-1979 202/202 

1951-1965 1347/114 

1945-1959 354/73 

1949-1959 673/80 

1913-1946 1142/257 

1941-1944 374/35 

1950-1958; 

1952-1971; 

1972- 1979 

657/149; 299/12 

1949-1958 342/74 

1950-1960; 

1962-1979 

513+287/407 

1912-1949 1163-510 

1900-1950 1852/840 

1940-1950 961/481 

1938-1945 195/92 

1920-1921 70/10 

1930-1973 276/34 

1945 38/8 

1941-1943 289/25 

1922-1947 913/661 

1918-1954 1800 

1959-1979 1076 

1915-1924; 

1931; 1933; 

1939-1948 

1045/358 

Observaţii 

* 

*



Nr. unităţi 



microfilmate 

MARELE STAT MAJOR -DIRECŢIA 

948/39 

ORGANIZARE MOBILIZARE 

1951-1957 

1907-1975 

541/203; 932/930 

MEMORII ALE UNOR DEMNITARI DIN 

5267 

REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA 

1936-1944 - 

946 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936-1938 6062/401 

946 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936-1941 20/5 

MINISTERUL ARMAMENTULUI - 

5466 

DIRECŢIA MATERIALELOR 

1933-1947; 

1933-1937; 

1947-1949 

228/164; 125/88; 

66/25 

950 

MINISTERUL COORDONĂRII STAT 

MAJOR ECONOMIC 

1940-1941 129/33 

MINISTERUL DE RĂZBOI- 

1365 

SECRETARIATUL GENERAL 

1887-1936 4420/907 

MINISTERUL DE RĂZBOI- 

1365 


1938-1945 7/5 

MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI 

5425 

COMERŢULUI 

1909-1948 259/5 

947 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 1939-1944 6 

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI - 

5436 

CABINETUL MINISTRULUI 


1938-1945 162/150 

5451 

ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIA 

MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE 

"ASTRA" ORĂŞTIE 


1937-1944 135/89 

5453 

ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIA 

MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE 

UZINELE "EMIL COSTINESCU" 


ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - 

1938-1947 159/104 

5454 COMISIILE MILITARE ROMÂNE DE 

CONTROL ŞI RECEPŢIE DE PE LÂNGĂ 

UZINELE DIN STRĂINĂTATE 


1936-1945 300/128 

5455 


COMISIILE MILITARE ROMÂNE DE 

CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN ITALIA 


1935-1943 167/60 

5468 


DETAŞAMENTUL DE PAZĂ ŞI 

DEPOZIT 


1940-1946 288 

5438 ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - 

DIRECŢIA SUPERIOARĂ TEHNICĂ 


1941-1946 902/296 


DIRECŢIA TEHNICĂ 


1920-1949 2336/1018 


DIRECŢIA FABRICAŢIEI MUNIŢIEI 

1940-1944 538/266 

Observaţii 

185

186 



5441 

5442 

5444 

5445 

5446 

5452 

5437 

5443 

5467 

5424 



DIRECŢIA INDUSTRIEI DE RĂZBOI 



DIRECŢIA COMENZI ARMAMENT ŞI 

MUNIŢII 



DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE RĂZBOI 



DIRECŢIA FABRICAŢIEI 

MATERIALELOR DE RĂZBOI 



DIRECŢIA FABRICAŢIEI ARMAMENT 

ŞI TRĂSURI DE RĂZBOI 



DIRECŢIA CONTABILITĂŢII 


ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - SERVICIUL 




SERVICIUL CONTROL ŞI VERIFICĂRI 

(SERVICIUL CONTROL) 




INDUSTRIEI DE STAT - SERVICIUL 

INTENDENŢĂ 

MINISTRUL ADJUNCT PENTRU 

ARMAMENT ŞI TEHNICĂ 

Nr. unităţi 



microfilmate 

1937-1947 801/316 

1945-1947 115/63 

1942-1944 117/40 

1937-1939; 

1942 

417/255 

1940-1946 485/378 

1938-1947 4701/2443 

1934; 1935; 

1937-1946 

564/456 

1938-1946 149/81 

1946-1947 22/13 

1949-1953 215/50 

5270 MISIUNEA MILITARĂ FRANCEZĂ 1901-1919 - 

5433 

MIUZEUL MILITAR CENTRAL 

(MUZEUL MILITAR NAŢIONAL) 

951 MONITORUL OASTEI 

963 

MUNCA TINERETULUI ROMÂN 

(PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE 

MINIŞTRI) 

1920-1979 262/206 

1833-1946 

1833-1866 

1941-1944 111/26 

980 NAVIGAŢIA FLUVIALĂ ROMÂNA 1939-1945 2/2 

5251 

1367 

OPERE COMEMORATIVE DE RĂZBOI 

DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI 

ORGANELE MILITARE ALE COMISIEI 

ROMÂNE PENTRU APLICAREA 

ARMISTIŢIULUI ŞI A TRATATULUI DE 

PACE 

1877-1878; 

1916-1918; 

1941-1945 

1944-1947 2247 

8 

- 

Observaţii 

*



1000 

PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE 

MINIŞTRI - CABINET 

1918; 1929- 

1930; 1941- 

1948 

Nr. unităţi 



microfilmate 

33/24 

PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE 

1000 

MINIŞTRI - CABINET 

1922-1930 1/1 

PRIMUL LOCŢIITOR AL MINISTRULUI 

1003 

(SECRETARIAT) 

PROBLEME TERITORIALE ALE 

1953-1955 135/65 

1002 ROMÂNIEI (COLECŢIE U.M. 02405 

PITESTI) 

PROBLEME TERITORIALE ALE 

1874-1948 142/29 

1001 ROMÂNIEI (COLECŢIE U.M. 02600 

BUCUREŞTI) 

1917-1945 59/59 

6035 REGIMENTUL 1 ARTILERIE 1860-1944 6 

REGIMENTUL 1 ARTILERIE “TUDOR 

6036 

VLADIMIRESCU” 

1943-1947 5 

REGIMENTUL 1 ARTILERIE 

1322 

ANTIAERIANĂ 

1939-1946 12-12 


5888 

CĂLĂREAŢĂ 

1941-1943 32 


5884 

FORTIFICAŢII 

1940-1943 3 


5895 

GRĂNICERI ANTICAR (ANTITANC) 

1940-1947 7 

5899 REGIMENTUL 1 ARTILERIE GREA 1944-1945 21 

5878 REGIMENTUL 1 ARTILERIE MOTO 1940-1944 4 

6032 REGIMENTUL 1 CĂI FERATE 1941-1945 8 

5977 REGIMENTUL 1 CĂLĂRAŞI 1942-1947 4 

6001 REGIMENTUL 1 CARE DE LUPTĂ 1919-1947 8 

5801 REGIMENTUL 1 DOROBANŢI 1830-1948 22 

6022 REGIMENTUL 1 GENIU 1906-1908 1 

6005 REGIMENTUL 1 GRĂNICERI 1940-1945 9 

REGIMENTUL 1 INFANTERIE 

5959 

FORTIFICAŢII 

1940-1943 4 


5953 

VOLUNTARI “TODOR VLADIMIRESCU” 

1943-1947 9 

5917 REGIMENTUL 1 OBUZIERE MUNTE 1915-1936 2 

6016 REGIMENTUL 1 PIONIERI 1922-1947 5 

5989 REGIMENTUL 1 ROŞIORI 1941-1947 11 

6027 REGIMENTUL 1 TRANSMISIUNI 1914-1947 3 

5961 REGIMENTUL 1 VÂNĂTORI 1916-1948 21 



1331 

ANTIAERIANĂ 

1945 3/3 


6015 REGIMENTUL 10 GRĂNICERI 1944 1 

5809 REGIMENTUL 10 INFANTERIE 1940-1946 49 



5877 REGIMENTUL 104 ARTILERIE 1943 1 

Observaţii 

187

188 



Nr. unităţi 



microfilmate 



5886 1941 1 

FORTIFICAŢII 

5907 REGIMENTUL 11 ARTILERIE GREA 1940 2 



5999 REGIMENTUL 11 ROŞIORI 1944 3 

5949 REGIMENTUL 111/112 INFANTERIE 1943-1944 2 






5908 REGIMENTUL 121 ARTILERIE GREA 1941 1 








1332 1943-1945 11/11 

ANTIAERIANĂ 






5911 REGIMENTUL 17 OBUZIERE 1909-1931 1 









1323 

ANTIAERIANĂ 

1929-1946 48-47 


5889 

CĂLĂREAŢĂ 

1941-1942 2 

5882 REGIMENTUL 2 ARTILERIE DE GARDĂ 1939-1947 4 


5894 

GRĂNICERESC 

1940-1941 1 

REGIMENTUL 2 ARTILERIE GREA 

5900 1913-1947 21 

MOTO 

5879 REGIMENTUL 2 ARTILERIE MOTO 1941-1944 1 



6002 REGIMENTUL 2 CARE DE LUPTĂ 1943-1947 4 


Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 



5960 

FORTIFICAŢII 

1939-1943 12 


5954 1943-1946 14 

VOLUNTARI “TODOR VLADIMIRESCU” 

6021 REGIMENTUL 2 PIONIERI GARDĂ 1859-1944 13 



5962 REGIMENTUL 2 VÂNĂTORI GARDĂ 1939-1947 9 



5914 REGIMENTUL 20 OBUZIERE 1917 1 
















5915 REGIMENTUL 28/3 OBUZIERE 1914-1921 2 




6038 REGIMENTUL 3 ARTILERIE „FRANŢA“ 1914-1917 8 


1324 

ANTIAERIANĂ 

1939-1946 28-28 


5890 

CĂLĂREAŢĂ MOTO 

1941-1947 16 

5883 REGIMENTUL 3 ARTILERIE DE GARDĂ 1940-1947 13 

REGIMENTUL 3 ARTILERIE GREA 

5901 1939-1947 33 

MOTO 




6003 REGIMENTUL 3 GRĂNICERESC NR. 90 1935-1940 1 



5955 1943-1947 8 

VOLUNTARI “TUDOR VLADIMIRESCU” 




Observaţii 

189

190 



Nr. unităţi 



microfilmate 

5974 REGIMENTUL 3 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1944 5 












5898 REGIMENTUL 36 ARTILERIE ANTICAR 1944-1948 9 










1325 

ANTIAERIANĂ 

1939-1946 114-114 


5891 

CĂLĂREAŢĂ 

1939-1942 3 


5885 1940-1943 3 

FORTIFICAŢII 




6004 REGIMENTUL 4 GRĂNICERESC 1935-1942 1 


5956 


VOLUNTARI “HORIA, CLOŞCA ŞI 

CRIŞAN” 

1947 1 




5975 REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MOTO 1942-1944 2 




5952 REGIMENTUL 41 INFANTERIE 1940 1 





1326 1939-1945 54/51 

5892 

ANTIAERIANĂ 


CĂLĂREAŢĂ 

1943-1944 5 

Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 





5957 



CRIŞAN” 

1947 1 













5844 1914-1944 9 

FORTIFICAŢIE 







1327 

ANTIAERIANĂ 

1939-1946 63/63 

5897 REGIMENTUL 6 ARTILERIE ANTICAR 1947-1948 1 


5893 1941-1946 7 

CĂLĂREAŢĂ 


5918 REGIMENTUL 6 ARTILERIE MUNTE 1945-1946 1 



5958 



CRIŞAN” 

1947 1 













Observaţii 

191

192 



Nr. unităţi 



microfilmate 



1328 

ANTIAERIANĂ 

1942-1945 6/6 


5880 

REGIMENTUL 7 ARTILERIE MOTO 

VOLUNTARI "HORIA, CLOŞCA ŞI 

CRIŞAN" 

1945-1947 1 










5930 REGIMENTUL 74 INFANTERIE 1941 1 





1329 1942-1945 73/65 

ANTIAERIANĂ 




6013 REGIMENTUL 8 GRĂNICERI 1944 3 















1330 1941-1945 12/12 

ANTIAERIANĂ 









Observaţii



Nr. unităţi 



microfilmate 






5881 REGIMENTUL ARTILERIE DE GARDĂ 1877-1931 1 

1318 REGIMENTUL ARTILERIE MARINĂ 1940-1945 26-24 

REGIMENTUL DE ARTILERIE 

5887 

CĂLĂREAŢĂ 

1908-1921 1 

REGIMENTUL DE GENIU 

6025 

AERONAUTIC 

1938-1943 3 

6026 REGIMENTUL DE GENIU MARINĂ 1944 5 

REGIMENTUL DE PIONIERI 

6023 1944 1 

AERONAUTIC 

6024 REGIMENTUL DE PONTONIERI 1939-1945 40 

5976 REGIMENTUL GARDĂ CĂLARE 1939-1946 3 

1190 REGIMENTUL GENIU AERO 1938-1945 3/3 

1191 REGIMENTUL GENIU MARINĂ 1944 5/4 

1114 REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ 1939-1945 19/19 

5985 REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ 1939-1945 19 

1184 REGIMENTUL PIONIERI AERONAUTICĂ 1944 1/1 

1196 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO 1942-1944 2/2 

6031 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO 1942-1944 2 

1015 REGIUNEA 1 AERIANĂ 1937-1945 1189/249 


6115 REGIUNEA 1 MILITARĂ 1947-1949 6000/1655 



6116 REGIUNEA 2 MILITARĂ 1947-1959 8234 



6117 REGIUNEA 3 MILITARĂ 1947-1959 

1018 REGIUNEA AERIANĂ ÎNAINTATĂ 1942-1944 5/5 

5263 REGULAMENTE MILITARE 1916-1943 - 

5260 REGULAMENTUL ORGANIC 1831-1834 - 

5271 ROMÂNIA ŞI AUSTRO-UNGARIA - 

1412 ŞANTIERUL NAVAL MOBIL NR.1 1939-1944 1/1 

6476 ŞCOALA DE FII DE MILITARI "IAŞI" 1885-1948 3 

ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE 

6454 

ARTILERIE 

1881-1945 2 

ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE 

6453 

INFANTERIE 

1847-1945 5 

1424 ŞCOALA DE OFIŢERI DE MARINĂ 1944-1945 1/1 

ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE 

6463 

ARTILERIE 

1938-1945 3 


6459 1944 2 

6460 

INFANTERIE NR. 1 "PLOIEŞTI" 


INFANTERIE NR. 2 "BACĂU" 

1920-1944 5 

Observaţii 

193

194 



6461 


INFANTERIE NR. 3 "CÂMPULUNG 

MUSCEL" 


Nr. unităţi 



microfilmate 

1942-1945 2 

Observaţii 

6462 

INFANTERIE NR. 6 "INEU" 

1943-1945 5 

6455 ŞCOALA DE OFIŢERI DE TRANSMISIUNI 1942-1945 2 

6457 ŞCOALA DE OFIŢERI TEHNICI AUTO 1944 1 

1445 ŞCOALA DE SUBMAIŞTRI MARINĂ 1944-1945 1/1 

ŞCOALA DE SUBOFIŢERI ACTIVI DE 

6467 

ADMINISTRAŢIE 

1925-1934 1 

6466 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE ARTILERIE 1931-1945 3 

ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ 

6474 

DE ADMINISTRAŢIE 

1942-1945 1 


6469 

DE INFANTERIE "GALAŢI" 

1944 1 


6471 

DE INFANTERIE "LUGOJ" 

1942-1945 2 


6468 

DE INFANTERIE "RADNA" 

1944-1945 2 


6465 

DE INFANTERIE NR. 2 "BOTOSANI" 

1935-1945 10 


6472 

DE INFANTERIE NR. 2 "PITESTI" 

1942-1944 2 


6470 

DE INFANTERIE NR. 3 SIBIU 

1942-1945 3 

ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE 

6475 

TRANSMISIUNI 

1942-1945 1 

ŞCOALA MILITARĂ INFANTERIE 

6473 

"PRINCIPELE CAROL - SIBIU" 

1920-1931 1/1 

ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR. 3 

6458 

"BREAZA" 

1953 1 

6464 ŞCOALA OFIŢERI JANDARMI 

ŞCOALA PREGĂTITOARE DE OFIŢERI 

1940-1942 1 

6452 DE REZERVĂ ARTILERIE NR. 1 

CRAIOVA 

1922-1945 2 

6451 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 

1908; 1948; 

1918-1948 

923/224 

6451 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 1889-1948 3/2 

1451 ŞCOALA TEHNICĂ DE AERONAUTICĂ 1943-1944 1/1 

SCRIITORI ÎN UNIFORMĂ MILITARĂ 

5261 

(ALBUM) 

1946 - 

1378 SECRETARIATUL GENERAL 

SECRETARIATUL GENERAL PENTRU 

1941-1946 35/34 

1369 ÎNZESTRARE ŞI ADMINISTRARE AL 

ARMATEI 

1947-1948 24/16 

SECŢIA AUTO-BLINDATE ŞI 

1398 

CARBURANŢI (SPATELE ARMATEI) 

1949-1951 189/12 

6397 SECŢIA MILITARĂ A C.C. ŞI P.C.R. 

SECŢIA MOBILIZARE, ORGANIZARE 

1959-1979 71 * 

948/19 NAŢIONALĂ A TERITORIULUI 

(MARELE STAT MAJOR) 

1940-1948 355/120



Nr. unităţi 



microfilmate 

1410 SECTORUL "DUNĂREA DE JOS" 1944-1945 4/4 

1411 SECTORUL "DUNĂREA DE SUS" 1939-1945 13/12 

6396 SECTORUL REŞIŢA 1944 1 

1413 SECTORUL VILCOV 1944 1/1 

1391 SERVICIUL ADMINISTRATIV 1939-1945 1/1 

SERVICIUL ARMAMENT MUNIŢII, 

1402 

GAZE, TRANSMISIUNI 

1939-1945 1/1 

1381 SERVICIUL ARMAMENT ŞI MUNIŢIE 1942-1946 2/2 

SERVICIUL CENTRAL DE 

1395 

ORDONANTARE 

1930-1948 200/13 

SERVICIUL CONTABILITĂŢII ŞI 

1386 

EMITENŢEI 

1939-1945 1/1 

SERVICIUL CONTABILITĂŢII ŞI 

1408 1939-1945 1/1 

EVIDENŢEI 

1385 SERVICIUL CONTENCIOS ŞI JUSTIŢIE 1934-1945 1/1 

1407 SERVICIUL CONTENCIOS ŞI JUSTIŢIE 1934-1945 1/1 

1387 SERVICIUL CONTROL 1941-1945 1/1 

1394 SERVICIUL DE CAPTURI AL ARMATEI 1942-1945 264/52 

SERVICIUL DE INFORMAŢII AL 

1393 

ARMATEI 

1945-1950 98/61 

SERVICIUL DE INFORMAŢII AL 

1393 1934-1951 60 

ARMATEI 

1404 SERVICIUL DE INTENDENŢĂ 1941-1945 1/1 

6449 SERVICIUL DREPTURI PERSONAL 1942-1949 484/149 

1403 SERVICIUL GENIULUI ŞI DOMENII 1941-1945 1/1 

1383 SERVICIUL INTENDENŢĂ 1942-1945 1/1 

SERVICIUL INTENDENŢEI 

1371 

STABILIMENTE CENTRALE 

1905-1947 538/25 

SERVICIUL LICHIDĂRI DECONTĂRI 

1392 

CU TRUPELE ALIATE 

1944-1947 147/13 

6447 SERVICIUL MÂNUIRI FONDURI 1934-1949 626/2 

1406 SERVICIUL MARITIM ROMÂN 1939-1945 1/1 

SERVICIUL METEOROLOGIC 

1389 

CENTRAL 

1884-1945 1/1 

1380 SERVICIUL MOBILIZĂRII INDUSTRIEI 1942-1946 9/6 

SERVICIUL PENTRU APLICAREA 

1409 

ARMISTIŢIULUI 

1944 1/1 

1382 SERVICIUL PERSONAL 1941-1945 4/2 

1405 SERVICIUL PERSONAL 1939-1945 1/1 

5460 

SERVICIUL PLANURILOR DE 

ÎNZESTRAREA ARMATEI ŞI 

EVIDENŢELOR FONDULUI APĂRĂRII 

NAŢIONALE 

1934-1946 394/362 

1396 SERVICIUL RECRUTĂRII 1899-1942 1562/43 

1384 SERVICIUL SANITAR 1941-1945 1/1 

1414 SERVICIUL SANITAR 1939-1945 1/1 

1390 SERVICIUL SPECIAL DE LEGĂTURI 1944-1945 3/3 

SERVICIUL STATISTIC- MINISTERUL 

6442 1912-1942 5639 

1397 

DE RĂZBOI 

SERVICIUL TEZAURULUI ARMATEI 

(MINISTERUL FINANTELOR) 

1916-1918; 

1941-1945 

1597/19 

Observaţii 

195

196 



Nr. unităţi 



microfilmate 

1388 SERVICIUL TRANSMISIUNI 1943-1945 1/1 

1370 SERVICIUL VERIFICĂRI 1941-1949 651/6 

6450 SOCIETATEA "CULTUL EROILOR" 1919-1948 1292/1232 

SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE 

6448 1931-1950 141/49 

TELEFOANE 

6405 SPATELE ARMATEI 1949-1960 3828/908 

6481 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 10 1941-1944 2 


6484 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 14 1945 1 


6486 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 21 1942 1 



SPITALUL DE CAMPANIE NR. 4 

6490 1941-1945 1 

"CRUCEA ROŞIE" 



6488 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR. 432 1941 1 

6489 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR. 433 1944 1 

1377 STAT MAJOR AL AERULUI 1940-1946 1484/576 

1377 STAT MAJOR AL AERULUI 1941-1949 164/149 

1401 STAT MAJOR MARINĂ 1938-1947 180/172 

1368 STAT MAJOR REGAL 1916-1926 1175/2 

6402 

1400 

1400 

1376 

1376 

1375 

1375 


APROVIZIONĂRII ARMATEI ŞI 

POPULAŢIEI CIVILE 


MARINEI 


MARINEI 


AERULUI 


AERULUI 


ARMATEI DE USCAT 


ARMATEI DE USCAT 

* Fondul continuă după 1979 

1941-1947 1535 

1940-1946 4520/657 

1936-1948 92/89 

1932-1940; 

1941-1942; 

1943; 1944; 

1945-1946 

1-1842; 1349-5644; 

7700-9474; 7475- 

11914/1461 

1941-1949 50/50 

1940-1947 1150/488 

1939-1945 5 

Observaţii

PARTEA A III-A 

FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI 

ALE ARMATEI ROMÂNIEI, PĂSTRATE 

LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE 

NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE 

* 

DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE 

DE PERSONALITĂŢI MILITARE, PĂSTRATE 

LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – 

COLECŢII SPECIALE, ARHIVA ISTORICĂ


FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI, 

PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE 

ISTORICE CENTRALE 

Nr. 

crt. 

Denumire fond/parte structurală 

Ani 

extremi 

Nr. 

unităţi 

arhivistice 

1. 

MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA 

CENTRALĂ SECŢIA I 

1830-1946 1335 

2. 


CENTRALĂ SECŢIA II 

1830-1875 1699 

3. 


CENTRALĂ SECŢIA III 

1830-1861 759 

4. 


CENTRALĂ SECŢIA IV 

1849-1865 371 

5. 

MINISTERUL DE RĂZBOI-ARSENALUL ARMATEI. 

COMANDA DE MESERIAŞI 

1860-1867 

1919 

119 

6. 

MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL 1 

VÂNĂTORI 

1864-1874 

1902 

313 

7. MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL 3 VÂNĂTORI 1866-1871 105 

8. 

MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL MODEL 

(COMANDA DE ÎNVĂŢĂTURĂ) 

1849-1856 112 

9. 

MINISTERUL DE RĂZBOI-BATERIA DE ARTILERIE 1845-1860 

1924-1929 

27 

10. MINISTERUL DE RĂZBOI-BIROUL DE GENIU 1858-1859 2 

11. MINISTERUL DE RĂZBOI-CABINETUL MINISTRULUI 1900-1951 303 

MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI 

12. 1856-1873 

BECHET 

137 


13. 

BULIGA 

1866 2 


14. 1840-1862 

FOCŞANI 

419 


15. 1833-1862 

NĂMOLOASA 

195 


16. 1835-1862 

VĂDENI 

381 


17. 1840-1862 

VÂRTEŞCOIU 

229 

MINISTERUL DE RĂZBOI-CERCUL DE RECRUTARE 

18. 

BUZĂU 

1891-1894 8 

MINISTERUL DE RĂZBOI-COMANDA DE POMPIERI 

19. 

1846-1860 

1940-1946 

27 

MINISTERUL DE RĂZBOI-COMANDAMENTUL 

20. 

CAVALERIEI 

1848-1858 44 

MINISTERUL DE RĂZBOI-COMENDUIREA CETĂŢII 

21. 

NICOPOLE 

1877-1878 4 

MINISTERUL DE RĂZBOI-COMENDUIREA 

22. 

GARNIZOANEI BUCUREŞTI 

1855-1866 

1920 

105 

23. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMISIA CRIMINALĂ 1858-1874 238 

MINISTERUL DE RĂZBOI-COMISIA PENTRU 

24. 

CLĂDIREA CAZĂRMII DE CAVALERIE DIN 

1845 9 

Observaţii 

199

200 

Fondurile de arhivă create de structuri ale Armatei României, păstrate la Arhivele Naţionale – Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale 

Nr. 

crt. 


Ani 

extremi 

Nr. 

unităţi 

arhivistice 

BUCUREŞTI 

MINISTERUL DE RĂZBOI-COMPANIA DE DISCIPLINĂ 

25. 1866-1871 

BUCUREŞTI-ISMAIL 

56 

MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ (DE 

26. 

OBSERVAŢIE) CENTRAL 

1876-1878 28 

MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ - 

27. 

DIVIZIA I ACTIVĂ - CANCELARIA 

1877-1879 39 


28. 

DIVIZIA I ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI 

1877-1878 108 


29. 

DIVIZIA I ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II CAVALERIE 

1877-1878 25 


30. 

DIVIZIA II ACTIVĂ - CANCELARIA 

1874-1878 43 


31. 

DIVIZIA II ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI 

1877-1878 115 


32. 

DIVIZIA II ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II CAVALERIE 

1877-1878 26 

MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - 

33. 

CENTRAL 

1877 12 


34. 

DIVIZIA III ACTIVĂ - CANCELARIA 

1877-1878 26 


35. 

DIVIZIA III ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI 

1877-1878 167 


36. 

DIVIZIA III ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II 

1876-1878 26 


37. 

DIVIZIA IV ACTIVĂ - CANCELARIA 

1877-1878 36 


38. 

DIVIZIA IV ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI 

1877-1878 87 


39. 

DIVIZIA IV ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II 

1877-1878 17 

MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI- 

40. 

CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA DE REZERVĂ 

1877-1878 7 

MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL DE VEST - 

41. 

DIVIZIILE I, II - BRIGĂZILE I, II 

1877-1878 14 

MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL DOROBANŢILOR - 

42. 1860-1869 

LEGIUNEA II DOROBANŢI VALAHIA MICĂ 

53 

43. MINISTERUL DE RĂZBOI-DEPOZITUL DE RĂZBOI 1878-1887 4 

44. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA III ARTILERIE 1892-1894 2 

45. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA GENIU 1864-1915 99 

46. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA PENSII 1863-1946 612 

MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA I MILITARĂ 

47. 

TERITORIALĂ 

1863-1874 412 

MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA II MILITARĂ 

48. 

TERITORIALĂ 

1870 3 

MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA III MILITARĂ 

49. 

TERITORIALĂ 

1864-1875 143 

50. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA I, II CAVALERIE 1876-1878 7 

51. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIONUL DE CAVALERIE 1853-1856 82 

Observaţii

Nr. 

crt. 



Ani 

extremi 

Nr. 

unităţi 

arhivistice 

52. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL I CAVALERIE 1856-1861 11 

MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL II 

53. 

DOROBANŢI - DISTRICTUL IALOMIŢA 

1850-1866 137 

54. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 4 CAVALERIE 1856-1861 20 

MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA V FLOTILĂ - 

55. 

ŞALUPELE CANONIERE ŞI CORPUL FLOTILEI 

1852-1897 36 

MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 4 

56. 

DOROBANŢI VLAŞCA 

1850-1866 116 

MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 5 

57. 

DOROBANŢI TELEORMAN 

1858-1866 80 

MINISTERUL DE RĂZBOI-FAMILIA LUPTĂTORILOR 

58. 

1892-1920 

1942 

27 

59. MINISTERUL DE RĂZBOI-FARMACIA CENTRALĂ 1837-1863 279 

MINISTERUL DE RĂZBOI-FOI DE ZILE 

60. 

ŞI ORDINE DE ZI 

MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL 

1877-1892 2278 

61. CORDONULUI MUNŢILOR (INSPECTORIA IV 

GRĂNICERI) 

1850-1868 283 


62. 1850-1866 

DOROBANŢILOR (DESPĂRŢIREA I VALAHIA MARE) 

141 


63. 

GENERAL AL ARMATEI 

1916- 

 

247 


64. 

CORDONULUI DUNĂRII 

1850-1866 276 

MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI- 

65. 

INSPECTORATUL GRANIŢELOR 

1850-1851 71 

66. MINISTERUL DE RĂZBOI-JANDARMERIA ŞI POLIŢIA 1940-1944 68 

67. MINISTERUL DE RĂZBOI-LICEE MILITARE 1924-1948 24 

MINISTERUL DE RĂZBOI-MARELE CARTIER 

68. 

GENERAL AL ARMATEI 

1869-1918 

1941-1942 

66 

69. MINISTERUL DE RĂZBOI-MARELE STAT MAJOR 1883-1949 274 

MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL ÎNZESTRĂRII 

70. 1935-1948 

ARMATEI 

43 

71. MINISTERUL DE RĂZBOI-MUZICA ŞTABULUI 1841-1860 10 

72. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 ARTILERIE 1868-1872 51 

MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL DE 

73. 

CAVALERIE 

1856-1861 163 

74. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 1 CĂLĂRAŞI 1868-1869 9 

75. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 CĂLĂRAŞI 1862 2 

76. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 1 INFANTERIE 1832-1859 515 






82. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 7 INFANTERIE 1860 1 

83. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 8 INFANTERIE 1876 1 

84. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 LĂNCIERI 1861-1869 86 

Observaţii 

201

202 

Fondurile de arhivă create de structuri ale Armatei României, păstrate la Arhivele Naţionale – Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale 

Nr. 

crt. 


Ani 

extremi 

Nr. 

unităţi 

arhivistice 

85. REGIMENTUL 1 VÂNĂTORI 1869-1871 58 

MINISTERUL DE RĂZBOI-SERVICIUL LICHIDĂRI 

COMENZILOR MATERIALE ŞI INSTALAŢIILOR DE 

86. 

RĂZBOI (COMISIA MILITARĂ ROMÂNĂ DE LA 

PARIS) 

1915-1924 6 

87. MINISTERUL DE RĂZBOI-SERVICIUL SANITAR 1858-1871 327 

MINISTERUL DE RĂZBOI-STATUL MAJOR GENERAL 

88. 1894-1905 5 

89. 

90. 

91. 

92. 

93. 

94. 

95. 

96. 

AL ARMATEI 

MINISTERUL DE RĂZBOI-STATUL MAJOR GENERAL 

- DESPĂRŢIREA DE GENIU (SERVICIUL DE GENIU) 

STATUL MAJOR DE GENIU 

MINISTERUL DE RĂZBOI-ŞCOALA DE CADRE - 

DOROBANŢI 

MINISTERUL DE RĂZBOI-ŞCOALA SPECIALĂ DE 

CAVALERIE 

MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI 

MOLDOVA 

MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA STATISTICĂ. 

COMISIA DE INFORMAŢII ŞI CERCETĂRI. 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE- 

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE- 

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI 

UNIUNEA OFIŢERILOR DE REZERVĂ ŞI ÎN 

RETRAGERE 

1859-1874 227 

1875-1876 16 

1871 2 

1835-1962 1773 

1916-1918 18 

1940-1944 23 

1941-1944 9 

1917-1948 33 

Observaţii


DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE, 

PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE, 

ARHIVA ISTORICĂ 

Dosar 

Cota 

veche 

181 XV/5 

202 XVIII/11 

378 XXII/22 

616 L/10 

649 LIII/2 

663 LIV/5 

671 LVI/1 

681 LVII/3 

Fondul Brătianu 

Denumirea dosarului 

Memoriu adresat M. Ap. N. de serg. rezervist Nicolae 

Dumitru pentru a fi trecut în rândul celor decoraţi cu 

"Virtutea militară"; însoţit de un act de stare civilă şi o copie 

după ordinul de zi nr. 3 din 13 mart. 1917 a Brigăzii 1 inf. 

(f.201 - 203). 

Scrisoare lt. - col. G. Exarcu, ataşat militar pe lângă 

Legaţiunea din Viena - către Ion I. C. Brătianu, Min. Af. 

Str. Viena, 8 sept. 1904 (st. n.); însoţită de plic. 

Acte g-ral D. Iliescu: scrisoare (concept) către ziarul 

"Universul", ca explicaţie la atacurile lui Virgil Madgearu în 

Ad. Deputaţilor în legătură cu unele contracte militare 

(27 mart. 1933), notă, scrisoare de răspuns către Cameră 

semnată de mai mulţi ofiţeri; scrisori primite (între 

semnatari g-ral Râşcanu. Vaslui 2 mart. 1933). 

Listă cu mutări de ofiţeri şi asimilaţi aprobată de D. Ghica; 

notiţă cu militarii aflaţi în concediu de convalescenţă după 

internarea la Spitalul Militar Central; "Tabloul bolnavilor 

armatei pe ziua de 1 septembrie 1869"; tabel cu cheltuieli 

curente efectuate de Armată. 

Copie dactilo: raport al Consiliului de Miniştri al Moldovei 

asupra necesităţii înlocuirii unui arsenal de arme şi 

echipament militar (16 mai 1859); înştiinţare de la 

Administraţia Districtului Ilfov primită de prinţul Dimitrie 

Grigore Ghica (8 aug. 1859). 

Scrisori şi rapoarte primite de I. C. Brătianu de la general 

Cernat, general Haralamb, col. Creţeanu, Grădişteanu, 

Anghelescu, Slăniceanu, Maican, căpitan Vasiliu medic 

militar Militianu, Fred Détaius, Câmpineanu, Th. 

Văcărescu, I. Bălăceanu, Pitulescu. 

Scrisoare G. Slăniceanu către prinţul Dimitrie Gr. Ghica - îl 

roagă să primească sarcina de a forma o societate pentru 

ajutorul răniţilor şi bolnavilor militari în război, viitoarea 

"Societate de Cruce Roşie" (21 iun. 1876). 

Liste cu servitorii Marelui Duce Nicolae şi ai fiului acestuia 

care urmau să primească medalii militare româneşti, lista cu 

ofiţeri ruşi decoraţi de români, lista cu ofiţerii ataşaţi 

Marelui Duce Alexandru, lista companiilor, bateriilor şi 

escadroanelor ruseşti care au luat parte la bătălia din 28 nov. 

1877 şi lista ofiţerilor ruşi care s-au distins, listă cu ofiţerii 

ruşi din batalionul de escortă al Ţarului, pentru care se 

cereau decoraţii româneşti, lista ofiţerilor ataşaţi 

aghiotantului imperial, general de Todleben; copie a unei 

scrisori adresată de general conte Ignatief baronului Stuart 

(28/12 mart. 1878). 

Date 

extreme 

1904 3 

1933 32 

1868 - 

1869 

1857-1900 

1877 255 

1876-1897 

1878-1922 

Nr. 

file Buc. 

203

Documentele de arhivă create de personalităţi militare, păstrate la Biblioteca Naţională a României – colecţii speciale, arhiva istorică 

Dosar 

204 

Cota 

veche 


Date 

extreme 

681 LVII/3 

Tabel cu ofiţerii români care s-au distins în luptele pentru 

1878-1922 

capturarea Plevnei. 

Legaţia Franţei la Stockholm către I. Brătianu (22 sept. 

1886); legaţia Germaniei în România către I. C. Brătianu: în 

legătură cu preconizatul aranjament comercial (23 iul. 1886) 

şi referitor la numirea unui ataşat militar român la Berlin 

(31 dec. 1886); rapoarte Al. Beldiman către I. C. Brătianu, 

Berlin (14/26 iun. şi 3/15 iul. 1886); scrisoare V. Alecsandri 

către I. C. Brătianu despre importanţa înzestrării armatei 

712 LXII/4 

române cu tunuri din Franţa (10 mart. 1886); telegramă 

1883-1887 

Carol către I. C. Brătianu (22 mai 1886); scrisoare general 

locotenent Burlimont către I. C. Brătianu, Bruxelles 

(24 febr. 1886); telegrame felicitare pentru eşuarea 

atentatului comis împotriva sa de primite de I. C. Brătianu 

(1886); petiţie a 183 de locuitori din Giurgiu adresată lui 

I. C. Brătianu, pentru "înfiinţarea pe timpul verii a unori 

trenuri de plăcere între Giurgiu-Bucureşti şi viceversa" 

(12 febr. 1887). 

162 

439 XXXI/4 

Scrisoarea contelui de Nesselrod către Domnitorul Ghica, 

referitor la primirea nepotului Domnului în armata imperială 

a Rusiei. 28 iul. 1836. 

G. Gr. Cantacuzino anunţă pe prinţul Carol că oferă pentru 

1836 - 

1837 

38 

659 LIV/1 

armata română 50.000 lei noi, în bonuri ale Creditului 

1877-1878 

Funciar şi una sută chile mari porumbi aflate pe proprietatea 

sa Floreşti din Districtul Prahova (23 iun. 1877). 

Ordin de zi către armata română cu ocazia trecerii Dunării, 

cereri de fonduri pentru armată "Războiul Independenţei 

663 LIV/5 1877-78. Din amintirile unui veteran" de Gh. Rădulescu; 1877 

certificat de protecţiune al Statelor Unite pentru 

665 LIV/7 

H. Braunstein, telegrame diverse. 

Scrisoare Maria Rosetti; declaraţie a reprezentanţilor presei 

străine asupra barbariilor săvârşite de armata turcă; 

telegrame circulare către agenţi diplomatici români; notiţe 

asupra serviciului flotilei la Turnu Măgurele; ziarul 

"L'Orient", nr. 48 din 19/31 iul. 1877, articol privitor la 

războiul ruso-turc. 

Telegrame Ludwig Finaly - Bemberger, Maiutzer - Finaly şi 

Bemberger - Finaly. 

Telegramă generalul Cernat către colonelul Fălcoianu - 

căpitanul Brătianu Dimitrie din Statul Major al diviziei a II-a 

activă "să vie imediat la Bucureşti". 

Telegramă prin care Alex Plagino fiul îl anunţă pe deputatul 

Costinescu de demisia sa din funcţia de subprefect de 

1877 

539 XLVIII/2 Râmnicu-Sărat, cauzată de prefect. 

Telegramă către inspectorul general al Controlului - 

prăbuşirea podului peste Argeş. 

Situaţia în Dobrogea - structura etnică a oraşului Tulcea şi a 

oraşelor Babadag şi Hârşova - starea de spirit a populaţiei, 

semnat M-P. Marcovitz. 

Scrisori, fragmente de scrisori cu autori sau destinatari 

necunoscuţi. 

1878 

Nr. 

file Buc.

Dosar 

Cota 

veche 

681 LVII/3 



General Cernat către Marele Cartier General (23 febr. 1878); 

telegrame Bolintineanu către inspector general Floru, 

Kaufmann către Costinescu (mai 1878); scrisoare către 

prinţesa Callimachi (31 mai 1922); notiţă; hotărârea 

Tribunalului Districtului Vlaşca într-o pricină de hotărnicie 

(16 nov. 1878) şi hotărâre în legătură cu hotărnicia moşiei 

Parapan (15 nov. 1878). 

Date 

extreme 

1878-1922 

689 LIX/1 

Materiale referitoare la războiul de independenţă: planul 

teatrului de operaţii pe frontul balcanic în războiul din 1877 - 

schiţă tipărită. Lucrări de apropiere ale românilor spre reduta 

Griviţa nr. 2; hărţi privind Dobrogea; concentrarea trupelor în 

Basarabia până la data de 23 apr. 1876; trecerea Dunării la 

1876-1878 

Sislova în zilele de 27 şi 28 iun. 1877; poduri construite peste 

Dunăre în perioada 27 iun.-sept. 1877; listă cu ofiţerii români 

prezenţi la bombardarea Vidinului; trupele româneşti trecute în 

revistă de ţar la 27 oct. 1877; notă asupra organizării Armatei 

române; planul Plevnei cu întăririle din jurul ei; ciornă hartă. 

23 

666 LIV/8 

Condiţiile armistiţiului încheiat între trupele imperiale 

ruseşti şi aliaţii lor şi trupele turceşti. 

1877-1916 

666 LIV/8 

Amintiri din Războiul 1877-78 de Dr. Ludovic Fialla - 

1877-1916 

fragment tipărit. 

666 LIV/8 

Notiţe şi însemnări după rapoartele Statului Major rus din 

1877-1916 

războiul 1877-78. 

666 LIV/8 Notiţe "Războiul ruso-turc" de colonelul Gordescu. 1877-1916 

666 LIV/8 

Tabel cu soldele ofiţerilor români; tabel cu rezultatul loteriei 

din Piteşti în folosul răniţilor din război; petiţie 

1877-1916 

666 LIV/8 

Din memoriile lui Ignatieff din războiul 1877-78, publicate 

1877-1916 

în 1916 în "Istoriceski Vestnik" - traducere dactilo. 

666 LIV/8 Memoriul maiorului Chicoş. 1877-1916 

666 LIV/8 

327 XX/15 

362 XXII/6 

461 XXXVII/4 

539 XLVIII/2 

Mémoire présenté au Congrés de Berlin par les 

Plénipotentiaires de S. A. le Prince de Roumaine. Annexes 

au Mémoire. 

Listă de documente privind România în anii Primului 

Război Mondial. Conferinţa Păcii de la Paris (1919), 

guvernarea liberală 1922 - 1926. 

Jurnal al Cons. Min. din 19 iun. 1903 prin care se autorizează 

Min. Răzb. să execute în regie construcţiile necesare câmpului 

de război de la Comana Corpului 2 armată. 

Secretariatul privat al prinţului Albaniei către generalul 

Iliescu - secretar general la Ministerul de Război în problema 

voluntarilor români şi albanezi la Durazzo - 8 iulie 1914 

Telegrame cifrate şi descifrate primite de I. C. Brătianu de la 

reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate. Telegrame 

şi scrisori primite de I. C. Brătianu de la M. Kogălniceanu, Pia 

Brătianu, E. Carada, Bălăceanu, cd. Slăniceanu. Câteva amintiri 

despre I. C. Brătianu culese de generalul Ionescu din spusele 

generalului în retragere Const. Barozzi, fost Secretar general în 

Ministerul de Război. 

Telegrame cifrate primite de I. Câmpineanu, Ministrul Afacerilor 

Străine, de la reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate. 

Rapoarte primite de Ministerul de Interne şi de I. C. Brătianu de la 

prefecţii judeţelor Ilfov, Ismail, Măgurele etc., despre deplasarea 

trupelor ruseşti şi despre atitudinea acestora. 

1877-1916 

/mijl. sec. 

XIX/ - 

/1927/ 

1903 

1884 - 

1914 

1878 96 

Nr. 

file Buc. 

205


Dosar 

206 

Cota 

veche 


Date 

extreme 

596 XLIX/49 

Ministrul de război către un coleg în legătură cu armamentul 

comandat de statul român la Krupp. 23 sept. 1888. 

Scrisoare privind atitudinea austriacă faţă de România (4/16 

aug. 1866); bilet D. Brătianu (2/14 aug. 1866); Heinrich 

1888 1 

622 LI/6 Ujhely şi Carl Buhner propun Ministerului de Război o 

armă nespecificată pentru apărarea eficace a Dunării (17/29 

iun. 1866). 

Copii de pe telegrame trimise de I. C. Brătianu, Preşedinte 

al Consiliului de Miniştri şi Ministru adinterim de Război 

lui: Carol I, general Cernat, generalii Lupu şi Haralambie, 

1866 

660 LIV/2 coloneii Slăniceanu, Barozzi, Fălcoianu, general Cerchez, 1877-1878 

Inspector General C. Davila, col. Cantili, Lt. - col. 

Candiano, Chiriţescu, subintendent Tamara, Marelui Cartier 

General. 

Scrisoare Maria Rosetti; declaraţie a reprezentanţilor presei 

străine asupra barbariilor săvârşite de armata turcă; telegrame 

96 

665 LIV/7 circulare către agenţi diplomatici români; notiţe asupra 

serviciului flotilei la Turnu Măgurele; ziarul "L'Orient", nr. 48 

din 19/31 iul. 1877, articol privitor la războiul ruso-turc. 

1877 

666 LIV/8 

Tabel cu soldele ofiţerilor români; tabel cu rezultatul loteriei 

din Piteşti în folosul răniţilor din război; petiţie 

Corespondenţa general Cernat cu generalul Cerkez şi 

1877-1916 

generalul Anghelescu; Şeful Statului Major către 

538 XLVIII/1 

Comandantul Diviziei I Active din Piteşti; către Divizia 4 

din Slatina. către Divizia 3 Târgovişte şi Divizia II Active 

Curtea de Argeş. Generalul Racoviţă către generalul Cernat; 

colonelul Fălcoianu către col. Arion şi col. Berindei. 

Corespondenţă Emil Ghika (Petersburg) - Th. Văcărescu; 

Eugen Stătescu - D. Brătianu; I. Câmpineanu cu Kalinderu 

şi Liteanu; un grup de deputaţi români către contele Grey. 

1878 

260 XVIII/69 

Scrisoare de la cartierul general al Corpului 6 armată al 

Franţei - către general/Iliescu?/, 30 aug. 1917. 

1917 1 

461 

Secretariatul privat al prinţului Albaniei către generalul 

XXXVII/4 Iliescu - secretar general la Ministerul de Război în problema 

voluntarilor români şi albanezi la Durazzo - 8 iulie 1914 

Adresă a şefului Regimentului 4 Călăraşi către Th. Văcărescu, 

16 sept. 1880 - în anexă brevetul prin care acesta primeşte 

gradul de maior în rezervă în cadrul regimentului. 

Corespondenţă purtată de Th. Văcărescu cu firmele L. Nemelka 

şi Heinrich Eisinger. 

1884 - 

1914 

520 XLIV/9 

Proces-verbal al şedinţei ţinute la Bucureşti, la sediul Direcţiei 

generale a Societăţii pe acţiuni a căilor ferate române, lb. fr., 

29 feb./12 mart. 1880. 

Adresă a Directorului general al căilor ferate române, Seebold, 

către comisarii guvernului pe lângă Direcţia generală a căilor 

ferate române, având în anexă un raport al inspectorului de 

mişcare Lehnert, lb. franceză şi română, mart. 1880. 

1880 68 

263 XVIII/72 

Brevet de decorare a lui Radu Văcărescu cu ordinul de 

Cavaler al legiunii de Onoare. Paris, 7 aug. 1921. 

Acte referitoare la procesul unor ofiţeri ai Diviziei a IV-a în 

1921 1 

387 XXIII/3 faţa Curţii Marţiale a Armatei 2, cu sentinţa dată la 15 mart. 

1917. 

1917 52 

Nr. 

file Buc.

Dosar 

Cota 

veche 

142 XI/26 

253 XVI/18 

261 XVI/26 

266 XVI/31 

301 XVII/23 

395 XXIII/8 

437 XXVI/1 

469 

XXVII/3 

2 

759 LVII/2 


Fondul Kogălniceanu 


Scrisoare col. Gh. Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei - 

M.Kogălniceanu, Min.Int. (referitoare la aprovizionarea armatei 

române prin Serbia; să se afle vederile guvernului sârb "în cazul 

când armata ar fi nevoită să opereze în regiunea cuprinsă între 

Dunăre şi frontiera Serbiei"). 

Telegramă Vizanti - redacţia ziarului "Românul". Ploieşti, 

29 feb. 1869 (despre şansele în alegeri ale lui Şt.Grecianu şi 

I. Homoriceanu) şi M.Kogălniceanu, Min. Int., 22 aug. 1869 

(despre armată, regimentele de artilerie şi cavalerie şi 

comportarea lor). 

Adresa Intendentului armatei ruse - către Comisarul general 

român pe lângă armata rusă, 9 iun. 1877 (solicită concursul 

părţii române pentru transporturile de război). 

Scrisoare col. Slăniceanu, Min.Răzb. - M.Kogălniceanu, 

Min.Ext., Bucureşti, 17 iul. 1876 (despre voluntarii pentru 

Serbia care trec pe la Ungheni; incident armat cu un post 

sârbesc la Dunăre). 

Acte Nicolae Negri (brevet pentru înaintarea în gradul de sb. 

Lt. Al Batalionului 3 vânători; cerere de demisie din armată; 

anunţul decesului - 1878). 

Telegrame col. Al.Duca, Min.Răzb. - către col. Slăniceanu 

la Focşani; prefecţi; M.Kogălniceanu, Min.Int., 1868 - 1869: 

numiri în funcţie (maior Mavrodin comandant al 

Batalionului 3 vânători); înzestrarea armatei şi misiuni. 

Prefaţa (mss.) la o broşură care desluşeşte drepturile Moldo- 

Valahiei; coperta lucrării "Curtea lui Vasile Vodă", de 

A.Pelimon (1852); "Tractat de punctuaţiune", de Ioan Pop 

(1858); "Enciclopedia poporană, VII: Mitologia", de 

Dimitrie Iargu (1867); "Congresul de la Berlin". Actele şi 

discursurile plenipotenţiarilor A.S.Principelui Carol al 

României" (1878); "Epistola pastoralis ad universum clerum 

et populum" (Roma, 1885); "Răspunsul minorităţii la 

Mesaj", discursuri rostite în şedinţele Adunării Deputaţilor 

de la 26 noiembrie şi 16 decembrie 1887 de Nicolae Fleva 

(1888); "Literaţii oposanţi sub Cezari", de Ioan Kalinderu; 

"Şcolile normale primare (din iniţiativă particulară), cu o 

introducere de Gh.Ghibănescu (1906); "Revista armatei", 

nr.6, iun. 1912; "Adevărul", 13 ian. 1924. 

Adresă a unui grup de deputaţi (Gr.Lahovary, G. 

Grădişteanu, Al. Plagino, D.Berindei, Christian Tell, 

N.Blaremberg, G.Gr. Cantacuzino, V.Hiotu, V. Pogor, Em. 

Lahovary, D.Cozadini ş.a) prin care renunţă la diurna de 

deputat în favoarea resurselor pentru armată sau pentru 

corpul de voluntari, 1 iun. 1866. 

Raport col. I. Corneanu, Min. ad-int. la Dep. Răzb. înaintat 

domnitorului Al. I. Cuza (8 oct. 1859). 

Memoriu asupra creditului de 80 milioane lei acordat prin 

legea din 7 feb. 1887 pentru completarea armamentului şi 

pentru apărarea neutralităţii ţării. 

Hărţi: Reprezentaţiunea grafică a comandamentelor armatei 

(1888); crochiu nr. 3 (Frontul Jiului) şi nr. 4 (Dispozitivul 

din Oltenia), 1916. 

Date 

extreme 

1877 2 

1864 - 

1879 

1864 - 

1880 

1863 - 

1880 

1868 - 

1880 

1863 - 

1869 

1852 - 

1937 

1860 - 

1868 

1859- 

/1916/ 

Nr. 

file Buc. 

9 

207


Dosar 

208 

Cota 

veche 

937 LXXX/7 

938 LXXX/8 

939 LXXX/9 

940 LXXX/10 

941 LXXX/11 


Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. 

Scrisori primite de col. Savel Manu - reînrolat ca adjutant 

domnesc de caimacamul N. Vogoride în mart. 1857 - din 

partea şefului Înaltului Ştab al armatei Moldovei. 

Depeşe telegrafice Al. I. Cuza - col. Savel Manu, sept. 1857. 

Scrisoare caimacam N. Vogoride - col. Savel Manu, şeful 

Poliţiei Iaşi, 28 dec. 1857. 


Scrisori primite de col. Savel Manu, adjutant domnesc, din 

partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei şi a Min. 

Dinlăuntru, Teodor Balş. 

Scrisoarea Înaltului Ştab prin care col. Savel Manu este anunţat 

că i s-a încuviinţat demisionarea din armată. 22 nov. 1856. 


Scrisori primite de maior (în dec. 1855 colonel) Savel Manu, 

adjutant domnesc, din partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei. 

Scrisoare Al. I. Cuza - g-ral Ioan Em. Florescu /1863/. 

Scrisori primite de g-ral Savel Manu /1865/. 

Scrisori primite de lt. Savel Manu, adjutant domnesc, din partea 

Înaltului Ştab al armatei Moldovei; cu transcrieri recente. 

Date 

extreme 

1857 13 

1856 13 

1855 18 

/1863- 

1865/ 

Nr. 

file Buc. 

8 

1851 5 

948 


Înalta poruncă de zi a domnitorului Moldovei, Grigore 

Alexandru Ghica, prin care maiorul Savel Manu este 

LXXX/18 reprimit în armată. 3 nov. 1854. 

Decizia (copie) Divanului de întărituri la jalba lui Savel 

Manu pentru întărirea actului de învoială între acesta şi fosta 

lui soţie, Maria Vârnav, 6 nov. 1854. 

1854 3 

949 

Adresa şefului Ştabului armatei Moldovei către maior Savel 

LXXX/19 

Manu. 8 oct. 1853; cu transcriere recentă. 

Cont cheltuieli şi chitanţă plată pentru furnituri militare pe 

numele g-ral Savel Manu. 

1853 2 

950 

Expunerea proiectului de lege pentru un credit suplimentar 

LXXX/20 

pentru armată, susţinută de D. Lecca, Min. Resbel. 

Suplica ofiţerilor din garnizoana Bucureşti adresată lui Carol I 

în legătură cu evenimentele din 11 feb. 1866. 

Telegrame şi scrisori primite de M. Kogălniceanu (M. Int.) 

1866 12 

1012 

din jud. Suceava, privind chestiuni electorale, politice 

LXXXIV/3 

1864-1879 

(cerere de încadrare în armata română a 1500 transilvăneni), 

consulare, administrative. 

Scrisoare col. Gh. Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei - 

M.Kogălniceanu, Min.Int. (referitoare la aprovizionarea armatei 

18 

142 XI/26 române prin Serbia; să se afle vederile guvernului sârb "în cazul 

când armata ar fi nevoită să opereze în regiunea cuprinsă între 

Dunăre şi frontiera Serbiei"). 

Apel (tipărit) adresat populaţiei de Comitetul districtului 

1877 2 

200 XI/84 Suceava (preşedinte Em.Morţun) pentru ajutorarea materială 

a armatei române. /1877/. 

1850-1877 

43 IV/5 Decizia Min.Război, nr. 501/1926. 1926-1929 

76 VII/4 

Colonelul Fălcoianu ş.a. (în legătură cu războiul de 

independenţă), 1877. 

Acte privind incidentul cu vagonul de război austriac 

1864-1888 

127 XI/11 "Taurus" în portul Giurgiu, în care s-a implicat şi G.Manu, 

Min.Răzb. iul. 1869. 

1869

Dosar 

Cota 

veche 

256 XVI/21 

261 XVI/26 

264 XVI/29 

266 XVI/31 

271 XVI/36 

280 XVI/45 

165 XI/49 

300 XVII/22 



Memoriu confidenţial Ion A.Ghetaride, comisar român pe 

lângă trupele imperiale ruse în jud. Vlaşca - 

M.Kogălniceanu, Min.Ext., Frăteşti, 26 oct. 1877 (greutăţile 

întâmpinate din partea administraţiei locale); ordine ale 

prefectului jud. Vlaşca (A.Lapati) din 2 şi 3 oct. 1877 (în 

legătură cu transporturile de material de război). 

Adresa Intendentului armatei ruse - către Comisarul general 

român pe lângă armata rusă, 9 iun. 1877 (solicită concursul 

părţii române pentru transporturile de război). 

Telegrame din Ploieşti (g-ral Ion Gr. Ghica), Olteniţa (Pilat) 

- M.Kogălniceanu (1877), cu referire la război. 

Telegrame, scrisori referitoare la războiul ruso-româno-turc/ 

1878); printre semnatari: Stuart, I.Zinoviev. 

Telegrame M.Kogălniceanu. Prefectura jud. Vlaşca 

(candidaturi în alegeri; vizita la Giurgiu a unui vas de război 

prusian; sosirea principelui Otton de Bavaria; trecerea prin 

Giurgiu a ministrului plenipotenţiar al Austro-Ungariei; 

aprovizionarea armatei imperiale ruse; se interesează de 

lucrările trimise ţarului de guvernatorul şi mitropolitul din 

Rusciuk; despre ziarul "Călugărul"; chestiuni 

administrative). 

Acte referitoare la criza orientală, la războiul ruso-românoturc 

şi la consecinţele acestuia (1876 - 1880): Telegrame 

Osman Paşa - Riza Bez; Beuf, Min.Răzb. - marele duce 

Nicolae; Tzerretel - Giers, Secretar de Stat; col. Fălcoianu, 

secretar g-ral la Min. Răzb.; Saburov - Nelidov; telegrame 

ale prefecţilor jud. Vlaşca, Tecuci, Buzău, Ialomiţa, Iaşi, 

Bacău; telegrame adresate lui C.A.Rosetti, M.Kogălniceanu, 

I.C.Brătianu, V.Boerescu, prinţul Carol; ştiri ale agenţiilor şi 

agenţilor diplomatici din Viena, Roma, Berlin, Belgrad, 

Atena, Sofia, Paris. 

Scrisoare g-ral G.Manu, Min.Răzb. - Th.Rosetti, Preş. 

Consil. Min., 27 nov. 1888. Solicită participarea şi a altor 

militari la Te Deum-ul de la Şcoala Militară la care va 

participa şi regele. 

Mss. "Serbarea Paştilor de cătră oştenii moldoveni", semnat 

"Un vechiu militar". 

Date 

extreme 

1863-1890 

1864 - 

1880 

1860 - 

1879 

1863 - 

1880 

/1869 - 

1879/ 

1864 - 

1889; 1907 

Nr. 

file Buc. 

14 

1888 2 

1819 - 

1890 

22 II/8 Material dactilo: R.Rosetti, "Regele Carol I militar". /1939?/ 16 

Fondul Saint Georges 

Cota veche Dosar Denumirea dosarului Date extreme Nr. 

file Buc. 

P II/1 11 Arhiva militară general Iliescu 1916 218 45 

P LXXV/3 713 Arhiva militară general Iliescu 133 38 





P LXXXI/3 765 Arhiva general Iliescu 285 82 

P LXXXVII/5 820 Arhiva general Iliescu D 4 1 

209



file Buc. 

P LXXXVII/6 821 Arhiva general Iliescu D. 290 1 


P LXXXIX/2 832 Arhiva general Iliescu 1917 - 1918 418 282 

P LXXXIX/7 837 Arhiva general Iliescu 1918 - 1939 496 496 

P XCVII/5 900 Arhiva general Iliescu 72 63 

P CI/1 937 Arhiva general Iliescu 1917 - 1919 235 39 

P CI/4 940 Arhiva general Iliescu 1888 - 1930 241 67 

P CI/9 945 Arhiva general Iliescu 1918 110 61 

P CII/2 947 Arhiva general Iliescu 1920 - 1926 226 24 

P CII/4 949 Arhiva general Iliescu 1920 - 1930 185 31 

P CVIII/2 1002 Arhiva general Iliescu 203 101 

P CXLVIII/5 1314 Arhiva general Iliescu - chestiunea Turtucaia 160 16 

P CXCV/1 1748 Arhiva militară general Iliescu 1916 181 35 

P CXCV/2 1749 Arhiva militară general Iliescu 

P CXCV/7 1754 Arhiva general Iliescu 1915 377 51 

P CXCV/8 1755 Arhiva general Iliescu 

P CCLXXXIII/4 2249 Agenda general Iliescu 1918 229 1 

P CCCLXVIII/1 2977 Arhiva general Iliescu 1919 1 

P CCCXCV/1 3371 Carnet de campanie col D. Iliescu 1913 

P CDXXXV/11 4102 Arhiva general D. Iliescu 

P XVI/2 178 Arhiva general Iliescu 1916 408 111 

P VII/4 83 Arhiva General Iliescu 1915 40 

P VIII/2 91 Arhiva General Iliescu 108 34 

P XVII/3 183 Arhiva general Iliescu 1892 - 1909 263 48 

P XXVII/16 267 Arhiva general Iliescu 261 29 

P LVI/7 552 Arhiva Agripina general Iliescu (scrisori) 350 

P LXXIX/5 752 General Iliescu 262 121 


P XCVII/1 896 Arhiva general Iliescu 1915 - 1926 626 362 

P CXXXIX/9 1244 Arhiva general Iliescu - chestiunea Turtucaia 149 35 

P CLXXIX/1 1602 Arhiva general Iliescu 198 56 

P CLXXIX/2 1603 Arhiva general Iliescu 

P CCXCVI/2 2374 Donaţia Agripina general D. Iliescu 1890 - 1900 177 26 

P CCCXCIV/2 3361 Carnet cu însemnări al gl. D. Iliescu 

P CDI/9 3481 Calendarul cu însemnările general Iliescu 

P CDIV/10 3575 Arhiva general D. Iliescu 

P LV/5 543 Arhiva mareşal I. Antonescu 46 28 

P LV/6 544 Arhiva Maria Antonescu 18 9 

P LV/7 545 Arhiva Mihai Antonescu 270 36 

P CLXXVII/8 1583 Acte general Averescu - arhivă militară 25 

4380 Arhiva Alexandru Averescu - cupiuri din ziare 

4381 Arhiva Alexandru Averescu 




P CCLXXVII/3 2190 Arhiva Prezan 5 2 

P II/3 13 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 1887 - 1890 99 68 

P II/4 14 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 1889 217 143 

P II/5 15 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 174 95 

P LXXVIII/4 734 Arhiva general Coandă 15 13 

P LXXVIII/16 746 Arhiva general Coandă 1890 - 1932 124 70 

210



file Buc. 

P LXXVIII/17 747 Arhiva general Coandă 1867 - 1903 266 37 

P XCI/8 852 Arhiva general Coandă 466 85 

P V/6 68 Arhiva general Coandă 10 3 

P V/8 70 Arhiva general Coandă 1899 131 40 

P VIII/1 90 Arhiva general Coandă 1913 51 20 

P VIII/3 92 Arhiva general Coandă 217 103 

P VIII/5 94 

Arhiva general Coandă. Trebuinţa de a reface 

harta Munteniei (memoriu) 

27 1 

P XI/9 139 

Arhiva general Coandă. Căsătoria Pr. Ferdinand 

156 151 

cu Pr. Maria 

P XIII/8 157 Arhiva general Coandă 1920 - 1922 39 

P XX/1 196 Arhiva general Coandă 100 

P XXXII/13 311 Arhiva general Coandă 21 20 

P LXXVIII/4 734 Arhiva general Coandă 15 13 

P VII/1 80 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1886 - 1924 179 3 

P VIII/9 98 Donaţia general Alex. Chr. Tell 90 9 

P VIII/10 99 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1882 - 1924 30 20 

P XI/10 140 Arhiva Al. Chr. Tell 303 149 

P XIII/3 152 Arhiva Al. Chr. Tell 1930 - 1935 131 

P XXI/3 213 Arhiva Al Chr. Tell 258 134 

P XXIV/1 231 Arhiva Alex. Chr. Tell 29 27 




P XXV/9 247 Arhiva Alex. Chr. Tell 71 

P XXXVI/4 344 Donaţia general Alec. Tell 182 61 

P XXXVII/1 345 Alex. Chr. Tell 224 140 

P LXVII/4 649 Arhiva general Christian Tell 40 

P LXVII/9 654 Arhiva general Christian Tell 1846 - 1925 77 

P LXXXIII/1 777 Arhiva Christian Tell 164 79 

P LXXXIII/4 780 Gen Al. Ch. Tell 84 55 

P LXXXIII/8 784 Alex. Chr. Tell 64 48 

P LXXXV/2 806 Arhiva Christian A. Tell 1880 - 1931 32 28 

P LXXXV/5 809 Arhiva fam. Tell 40 2 

P LXXXIX/1 831 Arhiva A.A. Tell 72 28 

P XC/7 844 Arhiva A. C. Tell 198 44 

P XCIV/3 874 Arhiva Tell 8 9 

P XCIV/7 878 Arhiva Col. Tell 141 124 

P CIV/6 958 Arhiva A. C. Tell 242 143 

P CXVI/1 1082 Arhiva A. C. Tell 1392 67 

P CXXIII/4 1140 Arhiva Al. Tell 39 12 

P CXXIII/6 1142 Arhiva Al. C. Tell 25 23 

P CXXV/1 1151 Arhiva Christian Tell 1879 - 1883 163 34 

P CL/3 1338 Arhiva Al. Chr. Tell 81 48 

P CL/4 1339 Arhiva Al. Chr. Tell 

P CL/6 1341 Arhiva Al. Chr. Tell 91 25 

P CL/7 1342 Arhiva Al. Chr. Tell 

P CLIII/4 1368 Scrisori Tell (copii) 30 20 

P CLIII/5 1369 Scrisori A. Golescu către Tell (copii) 126 1 

P CLIII/6 1370 Scrisori Tell 50 30 

P CLXIII/3 1450 Donaţia general Tell (mss) 1882 - 1931 57 1 

211



file Buc. 

P CXC/3 1696 

Arhiva Marieta Maior Claudian, mama lui Alex. 

Chr. A. Tell 

120 41 

P CXC/5 1698 Arhiva Alexandrina Chr. Tell 37 14 

P CXCVI/1 1756 Corespondenţă Tell 1004 1 

P CXCVI/2 1757 Corespondenţă Tell 1 










P CXCVIII/6 1788 Arhiva Tell 133 64 

P CCIII/7 1857 Arhiva Chr. Tell - tăieturi din ziare 121 107 



P CCC/5 2409 Scrisori Grădişteanu către Tell 37 15 

P CCC/7 2411 Scrisori Cristofo către Tell 7 4 

P CCCI/7 2419 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1911 - 1937 42 23 

P CCCI/8 2420 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1893 - 1927 25 24 

P CCCXXVII/7 2656 Donaţia gl. Alex. Chr. Tell 1864 - 1921 27 17 



P CCCLI/4 2833 Alex. Chr. Tell 1849 - 1934 81 

P CCCLXIII/1 2947 

Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell 

ministru al instrucţiunii publice şi cultelor vol. II 


Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell - 

Comisia centrală Focşani 


Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell - 

Personale 

P CCCLXVI/4 2972 Donaţia general Tell 5 

P CCCLXVI/5 2973 Donaţia general Tell 5 

P CDXLI/14 4245 Donaţia Chr. Al. Tell 

P CDXLII/7 4252 Caiet cu adrese Tell 

P I/6 6 

Alexandru, Chr. Tell - politica, materiale 

electorale 

1919 - 1935 90 11 

P LXVII/1 646 Arhiva Amiral Coandă 6 

P LXVII/3 648 Arhiva Amiral Coandă 58 

P LXVII/7 652 Arhiva amiral Coandă 

P LXXX/1 755 Arhiva amiral Coandă 45 21 

P LXXXII/5 774 Arhiva amiral Coandă 20 7 

P LXXXIII/9 785 Arhiva amiral Coandă 110 82 

P XCIII/1 859 Arhiva amiral Coandă 1916 - 1917 75 45 

P XCV/6 890 Arhiva amiral Coandă 1919 - 1928 207 77 

P CXX/1 1108 Arhiva amiral Coandă 1907 - 1935 24 14 

P CXXIII/2 1138 Arhiva amiral Coandă 243 37 

P CLXXVI/1 1567 Arhiva amiral Coandă 323 52 

P CCXVI/6 1963 Arhiva amiral Coandă 1938 146 135 

P CCXCVI/1 2373 Arhiva amiral Coandă 380 89 

212



file Buc. 

P XIII/4 153 Arhiva Amiral Coandă 1900 - 1938 25 

P XCIV/8 879 Arhiva amiral Negoescu 91 3 

P CX/6 1029 Arhiva amiral Urseanu 1890 - 1896 100 60 

P CXXII/4 1130 Arhiva Amiral Urseanu 1881 - 1883 109 51 

P CXXXIX/1 1236 Arhiva Amiral Urseanu 143 44 






P CLX/3 1432 Arhiva Amiral Urseanu 143 29 

P CLXII/7 1447 Arhiva Amiral Urseanu 135 50 

P CXCIV/18 1747 Arhiva Amiral Urseanu 239 177 

P CLXII/7 1447 Arhiva Amiral Urseanu 135 50 

P CCLXXXVIII/6 2298 Arhiva amiral Petre Bărbuneanu 1890 - 1933 19 11 

P CDXLV/9 4297 Donaţia Elena amiral Negrescu 26 

P CDXLV/10 4298 Donaţia Elena amiral Negrescu 88 

P LXXXVIII/3 827 Arhiva general Văleanu 333 97 

P XC/6 843 Arhiva general Soutzo 173 121 

P CXXXVIII/2 1230 Arhiva general Soutzo - chestiuni militare 1915 - 1917 381 16 

P XCIV/10 881 Arhiva general Al. Socec 27 22 

P CCCV/6 2467 Arhiva general Al Socec 1883 - 1927 115 37 

P CCCLI/2 2831 General Alex. Horbatsky - brevete 1837 - 1911 51 36 

P CXXII/1 1127 Arhiva general Dr. Demostene 1908 - 1920 56 12 



P CXXII/4 1130 Arhiva Amiral Urseanu 1881 - 1883 109 51 

P CXXII/5 1131 Arhiva general Dr. Demostene 55 27 

P CXXII/7 1133 Arhiva general Dr. Demostene 27 1 


P C XXVI/3 1157 Arhiva general Manolescu Radian 38 29 

P CXXVIII/1 1178 Arhiva General Paul Angelescu 

125+ 

411 300 

P CXXXIII/10 1214 Donaţia general Mărdărescu 28 12 

P CXXXVIII/3 1231 Arhiva General Boteanu 120 17 

P CCXVI/7 1964 Arhiva Colonel Boteanu 267 7 

P CCCIX/3 2510 

Arhiva general Em. Manolescu Mladin. 

1913 30 18 

Campania 1913 Bulgaria 

P CCCIX/5 2512 Arhiva general Em. Manolescu Mladin 68 18 

P II/2 12 Arhiva general D. Suţu 1920 - 1921 68 1 

P VII/2 81 Arhiva general Soutzo 133 20 

P VIII/14 103 Arhiva Pr. Gral. Soutzu 155 51 

P IX/1 104 Arhiva Gral. Dim. Soutzo 1912 - 1921 24 

P IX/2 105 Arhiva Gral. Dim. Soutzo. Manevrele armatei franceze 1912 23 

P IX/3 106 Arh. Pr. Gral. Soutzo 42 

P IX/4 107 Arh. Pr. Gral. Soutzo 18 

P LVI/1 546 Arhiva Soutzo 43 20 

P LVI/2 547 Arhiva Soutzo 81 54 

P XC/6 843 Arhiva general Soutzo 173 121 

P CXXI/6 1122 Arhiva Gr. Soutzo 1809 - 1893 271 56 

213



file Buc. 

P CXXXVIII/2 1230 Arhiva general Soutzo - chestiuni militare 1915 - 1917 381 16 

P CLX/1 1430 Arhiva general D. Soutzo 98 5 





P CCII/8 1848 Arhiva general Soutzo 1912 - 1913 87 11 

P CCIII/3 1853 Arhiva D. Soutzo 1915 - 1916 113 48 

P CLXIII/10 1457 Arhiva general Râmniceanu 72 48 

P CLXV/8 1474 Diverse - Arhiva general C. Costescu 36 30 

P CLXXVIII/8 1599 Arhiva general Munteanu 13 1 

P CXCV/6 1753 Arhiva general Alex. Munteanu 1868 - 1940 125 54 

P CLXXVIII/10 1601 Din viaţa generalului Wartiadi 34 1 

P CXCVII/5 1771 

Memoriu asupra activităţii general Muşoiu în 

7 1 

214 

luptele de la Tisa (1921) 

P CCXCIII/3 2348 Arhiva Muşoiu 1857 - 1878 460 140 

P CCVII/10 1892 Arhiva Comandor Eugen Teutu 186 138 

P CCXIV/4 1949 Arhiva general Papazoglu 75 42 

P CCLXXI/4 2152 Arh. Gen N. Sinescu 41 6 

P CCLXXXI/13 2236 Arhiva general Gr. Ipătescu 8 6 

P CCCV/7 2468 Arhiva general George Bacaloglu 1916 - 1943 43 23 

P CCCLXIV/3 2960 

Tunelul Bereşti. Intr. Bertolero 8 Giachetti - 

Arhiva general G. Bacaloglu 

P CCCLXX/15 3012 Donaţia general Bacaloglu 1 

P CCCLXXXII/8 3187 Caiet de notiţe general G. Beruţeanu 

P VII/6 85 Arhiva general Herks 1868 - 1894 4 

P VII/7 86 Arhiva Căpitan N. Meteleanu 9 

P VII/8 87 Arhiva general Teodor Gheorghiu - brevete 1877 - 1920 29 

P VII/9 88 Arhiva General Palladi - brevete, decizii de pensie 1877 - 1901 7 

P VII/10 89 Arhiva general Gheorghe Manu 1859 - 1911 56 

P XXXVI/2 342 General Batîr 11 10 

P LXX/6 673 Arhiva Colonel Cavaler de Randa 224 206 

P CLXXVII/9 1584 Acte colonel Stoica şi altele 38 8 

P CCXIII/5 1943 Arhiva colonel Mih. Cioranu 1885 - 1916 54 36 

P CCXXXV/9 2028 Arhiva maior Văleanu 35 

P X/4 121 Arhiva maior Claudian 1913 - 1915 20 8 

P CDLIV/1 4330 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1907 - 1920 














P CDLIV/15 4344 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1921 - 1920



file Buc. 







P CCXCIII/5 2350 Arhiva căpitan V. Gârbea 

1890, 1906 - 

163 21 

P XXXII/3 301 Arhiva Cpt. Vasiliu 71 34 

P XXXII/4 302 Arhiva col. Diamandi 13 13 

P XXXV/3 337 Arhiva Gl. Paraschiv Vasilescu 73 

P CCLXXIII/5 2167 Donaţia gl. Ioan Tătaru 1785 - 1864 11 9 

P CCCXXV/1 2635 Donaţia gl. D. Cottescu 1806 - 1863 42 31 

P CCCXXV/8 2643 Arhiva gl. Giugurtu 

1711 - 1880, 

1920 

90 40 

P CCCXXV/9 2644 Arhiva gl. Giugurtu 

1724 - 1814, 

1868 - 1870 

52 35 

P CCCXXV/10 2645 Arhiva gl. Giugurtu 1706 - 1912 68 23 

P CCCXLIV/6 2785 Arhiva gl. C. Christescu 1892 - 1926 113 

P CXCII/9 1715 

Arhiva Cpt. pensionar Vasiliu (referitor la 

organizarea pompierilor) 

142 57 

P CXCII/5 1711 

Arhiva Cpt. pensionar Vasiliu (referitor la 

156 10 

organizarea pompierilor) 

P CCCXCVII/1 3398 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe 























P LII/3 508 Arhiva Papazoglu (conţine 1 medalie) 32 28 

P XX/4 199 Acte militare - Buletinul evenimentelor M. St. M. 1915 - 1916 16 

P XX/5 200 Acte militare 1915 20 



1920 

215



file Buc. 




P XX/12 207 Acte militare 1916 - 1918 10 

P XX/13 208 Acte militare 1917 - 1918 

P XX/14 209 Acte militare 1918 - 1918 

P LXXXI/5 767 Acte militare 5 3 

P LXXXI/1 763 Arhiva militară 182 1 

P LXXXVII/8 823 Arhiva militară 142 

P XCIX/11 926 Arhiva militară 20 1 

P XCIX/12 927 Arhiva militară 22 1 

P XCIX/13 928 Arhiva militară 1918 - 1919 15 1 

P XCIX/14 929 Arhiva militară 1922 6 1 

P XCIX/15 930 Arhiva militară 1927 17 1 

P CVIII/4 1004 Arhiva militară 187 87 

P CXII/9 1043 Arhivă militară 31 1 

P CLXIV/5 1464 Arhiva militară 163 4 

P CLXXVI/8 1574 Arhivă militară 28 11 

P CLXXVII/13 1588 Arhivă militară 85 10 

P CLXXXIX/1 1650 Arhivă militară (dosar 1 - 43) 947 43 

P CLXXXIX/2 1651 Arhivă militară (dosar 1 - 43) 































216



file Buc. 












P CXCVII/6 1772 Arhiva militară 14 4 

P CXCVII/8 1774 Arhiva militară 59 9 

P CXCVIII/5 1787 Arhiva militară 35 26 

P CCXCVII/6 2381 Arhiva militară 1916 138 110 

P CCCXLIX/3 2818 Acte militare 1898 - 1905 640 74 

P LXXV/2 712 Doctrina militară 35 1 

P XX/11 206 Lt. Cantacuzino Şerban - foaie calificativ 1 

P CC/3 1809 Curs de geografie militară 291 3 

P CCIII/6 1856 Predarea biroului ataşatului militar la Paris 1923 95 11 

P CCXCIII/2 2347 Instrucţie relativă la Tipografia militară 64 1 

P CCXCIII/4 2349 Arhiva Direcţiei sanitare din Ministerul de Război 1880 - 1898 74 26 

P CCCLXI/1 2913 

Situaţia operaţiunilor militare de la 18 oct. - 

16 nov. 1915 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 3 iun - 

25 ian 1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 30 nov - 

20 dec 1915 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 21 dec 1915 - 

8 ian 1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 9 ian - 

31 ian 1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 1 febr - 

17 febr 1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 18 febr - 

11 mart 1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 12 mart - 

1 apr 1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 2 apr - 

30 apr 1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 1 mai - 

2 iun. 1916 

1 

P CCCLXII/1 2923 

Situaţia operaţiunilor militare de la 17 nov - 

29 nov 1915 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 26 iun - 

20 iul 1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 23 aug - 

4 sept 1915 

1 

217



file Buc. 


Situaţia operaţiunilor militare de la 4 sept - 

11 sept 1915 

1 

P CCCLXII/5 2927 Questions financieres (Buget, soldes etc.) 1 


Questions politiques. Haut commandament 1915 - 

1916 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 22 sept - 

17 oct 1915 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 21 iul - 

18 aug 1916 

1 

P CCCLXII/9 2931 Apropo des operations 1 

P CCCLXII/10 2932 Recrutement, effectifs, pertes etc. 1 

P CCCLXII/11 2933 Aviation et marine 1 

P CCCLXII/12 2934 Tactique et Strategie 1 

P CCCLXII/13 2935 Artillerie et armement 1 

P CCCLXII/14 2936 Recrutement et effectifs 1 

P CCCLXII/15 2937 Personnel 1 

P CCCLXII/16 2938 Questions politiques conduite des operations 1 

P CCCLXII/17 2939 Expedition d'Orient et ordre de bataille 1 


Situaţia operaţiunilor 

21 sept 1915 

militare de la 5 - 

1 


Situaţia operaţiunilor militare de la 24 mai - 

18 iun 1915 

1 

P CCCLXII/20 2942 Situaţia operaţiunilor militare de la 19 iun - 3 iul 1915 1 



17 iul 1915 

1 



7 aug 1915 

1 



22 aug 1915 

1 



31 aug 1916 

1 

P CCCLXXIII/4 3046 

Convenţie militară între marele cartier al 

armatelor ruse şi române 

1 

4385 Arhiva Marina militară (cam. 86, pachet. 9, XXI) 

P CLXIII/7 1454 Arhiva Amiral C. Niculescu-Rizea 43 27 

P CXCII/7 1713 Arhiva amiral Niculescu-Rizea 39 26 

P CCXCVI/3 2375 Ministerul de Război 1886 - 1916 146 17 

P XL/4 373 Ministerul de război - propuneri de buget 297 1 

P CLXI/1 1436 

Arhiva Scarlat G. Lahovari - Pribegia noastră în 

Primul război mondial 

1905 (foi volante in limba maghiara şi germana, 

1916 - 1918 116 1 

P CXCV/4 1751 

1 proclamaţie a Împărătesei Eugenie, o 

proclamaţie a regelui Ferdinand cu ocazia intrării 

României în război (1916) 

România în campania de la 1913 în Bulgaria (foi 

1825 - 1929 13 5 

P CXCV/5 1752 

volante: Ordine de mobilizare, ordin de zi, 

proclamaţie adresata poporului bulgar, Jurnalul 

de campanie Regimentul 2 Roşiori) 

16 5 

218



file Buc. 

Varia - (chitanţe, notiţe, bilete, procese verbale, 

P XXIII/3 228 telegrame, corespondenţă de la Marele Cartier 

General) 

Varia - (chitanţe, notiţe, bilete, procese verbale, 

1853 - 1946 41 

P XXIII/3 293 telegrame, corespondenţă de la Marele Cartier 

General) 

Dosar general Iliescu: o filă mss. cu titlul 

Observaţiuni, f.a, fără semnătură; note cu antetul 

Banca de Credit Român, adresate generalului D. 

Iliescu - iunie, noiembrie 1920; o filă a copiei notei 

lt. Colonelului (s) V. Economu, adresată căpitanului 

Scarlat Gornea din reg. 46 inf, (perioada 20 nov. 

1916 - 27 mai 1918); procesul-verbal a şedinţei 

consiliului de administraţie, 6 oct. 1924, semnătură 

indescifrabilă (text dactilo); cărţi de vizită: Barbu B. 

Brezianu, consilier la Înalta Curte de Casaţie şi 

Justiţie; Lt. Colonel Emil Mora; Alexandru Paltov, 

Inspector de Control ad-tiv C.F.R.; Note cu antetul 

Societăţii Române pentru Industria Distilării 

1853 - 1946 41 

FSG 4386 

Lemnului, a Uzinelor de Fier şi Domeniile di8n 

Reşiţa, adresate generalului Dumitru Iliescu, mai 

1931; o decizie a Administraţiei Financiare a 

sectorului I galben, 22 oct. 1932; Act de vânzare- 

1913 - 1941 

cumpărare a imobilului din str. Alexandru 

FSG 4387 

Lahovary, nr. 20, Bucureşti, 21 oct. 1931; chitanţă 

din partea Librarie des Sciences Aeronautiques 

adresată generalului Iliescu, f.a; scrisoare cu antetul 

Administraţiei Comerciale a Porturilor şi a Căilor de 

Comunicaţie pe Apă (P.C.A.) adresată ing. C. 

Orghidan, din partea lui Roşu, 8 dec. 1941; 

fotografii: cu inscripţia Costică, 1913, fotografii 

tablouri, f.a, fără semnătură; fotografie persoană 

necunăscută, Botoşani, 1914, fotograf Botoşani - 

Eduard Huber. 

Dosar Marele Cartier General, Secţia a II-a, Biroul 

C: Buletinul evenimentelor politice din peninsula 

balcanică pe zilele de 25 iunie 1913, 2, 6, 21, 22, 23, 

24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 (cu harta "noile graniţe ale 

Statelor Balcanice după Pacea de la Bucureşti 28 

iulie 1913, cu ştampila Marelui Cartier General, 

Serviciul de stat major), 31 iulie 1913, 1, 2, 3, 4, 

5,6, 7 (Anexa la buletinul Evenimentelor Politice 

din peninsula Balcanica pentru zilele de 5 şi 6 

august 1913 cu textul protocoalelor anexate la 

tratat), 8, 9, 10, 11 şi 12 august 1913, hârtia conţine 

1913 - 1920 

filigran; hărţi ale Serbiei, Bulgariei, Sudul 

României; scrisoare adresată M.S.Regelui 

Ferdinand şi M.S. Regina Maria, iun. 1920 din 

partea lui Simeon Triff, localitatea indescifrabilă. 

219


220 


file Buc. 

Broşură "Extras din revista Armatei" sub augustul 

patronagiu al M.S. regelui Carol I A.S.R. Principele 

FSG 4388 Ferdinand al României şi A.S. Principele Wilhelm 

de Hohenzollern", An. XXX, Nr. 4, apr. 1912, Buc. 

1912. 

Dosar scrisori colonel Radu Rosetti: Salonika, 15 oct. 

1918 (şi în lb. engleză); Mission du General Berthlot 

(în lb. franceză) , 17 oct. 1918; Sofia (şi îm lb. 

franceză), 29 oct. 1918; Sofia, 30 oct. 1918; 2 nov. 

1918; Sofia, 3 nov. 1918; Sofia, 4 nov. 1918 (şi în lb. 

engleză); Sofia, 6 nov. 1918; Târnovo, 8 nov. (şi în 

lb. franceză şi engleză) 1918; Târnovo, 9 nov. 1918; 

1920 

FSG 4389 Târnovo, 10 nov. 1918; Giurgiu, Târnova, 12 nov. 

1918; Giurgiu, 14 nov. 1918; Giurgiu, 15 nov. 1918; 

Giurgiu, 16 nov. 1918; Giurgiu, 17 nov. 1918; 




Bucureşti, 1 dec. 1918; Bucureşti, 2 dec. (în lb. 

franceză) 1918; Bucureşti 3 dec.(text mss. transcris). 

Cursuri ale Şcoalei de Oficieri: anul II, cursul de Artă 

1918 

FSG 4390 

Militară, partea I, 1888-89, mss., 23 nov. 1988; Curs 

de Legislaţie militară 1988-1889, mss., semnătură 

indiscifrabilă, 2 dec. 1888; Terente Berindei (?) 

Arhiva militară Terente Berindei: Curs de Istorie 

1888 - 1889 

FSG 4391 

Militară - Capo III Eta Spagnola, partea a II-a 

aparţinând lui Terente Berindei, în limba italiană, 

mss. fără dată; 

Arhiva Terente Berindei: Grafice de organizare 

privind organizarea şi recrutarea diferitor armate (în 

secolul XIX?), fără alte menţiuni; Divizia IV-a de 

Infanterie, Serviciul de Stat-Major: "Diferite 

imprimate Austria, mss., 25 febr. 1899, în lb. 

FSG 4392 

germană; Divizia IV-a de Infanterie Serviciul de 

Stat-Major: Prelegeri pentru memoriu Austria", în 

limba română, 1898-1899, mss.; Corpul II Armată 

Serviciul de Stat Major: "Manevrele din Septembrie 

1909 - 13 septembrie 1909 - Ordin General pentru 

Staţionarea trupelor în noaptea de 22-23 septembrie, 

revista, defilarea, critica, desconcentrarea, text dactilo. 

Arhiva Amiral Coandă: Jean Bart (Eugeniu 

Botez) "Cartea Dunării", biblioteca Ligii Navale, 

1898 - 1909 

FSG 4393 

1933, text dactilo, pe plic este imprimată 

inscripţia: România Maritimă şi Fluvială - revista 

1933 

Ligii navale Române pentru propaganda, 

orientarea şi apărarea intereselor pe apă.



file Buc. 

Arhiva Coandă: Memoire de Metallurgie - Les acurs 

sans saufflures - leuc fabrication - avattajes de la 

procide, semnat Coandă, lieutenant - eleve 

FSG 4394 

d'Artillerie, mss. În limba franceză; Memoire sur la 

fabrications du Materiel, autor - locotenent Coandă, 

mss. în limba franceză; Manoeuvres de 1890 - 

Tableau indiquant la composition des effectifs, fără 

alte menţiuni; Theme General - Manouvres de 1890; 

I-Cicronscription Militaire Etat-Major, cu antetul 

Statului Major; Concentration de la 1 Divizion, 

Concentration de la 2e Divizion (ordin); Divizion du 

Nord-Est: Theme particulier pour la venredi 29 aout 

1890, 30 aout 1890, avis pour la dimanche, 31 aout 

1890, 2 sept., 3 sept., Division du Sud-Ouest: Theme 

particulier pour le lundi, 1 sept. 1890, 3 sept.; 

Scrisoare adresată Comisiei de Telegrafie Militară, 

Paris, 10 iunie 1885, semnătură indescifrabilă, mss.; 

Plan "Revue du 22 juillet 1890; Manoeuvres des 1er 

et 2 e corp eu 1890; Scrisoare adresată generalului 

Iliescu din partea lui Gh. Becescu Silvan, doctor în 

drept, Ploieşti, 24 august 1922, mss.; scrisoare care 

începe cu "Onorate Domnule General senator şi 

preşedinte al asociaţiei "Motto cultura" (Iliescu?) din 

partea reprezentanţilor comunei Tulea, jud. Ilfov, 

27 octombrie 1923, cu lista de semnatari, mss. (2 ex.), 

1923; plic adresat g-ralului iliescu din partea lui Gh. 

Becescu-Silvan, Ploieşti, 1922, (timbru); recipisă, 

chitanţă Monitorul Oficial, factură, 1925 de plată 

pentru executare clişeu hartă Turtucaia comandată de 

generalul Iliescu 

Arhiva general Coandă (Constantin?), ataşat 

militar la Viena: manevrele armatei austro- 

1890 - 1922 

FSG 4395 

ungare din 1887; Curs Instrucţiuni şi Program al 

Aplicaţiilor Logistice (şcoala de Aplicaţii de 

Artilerie şi de Geniu, Fonainbleau, 10 iulie 1881; 

Hartă, manevrele din 1890 

1881 - 1890 

Arhivă Colonel Manolescu Em. Mladian: 

FSG 4396 

"Histoire Tableou de la Chevalerie", notiţe de 

curs aparţinând Leut. Manolesco Mladian, aprilie 

1896, în limba franceză, mss.; Notiţe cu privire la 

Planul de Învăţământ, mss., fără alte menţiuni, 

ciornă, creion, fără an; Ciornă scrisoare adresată 

ministrului apărării, creion, cu privire la rolul 

armatei, fără an; articol (fragment de ziar) în 

limba franceză cu însemnare "Ecrit la 18 febr. - 

1890 apres le ... de la Croix Rouge", fără alte 

menţiuni; fragment carte "Organizarea Cavaleriei 

în armate rusă", p. 279, fără alte menţiuni; 

Document (original) al Ministerului de Războiu, 

1890 - 1914 

221


222 


file Buc. 

cu antetul Direcţiei I Infanterie din 1 noiembrie 

1914 adresat colonelului Manolescu Em. 

Mladian, comandantul Regimentului Mihai 

Viteazul Nr. 6, copie după procesul-verbal din 13 

octombrie 1914 al Comitetului Consultativ al 

Statului Major; curs, mss. din 1904 

Scrisoare (text dactilo şi ciornă) cu antetul 

Preşedenţia Consiliului de Miniştri, Vice 

Preşedintele Consiliului de Miniştri, adresată lui 

Orghidan, datată - Bucureşti, 1 iulie 1942; un 

tipizat de acordare a unui brevet din parte reginei 

Maria - 192?; "Situaţia actuală a Lucrărilor Hărţii 

României", adresată Directorului Institutului 

Meteorologic Român, N. Coculescu, din partea 

Serviciului Geografic al Armatei, (mss.), 

21/3 Martie, 1913; Ordin Circular al Marelui 

Cartier General, 9 mai 1917, (text dactilo), 

semnat general de corp de armată adjutant 

Prezan, şeful secţiei III adjuntatură, lt.col. 

Ioanide; Copie a raportului al comandorului 

Niculescu Rizea adresat Ministerului de Război, 

(text. dactilo), 22 ian. 1919; memoriu asupra 

trecerii de la Flămânda, (text dactilo), fără dată, 

fără semnătură; scrisoare (text. dactilo) semnată - 

Elisabeth, fără dată; "Chestiunea Marinei la 

Mare", (text. dactilo), fără an şi semnătură; 

FSG 4397 "Instrucţiuni pentru delegaţii români la 1913 - 1942 

conferinţa de limitarea înarmărilor navale, (text 

dactilo), fără an şi semnătură; un tabel cu 

înzestrarea marinei române, pe parcursul a cinci 

ani, (text dactilo), fără dată, cu semnătura 

inspectorului general al marinei contra amiral - 

indescifrabil, şeful statului major al marinei - 

comandor - indescifrabil; program naval 

(începând cu anul 1924), al comitetului Marinei, 

referitor la construcţiile navale, ce urma sa fie 

prezentat la Liga Naţiunilor, (text dactilo), fără 

an şi semnătură; "Situaţia navală", întocmită de 

Inspectoratul Marinei Militare, (text dactilo), fără 

an şi semnătură; listă cu marinari decedaţi în 

războiul de întregire, fără an sau alte menţiuni; 

scrisoare adresată unui domn general (nu se 

menţionează), din partea Elisei Brătianu, (text 

dactilo), fără dată; scrisoare (text dactilo) 

adresată lui Tătărescu, din partea Elisei Brătianu, 

cu privire la aşezământul cultural Ion I.C. 

Brătianu, Buc., 11 iun. 1941.



file Buc. 

Testamentul eroilor – versuri - sursă 

4398 

neidentificată, fără dată; ordin de zi Către Toată 

puterea Armată a Românii din principatele Unite - 

15 ian. 1860, semnat secretar de stat la 

departamentul trupelor militare - Florescu; 

manifestul Partidului Naţional Român către Ţară 

26 febr. 1923; un număr din "Vespea" - 25 nov. 

1890; schemă a modului de prelucrare la 

maşinile de frezat; scheme ale unor instalaţii 

electrice. 

Arhiva amiral C. Niculescu-Rizea: Convenţie 

între Guvernul Britanic şi Guvernul Regal 

Român pentru numirea a 2 ofiţeri din Marina 

Britanică, ca ofiţeri de legătură cu marina 

militară română, text dactilo, 15 septembrie 

1921; Raport al comandantului Niculescu Rizea 

din data de 10 noiembrie 1919; Scrisoare a 

Comitetului Naţional de Astronomie adresată 

primarului oraşului Bucureşti cu privire la 

distribuirea orei în oraş, text dactilo, mai 1934, 

cu semnătura preşedintelui Comisiei Orei, amiral 

Niculescu Rizea (copie); Memoriu al Comitetului 

Naţional de Astronomie, Comisiunea Orei asupra 

1860 - 1923 

instalaţiei de ceasornice în Capitală şi 

FSG 4399 

distribuirea automată a orei (lipsă o pagină - notă 

pe marginea memoriului), 8 martie 1932, semnat 

preşedintele Comisiunei orei - vice-preşedinte 

Niculescu-Rizea (ciornă), cu notiţe de mână, text 

dactilo; Adresă a Ministerului Agriculturii şi 

Domeniilor din 31 decembrie 1929, prin care 

contra-amiralul este înştiinţat că a fost numit 

preşedinte al subcomisiunii tehnice pentru 

1919 - 1932 

alcătuirea proiectului de lege privitor la 

cadastrarea ţării şi introducerea Instituţiunii 

Cărţilor Funduare pe tot teritoriul ei, text dactilo 

cu antetul Ministerului Agriculturii şi 

Domeniilor; copie a deciziei de înfiinţare a 

comisiei de alcătuire a unui proiect de lege 

privitor la cadastrarea ţării şi introducerea 

instituţiunii cărţilor funduare pe tot teritoriul ei; 

Mandat de Senator, 6 iunie 1931, Biroul 

Electoral Lăpuşna, emis pe numele amiralului 

Niculescu-Rizea, cu semnătura lui Vladimir 

Grimaschi, cu ştampila lui; fragment dintr-un 

memoriu cu privire la apărarea acvatică a 

României, fragment dactilo fără alte menţiuni; 

fragment dactilo dintr-un discurs rostit cu ocazia 

zilei de 10 mai, fără alte menţiuni; scrisoare 

adresată ministrului armatei cu rugămintea de a 

223


224 


file Buc. 

depune la biroul Senatului dosarele cu 

înzestrarea marinei, semnat de amiralul 

Niculescu-Rizea, dactilo, fără an; fragment dintr-un 

ziar cu articole publicate de amiralul Niculescu- 

Rizea: "Universul", 20 septembrie 1930, "Lupta", 

(?); "Universul", 13 septembrie 1930, 

28 septembrie 1930, 15 noiembrie 1930, 

24 ianuarie 1931; 

Mss. "Comentarii asupra însemnărilor zilnice ale 

domnului Mareşal Alexandru Averescu de 

general Scarlat Panaitescu", f.a.; fragment 

FSG 4400 

scrisoare în lb. germană, 11 mai 1880, fără alte 

menţiuni; Scrisoare (text dactilo) adresată lui 

Iorga, cu privire la împlinirea a 40 de ani de la 

1880 - 1898 

moartea lui m. Kogălniceanu, f.a., fără 

P LXXXII/1 770 

semnătură; scrisoare în lb. germană, cu antetul 

Erste k.K. Priv. Donau - Dampfschiffahrts - 

Gesellschaft, Galata, 26 mai 1898. 

Ordonanţe din timpul ocupaţiei germane. 1918 76 1 

P CLXXIX/4 1605 

Documente în limba germană din vremea 

ocupaţiei. 

1917 341 120 

P CCCX/3 2518 

Arhiva N. Mihăescu-Nigrin. Hârtii din timpul 

ocupaţiei germane. 

Arhiva general Manolescu-Mladin (o fotografie a 

mănăstirii Neamţ devenită spital de război, 

1917 - 1918 14 7 

2 fotografii de pe front, corespondenţă, 

P CCCVIII/11 2506 telegrame, cupiuri de ziare, programele unor 

serbări de la Şcolile militare de Infanterie, un 

album fotografic cu Inspecţia Regelui Carol I la 

Şcoala Militară de Infanterie - 3 mai 1913) 

62 

P CCCIX/4 2511 Arhiva Col. C. A. Leon 1904 - 1922 42 27

PARTEA A IV-A 

NOTELE ISTORICE ALE FONDURILOR 

ARHIVISTICE CREATE DE REGIMENTE


REGIMENTUL l DOROBANŢI „DOLJ” 

A fost creat prin Înaltul Decret 691/27.03.1872 din vechile batalioane de grăniceri, cu 

denumirea de „Regimentul 1 Dorobanţi” – avea garnizoana în Craiova şi ca bază de recrutare 

judeţele Mehedinţi, Dolj, Romanaţi şi Olt. Era subordonat Diviziei 1 Teritoriale Militare şi 

structurat pe 6 batalioane: 1 Severin, 2 Mehedinţi, 3 Dolj, 4 Calafat, 5 Romanaţi şi 6 Olt, 

totalizând 22 de companii. Primul comandant a fost colonelul Logadi Ion 130 . 

Reorganizarea armatei, efectuată prin Înaltul Decret 21915 din 26.11.1876, dublând 

numărul regimentelor de dorobanţi îi reducea, cu 01.01.1877, baza de recrutare la numai două 

judeţe: Mehedinţi, care forma batalionul 1 şi Dolj, care asigura oamenii pentru batalionul al doilea. 

Numărul companiilor era redus la opt 131 . 

În această organizare participă la Războiul de Independenţă în perioada 17.10.1877- 

26.02.1878, remarcându-se în luptele de la Rahova, Tatargic şi Novoseic. LA 08.10.1878, drapelul 

regimentului, primit la 14.10.1874, era decorat cu Crucea „Trecerea Dunării” 132 . 

De la 0l.04.1879, conform Înaltelor Decrete 830 şi 831, regimentul este reorganizat tot pe 

două batalioane, cu câte patru companii, însă baza de recrutări îi era redusă numai la judeţul Dolj 133 . 

După această dată structura organizatorică a Regimentului 1 Dorobanţi „Dojl” este 

asemănătoare cu a celorlalte. În anul 1889 i-au fost permanentizate două companii 134 , iar în 1891 

va fi reorganizat pe 3 batalioane, din care unul permanent 135 . 

Al doilea batalion a fost permanentizat în 1899 136 , iar la 01.04.1908 cel de-al treilea 137 . La 

intrarea în campania 1916-1918, regimentul se compunea din 3 batalioane, o companie mitraliere, 

o baterie de 57 min. şi o secţie de telefonişti 138 . 

De-a lungul existenţei sale, 1872-1950, regimentul a cunoscut mai multe alte denumiri: 

a) Regimentul 1 Dorobanţi (01.04.1872-05.04.1880) 139 ; 

b) Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj” (05.04.1880-17.03.1889) 140 ; 

c) Regimentul 1 Dorobanţi (17.03.1889-11.07.1891) 141 ; 

d) Regimentul Dolj nr. 1(11.07.1891-23.05.1932) 142 ; 

e) Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj” (23.05.1932-28.07.1950) 143 ; 

Unităţile arhivistice ale fondului sunt create sub toate aceste denumiri. Deşi regimentul a 

avut o activitate îndelungată (1872-1954) şi a luat parte la toate marile evenimente militare, 

fondul său arhivistic ne este prea bogat. 

Centrul păstrează numai un număr de 3392 unităţi arhivistice, dar care nu acoperă 

documentar întregul interval. Pentru perioadele 1872-1905 şi 1907-1908 nu deţinem niciun 

document, iar pentru mulţi alţi ani numai câteva unităţi arhivistice. 

130 

„Monitorul Oastei”, nr. 14/1872 Arhiva Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuarea 

C.S.P.A.M.I.). fond Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj”, crt. 827, f. 1; crt. 1144, f. 287 (în continuare se va cita: Loc. cit. fond 

Reg. 1 Dorob.) şi Registrul istoric al Regimentului 1 Infanterie, nr. inventar 1268 P.I., f. 1. 

131 

„ Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-812. 

132 

Album al Armatei Române, 10 Mai 1902, Editura Librăriei Socecu & Co., Bucureşti, 1902, p. 70. 

133 

Loc.cit., fond Regimentul 1 Dorobanţi, crt. 827, f. 11 . 

134 

Romanescu Gh., col. dr., Istoria infanteriei române, vol. II, Ed. Ştiinţifico-Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 19. 

135 

„Monitorul Oastei”, nr. 28/1899, p. 536. 

136 

Ibidem, nr. 19/1899, p. 536. 

137 

Ibidem, nr. 14/1908, p. 96-97. 

138 

Loc.cit., fond Reg. 19 Dorobanţi, crt. 70, f. 1-2. 

139 

„Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p. 258-259. 

140 

Ibidem, nr. 13/1889, p. 124-136. 

141 

Ibidem, nr. 28/1891, p. 913-915. 

142 

„Monitorul Oastei”, nr. 122, p. 3445. 

143 

Loc.cit , Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 1 Dorobanţi, crt. 1268 R.I., f. 78. 

227

228 

Notele istorice ale fondurilor arhivistice create de regimente 

Lipsa documentelor pe acei ani este, în parte compensată informaţional de existenţa 

registrelor istorice care acoperă întreaga perioadă de existenţă. Din ele se poate reconstitui atât 

evoluţia organizatorică a regimentului, cât şi participarea la toate momentele mai importante ale 

istoriei noastre la războiul pentru cucerirea independenţei naţionale (1877-1878), reprimarea 

răscoalelor ţărăneşti din judeţele Tecuci, Tutova, Fălciu (19-28.03.1907) şi la campania războiului 

din 1913 144 . 

Registrele istorice cât şi numeroasele jurnale de operaţii oferă bogate informaţii despre: 

participarea regimentului la Primul Război Mondial, despre luptele susţinute la Bersa, Orşova, 

Severineşti, Izbiceni şi Tia Mare; îngroparea drapelului regimentului la Izbiceni, retragerea şi 

refacerea în Moldova, luptele de la Mărăşeşti, ca şi despre campania împotriva Ungariei între 

07.06-20.09.1919 145 . 

Fondul arhivistic aflat în păstrarea centrului cuprinde în cea mai mare parte documente 

specifice activităţii unei unităţi militare: ordine generale, ordine circulare, ordine de zi, rapoarte, 

instrucţiuni statistice, tabele nominale, dări de seamă etc., prin care se evidenţiază atât organizarea 

şi desfăşurarea pregătirii militare, cât şi activitatea administrativă. 

Arhiva operativă a regimentului oferă numeroase informaţii despre participarea la luptele 

din 1916-1918 146 şi campania împotriva Ungariei 147 . 

Multe unităţi arhivistice conţin date despre pierderile umane 148 şi materiale 149 înregistrate 

de unitate de-a lungul campaniilor primului război mondial. 

Mult mai voluminoasă şi mai bogată în informaţii este arhiva operativă creată pe perioada 

1939-1945. 

Unităţile arhivistice ale perioadei 1939-1941 oferă informaţii asupra sarcinilor de mobilizare 

ale regimentului, dislocarea sa în zona Răstoaca-Suraia, asupra lucrărilor genistice executate 150 , ca şi 

asupra activităţii Centrului de Instrucţie mixt româno-german şi colaborării cu instructori germani 151 . 

Foarte bine acoperite documentar sunt acţiunile desfăşurate de regiment în sudul Ucrainei 

şi la Cotul Donului 152 . În urma pierderilor mari umane 153 şi materiale 154 înregistrare mai ales în 

1942, regimentul a fost retras din zona de operaţii pe Bug, ulterior în Transnistria şi revenea în ţară 

în aprilie 1943. 

Până la 25.03.1944 regimentul rămâne în garnizoana de pace ocupându-se de completarea 

efectivelor şi instruirea recruţilor, iar de la această dată s-a deplasat în Dobrogea. 

Participarea la campania antifascistă este amplu relatată în registrul istoric redactat în 

1959. Unităţile arhivistice existente oferă informaţii despre acţiunile desfăşurate în Banat, Ungaria 

şi mai ales Cehoslovacia 155 cât şi despre pierderile înregistrate 156 . 

144 

Loc. cit., fond Reg. 1 Dorob., crt. 827, 1144, 1559, 2326, 2470 şi Registrul istoric al Regimentului 1 Infanterie 

1872-1930, crt. 1268 R.O. 

145 

Loc. cit., crt. 17, 26, 70, 150. 

146 

Ibidem, crt. 59, 108, 127, 149, 225, 332. 

147 

Ibidem, crt. 138, 156, 159, 163. 

148 

Ibidem, crt. 36, 52, 53, 57, 85, 88, 198. 

149 

Ibidem, crt. 98, 332. 

150 

Ibidem, crt. 1358, 1448, 1677. 

151 

Ibidem, crt. 1753, 1887, 2046, 2346. 

152 

Ibidem, crt. 1882-1885, 1888, 1893, 1890-1894, 1900, 1901, 1967, 1980, 2173, 2182-2186, 2188, 2191, 2242, 

2326, 2330, 2333. 

153 

Ibidem, crt. 1899, 1900, 1907, 1925A, 2029, 2030, 2155, 2070, 2171, 2194, 2258, 2262, 2292. 

154 

Ibidem, crt. 1913, 1917, 1919, 1920, 1929, 1230, 1937, 1940, 2084, 2198, 2208, 2215-2217, 2222, 2223, 2234, 

2249, 2258, 2911. 

155 

Ibidem, crt. 2716, 2784, 2830, 2886, 2913, 2914, 2916. 

156 

Ibidem, crt. 2742, 2840, 2871, 2906, 2910.


Numeroase sunt dosarele referitoare la predarea către trupele sovietice, în cadrul 

prevederilor Convenţiei de armistiţiu, a prizonierilor germani 157 a capturilor de provenienţă 

germană 158 , dar şi a altor categorii de materiale luate cu forme 159 sau silnic 160 . 

Unităţile arhivistice create din 1945 oferă informaţii privind acţiunea de reducere a 

efectivelor unităţilor române conform prevederilor Convenţiei de armistiţiu, apariţia structurilor de 

tip sovietic (serviciul E.C.P., locţiitorul politic), ca şi despre încercări de a adapta şi impune o serie 

de regulamente de la sovietici 161 . 

În fondul de care ne ocupăm se găsesc şi informaţii referitoare la desfiinţarea şi 

contopirea Regimentului 6 Vânători cu Regimentul 1 Dorobanţi ca şi asupra pierderilor 

înregistrate de primul la retragerea din Basarabia în 1944 162 . 

Regimentul şi-a constituit arhiva după sistema cronologică structurală, sistemă menţinută 

şi după prelucrările efectuate în cadrul centrului. 

Preluarea acesteia în cadrul Centrului s-a făcut în 1960, anterior ea păstrându-se în cadrul 

Depozitului de arhivă al Comandamentului 1 Teritorial, cea creată până în 1942 163 şi asupra 

regimentului cea posterioară acestei date. 

Nu ne putem pronunţa asupra modului cum trecerea timpului sau vitregiile războaielor au 

afectat integritatea fondului arhivistic creat de regiment, însă documentele ne oferă informaţii 

despre acţiunea de epurare efectuată după instaurarea comunismului. 

Astfel, la 02.09.1948, o comisie de „Selecţionare”, alcătuită din comandantul 

regimentului, secundul politic, ofiţerul informator şi şeful biroului adjutantură, procedau la 

eliminarea din fond, prin „ardere” a următoarelor: 

1) Albumul regimentului; 

2) Cartea de aur; 

3) Registrul istoric, pe perioada 1872-1906; 

4) Registrul istoric, pe perioada 1903-1913; 

5) Registrul istoric, pe perioada 01.04.1913-26.10.1933; 

6) Registrul istoric, pe perioada 1851-03.09.1941; 

7) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 1915-29.06.1940; 

8) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 05.09.1941-17.10.1941; 

9) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 18.10.1941-06.07.1942 164 . 

Fondul arhivistic al Regimentului 1 Dorobanţi „Dolj”, destul de simplu comparativ cu al 

altor regimente, deşi nu acoperă documentar întreaga perioadă a existenţei acestuia, conţine bogate 

informaţii privind finanţarea acestei unităţi militare, dar şi a unor evenimente istorice de 

importanţă naţională. 

Anii extremi 1906-1951; n.a. 3392; inventar permanent. 

157 Ibidem, crt. 2703. 

158 Ibidem, crt. 2739. 

159 Ibidem, crt. 2857, 2860, 2863, 2904, 2910, 2989. 

160 Ibidem, crt. 2857, 2860, 2863, 2904, 2908, 2910, 2989. 

161 Ibidem, crt. 3057, 3058. 

162 Ibidem, crt. 2637, 2711, 2723, 2902. 

163 Ibidem, crt. 1493, 2444. 

164 Ibidem, crt. 3029, f. 37. 

229

230 


REGIMENTUL 2 DOROBANŢI „VÂLCEA” 

A fost creat la 01.07.1872 în conformitate cu prevederile Înaltului Decret 1064/05.06, sub 

numele de Regimentul 2 Dorobanţi. Era organizat pe trei batalioane cu reşedinţele la Târgu Jiu, 

Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, iar reşedinţa Statului Major a fost stabilită la Rm. Vâlcea. Baza de 

recrutare îi era asigurată de judeţele: Vâlcea, Gorj şi Argeş care creau batalioanele cu aceleaşi 

nume 165 . 

Primul comandant al regimentului a fost maiorul Bârsescu Constantin 166 . A primit 

drapelul la 14.10.1874, la sfârşitul manevrelor efectuate în prezenţa domnitorului Carol. Patronul 

regimentului a fost Sf. Ioan Botezătorul, stabilit prin Înaltul Decret nr. 107/18.01.1875 167 . 

Prin Înaltul Decret 2195/26.11.1876 este reorganizat pe două batalioane, Gorj şi Vâlcea, 

batalionul 3 Argeş cedându-l Regimentului 4 Dorobanţi, care se crea la 01.01.1877. Baza de 

recrutări i se reducea la numai două judeţe: Gorj şi Vâlcea 168 . 

Participă la războiul pentru cucerirea independenţei remarcându-se în luptele de la 

Opanez, Plevna, Vidin 169 . 

De la 01.05.1880, conform Înaltului Decret 1163/05.04.1880, urmărindu-se apropierea 

companiilor de reşedinţa regimentului pentru a se putea asigura o instrucţie cât mai completă, baza 

de recrutare a regimentului se restrângea numai la judeţul Vâlcea, care asigura oamenii pentru cele 

două batalioane. Pe lângă schimbarea dislocării batalioanelor şi companiilor, această reorganizare 

aducea şi schimbarea denumirii în Regimentul de Dorobanţi Râmnicu Vâlcea nr. 2 170 . 

Dintre modificările structurii organizatorice, suferite ulterior de regiment mai menţionăm: 

- crearea prin decizia ministerială nr. 106/21.06.1899, începând cu 1 iulie, a primelor 

două companii permanente 171 ; 

- la 15 iulie 1891, prin contopirea companiilor sale permanente cu companiile 1 şi 2 

ale Regimentului 2 Linie, primite ca urmare a desfiinţării acestuia, se constituie pe trei batalioane 

din care unul permanent 172 ; 

- de la 01.11.1899, conform Înaltului Decret 1415/01.04.1898, regimentul se 

reorganiza pe două batalioane permanente şi unul teritorial 173 ; 

- permanentizarea, la 01.04.1908, a celui de-al treilea batalion teritorial 174 . 

Şi denumirea regimentului a mai fost modificată în câteva rânduri, după cea din 1880, 

astfel: 

- Regimentul 2 Dorobanţi, la 05.04.1889 175 ; 

- Regimentul Vâlcea, nr. 2, la 13.03.1891 176 ; 

- Regimentul nr. 2 Dorobanţi Vâlcea, la 25.03.1932 177 . 

Sub această denumire a funcţionat până la desfiinţarea sa, efectuată în conformitate cu 

Instrucţiunile 56500/24.07.1945, prin transformarea în Centrul de Instrucţie al Infanteriei 178 . 

165 


166 

Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713 R.I., f. 2. 

167 

Ibidem, f. 4-5. 

168 


169 

Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, f. 10-13. 

170 


171 

Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713, f. 21. 

172 

Ibidem, f. 23 şi „Monitorul oastei”, nr. 28/1891, p. 911-913. 

173 

Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713, f. 30. 

174 


175 


176 

Ibidem, nr. 28/1891, 911-913. 

177 

„Monitorul Oficial”, nr. 122/1932, p. 3445. 

178 

Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I organizare, crt. 4980, f. 218.


De la Regimentul 2 Dorobanţi, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor 

Militare Istorice, se păstrează numai arhiva creată în perioada 1909-1945, în număr de 2802 unităţi 

arhivistice. Pentru perioada 1872-1945, în număr de 2802 unităţi arhivistice. Pentru perioada 1872- 

1908 nu mai deţine nici un document, iar pe anii 1909-1914 s-au păstrat extrem de puţine de la 1 la 

5 unităţi arhivistice pe an. 

Până la centralizarea arhivelor militare, arhiva Regimentului 2 Dorobanţi s-a aflat în 

păstrarea Depozitului regional de arhivă al Comandamentului 1 Craiova. Acestuia îi era predată, în 

mai multe rânduri, în perioada 1936-1938, arhiva creată pe perioada 1921-1934, în total 

992 dosare 179 . Arhiva creată pe perioada 1935-1945 a fost predată la Cercurile teritoriale Olt şi 

Vâlcea în momentul desfiinţării regimentului 180 . 

Actualmente, fondul întregit este inventariat, selecţionat şi dispune de inventar permanent. 

Dintre prelucrările anterioare avem mărturii numai despre cea din 1929-1930, efectuată 

conform Ordinului 854/1929. Prelucrarea a constat în separarea documentelor operative de cele 

neoperative şi s-a aplicat arhivei create în perioada 1913-1921. 

Documentele operative, grupate pe cinci mari probleme au fost grupate în 8 dosare, 

numerotate în mod distinct şi din care 7 se regăsesc în fond 181 . 

Lipsa totală a documentelor pe perioada 1872-1908, ca şi existenţa a foarte puţine pe 

perioada 1909-1916, restrâng posibilitatea documentării asupra participării regimentului la o serie 

de evenimente cum sunt: războiul de independenţă, reprimarea răscoalelor din 1907, campania din 

1913 şi chiar asupra evoluţiei organizatorice a unităţii. 

Documentarea asupra acestor perioade poate fi făcută din registrele istorice care acoperă 

intervalul 1872-1930 182 . În acestea, pe lângă date privind evoluţia organizatorică a regimentului, se 

găsesc bogate informaţii asupra acţiunilor întreprinse de regiment în perioada 12.09.1877- 

19.02.1878; bombardarea localităţilor de pe malul drept al Dunării, trecerea fluviului, asedierea 

Plevnei, pierderile umane înregistrate, cooperarea cu alte unităţi româneşti 183 . 

Pentru potolirea răscoalelor din 1907, la 12 martie, regimentul mobiliza contingentele 

1899-1905, astfel că, la 14 martie, era organizat pe 4 batalioane a câte 800 de oameni. Batalioanele 

1, 2 şi 3 au fost însărcinate cu asigurarea ordinii în arealul Horezu, Bălceşti, Drăgăşani, 

Călimăneşti, Râmnicu Vâlcea. Batalionul 4 a fost dislocat la Buzău şi apoi la Giurgiu 184 . 

Informaţii amănunţite sunt oferite şi despre campania din 1913 (itinerarul urmat, 

pierderile înregistrate ca urmare a epidemiei de ciumă, prizonierii bulgari etc.) 185 . 

Documentele existente în fond (ordine, rapoarte, situaţii statistice, tabele nominale, dări 

de seamă, instrucţiuni şi altele) se referă în cea mai mare parte la activitatea unităţii: organizarea şi 

desfăşurarea instrucţiei, asigurarea bazei tehnico-materiale, mutarea, detaşarea şi înaintarea în grad 

a cadrelor, participarea la manevre militare etc. 

O categorie aparte o constituie arhiva operativă creată pe anii 1916-1919, ca şi jurnalele 

de operaţii 186 din care se pot culege informaţii despre lucrările de fortificaţii executate de regiment 

179 

Loc. cit., fond Reg. 2 Dorobanţi, crt. 1258, f. 98, 115, 122, 123, 129. 

180 

Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I organizare, crt. 4814, f. 86-87. 

181 

Loc. cit., fond Reg. 2 Dorobanţi, crt. 160, f. 1-3 (este vorba de numerele curente: 11, 22, 27, 63, 64, 111, 154, 181. 

Încă de la acea dată se precizează că nu au fost identificate documente operative pe anul 1913). 

182 

Ibidem, crt. 5,9 şi Loc. cit., Registrul istoric…, crt. 713 şi 714. 

183 

Loc. cit., Registrul istoric…., crt. 713, f. 9-17, crt. 714, f. 13-30. 

184 

Ibidem, crt. 713 R.I., f. 57-58. 

185 

Ibidem, f. 90-96. 

186 

Loc. cit., Regimentul 2 Dorobanţi, crt. 5, 9, 28, 108, 131, 132. 

231

232 


în zona Olt-Lotru 187 , luptele la care unitatea a luat parte în perioada august-decembrie 1916, 

retragerea şi refacerea în Moldova, despre activitatea Misiunii militare franceze 188 , ca şi despre 

misiunile îndeplinite în Banat şi Basarabia între 1919-1921 189 . 

Numeroase informaţii despre operaţiunile din Primul Război Mondial la care regimentul a 

luat parte, furnizează dosarele în care sunt cuprinse pierderile umane şi materiale înregistrare de 

acesta 190 . 

Bine acoperită documentar este şi participarea regimentului la Al Doilea Război Mondial. 

Jurnalele de operaţii detaliază acţiunile la care regimentul a luat parte în perioada iunie 1941aprilie 

1943 191 . 

Multe dosare oferă date despre operaţiunile desfăşurate de regiment pe fronturile din 

Ardeal şi Ungaria 192 , ca şi asupra pierderilor umane înregistrate 193 . 

Fondul documentar al Regimentului 2 Dorobanţi Vâlcea, chiar dacă nu acoperă întreaga 

perioadă a existenţei sale, se constituie într-o importantă sursă de informaţii pentru istoria acestei 

importante unităţi de infanterie şi chiar pentru istoria naţională. 

Anii extremi: 1909-1945; unităţi arhivistice 2802; inventar permanent. 

187 

Ibidem, crt. 7, 54, 1403. 

188 

Ibidem, crt. 24, 34, 44, 63, 92, 124, 126, 309. 

189 

Ibidem, crt. 129. 

190 

Ibidem, crt. 156, 187, 192, 203, 206. 

191 

Ibidem, crt. 36, 37, 39, 41, 46, 56, 58, 75, 76, 88, 93, 99, 100, 134, 144, 199, 595. 

192 

Ibidem, crt. 2375, 2379, 2627. 

193 

Ibidem, crt. 1906-1916, 1980, 2100, 2587, 2627, 2679.


REGIMENTUL 3 DOROBANŢI „OLT” 

Se numără printre regimentele care au fost înfiinţate la începutul anului 1877, în 

conformitate cu prevederile Înaltului Decret 2195 din 26.11.1876. A fost creat cu numele de 

Regimentul 3 Dorobanţi şi avea garnizoana statului major în oraşul Slatina. Era organizat pe două 

batalioane pe care le recruta de pe raza judeţelor Olt şi Romanaţi, judeţe care le-au împrumutat şi 

numele 194 . 

Primul comandant al regimentului a fost colonelul Herfner George, numit prin Înaltul 

Decret 97/18.0l.1877 195 . 

Renumerotarea regimentelor de dorobanţi a făcut ca Regimentul 3 Dorobanţi să preia 

drapelul fostului regiment cu acelaşi număr, devenit acum Regimentul 6 Dorobanţi 196 . Înmânarea 

drapelului a fost făcută de domnitorul Carol la 17.07.1877, la Poiana Mare 197 . 

La 0l.04.1880, ca urmare a prevederilor Înaltului Decret 1163, ceda batalionul de 

Romanaţi, regimentului care se constituia acum cu reşedinţa la Caracal. Regimentul 3 Dorobanţi 

continua să fie organizat pe 2 batalioane a câte 4 companii, dar care se recrutau numai de pe raza 

judeţului Olt. Conform aceluiaşi decret denumirea regimentului era schimbată în Regimentul 3 

Dorobanţi „Olt” 198 . 

Prin Decizia ministerială nr. 106/21 iunie 1887 în cadrul regimentului au fost create 

primele două companii permanente, amândouă cu reşedinţa la Slatina 199 . Tot în acelaşi an, prin 

Înaltul Decret nr. 556 din 17.03., denumirea regimentului a devenit Regimentul 3 Dorobanţi 200 . 

Un alt moment organizatoric importantă l-a constituit crearea celui de-al treilea batalion 

al regimentului, în anul 1891. El era primul batalion permanent şi se constituia, conform 

prevederilor Înaltului Decret 2140/12.07.1891 201 , prin contopirea celor două companii permanente 

cu companiile 5 şi 6 ale Regimentului 2 Linie, desfiinţat prin Înaltul Decret 2329/11.07.1991. Tot 

prin acest Înalt Decret denumirea regimentului devenea: Regimentul Olt nr. 3 202 . Celelalte 

batalioane vor fi permanentizate prin Înaltele Decrete 3657/07.10.1899 203 şi 917/29.03.1908 204 . 

Denumirea regimentului va rămâne aceeaşi până în anul 1932, când, prin Înaltul Decret 

1778/23.05., îi era schimbată în: Regimentul 3 de Dorobanţi „Olt” 205 . 

Regimentul a funcţionat până la 24 iulie 1945 când a fost desfiinţat ca urmare a 

Instrucţiunilor Speciale nr. 56500 ale M.St.M prin care se reorganiza întreaga armată 206 . Atât 

Divizia 11 Infanterie cât şi Regimentul 3 Infanterie vor fi reînfiinţate, în organizare redusă 207 , prin 

ordinul M.St.M. nr. 317763/02.08.1951 însă vor activa numai până la 27.11.1951 208 . 

Fondul arhivistic al Regimentului 3 Dorobanţi „Olt” aflat în păstrarea Centrului de 

Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, este format dintr-un număr de 3832 de unităţi 

arhivistice şi este constituit conform sistemului cronologic structural. 

194 


195 

Ibidem, nr. 1/1877, p.44. 

196 

Albumul Armatei Române, 10 Mai 1902,Librăria Socecu, Buc. 1902, p.70 

197 

C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Regimentului 3 Dorobanţi, crt. 717, fila 10 (în continuare: Reg. istoric.) 

198 

„Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p.258; 299-30l. 

199 

Loc.cit., Reg. istoric ..., crt. 717., f. 66. 

200 

„Monitorul Oastei”, nr.13/1889, p. 124-136. 

201 

Ibidem, nr.28/1891, p. 25. 

202 

Reg. istoric ... fila 98-99. 

203 

„Monitorul Oastei”, nr.47/1889, p. 823-824. 

204 

Ibidem, nr.l5/1908, p. 50-60. 

205 


206 

Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I,crt. 4930, f. 218. 

207 

Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, crt. 130l, f. 55. 

208 

Loc. cit., fond Divizia 95 Infanterie, crt. 32 A, f. 73. 

233

234 


Cea mai mare parte dintre documentele care alcătuiesc fondul conţin informaţii în 

legătură cu încadrarea cu efective, schimbări organizatorice, desfăşurarea procesului de instrucţie, 

rezultatele diferitelor controale, comune tuturor unităţilor militare. 

O importanţă deosebită în cadrul fondului o prezintă arhiva operativă creată de regiment 

pe parcursul celor două războaie mondiale la care au luat parte. 

Ordinele de operaţii, buletinele informative, rapoartele, dările de seamă, tabelele 

nominale şi situaţiile statistice întocmite în perioada 1916-1919, oferă informaţii despre luptele la 

care a luat parte regimentul 209 , acţiunea de reorganizare şi completarea efectivelor la care a fost 

supus în 1917 210 , ca şi despre pierderile umane înregistrate 211 . 

Documentele întocmite de regiment în anii 1941-1945, cuprind informaţii în legătură cu 

participarea sa la luptele duse pe frontul de est în perioadele 22.06.1941-15.11.1941 şi 05.09.1942- 

17.03.1943 212 , retragerea de pe frontul de la Iaşi 213 şi continuarea războiului alături de trupele 

sovietice în Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia 214 . 

Interesante informaţii oferă arhiva regimentului şi despre aplicarea prevederilor unor 

articole ale Convenţiei de Armistiţiu 215 . 

Documentele create de Regimentul 3 dorobanţi „Olt” constituie o importantă sursă de 

informaţii pentru istoricul unităţii, dar şi pentru participarea ţării noastre la cele două conflagraţii 

mondiale. 

Anii extremi: 1906-1945; unităţi arhivistice 2852, inventar permanent. 

209 

Loc. cit., fond Regimentul 3 Dorobanţi, crt.38; 39; 56; 91; 94; 96; 105; 107; 287; 288; 291; 390. 

210 

Ibidem, crt.92;161. 

211 

Ibidem, crt. l05; 116; 119; 121; 128; 135; 138; 2836. 

212 

Ibidem, crt. 274, 2145, 2146, 2358. 

213 


214 

Ibidem, crt. 2894, 2905, 2913-2917, 3125, 3130, 3139. 

215 

Ibidem, crt. 298, 2955, 30l6, 30l7, 3058, 397.


REGIMENTUL 4 DOROBANŢI „ARGEŞ” 

A fost înfiinţat la 0l.0l.1877, conform prevederilor Înaltului decret nr. 2195/26.11.1876, 

sub numele de Regimentul 4 Dorobanţi şi i se stabilea reşedinţa la Piteşti. Baza de recrutare a 

regimentului o constituiau judeţele Argeş şi Muscel care asigurau oameni pentru Batalionul 1 

Argeş şi respectiv Batalionul 2 Muscel 216 . 

Formarea Regimentului 4 Dorobanţi a fost concomitent cu a altora şapte şi s-a făcut prin 

„renumerotarea şi desdoirea” vechilor regimente de dorobanţi create în 1872. Cele două batalioane 

ale regimentului proveneau de la Regimentul 2 Dorobanţi „Rîmnicu Vâlcea” (batalionul Argeş) şi 

de la Regimentul 4 Dorobanţi, Prahova” (batalionul Muscel) 217 . 

Reducerea bazei de recrutare mobilizare de la 4-5 judeţe la numai 2, conform expunerii 

de motive la Înaltul Decret 2195, urmărea crearea unor condiţii care să „garanteze o mai bună şi 

mai grabnică mobilizare şi un număr mai considerabil de forţă” 218 . Din acest ultim considerent, 

dată fiind situaţia internaţională, România menţinea sub arme şi rezerviştii concentraţi pentru 

manevre în toamna anului 1876 219 . Efectivele regimentului erau stabilite la: 28 ofiţeri, 64 sergenţi, 

96 caporali, 64 toboşari şi cornişti şi 1510 soldaţi 220 , iar primul său comandant a fost locotenentulcolonel 

Gorjan August, numit prin Înaltul Decret 97 din 18.0l.1877 221 . 

La 17.07.1877, la Cartierul General al Armatei, stabilit la Poiana Mare, lângă Calafat, 

domnitorul Carol I înmâna drapelele de luptă regimentelor nou create 222 . Culorile drapelului 

Regimentului 4 Dorobanţi, stabilite prin Înaltul Decret 1098/09.05.1877, erau: alb, albastru şi roşu 223 . 

În structura organizatorică amintită mai sus, participă la războiul din 1877-1878, 

susţinând lupte grele la Rahova şi Vidin şi culegând aprecieri elogioase pentru eroismul oamenilor 

săi 224 . Drapelul regimentului a fost decorat cu Crucea „Trecerea Dunării” 225 . 

În perioada următoare cunoaşte succesive reorganizări. În anul 1880, conform Înaltului Decret 

1163/05.04., ceda 1/3 din oamenii săi Regimentului de Dorobanţi „Dâmboviţa” nr. 22, format acum, iar 

numele îi era schimbat în Regimentul de Dorobanţi „Argeş-Muscel” nr. 4 226 . Reorganizarea a durat 

numai o lună, căci prin Înaltul Decret nr.1459 din 08.05.1880 i se restrângea teritoriul de recrutare 

numai la judeţul Argeş, iar batalionul de Muscel se va constitui în al 30-lea regiment de dorobanţi. Tot 

cu acest prilej i-a fost dată o nouă denumire: Regimentul de Dorobanţi „Argeş” nr. 4 227 . 

Păstrează organizarea pe două batalioane după 1883, deşi prin Legea asupra organizării 

comandamentelor corpurilor de armată, se hotăra ca toate regimentele de dorobanţi să fie 

organizate pe 3 batalioane şi din cadrele unui batalion de depozit 228 . 

Numele Regimentului va fi schimbat iarăşi în 1889, prin Înaltul Decret 556 din 17.03., el 

redevenind Regimentul 4 Dorobanţi 229 . 

Dintre modificările structurale pe care le-a mai cunoscut regimentul trebuie să amintim: 

crearea a două companii permanente, prin legea bugetară din 1889-1890 230 şi apoi organizarea sa 

pe trei batalioane, din care unul permanent, începând cu 15.07.1891. Tot de la această ultimă dată 

216 

„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 811-821, (Fiecare batalion era format din câte 4 companii şi dislocate la: 

Şuici,Curtea de Argeş, Piteşti, Cotmeana, Cîmpulung, Giuvala, Miceşti şi Argeşel). 

217 

Ibidem. nr. 1/1877, p. l0-13. 

218 

Ibidem, nr. 35/1876, p. 811. 

219 

R. Bădulescu, Războiul ruso-româno-turc 1877-1878, Sibiu 1926, p.5. 

220 


221 

Ibidem, nr. 17/1877, p. 526. 

222 

Ibidem, nr. 20/1877, p. 688. 

223 

Ibidem, nr. 14/1877, p. 505-507. 

224 

C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 4 Dorobanţi Argeş, crt. 737, fila 215-216. 

225 

Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu, Buc. l902, p. 70. 

226 

Monitorul Oastei, nr. 10/1880, p. 258; 299-301. 

227 

Loc. cit, fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 737, f. 216. 

228 


229 

Ibidem, nr.13/1889, p.124-136. 

230 

Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc. 1985, p. 19. 

235

236 


i-a fost schimbată şi denumirea în Regimentul „Argeş” nr. 4 231 . Continuând acţiunile pentru 

permanentizarea stagiului militar, Regimentul „Argeş” nr. 4 se va organiza, de la 0l.11.1899, pe 

două batalioane permanente şi unul cu schimbul 232 . Ultimul batalion teritorial va deveni permanent 

la 21.04.1908 233 . Denumirea regimentului va rămâne neschimbată până în anul 1932, când prin 

Înaltul Decret 1778 din 23.05., va deveni Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş” 234 , pe care o va păstra 

până la desfiinţarea sa, survenită la 15.06.1946 235 . 

Deşi a funcţionat 7 decenii, fondul arhivistic creat de Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş” 

acoperă numai perioada 1906-1946, însă pe mulţi dintre ani număra numai 1-2 unităţi arhivistice. 

Fondul a fost constituit conform sistemului cronologic structural, menţinut şi după ultima prelucrare. 

Până la preluarea în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, 

arhiva regimentului s-a aflat în păstrarea Depozitului de arhivă al Comandamentului 1 Teritorial, 

la Craiova. Acestuia, în conformitate cu Ordinul 1208/1923, îi era predată arhiva creată pe anii 

1903-1919 236 , iar apoi, în mai multe etape (19.08.1937, 11.09.1940 şi 08.07.1942) cea creată în 

perioada 1921-1939 237 . 

La 15 iulie 1946, momentul desfiinţării, atât arhiva care se afla asupra sa cât şi drapelul 

regimentului erau predate Regimentului 4 Infanterie Voluntari 238 . 

În păstrarea Centrului se află registre istorice care acoperă perioadele 1877-1931 şi 1939- 

1944 239 ca şi jurnale de operaţii pentru perioadele 01.08.1918-01.03.1921 şi 15.08.1939- 

21.06.1941 240 . 

În mare, fondul arhivistic cuprinde aceleaşi categorii de documente specifice tuturor 

unităţilor militare: ordine, rapoarte, dări de seamă, instrucţiuni, situaţii statistice, în care este 

reflectată instruirea militarilor în termen, asigurarea bazei tehnico-materiale, participarea la 

manevre militare, mutări şi detaşări de cadre etc. 

Arhiva operativă conţine numeroase informaţii privind participarea regimentului la 

campania din 1916 în Transilvania, despre luptele susţinute la Cincu Mare, Moha, Sfîntu Petru, 

replierea pe aliniamentul trecătorilor şi retragerea în Moldova şi apoi luptele de pe frontul de la 

Mărăşeşti 241 . Mai bogată în unităţi arhivistice şi în informaţii este arhiva operativă pentru 

campaniile din 1941 şi 1944-1945 242 . 

Legat tot de participarea la cele două războaie mondiale, numeroase dosare conţin 

informaţii despre pierderile umane şi materiale înregistrate de regiment 243 . 

Date importante ne sunt transmise în legătură cu participarea subunităţilor regimentului la 

asigurarea ordinii pe timpul grevelor şi desfăşurării congresului socialiştilor, în anul 1919 244 . 

Un alt eveniment intern, în care regimentul a fost direct implicat şi pentru care există 

numeroase informaţii în acest fond, este reprimarea rebeliunii legionare din ianuarie 1941 245 . 

Tot din arhiva regimentului mai pot fi culese informaţii despre starea de spirit a populaţiei 

basarabene în perioada 1920-1921, cât şi despre misiunile îndeplinite de acesta în Basarabia 246 . 

Documentele constituite de Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş” sunt o importantă sursă de 

informaţii pentru istoria naţională. Anii extremi: 1906-1946; u.a. 2162; inventar permanent. 

231 

„Monitorul Oastei”, nr. 28/1891, pag. 911. 

232 

Ibidem, nr. 19/1898, pag. 536. 

233 

Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 737, f. 220. 

234 

Loc. cit., fond Regimentul 11 Dorobanţi, anul 1932, crt. 10, f. 175. 

235 

Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt.1982, f. 282, 292, 295. 

236 

Ibidem, crt. 390, f. 220-224. 

237 

Ibidem, crt. 819, f. 193, 512, 548. 

238 

Ibidem, crt.1982, f. 282, 292, 295. 

239 

Loc. cit., fond Bibliotecă, crt. 720, 721, 722. 

240 

Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 166, 167, 737, 1133, 1436, 1802. 

241 

Ibidem, crt. 26-39; 47; 58; 71; 73-111. 

242 

Ibidem. crt. 1455; 1459; 1458. 

243 

Ibidem, crt. 40; 41; 45; 46; 124; 135;1408; 1410; 1419;1793; 1797. 

244 

Ibidem, crt. 216; 220. 

245 

Ibidem, crt. 1223; 1244; 1448; 1460; 1472; 1518; 1858; 1958; 1987. 

246 Ibidem, crt. 238, 308.


REGIMENTUL 5 DOROBANŢI „VLAŞCA” 

S-a constituit la 01.01.1877, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret nr. 2195/ 

26.11.1876 şi Ordinul circular nr. 75/28.12.1876 sub numele Regimentul 5 Dorobanţi. Crearea lui 

s-a făcut prin „desdoirea” Regimentului 6 Dorobanţi, care îi ceda Batalioanele Teleorman şi 

Vlaşca. Garnizoana regimentului a fost stabilită la Giurgiu. Aria de recrutare a regimentului se 

întindea asupra judeţelor Teleorman şi Vlaşca 247 , de la care şi-au luat numele şi batalioanele. 

Primul comandant al regimentului a fost colonelul Dona Nicolae, numit prin Înaltul 

Decret nr. 97/18.01.1877 248 . 

Înmânarea drapelului s-a făcut la 17.07.1877, la sediul Cartierului General al armatei aflat 

dislocat la Poiana Mare, de însuşi domnitorul Carol 249 . 

În campania 1877-1878, regimentul participă cu cele două batalioane ale sale, luând parte 

la atacul redutei Griviţa 2, la 07.10 şi Opanezului, la 28.10.1877. Pentru faptele de arme săvârşite, 

drapelul regimentului a fost decorat cu Crucea „Trecerea Dunării” 250 . 

Prin Înaltul Decret 1459/08.05.1880, i se reducea baza de recrutare numai la raza 

judeţului Vlaşca, iar denumirea îi era schimbată în Regimentul de Dorobanţi „Vlaşca” nr. 5 251 . 

Rămâne structurat pe două batalioane teritoriale, a câte 4 companii, până la 1889, an în 

care companiile 1 şi 5 se transformă în permanente 252 . Tot în acelaşi an, 1889, revine şi la vechea 

denumire de Regimentul 5 Dorobanţi, conform Înaltului Decret 556/17.03 253 . 

O nouă schimbare structurală va cunoaşte în 1891 în virtutea Înaltului Decret 2324/11.07, 

când regimentul era organizat pe 3 batalioane din care unul permanent. La acest regiment 

batalionul permanent s-a constituit la 06.08.1891, din contopirea companiilor sale permanente cu 

companiile 1 şi 2 ale Regimentului 4 Linie care se desfiinţa acum. Conform aceluiaşi act normativ 

noua denumire a regimentului era: Regimentul „Vlaşca” nr. 5 254 . 

Acţiunea de permanentizare, din necesitatea „creşterii nivelului instrucţiei”, va continua 

prin Înaltele Decrete nr. 3657/07.10.1899 255 şi 917/29.03.1908 256 în baza cărora se permanentiza al 

doilea şi respectiv al treilea batalion. 

În ceea ce priveşte denumirea va rămâne neschimbată până în 1932, când, prin Înaltul 

Decret 1778/23.05., va fi modificată în Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca” 257 , pe care o va purta 

până la desfiinţarea sa, survenită conform Instrucţiunilor speciale nr. 70200/01.11.1944 258 . 

Fondul arhivistic al Regimentului 5 Dorobanţi „Vlaşca” este extrem de redus, raportat la 

perioada de existenţă, 1877-1944. Pe anii 1877-1910, 1912, 1913, 1915, 1918, 1921, 1923 şi 1925 

nu deţinem niciun document, iar pe 1911, 1914, 1922, 1924, 1926 şi 1928, câte una-două unităţi 

arhivistice. 

Documentele fondului nu conţin mărturii despre ce s-a întâmplat cu arhiva acestei unităţi 

a infanteriei noastre. 

247 


248 

Ibidem, nr. 1/1877, p. 44. 

249 

Ibidem, nr. 20/1877, p. 688. 

250 

Albumul armatei, 10 mai 1902, Editura Librăriei Socecu & Co., Bucureşti, 1902, p. 69. 

251 


252 

col. dr. Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 19. 

253 


254 

Ibidem, nr. 28/1891, p. 25-28; C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Regimentului 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 723, f. 49 

(în continuare se va cita Registrul istoric….). 

255 

„Monitorul Oastei”, nr. 47/1899, f. 823-824. 

256 

Ibidem, nr. 15/1908, p. 50-60 şi Loc. cit. Registrul istoric, f. 168. 

257 


258 

C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 433, f. 1. 

237

238 


Din alte surse documentare a reieşit că arhiva operativă de dinaintea primului război 

mondial a fost capturată de inamic în toamna lui 1916, în momentul acceptării cazărmii „Carol” 

din Giurgiu 259 . 

Despre arhiva aflată asupra Regimentului în 1944, se menţionează că în momentul 

desfiinţării, a fost predată împreună cu drapelul, Regimentul 23 Infanterie, la 27.11.1944 260 . 

Registrele istorice păstrate, în număr de trei, sunt constituite pentru perioadele: 1888- 

1915 261 , 01.08.1914-15.08.1916 262 şi 01.07.1918-01.04.1921 263 ; nu conţin suficiente date care să 

documenteze evoluţia organizatorică a regimentului ca şi participarea sa la momentele istorice mai 

deosebite ale istoriei noastre. Toate trei conţin mai multe informaţii despre participarea la 

manevre, mutări, detaşări şi avansarea în grad a cadrelor, ordinea de bătaie nominală etc. 

Registrul istoric constituit pentru perioada 1888-1915, pe lângă cele de mai sus, mai oferă 

şi informaţii privitoare la reconstruirea cazărmii din Giurgiu şi interesante amănunte privitoare la 

incidentele dintre răsculaţi şi plutonul I al regimentului, dislocat la Ştefăneşti, pe proprietatea 

Lahovary. 

Incidentul desfăşurat pe 12.03.1907 s-a soldat în prima fază cu uciderea unui soldat şi 

molestarea căpitanului şi gradaţilor. Soldaţii au refuzat să execute comenzile 264 . 

Din arhiva existentă, cercetătorul poate afla foarte puţine date despre participarea 

regimentului la Primul Război Mondial pentru că s-au păstrat numai câteva dosare 265 . 

Mai multe informaţii oferă documentele fondului asupra misiunii îndeplinite de regiment 

în Basarabia în perioada 1919-1920, la paza graniţei pe Nistru, informaţii despre luptele care se 

desfăşurau în Ucraina ca şi despre marcări ale trupelor galitierei, presate de bolşevici, care 

încercau să treacă în Moldova, despre desele schimburi de focuri între trupele noastre şi bolşevicii 

din stânga Nistrului etc. 266 . 

Săracă în informaţii este şi arhiva privitoare la cel de-Al Doilea Război Mondial, deşi 

regimentul s-a aflat pe front mari perioade de timp: 22.09.1941-04.04.1943 şi 23.04.1944- 

24.08.1944. Numai puţine dosare conţin mărturii despre acţiunile desfăşurate 267 , pierderi umane 268 

şi materiale înregistrate 269 . 

Anii extremi 1911-1944; 463 unităţi arhivistice; inventar permanent. 

259 Ibidem. 

260 Ibidem. 

261 Loc. cit., Registrul istoric…, crt. 723. 

262 Ibidem, crt. 724. 

263 Ibidem, crt. 725 R.I. 

264 Ibidem, crt. 723 R.I., f. 50, 150. 

265 Loc. cit., Fond Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 3, 5, 10, 11, 15. 

266 Ibidem, crt. 17, 19, 20-28 şi Loc. cit. Registrul istoric, crt. 725. 

267 Loc. cit., crt. 329, 343, 346, 348, 431. 

268 Ibidem, crt. 267, 364. 

269 Ibidem, crt. 441, 448.


REGIMENTUL 6 DOROBANŢI „MIHAI VITEAZUL” 

Creşterea numărului de regimente în anul 1877, conform Înaltului Decret 2195/26 

noiembrie 1876 şi Ordinului circular 75/1877, se făcea prin „desdoirea şi renumerotarea” primelor 

opt regimente, create în anul 1872. 

Ca urmare a actelor normative amintite, Regimentul 3 Dorobanţi, înfiinţat prin Înaltul 

Decret 1064/5 iunie 1872 270 ceda trei din cele cinci batalioane ale sale (Teleorman, Vlaşca, Ilfov) 

unor regimente nou formate şi prin renumerotare devenea Regimentul 6 Dorobanţi 271 . 

Deci putem considera că Regimentul 6 Dorobanţi a fost creat în anul 1872 sub numele de 

Regimentul 3 Dorobanţi şi că în 1877 i-a fost schimbată doar denumirea şi redusă aria de recrutare 

numai la oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov. 

Regimentul avea reşedinţa statului major la Bucureşti ca şi batalionul 1, iar cea a 

batalionul 2 era la Olteniţa. 

Era subordonat Diviziei II Teritoriale Militare şi avea un efectiv de 2133 oameni 272 . 

Steagul vechiului Regiment 3 Dorobanţi a fost preluat de regimentul cu acelaşi număr 

creat la Slatina 273 . 

Noul drapel al regimentului va fi înmânat de domnitorul Carol la 17 iulie 1877, pe 

Câmpia de la Poiana, unde se afla dislocat Cartierul General al Armatei 274 . 

În campania din anii 1877-1878, Regimentul 6 Dorobanţi a luat parte la luptele de la 

Rahova, Griviţa, Nicopole şi la asediul Vidinului 275 . Faptele de arme ale oamenilor săi au făcut ca 

la 8 octombrie 1878 drapelul regimentului să fie decorat eu Crucea „Trecerea Dunării” 276 . 

Reorganizarea dorobanţilor, efectuată prin Înaltul Decret 1163/5 aprilie 1860, îi reducea 

baza de recrutare numai la Oraşul Bucureşti şi îi schimba denumirea în Regimentul de Dorobanţi 

nr.6, Bucureşti 277 . 

Regimentul va cunoaşte, ca şi celelalte de altfel, până la Primul Război Mondial, mai 

multe schimbări organizatorice. În anul 1889 îşi organizează primele două companii 

permanente 278 , iar doi ani mai târziu din contopirea acestora cu companiile 5 şi 6 primite de la 

Regimentul 4 Linie, îşi constituia al treilea său batalion, dar primul permanent 279 . Celelalte două 

batalioane teritoriale vor fi permanentizate, pe rând, prin Înaltele Decrete 3657/7 octombrie 

1899 280 şi 917/29 martie 1908 281 . 

În preajma izbucnirii primului război mondial regimentul era organizat pe trei batalioane 

permanente, o secţie de mitraliere şi o secţie de tunuri de 53 mm, ca toate celelalte regimente de 

infanterie. 

În ceea ce priveşte denumirea regimentului, după schimbarea din 1880, va mai cunoaşte 

şi alte câteva: 

- Regimentul 6 Dorobanţi la 17 martie 1889 282 

- Regimentul „Minai Viteazul” nr. 6, la 11 iulie 1891 283 

270 

„Monitorul Oastei”, nr. 426 M/1872, p. 410-430. 

271 

Ibidem, nr. 35/1876, p. 810-813 şi nr. 1/1877, p. 10. 

272 

Ibidem, nr. 1/1877, p. 10-37. 

273 

Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu &Co., Bucureşti, 1902, p. 69-70. 

274 


275 

C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt.1, f. 7-9. 

276 

Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu &Co., Bucureşti, 1902, p. 69. 

277 

„Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, f. 258-259. 

278 

Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1985, f. 19. 

279 


280 

Ibidem, nr. 47/1891, p. 823-824. 

281 

Ibidem, nr. l5/1903, p..50-60. 

282 

„Monitorul Oastei”, nr. 13/1889, f. 124. 

283 

Ibidem, nr. 28/1891, f. 25-28. 

239

240 


- Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” la 13.06.1930 284 

- Regimentul 6 Dorobanţi de Garda „Mihai Viteazul” la 11 aprilie 1942 285 

- Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” la 28 februarie 1945 286 

- Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” de la 28 ianuarie 1948 287 

- Regimentul 6 Infanterie la 01 februarie 1949 288 

Regimentul a fost desfiinţat la 1 decembrie 1951, conform Ordinului 0027715/ 

29 noiembrie 1951 al Regiunii a II-a Militare 289 el se număra printre unităţile de infanterie cu cea 

mai îndelungată existenţă. 

Fondul Regimentului 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” a intrat în depozitele Centrului pentru 

valorificarea şi păstrarea arhivelor M.Ap.N. „General Radu Rosetti” în anul 1960. 

Din cercetarea documentelor a reieşit că, anterior centralizării, arhiva regimentului a fost 

păstrată la depozitul de arhivă a Comandamentului 2 Teritorial (cea pe anii 1915-1938) 290 , 

depozitul Diviziei 1 Gardă 291 şi Depozitul de arhivă Otopeni 292 . 

Din întreaga arhivă creată de unitate, după prelucrările la care a fost supusă (inventariere 

şi selecţionare) în păstrarea Centrului se mai află 2505 unităţi arhivistică, pe anii 1909-1951. 

Despre soarta arhivei creată pe anii 1878-1908 nu s-a găsit nicio referire în documentele 

fondului. Probabil că o mare parte s-a distrus cu trecerea timpului sau ca urmare a dislocărilor, dar 

este posibil ca o parte din ea să fi fost capturată de inamic în toamna lui 19l6. Conducerea 

regimentului anunţa că la 24 noiembrie 1916 nu i-a fost capturat „decât registrul cu ordine de zi pe 

perioada 1 aprilie-24 noiembrie” 293 . 

Pentru perioada 1877-1921 regimentul dispune de mai multe jurnale de operaţii care oferă 

informaţii amănunţite despere participarea sa la războiul pentru cucerirea independenţei asupra 

reprimării răscoalelor ţărăneşti din 1907 în localităţile Bragadiru, Vieru, Ştefăneşti etc., ca şi 

despre participarea la campania din 1913 294 . Jurnale de operaţii mai are alcătuite şi pentru 

perioadele 1934-1942 şi 1944-1945 295 . 

În cadrul fondului se află multe documente care conţin informaţii despre evoluţia 

organizării regimentului, organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie, participarea la 

manevre militare şi cu deosebire la cele două conflagraţii mondiale. 

Din documentele existente în fond menţionăm ordine, rapoarte, instrucţiuni, dări de 

seamă, situaţii statistice, tabele nominale, grupate în unităţi arhivistice pe probleme şi cronologic. 

Dintre acestea mai importante sunt cele create în perioadele 1916-1921 şi 1941-1945. 

Documentele create în prima dintre cele două perioade oferea informaţii detaliate despre 

luptele purtate de regiment în Transilvania, la Suţa, Cincu Mare, Porumbaru, Arpaşu de Sus, 

despre retragerea în Moldova şi refacerea efectivelor 296 . 

După refacerea efectivelor regimentul a fost dislocat în Basarabia cu misiunea asigurării 

ordinii interne şi securităţii graniţei. Arhiva creată în această perioadă oferă bogate date cu privire 

284 Loc. cit., fond Reg. 6 Dorobanţi, crt. 17/1930. 

285 Registrul istoric al Reg. de Gardă „Mihai Viteazul”, crt. 11, f. 8. 

286 Loc. cit., fond Reg. 6 Dorobanţi, crt.1951, f. 1-2. 

287 Ibidem, crt. 2133, f. 225. 

288 Loc. cit., fond Cercul Teritorial Someş, crt. 80/1949, f. 23. 

289 Loc. cit., fond Divizia 89 Infanterie, crt. l04/1952, f. 3435. 

290 Loc. cit., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt. 1808, f. 1-104. 

291 Ibidem, crt. 1643, f.1-102. 

292 Ibidem,crt. 2172, f.111-121. 

293 Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare, crt. 234, f 3. 

294 Loc. cit., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt.1, 2, 3, 90, 99, 185. 

295 Ibidem, crt. 723, 929, 1928, 2010. 

296 Ibidem, crt. 90, 99, 105.


la starea de spirit a populaţiei basarabene 297 , organizarea sectorului de graniţă afectat 298 , 

dezarmarea trupelor ruseşti din Galiţia în ianuarie 1919 299 . 

Pentru campania 1916-1919 multe informaţii privind luptele susţinute de regiment pot fi 

extrase din dosarele în care sunt grupate pierderile umane şi materiale înregistrate de acesta 300 . 

În documentele perioadei interbelice se găsesc cu predilecţie informaţii despre evoluţia 

structurii organizatorice a regimentului, schimbarea atribuţiilor şi denumirilor, organizarea şi 

desfăşurarea instrucţiei etc. 

Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial şi participarea regimentului la luptele din 

Basarabia şi Trasnistria şi apoi pe fronturile din Moldova, Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia sunt 

foarte bine acoperite documentar 301 . 

Dosare întregi conţin referiri la pierderile umane şi materiale înregistrate de regiment în 

ambele campanii 302 , cât şi despre bunurile ridicate de armatele sovietice în baza prevederii 

Convenţiei de Armistiţiu 303 . 

Despre faptele de arme ale oamenilor regimentului ca şi despre desfăşurarea luptelor se 

pot extrage informaţii utile din dosarele cu propuneri la decorare 304 şi registrele cu ordine de zi. 

Unităţile arhivistice constituite după 1945 oferă date despre intrarea armatei la 

organizarea de pace 305 , crearea unor noi structuri organizatorice „împrumutate” de la sovietici 306 , 

schimbarea garnizoanei şi denumirii 307 . 

Se poate afirma că fondul creat de Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” se remarcă 

prin bogăţia de informaţii pe care le oferă cercetătorilor în domeniile militar şi istoric. 

Anii extremi 1909-1951; unităţile arhivistică 2505, normativ permanent. 

297 

Ibidem, crt. 138, 141, 166. 

298 

Ibidem, crt. 130, 133, 142-149. 

299 


300 

Ibidem, crt. 139, 161, 164, 173. 

301 

Ibidem, crt. 1142, 1838, 1839, 2021, 2033. 

302 

Ibidem, crt. 1705, 1730, 1733, 1735, 1840, 1844, 1850, 1854, 1952, 1953. 

303 

Ibidem, crt.1836,1837,1999, 2021, 2023, 2027, 2082, 2108. 

304 

Ibidem, crt. 1140, 1147, 1148, 1216, 1314, 1345, 1464, 1560, 1618, 1801, 2014. 

305 

Ibidem, crt. 2007, 2036, 2044, 2116. 

306 

Ibidem, crt. 1917, 2139. 

307 

Ibidem, crt. 2116, 2130, 2226. 

241

242 


REGIMENTUL 7 DOROBANŢI – PRAHOVA 

Prin aplicarea prevederilor Înaltului Decret Regal nr.2195/26.11.1876, la 01.01.1877 din 

Regimentul 4 Dorobanţi s-a înfiinţat Regimentul 7 Dorobanţi, cu garnizoana de reşedinţă la 

Ploieşti 308 . 

La înfiinţare unitatea a intrat în subordinea Diviziei 2 Teritoriale şi era structurată pe 

două batalioane – Batalionul nr. l Dâmboviţa şi Batalionul nr.2 Prahova 309 . 

În campania din 1877 regimentul a acţionat operativ în august-septembrie la atacul 

pentru cucerirea redutelor Griviţa 1 şi Griviţa 2, fapt care a motivat decorarea drapelului cu 

medalia „Crucea Trecerea Dunării” la 08.10.1878 310 . 

Conform Înaltului Decret nr. 1163/05.04.1880 – relativ la crearea a încă 14 regimente de 

dorobanţi – teritoriul de activitate al regimentelor s-a restrâns la câte un judeţ, unităţile de 

dorobanţi purtând, de regulă, numele judeţului respectiv. Astfel, Regimentul 7 Dorobanţi a primit 

denumirea de Regimentul Prahova Nr.7, păstrându-şi reşedinţa la Ploieşti şi rămânând subordonat 

tot Diviziei 2 Teritoriale 311 . 

La 26 iunie 1913 regimentul a fost mobilizat, ca şi restul armatei, fiind dislocat la 

Craiova 312 . La 7 iulie trupele sale au trecut Dunărea, înaintând până în localităţile LEPITA şi 

STUPCA; datorită încheierii armistiţiului, unitatea s-a înapoiat în garnizoana de pace, 

demobilizându-şi efectivele la sfârşitul lunii august 313 . 

Întâiul an – 1916 - al primului război mondial marchează, acţiunile operative ale 

regimentului în zona Transilvaniei, împreună cu celelalte unităţi ale Grupului de Apărare – 

PREDELUS; în vara anului 1917 regimentul a luat parte la luptele de la MĂRĂŞEŞTI – faptele de 

arme ale efectivelor sale fiind consemnate în motivaţia decorării drapelului cu ordinul „Mihai 

Viteazul”, cls. a 3-a, prin Înaltul Decret nr. 902/16 iunie 1918, Brevet 323 314 . 

Medalia „Victoria” conferită prin Înaltul Decret nr.3390/20 iunie 1921, Brevet nr. 12456 

stă mărturie pentru activitatea unităţii în intervalul 1918-1919 315 . 

Potrivit stipulaţiilor Înaltului Decret nr. 1778/23 mai 1932 – relativ la modificarea 

denumirii regimentelor de infanterie – Regimentul Prahova nr. 7 se va numi REGIMENTUL Nr. 7 

DOROBANŢI – PRAHOVA 316 . 

Contextul socio-politic extern din anul 1939 a determinat concentrarea a numeroase 

unităţi, de toate armele, Regimentul 7 Dorobanţi fiind dislocat în Moldova, în zona Pâstrăveni – 

Hârlău – Iaşi şi structurat pe parte activă şi parte sedentară 317 . 

Din iulie 1941 unitatea a luat parte la luptele din Basarabia şi Transnistria, apoi la cele de 

la Cotul Donului, suferind pierderi grele umane şi materiale 318 . 

Faptul că o mare parte a arhivei operative a fost pierdută pe front, din forţă majoră, face 

ca informaţiile relative la activitatea regimentului în anii 1942-1944 să fie sumare. 

În baza Instrucţiunilor speciale nr. 70200/l noiembrie 1944 ale Marelui Stat Major – 

reglementând desfiinţarea Diviziei 13 Infanterie şi a unităţilor subordonate – regimentul s-a 

308 

„Monitorul Oastei”, nr. 35/09.12.1876, p. 810. 

309 

„Monitorul Oastei”, nr.1/12.01.1877, f. 10, 15-37. 

310 

Albumul Armatei Române, Bucureşti, 1902. 

311 

„Monitorul Oastei”, nr. crt. 434/1880, f. 257-283. 

312 

C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 7 Dorobanţi, nr. crt. 5, f. 33-49. 

313 

Ibidem. 

314 

Ibidem, crt.185, f. 608-6l2. 

315 

Ibidem. 

316 

„Monitorul Oficial”, nr. 122/28 mai 1932, p. 3445. 

317 

Loc. cit., fond Regimentul 7 Dorobanţi, crt. 346, f. 785. 

318 

Ibidem, crt. 395, f. 434.


desfiinţat la 15 decembrie 1944, vărsându-şi personalul, materialele de toate tipurile şi arhiva la 

Regimentul 1 Vânători 319 . 

Prelucrarea ştiinţifică a materialului arhivistic creat de acest regiment - 946 de dosare şi 

registre – a început în anul 1972, cu inventarierea şi ordonarea unităţilor arhivistică, potrivit 

sistemei cronologic-structurale. Selecţionarea fondului a fost efectuată în 1982. 

Repere privind arhiva unităţii se regăsesc în documentele fondului: 

- în anul 1930, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 854/1929 s-a executat 

prelucrarea arhivei existente asupra regimentului, întocmindu-se opise la dosare şi inventare ale 

acestora 320 ; 

- în iulie 1942 arhiva din anii 1940-1941, arhiva aflată la Partea Operativă, a fost 

predată Părţii Sedentare 321 . 

O menţiune specială este de făcut pentru dosarul cu nr. inv. 185, 7/1929 căreia filele 608- 

612 conţine documente relative la istoricul drapelelor de luptă ale regimentelor 7 şi 47 infanterie şi 

decoraţiile care le-au fost conferite. De subliniat că acest ultim regiment a dat „....companii de 

onoare cu drapelul….” pentru: 

„...7 iunie 1921 – comemorarea „Eroinei Ecaterina Teodoroiu”; 

„... 21 octombrie 1922 – venirea generalului Berthelot, când a fost decorat oraşul Galaţi 

cu „Crucea de Război” a Franţei; 

„...13-15 mai 1923 - înmormântarea „Eroului Necunoscut”. 

Fondul are note istorice relative la creator şi la materialul arhivistic constituit de acesta; 

nu deţine registru istoric şi jurnale de operaţii. 

Instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic sunt fişele şi inventarele realizate în 

cadrul C.V.P.A.M. 

319 Loc. cit., fond Divizia 13 Infanterie, crt. 2802, f. 7. 

320 Loc. cit., fond Regimentul 7 Dorobanţi, crt. 223, f.2. 

321 Ibidem, crt. 467, f. 63. 

243

244 


REGIMENTUL 8 DOROBANŢI „BUZĂU” 

A luat fiinţă cu denumirea de Regimentul 8 Dorobanţi la 1 iulie 1872, în baza 

prevederilor Înaltului Decret nr. 1055/1872, stabilindu-i-se reşedinţa în oraşul Roman şi având ca 

zonă de încorporare a recruţilor şi de dislocare a subunităţilor sale, teritoriile judeţelor Roman, 

Suceava, Neamţ şi Bacău 322 . 

La 16 octombrie 1874, regimentul, aflat pe zona de concentrare în apropierea capitalei, la 

Colentina, a primit în cadru festiv drapelul de luptă, înmânat de domnitorul Carol 323 . 

Prin Înaltul Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1875, referitor la reorganizarea 

regimentelor de dorobanţi prin crearea a încă 8 noi regimente „peste cele opt care există astăzi”, 

Regimentul 8 Dorobanţi s-a transformat în „al 14-lea Regiment de Dorobanţi” primind reşedinţa în 

garnizoana Roman, fiind organizat pe două batalioane ce aveau ca zonă administrativă numai 

teritoriile judeţelor Roman şi Bacău 324 , regiment care a fiinţat până în anul 1944. 

Prin acelaşi Înalt Decret (nr. 2195/26.11.1876) se prevedea crearea (prin restrângerea 

numărului de judeţe afectat fostelor regimente de dorobanţi) şi a Regimentului 8 Dorobanţi (...al 8-lea 

regiment de dorobanţi...) cu reşedinţa la Buzău, organizat pe două batalioane şi 8 companii, fiindui 

repartizate, pentru încorporarea şi concentrarea efectivelor şi pentru dislocarea subunităţilor sale, 

numai teritoriile judeţelor Buzău şi Ialomiţa 325 . 

Cu această titulatură şi cu organizarea de mai sus a funcţionat până la 5 aprilie 1830, când 

în baza Înaltului Decret nr. 1163/1880 a primit denumirea de Regimentul de Dorobanţi Buzău nr.8, 

menţinându-şi reşedinţa la Buzău şi cuprinzând numai teritoriul acelui judeţ 326 . 

În contextul preocupărilor factorilor de decizie ai armatei de a aduce îmbunătăţiri armei 

infanterie se înscrie şi Înaltul Decret nr. 2329/11.07.1891 care, printre alte prevederi, modifica şi 

titulatura regimentelor de dorobanţi. 

Astfel, în baza acelui Înalt Decret, regimentul primea denumirea de Regimentul Buzău nr.8 327 . 

La 23 mai 1932, regimentului avea să i se modifice din nou titulatura, care, conform 

Înaltului Decret Regal nr. 1778/1932, devenea Regimentul nr. 8 de Dorobanţi Buzău 328 . 

Acesta a funcţionat până în anul 1944 când, în baza Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. 

nr.70200/01.11.1944, a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 40 Infanterie 329 . 

În ceea ce priveşte primirea şi schimbarea drapelului de luptă al regimentului se fac 

următoarele precizări: 

- La 1 februarie 1877 a primit drapelul pe care îl deţinuse Regimentul 4 Dorobanţi, 

din anul 1874, dat fiind faptul că acesta avusese un batalion dislocat la Buzău 330 . 

- La 17 iulie 1877, în baza Înaltului Ordin de Zi nr. 29, comandamentului 

regimentului i-a fost înaintat un nou drapel de către Domnitorul Carol, în cadrul unei ceremonii ce 

a avut loc în comuna Poiane-Dolj 331 . 

Ulterior, drapelul regimentului a mai fost înlocuit la 10.05.1902, 10.05.1902, 10.05.1914 

şi la 10.05.1929 332 . 

322 

C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Registrului 8 Dorobanţi, crt. 730, f. 1. 

323 

Ibidem, f. 3. 

324 


325 

Ibidem. 

326 

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, P.O., p. 257-264. 

327 

„Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 

328 

„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, P.I., f. 3445. 

329 

Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, crt. 713/1944 şi 715/1944 şi fond Divizia 5 Infanterie, crt. 1957/1944, f. 

345 şi 347. 

330 

Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 281/1929, f. 272. 

331 

Loc. cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 8 Dorobanţi, crt. 731, f. 3. 

332 

Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar crt. 281/1929, f. 272.


Ca o răsplată a modului cum ostaşii acestui regiment şi-au făcut datoria pe câmpul de 

luptă, drapelului i-au fost conferite următoarele distincţii: 

- Steaua României – 1877; 

- Virtutea Militară – 1877; 

- Medalia „Crucea Trecerii Dunării” – 04.10.1878; 

- Medalia „Avântul Ţării” – 13.11.1913; 

- Ordinul militar „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D.M.910/19.04.1918; 

- Medalia „Crucea Comemorativă” 1916-1918 cu Baretele: Dobrogea, Ardeal, 

Mărăşeşti, 1918, 1919, Neajlov şi Bucureşti; 

- Medalia „Victoria” – 20.07.1921 333 . 

În Războiul de Independenţă, regimentul a fost încadrat operativ în Divizia a 2-a şi a luat 

parte la luptele de la Griviţa şi Plevna. 

La 5 august 1878 a revenit în Garnizoana Buzău şi a fost demobilizat 334 . 

În primăvara anului 1907, între 11-31 martie, acest regiment a fost mobilizat şi a 

participat la menţinerea ordinii publice în oraşele Buzău, Râmnicu Sărat şi Mizil şi la atenuarea şi 

lichidarea mişcărilor ţărăneşti în unele sate din judeţele Buzău, Râmnicu Sărat şi Vlaşca 335 . 

În anul 1913, regimentul a fost mobilizat şi a participat la campania din acel an, la sudul 

Dunării 336 . 

Întrucât fondul de arhivă creat de acest regiment nu deţine arhiva pe anii 1876-1913, ci 

numai câte un dosar cu statele de plată a soldelor pe anii 1907, 1910, 1912 şi 1913, toate 

informaţiile privind activitatea creatorului fondului în perioada sus-menţionată, provin din 

registrele istorice aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi 

inventariate cu nr. 730 şi 731. 

Regimentul 8 Dorobanţi „Buzău”, ce a fiinţat în perioada 1877-1944 a creat un fond de 

arhivă din care se păstrează un număr de 753 dosare şi registre (inclusiv cele 35 registre-control 

ale contingentelor) ce acoperă documentar anii 1907, 1910, 1912-1944. 

Cu ocazia evenimentelor de la 23 august 1944, trupele sovietice aflate în trecere spre 

Braşov, au „devastat şi dat foc arhivei regimentului”, printre care se afla şi cea creată de Serviciul 

Îmbrăcăminte pe anii 1941-1943 337 . 

Într-un raport al comandantului regimentului nr. 4569/30.04.1930 adresat Ministerului 

Armatei se preciza că brevetele ordinelor şi medaliilor conferite drapelului regimentului în 

perioada 1877-1918, au fost pierdute „odată cu arhiva în timpul războiului” 338 . 

Cazurile sus-menţionate de pierdere „din cauze de forţă majoră” a unei părţi din arhiva 

regimentului, justifică, parţial cantitatea relativ redusă a unităţilor arhivistice ce compun acest 

fond. 

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structural, sistemă ce a 

fost menţinută şi la prelucrarea acestuia, operaţiune ce a fost executată de către personalul specializat 

din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în anii 1978 şi 1982. 

Dosarele şi registrele ce prezintă într-o stare de păstrare relativ bună, cea mai mare parte 

dintre acestea având copertele originale, sunt legate, numerotate şi certificate. 

De precizat este faptul că unele dosare sunt eronat numerotate sau au înscrise pe copertă 

formulări generice. 

Cu ocazia prelucrării, dosarele dezmembrate au fast recondiţionate la Atelierul de 

legătorie al instituţiei noastre. 

333 

Ibidem, fila, 388, Fond Marele Stat Major – Secţia I, dosar nr. crt. 2637, fila 12. 

334 

Ibidem, Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 8 Dorobanţi, nr. crt. 731, filele 1-13. 

335 

Ibidem, filele 110-117. 

336 

Ibidem, filele 229-240. 

337 

Ibidem, Fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 711, filele 1-2. 

338 

Ibidem, dosar nr. crt. 281/1929, fila 389. 

245

246 


Fondul deţine inventarul provizoriu al arhivei, întocmit în urma prelucrării şi 

dactilografiat într-un exemplar. 

Dosarele create în perioada 1914-1944 se constituie într-un fond arhivistic valoros, ce 

conţine întreaga gamă de documente specifice arhivei unităţilor militare şi oferă un bogat volum 

de informaţii şi date în legătură cu problematica activităţii acestuia în anii de pace şi în perioadele 

când a luat parte la Campaniile militare din 1916-1918 şi 1941-1944. 

Participarea regimentului la Războiul pentru Reîntregire este bine acoperit documentar şi 

excelent sintetizat prin motivaţia conferirii Ordinului militar „Mihai Viteazul” cls. a III-a prin Înalt 

Decret nr.910/19.04.1918 pentru „Vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii 

în aprigele lupte din 1916-1517”. S-au distins în mod strălucit în atacul poziţiilor de pe Dealul 

Beldiei şi al satului Bodza-Vam (Transilvania), în care au capturat 4 ofiţeri şi 550 trupă şi un bogat 

material de război, precum şi în luptele din Dobrogea din octombrie 1916. 

În 1917, în noaptea de 24-25 august, batalioanele acestui eroic regiment au atacat cu furie 

pădurea de pe malul drept al Siretului, satele Doaga şi Străjescu, cucerindu-le şi producând 

pierderi mari. 

De la 26 iulie la 1 august, regimentul a rezistat cu tărie pe poziţie „...respingând toate 

atacurile date de numeroase forţe inamice...” 339 . 

Documentele existente în arhiva creată pe anii 1914-1918 (ordine, rapoarte, instrucţiuni, 

situaţii numerice, referate, memorii, dări de seama, buletine informative zilnice, schiţe şi altele, 

precum şi jurnalele de operaţii integrate în arhiva pe aceşti ani), oferă cercetătorului numeroase şi 

valoroase informaţii privind organizarea, dotarea materială şi efectivele regimentului la diferite 

date, misiunile şi activitatea acestuia în sectorul de frontieră încredinţat în perioada premergătoare 

intrării României în război, activitatea operativă în general, materializata prin participarea la lupte, 

executarea marşurilor şi a dislocărilor succesive, recunoaşterea poziţiilor de luptă şi a sectoarelor 

de dislocare, executarea lucrărilor de organizare a terenului, pierderile produse inamicului ca 

şi cele proprii, precum şi evidenţa numerică şi nominală a militarilor morţi, răniţi şi dispăruţi 

pe front. 

De asemenea, buletinele informative şi comunicatele oficiale oferă informaţii în legătură 

cu desfăşurarea generală a operaţiunilor pe frontul românesc şi pe cel european. 

Informaţiile privind evidenţa militarilor decoraţi pentru fapte de arme a celor dezertori, 

ori foşti prizonieri se găsesc în unele dosare create în perioada interbelică. 

În perioada 28-31 octombrie 1918, regimentul s-a aflat la Galaţi, având misiunea de a 

efectua paza sectorului cuprins între Vădeni-Balta Grapina-Dunăre 340 . 

La 10 mai 1919 conform Ordinului Marelui Cartier General nr. 620/1919, a fost mobilizat 

şi la 30 mai, acelaşi an, a fost dislocat în Basarabia, având misiunea de a efectua paza sectorului 

pe Nistru, cuprins între Cetatea Bender şi Teliţa şi de a executa lucrări de organizare a terenului. 

Ulterior, dislocarea acestuia a fost schimbată, succesiv la Mireni, Leipzig, iar 

la 10 octombrie 1920 la Chişinău 341 . 

Documentele aflate în dosarele create în anii 1913-1923 (ordine, ordine şi rapoarte 

operative, instrucţiuni, procese-verbale, schiţe, buletine informative şi altele) ca şi Jurnalele de 

operaţii întocmite pentru perioadele 23.10.1918-31.03.1919 şi 01.06.1919-29.03.1921 (integrate în 

fond şi inventariate cu numerele 47 şi 58) oferă informaţii bogate privind activitatea regimentului 

în această perioadă, materializată în misiuni de pază a frontierei, executarea lucrărilor genistice, 

instrucţie, educaţie patriotică, serviciul de gardă, predarea-primirea sectoarelor de pază etc. 

Mobilizarea armatei, din 21 iunie 1941, găseşte regimentul dislocat în zona Băluşeni- 

Drăcşani cu misiunea de a apăra sectorul de frontieră-Prut. 

339 Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul”, 1916-1920, f. 184-185. 

340 Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 47, filele 1-9. 

341 Ibidem, crt. 58, f. 1-107.


În campania din anul 1941, a participat, în cadrul Diviziei 5 Infanterie, la luptele din 

Basarabia şi de la Dalnic, iar în anii următori la cele de la Cotul Donului, unde a suferit mari 

pierderi în oameni şi în materiale. 

Evenimentele de la 23 august 1944 l-au surprins dislocat în localitatea Cîndeşti-Buzău, 

urmând să fie retras în zona Teleormanului. 

În conjunctura creată (retragerea trupelor germane şi înaintarea celor sovietice), 

regimentul a suferit mari pierderi în oameni şi materiale de toate categoriile. 

Dosarele create în acei ani şi existente în fondul arhivist şi registrele de ordine de zi, pun 

în lumină drumul de luptă al regimentului, organizarea, forţa combativă, succesele obţinute, dar şi 

marile pierderi în oameni şi materiale suferite pe front. 

În cadrul fondului arhivistic sunt integrate jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 

- 13.08.1916-23.12.1916 – dosarul crt.19; 

- 13.08.1916-30.06.1918 – dosarul crt.24; 

- 26.08.1916-28.10.1916 – dosarul crt.25; 

- 28.10.1918-31.05.1919 – dosarul crt.47; 

- 01.06.1919-29.03.1921 – dosar crt.58; 

- martie-iulie 1944 – dosarul crt.702. 

Pentru perioada 1921-1923 există registrul istoric, aflat la Biblioteca Centrului de Studii 

şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, având numărul de inventar nr.732. 

De asemenea, în fondul arhivistic al acestui regiment sunt integrate şi dosare care conţin 

informaţii cu caracter istoric şi documentar, astfel: 

- Registrul istoric al cazărmii regimentului pe perioada 1882-1949, crt. 1 bis; 

- Copie de pe ordinul circular nr. 21140 din 07.11.1921 al Ministerului de Război 

privind înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor de alfabetizare,în dosarul crt.70, f. 588-589; 

- Copie de pe Raportul nr. 14 al generalului Henry Cihovschi, către M.St.M., cu 

constatările sale pe perioada stagiului în armata franceză, la ciclul de informaţii de la Versatilles, 

în perioada 17.11-17.12.1921, în dosarul nr. 6/1922, crt. 84, f. 277-284. 

247

248 



În vederea îmbunătăţirii activităţii unităţilor de dorobanţi, Înaltul Decret nr. 2195 din 26 

noiembrie 1876 prevedea crearea de la data de 1 ianuarie 1877 a încă opt regimente de dorobanţi 

pe lângă cele opt existente deja. În aceste condiţii, la data de 1 februarie 1877 s-a înfiinţat 

Regimentul al 9-lea de dorobanţi aflat în subordinea Diviziei a 3-a Teritoriale Militare, cu 

reşedinţa în garnizoana Brăila. Districtul de recrutare afectat regimentului se înscria în graniţele 

fostelor Judeţe Brăila şi Râmnicu Sărat, urbanizarea şi dislocarea subunităţilor regimentului nou 

înfiinţat era următoarea: Batalionul 1 cu reşedinţa la Brăila avea în compunere: 

Compania 1 dislocată la Brăila; 

Compania a 2-a dislocata la Vădeni; 

Compania a 3-a dislocată la Balta, 

iar Batalionul al 2-lea dislocat la Râmnicu Sărat avea în compunere: 

Compania a 4-a dislocată la Râmnicu Sărat; 

Compania a 5-a dislocată la Marginea de Jos; 

Compania a 6-a dislocată la Cucu; 

Compania a 7-a dislocată la Râmnicu Sărat 342 . 

În conformitate cu Înaltul Decret nr.830 din 8 aprilie 1879 Regimentul al 9-lea de 

Dorobanţi a fost „mărit”, cu un batalion teritorial de Covurlui, ca urmare a desfiinţării 

Regimentului 11 Dorobanţi, deci de la acea dată regimentul avea în compunere trei batalioane 343 . 

Dat fiind faptul că regimentului îi revenea ca district de recrutare teritoriul a două judeţe, Înaltul 

Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 preciza că de la acea dată Regimentul al 5-lea de dorobanţi se va 

numi Regimentul 9 Dorobanţi Brăila-Râmnicu Sărat 344 . Cu această titulatură a funcţionat până în 

anul 1891 când, conform Înaltului Decret nr. 2140 din 20 iunie 1891 a primit denumirea de 

Regimentul Râmnicu-Sărat nr. 9, organizat pe trei batalioane, dislocate pe frontieră şi un batalion 

teritorial 345 . În ceea ce priveşte structura organizatorică, aceasta s-a modificat de la 7 octombrie 

1899, în sensul că de la acea dată regimentul era compus din trei batalioane a câte patru companii, 

dintre care două batalioane permanente şi al treilea cu schimbul 346 . 

Din anul 1932, conform Înaltului Decret nr.1778 din 23 mai, regimentul a creat arhivă 

sub titulatura de Regimentul nr. 9 de Dorobanţi Râmnicu Sărat 347 . 

Regimentul a funcţionat până la 1 noiembrie 1944 când, în conformitate cu Instrucţiunile 

Marelui Stat Major nr. 70200 din 1 noiembrie a fost desfiinţat predând arhiva, efectivele şi 

materialele din dotare, Regimentului 36 Infanterie şi Cercului Teritorial Râmnicu-Sărat 348 . 

În conformitate cu tabela de efective Model A/1949 şi Ordinul Marelui Stat Major nr.45744 

din 3 iunie 1949, la data de 15 iunie 1949 s-a înfiinţat o noua unitate de infanterie cu titulatura de 

Regimentul 9 Infanterie 349 având reşedinţa iniţial în garnizoana Târgu Jiu, apoi din martie 1950 în 

garnizoana Botoşani care a funcţionat până la 27 mai 1951 când a fost renumerotat şi a devenit 

Regimentul 231 Infanterie conform ordinului Marelui Stat Major C.L. nr. 00319531 350 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate de 

958 unităţi arhivistice reprezentând arhiva creată de Regimentul 9 Infanterie în perioadele: 1907; 

342 

„Monitorul Oastei”, nr. 35 din 09 decembrie 1876, Partea Oficială, p. 811-812. 

343 

C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major - Secţia 1 Organizare-Mobilizare, dos. 4/1342, crt. 2637, f. 13. 

344 

Ibidem. 

345 

Ibidem. 

346 

Ibidem. 

347 

„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, Partea Oficială, p. 3445. 

348 

Loc. cit., fond Regimentul 9 Infanterie, dos f .n./1944, crt. 754, f.n.n. 

349 

Loc. cit., Bibliotecă Registrul istoric al Regimentului 9 Infanterie pe anii 1949-1951, f. L. 

350 

Loc. cit., fond Regiunea 1 Militară,Secţia Organizare-Mobilizare,dos,38/1951, crt. 2841, f. 290.


19l2; 1915-1944; 1949-1951. Ca instrument de investigare ştiinţifică fondul dispune de inventar 

definitiv la a cărui întocmire au fost respectate toate particularităţile imprimate de creatorul de fond. 

Fondul documentar bogat al Regimentului 9 Infanterie furnizează informaţii în legătură 

cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificări de structura, schimbări la comandă, 

acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, desfăşurarea procesului de instrucţie, 

rezultatele controalelor făcute de eşaloanele superioare, modul de administrare. 

În ceea ce priveşte participarea regimentului la operaţii militare menţionăm faptul că, deşi 

fondul nu deţine documente create de acesta în anii 1877-1914 (pe anul 1907 şi 1912 există două 

dosare conţinând state de plată a soldei personalului militar şi civil introduse cu ocazia preluării 

acestora de la Direcţia Generală a Arhivelor Statului) din registrele istorice şi jurnalele de operaţii 

existente la Biblioteca centrului se poate urmări participarea acestuia la Războiul de Independenţă 

din anii 1877-1878. Regimentul mobilizat în perioada 10 aprilie 1877-1 august 1878 s-a alăturat 

celorlalte unităţi ale armatei române în luptele de la Griviţa, Rahova, Vidin şi Smârdan. La acestea 

din urmă pierderile umane se cifrau la 2 ofiţeri şi 71 soldaţi. Avântul, vitejia şi eroismul de care au 

dat dovadă efectivele regimentului sunt demonstrate de decoraţiile atribuite drapelului 

regimentului; astfel, la data de 12 ianuarie 1878 era decorat cu Ordinul „Steaua României” în 

gradul de „Mare Cruce”, la 10 mai 1878 era decorat cu Ordinul „Crucea Trecerii Dunării”, iar 

la 8 octombrie 1878 i s-a conferit „Panglica Crucea Trecerii Dunării”. 

În vara anului 1913, a participat şi el la luptele din Bulgaria, la cel de-al doilea război 

balcanic, drapelul fiind decorat cu Medalia Comemorativă „Avântul Ţării”. 

O categorie distinctă o reprezintă documentele operative care ilustrează participarea 

regimentului la cele două conflagraţii mondiale: dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, 

buletine informative. 

Astfel, în vara şi toamna anului 1916 regimentul (organizat pe trei batalioane, un batalion 

teritorial şi o secţie de biciclişti) aflat în compunerea Diviziei a 5-a Infanterie a participat în cadrul 

Armatei de Dobrogea la luptele din această zonă, precum şi la cele de la Bucureşti, iar în vara 

anului 1917 la luptele din zona Doaga-Străjescu-Mărăşeşti, drept pentru care Drapelul 

regimentului a fost decorat la data de 7 noiembrie 1918 cu medalia „Crucea Comemorativă cu 

Baretele: Ardeal, Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti 1918-1919”. În ceea se priveşte pierderile umane 

înregistrate de regiment în perioada decembrie 1916 - aprilie 1925, statisticile întocmite, 

menţionau un număr de 1980 morţi – ofiţeri, subofiţeri, trupă. 

În perioada anilor 1939-1940, regimentul inclus în cadrul „Grupării Tactice de Vest” a 

efectuat lucrări de organizare a terenului în Zona Cuza-Vodă, Doljeşti, Sibna. La 26 octombrie 

1540 revenea de pe Zonă, cazarma fiindu-i ocupată de trupele germane regimentul îşi stabilea 

Punctul de comandă la Râmnicu Sărat, hotel „Modern”, companiile neînbatalionate la Râmnicu 

Sărat, Batalionul 1 la Bălţaţi, Batalionul 2 la Dărâmaţi şi Batalionul 3 la Rubea. Odată cantonat în 

aceste localităţi de la data de 10 noiembrie 1940 preocuparea regimentului a fost aceea de a începe 

instrucţia efectivelor cu trupele de specialitate germane. 

În lunile ianuarie-februarie 1941, în timpul rebeliunii legionare regimentul a fost la 

dispoziţia garnizoanei pentru menţinerea ordinii interne. 

Documentele întocmite de regiment în anii celui de Al Doilea Război Mondial cuprind 

informaţii preţioase în legătură cu participarea sa la acţiunile ofensive ale Diviziei a 5-a Infanterie 

din vara şi toamna anului 1941 din sudul Basarabiei, la bătălia de la Cotul Donului din toamna şi 

iarna anului 1942, precum şi la acţiunea de curăţire a nordului Moldovei de resturi ale trupelor 

germane-maghiare în august-septembrie 1944 şi de asigurarea pazei sectorului de frontieră, 

eroismul de care au dat dovadă ofiţerii şi trupa, pierderile umane şi materiale suferite. 

În cadrul fondului un loc distinct prin valoarea lor îl ocupă registrele istorice şi jurnalele 

de operaţii întocmite pentru perioada 1877-1888, 1914-1916, 1921-1923, martie-septembrie 1939, 

mai 1940-iunie 1941, noiembrie 1941-august 1942, aprilie 1943 păstrate în cadrul Bibliotecii 

Centrului. 

249

250 


REGIMENTUL 10 DOROBANŢI „PUTNA” 

S-a înfiinţat la 1 ianuarie 1877, din Batalioanele Putna şi Tecuci ale Regimentului 6 

Dorobanţi, potrivit Înaltului Decret nr. 2195/26 noiembrie 1876; se afla în subordinea Diviziei III 

Teritoriale şi avea garnizoana la Focşani 351 . Prin Înaltul Decret nr.1163/5 aprilie 1880, teritoriul de 

recrutare şi mobilizare al regimentului s-a restrâns numai la judeţul Putna, iar denumirea acestuia 

a fost schimbată în „Regimentul de Dorobanţi Putna nr.10” 352 . 

În baza Legii organizării armatei din 1891 şi a Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891 

unitatea s-a structurat pe trei batalioane, schimbându-i-se şi denumirea în „Regimentul Putna nr. 10” 353 . 

Îşi menţine această denumire până la 23 mai 1943 când prin Înaltul Decret nr.1778 este 

numit „Regimentul nr. 10 de Dorobanţi Putna” 354 . 

Din necesităţi operative, în anul 1943, Regimentul 1 Fortificaţii s-a contopit cu 

Regimentul 10 Dorobanţi, sub denumirea celui din urmă 355 . 

În noiembrie 1944, conform Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. nr. 70200 din 1 noiembrie 

1944, Regimentul 14 Infanterie se contopeşte cu Regimentul 10, păstrând denumirea acestuia 356 . 

La 6 iunie 1945, partea sedentară a Regimentului 10 Infanterie s-a desfiinţat, vărsându-şi 

materialele la C.T. Olt, unde era dislocată Ordinul telegrafic al M.St.M. 50800 din 2 iunie 1945 357 . 

Regimentul s-a desfiinţat la 15 iunie 1946, în baza Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. 

nr. 50200 din 10 iunie 1946, vărsându-şi efectivele, averea şi arhivele la Regimentul 15 Dorobanţi 358 . 

S-a reînfiinţat la 1 februarie 1949, prin schimbarea denumirii Regimentului 90 Infanterie – 

Ordinul M. St. M. nr. 45052 din 18 ianuarie 1949 359 – şi a funcţionat până în anul 1951 când, prin 

Ordinul M. St. M. nr. C.L. 0031953/27 noiembrie 1951 s-a transformat în Regimentul 247 

Infanterie 360 . 

Activitatea desfăşurată de regiment pe parcursul existenţei sale a cuprins forme obişnuite, 

specifice unităţilor de acest profil, dar şi momente deosebite, dramatice uneori. Iată consemnarea 

documentelor: 

„...În baza Ordinului 2981 din 3 aprilie 1877...regimentul pleacă în ziua de 11 aprilie 1877 

la Bucureşti, ajunge la Măgurele şi Corabia, pe unde trece Dunărea în Bulgaria şi după diferite 

etape, în ziua de 30 august 1877, primeşte botezul sângelui, luând parte, ca primă unitate 

românească la asaltul redutei Griviţa, unde moare maiorul Sonţu Gheorghe, conducătorul 

batalionului 1…” 361 . 

În ianuarie 1878, încheindu-se armistiţiul, unitatea se întoarce în ţară, ajungând în august 

1878 la Focşani, unde îşi desconcentrează efectivele. 

În anul 1907, luna februarie, regimentul se deplasează în judeţele Botoşani şi Dorohoi 

pentru reprimarea răscoalelor ţărăneşti. 

La campania din 1913 (Bulgaria) a participat, dar nu cu operaţiuni relevante. 

După decretarea mobilizării din 1916, regimentul a trecut în Transilvania, unde a 

participat la luptele de la Ciucu Mare şi Tohan, iar din iulie 1917 a luat parte la acţiunile din zona 

Mărăşti-Pralea, Sboina-Neagra şi Oituz. 

351 

„Monitorul Oastei”, nr. 35/09.12.1876, p. 810. 

352 

Ibidem, nr. 10/1880, p. 258-259. 

353 

Ibidem, nr. 28/1891, p. 911-913 şi Loc. cit. fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar F.N./1920, crt. 272, f. 40. 

354 

Loc. cit., fond Regimentul 11 Infanterie, dosar 14/1932 crt. 10, f. 175. 

355 

Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar 77/1943, vol. l, crt. 2033, , f. 7. 

356 

Loc. cit., Registrul istoric al Diviziei 6 Infanterie, crt. 249, f. 27. 

357 

Ibidem, f.37, 38. 

358 

Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar f. n./1946, crt.2390, f. 12, 13. 

359 

Loc. cit., fond Regiunea a 2-a Militară, dosar 96/1/1949, crt. 18, , f. 12. 

360 

Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, Secţia 4 Organizare Mobilizare, dosar 4/1951, crt. 66, f. 41. 

361 

Loc. cit., fond M. St. M., Secţia 1, dosar 4/1942, crt. 2637.


Pe frontul din Ungaria duce lupte în localităţile Caba, Tisa şi Rekaş, până la 19 octombrie 

1919, când se întoarce în ţară. Ordinul de operaţii 49/18 octombrie 1919 al Comandamentului 

Trupelor de Transilvania 362 . 

În intervalul 1921-1923, unitatea dislocată la Cetatea Albă a asigurat securitatea graniţei 

Nistrului, după care se retrage în garnizoana de pace. La decretarea mobilizării generale din 

22 iunie 1941, unitatea era dislocată la Roman, de unde în ziua de 7 iulie a trecut Prutul pe la 

Cuconeştii Vechi, iar la 20 iulie a traversat Nistrul pe la Ungheni. 

După participarea la luptele de la Octyabri şi Dalnic, în noiembrie 1941 s-a reîntors în 

garnizoana de pace, unde a fost desconcentrat. În august 1942 regimentul pleacă din nou pe front 

în regiunea „Cotul Donului”. La întoarcerea în ţară (toamna anului 1943) partea activă se 

contopeşte cu partea sedentară, regimentul trecând la organizarea de pace. 

Evenimentele de la 23 August 1944 surprind Regimentul 10 Dorobanţi cu partea activă 

dislocată în zona de operaţii Săbăoani-Muncelu, iar partea sedentară în localitatea Cârligele, lângă 

Focşani. 

La 25 august partea sedentară primea ordinul garnizoanei Focşani de a se deplasa chiar în 

acea noapte către Târgovişte – zona de dispensare. 

Pătrunderea nestingherită a trupelor sovietice către Bucureşti, a creat posibilitatea ca 

partea sedentară a regimentului să fie prinsă din urmă şi capturată de aceasta în comuna 

Dumitreşti, satul Giurcani, la 28 august. Regimentul a pierdut cu această ocazie drapelul (primit în 

1877 din mâna regelui Carol I, la Poiana Mare), o parte din arhivă şi materiale, care au fost 

capturate de sovietici, iar ofiţerii şi subofiţerii au fost luaţi prizonieri 363 . 

Efectivele părţii active au apărat Bucureştiul şi aeroportul Pipera „concurând în mod 

strălucit la capturarea şefului misiunii germane în România, generalul Gerstenberg” 364 . 

Din septembrie 1944 până la sfârşitul războiului, regimentul a susţinut lupte în 

Transilvania (Sântioana de Mureş), Ungaria (Hernad Petry şi Hinr) şi Cehoslovacia (Pereny, 

Palgora şi Mihailova). 

Faptele de arme ale regimentului sunt elocvent ilustrate şi prin decoraţiile conferite 

drapelului său de luptă: 

- „Crucea Trecerea-Dunării” din 1877; 

- „Crucea Comemorativă – 1916-1918”, cu baretele Ardeal, Carpaţi, Mărăşeşti şi 

Târgu Ocna – I.D.1744/1918; 

- „Ordinul Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 2025 din 16.07.1942. 

Fondul arhivistic creat de Regimentul 10 Infanterie numără 2875 unităţi arhivistice, pe 

perioadele 1915-1946, 1949-1951. 

Regimentul dispune de registru istoric pe perioadele 1877-1899, 1917-1919 şi 1924-1940. 

Materialul arhivistic a fost constituit potrivit sistemei „cronologic-structurală” menţinută 

şi la prelucrarea ştiinţifică a documentelor, efectuată în 1971. 

De asemenea, regimentul are note istorice asupra creatorului de fond şi fondului, iar ca 

instrumente de evidenţă – inventarul vechi de predare către diferite depozite şi inventarele 

constituite în cadrul Centrului. 

362 Ibidem, f. 15 (V). 

363 Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, notă istorică, f. l0. 

364 Ibidem, f. 11. 

251

252 


REGIMENTUL 11 DOROBANŢI 

Regimentul 11 dorobanţi a fost creat prin Înaltul Decret nr. 1064 din 05 iunie 1872 sub 

denumirea de Regimentul 5 de dorobanţi, în garnizoana Galaţi fiind unul din cele opt regimente 

constituite ca urmare a desfiinţării batalioanelor şi escadroanelor de miliţie şi companiilor teritoriale de 

grăniceri, conform legii din 27 martie 1872, prin care au fost puse bazele armatei teritoriale 365 . 

La înfiinţare era organizat pe trei batalioane şi opt companii cu efectiv recrutat din 

judeţele Covurlui şi Cahul. Din considerente teritoriale suprafaţa de exercitare a autorităţii militare 

fiind prea mare, ceea ce îngreuna organizarea şi mobilizarea rapidă a regimentelor a fost emis 

Decretul nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, prin care numărul regimentelor de dorobanţi a fost 

dublat începând cu 01 ianuarie 1877 366 . Astfel, Regimentul 5 a fost numit Regimentul al 

unsprezecelea de dorobanţi. Datorită poziţiei sale geografice spre deosebire de celelalte regimente 

care prin noul decret aveau în compunerea lor numai două batalioane, Regimentul al unsprezecelea 

şi-a păstrat organizarea pe trei batalioane: 

- batalionul 1 – Covurlui; batalionul 2 – Cahul şi batalionul 3 – Bolgrad - Ismai 367 . 

Prin Înaltul Decret nr. 2304 din 16 aprilie 1877 unitatea şi-a restrâns efectivele într-un 

singur batalion, care a fost anexat Regimentului 9 dorobanţi Brăila, şi s-a concentrat pe Dunăre, 

participând la războiul pentru independenţă alături de acesta. La 8 aprilie 1879, Batalionul 11 

dorobanţi a fost desfiinţat şi s-a contopit definitiv cu Regimentul 9 dorobanţi 368 . Pentru înlesnirea 

unei mai bune administraţii, s-a ajuns la concluzia că este necesar ca fiecare judeţ să aibă câte un 

regiment de dorobanţi. Astfel, prin Înaltul Decret nr. 1163 publicat în Monitorul Oastei nr. 10 din 

15 aprilie 1880, s-a hotărât crearea a treizeci de regimente de dorobanţi. Începând de la această 

dată regimentul a fost reînfiinţat şi s-a numit Regimentul de dorobanţi Covurlui nr. 11 cu reşedinţa 

la Galaţi şi cuprindea în exclusivitate judeţul Covurlui 369 . 

Pentru perpetuarea tradiţiei regimentelor de dorobanţi şi ale districtelor de recrutare, cât şi 

pentru păstrarea amintirii faptelor celor mai strălucite ale istoriei noastre prin Înaltul Decret 

nr. 2329 din 11 iulie 1891 s-a hotărât ca pe lângă numerele de ordine ale regimentelor de dorobanţi 

să se adauge şi numele districtului de recrutare pentru regimentele care se recrutau dintr-un singur 

district. În baza acestui decret Regimentul al 11-lea de dorobanţi a primit denumirea de 

Regimentul Siret nr. 11 370 . 

Înfiinţat în 1872 regimentul a participat la luptele de la Vidin şi Plevna pentru 

independenţa ţării din anii 1877-1878 şi s-a încununat de glorie în războiul din anul 1913. Mărturie 

a faptelor de arme săvârşite în aceste războaie sunt decoraţiile primite: Crucea trecerii Dunării 

1877 şi Medalia de război 1913. 

Cu acelaşi patriotism desăvârşit unitatea a participat şi la Primul Război Mondial 1916- 

1918, pentru realizarea idealului naţional. La data decretării mobilizării din 15 august 1916, 

Regimentul Siret nr. 11 a înfiinţat ca organ de mobilizare Regimentul 51 Infanterie, care a 

funcţionat până la 1 august 1923, când prin Înaltul Decret nr. 1764 a fost desfiinţat. A luptat în 

subordinea Diviziei 6 infanterie, Grupul-Valea Buzău. 

Pierderi de efective şi materiale a suferit la 15 decembrie 1916 în luptele de la Dealul 

Şoimului şi s-a încununat de glorie în luptele de la Mărăşeşti. S-a înapoiat în garnizoana de 

reşedinţă la 1 mai 1918. 

365 

„Monitorul Oastei” pe anul 1972, p. 406-413. 

366 

„Monitorul Oastei”, nr. 35 din 09.12.1876- Partea Oficială, p. 811, 818. 

367 

„Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12.01.1877- Partea Oficială, p. 11, p. 36. 

368 

Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare: C.S.P.A.M.I.), fond Marele Stat Major, 

Secţia organizare-mobilizare, crt. 2637, fila 16. 

369 

„ Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15.04.1880- Partea Oficială, p. 259. 

370 

„Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891- Partea Oficială, p. 914.


În anul 1919 a participat la luptele din Ungaria. 

Faptele de arme de care a dat dovadă regimentul în războiul de reîntregire a neamului au 

fost răsplătite prin decorarea drapelului cu medalia „Crucea comemorativă” cu baretele Turtucaia, 

Carpaţi şi Mărăşeşti. 

După încetarea ostilităţilor regimentul s-a aflat dislocat în Basarabia până la 15 octombrie 

1923, când a revenit la Galaţi. La aceeaşi dată Regimentul Siret nr. 11 a ieşit din subordinea 

Diviziei a 6-a infanterie şi a intrat în compunerea organică a Diviziei 21 infanterie 371 . Prin Decretul 

Regal nr. 1778 din 23 mai 1932 denumirea Regimentului Siret nr. 11 a fost schimbată în 

Regimentul nr. 11 de dorobanţi Siret 372 . 

La 5 septembrie 1939 punându-se în aplicare planul de mobilizare pe anul 1939-1940, 

regimentul şi-a reînfiinţat sarcina de mobilizare din Primul Război Mondial. Regimentul 51 

infanterie cu care s-a contopit la 15 octombrie 1940. La data decretării mobilizării din 22 iunie 

1941 unitatea se găsea pe Prut cu misiunea de a apăra şi rezista la încercarea oricărei incursiuni din 

direcţia Cahul-Oancea. După o serie de lupte susţinute cu succes în regiunea podului Oancea a 

reuşit să treacă Prutul pe podul de vase la sud de Fălciu şi a participat la luptele de la: Stoeneşti, 

Dealul Epureni şi Ţiganca. În luna august, partea operativă a unităţii a reuşit să treacă Nistru, iar 

partea sedentară s-a înapoiat la Galaţi. Datorită pierderilor în oameni la începutul lunii septembrie, 

regimentul a trecut la reorganizarea pe două batalioane primind un batalion de la Regimentul 17 

infanterie cu care s-a contopit, funcţionând sub denumirea de Regiment 11/17 dorobanţi până 

la 12 noiembrie 1914. Cu efectivele complete a luptat până la căderea Dalnicului şi Odessei. 

Înainte de a părăsi zona de operaţii, Marele Stat Major, Secţia 1 cu Ordinul nr. 8209 din 

18 octombrie 1941 a hotărât ca regimentul Diviziei 21 infanterie să fie dislocat operativ în cursul 

iernii 1941-1942. Astfel, batalionul II al regimentului a rămas în garnizoana Chilia în scopul apărării 

coastei Mării Negre, o companie la Periprava şi alta la C.A. Rosetti-Cordon pentru paza litoralului. 

În conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr. 624.316 din 02 iulie 1943, regimentul a 

fost evacuat în localităţile Fântânele-Smârdan, Vânători. La 14 octombrie 1943, Divizia 21 

infanterie a emis Ordinul nr. 32.303 prin care Regimentul 11 dorobanţi s-a deplasat la Odessa 

pentru a schimba Regimentul 10 dorobanţi. Compania a 3-a garnizoană la 27 martie 1944 a fost 

mobilizată şi trimisă în garnizoana Ismail, unde a rămas până în luna noiembrie 1944 în scopul 

păstrării ordinei interne şi apărării contra paraşutiştilor. Partea sedentară a unităţii a fost evacuată 

la 22 aprilie 1944, în comuna Liţa, judeţul Teleorman. 

Din Ordinul Marelui Stat Major nr. 20.858 în luna aprilie 1944 a fost constituit 

Detaşamentul 121 infanterie, în competenţa căruia intra şi un batalion de marş al Regimentului 11 

dorobanţi care a fost instalat la Vest de Siret. Partea operativă a Regimentului 11 dorobanţi 

începând cu data de 15 aprilie 1944 a intrat în compunerea Detaşamentului colonel Georgescu, ce 

se afla la dispoziţia Armatei a 3-a în zona Jibrieni. În timpul evenimentelor de la 23 august 1944 a 

acţionat în zona Brădeanu-Pogoanele-Bucureşti. 

Cu acelaşi eroism Regimentul 11 dorobanţi a participat la luptele pentru eliberarea 

Ardealului şi a teritoriilor Ungariei şi Cehoslovaciei. Pentru faptele sale de arme drapelul a fost 

decorat în luna mai 1946 cu Ordinul „Mihai Viteazul” cls. a 3-a. 

La 26 octombrie 1944, în baza Instrucţiunilor nr. 70.200 ale Marelui Stat Major şi a 

prevederilor protocolului la Convenţia de armistiţiu, Regimentul 12 infanterie s-a contopit cu 

Regimentul 11 dorobanţi în garnizoana Turnu-Măgurele 373 . Partea Sedentară s-a înapoiat în 

garnizoana Galaţi. După întoarcerea în ţară regimentul s-a stabilit cu un batalion şi serviciile în 

garnizoana Botoşani şi cu cel de-al doilea în garnizoana Dorohoi. Ca urmare a desfiinţării Diviziei 

21 infanterie în conformitate cu instrucţiunile speciale nr. 50.200 ale Marelui Stat Major din 

10 iunie 1946, regimentul a trecut în subordinea Diviziei 6 infanterie având comanda şi două 

batalioane la Botoşani şi un batalion la Fălticeni. 

371 Loc.cit., fond Regimentul 11 dorobanţi, crt. 120, filele 5, 6, 102, 197. 

372 „Monitorul Oastei”, nr. 122 din 28.05.1932 - Partea Oficială, p. 3445. 

373 Loc.cit., crt. 2150, nenumerotat. 

253

254 


În baza aceloraşi instrucţiuni Regimentul 11 dorobanţi a primit la 15 iulie 1946 de la 

Regimentul 27 sau 26 infanterie prin contopire efectivele şi averea acestuia 374 . La numai un an de 

zile, în anul 1947 s-a contopit cu Regimentul 36 infanterie 375 . 

Odată cu intrarea în vigoare a noii numerotări a unităţilor şi formaţiunilor militare la 

01 decembrie 1951 prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 0319531 Regimentul 11 dorobanţi a primit 

numărul 154. Şi-a continuat activitatea sub denumirea de Regimentul 154 infanterie 376 până în 

anul 1954, când a fost transformat în regiment mecanizat. 

Regimentul 11 dorobanţi deţine arhivă în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a 

Arhivelor Militare Istorice pe anii 1906, 1909, 1913, 1915-1951. În urma prelucrării ştiinţifice a 

fondului său documentar a fost întocmit un inventar permanent, care cuprinde un număr de 

3065 dosare şi registre. 

Pentru anii desfăşurării primului război mondial 1916-1918, regimentul deţine o cantitate 

mică de arhivă concretizată prin ordine operative, rapoarte operative, buletine zilnice, schiţe. Se 

găsesc în număr mai mare tabele nominale şi situaţii numerice cu evidenţa cadrelor militare şi a 

trupei rănită, dispărută şi decedată pe front. Tot pentru această perioadă se găsesc documente care 

prezintă împrejurările decesului unor ofiţeri şi rezervişti. Anul 1919 este mai bogat în buletine 

zilnice cu privire la desfăşurarea operaţiunilor militare de pe teritoriul Ungariei. 

În sprijinul elucidării aportului regimentului din primul război mondial sunt de semnalat. 

Jurnalul de operaţii pe perioada 14 august 1916-01 aprilie 1921; Extrasul din registrul istoric pe 

perioada 26-28 septembrie 1916 existent în fondul de arhivă al regimentului. 

Perioada interbelică cuprinde ordine de bătaie cu organizarea unităţii la diferite date, dări 

de seamă, ordine, directive, instrucţiuni, programe în legătură cu încorporarea recruţilor, 

desfăşurarea recruţilor a aplicaţiilor demonstrative. 

Anul 1935 deţine dosare cu tabele nominale ce evidenţiază ofiţerii, subofiţerii şi trupă 

morţi pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, rezerviştii participanţi la primul război mondial, şi 

ofiţerii de comandă şi administraţie care au încadrat regimentul în perioada 1917-1935. 

Anul premergător celui de-al doilea război mondial, 1940 deţine dosare cu o dare de 

seamă referitoare la activitatea regimentului în timpul retragerii din Basarabia, precum şi situaţii 

cu pierderile materiale suferite de ofiţeri şi subofiţeri în aceste împrejurări. De un real interes este 

şi o leată care cuprinde judeţele cedate în întregime Ungariei şi acelea prin care trecea noua 

frontieră în august 1940. Legat de tragicul Dictat de la Viena arhiva anului fatidic deţine un ordin 

prin care se aducea la cunoştinţă munca ce trebuia dusă în armată pentru a se explica condiţiile 

care au determinat trecerea sub autoritatea maghiară a teritoriului din nordul Ardealului. 

Activitatea regimentului între cele două războaie mondiale este ilustrată de istorice ale 

unităţii existente în fond, pe următoarele perioade: 11.03.1932-10.06.1932; 06.01.1933- 

11.01.1934; 01.01.1934-04.05.1934; 01.03.1938-31.01.1939; 01.08.1939-08.06.1941; 09.04.1940- 

04.10.1940. 

Anul 1941 deţine un număr mic de ordine şi rapoarte operative, în număr mai mare fiind 

tabelele nominale şi situaţiile cu oamenii decedaţi, dispăruţi, răniţi, cu trupa distinsă în lupte şi 

propusă pentru împroprietărirea în Bucovina şi Basarabia, cu evidenţa armamentului şi muniţiilor 

pierdute pe front. 

Pentru arhiva creată în anul 1942, este semnificativ memoriul întocmit asupra acţiunilor 

de luptă purtate în perioada 07 iulie 1941-12 iulie 1941, planurile de acţiune, schiţele şi ordinele de 

operaţii privind apărarea Coastei Mării Negre în sectorul Chilia. 

De un real interes este studiul asupra stării şi caracteristicilor tehnice ale podurilor şi 

drumurilor din judeţul Covurlui şi planul de apărare pasivă a zonei acestui judeţ. 

374 Ibidem, crt. 2418, f. 180. 

375 Ibidem, crt. 2508, f. 92. 

376 Loc. cit., fond Regiunea a 2-a militară, Secţia organizare-mobilizare, crt. 7, f. 36.


Dările de seamă şi rapoartele operative întocmite în anul 1943 prezintă organizarea 

transportului şi deplasarea unităţii în diferite zone ale frontului, evenimentele şi acţiunile de luptă 

în sectorul subunităţilor. Numeroase tabele şi situaţii numerice relevă statistica morţilor, răniţilor şi 

dispăruţilor în perioada anilor 1941-1944. 

Pentru anul 1944 elocvente sunt rapoartele care prezintă modul de comportare a 

regimentului în timpul luptelor de la 22 septembrie 1944, starea de spirit, disciplinară şi de 

sacrificiu ce a cunoscut unitate de la înfiinţarea sa şi evenimentele la care a luat parte în perioada 

04 aprilie 1944-09 aprilie 1946. 

Materialul documentar întocmit în anul 1945 reliefează acţiunile mai importante din 

campania din vest. 

Ca şi în ceilalţi ani, arhiva pe acest an este bogată în tabele nominale şi registru cu 

evidenţa ofiţerilor, subofiţerilor, soldaţilor morţi, răniţi şi dispăruţi. 

La biblioteca unităţii există registre istorice ale regimentului pe următoarele perioade: 

1939, 1939-1941, 1941-1942, 1941-1943, 1942-1943, precum şi registrele istorice ale companiilor 

1-12 pe anii 1939-1941. 

255

256 



Prin aplicarea Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876 a luat fiinţă, la 01 ianuarie 

1877, „al 12-lea regiment de dorobanţi” cu reşedinţa la Bârlad, subordonat Diviziei III Teritoriale 

şi având ca arie de recrutare şi mobilizare judeţele Tutova şi Fălciu. 

S-a constituit din Batalionul 1 Tutova cu reşedinţa la Bârlad şi Batalionul 2 Fălciu cu 

reşedinţa la Huşi 377 . Acestora li s-a adăugat la 15 iulie 1891 un al treilea batalion-Înalt Decret 2329 

din 11 iulie 1891, iar regimentul şi-a schimbat denumirea în „Regimentul Cantemir nr. 12” 378 . 

În august 1923 Regimentul 51/52 Infanterie desfiinţându-se potrivit prevederilor Înaltului 

Decret nr. 1674, Regimentul Cantemir nr. 12 se contopeşte cu Regimentul 51 Infanterie; acest 

ultim regiment se înfiinţează în septembrie 1939 conform Ordinului Marelui Stat Major 10100 din 

03 septembrie 1939 pentru ca în octombrie 1940 să se contopească din nou cu Regimentul 12 

Dorobanţi-ordinul Marelui Stat Major nr. 14449/1940 379 . 

Deoarece în timpul evenimentelor de la 23 August 1944, partea activă a regimentului a 

fost încercuită şi practic distrusă în localitatea Tătărăşti, judeţul Cetatea Albă, efectivele părţii 

sedentare (dislocate în judeţul Teleorman) împreună cu ceea ce a rămas din partea operativă au 

constituit la 7 septembrie 1944 Detaşamentul Regimentului 12 Infanterie, conform ordinului 

transmis din 29 august 1944 din Divizia 15 Infanterie 380 . 

Din septembrie 1944, partea operativă s-a separat de partea sedentară, renunţându-se la 

denumirea de detaşament şi revenindu-se la aceea de regiment 381 . 

Conform Instrucţiunilor Marelui Stat Major 70200/1944, Regimentul 12 Infanterie s-a 

desfiinţat, predându-şi efectivele, materialele şi arhiva la Regimentul 11 Infanterie 382 . 

Unitatea s-a reînfiinţat la 1 iulie 1949 în garnizoana Botoşani, în baza ordinului Marelui 

Stat Major nr. 45745/03 iunie 1944 383 . 

Cu începere de la 01 decembrie 1951 schimbându-se numerotarea unităţilor armatei, 

conform Ordinului Marelui Stat Major nr. CL 00319531/27 noiembrie 1951, Regimentul 12 

Infanterie a devenit Regimentul 192 Infanterie 384 . 

Activitatea Regimentului 12 Infanterie se poate structura în activitatea obişnuită a oricărei 

unităţi de infanterie în timp de pace (instrucţie şi participare la manevre) şi a operaţiunilor din 

timpul campaniilor. 

Războiul de Independenţă rămâne consemnat în istoricul unităţii prin participarea la 

luptele din Valea Bucovului, de la Opanez şi Vidin în intervalul aprilie 1877-august 1878 385 . 

Între 23 iunie-15 august 1913, regimentul a fost mobilizat şi întrebuinţat în serviciul de 

avanposturi la Staravelţ-Bulgaria; nu a luat parte la operaţiuni şi nu a suferit pierderi 386 . 

În timpul primului război mondial, Regimentul 12 Infanterie a participat la luptele purtate 

în zona oraşelor Sf. Gheorghe şi Braşov, la Întorsura Buzăului şi la ofensiva de la Mărăşeşti 387 . 

377 


378 

„Monitorul Oastei ”, nr. 28/13.07.1891, p. 913-915. 

379 

C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt. 2637, f. 18. 

380 

Ibidem, fond Regimentul 12 Infanterie, inventar nr. S/1285/02.08.1980, anul 1943, crt. 847,dosar 2, f. 156-160. 

381 


382 

Ibidem, dosar 1/1944, crt. 974 f. 71. 

383 

Ibidem, dosar f.n./1949, crt. 1159 f. 2. 

384 

Loc.cit, fond Regiunea I Militară, dosar 68/1951, crt. 65. 

385 

Loc.cit, biblioteca, Jurnalul de Operaţii al Regimentului 12 Infanterie, crt.29 bis. 

386 

Loc.cit, fond Regimentul 12 Infanterie, dosar 7/1925, crt. 154, f. 68. 

387 

Ibidem, f. 70-80.


Unitatea a fost din nou mobilizată în octombrie 1918 şi întrebuinţată operativ în Ardeal şi 

Ungaria (1918-1919); ulterior (1921-1923) a fost dislocată la Cetatea Albă la dispoziţia 

Comandamentului Militar al Basarabiei, până în decembrie 1923, când s-a reîntors în garnizoana 

de pace şi efectivele sale au fost demobilizate 388 . 

În primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial Regimentul 12 Infanterie a participat la 

luptele din Basarabia (1941), de la Cotul Donului (1942) şi din Transnistria în apărarea peninsulei 

Kimburn (1943) având ca pierderi un număr de 182 ofiţeri, 106 subofiţeri şi 4669 trupă 389 . 

La 23 august 1944, regimentul a fost încercuit împreună cu celelalte unităţi ale Diviziei 2 

şi 15 Infanterie, lângă localitatea Tătărăşti (Cetatea Albă); cu aceasta partea operativă a unităţii 

încetează a mai exista. 

Reînfiinţat în septembrie 1944, partea operativă a fost inclusă în „Gruparea de marş 

Colonel Pantelimonescu” deplasându-se pe Culoarul Timişului şi fiind în rezerva Corpului IV 

Armată 390 . 

Din octombrie 1944, regimentul considerat unitate de interior staţionează în localitatea 

Radna până la data desfiinţării (noiembrie 1944). 

Faptele de arme ale efectivelor Regimentului 12 Infanterie au fost răsplătite prin 

decorarea drapelului de luptă cu: 

- „Crucea Trecerea Dunării” Ordinul nr. 2037 din 12.08.1878 al Ministerului de Război. 

- „Crucea Comemorativă cu baretele Ardeal, Carpaţi, Mărăşti şi Târgu Ocna” Brevet 

10468 din 01.07.1919. 

- „Ordinul Mihai Viteazul cls. a III-a”, I.D. 3090 din 07.11.1941 391 . 

Regimentul 12 Infanterie deţine un număr de 1507 unităţi arhivistice pe perioada 1907- 

1944 şi 1949-1951. 

Pentru perioada de început a funcţionării regimentului (1877-1906) nu s-au păstrat 

documente. 

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial o parte din arhiva operativă a regimentului a 

fost distrusă prin ardere, de către adjutantul unităţii, deoarece n-a putu fi evacuată din cauza unui 

atac al trupelor sovietice (19.11.1942). 

Regimentul 12 Infanterie a predat la 19 iunie 1943 Depozitului de arhivă al 

Comandamentului 3 Teritorial Galaţi, arhiva constituită în perioada 1921-1938. În anul 1947, 

fondul de arhivă al unităţii a fost vărsat Depozitului Regional de arhivă nr. 1 Bârlad, de unde a fost 

redepozitat în 1960 la Râmnicu Sărat şi Piteşti (din anul 1973) în depozitul de arhivă al 

Ministerului Apărării Naţionale. 

Starea de conservare a unităţilor arhivistice este relativ bună, majoritatea fiind copertate, 

legate şi certificate. Prelucrarea arhivistică a fondului a început în 1958 prin inventariere şi 

ordonare. 

Regimentul 12 Infanterie deţine registru istoric inventariat la nr. crt. 752 perioada 1877- 

1878, nr. crt. 753 perioada 1880-1935, nr. crt. 754 perioada 1914-1016, nr. crt. 755 perioada 1939- 

1942, nr. crt. 756 perioada 1939, nr. crt. 757 perioada 1939-1941 şi jurnalul de operaţii nr. crt. 812 

pe anul 1944. 

388 Ibidem, dosar f.n./1922, crt.24, f. 55-58. 

389 Ibidem, dosar 3/1943, vol. II, crt. 823, f. 14. 

390 Ibidem, dosar 2/1943, crt. 1847 f. 198-199. 

391 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 4/1942, crt. 2637, f. 17. 

257

258 



„ŞTEFAN CEL MARE” 

A luat fiinţă în baza Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, publicat în 

Monitorul Oastei nr. 35/1876 392 . 

Reorganizarea regimentelor de dorobanţi şi înfiinţarea a încă opt regimente, pe lângă cele 

opt deja existente a fost motivate de necesitatea de a se asigura o mai rapidă mobilizare a armatei 

şi de o creştere considerabilă au efectivelor regimentelor. 

Astfel, înaltul decret susmenţionat prevedea crearea Regimentului 13 Dorobanţi, la Iaşi, 

prin renumerotarea şi restructurarea Regimentului 7 Dorobanţi. 

Metodologia creării noilor regimente de dorobanţi a fost dezvoltată prin Ordinul circular 

nr. 75 din 28 decembrie 1876 393 , al Ministerului de Război, care preciza că acest regiment intra în 

compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale, cuprindea teritoriul judeţelor Iaşi şi Vaslui, era organizat pe 

două batalioane şi avea un efectiv de 28 ofiţeri şi 2030 trupă. 

La 5 aprilie 1880, prin Înaltul Decret nr. 1163, regimentele de dorobanţi au fost 

reorganizate, creâdu-se încă 14 regimente, operaţiune ce se realiza prin restrângerea teritoriului 

administrativ la câte un judeţ pentru fiecare regiment. În acest context, titulatura regimentului a 

fost modificată în aceea de Regimentul de Dorobanţi Iaşi, nr. 13, îşi menţinea dislocarea şi 

subordonarea şi cuprindea, din punct de vedere administrativ, numai teritoriul judeţului Iaşi 394 . 

În urma acestei reorganizări, circumscripţiile teritoriale, ale batalioanelor şi companiilor 

regimentului au fost stabilite prin Decizia Ministerială nr. 18, publicată în Monitorul Oastei nr. 7 

(supliment) din 3 martie 1881 395 . 

Titulatura mai sus menţionată a regimentului a fost menţinută până în anul 1891, când în 

baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie, a fost modificată în Regimentul „Ştefan cel Mare nr. 

13 396 , denumire care la rândul ei a fost utilizată până în anul 1932. 

Prin urmare, decretul Regal nr. 1778/1932, prevedea ca, din 23 mai, acelaşi an, noua 

denumire să fie Regimentul nr. 13 de Dorobanţi „Ştefan cel Mare” 397 . 

Acest regiment a fost desfiinţat în baza Instrucţiunilor 70200/1944 ale Marelui Stat 

Major, la data de 26 noiembrie 1944 când a predat efectivele şi materialele din dotare la 

regimentul 26 Dorobanţi 398 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare-Piteşti, există şi arhiva 

creată de Regimentul 13 Infanterie în anii 1949-1951 (194 unităţi arhivistice) arhivă ce a fost 

integrată în fondul arhivistic al Regimentului 13 Dorobanţi. 

Cel de-al treisprezecelea regiment de dorobanţi, purtând cu mândrie şi glorie numele 

legendarului domnitor moldovean, a participat la toate marile campanii militare din istoria 

modernă a României, aducându-şi din plin, contribuţia la cucerirea şi apărarea independenţei ţării, 

la desăvârşirea făuririi statului naţional unitar român. 

Drept recunoştinţă a activităţii sale deosebite pe câmpurile de luptă, a faptelor de arme şi 

a spiritului de sacrificiu dovedite de ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii acestuia, drapelului regimentului 

i-au fost conferite: 

- Ordinul „Steaua României”, în gradul de Mare Cruce, primit la 28.08.1977; 

- Ordinul „Steaua României”, în gradul de Mare Ofiţer, primit la 31.12.1877; 

- Crucea „Trecerea Dunării”, 1877; 

392 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. 

393 „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877 – Partea Oficială, p. 14-36. 

394 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15.04.1880, p. 258-264. 

395 „Monitorul Oastei”, nr. 7 din 03.03.1881 (supliment), nenumerotat. 

396 „ Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, p. 913-914. 

397 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, p. 3445. 

398 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 13 Dorobanţi, crt. 476/1944, f. 666-667.


- Medalia „Avântul Ţării”, primită prin Înaltul Decret nr. 6247/1913; 

- Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, a primit prin Înaltul Decret nr. 17/10.01.1917; 

- Medalia „Crucea Comemorativă”, 1916-1918, primită prin Înaltul Decret 

1744/05.07.1918; 

- Medalia „Victoria”, primită prin Înaltul Decret nr. 3390/20.07.1921; 

- Medalia „50de ani de la Independenţa României”, primită prin Înaltul Decret 

nr. 1320/09.05.1927 399 ; 

- Semnul Onorific de Aur, pentru 40 de ani de serviciu; 

- Furajera „Mihai Viteazul” şi „Steaua României”, primite prin Înaltul Decret 

nr. 651/09.03.1931; 

Din fondul de arhivă creat de Regimentul 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare”, pe anii cât a 

fiinţat 400 , adică 1877-1944, deţinem arhiva creată de acesta în perioada 1909; 1912-1944, 

însumând un număr de 569 dosare şi 72 registre control, în total 641 unităţi arhivistice. 

De consemnat este faptul că unităţile arhivistice existente sunt repartizate în mod neuniform 

pe ani, iar în perioadele 1912-1915, 1921-1924 şi 1933-1938, numărul acestora este foarte mic. 

Cu ocazia evacuării părţii sedentare a regimentului de la Iaşi la Giurgiţa-Dolj, în luna 

martie 1944, o parte din arhivă a fost distrusă în bombardamentul din 04.04.1944, în gara 

Bucureşti-Triaj. 

O altă cantitate de arhivă a fost capturată de trupele germane şi sovietice, cu ocazia 

evenimentelor de la 23 august 1944. 

La 07.12.1949, au fost primite de la Regimentul 2 Pionieri un număr de 32 dosare create 

de Regimentul 13 Dorobanţi, în perioada 1916-1938, arhivă găsită în fosta cazarmă a regimentului, 

din Iaşi. 

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structurale, sistemă 

ce a fost menţinută după prelucrarea acestui fond arhivistic, efectuată de către personalul Centrului 

de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în anii 1973 şi 1979. 

Unităţile arhivistice sunt, în general, cusute, copertate, numerotate şi opisate, iar cele care 

se aflau în stare de dezmembrare au fost legate. 

Ca instrumente de evidenţă, fondul deţine numai inventarul provizoriu, întocmit şi 

dactilografiat în urma prelucrării acestuia. 

Activitatea desfăşurată de regiment, de-a lungul existenţei sale, rezultată din însăşi 

menirea sa şi anume: organizare, instrucţiuni, trageri, evidenţă personal, dotarea, hrănirea, 

echiparea şi educarea patriotică a trupei, asistenţa sanitară, problemele financiare, de patrimoniu şi 

cazarmare etc., sunt reflectate, în general, prin documentele existente în cuprinsul fondului, cu 

excepţia anilor în care unităţile arhivistice sunt foarte puţine şi nereprezentative pentru întreaga 

structură organică a regimentului. Categoriile de documente existente în fond (ordine, rapoarte, 

instrucţiuni, ordine şi rapoarte operative, dări de seamă, memorii, buletine informative, situaţii 

numerice, tabele nominale, schiţe şi crochiuri, procese verbale şi altele), precum şi registrul istoric 

al regimentului pe anii 1914-1918 (nr. crt. 758) şi jurnalele de operaţii din cuprinsul fondului pun 

în lumină un bogat şi valoros volum de informaţii privind participarea independenţei ţării şi 

reîntregirea neamului, în 1877-1878, 1913, 1916-1919 şi 1941-1945. 

În ceea ce priveşte participarea la războiul din 1877-1878, fondul de arhivă nu deţine 

documente, dar aceasta este sintetizată atât într-un document intitulat „Scurt istoric asupra 

participării regimentului la operaţiunile militare, în perioada 1877-1919”, existent în dosarul 

crt. 270/1932, cât şi prin Înaltul ordin de zi pe armată din 03.01.1878 al domnitorului Carol, în care 

aducea elogii la adresa acestui regiment, pentru modul în care şi-a făcut datoria pe câmpul de luptă. 

399 

Ibidem, dosar nr. 9, crt. 218/1930, f. 934 şi loc.cit, fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 19. 

400 

În fondul de arhivă al Regimentului 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare” aflat în evidenţa C.S.P.A.M.I.- Piteşti este 

integrată şi arhiva creată pe anii 1949-1951 de către Regimentul 13 Infanterie, ce a fiinţat în această perioadă, având 

denumirea de mai sus. 

259

260 


Participarea regimentului la Campania din 1913 este bine acoperită documentar prin 

existenţa registrului-jurnal de operaţii ce cuprinde perioada 21.06.1913-30.08.1913. 

Pentru anii 1916-1918, documentele de sinteză din cadrul fondului scot în evidenţă 

participarea regimentului la acţiunile operative din anul 1916 şi la marile bătălii din vara anului 

1917, din Valea Caşinului, organizarea, dotarea, efectivele în oameni, pierderile materiale suferite 

de acesta pe front, evidenţa oamenilor morţi, bolnavi şi dispăruţi cu ocazia luptelor, evidenţa celor 

decedaţi, ca urmare a faptelor de onoare săvârşite pe câmpul de luptă. 

Pentru anii 1914-1918, volumul de informaţii este completat prin existenţa copiilor de pe 

registrul istoric, pe următoarele perioade: 02.08.1914-14.08.1916, 01.06.1918-13.07.1919, 

30.05.1918-01.07.1918 şi 01.07.1918-01.11.1918, a jurnalelor de operaţiuni pe perioadele: 

14.08.1916-30.05.1918 şi 14.08.1916-31.12.1921, precum şi a unui scurt istoric cuprinzând 

perioada 1877-1919, întocmit în anul 1932 şi aflat în dosarul cu nr. crt. 270. La biblioteca 

Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Piteşti se află de asemenea, registrul istoric al 

regimentului pe anii 1914-1916, inventariat la nr. crt. 758. 

Pentru perioada 1918-1921, fondul de arhivă oferă multe şi valoroase informaţii, atât 

despre activitatea regimentului, aflat dislocat în zona Cernăuţi-Bucovina, cu misiunea de a asigura 

liniştea publică şi de a efectua paza frontierei pe Nistru, cât şi despre starea de spirit a locuitorilor 

din această regiune. 

Participarea regimentului la Campania din anul 1941, pentru eliberarea Basarabiei, 

materializată prin luptele încleştate duse cu inamicul la Dalnic şi Odessa, starea de spirit a ostaşilor 

şi pierderile în oameni suferite sunt reliefate de documentele fondului şi în copia de pe jurnalul de 

operaţiuni, care cuprinde această perioadă. 

Suficiente informaţii sunt oferite de documentele aflate în fondul arhivistic al acestui 

regiment în legătură cu participarea acestuia, între anii 1942-1944, la luptele din Ucraina şi de la 

Cotul Donului, modul cum şi-a îndeplinit misiunea pe care a avut-o de a asigura ordinea publică în 

zona Birzula din Transilvania, pierderile suferite de regiment cu ocazia retragerii din Basarabia, 

dislocarea acestuia, după evenimentele de la 23 august 1944, în zona Caransebeş, cu misiune 

operativă, evacuarea părţii sedentare a regimentului de la Iaşi la Giurgiţa-Dolj şi pierderile în 

materiale suferite cu această ocazie, în ziua de 04.04.1944, în bombardamentul aerian inamic în 

Gara Bucureşti-Triaj. 

Desfiinţarea regimentului în noiembrie 1944, modalităţile de executare a acestei 

operaţiuni sunt bine reflectate în documentele fondului, cum sunt: instrucţiunile speciale ale 

Marelui Stat Major nr. 70200/1944, situaţii numerice, procese-verbale şi dare de seamă, 

documente ce oferă informaţii că această operaţiune s-a finalizat la 26 noiembrie 1944. 

Fondul de arhivă cuprinde documente care conţin informaţii în legătură cu stagiul 

de 3 luni efectuat de ofiţeri polonezi în anul 1928 (dosar crt. 153/1928), precum şi despre înfiinţarea 

Secţiei de pregătire militară de pe lângă Facultatea de Medicină Iaşi (dosar crt. 341), activitatea 

desfăşurată în anul 1938 de către Cercul Subofiţerilor din Garnizoana Iaşi (dosar crt. 175) şi despre 

votul exprimat de cadrele şi trupa regimentului la plebiscitul din 02.03.1941 (dosar crt. 322/1941).


REGIMENTUL 14 DOROBANŢI „ROMAN” 

A luat fiinţă în baza prevederilor Înaltului Decret nr. 2195 din 26.11.1876, publicat în 

Monitorul Oastei nr. 35/1876, fiind unul dintre cele opt regimente de dorobanţi create la această dată 401 . 

Regimentul îşi avea reşedinţa în oraşul Roman, era organizat pe două batalioane cuprinzând 

administrativ teritoriul judeţelor Roman şi Bacău şi se afla în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale. 

Conform Ordinului Circular nr. 75 din 28.12.1876 al Ministerului de Război, 

regimentului i se stabilesc ca efective un număr de 26 ofiţeri şi 1490 trupă 402 . 

La 05 aprilie 1880, prin Înaltul Decret nr. 1163, a fost făcută reorganizarea regimentelor 

de dorobanţi, fixându-se câte un regiment pentru câte un judeţ. Cu această ocazie, în baza acestui 

înalt decret, regimentul 14 Dorobanţi şi-a modificat titulatura în aceea de Regimentul de Dorobanţi 

Roman nr. 14, cuprinzând numai teritoriul judeţului Roman 403 . 

La 15 iulie 1891, în baza I.D. nr. 2329 din 11 iulie 1891, regimentul a fost organizat pe 

trei batalioane, iar titulatura a fost modificată în aceea de „Regimentul Roman nr. 14” 404 . 

Cu această denumire, regimentul a funcţionat până în 23 mai 1932, când, în baza I.D.R. 

nr. 1778/1932, aceasta a fost modificată în Regimentul 14 de Dorobanţi „Roman” 405 . 

Regimentul a fost desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major 

nr. 70200/01.11.1944, predând patrimoniul la Regimentul 10 Dorobanţi, din Garnizoana Focşani 406 . 

Regimentul a primit drapelul la data de 10.05.1902, fiind înlocuit cu un altul la 

10.05.1929. 

Vechiului drapel, predat la Muzeul Militar Central, i-au fost conferite următoarele distincţii: 

- Medalia „Trecerea Dunării, 1877-1878”; 

- Medalia „Avântul Ţării” 1913; 

- Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1919; 

- Medalia „Victoria”; 

- Medalia comemorativă pentru 50 de ani de la înfiinţarea regimentului: 

- Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 1525/02.05.1931 407 . 

Prin Înaltul Decret 1932/19.08.1936, regimentului i s-a acordat dreptul de a înscrie pe 

drapel denumirile localităţilor şi zonelor în care a dus lupte grele şi a săvârşit fapte de arme în 

războaiele din 1877-1878 şi 1916-1919, anume: Griviţa, Ardeal, Valea Trotuşului, Călugăreni, 

Târgu Ocna, Tisa 408 . 

Din fondul de arhivă creat de Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”, în perioada cât acesta a 

funcţionat (1877-1944), se păstrează arhiva creată în anii 1900, 1902, 1911-1944, însumând un 

număr de 2651 unităţi arhivistice, plus un număr de 89 registre control. 

Arhiva a fost constituită de creator potrivit sistemei cronologic-structurale, sistemă 

menţinută şi la prelucrarea fondului. 

Dosarele, în marea lor majoritate, îşi păstrează starea iniţială, fiind copertate, numerotate 

şi sigilate. 

În anul 1944, în urma desfiinţării regimentului, arhiva acestuia a fost predată 

Regimentului 10 Dorobanţi, iar, ulterior, Depozitului de Arhivă al Corpului 4 Armată Râmnicu 

Vâlcea 409 . 

401 


402 

„Monitorul Oastei”, nr. 1/12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. 

403 

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 258-264. 

404 

„Monitorul Oastei”, nr. 28/13 iulie 1891, p. 913-914 şi C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 14 

Dorobanţi, crt. 637, f. 5-11. 

405 

„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, Partea I, p. 3445. 

406 

Loc.cit, fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare-Mobilizare, crt. 4057 şi crt. 4030, p. 198. 

407 

Loc.cit, fond Regimentul 14 Dorobanţi, crt. 936, fila 50 şi fond Marele Stat Major, Secţia I , crt. 2637, f. 20. 

408 

Loc.cit., fond Regimentul 14 Dorobanţi, crt. 936, f. 50. 

409 

Loc.cit., fond Divizia 7 Infanterie, crt. 3819, f. 1. 

261

262 


Odată cu înfiinţarea Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale, în anul 

1960 la Râmnicu Sărat, arhiva acestui regiment a fost predată acestui depozit. 

Prelucrarea materialului arhivistic a fost efectuată în două faze, în anii 1972 şi 1979, de 

către personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 

Fondul arhivistic al Regimentului 14 Dorobanţi „Roman” deţine inventarul provizoriu (în 

2 volume), întocmit şi dactilografiat în urma selecţionării arhivei. Volumul mare de arhivă ce 

constituie acest fond este justificat de faptul că, în perioada 1919-1944, pe lângă dosarele create de 

compartimentele (serviciile) regimentului, se păstrează şi un mare număr de dosare şi registre 

constituite de batalioanele acestuia. 

Fondul de arhivă creat de acest regiment conţine întreaga gamă de documente (inclusiv 

cele de sinteză), precum şi registrele de ordine de zi şi care încorporează un bogat şi valoros volum 

de informaţii şi date ce pun în lumină activitatea creatorului de fond, atât în anii de pace, cât şi cei 

de război. 

În urma selecţionării arhivei un mare număr de dosare şi registre lipsite de importanţă 

practică, documentară şi istorică au fost eliminate din fond. 

În ceea ce priveşte războiul din 1877-1878 şi participarea regimentului la Campania din 

1913, documentele păstrate în fondul de arhivă sunt mai puţin relevante, dar informaţiile valoroase 

sunt oferite de registrul istoric, pe anii 1877-1916, inventariat cu nr. 759 R.I. şi aflat la Biblioteca 

Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 

Perioada 1916-1918, când regimentul a participat la marea epopee de întregire a neamului 

românesc (ducând lupte grele pe văile Trotuşului, Oltului şi Uzului şi la Călugăreni şi Adunaţii 

Copăceni, cu mari pierderi umane şi materiale) este bine acoperită documentar, iar fondul de 

arhivă oferă multe şi valoroase informaţii în acest sens. 

În luna octombrie 1918, regimentul a fost din nou mobilizat şi întrebuinţat operativ în 

Maramureş şi în Ungaria. 

Documentele aflate în arhiva creată în acel timp, împreună cu copia de pe Jurnalul de 

operaţii (aflată în dosarul crt. 148/1918) şi memoriul privind participarea regimentului la luptele 

din 1916-1919, aflat în dosar crt. 677 din 1927, reliefează activitatea operativă a regimentului şi 

oferă şi informaţii în legătură cu starea de spirit a populaţiei din zona Sighetu-Marmaţiei (dosar 

crt. 125). 

Între anii 1921-1923, regimentul a fost dislocat în Basarabia, în Garnizoana Bălţi. 

Activitatea desfăşurată în această perioadă este evidenţiată prin multe informaţii existente 

în dosarele create în acei ani. 

În perioada septembrie 1939-iunie 1940, regimentul s-a deplasat în Bucovina, în zona 

Storojineţ, executând instrucţie şi lucrări de organizare a terenului. 

În urma evenimentelor din iunie 1940, a fost adus în garnizoana de reşedinţă, Roman. 

Activitatea, retragerea în garnizoana de pace şi pierderile în oameni şi materiale suferite sunt puse 

în lumină de arhiva creată de regiment în anul 1940, precum şi de Jurnalul de operaţii, pe anii 

1939-1941, aflat în bibliotecă, sub nr. crt. 813/R.I. 

Organizarea, efectivele, dotarea materială şi activitatea operativă a regimentului, precum 

şi pierderile suferite în anii 1941-1944 (când regimentul a participat la acţiunile de pe Prut, la 

operaţiunile de la Cotul Donului, Transnistria şi Crimeea), se regăsesc în arhiva creată pe aceşti 

ani, prin informaţii multiple şi valoroase, informaţii ce sunt puse la dispoziţie şi de Jurnalul de 

operaţii şi registrul istoric, pe anii 1939-1944. 

Fondul deţine registrele istorice ale regimentului pe anii 1876-1936, 1877-1916 şi 1939- 

1944 şi Jurnalul de operaţiuni pe 1939-1941, aflate la Bibliotecă, fiind inventariate cu nr. 730, 759, 

760 şi respectiv 813.


REGIMENTUL 15 DOROBANŢI „RĂZBOIENI” 

Actul de înfiinţare, Înaltul Decret nr. 2195 din 26.11.1876, precizează că „cel de-al 15-lea 

regiment de dorobanţi” avea reşedinţa la Piatra Neamţ şi cuprindea, din punct de vedere 

administrativ, teritoriile judeţelor Neamţ şi Suceava 410 . 

La constituire regimentul era organizat pe două batalioane, ce erau dislocate unul la Piatra 

Neamţ şi al doilea la Suceava, având un efectiv de 21 ofiţeri şi 1490 trupă 411 . 

La 5 mai 1880, în baza Înaltului Decret nr. 1163, regimentele de dorobanţi au fost 

reorganizate, iar aria teritorială de recrutare şi dislocare a acestora a fost redusă la câte un judeţ 

pentru fiecare regiment. 

Astfel, regimentul cuprindea numai teritoriul judeţului Neamţ şi, în baza aceluiaşi înalt 

decret, titulatura a fost modificată în Regimentul de Dorobanţi „Războieni” nr. 15 412 . 

Prezenţa cuvântului „Războieni”, în titulatură se constituia într-un omagiu adus luptelor 

de legendarul voievod Ştefan cu turcii la Valea Albă (Războieni), pe teritoriul judeţului Neamţ. 

Această titulatură avea să fie utilizată până în anul 1891, la 15 iulie, când în baza Înaltului 

Decret nr. 2329/1891 a fost modificată în Regimentul Războieni nr. 15 413 . 

Noua denumire avea să fie, din nou, modificată, în anul 1932, la 23 mai, prin Decretul 

Regal nr. 1778/1932, devenind Regimentul nr. 15 de Dorobanţi „Războieni” 414 . 

În baza Ordinului nr. 53000 din 30.04.1943 al Marelui Stat Major, Secţia I, Biroul 3 

Mobilizare, acest regiment a primit personalul şi materialele din dotare ale Regimentului 68 

Infanterie Fortificaţii, desfiinţat prin contopire, la această dată 415 . 

În luna iulie 1946 regimentul a preluat patrimoniul Regimentului 10 Dorobanţi, ce fusese 

desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 50200/10.06.1946 416 , iar în 

august 1947 a preluat efectivele Regimentului 36 Infanterie ce fusese desfiinţat în baza 

Instrucţiunilor Speciale nr. 41900 din 15.08.1947 417 . 

Reşedinţa regimentului – ce fusese la Piatra Neamţ, încă de la înfiinţare a fost schimbată, 

în luna august 1946, cu Garnizoana Bacău 418 . 

Regimentul 15 Dorobanţi „Războieni” a funcţionat până la 27.11.1951, când în baza 

Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/1951, transmis de Regiunea a II-a Militară cu numărul 

027715/1951, a fost desfiinţat prin renumerotare, sub titulatura Regimentului 241 Infanterie 419 . 

Regimentul 15 Dorobanţi „Războieni” deţine, spre păstrare şi valorificare, fondul de 

arhivă creat pe anii 1909-1951 şi care în urma operaţiunii de selecţionare, cuprinde un număr de 

2801 unităţi arhivistice şi 89 registre control contingente, în total 2890 unităţi arhivistice. 

De notat este faptul că repartizarea pe ani a arhivei este neuniformă, în perioada 1909- 

1920, numărul unităţilor arhivistice fiind redus sau chiar foarte mic, la anii de început. 

Arhiva a fost constituită de creatorul fondului potrivit sistemei cronologic-structurale, 

sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrarea arhivistică. 

În marea lor majoritate, dosarele îşi păstrează forma de constituire iniţială, fiind copertate, 

numerotate şi sigilate. 

410 


411 

„Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. 

412 

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială., p. 257-264. 

413 


414 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 15 Dorobanţi, crt. 761, f. 1. 

415 

Loc. cit., fond Regimentul 15 Dorobanţi, crt. 1757/1943 şi crt. 1800/1943. 

416 

Ibidem, crt. 2247/1946. 

417 

Ibidem, crt. 2268 şi loc.cit., fond Divizia 6 Infanterie, crt. 3103, f. 182-195 şi crt. 3110, f. 566. 

418 

Loc.cit., fond Regimentul 15 Dorobanţi, crt. 2226/1946, f. 53-64. 

419 

Ibidem, crt. 2707/1951, f. 141. 

263

264 


O parte din arhiva creată de regiment pe anii 1911-1949 a fost predată la 10.01.1959, la 

Depozitul Regional de Arhivă nr. 1 Bârlad, iar o altă parte, creată în perioada 1944-1951, a fost 

predată la 08.08.1958 la Depozitul Regional de Arhivă nr. 2 Urziceni. 

În anul 1962 întreaga arhivă creată de regiment a fost redepozitată la Depozitul de Arhivă 

al Ministerului Apărării Naţionale Râmnicu Sărat. 

Fondul de arhivă a fost prelucrat în anii 1972 şi 1979 de către personalul specializat al 

Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, iar în urma prelucrării a fost întocmit 

inventarul provizoriu, în două volume (vol. I-1909-1940, vol. II-1941-1951), dactilografiat într-un 

exemplar. 

Fondul de arhivă creat de regiment conţine toate categoriile de documente, inclusiv cele 

de sinteză, precum şi registre de ordine de zi, registrul istoric, pe anii 1881-1944 şi jurnale de 

operaţii, care prin bogatul volum de informaţii încorporat în ele, pun în lumină organizarea, 

dotarea, forţa combativă şi activitatea, în general, desfăşurată de regiment, atât în anii de pace, cât 

mai ales în cei de război. 

Referitor la participarea regimentului la Războiul pentru Independenţă 1877-1878 (acesta 

luând parte cu un batalion, afectat Diviziei a 4-a, la luptele de la Griviţa şi Rahova) această filă 

glorioasă din Cartea istoriei regimentului nu este reflectată în fondul arhivistic, nepăstrându-se 

arhivă din acel an. Conferirea medaliei Comemorative a Războiului 1916-1918, drapelului 

regimentului este o dovadă a modului cu s-au comportat pe câmpul de luptă ofiţerii şi trupa 

regimentului. 

De asemenea, monumentul ridicat la Roznov pentru cinstirea eroilor regimentului, căzuţi 

la datorie, monument dezvelit la 24 august 1908, completează afirmaţiile de mai sus. 

Categoriile de documente aflate în arhiva creată în anul 1913 (ordine, rapoarte, 

instrucţiuni, tabele, situaţii numerice), precum şi copia de pe jurnalul de operaţii, pe perioada 

23.06.1913-01.09.1913 (aflată în dosarul crt. 20) pun în evidenţă date şi informaţii în legătură cu 

participarea la Campania din Bulgaria. 

Aceleaşi categorii de documente, la care se adaugă: ordine şi rapoarte operative, dări de 

seamă, buletine informative, împreună cu jurnalele de operaţii pe perioadele: 15.08.1916- 

23.04.1923 şi 15.08.1916-01.04.1921 (existente în fond cu nr. crt. 57 şi 58) oferă bogate informaţii 

privind participarea acestui regiment la luptele de pe Valea Trotuşului, de la Odobeşti şi Paşcani, 

activitatea operativă dusă în anii 1918-1919 în Campania din Ungaria şi activitatea desfăşurată în 

perioada 1921-1923, când a fost dislocat în oraşul Bălţi, din Basarabia. 

Multe informaţii în legătură cu activitatea regimentului aflat dislocat în Transilvania (în 

judeţul Sălaj, în vara anului 1940), precum şi în legătură cu desfăşurarea instruirii cadrelor din 

regiment la Centrul de Instrucţie Româno-German, din comuna Vârtescoi, judeţul Râmnicu Sărat, 

se găsesc în arhiva existentă, la anul 1940. 

Regimentul a participat, în Campania din 1941, la luptele de pe Prut, la cele pentru 

eliberarea Basarabiei, până în apropierea Odessei. 

De asemenea, a luat parte la luptele şi acţiunile operative din anii 1942 şi 1943, în cadrul 

Diviziei 6 Infanterie, iar din luna martie 1944, până la 09.05.1945 şi-a adus contribuţia la luptele 

pentru apărarea şi eliberarea teritoriului naţional, la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. 

Participarea la acţiunile operative, organizarea, efectivele şi forţa combativă a 

regimentului, faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi materiale suferite, evidenţa celor 

morţi, răniţi, dispăruţi pe front, a celor decoraţi, starea de spirit al personalului, executarea 

marşului de înapoiere de pe front în ţară şi alte aspecte şi laturi ale activităţii regimentului sunt 

oglindite în volumul mare de informaţii existente atât în documente, cât şi în ordinele de zi şi 

jurnalele de operaţii, întocmite pe diferite perioade de timp şi existente în dosarele crt. 1711, 1010 

şi 2015. 

De asemenea, informaţii şi date se găsesc şi în legătură cu contopirea regimentelor 68 

Infanterie Fortificaţii, 10 şi 36 Dorobanţi, cu acest regiment.


REGIMENTUL 16 DOROBANŢI – SUCEAVA 

A luat fiinţă la 01.03.1877, în baza Înaltului Decret nr. 2195 din 26.11.1876, fiind unul 

din cele opt regimente înfiinţate la acea dată. 

A fost constituit din batalioanele 4 şi 5 ale fostului Regiment 7 Dorobanţi, avea reşedinţa 

la Botoşani şi se afla în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale 420 . 

Efectivele în oameni ale regimentului, la constituire, erau de 14 ofiţeri şi 1490 trupă 421 . 

Reorganizându-se regimentele de dorobanţi, în anul 1880, în baza Înaltului Decret nr. 1163/ 

05.05.1880, regimentului i-a fost modificată titulatura, denumindu-se Regimentul de Dorobanţi nr. 16, 

iar teritoriul de concentrare şi dislocare a fost restrâns numai pentru judeţul Botoşani 422 . 

La 15.07.1891, în baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11.07.1891, regimentul a fost organizat 

pe trei batalioane, iar denumirea acestuia a fost modificată în cea de Regimentul Suceava nr. 16 423 . 

Prin Înaltul Decret nr. 556/1899, începând cu 15.04.1899, reşedinţa regimentului a fost 

stabilită la Fălticeni 424 . 

În cadrul general al bunelor relaţii, pe multiple planuri, inclusiv cel militar, statornicite 

între România şi Polonia, în perioada interbelică (între care se încheiaseră tratate politice şi 

convenţii militare), prin Înaltul Decret Regal nr. 3422 din 17.10.1931, publicat în Monitorul 

Oficial nr. 244/1931, regimentul a primit denumirea de „Regimentul Baia nr. 16, Mareşal Iosef 

Pilsudski”, prin desemnarea mareşalului polon, ca şef onorific al acestui regiment. 

O delegaţie de ofiţeri a prezentat – în capitala Poloniei, omagiile, înaltei personalităţi 

militare, care era, mareşalul, ocazie cu care regimentul a primit o cupă de aur cu inscripţia 

„Răsplată trecătoare de la Mareşalul Poloniei Iosef Pilsudski” pentru cea mai bună companie de 

ochitori a Regimentului 16 din Armata României 425 . 

La 21.04.1932, mareşalul Pilsudski a fost oaspetele de onoare al regimentului la reşedinţa sa 

din Fălticeni, vizită ce s-a constituit într-un moment de seamă în relaţiile militare româno-polone 426 . 

Prin Decretul Lege nr. 1778 din 23.05.1932, titulatura regimentului a fost modificată, 

devenind „Regimentul 16 Dorobanţi” Mareşal Iosef Pilsudski 427 . 

În zilele de 16-18.05.1932 o delegaţie a regimentului, în frunte cu comandantul acestuia a 

participat la funerariile organizate la decesul mareşalului polonez 428 . 

În zilele de 09-11 iulie 1937, preşedintele Poloniei, Ignacy Moscicki a efectuat o vizită de 

prietenie în România, la invitaţia regelui Carol al II-lea. 

Cu această ocazie, comandantul regimentului colonel Keintzel Oscar a fost ataşat pe 

lângă persoana distinsului oaspete, pe timpul şederii acestuia în ţară „veriga cea mai puternică din 

prietenia româno-polonă a format-o armata celor două ţări”, iar „simbolul acestei prietenii sunt 

Regimentele 16 Dorobanţi” Mareşal Iosef Pilsudski şi Regimentul 57 Infanterie polonez „Regele 

Carol al II-lea” – consemnează autorul Registrului-Jurnal de operaţii al Regimentului românesc 429 . 

În perioada 23-24 mai 1938, o delegaţie a regimentului a efectuat o vizită în Polonia, la Poznan, 

unde îşi avea reşedinţa Regimentul polon 57 Infanterie, ce purta numele suveranului României 430 . 

420 


421 

„Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. 

422 

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială, p. 257-264 şi C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul 

Istoric al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 762, f. 3. 

423 


424 

Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 762, f. 24. 

425 

Loc.cit., Registru Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 75. 

426 

Ibidem, f. 77-81. 

427 

„Monitorul Oficial” nr. 122 din 28 mai 1932, Partea I, p. 3445. 

428 

Loc.cit., Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 81-83. 

429 

Ibidem, f. 83-84. 

430 

Ibidem, f. 84-86. 

265

266 


Regimentul a funcţionat până la 30.11.1944, când în baza Instrucţiunilor Speciale ale 

Marelui Stat Major nr. 70200/01.11.1944 a fost desfiinţat, predând personalul, armamentul şi 

materialele din dotare la Regimentul 15 Dorobanţi 431 . 

În ceea ce priveşte drapelul regimentului, sunt de consemnat câteva informaţii. 

Astfel, prin Decizia Ministerială nr. 153 din 10.07.1891, regimentul primeşte drapelul 

Regimentului 8 Linie, ce se desfiinţase 432 . 

La 10 mai 1902, regimentul a primit un nou drapel, care a însoţit regimentul în Campania 

din 1913 şi în Războiul din 1916-1919. Acest drapel a primit următoarele distincţii: 

- Crucea „Trecerea Dunării”-1877/1878, prin I.D. 218/07.06.1902; 

- Medalia comemorativă „Avântul Ţării”-1933, prin I.D. 6247/17.11.1913; 

- Ordinul „Steaua României”, în gradul de Cavaler, cu Spade şi Panglică de Virtute 

Militară-1916-1919, prin I.D. 5504/27.09.1920; 

- „Crucea Comemorativă” a războiului din 1916-1918, cu baretele Ardeal, Carpaţi, 

Bucureşti, Târgu Ocna, prin I.D. 1744 din 08.07.1918 şi I.D. 4690 din 06.11.1918, brevet 

nr. 10478 din 01.07.1919; 

- Medalia „Victoria”, prin I.D. 3390 din 20.07.1921, Brevet nr. 12539/15.11.1935; 

- Medalia Jubiliară a Proclamării Independenţei, 1877-1927, prin I.D. 1320/09.05.1927. 

Acest drapel a fost predat la Muzeul Militar Naţional şi înregistrat sub nr. 3534 în 

Inventarul general. 

În ziua de 10.05.1929, regimentul a primit, în cadrul festiv un nou drapel, care posedă distincţiile: 

- Semnul Onorific de 25 de ani, prin I.D. nr. 194 din 1931, Brevet nr. 2601/27.01.1931; 

- Semnul Onorific de 40 de ani, prin I.D. 195/1931, Brevet nr. 21 din 27.01.1931 433 . 

În perioada 01.03.1877-01.04.1938, la comanda acestui regiment s-au succedat un număr 

de 46 de ofiţeri 434 . 

Regimentul 16 Dorobanţi deţine un fond de arhivă creat pe anii 1907, 1909-1911 şi 1913- 

1944 ce însumează, în urma efectuării operaţiunii de selecţionare, un număr de 2524 unităţi 

arhivistice (inclusiv registrele control ale contingentelor). 

De notat este faptul că, pentru anii 1877-1906, arhiva nu se păstrează, iar pe anii ulteriori, 

până în 1920, numărul dosarelor şi registrelor este foarte mic. 

În ceea ce priveşte absenţa din fond a arhivei create până în anul 1906 şi a cantităţii mici 

pe anii următori, aceasta era motivată printr-un raport al regimentului, în anul 1927, că această 

arhivă a fost distrusă de armata rusă în perioada 1916-1918, când cazarma regimentului a fost 

ocupată de trupele ruseşti 435 . 

Arhiva regimentului a fost constituită de creator potrivit sistemului cronologic-structural, 

sistem ce a fost menţinut şi după prelucrarea fondului. 

La desfiinţarea regimentului (în anul 1944) arhiva a fost predată la Depozitul Regional de 

Arhivă nr. 1 Bârlad, cu inventare de predare, iar în anul 1962, aceasta a fost redepozitată la 

Depozitul de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale. 

Fondul de arhivă a fost inventariat în anul 1973 şi selecţionat de către personalul din 

cadrul Centrului de Studii şi Păstrarea a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, în anul 1982. 

Dosarele, în marea lor majoritate, îşi păstrează forma lor iniţială, fiind copertate, 

numerotate şi sigilate. 

Fondul de arhivă deţine inventarul provizoriu, într-un exemplar, întocmit şi dactilografiat 

în urma prelucrării arhivei. 

Fondul de arhivă conţine întreaga gamă de documente (inclusiv cele de sinteză), precum 

şi registrele de ordine de zi, Jurnalele de operaţii pe diferite perioada de zi şi Registrele istorice, ce 

431 Loc.cit., fond Regimentul 16 Dorobanţi, crt. 2232, f. 280-320. 

432 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 915. 

433 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 74 şi fond Marele Stat 

Major, Secţia I Organizare-Mobilizare, crt. 2637, f. 22. 

434 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi , crt. 815, f. 87. 

435 Loc.cit., fond Regimentul 16 Dorobanţi, crt. 250, f. 71.


încorporează în cuprinsul lor un bogat şi valoros volum de informaţii referitoare la activitatea 

creatorului arhivei, atât în perioadele de pace, cât şi în cele de mobilizare şi război. 

Jurnalele de operaţii, aflate la bibliotecă, cel întocmit, pe anii 1907-1913 existent în 

cadrul fondului la nr. crt. 1, Registrele istorice, pe anii 1877-1907, 1899-1919 şi 1914-1921 aflate 

la Bibliotecă, sub nr. crt. 762, 763 şi 764, precum şi documentele aflate în arhiva pe anii 1916- 

1919 pun în lumină participarea regimentului la Războiul de Independenţă (1877-1878), unde 

ostaşii săi au dovedit eroism şi spirit de sacrificiu în luptele pentru cucerirea Redutei Griviţa, 

precum şi folosirea subunităţilor acestuia la instalarea ordinei publice, în primăvara anului 1907, în 

unele localităţi rurale, cum ar fi: Rugionoasa, Lespezi, Preuţeşti, Liteni şi altele. 

Aceleaşi documente conţin multe informaţii privind activitatea şi pierderile suferite de 

regiment în Campania din Bulgaria din 1913, organizarea, efectivele, dotarea, luptele purtate, 

faptele de arme săvârşite şi pierderile în oameni şi materiale suferite în anul 1916 (când regimentul 

a fost întrebuinţat operativ pe Valea Trotuşului, la bătălia de pe Neajlov şi Argeş şi din nou în 

Moldova, la Oituz), activitatea dusă pentru refacerea acestuia în anul 1917 (când a fost dislocat în 

satul Gropile), acţiunile duse împotriva unor trupe ruseşti care se dedau la acte de dezordine, la 

începutul anului 1918 (în zona Paşcani-Cristeşti-Fălticeni-Dolhasca) şi dislocarea acestuia pentru o 

scurtă perioadă de timp, în cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918 în Bucovina. 

În perioada 20.11.1918-25.11.1919, regimentul a participat la acţiuni operative în Transilvania 

(Zalău, Jibou, Tăşnad, Careii Mari) şi în Ungaria, ajungând la Budapesta, la 12.09.1919, acţiuni ce sunt 

evidenţiate de documentele din arhiva pe aceşti ani şi de către Jurnalele de operaţii. 

Aceleaşi documente aduc la lumină multe informaţii privind misiunea regimentului, în 

perioada 13.10.1921-08.11.1923 de menţinere a ordinei publice în Basarabia şi de Pază a unui 

sector de frontieră pe Nistru, în zona Ocniţa-Atachi. 

Participarea regimentului, la război, între anii 1941-1944 poate fi structurată astfel: 

- 22.06.1941-11.07.1941 – a luat parte la acţiunile operative pentru eliberarea nordului 

Bucovinei, până la Cernăuţi; 

- 11.07.1941-16.10.1941 – dislocat în sudul Moldovei, a participat la luptele de la 

Grigoriopol, Razdelnaia, Dalnic până la Odessa; 

- 19.09.1942-29.03.1943 – a luat parte la acţiunile operative din Ucraina şi la marea 

bătălie de la Cotul Donului; 

- 18.03.1944-30.11.1944 – a participat la luptele din Moldova, Muntenia şi Transilvania 

(Câmpia Tirzii, Viişoara, Cojocna); 

Documentele din arhivă (ordine, ordine operative, dări de seamă, rapoarte, memorii, 

tabele, schiţe, situaţii numerice şi altele) jurnalele de operaţii cuprinse în fondul de arhivă, cele 

aflate la Bibliotecă cu nr. crt. 819, 820 şi 821, precum şi registrele cu ordine de zi oferă 

cercetătorului posibilitatea de a reconstitui drumul de luptă al regimentului, punându-i la dispoziţie 

un bogat şi valoros volum de informaţii şi date cu privire la: 

- organizarea, efectivele, forţa combativă, dotarea logistică; 

- activitatea operativă, în general luptele la care a participat, marşuri executate şi 

recunoaşteri de sectoare de dislocare sau de luptă; 

- faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi materiale suferite; 

- evidenţa oamenilor morţi, răniţi, bolnavi şi dispăruţi pe front; 

- distincţii acordate cadrelor şi trupei; 

- starea de spirit în cadrul regimentului, dar şi în zonele unde era cantonat; 

- activităţile cu caracter educativ-patriotic şi religios şi altele. 

Documentele aflate în arhiva pe anul 1944 oferă informaţii privind desfiinţarea 

regimentului, modalitatea executării acestei operaţiuni şi finalizarea ei. 

Registrul-jurnal de operaţii al regimentului pe anii 1877-1938 (din care lipsesc filele 9-26) 

aflat la Biblioteca Centrului, consemnează numele celor 46 de comandanţi ai regimentului în 

perioada 01.03.1877-01.04.1938, precum şi numele celor 583 ofiţeri, subofiţeri şi trupă morţi pe 

front între anii 1916-1919. 

De asemenea, informaţii detaliate privind relaţiile regimentului cu regimentul de infanterie 

polonez, sunt furnizate de Registrul istoric al regimentului. 

267

268 


REGIMENTUL 17 DOROBANŢI „ŞTIRBEY VODĂ” 

A luat fiinţă cu numele de Regimentul 17 de Dorobanţi, în baza Înaltului Decret 

nr. 1163/05.04.1880, având reşedinţa la Turnu Severin şi cuprindea, din punct de vedere al 

dislocării şi recrutării efectivelor, teritoriul judeţului Mehedinţi 436 . 

În anul 1891, prin Înaltul Decret nr. 2329/11 iulie, regimentele de dorobanţi au fost 

reorganizate, iar cele de infanterie de linie au fost contopite cu acestea 437 . 

Cu această ocazie, titulatura regimentului a fost modificată în regimentul 1 Mehedinţi, nr. 

17, cifra 1 din titulatură reprezentând numărul regimentului de linie de la care a preluat drapelul, 

tradiţia istorică şi arhiva, operaţiune executată prin Decizia Ministerială nr. 153/10.07.1891 438 . 

Titulatura regimentului a fost completată în Regimentul (1) Mehedinţi nr. 17 „Ştirbey 

Vodă”, la data de 12.12.1912, cu ocazia dezvelirii, la Craiova, a statuii domnitorului Barbu 

Ştirbey, ca un omagiu adus acestuia pentru contribuţia adusă la înfiinţarea Regimentului 1 

Infanterie de Linie 439 . 

Cu această denumire regimentul a funcţionat până în anul 1944, când, în baza 

Instrucţiunilor Speciale nr. 70200 din 01.11.1944 şi a ordinului Diviziei 19 Infanterie 

nr. 9360/06.11.1944, a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 96 Infanterie, căruia i-a predat 

efectivele şi materialele la 28.11.1944 440 . 

În ceea ce priveşte dislocarea regimentului, în anul 1920 acesta a fost mutat din Turnu 

Severin la Lugoj 441 , unde va rămâne până la desfiinţare. 

Ca o recunoaştere a modului cum acest regiment şi-a adus contribuţia la Campania din 1913 şi 

la războiul de reîntregire 1916-1919, drapelului său i-au fost conferite următoarele distincţii: 

- Trecerea Dunării (1877) – pentru contribuţia adusă de batalionul provenit din 

Regimentul 1 Infanterie de Linie, în acest război: 

- Avântul Ţării – 1913; 

- Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918, cu Baretele Cerna, Carpaţi, Jiu, 

Mărăşeşti, Târgu Ocna, I.D. 1744/07.07.1918, Brevet nr. 10460/01.06.1921; 

- Victoria, 1916-1921, I.D. 3390/20.02.1921; 

- Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 1373/21.11.1917 442 Regimentul (1) 

Mehedinţi nr. 17 „Ştirbey Vodă, care a fiinţat în perioada 1880-1944, deţine un fond de arhivă 

creată pe anii 1909, 1912-1944, ce cuprinde un număr de 2238 dosare şi registre )în care sunt 

incluse şi cele 71 de registre control ale contingentelor). 

În ceea ce priveşte repartiţia pe ani a arhivei, se constată că aceasta este neuniformă, pe 

anii 1909, 1912-1917, numărul dosarelor fiind foarte mic. 

Cantitatea redusă a arhivei din anul 1916 şi din anii anteriori este justificată şi de faptul 

că, la data de 23.11.1916, când regimentul se afla în retragere şi în situaţia de a fi încercuit de 

trupele germane, drapelul regimentului, împreună cu arhiva biroului mobilizare şi casierie au fost 

arse, pentru a nu cădea în mâinile inamicului 443 . 

Fondul de arhivă a fost constituit, de către creator conform sistemei cronologicstructurale, 

sistemă ce a fost respectată şi în urma prelucrării, în cadrul Centrului de Studii şi 

Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. 

Arhiva este selecţionată şi are întocmit inventarul provizoriu, într-un exemplar. 

436 

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială,, p. 257-264. 

437 


438 


439 

C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 23. 

440 

Loc.cit., fond Regimentul 17 Dorobanţi, dosar nr. 21/1944, crt. 17, f. 125 şi registrul cu ordine de zi pe 1944, crt. 111 

(Ordin de zi nr.2900 din 24.11.1944). 

441 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 23. 

442 

Ibidem. 

443 

Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 17 Dorobanţi, crt. 766, f. 8.


Dosarele se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, fiind, în general, copertate şi 

certificate. 

Fondul de arhivă conţine atât documente obişnuite (ordine, rapoarte, instrucţiuni, situaţii 

numerice, tabele nominale, schiţe, crochiuri, buletine informative, procese-verbale etc.), 

documente de sinteză (dări de seamă operative, memorii, situaţii centralizatoare), cât şi jurnale de 

operaţii pe diferite perioade de timp existente în structura fondului şi la Biblioteca Centrului de 

Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, care oferă un valoros şi bogat volum de informaţii 

în legătură cu activitatea creatorului fondului, atât în anii de pace, cât şi în cei de mobilizare şi de 

război. 

Regimentul a participat la Campania din anul 1913, în cadrul Brigăzii 1 Infanterie, 

activitate evidenţiată de arhiva creată în acel an şi care cuprinde şi dări de seamă în acest sens. 

În perioada 1916-1918, regimentul a fost încadrat operativ în Divizia 1 Infanterie, luptând 

pe Valea Cernei şi a Jiului, iar în anul 1917, la Mărăşeşti şi Cireşoaia. 

Între 06.06.1919-20.09.1919 a luat parte la Campania din Transilvania şi Ungaria, 

încadrat tot în Divizia 1 Infanterie. 

Documentele existente în arhiva creată în aceşti ani, precum şi jurnalele de operaţiuni, 

scot în evidenţă organizarea şi forţa combativă a regimentului, luptele purtate, faptele de arme 

săvârşite, pierderile în oameni şi în logistică suferite, eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedite de 

ostaşii săi, distincţiile conferite acestora, starea de spirit a ostaşilor şi a populaţiei civile din zonele 

unde a fost dislocat şi cantonat, activitatea depusă la executarea lucrărilor de fortificaţii şi de 

organizare a terenului în zonele şi sectoarele de apărare şi de luptă şi altele. 

Perioada 06.04.1939-24.10.1940, când regimentul a fost dislocat în zona de concentrare 

Chişinău-Criş-Tinca, pentru instrucţie şi lucrări de organizare a terenului, este bine pusă în lumină 

prin informaţiile existente în arhivă şi în jurnalele de operaţii. 

Acelaşi lucru se poate spune şi despre activitatea regimentului în zilele de 21-23 ianuarie 

1941, când a fost folosit pentru menţinerea ordinei publice în oraşul Lugoj. 

În Campania din anul 1941, regimentul a luat parte la luptele pentru eliberarea sudului 

Basarabiei, la cele de la Dalnic şi Odessa, fiind încadrat operativ la Divizia 21 Infanterie. 

La 12.05.1944, regimentul a fost mobilizat şi dislocat în zona Piatra Neamţ, cu misiuni 

operative. 

Evenimentele de la 23 august 1944, au găsit regimentul în contact cu inamicul şi încadrat 

în Comandamentul 103 Munte, s-a deplasat spre Transilvania, pe direcţia Praid-Sovata-Valea 

Mureşului-Sângiorgiul de Pădure, unde a dus lupte grele împotriva trupelor germano-maghiare. 

La 19 octombrie, partea operativă a regimentului a fost adusă în garnizoana Lugoj. 

În tot acest timp subunităţile Părţii Sedentare a regimentului au participat la acţiuni de 

apărare a oraşului Timişoara şi pe teritoriul ungar. 

Arhiva existentă pe aceşti ani scoate în evidenţă, prin foarte multe informaţii, drumul de 

luptă al regimentului, victoriile obţinute, dar şi pierderile suferite. 

De asemenea, activităţile legate de desfiinţarea regimentului se regăsesc în arhiva din 

anul 1944. 

Fondul de arhivă deţine jurnale de operaţii, pe următoarele perioade: 1916-1920, 1919- 

1921, aprilie-iulie 1917, 1939-1942, 1939-1943, mai-noiembrie 1941, 1941-1944, aprilie 1943decembrie 

1943, aprilie 1943-noiembrie 1943 şi decembrie 1943-aprilie 1944. 

De asemenea, la biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se 

găsesc registrele istorice pe perioadele: 15.08.1916-01.04.1921, crt. 766; 01.08.1914-15.08.1916, 

crt. 765. 

269

270 


REGIMENTUL 18 DOROBANŢI „TUDOR VLADIMIRESCU” 

A fost înfiinţat, cu denumirea de Regimentul 18 Dorobanţi în baza Înaltului Decret 

nr. 1163/05.04.1880, având reşedinţa la Târgu Jiu şi cuprindea, din punct de vederea al recrutării şi 

dislocării, teritoriul judeţului Gorj 444 . 

Prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11.07.1891 titulatura a fost modificată în Regimentul 

Gorj nr. 18 445 titulatură ce s-a completat, la 13.05.1929, prin Înaltul Decret nr. 1414, cu 

supranumele de „Tudor Vladimirescu” 446 . 

Titulatura regimentului a fost, din nou, modificată la 23.05.1932, prin Înaltul Decret 

nr. 1778, devenind Regimentul 18 de Dorobanţi „Tudor Vladimirescu” 447 . 

În luna mai 1943, în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major, nr. 935004 din 

05.04.1943, acest regiment s-a contopit cu Regimentul 4 Grăniceresc sub denumirea de Grupul 18 

Vânători Munte 448 , ca unitate cu caracter operativ-denumire ce avea să o poarte până la 06.10.1944, în 

baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 11257 se va modifica în aceea de Regimentul 18 Infanterie 449 . 

De notat este faptul că în perioada 05.04.1943-06.10.1944, cât a fiinţat Grupul 18 

Vânători Munte (ca unitate operativă), partea sedentară a regimentului a continuat să funcţioneze 

cu numirea de Regimentul 18 Dorobanţi Munte, P.S. 

În baza Ordinului Marelui Stat Major, nr. 76200/1944, comunicat de Divizia 18 Infanterie 

cu nr. 8729/06.11.1944, regimentul a fost dislocat în Garnizoana Alba Iulia preluând cazarma şi 

patrimoniul Regimentului 91 Infanterie desfiinţat la acea dată 450 , garnizoană unde a avut reşedinţa 

până la 07.08.1945, când, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 56500/1945, aceasta a fost 

schimbată în Garnizoana Oradea 451 . 

În anul 1951, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/27.11.1951, Regimentul 

18 Infanterie a fost desfiinţat prin schimbarea denumirii acestuia în Regimentul 173 Infanterie, 

ocazie cu care noul regiment a fost dislocat în localitatea Săcălaz-Timişoara 452 . 

Regimentul a primit drapelul la 28 noiembrie 1880, drapel ce a fost înlocuit cu un altul la 

09 mai 1910 453 . 

În baza Ordinului general nr. 55 din 01.05.1929 al Ministerului de Război, Secretariatul 

General, drapelele regimentelor au fost înlocuite cu altele ce purtau noua stemă a ţării. Astfel, la 

09.05.1929, regimentul a predat vechiul drapel şi l-a primit pe cel nou. În cadrul festivităţilor 

organizate pentru aducerea şi primirea în garnizoană a drapelului, precum şi cu ocazia zilei de 

10 mai şi a împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, merită consemnat faptul că în ziua de 12 mai 1929 

s-a procedat la sădirea unui arbust de stejar, denumit simbolic „Stejarul Unirii”, în grădina din faţa 

pavilionului de administraţie al regimentului, solemnitate la care au participat autorităţile militare 

şi civile din garnizoană. La rădăcina acestui pom a fost îngropat un document, al cărui înscris 

motiva evenimentul şi se constituia într-un mesaj pentru generaţiile viitoare 454 . 

Ca zi patronimică a regimentului a fost aleasă ziua de 21 mai (Sfinţii Împăraţi Constantin 

şi Elena), iar, din 1930, „patronul regimentului a fost Sf. Teodor Stratilat 455 . 

444 

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială, p. 257-259. 

445 


446 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 18 Dorobanţi, crt. 767, f. 156-157. 

447 

„Monitorul Oficial” nr. 122 din 28 mai 1923, p. 3445. 

448 

Loc.cit., fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 515/1943, f. 324. 

449 


450 

Ibidem, crt. 521, nenumerotat. 

451 

Ibidem, crt. 610/1945, f. 11. 

452 

Ibidem, crt. 1683 şi loc.cit., fond Regiunea a III-a Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar FN/1951, crt. 5, f. 148. 

453 

Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 18 Dorobanţi, crt. 767, f. 37-40. 

454 


455 

Ibidem, f. 164.


Regimentul 18 Dorobanţi „Tudor Vladimirescu”, care a fiinţat în perioada 1880-1951, a 

creat un fond arhivistic din care se păstrează arhivă pe anii: 1909, 1913-1917, 1919-1920, 1922- 

1951, însumând un număr de 1839 unităţi arhivistice (în care sunt incluse şi registrele-control ale 

contingentelor). 

Repartiţia numerică pe ani a arhivei este neuniformă, constatându-se că până în anul 

1939, numărul unităţilor arhivistice estre mic sau redus, iar pe anii 1909, 1915 şi 1920 se păstrează 

numai câte un dosar cu state de plată integrate în fond la o dată ulterioară prelucrării acestuia. 


ce a fost menţinută şi după prelucrare. 

Fondul de arhivă a fost prelucrat în lunile ianuarie şi aprilie 1979, de către personal 

specializat din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. 

Dosarele şi registrele se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, iar multe dosare au 

fost recondiţionate, cu ocazia efectuării operaţiunilor de inventariere şi selecţionare. 

Fondul de arhivă deţine inventarul de predare a arhivei la Depozitul Regional de Arhivă 

Floreşti-Cluj, în anii 1956 şi 1962 şi inventarul provizoriu, dactilografiat într-un exemplar, fiind 

întocmit în urma prelucrării arhivei. 

Documentele obişnuite ori sintetice existente în fond, precum şi registrul istoric pe anii 

1903-1915 şi 1921-1932 pun la îndemâna cercetătorului un bogat şi valoros volum de informaţii în 

legătură cu activitatea desfăşurată de creatorul fondului în anii de pace, activitate specifică tuturor 

regimentelor de dorobanţi. 

Perioadele de mobilizare şi cele de război sunt bine reflectate de documentele, create în 

anii respectivi, documente care împreună cu jurnalele de operaţii în cadrul fondului, conţin 

informaţii bogate şi valoroase privind activitatea acestui regiment în momentele de referinţă ale 

istoriei militare româneşti. 

În acest context, sintetizând activitatea regimentului în mod cronologic, se consemnează 

următoarele: 

- în luna martie 1907, regimentul la ordinul factorilor de decizie ai armatei, a acţionat 

pentru instaurarea ordinei publice în unele sate, din judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Argeş şi Ilfov 

cuprinse de flacăra răscoalei. 

Informaţii referitoare la organizarea, efectivele, dotarea şi activitatea regimentului în acel 

timp, se găsesc în registrul istoric, filele 37-40, crt. 767, aflat la Biblioteca Centrului. 

La Campania din 1913, regimentul a făcut parte din eşaloanele înaintate ale Armatei 

Române, ajungând la o distanţă de 14 km de oraşul Sofia, unde comandantul acestui regiment, 

colonel Antonescu Ilie a primit delegaţia de parlamentari bulgari care cereau armistiţiu. 

Informaţiile în legătură cu această campanie, sunt oferite de Jurnalul de operaţiuni 

crt. 1A/1913, precum şi de registrul istoric al regimentului. 

În perioada premergătoare intrării României în Războiul din 1916-1918, între 1august 

1915-august 1916, regimentul a fost concentrat pentru instrucţie şi lucrări de organizarea terenului, 

în sectorul de frontieră de pe Valea Jiului, activităţi ce sunt reflectate parţial în registrul istoric. 

O pagină memorabilă în istoricul acestui regiment o constituie participarea sa la luptele 

din toamna anului 1916 şi în anul 1917. Astfel, încadrat operativ în Grupul „Jiul”, regimentul a 

luat parte la luptele de pe Jiu, Baru Mare, Frânceşti, Dobriţa, Bumbeşti unde ostaşii săi au săvârşit 

adevărate fapte de arme cu preţul multor sacrificii. 

De notat că în această perioadă a luptat şi eroina de pe Jiu, Ecaterina Teodoroiu, încadrată 

voluntar în acest regiment. 

În vara anului 1917, între 11-14 iulie, regimentul a săvârşit adevărate acte de bravură, 

luptând în primele rânduri, la Mărăşti, Dealul Răchitaşul Mic, Tiua Neagră, luând prizonieri 

8 ofiţeri şi 676 trupă, precum şi mult material de război. 

În perioada 20.10.1918, regimentul a fost mobilizat, luând parte la acţiunile din 

Transilvania, la luptele de pe teritoriul ungar, cum sunt cele purtate în localităţile Csap, Szolnok, 

Fievernek, Debreţin, Tecled, Budapesta. 

271


Ca o recunoaştere a modului cum cadrele şi ostaşii regimentului şi-au făcut datoria pe 

câmpul de luptă, regimentul a fost citat prin ordin de zi pe armată, iar drapelului său i-au fost 

conferite înaltele distincţii: 

- Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a; 

- Medalia „Virtutea Militară”, cls. I; 

- Medalia „Avântul Ţării” (1913); 

- Crucea Comemorativă în Războiul 1916-1918; 

- Medalia „Victoria” 1916-1921; 

- Semnul Onorific de 25 ani de Serviciu; 

- Semnul Onorific de 50 ani de serviciu 456 . 

Arhiva creată de regiment în anii 1916-1919 conţine documente de mare valoare, cum 

sunt: ordine, dări de seamă şi rapoarte operative, ordine, instrucţiuni, rapoarte, situaţii numerice, 

tabele, planuri de apărare, schiţe şi crochiuri, precum şi două jurnale de operaţii care acoperă 

perioada de timp respectivă, documente ce oferă multe informaţii şi date în legătură cu organizarea 

şi forţa combativă a regimentului, luptele la care a luat parte, faptele de arme săvârşite şi pierderile 

în oameni şi materiale suferite de acesta, distincţiile acordate cadrelor şi trupei, pentru eroismul şi 

spiritul de sacrificiu dovedite pe front. 

De asemenea, buletinele informative existente în arhiva acestor ani, furnizează date 

privind mersul operaţiilor şi starea generală periodică a frontului în Europa. 

În anii 1941-1944, regimentul, aflat iniţial în subordinea Diviziei 18 Infanterie şi ulterior, 

a Corpului de Munte, a luat parte la luptele de la Odessa, Kerci şi Sevastopol, săvârşind adevărate 

fapte de arme, dar având şi mari pierderi în oameni şi materiale de război. 

Evenimentele de la 23 august 1944 au găsit regimentul în retragerea din Moldova şi, 

reorganizat în zona Buzău, a participat la luptele de la Valea Călugărească şi Ploieşti. 

În acelaşi timp, Detaşamentul de Recruţi, organizat de Partea Sedentară a regimentului a 

acţionat în zona Ardealului. 

Regimentul a fost încadrat operativ la Divizia 18 Infanterie, luând parte la acţiunile şi 

luptele de la Turda, Cluj, Zalău, Careii Mari (Transilvania) şi la cele de pe teritoriul Ungariei şi 

Cehoslovaciei (Miskolč, Valea Hernadului, Iablaniča, Rosenau, Valovna şi altele) până la 

terminarea războiului. 

Pentru contribuţia adusă la victoriile obţinute, regimentul şi Divizia 18 Infanterie au fost 

citate de mai multe ori prin ordinele de zi ale Corpului 6 Armată, Armatei a 4-a şi pe întreaga 

armată 457 . 

Toate categoriile de documente (inclusiv cele sintetice, ordinele de zi şi jurnalele de 

operaţii) existente în arhiva din anii 1941-1945 oferă informaţii detaliate privind drumul de luptă 

al regimentului, victoriile obţinute şi pierderile suferite de acesta. 

De asemenea, sunt puse în lumină informaţii şi date privind organizarea, reorganizarea şi 

dotarea regimentului la diferite date, evidenţa cadrelor şi ostaşilor morţi şi dispăruţi pe câmpul de 

luptă, a celor bolnavi, clasaţi medical ori decoraţi, evidenţa pierderilor materiale suferite şi 

împrejurările producerii acestora, starea de spirit şi disciplinară în cadrul regimentului, primirea 

patrimoniului Regimentului 91 Infanterie (desfiinţat) schimbarea dislocării şi transportul unităţii în 

noua garnizoană şi alte probleme. 

Arhiva creată în perioada 1945-1951 oferă informaţii în legătură cu organizarea, 

dislocarea, atribuţiile şi activitatea regimentului, în contextul noii doctrine militare şi a 

schimbărilor produse pe plan politic, social şi economic în România. 

456 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 26-27 şi fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 188/1939, 

f. 295-296, crt. 515/1944, f. 323-325. 

457 

Loc.cit., fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 621/1944, f. 251-254 (Memoriu privind luptele duse de Regimentul 18 

Infanterie în perioada 23 august 1944-09.mai 1945). 

272


De asemenea, documentele respective oferă informaţii în legătură cu evidenţa 

materialelor şi a cailor predaţi în baza Convenţiei de Armistiţiu, participarea militarilor din 

regiment la acţiunea de sprijinire a efectuării lucrărilor agricole în Moldova, în primăvara anului 

1946, rezultatele obţinute la cursurile de alfabetizare în regiment cu militarii neştiutori de carte, 

organizarea muncii politice şi de propagandă comunistă în rândul personalului şi late probleme. 

În fondul arhivistic al regimentului există următoarele: 

- Jurnal de operaţii - iunie-august 1913; 

- Jurnal de operaţii – 1916-1920; 

- Jurnal de operaţii – 1919-1920; 

- Extras din Istoricul regimentului pe anul 1913 (dosar crt. 87); 

- Extras din Istoricul regimentului (crt. 188/1939); 

- Jurnal de operaţii 1939-1942; 

- Jurnal de operaţii – septembrie 1941-octombrie 1941; 

- Extras din registrul istoric al regimentului 1872-1943 (crt. 515); 

- Jurnal de operaţii 01.09.1944-20.11.1944; 

- Istoricul participării regimentului pe Frontul de Vest (dosar crt. 732/1945); 

- Jurnal de operaţii pe perioada februarie 1945-mai 1945 (dosar crt. 734). 

Pe lângă documentele ce atestă activitatea regimentului de-al lungul existenţei sale, în 

acest fond arhivistic se mai găsesc şi următoarele documente: 

- dosar crt. 51/1928, tabele cu regimentele ale căror drapele au fost decorate după bătălia 

de la Mărăşeşti; 

- dosar crt. 60/1929 – raport al comandantului regimentului privind completarea 

titulaturii unităţii ce o comanda cu supranumele „Domnul Tudor”; 

- dosar crt. 139 şi 141/1935 – planuri de situaţie ale Cazărmii „Tudor Vladimirescu”, 

ocupată de regiment; 

- dosar crt. 158 – plan de apărare antiaeriană a Garnizoanei Târgu Jiu; 

- dosar crt. 232/1940 – plan de situaţie a Lagărului de internaţi polonezi Târgu Jiu; 

- dosar crt. 721/1945 – organizarea şi funcţionarea Centrului de primire a prizonierilor 

nr. 4 din Oradea. 

273

274 



A luat fiinţă la 5 aprilie 1880, conform prevederilor Înaltului Decret nr. 1163, sub 

denumirea de Regimentul de Dorobanţi nr. 19, cu garnizoana la Caracal. Nucleul noii unităţi era 

format de Batalionul 1 Romanaţi, anterior în compunerea Regimentului 2 Linie, iar completarea 

efectivelor urma să fie făcută, exploatând numai resursele umane ale judeţului Romanaţi 458 . La 

înfiinţarea regimentului i s-a afectat şi un sector de frontieră, scurtat în anul 1898 prin predarea 

unor segmente Regimentului Olt nr.3 şi Regimentului Dolj nr. 1 459 . 

În urma hotărârii Ministerului de Război de a desfiinţa regimentele de linie, Regimentul 2 

Linie Romanaţi s-a contopit cu Regimentul de Dorobanţi nr. 19, sub denumirea de Regimentul al 

II-lea Romanaţi nr. 19, noua unitate preluând atât tradiţia de luptă cât şi drapelul regimentului 

desfiinţat (Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891) 460 . Sub această denumire regimentul a 

funcţionat până în anul 1945 când a fost desfiinţat, conform ordinului Marelui Stat Major 

nr. 53800 din 2 iunie 1945 461 . Reînfiinţarea la 1 august 1949 conform Tabelei de Efective Model A 

nr. 2005/1949, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 2 noiembrie 1951 când a fost renumerotat 

şi a devenit Regimentul 293 Infanterie (prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00319531/1951) 462 . 

Fondul de arhivă aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare 

Istorice conţine documentele create pe anii 1909-1945 şi 1949-1951. Constituit conform criteriului 

cronologic structural, fondul cuprinde un număr de 1851 unităţi arhivistice şi dispune ca 

instrument de investigare de inventar definitiv întocmit pe ani şi, în cadrul anilor, pe 

compartimente de activitate. 

Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale cuprind o problematică 

diversă, ilustrând atât relaţiile de comandament cu marile unităţi cărora li s-a subordonat, modul în 

care au fost aplicate directivele, instrucţiunile şi ordinele privind instrucţia, dotarea şi mobilizarea, 

cât mai ales participarea sa la înfăptuirea marilor idealuri naţionale. 

În cadrul fondului, deosebit de valoroase sunt documentele operative create în perioada 

Primului Război Mondial. 

Inclus în compunerea Brigăzii 1 Mixtă, regimentul a participat la operaţiunile din 

Dobrogea, efectivele sale fiind decimate. Din raţiuni operative, Marele Cartier General a dispus 

fuzionarea sa într-o unitate de comandament cu Regimentul Olt nr.3, la rândul său decimat. 

Fiecare regiment şi-a păstrat drapelul şi administraţia proprie. Unitatea nou formată a funcţionat 

sub denumirea de Regimentul 3/19 Infanterie în perioada 2 noiembrie 1916 – 20 decembrie 1916, 

fără a crea arhivă proprie. Participarea sa la operaţiunile desfăşurate în apărare de Armata Română 

este oglindită atât în documentele create de Regimentul 3 Infanterie, cât şi de Regimentul 19 

Infanterie. 

O parte din documentele cuprinse în fond furnizează informaţii despre reorganizarea 

regimentului pe baze moderne în iarna-primăvara 1917 şi participarea sa la eroica bătălie de la 

Mărăşeşti, aflându-se în compunerea Diviziei 2 Infanterie. 

Deşi puţin numeroasă, o altă categorie de documente ilustrează activitatea desfăşurată pe 

teritoriul Moldovei, în zona Piatra Neamţ, pentru protejarea teritoriului naţional în timpul retragerii 

458 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-260. 

459 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, (în continuare: C.S.P.A. M.I.), Biblioteca, Registrul 

Istoric al Regimentului 19 Infanterie, crt. 768, f. 28 verso. 

460 Ibidem, f.23. 

461 Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, dosar f.n/1933, crt. 477, f. 160. 

462 Loc. cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 293 Infanterie, crt.771, f.1-5.


armatelor ruse dezorganizate, în Banat, în subordinea Comandamentului Trupelor de Transilvania 

(perioada 26 iulie 1919-24 decembrie 1919) şi în Basarabia, în subordinea Comandamentului 

Trupelor de Est, (perioada 24 decembrie 1919-decembrie 1921). 

Deosebit de interesante sunt şi informaţiile conţinute de fond în ceea ce priveşte 

activitatea regimentului în anii celui de-al Doilea Război Mondial. 

Făcând parte din compunerea Diviziei 11 Infanterie, a participat la operaţiunile pentru 

eliberarea Basarabiei şi ocuparea Odessei, la bătălia de la Cotul Donului şi, ulterior, în apărarea 

teritoriului naţional în perioada aprilie-august 1944. După 23 august 1944 regimentul a participat 

la operaţiunile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, a Ungariei şi Cehoslovaciei, documentele 

demonstrând capacitatea de luptă şi eroismul ostaşilor români. 

Fondul dispune de registru istoric, întocmit pentru perioada 1880-1931 şi 1949-1951 şi de 

extrase din registrul istoric, pe perioadele: august 1942-aprilie 1943 şi mai 1943-decembrie 1943. 

275

276 



Regimentul 20 Infanterie a luat fiinţă la 5 aprilie 1880, conform Înaltului Decret nr. 1163 

din 5 aprilie 1880, sub denumirea de Regimentul de Dorobanţi nr. 20, cu reşedinţa la Turnu 

Măgurele. Crearea nucleului noului regiment de dorobanţi s-a făcut prin preluarea Batalionului 1 

Teleorman din Regimentul 5 Dorobanţi, ai cărui oameni erau recrutaţi în exclusivitate de pe raza 

judeţului Teleorman, cu respectarea strictă a principiului teritorialităţii, în condiţiile în care, 

conform expunerii de motive a înaltului decret de înfiinţare „regimentele de dorobanţi aparţin 

întotdeauna teritoriului de unde se recrutează” 463 . 

Conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891, începând cu 15 iulie 1891, titulatura 

regimentului a fost modificată fiind inclus numele districtului său de recrutare. Din acest moment a 

creat arhivă sub denumirea de Regimentul Teleorman nr. 20 464 . 

Din anul 1932 regimentul a creat arhivă sub titulatura de Regimentul Dorobanţi nr. 20 

Teleorman, modificarea fiind stabilită prin prevederile Înaltului Decret nr. 1778 din 23 mai 1932 465 . 

A fost desfiinţat la 30 noiembrie 1944 prin Instrucţiunile de reorganizare a armatei 

nr. 70200 din 23 noiembrie 1944, predându-şi arhiva, efectivele şi materialele din dotare 

Regimentului 38 Infanterie 466 . 

Fondul Regimentului 20 Dorobanţi aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a 

Arhivelor Militare Istorice cuprinde arhiva creată de regiment în perioada 1915-1944, o cantitate 

de 811 unităţi arhivistice. În păstrarea bibliotecii centrului se află registrul său istoric, întocmit 

pentru perioada 1880-1922. Ca instrument de investigare, fondul dispune de inventarul definitiv, la 

întocmirea căruia au fost respectate toate particularităţile imprimate arhivei de creator. Pentru 

perioadele în care regimentul a fost mobilizat, partea sa activă fiinţând separat de partea sedentară, 

în cadrul fiecărui an arhiva a fost grupată separat pentru fiecare eşalon, respectându-se în acelaşi 

timp principiul cronologic-structural pe baza căruia a fost constituit fondul. 

Cele mai numeroase categorii de documente care compun fondul de arhivă al 

Regimentului 20 Infanterie conţin informaţii specifice activităţii unei unităţi de infanterie, care 

privesc mobilizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă, încadrarea cu efective, modificări de 

structură, administrarea şi dotarea cu armament şi materiale, participarea sa la viaţa socială a 

garnizoanei Turnu Măgurele. 

Arhiva operativă creată de regiment pe parcursul celor trei războaie la care a participat 

reprezintă segmentul cel mai important al fondului. 

Deosebit de interesante şi valoroase sunt documentele care ilustrează participarea 

regimentului la cel de-al doilea război balcanic (perioada 23 iunie 1913-31 august 1913) când, 

inclus fiind în compunerea Diviziei 4 Infanterie, a operat pe teritoriul Bulgariei. 

Documentele aflate în fond trasează şi drumul de luptă al Regimentului 20 Infanterie în 

timpul primei conflagraţii mondiale. În prima etapă a războiului, regimentul a fost divizat, astfel că 

Batalionul 2 a fost inclus în compunerea Grupului de Acoperire Predeal şi a operat în Ardeal, 

participând la eliberarea oraşului Braşov şi apoi, în apărare, pe Valea Prahovei. Comanda 

regimentului, împreună cu batalioanele 1 şi 3 au fost incluse iniţial în componenţa Grupului de 

Apărare Alexandria, destinat a proteja frontiera dunăreană şi apoi în compunerea Grupului de 

Armate „General Prezan”, participând la „Bătălia pentru Bucureşti” şi la luptele în retragere din 

Zona Râmnicu Sărat – Viziru. Rapoarte şi dări de seamă întocmite de regiment informează despre 


464 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 11 iulie 1891, p. 913-915. 

465 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 

466 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 20 Infanterie, dosar f.n. pe anul 1944, nr. crt. 748, f.1-40.


reorganizarea sa pe baze moderne în perioada decembrie 1916-iunie 1917, despre dificultăţile 

întâmpinate pe parcursul acestui proces. După finalizarea reorganizării, regimentul a participat la 

ofensiva Armatei 1 pe frontul de la Mărăşeşti şi apoi la asigurarea securităţii teritoriului Moldovei 

în perioada retragerii în dezordine a armatelor ruse - dezorganizate de revoluţie. 

Un număr mic de documente se referă la activitatea desfăşurată de regiment în perioada 

martie – iulie 1918, perioadă în care regimentul a fost dislocat în Basarabia, şi la modul în care şi-a 

dus la îndeplinire misiunea avută. 

Pentru anii 1941 – 1944 fondul cuprinde numeroase documente operative care atestă 

participarea regimentului la acţiunile ofensive ale Diviziei a 4-a Infanterie în Transnistria, în 

spaţiul dintre Nistru şi Bug şi apoi la Cotul Donului. În luna aprilie 1943, cu efectivul decimat, 

regimentul a revenit în ţară şi, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 53002 din 1 mai 1943, 

s-a contopit cu Regimentul 1 Grăniceri Operativ, sub denumirea de Regimentul 20 Infanterie. 

Documentele reflectă faptul că, începând din 4 mai 1943 regimentul a funcţionat divizat, partea 

sedentară aflându-se în garnizoana Turnu Măgurele, iar partea operativă la Turnu Severin. 

După 23 august 1944, regimentul a fost introdus în dispozitivul format pentru protejarea 

Banatului de atacurile germano-maghiare şi a făcut parte din primele unităţi române care au 

depăşit frontiera naţională, operând pe teritoriul Ungariei în zona Capului de Pod Szolnok, pentru 

forţarea Tisei. Numeroase documente furnizează informaţii despre rolul şi acţiunile regimentului 

în dispozitivul operativ al Diviziei 4 Infanterie, pierderile suferite în efective şi materiale, faptele 

de eroism ale ofiţerilor şi soldaţilor săi. 

Imaginea participării regimentului la cele două conflagraţii mondiale este completată în 

mod strălucit de informaţiile cuprinse în jurnalul de operaţii (întocmit pentru perioada 

18 octombrie 1916-30 decembrie 1917) şi în copiile extras ale jurnalelor de operaţii (pentru 

perioadele 25 mai 1942-8 noiembrie 1942 şi 31 martie 1942-16 iulie 1942) existente în fond. 

277

278 



A fost înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 sub denumirea de 

Regimentul de Dorobanţi Ilfov nr. 21, cu reşedinţa la Bucureşti. Districtul de recrutare afectat 

regimentului se înscria în graniţele fostului judeţ Ilfov, în condiţiile în care la acea dată, conform 

principiului teritorialităţii, fiecărui regiment de dorobanţi îi corespundea teritoriul unui singur 

judeţ 467 . 

Cu această titulatură a funcţionat până în anul 1891, când, în cadrul măsurilor de 

perfecţionare a organizării unităţilor de infanterie, Regimentul 4 Linie s-a contopit cu Regimentul 

21 Infanterie, sub denumirea de Regimentul al IV-lea Ilfov nr. 21. Actul care stabilea această 

contopire, Înaltul Decret nr. 2329 din 7 iulie 1891, legifera de asemenea prelucrarea drapelului şi a 

tradiţiei de luptă a regimentului de linie desfiinţat 468 . 

Regimentul a funcţionat până la 1 noiembrie 1944 când a fost desfiinţat, predându-şi 

arhiva, efectivele şi materialele din dotare Regimentului 33 Infanterie, prin prevederile 

Instrucţiunilor Marelui Stat Major nr. 70200 din noiembrie 1944 469 . 

O nouă unitate de infanterie cu titulatura Regimentul 21 Infanterie s-a înfiinţat la 1 august 1949, 

conform Tabelei de Efective Model A/1949, nr. 2005 şi a funcţionat până la 27 noiembrie 1951 când a fost 

renumerotat şi a devenit Regimentul 291 Infanterie, conform Ordinului nr. 00139 531/1951 al Marelui 

Stat Major. 

În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate 

de 2136 unităţi arhivistice, reprezentând arhiva creată conform criteriului cronologic structural de 

Regimentul 21 Infanterie pe anii 1914-1944 şi 1949-1951. 

Ca instrument de investigare ştiinţifică, fondul dispune de inventarul definitiv, la a cărui 

întocmire au fost respectate toate particularităţile imprimate de creatorul de fond. 

Bogatul fond documentar al Regimentului 21 Infanterie furnizează informaţii în legătură 

cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificările de structură, schimbările de comandă, 

acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, desfăşurarea procesului de instrucţie 

şi modul de administrare, specifice unităţilor de infanterie. 

Deosebit de valoroase sunt documentele cu caracter operativ existente în fond, care 

reflectă participarea regimentului la cele două conflagraţii mondiale. 

La începutul anului 1916 Regimentul al IV-lea Ilfov nr. 21 făcea parte din compunerea 

Diviziei 4 Infanterie. Conform planului operativ al Marelui Cartier General mobilizarea din august 

1916 găseşte regimentul dislocat pe frontiera din Carpaţii Meridionali, ca element constitutiv al 

Grupului de Acoperire Predeal. Rapoartele şi dările de seamă operative existente în fond 

informează despre participarea unităţii la acţiunile operative din Transilvania în lunile augustseptembrie 

1916 şi ulterior în luptele în apărare pe Valea Prahovei, când regimentul a suferit 

pierderi deosebit de grele. 

O altă categorie de documente se referă la dificultăţile întâmpinate în perioada 

reorganizării unităţii pe baze moderne, la începutul anului 1917. Deosebit de interesante sunt 

informaţiile conţinute de documentele create în perioada iulie-septembrie 1917 care se referă la 

sectorul de front afectat regimentului, dispozitivul de luptă constituit, acţiunile operative 

desfăşurate pentru apărarea oraşului Galaţi, participarea regimentului la acţiunile de ajutorare a 

orfanilor de război din Galaţi, desfăşurare de diferite societăţi de binefacere. 

După încheierea Păcii de la Buftea-Bucureşti, regimentul a fost dislocat în Basarabia. La 

sfârşitul anului 1918 i s-a afectat un sector de pază pe Nistru, fondul cuprinzând date despre 

467 „Monitorul Oastei” nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-160. 

468 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 21 Infanterie, crt. 772, f.44 verso. 

469 Ibidem.


configuraţia acestui sector, despre executarea unor lucrări de fortificare a diferitelor segmente ale 

sectorului, relaţiile cu populaţia civilă şi activitatea desfăşurată pentru prevenirea propagandei 

comuniste, încorporarea unor tineri originari din Basarabia. 

La 10 octombrie 1920 regimentul a revenit în garnizoana Bucureşti. 

Fondul oferă de asemenea informaţii despre participarea regimentului la reprimarea 

rebeliunii legionare în ianuarie-februarie 1941. 

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclus în compunerea Diviziei 4 Infanterie, 

Regimentul 21 Infanterie a fost dislocat iniţial în Transnistria, pentru asigurarea securităţii zonei, 

participând apoi la operaţiunile ofensive din spaţiul dintre Bug şi Don şi de la Sud de Stalingrad. 

Documentele aflate în fond oferă informaţii preţioase atât în legătură cu drumul de luptă al 

regimentului în perioada octombrie 1941-aprilie 1943, cât şi cu pierderile materiale şi umane 

suferite, cu readucerea în ţară şi reconstituirea sa prin contopirea cu Regimentul 5 Grăniceri 

Operativ (contopirea s-a efectuat în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor Speciale ale 

Marelui Stat Major nr. 53002 din 1 mai 1943). 

Arhiva creată de regiment după 23 August 1944, furnizează de asemenea date numeroase 

despre prezenţa regimentului în dispozitivul de luptă creat pentru protejarea Banatului şi în 

compunerea trupelor române care operau ofensiv pe cursul inferior al Tisei, în zona Capului de 

Pod Szolnok. 

Fondul dispune şi de registrele istorice întocmite de regiment pe anii 1916-1921, 1929- 

1941 şi 1939-1942, aflate în păstrarea bibliotecii centrului, inventariate la nr. crt. 775, 776, 777. 

279

280 



Înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880, sub titulatura de Regimentul de 

Dorobanţi Dâmboviţa nr. 22, regimentul a funcţionat în garnizoana Târgovişte având ca district de 

recrutare teritoriul fostului judeţ Dâmboviţa 470 . Sub această denumire a creat arhivă o perioadă 

relativ scurtă deoarece, în anul 1891, prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891, în urma 

contopirii sale cu Regimentul 3 Linie (desfiinţat), unitatea nou formată s-a numit Regimentul al 

III-lea Dâmboviţa nr. 22 preluând tradiţia de luptă şi drapelul unităţii desfiinţate 471 . 

Regimentul a fost desfiinţat la 1 noiembrie 1944, predându-şi arhiva, efectivele şi 

materialele din dotare Regimentului 4 Infanterie, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor 

Speciale de reorganizare a armatei nr. 70200 din noiembrie 1944 472 . 

Reînfiinţat la 1 august 1949 conform Tabelei de Efective Model A nr. 2005/1949, 

regimentul şi-a păstrat titulatura până la 27 noiembrie 1951 când a fost renumerotat şi a devenit 

Regimentul 134 Infanterie, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/1951. 

În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află arhiva 

creată de Regimentul 22 Infanterie pe anii 1910-1944 şi 1949-1951. Acest fond arhivistic este 

structurat conform principiului cronologic structural şi dispune de inventar definitiv ca instrument 

de investigare ştiinţifică. 

Categoriile de documente existente în fond furnizează în cea mai mare parte informaţii 

specifice activităţii unităţilor de infanterie, legate de încadrarea cu efective şi personal, dotarea cu 

materiale şi armament, desfăşurarea instrucţiei de specialitate, participarea regimentului la viaţa 

socială a garnizoanei, raporturile de comandament cu eşaloanele superioare şi administrarea sa. 

O categorie distinctă o reprezintă documentele operative care reflectă contribuţia adusă de 

unitate şi oamenii judeţului Dâmboviţa la înfăptuirea unor deziderate naţionale. În acest context, se 

cuvin semnalate documentele, puţin numeroase, create de regiment în timpul celui de-al doilea 

război balcanic, când a operat pe teritoriul Bulgariei, în compunerea Corpului 2 Armată. 

Numeroase sunt însă documentele care atestă drumul de luptă al Regimentului III 

Dâmboviţa nr. 22 în Primul Război Mondial. Conform acestora, mobilizarea generală a armatei 

din 14 august 1916 a găsit regimentul inclus în compunerea Grupului de Acoperire Bran, 

participând ulterior în toamna anului 1916 la ofensiva pentru eliberarea Transilvaniei şi la luptele 

în apărare de pe Valea Prahovei. Deşi suferise pierderi numeroase atât în efective cât şi în 

materiale, regimentul nu a fost retras pentru reorganizare rămânând, ca de altfel toate unităţile 

Armatei a 2-a, să apere frontul din sudul Moldovei. Deosebit de valoroase sunt actele care vorbesc 

despre condiţiile vitrege în care s-a efectuat reconstituirea pe baze moderne a unităţii, despre 

particularităţile sectorului de front repartizat, despre participarea regimentului la eroicele lupte de 

la Mărăşti şi Oituz din iulie-august 1917 şi mai ales despre eroismul soldaţilor şi ofiţerilor săi. 

Fondul mai cuprinde informaţii despre activitatea regimentului în perioada februarie 1920septembrie 

1922 când a fost dislocat în Basarabia, asigurând paza unui sector din frontiera pe Nistru. 

Participarea regimentului la ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi apoi pentru cucerirea 

Odessei, în vara şi toamna anului 1941, la bătălia de la Cotul Donului în toamna şi iarna anului 

1942, precum şi la acţiunea de curăţare a Munţilor Buzăului de resturi ale trupelor germanomaghiare 

în august-octombrie 1944 sunt de asemenea amplu susţinute documentar. 

În cadrul fondului un loc distinct prin valoarea lor îl ocupă registrele istorice, întocmite 

pentru perioadele 1880-1930, 1920-1922, 1939-1942, 1943-1944 şi jurnalul de operaţii întocmit 

pentru perioada octombrie-noiembrie 1944, păstrate în cadrul bibliotecii centrului. 

470 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p.257-260. 


472 C.S.P.A.M.I., fond M.St.M. Secţia 1 Organizare-Mobilizare, crt. 4057, nenumerotat.



Face parte din grupul celor 14 regimente înfiinţate în anul 1880 prin Înaltul Decret 

nr. 1163 din 5 aprilie în scopul de a îmbunătăţi organizarea regimentelor de dorobanţi, prin 

limitarea districtului de recrutare afectat fiecărui regiment la teritoriul unui singur judeţ. 

Conform acestui decret, la înfiinţare regimentul a primit titulatura de Regimentul de 

Dorobanţi Ialomiţa nr. 20, având reşedinţa la Călăraşi şi fiindu-i repartizat pentru recrutare 

teritoriul fostului judeţ Ialomiţa 473 . 

Cu această denumire a funcţionat până în anul 1891 când s-a contopit cu Regimentul 5 

Linie (desfiinţat), conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891. Prin prevederile acestuia s-a 

stabilit noua titulatură a regimentului, aceea de Regimentul al V-lea Ialomiţa nr. 23. Noua unitate 

prelua drapelul şi tradiţia de luptă a unităţii desfiinţate şi îşi preda propriul drapel la Arsenalul 

Armatei 474 . 

Regimentul a funcţionat până la 18 august 1945 când a fost desfiinţat, în cadrul măsurilor 

generale de reorganizare a armatei în conformitate cu Instrucţiunile Speciale nr. 56500/1945 ale 

Marelui Stat Major. Conform acestor instrucţiuni regimentul şi-a predat arhiva şi drapelul 

Centrului Teritorial Ialomiţa 475 . 

În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate 

de 1444 unităţi arhivistice ce reprezintă arhiva creată de Regimentul 23 Infanterie pe anii 1913- 

1945. Acest fond arhivistic este constituit conform sistemului cronologic structural şi dispune de 

inventar definitiv ca instrument de investigare ştiinţifică. 

Cea mai mare parte a documentelor ce alcătuiesc acest fond conţin informaţii în legătură 

cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament şi materiale, modificările de structură, acordarea 

drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, modul de administrare, relaţiile cu eşaloanele 

superioare şi rezultatele diferitelor controale, desfăşurarea procesului de instrucţie, proprii 

unităţilor de infanterie. 

În cadrul fondului informaţii deosebit de valoroase cuprinde arhiva operativă creată de 

regiment pe parcursul celor două războaie mondiale la care a participat făcând parte din Divizia 10 

Infanterie. 

Rapoartele şi dările de seamă operative, ordinele de operaţii şi buletinele informative 

întocmite în vara şi toamna anului 1916 ilustrează participarea sa la luptele în apărare duse de 

trupele din compunerea Capului de Pod Silistra şi apoi de unităţile ce formau Armata de 

Dobrogea. La sfârşitul lunii octombrie, valoarea combativă a regimentului se redusese la un 

batalion, motiv pentru care Marele Cartier General a decis cuplarea sa cu Regimentul 63 

Infanterie, aflat în aceeaşi situaţie. Din acest moment unitatea a fiinţat sub titulatura de Regimentul 

23/63 Infanterie, până la 17 decembrie 1916, comanda fiind exercitată de comandantul 

Regimentului 23 Infanterie. Retrase pe zona de reorganizare după ocuparea Dobrogei, cele două 

regimente se vor separa, revenind la structura anterioară. 

Numeroase documente oglindesc dificilul proces de reorganizare prin care a trecut 

regimentul în iarna şi primăvara anului 1917, precum şi contribuţia adusă de această unitate la 

succesul ofensivei de la Mărăşeşti din august 1917. 

Date interesante cuprind şi documentele create în anii 1918-1919, când regimentul a fost 

dislocat în Basarabia, iniţial în garnizoana Chişinău, asigurând apoi paza unui sector de frontieră 

pe Nistru. Revenit în garnizoana Călăraşi la 28 noiembrie 1919, regimentul şi-a dislocat Batalionul 1 

473 „Monitorul Oastei” nr. 10 din 5 aprilie 1880, p. 257-260. 

474 „Monitorul Oastei” nr. 28 din 11iulie 1891, p. 913-915. 

475 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 23 Infanterie, dosar f.n., nr. crt.2326, f.87. 

281

282 


la Silistra şi Batalionul 2 la Turtucaia unde, în perioada 3 decembrie 1919-18 ianuarie 1920, au 

înlocuit trupele franceze ce garantau securitatea zonei. 

Documentele întocmite de regiment în anii 1941-1945 cuprind informaţii preţioase în 

legătură cu participarea sa la acţiunile ofensive din sudul Basarabiei în vara şi toamna anului 1941, 

din Crimeea, Peninsula Kerci şi Peninsula Taman din anul 1942, la luptele în apărare din Caucaz şi 

din Crimeea din septembrie 1943-aprilie 1944. La fel de valoroase sunt şi datele privitoare la 

dificultăţile întâmpinate de regiment pe parcursul operaţiei de retragere din Crimeea, pierderile 

suferite în efective şi materiale, colaborarea cu celelalte unităţi blocate în peninsulă, includerea sa 

în dispozitivul de apărare a Dobrogei începând cu luna iulie 1944 şi contribuţia adusă la eliberarea 

Cehoslovaciei. 

Informaţiile conţinute de arhiva operativă creată de regiment sunt completate de datele 

conţinute de registrele istorice (pentru perioadele 1 august 1914-14 august 1916 şi 1 iulie 1918-31 

martie 1919) şi jurnalele de operaţii (întocmite pentru perioadele 13 septembrie 1915-11 august 

1917, 1 iunie 1916-14 august 1918 şi 1 octombrie 1942-31 decembrie 1942) aflate în colecţiile 

centrului.



Înfiinţat în aprilie 1880 prin prevederile Înaltului Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880, 

regimentul a funcţionat în prima etapă a existenţei sale sub titulatura de Regimentul de Dorobanţi 

Tecuci nr. 24. Garnizoana iniţială a fost stabilită în oraşul Tecuci, iar zona afectată pentru 

recrutarea efectivelor corespundea strict graniţelor fostului judeţ Tecuci 476 . 

La 11 iulie 1891 titulatura regimentului a fost modificată în urma contopirii cu 

Regimentul 6 Linie (desfiinţat) şi a devenit Regimentul al VI-lea Tecuci nr. 24, conform Înaltului 

Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891. Prin acelaşi act s-a stabilit ca regimentul să preia atât drapelul, 

cât şi tradiţia de luptă a regimentului desfiinţat, atât drapelul cât şi tradiţia de luptă a regimentului 

desfiinţat, predându-şi propriul drapel la Arsenalul Armatei 477 . 

Regimentul a fiinţat până la 1 decembrie 1951 când, în conformitate cu Ordinul Marelui 

Stat Major nr. 0031953 din 27 noiembrie 1951, a fost renumerotat primind denumirea de 

Regimentul 185 Infanterie 478 . 

Fondul aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice 

cuprinde arhiva creată de Regimentul 24 Infanterie pe anii 1909, 1913-1919 şi 1922-1951 şi 

anume o cantitate de 1365 unităţi arhivistice, grupate conform sistemului cronologic structural pe 

ani, şi în cadrul anilor, pe compartimente de activitate. Anii 1909, 1913, 1914 şi 1915 sunt 

reprezentanţi în fond doar de câte o unitate arhivistică cuprinzând statele de plata soldelor pentru 

cadre, preluate în anul 1986 de la Arhivele Naţionale. 

Ca instrument de investigare ştiinţifică, fondul dispune de inventar definitiv, la 

întocmirea căruia s-a avut în vedere respectarea particularităţilor imprimate de creatorul de fond. 

Cea mai mare parte a documentelor existente în fond conţin informaţii referitoare la 

activităţile specifice unei unităţi de infanterie şi anume: desfăşurarea procesului de instrucţie, 

administrarea, dotarea cu armament şi materiale, încadrarea cu efective, participarea regimentului 

la viaţa socială din garnizoana de reşedinţă, participarea în diferite etape, la mobilizare, raporturile 

de comandament cu eşaloanele superioare, schimbările la comandă, decorarea drapelului unităţii 

pentru strălucite fapte de armă. 

În fond există şi o categorie specifică de documente, cu valoare eminamente practică, 

care atestă situaţia militară a cadrelor, militarilor în termen şi rezerviştilor din evidenţa 

regimentului. 

De o valoare deosebită sunt documentele care cuprind informaţii în legătură cu evacuarea 

regimentului din Basarabia, în vara anului 1940. Starea de spirit a populaţiei civile şi a trupei 

evacuate, pierderile suferite în oameni şi materiale, demobilizarea oamenilor originari din 

Basarabia şi Transilvania de Nord, atitudinea trupelor sovietice sunt oglindite în dările de seamă, 

rapoartele, procesele verbale şi situaţiile existente în fond. 

În cadrul fondului o valoare deosebită are arhiva operativă, care ilustrează participarea 

regimentului la cele două conflagraţii mondiale. 

Inclus în compunerea Armatei a 2-a, în timpul Primului Război Mondial, regimentul a 

participat la acţiunile ofensive din Transilvania din august-septembrie 1916 şi apoi la luptele în 

retragere ale acesteia, până în luna decembrie 1916. În perioada iulie-august 1917 a participat eroic 

la marile bătălii de la Caşin şi Oituz, iar ulterior, până în noiembrie 1918 la protejarea Moldovei în 

timpul retragerii trupelor ruse dezorganizate şi la demontarea şi nivelarea lucrărilor de fortificaţii 

existente în zona sa de dislocare. Ordine de operaţii şi buletine informative datate începând cu 

30 noiembrie 1918, informează în legătură cu acţiunile operative desfăşurate de regiment în 



478 C.S.P.A.M.I., fond Regiunea a 2-a Militară – Secţia Organizare Mobilizare, dosar 41/1951, nr. crt.7. 

283

284 


compunerea Comandamentului Trupelor de Transilvania până la revenirea sa în garnizoana de 

pace în decembrie 1919. Fondul dispune de o cantitate mică de arhivă pe anii 1916-1929, 

acoperirea documentară a acestei perioade fiind asigurată de registrele istorice întocmite pentru 

perioadele 1880-1931, 1914-1916 şi 1880-1906, aflate în colecţiile centrului. 

Informaţii la fel de preţioase conţin documentele create de regiment în anii celui de-al 

Doilea Război Mondial, conturând drumul său de luptă în vara şi toamna anului 1941 când a 

participat la ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi ocuparea Odessei. 

Interesante date oferă şi documentele aparţinând perioadei 1942-1943 când regimentul a 

făcut parte din trupele care au asigurat siguranţa teritoriului Transnistriei. 

După 23 August 1944 regimentul a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de 

Nord şi ulterior a Ungariei şi Cehoslovaciei, revenind în ţară în august 1945. Rapoartele şi dările 

de seamă operative, situaţiile de efective şi potenţial, ordinele de operaţii, hărţile şi crochiurile 

existente în fond atestă pierderile suferite de regiment, dotarea defectuoasă, eroismul cadrelor şi 

soldaţilor săi. 

Pentru perioada 1945-1951, documentele conţin date sugestive în legătură cu organizarea 

şi desfăşurarea muncii politice în armată, participarea unor detaşamente constituite de regiment la 

munci agricole organizarea şcolilor de alfabetizare şi rezultatele obţinute în cadrul acestora.



Regimentul de Dorobanţi Vaslui nr. 25 a fost înfiinţat la 5 aprilie 1880 479 . Atât statul 

major, cât şi cele două batalioane cu schimbul din compunerea lui au avut garnizoana în Vaslui 480 . 

El a avut ca bază de recrutare aria judeţului al cărui nume îl purta. Prin reorganizarea din 

15 aprilie 1889, al doilea batalion cu schimbul a fost dislocat la Huşi. El a preluat ca bază de 

recrutare o parte din aria judeţului Fălciu. De la această dată unitatea s-a numit Regimentul nr. 25 

de Dorobanţi 481 . În urma desfiinţării regimentelor de linie, în anul 1891, unitatea a primit drapelul 

şi tradiţia Regimentului 7 Linie. Urmarea a fost modificarea denumirii în Regimentul al 7-lea 

Rahova nr. 25 482 şi primirea în compunere a unui batalion permanent, care a primit primul număr 

de ordine şi a fost dislocat la Huşi. Cele două batalioane cu schimbul, fără a-şi schimba 

reşedinţele, au primit următoarele numere de ordine 483 . Începând cu 7 octombrie 1899 batalionul 

secund a fost transformat din „cu schimbul” în „permanent”: 

Cele două batalioane permanente au fost aduse în garnizoana Vaslui 484 . Al treilea, cu 

schimbul, a rămas cu reşedinţa la Huşi şi companiile repartizate pe teritoriu. El a devenit 

permanent la 1 aprilie 1908 485 . 

De la această dată istoricul unităţii este reliefat pe larg în documentele incluse în propriul 

fond arhivistic. Ne rezumăm la prezentarea următoarelor repere: 

- Completarea denumirii unităţii, prin atribuirea cuvintelor: „General C. Prezan”, 

începând cu anul 1925 486 . 

- Prin contopirea cu Regimentul 53 Infanterie, desfiinţat datorită pierderilor suferite pe 

front, la 1 aprilie 1942 denumirea unităţii a fost schimbată în Regimentul 25 Infanterie 487 . 

- La 11 noiembrie 1944 regimentul a fost desfiinţat, prin contopire cu partea sedentară a 


Un nou regiment de infanterie, cu acelaşi număr de ordine, a fost înfiinţat în garnizoana 

Iaşi la 3 iunie 1949 489 . Acest Regiment 25 Infanterie a fost desfiinţat la 27 noiembrie 1951, prin 

schimbarea numerotării în Regimentul 128 Infanterie 490 . 

Fondul de arhivă al regimentului prezentat şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi 

Păstrare a Arhivelor Militare Istorice are un volum de 1353 unităţi arhivistice şi acoperă 

documentar perioada anilor 1912-1944 şi 1949-1951. La baza constituirii lui a stat principiul 

cronologic-structural. Atât tipologia documentelor întâlnite în fond, cât şi problematicile 

consemnate în acestea sunt specifice regimentelor de infanterie. În prezentarea pe care o facem, 

semnalăm evenimentele asupra cărora fac referire documentele din acest fond: 

- Includerea în grupurile de acoperire Trotuş şi Oituz şi activitatea desfăşurată în cadrul 

acestora pe frontiera cu Austro-Ungaria (1915-1916). 

- Ofensiva din Transilvania pe direcţia generală Sovata (august-septembrie 1916). 

- Luptele de apărare de pe văile Caşinului şi Oituzului (octombrie 1916-ianuarie 1917). 

479 

„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. 

480 

Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 31. 

481 

Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 135. 

482 

Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 914. 

483 

Ibidem, p.917. 

484 

Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 

485 

Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916- 

1919”, vol. I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 

486 

Constatare în urma expertizării documentelor create sau primite de unitate. 

487 

C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 25 Infanterie, dosar f.n./1944, crt. 1021, f. 264. 

488 

Ibidem, dosar f.n., 1944, crt. 1020, , f. 109. 

489 

Loc.cit., fond M.St.M., Secţia a IV-a, dosar nr. 244 bis, vol.I, 1949,crt. 1797, , f. 61. 

490 

Loc. cit., fond Regiunea I Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, crt. 2841, dosar f.n., 1951, f. 291. 

285

286 


- Defensiva de pe aliniamentele: Mănăstirea Caşin-Cireşoaia-Pârâul Crimiretz-Manciuc 

(iulie 1917-ianuarie 1918) şi Poiana Tepei-Dealul Prisacei (februarie 1918). 

- Apărarea frontierei de pe Nistru şi activitatea desfăşurată în Pocuţia şi Basarabia 

(1918-1919). 

- Includerea în Gruparea Tactică de Nord şi organizarea defensivă a unor sectoare din 

Bucovina (1939-iunie 1940). 

- Evacuarea Bucovinei cedate URSS –ului şi evidenţa pierderilor suferite la Româneşti 

(iunie/iulie 1940). 

- Ofensiva din Basarabia şi Transnistria (iunie-noiembrie 1941). 

- Participarea la luptele de pe Don şi retragerea în Crimeea (1942/1943). 

- Organizarea şi apărarea litoralului Crimeei în sectoarele Oceakov şi Mihailovka (iunie 

1943-martie 1944). 

- Retragerea şi organizarea aliniamentelor defensive de pe malul drept al Nistrului, în 

Basarabia: Cazaci-Coremaz-Antoneşti şi Tudora-Coremaz (martie 1944-22 august 1944). 

- Părăsirea Basarabiei, prin Căplani şi Plătăreşti. Evidenţa pierderilor umane şi 

materiale suferite la Sărata în încercarea de traversare a Dunării (22-25 august 1944). 

- Contribuţia recruţilor de la partea sedentară la apărarea şi curăţirea oraşului Turnu 

Măgurele şi împrejurimilor de trupele germane (23 august-5 septembrie 1944). 

- Reorganizarea unităţii, prin sosirea subunităţilor şi efectivelor scăpate din încercuirea 

sovietică (septembrie 1944). 

- Apărarea malului românesc al Dunării în sectoarele:Turnu Măgurele – Alexandria şi 

Corabia-Orbea (5-26 septembrie 1944). 

- Asigurarea zonelor de etapă ale unităţilor operative din Banat şi vestul ţării 

(octombrie 1944). 

De asemenea, în cadrul bibliotecii Centrului fondul deţine: 

- Registre istorice pentru perioada anilor 1914-1916, 1918 şi 1940-1942, inventariate 

la nr. 789, 791-792. 

- Jurnale de operaţii pentru perioada anilor 1916-1921 şi 1944, inventariate la nr. 830 

şi 869. 

În cadrul fondului sunt documente referitoare la evidenţa arhivelor: 

a) Regimentului 3 Vânători, distrusă prin ardere sau capturată de sovietici la 

Româneşti, la 30 iunie 1940 491 . Arhiva salvată a fost predată regimentului prezentat 492 . 

b) Proprii, capturată de sovietici la Sărata, în Basarabia, la 23 August 1944 493 sau 

predată cu ocazia desfiinţării din 11 noiembrie 1944 Regimentului 24 Infanterie 494 . 

Documentele ce constituie acest fond au o stare de conservare bună şi conferă acestuia, 

prin conţinutul lor, importanţa istorică şi practică. 

491 Loc. cit., fond Regimentul 25 Infanterie, dosar nr. 4/1944, crt. 1022, , f.114. 

492 Ibidem, dosar nr. 12, vol. XV/1940, crt. 617, , f. 814. 

493 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 1021, , f.276. 

494 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 1020, f.109.


REGIMENTUL NR. 26 DE DOROBANŢI ROVINE 

Având drept bază de recrutare aria judeţului Fălciu, la 5 aprilie 1880 a fost înfiinţat: 

„Regimentul de Dorobanţi Fălciu nr. 26” 495 . Statul major şi cele două batalioane „cu schimbul” erau 

încazarmate la Huşi 496 . De la 15 aprilie 1889 aria de recrutare a regimentului i-a fost mutată în judeţele 

Dolj şi Romanaţi. Statul major şi drapelul s-au dislocat în noua garnizoană: Craiova. Unitatea a primit 

şi o nouă denumire „Regimentul nr. 26 de Dorobanţi” 497 . Cele două batalioane „cu schimbul” au fost 

organizate în noile reşedinţe: Craiova şi Filiaşi 498 . Reorganizarea armatei, ca urmare a desfiinţării 

„regimentelor de linie a impus de la 1 iulie 1891 noul nume al unităţii: „Regimentul Rovine nr. 26” 499 . 

În compunerea căreia a apărut „batalionul permanent”, care a primit primul număr de ordine şi a fost 

organizat în Craiova 500 . Cele două batalioane „cu schimbul”, fără a-şi modifica reşedinţele, au primit 

următoarele numere de ordine. De la 7 octombrie 1899 şi primul batalion „cu schimbul” s-a 

transformat în „permanent”. El şi-a păstrat numărul secund de ordine şi reşedinţa 501 . Batalionul „cu 

schimbul”, al treilea numeric, avea companiile „repartizate pe teritoriu” 502 . 

Această compunere a unităţii a suferit o nouă modificare la 1 aprilie 1908. Batalionul al 

treilea a devenit şi el „permanent” şi a fost adus la Craiova 503 . Evoluţia istoricului unităţii îşi 

găseşte de la această dată reflectarea în materialul documentar propriu. Vom evidenţia doar: 

- schimbarea denumirii în „Regulamentul nr. 26 de Dorobanţi Rovine” la 23 mai 1932, 

fără modificarea garnizoanei 504 . 

- desfiinţarea, prin contopire cu Regimentul 1 Vânători, la data de 11 iulie 1946 505 . 

Fondul de arhivă creat de unitate şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a 

Arhivelor Militare Istorice are un volum de 2209 unităţi arhivistice, care acoperă documentar 

perioada anilor: 1906, 1913-1946. Arhiva anilor 1906 şi 1913-1921 a fost ordonată în conformitate 

cu numerele date de creator dosarelor, iar cea a perioadei 1922-1946 în baza schemei cronologicstructural. 

Documentele incluse în fond şi problematicile acestora sunt comune regimentelor de 

infanterie. Reliefăm câteva din problematicile specifice acestui fond arhivistic: 

- participarea unor subunităţi la înăbuşirea răscoalelor din unele sate ale judeţelor Dolj 

şi Romanaţi (1907). 

- Campania dintre 2 iulie-11 august 1913 din Bulgaria: Bechet, Oreava (Rahova), 

Lescovăţ, Altemir, Urata, Orhania. 

- Supravegherea Dunării în sectorul Bechet şi activitatea desfăşurată în cadrul 

„Grupului de acoperire Jiu” (1915-1916). 

- Ofensiva din Transilvania: Surduc-Petroşani-Muntele Piatra Roşie (16 august-6 

septembrie 1916). 

- Apărarea pe frontieră şi luptele desfăşurate în timpul retragerii spre Moldova: 

Defileul Lainici, Vădeni, Târgu Jiu, Filiaşi, Craiova, Slatina, Mozaci, Cornăţel, Vidra 

(septembrie-decembrie 1916). 

- Asigurarea aliniamentelor defensive din Moldova: Vizantea-Soveja, Ireşti-Muncelul 

şi Dealul Voloşcani (decembrie 1916-martie 1917). 

- Reorganizarea unităţii în judeţul Iaşi, la: Tomeşti şi Moara de Vânt (martie-iulie 1917). 

495 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. 

496 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 29. 

497 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 118. 

498 Ibidem. 

499 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 914. 

500 Ibidem. 

501 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 

502 Ibidem. 

503 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară, p. 96 – 97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916 – 

1919”, vol.1, Imprimeria Naţională, Buc., 1934, p. 5. 


505 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul nr. 26 de Dorobanţi Rovine, dosar f.n./1946, crt. 2137, f.6. 

287

288 


Ofensiva şi defensiva de la : Mărăşeşti, Muncelul, Panciu şi Păuneşti (august 1917martie 

1918). 

- Paza malului Dunării în sectorul: Gălăşei-Reni (martie-iunie 1918). 

- Dislocarea în zona Piatra Neamţ (iunie 1918-mai 1919). 

- Intervenţia în Ungaria, asigurarea spatelui frontului: Tegled, Tisza Szapel şi Szolnoc 

(iulie-septembrie 1919). 

- Organizarea şi apărarea unui sector de frontieră pe Nistru (26 decembrie 1919-31 

octombrie 1921). 

- Executarea lucrărilor genistice defensive în sectoarele: malul Siretului, Tecuci, 

Focşani, Hrăliceni şi Brăneşti (septembrie 1939-octombrie 1940). 

- Campania antisovietică din Basarabia şi Transnistria (septembrie 1941-aprilie 1943). 

- Organizarea sectorului Tătărăşti din sudul Basarabiei şi apărarea lui (24 aprilie- 

23 august 1944). 

- Eliberarea teritoriului naţional de trupele germane şi ungare: Movila Mare, Sudiţi, 

Bechet, Ianca, Mehedia, Recaş (23 august -11 octombrie 1944). 

- Campania din Ungaria: Szoke Psu, Csongrad, forţarea Tisei în sectorul: Tisza Ug- 

Tiza Inoka, Kokser, Tapio, Ferma „Felso Liget”, Iszaseg, Cinkota, Budapesta (11 octombrie 1944- 

21 ianuarie 1945). 

- Luptele din Cehoslovacia: Proviţa, Abelova, Plisovce, Dobra Niva, Zvolen, Brzovka, 

Brno (21 ianuarie-12 mai 1945). 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice fondul deţine: 

- „Registre istorice” pentru perioada anilor: 1896-1943, 1899-1930, 1914-1916 şi 

1916-1918, inventariate la nr. 793 – 796. 

- „Jurnale de operaţii” pentru perioada anilor: 1906-1912 şi 1912-1913, inventariate la 

nr. 831 şi 832. 

De asemenea, fondul include în compunere: 

- „registrul istoric” pentru perioada anilor: 1918-1920 506 . 

- „jurnale de operaţii” pentru perioada anilor „1913-1940 şi 1941-1944 507 . 

Documentele fondului cuprind referiri la: 

a) Predarea unei părţi a arhivei proprii Depozitului de Arhivă al Comandamentului 1 

Teritorial, în anii 1929 şi 1942 508 . 

b) Predarea arhivei existente asupra unităţii, la data desfiinţării, Regimentului 1 

Vânători 509 . 

c) Primirea arhivei următoarelor unităţi desfiinţate: Regimentul 66 Infanterie, 

Batalionul 50 Mitraliere şi Detaşamentul 52 Căi Ferate 510 ; Batalionul 660 Infanterie Independent 

şi Centrul de Colectare Prizonieri nr. 7 511 , precum şi a „părţii sedentare” a Regimentului 13 

Dorobanţi 512 . 

Starea de conservare a documentelor este bună şi ele, prin conţinutul lor, imprimă 

importanţa istorică şi practică a fondului. 

506 Ibidem, dosar f.n./1918, crt. 143. 

507 Ibidem, dosar f.n., 1913, crt.7; dosar f.n./1940; crt.1180; dosar nr. 32/1941, crt. 1341; dosar f.n./1941, crt. 1344; 

dosar nr. 99, vol.11/1942, crt. 1538; dosar nr. 31 bis/1942, crt.1589; dosar nr. 32/ 1944., crt. 1897. 

508 Ibidem, dosar f.n./1929, crt. 575, f.337-358; dosar nr.1/1942, crt. 1446, f.150; dosar nr.2/1942, crt. 1451, f.13-18, 

63-69, 109-124, 133-138; dosar nr. 12, vol.11/1943, crt. 1644. 

509 Ibidem, dosar f.n./1946, crt. 2137, f.3,6; dosar nr.2/1946, crt.2148, f.128. 

510 Ibidem, dosar nr.2, vol.1/1942, crt. 1416. 

511 Ibidem, dosar nr.9, vol.1/1942, crt. 1479, , f.19, 22, 36 şi 46. 

512 Ibidem, dosar nr.3/1945, crt. 2087, , f. 515.



În vederea încorporării şi instruirii militare a tinerilor din judeţul Bacău, la 5 aprilie 1880 

a fost înfiinţat Regimentul de Dorobanţi Bacău nr. 27 513 . Comanda şi cele două batalioane cu 

schimbul au fost instalate în garnizoana Bacău 514 . La 15 aprilie 1889 unitatea a primit denumirea 

de Regimentul nr. 27 de Dorobanţi, iar al doilea batalion i-a fost dislocat la Târgu Ocna 515 . În 

urma desfiinţării regimentelor de linie, unitatea a organizat la Bacău un batalion permanent, care a 

primit numărul unu 516 . Batalioanele cu schimbul ale unităţii au primit următoarele două numere, 

păstrându-şi reşedinţele avute. Tot la această dată, 1 iulie 1891, denumirea unităţii a devenit 

Regimentul Bacău nr. 27 517 . 

Primul batalion cu schimbul a fost transformat în al doilea batalion permanent la 

7 octombrie 1899 518 . Batalionul al treilea a rămas cu schimbul şi cu subunităţile repartizate pe 

teritoriu. Şi el, la rândul lui, la 1 aprilie 1908 a fost transformat în permanent şi adus la Bacău 519 . 

De la această dată, în baza materialului documentar inclus în fondul propriu de arhivă, istoricul 

unităţii este pe larg reflectat de acesta. 

Evidenţiem doar schimbarea denumirii la 23 mai 1932 în Regimentul nr. 27 de Dorobanţi 

Bacău 520 , iar la 14 aprilie 1943, ca urmare a contopirii cu Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii, în 

Regimentul 27 Infanterie 521 . Unitatea a fost desfiinţată la 15 iulie 1946, când a predat: „…arhiva, 

drapelul…gestiunile materiale…Regimentului 11 Infanterie 522 . 

Un nou Regiment 27 Infanterie a fost reînfiinţat în garnizoana Oradea la 15 iunie 1949 523 

şi desfiinţat, prin schimbarea numerotării în Regimentul 105 Infanterie, la data de 1 decembrie 

1951 524 . 

Fondul arhivistic al unităţii, depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor 

Militare Istorice, acoperă documentar perioada anilor 1891, 1904, 1906, 1908, 1912-1948 şi 1949- 

1951 şi are un volum de 1392 unităţi arhivistice. În cadrul fondului se regăsesc tipologia 

documentelor şi problematicile acestora comune regimentelor de infanterie. Ca unicitate a 

problematicilor unităţii prezentate nominalizăm: 

- Executarea de lucrări defensive la graniţa cu Austro-Ungaria în zonele Comăneşti- 

Dârmăneşti, Drăguşeni-Tătăruşi, Cristeşti-Hereşti (1915-1916). 

- Apărarea poziţiilor de pe Valea Trotuşului (1916). 

- Reorganizarea (la Sendriceni) şi asigurarea ordinii în judeţul Dorohoi (1917). 

- Organizarea şi asigurarea apărării frontierei de pe malul Nistrului, în sectorul 

Soproca-Poeana (septembrie 1921-noiembrie 1923). 

- Evidenţa ofiţerilor morţi pe front în războaiele din 1877/1878, 1913 şi 1916-1921 525 . 

- Copia ordinului privind identificarea arhivei istorice a Banatului pentru perioada 

1750-1918 la Comenduirea Pieţii Timişoara 526 . 

513 


514 

Ibidem, Supliment, la nr. 7 din 3 martie 1881, p.30. 

515 

Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.117 şi 135. 

516 

Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 917. 

517 

Ibidem, p.914. 

518 


519 

Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară , p.96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916- 

1919”, vol.I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 

520 

„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 

521 

C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 27 Infanterie, R.I. nr. 799, f. 151. 

522 

Loc. cit., dosar nr. 23, vol.I/1946, crt. 1078, f. 397. 

523 

Ibidem, dosar nr. 14/1949, crt. 1130, f. 6. 

524 

Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar H, vol.I/1951, crt. 66, f.491. 

525 

Loc. cit., fond Regimentul 27 Infanterie, dosar nr. 5A, vol.I/1932, crt. 232. 

526 

Ibidem, dosar f.n./1933, crt. 247, f.145. 

289

290 


- Evidenţa părţilor sedentare evacuate din Transilvania, Basarabia şi Bucovina în anul 

1940 şi a noilor lor dislocări 527 . 

- Acţiunile desfăşurate pe frontul antisovietic pe direcţia Liteni-Odessa (1941). 

- Participarea la luptele din 1942 de la Cotul Donului şi evidenţa pierderilor suferite în 

încercuirea de la Raspapinskaya – Fordminsky. 

- Contopirea cu Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii şi preluarea pazei litoralului Mării 

Negre din Transnistria (1943). 

- Apărarea sectorului Hălăuceşti din Basarabia în perioada 27 martie-23 august 1944. 

- Aportul regimentului la luptele de eliberare a teritoriului naţional. Principalele repere 

ale luptelor duse sunt: Dumbrăveni, Seleuş, Idrifaia (pe Târnava Mică), Dealul Rakotzi, Ilieni, 

Cristeşti (pe Mureş), Sântioara de Mureş, Tigău. 

- Tabel cu evidenţa cercurilor teritoriale unde s-a depozitat arhiva unităţilor 

desfiinţate 528 . 

- Evidenţa nominală a basarabenilor şi bucovinenilor rămaşi de bună voie în 

România 529 . 

- Primirea efectivelor şi materialelor Regimentului 37 Infanterie la 1 noiembrie 1944 530 . 

- Campania din Ungaria: Nyir Bator, Gyulay Nagy, forţarea Tisei în sectorul Tisza 

Eslar – Ujjalu, Csiobay, Megyhaza (octombrie-decembrie 1944). 

- Ofensiva din Cehoslovacia: Pereny, Gamboş, Buziţa, Yablaniţa, Krociok, Zvolen 

(decembrie 1944-mai 1945). 

Fondul deţine în cadrul bibliotecii Centrului registre istorice pentru perioada anilor: 1905- 

1929, 1914-1916 şi 1930-1946, inventariate la nr. 797-799. El mai deţine jurnale de operaţii pentru 

perioada anilor: 1880-1891, 1906-1915, 1916-1918, 1913-1923, 1918-1919, 1934-1939 şi 1939- 

1942, incluse în fond şi inventariate la numerele curente: 1-2, 19, 25, 40 şi 352-354. 

În cadrul fondului sunt documente referitoare la pierderea în încercuirea de la Cotul 

Donului (zona Raspapinskaya-Fordminski), la 18 noiembrie 1942, atât a arhivei proprii 531 , cât şi 

cea a Brigăzii 6 Infanterie şi Batalionului 6 Infanterie Uşoară. Arhive capturate de sovietici 532 . 

Amintim şi existenţa documentelor referitoare la predarea arhivei unităţii, la data desfiinţării, 


Ordonarea fondului a avut la bază sistemul cronologic-structural. Starea de conservare a 

materialului documentar ce constituie acest fond este bună, iar conţinutul acestuia îi conferă 

importanţă istorică şi practică. 

527 

Ibidem, dosar nr.1, vol.I/1940, crt. 378. 

528 

Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 834. 

529 

Ibidem, dosar nr. 8, vol.I/1944, crt. 756; dosar nr. 9, vol.13/1944, crt. 771. 

530 

Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 834. 

531 

Ibidem, dosar nr. 27, vol.I/1943, crt. 562, f.76. 

532 

Ibidem, f.77-79. 

533 

Ibidem, dosar nr. 23, vol.I/1946, f.397, crt. 1078.



Regimentul de Dorobanţi Suceava nr. 28 a fost înfiinţat la 5 aprilie 1880 şi a avut drept bază 

de recrutare aria judeţului al cărui nume îl purta 534 . Statul major şi cele două batalioane „cu 

schimbul” din compunere au avut garnizoana la Fălticeni 535 . Prin organizarea din 1889 aria de 

recrutare i-a fost modificată. De la 15 aprilie 1889 aceasta a fost stabilită în judeţele Dâmboviţa şi 

Argeş. De aceea „statul major”, drapelul şi „materialele” au fost dislocate în noua garnizoană Găeşti. 

Denumirea unităţii a devenit şi ea „Regimentul nr. 28 de Dorobanţi” 536 . Cele două batalioane „cu 

schimbul” au fost organizate: la Găeşti, primul, respectiv Titu al doilea 537 . Prin desfiinţarea 

„regimentelor de linie” unitatea a primit în compunere un „batalion permanent”, care a primit primul 

număr de ordine şi a fost dislocat la Bucureşti 538 . Celelalte două batalioane „cu schimbul”, fără a-şi 

modifica dislocarea, au primit următoarele numere de ordine. Aceste modificări au survenit de la 

1 iulie 1891, dată de la care denumirea unităţii a fost de „Regimentul Radu Negru nr. 28” 539 . 

Batalionul „permanent” a fost dislocat din Bucureşti în Dobrogea la 8 martie 1893 540 . 

Iar din 15 mai 1893, regimentul, împreună cu cele două batalioane „cu schimbul”, a fost 

dislocat în garnizoana Piteşti 541 . Baza de recrutare i-a rămas neschimbată. 

Batalionul secund a fost transformat la 7 octombrie 1899 din „cu schimbul” în 

„permanent” 542 , iar ultimul rămas „cu schimbul” avea companiile „repartizate pe teritoriu” 543 . De 

la data de 1 aprilie 1908 şi acest ultim batalion a devenit „permanent” la reşedinţa unităţii 544 . În 

perioada interbelică regimentul a fost dislocat în Basarabia, garnizoana fiindu-i la Ismail. Din nou, 

la data de 23 mai 1932, denumirea i-a fost modificată în „Regimentul nr. 28 de Dorobanţi Radu 

Negru” 545 . 

Evacuat din Basarabia cedată U.R.S.S.-ului, regimentul a fost dislocat în garnizoana 

Focşani. Participând la executarea lucrărilor de fortificaţii din zonă, la 15 iulie 1940 unitatea a 

primit o nouă denumire „Regimentul nr. 28 Infanterie Fortificaţii” 546 . El a fost desfiinţat la data de 

30 aprilie 1943 prin contopire cu Regimentul 10 Vânători 547 . 

O unitate de infanterie cu acelaşi număr de ordine a fost înfiinţată în garnizoana Caracal 

la 26 aprilie 1951. Ea s-a numit „Regimentul 28 Infanterie” 548 şi a fost desfiinţată la 4 decembrie 

1951, prin schimbarea numărului în Regimentul 271 Infanterie 549 . 

Fondul arhivistic prezentat şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a 

Arhivelor Militare Istorice, are un volum de 880 unităţi arhivistice, care acoperă documentar anii: 

1903, 1909, 1943 şi 1951. 


535 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 34. 

536 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.132. 

537 Ibidem. 


539 Ibidem, p. 914. 


541 Ibidem, Supliment la nr. 24 din 22 mai 1893, p.7. 


543 Ibidem. 

544 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară, p.96-97 şi România în Primul Război Mondial 1916-1919, 

vol.1, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, f.5. 


546 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 28 Infanterie, dosar nr.2, livret 4, 1940, crt. 394, nenumerotat. 

547 Ibidem, dosar f.n. 1943/O.Z. nr. 308 din 30 aprilie 1943, crt. 783. 

548 Ibidem, dosar nr. 2/1951, crt. 820, f.40. 

549 Ibidem, dosar f.n., 1951/O.Z. nr. 171 din 4 decembrie, 1951, crt. 863. 

291

292 


Sistemul cronologic-structural a stat la baza constituirii acestui fond. Tipologia 

documentelor incluse în fond şi problematicile consemnate în acestea sunt comune regimentelor de 

infanterie. Vom prezenta, spre evidenţierea unicităţii fondului, specificităţile acestuia: 

- Includerea în cadrul „Grupului de acoperire Bran” şi activitatea desfăşurată în zona 

Rucăr-Dâmbovicioara (1915-1916). 

- Ofensiva din Transilvania: Zărneşti, Ghimbav, Tohanu Vechi, Codlea, Cincu Mare 

(1916). 

- Defensiva din toamna anului 1916 şi iarna 1916-1917: Făgăraş, Muntele Bratocea, 

Tabla Buţii. 

- Ofensiva-defensiva din vara-toamna anului 1917: Mărăşeşti, Răchitaşul, Valea Suşiţei, 

Vârful Momâia, Dealul Porcului. 

- Dislocarea în Basarabia şi organizarea defensivă a Frontierei de pe Nistru (1918-1921). 

- Planurile de situaţie a cazărmilor „Carol I” şi „Regele Ferdinand” din Ismail 550 . 

- Evacuarea Basarabiei şi evidenţa pierderilor suferite (iunie 1940). 

- Evidenţa armamentului confiscat în urma participării la înăbuşirea rebeliunii legionare 

(1941, ianuarie) 551 . 

- Ofensiva din Basarabia, apoi organizarea şi asigurarea pazei litoralului maritim al 

Transilvaniei (1941-1943). 

Fondul deţine în cadrul său documente referitoare la distrugerea arhivei proprii cu ocazia 

evacuării din Ismail 552 . El mai deţine în cadrul bibliotecii Centrului: 

- „Registre istorice” pentru perioada anilor: 1914-1916 şi 1939-1941, inventariate 

la nr. 800 şi 801. 

- „Jurnale de operaţii” pentru perioada anilor: 1916-1918 şi 1918-1921, inventariate la 

nr. 833 şi 834. 

Documentele incluse în cadrul fondului au o stare de conservare bună şi atribuie, prin 

valoarea conţinutului lor, importanţa istorică şi practică a acestuia. 

550 Ibidem, dosar nr. 1, 1937, crt. 252. 

551 Ibidem, dosar nr.1, vol.11, 1941, crt. 484. 

552 Ibidem, dosar nr. 5, 1940, crt. 472.



În garnizoana Dorohoi, având ca bază de recrutare aria judeţului cu acelaşi nume, la 

5 aprilie 1880 s-a înfiinţat Regimentul de Dorobanţi nr. 29 553 . El a avut în compunere două 

batalioane cu schimbul, cu reşedinţa în aceeaşi garnizoană 554 . Denumirea unităţii s-a modificat de 

la 15 aprilie 1889 în Regimentul nr. 29 de Dorobanţi 555 . Ca urmare a desfiinţării regimentelor de 

linie, la 1 iulie 1891 unitatea a preluat drapelul şi istoricul Regimentului de Linie nr.8 şi a primit 

denumirea de Regimentul al 8-lea Dragoş nr. 29 556 . În compunerea unităţii a intrat un batalion 

permanent, care a primit primul număr de ordine şi a fost dislocat la Iaşi 557 . Celelalte două 

batalioane cu schimbul ale regimentului au primit următoarele numere, fără a-şi schimba 

reşedinţa. De la 7 octombrie 1899 primul dintre cele două batalioane cu schimbul a devenit 

permanent. El a rămas cu acelaşi număr de ordine (doi) şi-n aceeaşi garnizoană. Cel cu schimbul 

(numărul trei) a rămas cu subunităţile repartizate pe teritoriu 558 . 

Batalionul cu schimbul a devenit la rândul lui permanent la 1 aprilie 1908, cu reşedinţa 

în Dorohoi 559 . 

Istoricul unităţii, de la această dată, îşi găseşte o ilustrare adecvată în propriul fond 

arhivistic. Specificăm apariţia în documentele emise sau primite de unitate, începând cu anul 

1939, a unei noi denumiri a acesteia: Regimentul 29 Infanterie. Unitatea a fost desfiinţată la data 

de 23 noiembrie 1944, când a predat „…personalul…armamentul… şi arhivele…Regimentului 

nr.3 Infanterie, la Slatina” 560 . 

Volumul de arhivă creat de regiment şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare 

a Arhivelor Militare Istorice este de 3233 unităţi arhivistice. Materialul documentar ce constituie 

acest fond acoperă perioada anilor: 1903 şi 1909-1944. 

Categoriile de documente, precum şi problematicile reflectate de acestea sunt comune 

regimentelor de infanterie. Problematicile care asigură unicitatea fondului sunt următoarele: 

- Intervenţia din anul 1888 la „liniştirea repede şi fără vărsare de sânge a locuitorilor 

satului Dumbrăveni, din judeţul Botoşani, care se răsculaseră” 561 . 

- Reprimarea răscoalei din 1907 din unele sate din judeţele Dorohoi şi Fălticeni 562 . 

- Marşul din 1913 în Bulgaria, de la Siliştioara până în Munţii Balcani, punctul Panega 

şi înapoi 563 . 

- Activitatea desfăşurată pe frontiera cu Austro-Ungaria în sectorul judeţului Dorohoi 

(1914-1916). 

- Evacuarea poziţiilor defensive şi desfăşurarea ofensivei în Transilvania: pasul 

Ghimeş, Praid, Sovata, Corod, Siclod (toamna anului 1916). 

- Retragerea din Transilvania şi luptele de apărare a frontierelor: Piscul Dobrului, 

Vârful Cernica, Poiana Uzului, Muntele Lapoş, Brezoiul (1 octombrie-12 decembrie 1916). 

- Apărarea aliniamentelor defensive de pe văile Oituzului, Caşinului şi Suşiţei 

(12 decembrie 1916-6 ianuarie 1917). 

553 


554 

Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 35. 

555 

Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.136. 

556 

Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 

557 


558 


559 

Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară, p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916- 

1919”, vol.I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 

560 

C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 29 Infanterie, dosar f.n., 1944, crt. 3006, , f. 1, 85. 

561 

Ibidem, dosar nr. 12/1930, crt. 978, f.42. 

562 

Ibidem, f.47. 

563 

Ibidem, f. 48-49. 

293

294 


- Ofensiva şi defensiva din vara anului 1917: Măgura Caşinului, Vârful Războiului şi 

Sticlăria. 

- Dislocarea în Bucovina şi activitatea din zona Cernăuţi (1919-1923). 

- A doua dislocare în Bucovina şi organizarea sectoarelor defensive: - Budeşti – 

Văscăuţi şi Ispas – Vişniţa (10 septembrie – 6 octombrie 1939); 

- Storojineţ – Adâncata (6 octombrie 1939 – 4 aprilie 1940); 

- Ostriţa – Cernăuţi – Horecea (4 aprilie – 28 iunie 1940). 

- Evacuarea Bucovinei cedată URSS-ului şi organizarea unui aliniament defensiv pe 

noua frontieră: Secătura – Creasta Obcina – Voroneţ (28 iunie – 9 septembrie 1940). 

- Participarea la realizarea fortificaţiilor din zona: Târgu Ocna – Bâra (9 septembrie 

1940 – 5 iunie 1941). 

- Intervenţia, prin intermediul unor subunităţi, în Bucureşti pentru înăbuşirea rebeliunii 

legionare (ianuarie 1941). 

- Apărarea frontierei de pe Prut în sectorul: Româneşti – Santa Maria (5 iunie – 2 iulie 

1941). 

- Luptele purtate pentru eliberarea Bucovinei: Moara Domnească, Obreja, Răut, 

Văscăuţi, Rezina, malul drept al Nistrului (2-23 iulie 1941). 

- Campania din Transnistria şi luptele duse pentru ocuparea Odesei: Bicloci (traversarea 

Nistrului), Tarascova, Rabniţa, Mokra, Dabova, Baranova (23 iulie – 19 august 1941); în 

continuare: Freudenthal, Dalnic, Lenintal, Tătarca (19 august – 30 septembrie 1941). 

- A doua dislocare în Transnistria, pentru: „…menţinerea ordinii contra partizanilor 

(23 februarie – 25 aprilie 1944). 

- Organizarea şi apărarea, în nordul Moldovei, aliniamentului Poeni – Lela – Valea 

Albă – Dealul Curăturile (25 aprilie – 23 august 1944). 

- Participarea la luptele pentru eliberarea teritoriului naţional (23 august – octombrie 

1944). 

Fondul cuprinde documente referitoare la pregătirea şi predarea arhivei istorice la 

Depozitul de Arhivă al Corpului 4 Armată, la 14 decembrie 1943 564 , precum şi la primirea arhivei 

Comandamentului Infanteriei Diviziei a 8-a pe perioada anilor 1942-1943 565 . De asemenea, 

reamintim şi documentele referitoare la predarea arhivei unităţii Regimentului 3 Infanterie 566 . 

În cadrul bibliotecii Centrului, fondul deţine: 

- Registre istorice pentru perioada anilor 1914 – 1915 şi 1941 – 1943, inventariate la 

nr. 802 şi 803. 

- Jurnale de operaţii pentru perioada anilor 1916-1920, 1918-1921 şi 1939-1941, 

inventariate la nr. 835-837. 

Fondul a fost ordonat conform schemei cronologic-structural. Documentele ce compun 

fondul au o stare de conservare bună, iar prin conţinutul lor îi conferă importanţă istorică şi 

practică. 

564 Ibidem, dosar nr. 35/1943, crt. 2847, f. 58, 89. 

565 Ibidem, dosar nr. 12, 1943, crt. 2850, f.23-30. 

566 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 3006, f.1; dosar f.n., 1944, crt. 3010, f.2.


REGIMENTUL NR.30 DE DOROBANŢI MUSCEL 

În garnizoana Constanţa, la 5 aprilie 1880 s-a înfiinţat Regimentul de Dorobanţi Tulcea- 

Constanţa nr. 30 567 . El a avut primul batalion în Constanţa, iar al doilea în Tulcea. Cele două 

judeţe au constituit baza ariei de recrutare pentru fiecare din batalioanele dislocate în reşedinţele 

respective de judeţ 568 . Existenţa acestei unităţi a fost de scurtă durată, desfiinţându-se la 8 mai 

1880 569 . O altă unitate, cu acelaşi număr de ordine, dar cu o altă arie de recrutare, a fost înfiinţată 

la 1 iunie 1880. Aceasta a fost Regimentul de Dorobanţi Muscel nr. 30 570 . Garnizoana statului 

major şi a primului batalion cu schimbul i-a fost stabilită la Câmpulung-Muscel. Batalionul cu 

schimbul, cu numărul secund, a fost organizat la Ştefăneşti 571 . Regimentul a avut ca bază de 

recrutare aria judeţului Muscel. La 15 aprilie 1889 batalionul secund a fost dislocat la Târgu- 

Dealului, iar denumirea unităţii a devenit Regimentul nr. 30 de Dorobanţi 572 . 

Prin desfiinţarea regimentelor de linie, unitatea a primit în compunere un batalion 

permanent. Acesta a fost dislocat la Bucureşti şi i-a fost atribuit numărul unu 573 . 

Cele două batalioane cu schimbul au primit următoarele două numere de ordine şi şi-au păstrat 

dislocarea. 

Aceste modificări au avut loc la data de 1 iulie 1891, dată de la care unitatea s-a numit: 

Regimentul Muscel nr. 30 574 . La 7 octombrie 1899 batalionul secund a fost transformat în 

permanent. Cele două batalioane permanente erau dislocate în Câmpulung Muscel, iar al treilea cu 

schimbul a rămas cu subunităţile repartizate pe teritoriu 575 . Şi acest ultim batalion, la data de 

1 aprilie 1908, a devenit permanent şi încazarmat la reşedinţa regimentului 576 . Evoluţia istorică a 

unităţii, de la această dată, îşi găseşte reflectarea în documentele propriului fond arhivistic. 

Consemnăm numai schimbarea denumirii unităţii în: Regimentul nr. 30 de Dorobanţi Muscel, la 

23 mai 1932 577 . 

Regimentul a fost desfiinţat la 15 iunie 1946, dată de la care a predat: 

„…drapelul…arhiva şi gestiunile materiale Regimentului 5 Infanterie Voluntari 578 . 

Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, depozitarul fondului, 

consemnează în evidenţele acestuia un număr de 1623 unităţi arhivistice, care acoperă documentar 

perioada anilor 1914 – 1946. tipologia documentelor existente în fond, precum şi problematicile 

acestora sunt comune regimentelor de infanterie. Vom individualiza în continuare problematicile 

care imprimă specificitatea acestui fond arhivistic: 

- Activitatea desfăşurată pe frontiera cu Austro-Ungaria în cadrul Grupului de 

acoperire Bran (1915 – 1916). 

- Ofensiva din Transilvania: Zărneşti, Tohanu Vechi, Ghimbav, Codlea (august – 

septembrie 1916). 

- Luptele defensive pentru apărarea frontierelor şi drumului spre Moldova: Cincu 

Mare, Făgăraş, Muntele Bratocea (septembrie – decembrie 1916). 


568 Ibidem. 

569 Ibidem, nr. 15 din 10 iunie 1880, p. 434. 

570 Ibidem. 

571 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p.5. 



574 Ibidem, p.914. 


576 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916 - 

1919”, vol.1, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934, p.5. 

577 „Monitorul oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 

578 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul nr. 30 de Dorobanţi Muscel, dosar f.n., vol.1, 1946, crt.7, f.159-164. 

295

296 


- Reorganizarea regimentului şi executarea de lucrări defensive în Moldova (ianuarie 

– iulie 1917). 

- Ofensiva şi defensiva din Moldova: Mărăşti, Răcoasa, Valea Sării, Dealul Porcului 

(iulie 1917-ianuarie 1918). 

- Dislocarea şi activitatea desfăşurată în Basarabia, în două etape distincte: 

a) 1918 – 1919 în zonele Movileni, Şoldana Crasna, Curteni. 

b) 1920 – 1922 la Chişinău, ca rezervă a „Grupului General Popovici”. 

- Participarea la înăbuşirea rebeliunii legionare din ianuarie 1941. 

- Ofensiva din Basarabia şi Transnistria: Hut, Temuş, Oktiabri (iulie – noiembrie 1941). 

- Defensiva din nordul Moldovei (aprilie – august 1944). 

- Eliberarea teritoriului naţional de trupele germane şi ungare (august – octombrie 1944). 

- Ofensiva din Ungaria: Alsö, Kasmark, Rasony, Csobod, Szabo (octombrie – 

decembrie 1944). 

- Campania din Cehoslovacia: Nem Pravda, Tuyina, Cicimani, Zliacov, Banska 

Bistriţa, Bello (decembrie 1944 – mai 1945). 

Fondul deţine în cadrul său copii ale registrelor istorice pentru perioada anilor: 1914 - 

1921 579 . La ordonarea materialului documentar s-a avut în vedere sistemul:cronologic-structural. În 

cadrul fondului sunt documente referitoare la predarea arhivei proprii: 

a) pe anii 1935 – 1937 la Depozitul Regional de Arhivă al Comandamentului 1 

Teritorial 580 ; 

b) pe anii 1939 – 1941 la Depozitul de Arhivă de la Curtea de Argeş 581 ; 

c) întreaga arhivă existentă asupra unităţii la data desfiinţării Regimentului 5 Infanterie 

Voluntari 582 . 

Materialul documentar ce constituie acest fond arhivistic are o stare de conservare bună. 

El asigură, prin conţinutul înmagazinat, importanţa istorică şi practică a acestui fond. 

579 Ibidem, dosar f.n./1914, crt. 2B, dosar f.n./1916, crt. 20, dosar f.n./1918, crt. 54. 

580 Ibidem, dosar f.n./1941, crt. 948. 

581 Ibidem, dosar nr.3/1941, crt. 1143, 

582 Ibidem, dosar f.n. vol.1/1946, crt. 7, f.159 – 164.



Regimentul 31 Dorobanţi a luat fiinţă în garnizoana Calafat la data de 01 aprilie 1883 

prin Înaltul Decret nr. 1057 dintr-un nucleu format din două companii primite de la Regimentul 1 

Dorobanţi 583 . Funcţionează sub această denumire până în anul 1891, când prin Înaltul Decret 

nr. 2329 publicat în Monitorul Oastei nr. 28 din 13 iulie 1891 pentru a se stabili o corelaţie între 

tradiţiile regimentelor de dorobanţi şi ale districtelor de recrutare, unitatea a fost numită – 

Regimentul Calafat nr. 31 584 . Decretul nr. 1778 din 23 mai 1932 prevedea schimbarea denumirii 

Regimentului Calafat nr. 31 în Regimentul nr. 31 de dorobanţi Calafat 585 . 

Prin Înaltul Decret nr. 1661 din 09 august 1947 a fost stabilit noul cadrul al armatei. 

Instrucţiunile speciale nr. 41900 din 15 august 1947 ale Marelui Stat Major, Secţia 1 

stabileau şi organizarea Diviziei 2 Infanterie, în subordinea căreia se afla şi Regimentul 31 

Dorobanţi, care la această dată este înscris cu denumirea de Regimentul 31 Infanterie. Prin acelaşi 

normativ regimentului i-a fost stabilită noua garnizoană la Târgu-Jiu 586 . Cu începere de la 

15 octombrie 1949, unitatea a fost dislocată în garnizoana Turnu-Severin cu excepţia unui batalion 

care a fost dislocat în Calafat. 

La 01 decembrie 1951 odată cu intrarea în vigoare a noii numerotări a marilor unităţi, 

unităţi şi formaţiuni militare, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531, Regimentul 31 

Infanterie şi-a schimbat denumirea în Regimentul 195 Infanterie 587 . 

Regimentul 31 Dorobanţi a cunoscut botezul focului în războiul din 1913, din Bulgaria. 

Avangardă a Diviziei 1 Infanterie, unitatea a trecut Dunărea pe la Bechet participând efectiv la 

operaţiunile militare. În războiul de reîntregire a neamului, Regimentul 31 Dorobanţi a participat 

pe fronturile Cerna, Valea Jiului la ofensiva Mărăşti şi la luptele din zona Slănic-Târgu-Ocna. În 

campania din 1916, unitatea a susţinut lupte grele la: Ţânţăreni, Filiaşi, Slatina şi Costeşti. Din 

Regimentul 31 Dorobanţi au rămas pe frontul Cernei, companiile 6 şi 12 care au intrat în 

compunerea Detaşamentului Colonel Tăutu. Regimentul a cunoscut momente deosebit de grele în 

luna noiembrie 1916. După susţinerea luptelor de la Orşova, la Gura Oltului, unitatea a ajuns la 

Izbiceni, unde a găsit podul rupt. Înconjurată din toate părţile de inamic, nemaiavând muniţii şi 

hrană, foarte puţini oameni ca număr au trebuit să se predea inamicului. Înainte de a lua această 

hotărâre comandantul regimentului înconjurat de garda drapelului au ars drapelul, iar vulturul l-au 

aruncat în Olt, pentru a nu cădea în mâna inamicului. De la data de 23 noiembrie 1916 

Regimentul 31 Dorobanţi nu a avut drapelul până la 10 mai 1927, când prin ordinul Corpului 1 

armată nr. 8573/1927, i-a fost atribuit drapelul fostului Regiment 41/71 Infanterie. Greutăţile prin 

care a trecut unitatea au dus la decimarea sa. Oamenii rămaşi au fost încredinţaţi Regimentului 4 

Dorobanţi. La 12 februarie 1917 Divizia 1 Infanterie a dat ordin ca regimentul să funcţioneze de 

sine stătător. Din februarie şi până în iulie 1917 a ocupat diferite sectoare pe frontul Suşiţei, fiind 

apoi trimis pe frontul de la Mărăşti. A înregistrat succese deosebite în luptele de pe Dealul 

Răchitosul Mare şi Mic, reuşind să ocupe Soveja şi Negrileşti. În urma luptelor ce au fost susţinute 

pentru respingerea inamicului pe Valea – Mâncinului, şi la Sticlărie, regimentul a fost pentru a 

doua oară decimat. Efectivele rămase au luat parte la 27 august 1917 la luptele de la Cireşoaia- 

Bacău. Din august şi până în noiembrie 1918 regimentul a apărat porţile Moldovei. După 

încheierea păcii de la Bucureşti s-a retras în garnizoana Homocea de pe Valea-Siretului, unde şi-a 

583 

„Monitorul Oastei” nr. 19 din 09.04.1883, Partea Oficială, p.336 şi nr. 31 din 20.05.1883, Partea Oficială, p. 690. 

584 

„Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, Partea Oficială, p.913. 

585 

„Monitorul Oficial” nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 

586 

C.S.P.A.M.I., Fond Divizia a 2-a Infanterie, crt.4327, filele 1 -5. 

587 

Loc. cit., fond Regiunea a 2-a militară, Secţia organizare-mobilizare, crt. 7/1951, filele 118 şi 125. 

297

298 


desfăşurat activitatea până în luna februarie 1919, când s-a înapoiat în garnizoana Calafat. 

La 11 iunie 1919 în urma decretării mobilizării unitatea s-a deplasat în zona Debreţin făcând parte 

din grupa de manevră a Generalului Moşoiu. În urma luptelor susţinute a reuşit să pătrundă în 

capitala Ungariei, unde a staţionat până la 21 septembrie 1919. De la această dată a fost deplasat în 

zona Ardealului, apoi la Iaşi pentru a menţine ordinea în timpul alegerilor. Regimentul nr. 31 de 

Dorobanţi Calafat, s-a înapoiat în garnizoana de reşedinţă în luna decembrie 1919. Conform 

Ordinului Marelui Stat Major nr. 5882 în luna septembrie 1920, regimentul a fost mutat la 

Timişoara. Şi-a desfăşurat activitatea în această garnizoană până la 01 noiembrie 1923, când a 

revenit la Calafat. Regimentul nr. 31 de Dorobanţi Calafat în timpul acţiunilor militare a mobilizat 

şi rezerva sa, Regimentul 71 Infanterie. Pentru faptele sale de arme săvârşite în războiul din 1913 

şi în timpul Primului Război Mondial a fost decorat cu medalia „Avântul Ţării” – 1913, Ordinul 

„Steaua României! În grad de Cavaler cu Panglică de Virtute Militară, Crucea Comemorativă a 

Războiului 1916 – 1918, cu baretele Cerna, Carpaţi, Mărăşeşti şi Târgu-Ocna. 

Între anii 1920-1939 regimentul şi-a desfăşurat activitatea în garnizoana Calafat urmărind 

încorporarea şi instrucţia recruţilor, concentrarea pentru instrucţie a rezerviştilor, reciclarea 

ofiţerilor şi subofiţerilor prin şcolile organizate pe garnizoana, desfăşurarea aplicaţiilor, dotarea 

materială a unităţii şi starea de sănătate a trupei. Conform Ordinului Marelui Stat Major transmis 

la 05.09.1939 prin Divizia a 2-a Infanterie, regimentul şi-a concentrat întreg efectivul. Garnizoana 

de mobilizare a fost stabilită la Băileşti, localitate ce a devenit garnizoana părţii sedentare a 

regimentului. În intervalul 06 septembrie 1939 – 31 octombrie 1940 partea activă a unităţii a 

staţionat în trei zone de concentrare; zona Bolghiş, judeţul Sălaj, comunele Vulturul, Moreni şi 

Fundeni, judeţul Covurlui şi în localităţile Ruginoasa şi Târgu-Frumos. 

În ziua de 03 septembrie 1941 prin Ordinul Diviziei a 2-a Infanterie, regimentul a fost 

mobilizat în vederea plecării pe front. Împreună cu unităţile din subordinea eşalonului superior a 

acţionat în sectorul Ghiliacovo – Dacinaia – Kobacenca urmărind distrugerea ultimelor rezistenţe 

pentru ocuparea Odessei. Începând cu luna noiembrie misiunea sa a constat în asigurarea 

siguranţei dintre Bug şi Nipru. A participat activ la tragedia de la Cotu - Donului. S-a înapoiat în 

ţară în luna aprilie 1943. În luptele din zona Ardealului, în subordinea Diviziei 21 Infanterie a 

acţionat la Sud de Mureş, în zona Lăscud-Giuluş şi pe direcţia Turda-Cojocna Vest, Jibou-Carei. 

Pe teritoriul Ungariei s-a aflat în dispozitivul de apărare al Armatei a IV-a Române, pe 

râul Tisa între Dombrad şi Altman şi de-a lungul Văii Hernadului. Lupte pline de succes au 

desfăşurat şi în Cehoslovacia pe direcţia Jablanov – Roznava, apoi în munţii Metalici şi Tatra 

Mare, precum şi între râurile Vah şi Morava. 

Regimentul 31 Infanterie deşi înfiinţat în anul 1883 deţine arhivă în cadrul Centrului de 

Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, începând cu anul 1909, un singur dosar cuprinzând 

state nominale de plata soldei, pe anii 1911 – 1913 de asemenea există câte un dosar cu acelaşi 

specific. În urma efectuării operaţiilor de prelucrare ştiinţifică a fondului său de arhivă a fost 

întocmit un inventar permanent, ce cuprinde dosarele şi registrele create până în anul 1951, 

precum şi un număr de unităţi de păstrare, create în urma reînfiinţării sale în anul 1959 însumând 

2658 dosare şi registre. 

Arhiva creată în perioada Primului Război Mondial deţine un număr mic de dosare, 

explicat prin momentele tragice prin care a trecut unitatea. 

Pentru imaginea activităţii Regimentului 31 Dorobanţi în fond există; un scurt istoric al 

unităţii pe anii 1873 – 1923, jurnale de operaţii pe perioadele 12 iulie 1916 – 21 martie 1920; 

12 februarie 1917-06 septembrie 1917; 06 mai 1919 – 31 decembrie 1919. Rapoarte şi ordine 

operative sunt puţine. Pentru pierderile în efective au fost întocmite tabele nominale cu ofiţerii, 

subofiţerii şi soldaţii morţi, răniţi şi dispăruţi. 

De o importanţă deosebită sunt registrele care nominalizează rezerviştii ce au luat parte la 

războiul de reîntregire şi cu cei ce au fost decoraţi pentru fapte de arme.


Raportul întocmit pentru decorarea drapelului, face cunoscute actele de vitejie de care a 

dat dovadă regimentul. 

În sprijinul întocmirii istoricului unităţii vin şi tabelele nominale cu comandanţii pe 

perioada 1885 – 1915, cu evidenţa luptelor la care şi-a adus aportul unitatea în Primul Război – 

Mondial şi cu nominalizarea medaliilor şi brevetelor cu care a fost încununat drapelul său. 

Anul de început al celui de-al Doilea Război Mondial 1941 este lipsit de documente 

operative şi cuprinde ordine de chemare la concentrare a rezerviştilor, tabele nominale cu oamenii 

morţi şi răniţi şi un jurnal de operaţii pe perioada 22 iunie 1941 – 30 aprilie 1942. 

Anii 1942 – 1945, au o cantitate mai mare de documente concretizată în ordine de 

operaţii, rapoarte operative, dări de seamă, schiţe, planuri în legătură cu activitatea operativă a 

regimentului alături de care există tabelele nominale cu oamenii morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi. 

De o importanţă deosebită sunt jurnalele de operaţii pe următoarele perioade; 22.06.1941 – 

30.04.1942; 01.10.1942 – 11.04.1943; 16.04.1943 – 31.12.1943. 

299

dosar nr. 1/1944, crt. 901, fila 316. 

300 



În jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 12 din 19 martie 1883, se aproba sub rezerva 

sancţionării ulterioare a Majestăţii sale Regelui înfiinţarea Regimentului 32 Dorobanţi. 

Înaltul Decret 1057 din 01 aprilie 1883 consfinţea înfiinţarea acestei unităţi în garnizoana 

Brăila 588 . Un an mai târziu la 10 mai 1884 regimentul a primit drapelul de luptă. Prin Înaltul 

Decret Regal nr. 556 din 17 martie 1889, comandamentul Diviziei 5 Infanterie a fost dislocat la 

Buzău. Regimentul 32 Dorobanţi subordonat acestui eşalon şi-a stabilit reşedinţa la Mizil, având 

ca teritoriu o parte din judeţul Prahova şi o parte din judeţul Buzău 589 . Pentru a perpetua în 

memoria trupelor amintirea faptelor strălucite ale istoriei patriei sau numele eroilor care le-au 

înfăptuit Înaltul Decret nr. 2329 din 11.07.1891 stabilea noua denumire a unităţii – Regimentul 

“Mircea” nr. 32 590 . La 21 octombrie 1893 conform Ordinului Corpului 3 Armată numărul 15384 

unitatea a fost dislocată în garnizoana Ploieşti 591 . 

A funcţionat sub această denumire până în anul 1932, când pe baza Înaltului Decret Regal 

nr. 1778 din 23 mai 1932 Regimentul “Mircea” nr. 32 a primit denumirea Regimentul nr. 32 de 

Dorobanţi “Mircea” 592 . 

Regimentul şi-a încetat activitatea la 01 noiembrie 1944 în conformitate cu prevederile 

Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200. Personalul şi zestrea materială au fost 

predate Regimentului 34 Infanterie 593 . În războiul din Bulgaria din 1913, deşi a fost mobilizat şi 

s-a deplasat pe teritoriul acesteia nu a fost implicat în operaţii militare. 

Starea de război dintre România şi Puterile Centrale care s-a declanşat în noaptea de 

14 spre 15 august 1916, a determinat necesitatea mobilizării întregii armate. În subordinea Diviziei 5 

Infanterie, în campania din 1916 regimentul s-a distins în mod deosebit în luptele din zona 

muntelui Mateiaş. În registrul istoric al acestei brave unităţi se consemna: “Neschimbaţi de pe 

poziţie măcar o oră, timp de patruzeci de zile stând veşnic la pândă în tranşee, uzi de ploaie, 

obosiţi, cu nervii sleiţi din cauza bombardamentului continuu al artileriei inamice suferind frigul 

nopţilor de octombrie şi noiembrie care le pătrundeau până la oase. Toate acestea la un loc fac să 

nu se uite niciodată atât de mare sacrificiu, atâta răbdare şi patriotism. Pe Mateiaş, a curs mult 

sânge şi s-a revărsat multă sudoare, nimeni nu s-a clintit însă de locul său, ofiţeri sau soldaţi”. 

În crâncena bătălie de la Mărăşeşti din vara anului 1917, Regimentul 32 Dorobanţi, şi-a 

adus o contribuţie deosebită recunoscută prin decorarea drapelului cu Ordinul “Mihai Viteazul” 

cls. a 3-a. “Pentru vitejia şi avântul remarcabil cu care au luptat atât ofiţerii, cât şi trupa acestui 

glorios regiment pe poziţiunile de la Străjescu, Moara Roşie şi Valea Jugastrului între 24 iulie 

şi 3 august 1917. Deşi cu pierderi mari au rezistat pe poziţie, ţinând pe loc numeroase trupe 

germane ce-i atacau fără întrerupere şi au găsit încă energia de a mai pronunţa două atacuri 

legendare asupra Moarei Roşii din zilele de 28 şi 29 iulie 1917”. În perioada 8 martie 1918- 

19 noiembrie 1921, regimentul a fost dislocat în Basarabia. Pentru aportul la operaţiile militare în 

primul război mondial pe lângă Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a primit prin Înaltul Decret nr. 1171, 

regimentul a mai fost recompensat cu medalia “Victoria a marelui război” pentru civilizaţie 1916- 

1918 şi “Crucea Comemorativă” a războiului din anul 1916-1918. Până în anul 1939 regimentul 

nu şi-a părăsit garnizoana de reşedinţă. Cu începere de la 18 septembrie 1939 s-a deplasat spre 

zona de concentrare stabilită în Nordul Moldovei – Miorcani, Slobozia, Horodiştea. 

588 

“Monitorul Oastei”, nr. 19 din 09.04.1883. Partea Oficială, p. 336. 

589 

“Monitorul Oastei”, nr. 13 din 17.03.1889. partea oficială, p. 119. 

590 

Albumul Armatei Române, fila 71. 

591 

Ibidem. 

592 

“Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 

593 

Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare C.S.P.A.M.I.), Regimentul 32 Infanterie,


La 22 iunie 1941, întreaga Armată Română era mobilizată pentru a intra în marea 

conflagraţie a secolului XX, în baza Înaltului Decret nr. 1798. Regimentul 32 Dorobanţi la 5 iulie 

1941 a reuşit să treacă Prutul. 

Înscrie fapte de vitejie în luptele de la Mândreşti, la Orhei, la Vigoda, Dalnic şi Odessa. 

A revenit în ţară la 11 noiembrie 1941. 

În luna august 1942, regimentul a plecat pentru a doua oară pe zona de operaţii 

participând la luptele din zona Mariopol şi la Cotu Donului, unde a suferit pierderi foarte mari. 

Ulterior, alături de celelalte unităţi componente ale Diviziei 5 Infanterie, Regimentul 32 Dorobanţi 

a asigurat ordinea şi paza în Transnistria. A revenit în ţară la 27 mai 1944. 

În timpul evenimentelor din perioada 23 august 1944-31 august 1944, unitatea a acţionat 

în zona Ploieşti – Vălenii de Munte. Începând cu 1 septembrie până la sfârşitul lunii sarcina sa a 

fost aceea de a interzice o eventuală trecere la Nord de Dunăre a forţelor germane aflate în Balcani 

şi de a asigura ordinea internă în judeţul Caraş. În deplasarea sa pe direcţia Orşova – Caransebeş – 

Timişoara a purtat lupte grele cu trupe răzleţe ale armatei germane. 

În cadrul Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare general Radu Rosetti, 

Regimentul 32 Infanterie deţine arhivă pe anii 1905-1944 şi 1949-1951. 

Existenţa arhivei pe anii 1949-1951 se explică prin reînfiinţarea unităţii în această 

perioadă. 

Ordonarea arhivei fondului creat de Regimentul 31 Infanterie, a fost făcută conform 

schemei cronologic-structurale. Dosarele create în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au 

fost ordonate, conform organizării unităţii pe timp de război, respectiv pe parte activă şi parte 

sedentară. În urma prelucrării ştiinţifice a fondului a fost întocmit un inventar definitiv şi notele 

istorice asupra creatorului fondului şi a fondului de arhivă, ce cuprinde datele esenţiale ale 

existenţei şi organizării sale. Problematica documentelor create de Regimentul 32 Infanterie, este 

asemănătoare cu problematica cu care se confruntau toate unităţile din arma “infanterie”. 

Semnalăm din categoria documentelor importante specifice fondului: tabele nominale cu 

rezerviştii care au luptat în campania din 1877-1878, cu cadrele militare şi militarii în termen 

decedaţi în timpul primului război mondial şi cu nominalizarea decoraţiilor primite de regiment 

pentru participarea sa la operaţiile militare dintre anii 1916-1918. 

În arhiva anului 1915 se găsesc ordine şi dări de seamă cu privire la lucrările de 

fortificaţii executate de regiment în zona Mâneciu –Ungureni. 

Au fost întocmite de-a lungul existenţei sale rezumate ale istoricului regimentului în 

campania din 1916-1917, jurnalul de operaţii pe anul 1913 şi jurnalele de operaţii ale unor 

batalioane şi companii cu acţiunile desfăşurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 

În fondul documentar întâlnim şi istoricul Cercului Militar Ploieşti (28 noiembrie 1929-30 aprilie 

1930), precum şi Planul de apărare antiaeriană al garnizoanei Slănic (1936-1938). Mărturie a 

participării unităţii la viaţa socială în fondul documentar se găsesc şi ordine, rapoarte, dări de 

seamă referitoare la intervenţia subunităţilor regimentului la răscoalele ţărăneşti din 1907, din 

judeţul Prahova. 

În fondul de arhivă există şi situaţii cu evidenţa depozitelor şi întreprinderilor din judeţul 

Prahova. 

La biblioteca unităţii există un registru istoric al Regimentului 32 Infanterie, pe perioada 

01 august 1914-15 august 1916. 

301

302 



În baza legii bugetare pe anul financiar 1884-1885, a fost emisă Decizia Ministerială 

nr. 18 prin care au fost înfiinţate şi reorganizate unităţi ale Armatei Române. În Dobrogea la 

această dată a fost creat Batalionul de Dorobanţi “Dobrogea”, la Constanţa, având în compunere 

patru companii 594 . 

Prin Înaltul Decret nr. 472 emis la 10 martie 1887, Batalionul de Dorobanţi “Dobrogea” 

şi-a schimbat denumirea în Regimentul 33 Dorobanţi cu reşedinţa la Tulcea 595 . 

La 11 iulie 1891, pe baza Înaltului Decret nr.2329 regimentul şi-a păstrat numărul primit 

la înfiinţare, la care s-a adăugat numele districtului de recrutare “Dobrogea”, unitatea primind 

numele de Regimentul Dobrogea nr. 33 596 . 

Îşi desfăşoară activitatea sub această denumire până în anul 1932, când prin Înaltul Decret 

nr. 1778 din 23 mai 1932, Regimentul Tulcea nr. 33, a devenit Regimentul 33 Dorobanţi Tulcea 597 . 

La 19 august 1945, în conformitate cu Ordinul nr. 57282 al Marelui Stat Major, Divizia 10 

Infanterie şi implicit unităţile subordonate au fost desfiinţate. Regimentul 33 Dorobanţi a intrat în 

compunerea Brigăzii 1 Care Luptă cu garnizoana de reşedinţă Târgovişte 598 . 

În războiul din 1913 din Bulgaria, Regimentul 33 Dorobanţi şi-a mobilizat efectivele şi a 

participat la luptele de la Turtucaia, Dobrici şi Balcic. Declanşarea primului război mondial a găsit 

regimentul dislocat la Mogoşoaia, judeţul Ilfov. Împreună cu rezerva sa, Regimentul 73 Infanterie 

la 15 august 1916 au format Brigada 20 Infanterie. A participat cu succes alături de celelalte unităţi 

ale Diviziei 10 Infanterie la acţiunea de forţare a Dunării, operaţiunea Flămânda declanşată la 

18 septembrie 1916. La sfârşitul lunii septembrie 1916 regimentul a primit ordinul de a-şi dirija 

efectivele pe Valea Prahovei. În luptele purtate în zona muntelui Clăbucet a suferit pierderi foarte 

mari. În urma dezastrului suferit unitatea a fost retrasă de pe front şi trimisă pentru refacere la 

Ploieşti. 

S-a remarcat în bătălia de la Mărăşeşti, reuşind să cucerească şi să menţină poziţia dintre 

movila Chicera şi Panciu. Ca răsplată pentru bravura cu care a luptat drapelul regimentului a fost 

decorat de regale Ferdinand la 27 martie 1918, cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a. În raportul 

special al Diviziei 10 Infanterie, pentru decorarea drapelului unităţii se menţiona: “Niciunul din 

atacurile inamicului n-au putut reuşi din cauza bărbăţiei, tenacităţii şi bravurii Regimentului 33 

Dorobanţi”. Conform ordinului Marelui Cartier General nr. 485 din 30 mai 1918, Divizia 10 

Infanterie cu unităţile din subordine a fost dislocată în Basarabia pentru asigurarea pazei în zona 

Bolgrad – Ismail – Chilia . 

În luna mai 1919, Regimentul 33 Dorobanţi a intrat în subordinea Grupului general 

Popovici şi a fost dislocat la Chişinău. O lună mai târziu urmare a Ordinului de operaţii nr. 1296 al 

grupului general Popovici, unitatea a fost dislocată în zona Akerman cuprinsă între Olăneşti şi 

Bugaz. La 1 decembrie 1919 în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 5383, regimentul s-a 

înapoiat în garnizoana Tulcea, mai puţin Batalionul 3, care a rămas în Cadrilater, la Bazargic. 

În anul 1922, regimentul a revenit în Basarabia, la Orhei în conformitate cu prevederile 

Ordinului Marelui Stat Major nr. 166/1922, în Tulcea rămânând să fiinţeze compania depozit. 

Efectivul regimentului a revenit în garnizoana de reşedinţă, în anul 1925. 

Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941 a impus 

necesitatea mobilizării întregii armate prin Înaltul Decret nr.1798. Primele fapte de arme săvârşite 

de Regiment au fost înscrise în luptele purtate în Delta Dunării. La data de 7 septembrie 1941, 

594 C.S.P.A.M.I., “Monitorul Oastei”, nr.22 din 08.05.1884, Partea Oficială, p 335, p 400. 

595 “Monitorul Oastei”, nr. 7 din 10.03.1887, Partea Regulamentară, p 107. 

596 “Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, Partea Oficială, p 913. 

597 “Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 

598 C.S.P.A.M.I., fond Divizia 5 Infanterie, dosar 9, crt. 2040, fila 165.


unitatea a primit ordinul de a intra în subordinea Diviziei 8 Infanterie. Participă la luptele de la 

Dalnic, Tătarca, Odessa, se încununează de glorie în luptele de la Kerci şi în grelele bătălii de la 

Capul de pod Kuban. A revenit în ţară în luna octombrie 1943. În timpul acestor acţiuni militare, 

unitatea tulceană a luptat şi sub comanda Diviziei 79 germane şi a Corpului 44 armată german. 

Regimentul 33 Dorobanţi a fost primul regiment din Armata Română, care a fost citat 

nominal în comunicatul Înaltului Comandament al Forţelor Armatei Germane şi al doilea regiment 

din Armata Română pe care mareşalul Antonescu l-a citat prin ordin de zi pe armată, decorându-i 

drapelul cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 2-a. În perioada 23 august 1944-31 august 1944, 

regimentul a acţionat în zona Tulcea, Măcin şi Isaccea. 

Pentru siguranţa şi paza zonei petrolifere Prahova –Dâmboviţa, la 10 septembrie 1944 a 

fost dislocată Divizia 10 Infanterie, care a luat denumirea de Comandamentul Zonei Petrolifere, 

general Trestioreanu, iar Regimentul 33 Infanterie, Detaşamentul 33 Infanterie. Conform 

Ordinului nr. 22284 din 16 noiembrie 1944 al Diviziei 10 Infanterie, Regimentul 33 Dorobanţi a 

primit Ordinul pentru a se deplasa pe front. Efectivul său a preluat şi efectivele regimentelor 21 şi 

115 infanterie, cu care s-a contopit. A participat la toate marile bătălii de pe teritoriul 

Cehoslovaciei. Regimentul 33 Dorobanţi, deţine ca instrument de evidenţă un inventar permanent 

cu un număr de 1436 dosare şi registre. 

Ordonarea arhivei sale a fost făcută conform schemei cronologic structurale. Dosarele 

create în cel de-al Doilea Război Mondial au fost ordonate conform organizării unităţii la acea 

dată, respectiv pe partea activă şi partea sedentară, respectând aceeaşi schemă. 

Inventarul cuprinde unităţile de păstrare create între anii 1911-1945; 1949-1951 şi 1959, 

însumând un număr de 1436 dosare şi registre. Existenţa arhivei pe anii 1949-1951 şi 1959 se 

explică prin reînfiinţarea unităţii în aceste perioade. 

Arhiva primului război mondial are un număr mic de dosare. Pentru anii 1917-1918 

semnalăm ordine de operaţii, directive, schiţe, rapoarte zilnice, rapoarte informative, planuri în 

legătură cu participarea unităţii la primul război mondial. Aceste documente sunt întregite prin 

existenţa unui extras din registrul istoric pe anii: 24.08.1916-01.01.1921. 

Documentele din perioada interbelică sunt constituite din ordine de bătaie, dări de seamă, 

directive, instrucţiuni, tabele, situaţii numerice referitoare la reorganizarea unităţii, desfăşurarea 

instrucţiei, aplicaţiilor demonstrative, însumarea recruţilor, concentrarea rezerviştilor pentru 

instrucţie. 

Şi arhiva celui de-al Doilea Război Mondial este săracă în documente. Există însă 

numeroase copii de pe jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 20.03.1939-01.11.1941; 

16.10.1941-08.10.1942; 06.01.1942-03.09.1942; 04.09.1942-08.10.1942; 01.01.1943-01.04.1943; 

01. – 31.03.1943; (01.05.1944-30.11.1944; 01.02.1944-01.03.1944; 01.05.1944-01.08.1944). 

De asemenea, la biblioteca unităţii există registre istorice ale Regimentului 33 Infanterie, 

pentru perioada 1916-1924 şi 01.08.1914-15.08.1916; 01.07. 1942-31.03.1943. 

Relevante pentru acţiunile militare desfăşurate de regiment pe front sunt: memoriile, 

ordinele de operaţii şi dările de seamă. 

În arhiva unităţii se găsesc numeroase tabele nominale şi state nominale cu morţii şi 

răniţii pe câmpul de luptă. 

303

304 



Regimentul 34 Infanterie s-a înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1548, pe ziua de 20 aprilie 

1894, sub numele de Regimentul Constanţa nr. 34. Prin Decizia Ministerială nr. 40 s-a fixat 

acestui regiment ca teritoriu, judeţul Constanţa, iar ca reşedinţă oraşul Constanţa. Regimentul a 

fost organizat pe trei batalioane a patru companii, având două batalioane teritoriale şi un 

batalion activ. 

La data de 10 mai 1894, regele Carol a încredinţat drapelul comandantului regimentului 599 . 

La 20 iunie 1913, pe baza Înaltului Decret nr. 4609 efectivul regimentului a fost 

reorganizat pentru a participa la războiul din Bulgaria. Batalionul 1 care se afla în Caraomer, a 

trecut frontiera spre Ciufut – Cuiuşu, unde plutonul de grăniceri a fost atacat şi făcuţi prizonieri. 

Batalioanele II şi III au trecut frontiera şi au înaintat până la Casap, iar Batalionul 1 a 

înaintat până la Ghelengic, unde a rămas până la încetarea ostilităţilor, asigurând siguranţa în 

direcţia Bazargic. 

Regimentul a intrat în Constanţa la 7 august 1913. Mobilizarea unităţii pentru participarea 

la marele război de reîntregirea neamului a găsit regimentul în noaptea de 14/15 august 1916 

instalat la Turtucaia cu misiunea de a veni în ajutorul trupelor care luptau în sectorul Antimova şi 

Daidr. Între 24 august şi 3 septembrie 1916, a fost complet distrus în luptele de la Turtucaia. La 

21 septembrie 1916, unitatea cu efectiv redus s-a înapoiat la Constanţa pentru refacere. Primind 

oamenii rămaşi de la rezerva sa, Regimentul 74 Infanterie a purtat de la această dată denumirea: 

Regimentul 34/74 Infanterie. Pentru eroismul de care a dat dovadă în timpul aprigelor lupte de la 

Mărăşeşti, drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” cl. a 3-a. Între anii 

1918-1919 această unitate a avut ca misiune paza frontierei Nistrului cu posturi fixe la Vârtejeni şi 

Sehatorca. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial la 22 iunie 1941 a găsit regimentul cu 

întreg efectivul mobilizat. Conform Ordinului Diviziei 9 Infanterie nr.30317 din 29 iunie 1941, 

Regimentul 34 Infanterie, a intrat în compunerea Detaşamentului Litoral constituind 

Subdetaşamentul Constanţa, cu misiunea de a apăra litoralul în zona cuprinsă între localităţile 

Ovidiu şi Tuzla şi a interveni pentru apărarea aeroportului Constanţa şi a altor instituţii. O 

subunitate a regimentului, compania 9 anticar a participat la luptele de la Odessa până în 

noiembrie 1941, când s-a înapoiat de pe front. La 3 iulie 1942, prin Ordinul nr. 89855 din 03 iulie 

1942, regimentul a fost concentrat în vederea plecării pe front. 

Alături de celelalte unităţi militare ale Armatei Române, şi Regimentul 34 Infanterie a 

suferit pierderi grele la Stalingrad, Cotu Donului, în Caucaz şi Crimeea. Ziua de 23 august 1944 a 

găsit Regimentul 34 Infanterie în dispozitivul de apărarea litoralului, în zona Constanţa. În lunile 

septembrie 1944-mai 1945, împreună cu unităţile din subordinea Diviziei 9 Infanterie, a participat 

la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei. Pe teritoriul Ardealului s-a 

distins în luptele de la Corneşti, Târnăveni, Dealul – Sângeorgiului şi Oarba de Mureş. Frontiera 

româno-ungară a fost trecută de regiment pe data de 18 decembrie 1944. De la această dată şi până 

la 9 mai 1945, a participat la cele mai însemnate bătălii pentru înfrângerea Germaniei. 

Conform Ordinului Marelui Stat Major nr.41800 din 10.08.1947, Divizia 9 Infanterie ca 

urmare a reorganizării armatei a fost desfiinţată, Regimentul 34 Infanterie intrând de la această 

dată în compunerea Diviziei 1 Gardă. A continuat să funcţioneze la Constanţa şi cu un batalion 

la Tulcea 600 . 

La 3 martie 1948, pe baza Ordinului Marelui Stat Major nr.540192 unitatea a fost 

dislocată la Medgidia 601 . 

599 C.S.P.A.M.I., Bibliotecă, Registru istoric pe perioada 1894/1930, crt.809, fila 1. 

600 Fond Regimentul 34 Infanterie, dosar 3/1, crt. 1269, filele 10 şi 26. 

601 Ibidem, dosar 32, crt. 1421, fila 10.


Regimentul 34 Infanterie a funcţionat până în anul 1951. La 29 noiembrie 1951 intrând în 

vigoare noua numerotare a unităţilor, în conformitate cu Ordinul Regiunii a 2-a militare 

nr.0027715, Regimentul 34 Infanterie a devenit Regimentul 219 Infanterie 602 . 

În urma prelucrării ştiinţifice a fondului creat de Regimentul 34 Infanterie, a fost întocmit 

un inventar definitiv cuprinzând arhivă pe anii 1906, 1908, 1912, 1913-1951, însumând un număr 

de 1696, dosare şi registre. 

Arhiva creată în primul război mondial deţine un număr mic de dosare. Anii 1916 şi 1917 

legat de tragedia de la Turtucaia şi bătălia de la Mărăşeşti, deţine situaţii numerice şi procese 

verbale cu pierderile materiale şi umane suferite de regiment. 

Anii 1917-1918, sunt reprezentaţi prin buletine zilnice, ordine de operaţii, planuri 

operative şi schiţe în legătură cu desfăşurarea luptelor. 

Un document deosebit pentru acest segment de arhivă, este darea de seamă asupra 

activităţii Căminului de copii orfani înfiinţat în cadrul regimentului, la care se adaugă memoriile şi 

declaraţiile ofiţerilor foşti prizonieri în Bulgaria. 

Documentele pentru perioada interbelică sunt în număr mai mare şi tratează probleme din 

viaţa unităţii asemănătoare tuturor regimentelor de infanterie. 

Arhiva operativă în cel de-al Doilea Război Mondial este reprezentată prin ordine de 

operaţii, rapoarte operative şi informative, dări de seamă, schiţe asupra participării unităţii la 

marea conflagraţie a secolului XX. 

Într-o cantitate mai mare sunt situaţiile cu morţi, răniţi şi dispăruţi ce explică numeroasele 

dosare întocmite pentru invalizii sau urmaşii celor decedaţi. 

La biblioteca unităţii, există două registre istorice ale Regimentului 34 Infanterie, pentru 

perioadele 1894-1930; 23.08.1944-09.05.1945. 

602 Ibidem, dos.1/A, crt. 1336, filele 76-77. 

305

306 



La 1 noiembrie 1898 prin Înaltul Decret nr.3044, s-a înfiinţat Regimentul 35 Infanterie în 

subordinea Brigăzii 16 Infanterie, căruia i s-a fixat ca regiune de recrutare o parte din judeţul 

Botoşani. A fost organizat pe două batalioane: batalionul 1 cu reşedinţa la Botoşani, iar batalionul 

2 cu reşedinţa la Cristeşti 603 . 

În anul 1900 s-a desfiinţat prin transformarea în două batalioane de vânători de munte 

nr.7 şi nr.8 prin Înaltul Decret nr.1637 din 28 martie 1900 604 . 

La 1 aprilie 1908 a fost reînfiinţat conform Înaltului Decret nr.985 din 31 martie 1908 în 

subordinea Diviziei a 9-a Infanterie, cu reşedinţa în garnizoana Cernavodă – Regimentul îşi recruta 

oamenii de pe raza Corpurilor 1 şi 2 Armată 605 . 

Participarea sa la războiul din anul 1913 a fost apreciată prin decorarea drapelului cu 

medalia “Avântul ţării”. 

La 20 august 1916, regimentul era complet încadrat şi pregătit pentru a intra în marele 

război de reîntregirea neamului. Zilele de 23 şi 24 august s-au soldat cu un adevărat dezastru în 

luptele susţinute la Turtucaia. La începutul lunii septembrie 1916, resturile regimentului au plecat 

la Călăraşi, unde a fuzionat cu efectivele rămase de la Regimentul 79 Infanterie, formând două 

batalioane care au asigurat paza malului Dunării având sectorul cuprins între Feteşti şi Călăraşi. În 

urma ordinelor primate la 30 octombrie, Regimentul “Matei Basarab” nr. 35, a plecat cu destinaţia 

Valea-Jiului, luând parte la luptele de la Cărbuneşti, Jupâneşti, Bărbăteşti, Balş, Slatina, Streiul de 

Sus şi de Jos. Batalionul 2 a luptat la Jupâneşti şi de acolo la Filiaş – Craiova, zonă în care întreg 

batalionul a căzut prizonier. 

După retragerea din Muntenia pentru refacerea regimentului 1 s-a stabilit garnizoana în 

localitatea Scânteia, judeţul Vaslui, unde în luna ianuarie 1917 a fuzionat cu Regimentul 76 

Infanterie. La 28 iulie 1917, unitatea a primit ordinul de a se deplasa în zona Mărăşeşti, ocupând 

sectorul gară Mărăşeşti – Siretel. Victoriile obţinute la Mărăşeşti, Muncel şi Valea Zăbrăuţului sunt 

mărturii şi ale vitejiei şi dăruirii ostaşilor Regimentului “Matei Basarab” nr.35. În luna decembrie 

1917, regimentul a fost scos de pe poziţie şi trimis pentru dezarmarea ruşilor din judeţul Bacău. A 

ocupat apoi sectoarele părăsite de aceştia între Valea –Domucului şi Bicazului, Coşula – Drăcşanei. 

În luna martie 1918, când a început demobilizarea armatei, Regimentul “Matei Basarab” 

nr.35 s-a despărţit de Regimentul 76 Infanterie. 

Prin Ordinul Ministerului Apărării Naţionale nr. 1448, la 10 octombrie 1940, Divizia 12 

Infanterie s-a contopit cu Divizia 15 Infanterie. În acest context Regimentul “Matei Basarab” nr.35 

s-a contopit cu Regimentul 7 Vânători, sub denumirea de Regimentul 35 Infanterie 606 . 

Aflat în subordinea Diviziei 15 Infanterie supranumită Divizia de oţel, regimentul în urma 

primirii ordinului de mobilizare începând cu ziua de 22 iunie 1941, s-a angajat în aprigele lupte de 

la Prut, Lăpuşna, Sibka, între limanurile Odessei, de la Budianovka, Dufinka, Alexandrovka 

şi Plinka. 

În conformitate cu Ordinul 12200 al Marelui Cartier General la 27 octombrie 1941, 

regimentul a început operaţia de desconcentrare a oamenilor, sosind în garnizoana ce i-a fost 

stabilită, Cetatea – Albă la 10 noiembrie 1941. 

Intrând în subordinea Diviziei 21 Infanterie, în luna mai 1942 regimentului i-a fost afectat 

următorul dispozitiv: Batalionul 1 la Odessa, Batalionul II la Bugaz, Batalionul III şi comanda 

unităţii în Cetatea – Albă ca rezervă a sectorului de apărare Cetatea – Albă. În anul 1943, 

regimentul şi-a păstrat aceeaşi zonă de dislocare şi misiunea de apărarea litoralului basarabean în 

603 “Monitorul Oastei”, nr. 45 din 17.10.1898, Partea Regulamentară, p 770, 773. 

604 “Monitorul Oastei”, nr. 17 din 31.03.1900. 

605 “Monitorul Oastei”, nr. 16 din 08.04.1908, Partea Regulamentară, p. 73. 

606 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 35 Infanterie, crt. 1904, fila 179 şi crt. 1906, nenumerotat.


zona Cetatea – Albă, Balabanka, Tătărăşti, Arciz. Ca urmare a schimbării cursului evenimentelor 

de pe front, Marele Stat Major a emis Ordinul nr.50120 din 01 aprilie 1944, care prevedea 

evacuarea unităţilor şi formaţiunilor Armatei Române de pe teritoriul judeţelor Vaslui şi Cetatea – 

Albă. Regimentul 35 Infanterie a fost evacuat la Crângeni, judeţul Teleorman, la vechea reşedinţă 

rămânând o permanenţă cu misiunea de a executa evacuarea. 

În timpul evenimentelor de la 23 august 1944, alături de unităţile aflate în subordinea 

Diviziei 21 Infanterie, a acţionat în zona Otopeni – Băneasa, Turnu – Măgurele. 

Pentru eliberarea Ardealului a participat la luptele ce s-au desfăşurat în centrul 

Transilvaniei pe Târnava – Mică, în zona Găneşti – Bahnea, la sud de Mureş în sectorul Lăscud – 

Giulus, apoi la capul de pod de pe Dealul Sângeorgiu, înaintând până la 25 octombrie pe direcţia 

Turda – Cojocna –Jibou – Carei. 

De la 25 octombrie 1944 până la 16 decembrie 1944, Regimentul 35 Infanterie a 

participat la acţiunile militare desfăşurate pe teritoriul Ungariei. Apoi, până la 09 mai 1945, 

unitatea s-a angajat cu fermitate în luptele pentru eliberarea poporului cehoslovac. 

În conformitate cu Instrucţiunile Speciale nr.50200 ale Marelui Stat Major din 10 iunie 

1945 şi Ordinul Ministerului de Război nr. 20057 din 09 aprilie 1946, Regimentul 35 Infanterie a 

fost desfiinţat pe data de 15 iunie 1946, prin contopire cu Regimentul 24 Infanterie căruia i-a 

predat efectivele şi zestrea materială 607 . 

Regimentul 35 Infanterie are ca instrument de evidenţă un inventar permanent cu un 

număr de 1993 dosare şi registre. 

Fondul său documentar deţine arhivă începând cu anul 1909. Dosarele create în primul 

război mondial şi în special în anul 1916 sunt foarte puţine ca număr, datorită situaţiei 

excepţionale a acestui regiment care la Turtucaia şi-a pierdut tot materialul şi arhiva. Din aceste 

motive anul 1916, are un număr mic de dosare care cuprind tabele nominale şi situaţii numerice cu 

ofiţerii, subofiţerii, şi trupă, morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi. Pentru anii 1917-1918, arhiva sa 

deţine dosare cu ordine operative, buletine zilnice, rapoarte şi dări de seamă în legătură cu 

activitatea operativă a unităţii. 

Sunt importante de semnalat şi declaraţiile ostaşilor înapoiaţi din captivitate. Informaţiile 

pentru activitatea regimentului în primul război mondial se completează cu jurnalele de operaţii ale 

unităţii pe următoarele perioade: 15.08.1916-01.07.1918; 12.11.1918-30.09.1919; 15.08.1916- 

01.04.1921. 

Ordinele, instrucţiunile, directivele, ordinele de bătaie, procesele verbale existente în 

dosarele din perioada interbelică se referă la problemele organizatorice ale unităţii, activitatea de 

cadre, însumarea şi instruirea militarilor în termen şi a rezerviştilor, organizarea de aplicaţii 

demonstrative. 

Puţine ca număr sunt şi memoriile, dările de seamă, rapoartele şi buletinele informative 

care se referă la activitatea operativă a regimentului în cel de-al Doilea Război Mondial. 

Ordinele, rapoartele, ordinele de bătaie, tabelele nominale şi situaţiile numerice pentru 

anii 1941-1945, se referă în cea mai mare parte la pierderile în oameni şi materiale suferite pe 

front, la completarea efectivelor, la încadrarea părţii active şi sedentare a regimentului. 

Informaţiile documentare sunt completate de existenţa în fondul de arhivă a unui număr 

mai mare de copii de pe jurnalele de operaţii ale batalioanelor şi a unor companii care se referă la 

perioadele: 22.06.1941-31.12.1942; 01.01.1943-01.04.1943. 

La biblioteca unităţii, există un Registru istoric pentru perioada: 01.08.1914-15.08.1916. 

607 Ibidem, nr. 3444, f. 2. 

307

308 



Regimentul 36 Infanterie, a luat fiinţă la 01 aprilie 1909 pe baza Înaltului Decret nr.1459 

în localitatea Constanţa, sub numele de Regimentul “Vasile Lupu” nr.36 608 . Organizarea pe care a 

avut-o iniţial a fost pe două batalioane permanente şi un batalion de rezervă. În ianuarie 1910 

regimentul şi-a mutat reşedinţa în garnizoana Galaţi, având un batalion detaşat la Babadag. La 

18 aprilie 1913, batalionul 2 a fost dislocat la Ostrov. Conform Ordinului Diviziei 9 Infanterie 

nr.1549 din 01 iunie 1913, batalionul 2 şi-a schimbat garnizoana de la Ostrov la Anadalchioi, unde 

a venit şi restul regimentului de la Galaţi. Cu data de 01 ianuarie 1914, unitatea constituită pe două 

batalioane şi o companie mitralieră şi-a mutat reşedinţa la Turtucaia. Acest regiment a participat la 

războiul din anul 1913 din Bulgaria. Pentru faptele de arme drapelul său a fost decorat cu medalia 

“Trecerea Dunării” 1913. 

La data decretării mobilizării din 1916, în baza planului întocmit de Marele Cartier 

General pentru zona Dobrogea, Diviziei 17 Infanterie căreia îi era subordonat, Regimentul “Vasile 

Lupu” nr.36 i-a fost afectat pentru apărare Capul de pod de la Turtucaia. Efortul depus pentru 

menţinerea acestei zone s-a soldat cu un eşec datorită superiorităţii numerice a adversarului. 

Regimentul în aceste condiţii dezastruoase a fost retras pentru refacere la Bucureşti. În jurnalul de 

operaţii al unităţii această dramă se consemna astfel: “Opt zile de luptă în condiţii extraordinare de 

grele, opt zile de încordare, fiorii primelor zile de război în condiţii absolute anormale şi inegale, 

cu acelea ale inamicului, slăbise în soldat orice voinţă, orice …”. 

La 27 septembrie 1916, s-a deplasat la Curtea de Argeş. În această zonă timp de şase zile 

duce lupte crâncene la Aref, intervine cu succes în luptele de la Lereşti şi Albeşti. De pe valea 

râului Târg, regimentul a fost dislocat pentru o perioadă scurtă de timp pe valea Dâmboviţei, 

revenind la 18 octombrie 1919, în apropiere de Câmpulung – Muscel. În acţiunile militare 

desfăşurate în zona Rucăr, unitatea a suferit pierderi mari. Pentru refacere, s-a stabilit cu un 

batalion în garnizoana Albeşti, judeţul Vaslui, iar al doilea în judeţul Fălciu. Sfârşitul lunii iulie 

1917 a găsit regimentul în subordinea Diviziei 9 Infanterie staţionat la sud de localitatea Mărăşeşti. 

Ofiţerii şi trupa au luptat cu un eroism desăvârşit în marea bătălie de la Mărăşeşti contribuind 

alături de unităţile române la înfrângerea inamicului. 

În luna septembrie 1917, regimentul a luat măsuri de refacere şi până în noiembrie 1917, 

a executat tranşee în zona Mărăşeşti-Bârlad. Sfârşitul războiului a găsit regimentul în nordul 

Moldovei. 

Până în decembrie 1919, unitatea a asigurat paza frontierei în Basarabia. La 05 ianuarie 1920 a 

sosit la Turtucaia, reşedinţa sa de pace conform ordinului Marelui Stat Major nr. 6683 la 

15 decembrie 1923, Regimentul “Vasile Lupu” nr. 36 a fost dislocat în garnizoana Silistra, la 

Turtucaia rămânând batalionul III. Cantonamentele pe care le ocupa unitatea în anul 1939, erau 

următoarele: 

- Comanda regimentului şi compania recunoaştere, la Ceairlighiol; 

- Batalionul 1 la Teke (Bazargic); 

- Batalionul II în comuna Ceatalar (Bazargic); 

- Batalionul III la Toccilar (Bazargic). 

La 28 martie 1940, partea sedentară a unităţii a fost mutată de la Silistra la Cobadin. 

Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a găsit regimentul grupat la Cernavodă. 

Prin Înaltul Decret nr. 1798 din 22.06.1941, întreaga armată română a fost mobilizată. 

Regimentul “Vasile Lupu” nr.36 s-a alăturat celorlalte unităţi ale Armatei Române 

participând efectiv la luptele din Basarabia şi a înregistrat succese deosebite în luptele pentru 

ocuparea Odessei. 

608 “Monitorul Oastei”, nr. 18 din 28.04.1909, Partea Regulamentară, p 95.


S-a înapoiat în ţară la începutul lunii noiembrie 1941. Până la 08 august 1942, când 

regimentul a fost mobilizat pentru a pleca pe front a avut ca misiune apărarea zonei Cernavodă – 

Feteşti. În subordinea Diviziei 9 Infanterie, regimentul a cunoscut încercări dramatice în 

memorabilele lupte din Caucaz, Stalingrad şi de la Cotul–Donului. A revenit în ţară la 

17 septembrie 1943. Din efectivele sale s-a constituit Gruparea Tactică Mangalia, pentru apărarea 

litoralului maritim de la Mangalia la Techirghiol. În timpul evenimentelor de la 23-31 august 

1944, a acţionat în jumătatea de sud a ţării. Unitatea dobrogeană şi-a adus un aport deosebit în 

luptele pentru eliberarea Ardealului de la Corneşti – Crăeşti, Dealul – Sângeorgiului, Oarba de 

Mureş, cotele 409, 495, 463, la est de Turda şi în zona oraşului Carei. De la 25 octombrie la 

18 decembrie, Regimentul 36 Infanterie a acţionat în luptele de pe teritoriul Ungariei înregistrând 

succese deosebite în luptele de la Tactasada, Bekeş – Serencsz, Dealul – Tegarului şi Derno. 

La 20 decembrie 1944, a pătruns pe teritoriul Cehoslovaciei. De la această dată şi până la 

09 mai 1945, a acţionat pentru apărarea părţii de sud a Slovaciei şi s-a remarcat în luptele de la Bistra şi 

Cota 798, de la Banska – Bystrica, Dobrove – Lesne şi Popovice. A revenit în ţară în luna august 1945, 

în garnizoana de reşedinţă Cernavodă. Conform Ordinului Marelui Stat Major, Secţia a 3-a, nr.673581 

din 25 februarie 1945, unitatea a fost dislocată de la Cernavodă la Iveşti, judeţul Tecuci 609 . 

În cadrul procesului de reorganizare a armatei de uscat pe baza Ordinului Marelui Stat 

Major nr.41800 din 10 august 1947, Regimentul 36 Infanterie a fost desfiinţat, predându-şi 

efectivele, zestrea materială şi arhiva Regimentului 11 Dorobanţi 610 . 

Regimentul 36 Infanterie “Vasile Lupu” a fost prelucrat în mod ştiinţific de personalul 

Centrului de Păstrare şi Valorificarea Arhivelor Militare Radu Rosetti, întocmind un inventar 

permanent ce însumează 1357 dosare şi registre. 

Arhiva constituită în anul de înfiinţare 1909, are un singur dosar cu statele nominale de plata 

soldei, anii 1910 şi 1991 nu au arhivă, iar anul 1912 are de asemenea un singur dosar cu state de plata 

soldei. Dosarele şi registrele create în timpul campaniei din anul 1913 şi în primul război mondial, sunt 

puţine ca număr. Pentru modul cum s-au derulat operaţiile militare sunt relevante jurnalele de operaţii 

pe următoarele perioade: 15.08.1916-30.06.1918; 15.08.1916-24.08.1916; 01.07.1918-01.04.1921, la 

care se adaugă dări de seamă, ordine de operaţii, memorii, schiţe. Din categoria documentelor care 

oglindesc tragedia suferită de regiment la Turtucaia, în zona Câmpulungului, şi la Mărăşeşti fac parte 

tabelele nominale şi situaţiile cu morţii, răniţii şi dispăruţii. 

Meritele deosebite ale unor cadre militare şi militari în termen sunt concretizate în 

existenţa brevetelor de decorare. De o importanţă deosebită sunt şi memoriile şi declaraţiile 

prizonierilor înapoiaţi din captivitate. 

Pentru perioada interbelică documentele importante sunt constituite din ordine de bătaie 

privind organizarea unităţii, ordine, rapoarte, directive, instrucţiuni, dări de seamă în legătură cu 

desfăşurarea instrucţiei, organizarea aplicaţiilor demonstrative, situaţii şi state ce cuprind 

însumarea militarilor în termen şi concentrarea rezerviştilor. Există în fond şi două jurnale de 

operaţii pe perioadele: 21.03.1939-23.10.1940; 19.03.1941-19.06.1941. 

Arhiva creată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este de asemenea văduvită de 

documente cu caracter operativ. 

De un real interes pentru obţinerea informaţiilor privind aportul regimentului la cel de-al 

Doilea Război Mondial sunt jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 22.06.1941-30.09.1941; 

18.10.1941-22.11.1941; 20.07.1943-20.10.1943; 31.12.1943-01.09.1944; 06.01.1944-01.07.1944; 

27.04.1944-02.07.1944. Puţinele documente ilustrative pentru participarea unităţii pe front sunt 

ordinele de operaţii, măsurile de apărare a zonei Cernavodă – Feteşti, o dare de seamă în legătură 

cu luptele de la Cotul–Donului. 

În număr mai mare sunt tabelele şi situaţiile cu ofiţerii, subofiţerii şi trupa morţi, răniţi, 

dispăruţi şi decoraţi. 

609 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 36 Infanterie, crt. 1279, fila 5. 

610 Ibidem, dosar 1.A, crt. 1321, fila 2, fond Regimentul 11 Dorobanţi, crt. 2508, fila 92. 

309

310 


REGIMENTUL „ALEXANDRU CEL BUN” NR. 37 

Această unitate s-a înfiinţat la 1 octombrie 1911, în baza Înaltului Decret nr.1195/ 

31 martie 1911, cu denumirea de “REGIMENTUL BOTOŞANI Nr. 37” şi având garnizoana de 

reşedinţă fixată la Botoşani: 611 

În mai 1912 regimentul a primit drapelul de luptă; în aceeaşi lună, dar a anului 1914, a 

primit denumirea de REGIMENTUL “ALEXANDRU CEL BUN” Nr.37, titulatură menţinută 

până la desfiinţare 612 . 

În campania din 1913 subunităţile regimentului, dislocate dincolo de Dunăre, nu au 

participat activ la lupte. 

În schimb, în primul război mondial, efectivele sale s-au remarcat în acţiuni operative, 

fapt întărit prin Înaltul Decret 1932/19 august 1936, care conferea unităţii dreptul de a-şi înscrie pe 

drapel “… denumirile localităţilor istorice în care s-a distins în lupte grele …” ARDEAL, 

POIANA UZULUI, FATA MOARTĂ şi CAŞIN 613 . 

În mai 1929 regimentul şi-a schimbat drapelul cu unul nou, cu noua stemă a ţării. 

Participarea unităţii la cel de-al Doilea Război Mondial a fost consemnată, începând cu 

mobilizarea generală din 22 iunie 1941 (luptele de la Nistru şi Odessa), cu menţiuni speciale 

pentru luptele de la Cotul–Donului din noiembrie-decembrie 1942. Numeroase documente din 

anul 1943 consemnează pierderile în oameni, materiale şi arhivă din acea perioadă. 

În primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului de graniţele României, 

regimentul a fost evacuat în localitatea Brastavăţ, judeţul Romanaţi, în baza Ordinului 50.647 din 

17 aprilie 1944 al Marelui Stat Major 614 . 

În aceeaşi perioadă Regimentul 112 Infanterie şi-a predat întreaga arhivă – dosare şi 

registre la această unitate. 

Instrucţiunile speciale ale Marelui Stat Major nr.70200 din 01 noiembrie 1944 stipulau 

desfiinţarea Regimentului “Alexandru Cel Bun” Nr.37 prin contopirea cu Regimentul 27 

Infanterie, care i-a preluat averea şi arhiva 615 . 

Pentru întreaga perioadă de funcţionare (1911-1944) unitatea deţine 2018 de unităţi 

arhivistice, constituite la creator conform sistemei cronologic-structurale. 

Inventarierea şi ordonarea materialului arhivistic s-au efectuat în martie 1972, iar 

selecţionarea – în august – septembrie 1984. Dosarele sunt legate, copertate, dar neopisate. 

Intervalul 1911-1941 este acoperit prin registrul istoric al regimentului, aflat la Biblioteca 

arhivistică la nr. crt. 812; fondul nu a păstrat jurnalele de operaţii pentru campaniile la care a 

participat unitatea. 

Fondul nu deţine inventar de predare a arhivei la C.V.P.A.M; notele istorice asupra 

regimentului şi fondului de arhivă care îi aparţine au fost întocmite în cadrul centrului. 

Instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic sunt nomenclatoarele dosarelor, 

fişele şi inventarele provizorii întocmite în cadrul centrului. 

611 

C.S.P.A.M.I., Bibliotecă, Registrul istoric, crt.812, f. 1-4. 

612 

Ibidem, fila 29. 

613 


614 

Loc.cit., fond Regimentul 37 Infanterie, crt. 1861, f. 29-30. 

615 

Ibidem, crt. 1839, f. 406 şi crt. 1865, f. 10-27.


REGIMENTUL 38 INFANTERIE „NEAGOE BASARAB” 

Acest regiment s-a înfiinţat la 1 octombrie 1911 în garnizoana Brăila, în baza 

“….Înaltelor Decrete Regale nr. 1245, 2125 şi 2452 din 1911…”, având ca “….district de recrutare 

şi mobilizare judeţul Brăila….” 616 

Unitatea şi-a ales ca patron spiritual pe Sf. Nicolae – 6 decembrie – şi primit drapelul de 

luptă la 10 mai 1912 617 . 

În toată perioada de funcţionare regimentul a fost subordonat Diviziei a X-a Infanterie şi, 

în timpul campaniilor, a avut ca Parte Complementară – Regimentul 78 Infanterie 618 . 

Decretarea mobilizării din 23 iunie 1913 a determinat dislocarea efectivelor sale la 

Cernavodă, de unde, la 3 iulie 1913, a trecut graniţa Bulgariei; la începutul lui august regimentul 

s-a reîntors în garnizoană, demobilizându-şi efectivele 619 . 

Unitatea s-a făcut cunoscută în timpul primului război mondial prin fapte de arme de 

excepţie, fiind “…. pildă de bravură, devotament şi sacrificiu către ţară în timpul marii bătălii de la 

Mărăşeşti ….”; la 26 mai 1918 drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Steaua României” 

cu spade şi panglică de “Virtute Militară” în grad de Cavaler pentru “…. bravura sa ….” 620 . 

La 10 mai 1929 unitatea a primit drapelul de luptă cu noua stemă a ţării, vechiul drapel 

fiind depus spre păstrare la Arsenalul Armatei 621 . 

Centenarul eliberării oraşului Brăila de sub stăpânirea turcească – 13–15 decembrie 1929 – 

marcat de serbări fastuoase a fost onorat cu prezenţa ofiţerilor şi a unei “…. companii de onoare ….” 622 

Anul 1931 a fost un an deosebit în “viaţa” unităţii, deoarece la 10 mai 1931 s-a sărbătorit 

împlinirea a “…. 100 de ani de la înfiinţarea armatei pământene ….”, iar la 8 octombrie 1931 a avut loc 

solemnitatea dezvelirii Monumentului Eroilor din regiment, căzuţi în luptele din Dobrogea, Neajlov şi 

Mărăşeşti (1916-1919), monument ridicat prin efortul bănesc al ofiţerilor din unitate 623 . 

Mobilizat în iunie 1941 regimentul a participat efectiv la lupte începând cu data de 

17 septembrie 1941 624 . 

Luna martie 1943 consemnează despărţirea Regimentului 38 Infanterie de Partea sa 

Complementară – Regimentul 78 Infanterie – care,desfiinţându-se, şi-a vărsat “…. averea ….” şi 

efectivele la Regimentul 36 Infanterie 625 . 

La 13 mai 1944 Partea Operativă a unităţii s-a contopit cu partea Sedentară 626 . 

Potrivit Ordinului Marelui Stat Major nr. 57.282/19.08.1945, Regimentul 38 Infanterie s-a 

desfiinţat “…. vărsându-şi drapelul, arhiva şi gestiunea ….” la Cercul Teritorial Brăila 627 . 

Unitatea deţine registre istorice care acoperă întreaga perioadă de funcţionare (1911- 

1945), aflate în evidenţa Bibliotecii arhivistice la nr. crt. 813-817; are 1595 de unităţi arhivistice 

pentru intervalul 1913-1945, primii doi ani nefiind reprezentaţi material prin niciun dosar. Deţine, 

de asemenea, o notă istorică asupra fondului. 

Sistema de constituire a documentelor la creator – cronologic-structurală – a fost respectată în 

timpul prelucrării ştiinţifice a fondului, dosarele sunt bine constituite, legate şi certificate de creator. 

Inventarul şi fişele constituite în cadrul centrului, precum şi nomenclatoarele dosarelor, 

reprezintă instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic. 

616 

C.S.P.A.M.I., bibliotecă, Registrul istoric al Regimentului 38 Infanterie (1911-1945), crt. 813, nenumerotat. 

617 

Ibidem. 

618 

Ibidem. 

619 

Ibidem. 

620 

Ibidem. 

621 

Ibidem. 

622 

Ibidem. 

623 

Ibidem. 

624 

Ibidem. 

625 

Ibidem. 

626 

Ibidem. 

627 

Loc.cit., fond Divizia 10 Infanterie, crt 2040, f. 165-166. 

311

312 


REGIMENTUL 39 INFANTERIE „PETRU RAREŞ” 

Regimentul 39 Infanterie “Petru Rareş” a luat fiinţă la 1 octombrie 1911 în baza Înaltului 

Decret Regal nr. 1195/1911 şi Deciziei ministeriale nr. 576/12 septembrie 1911 628 . 

La înfiinţare, datorită spaţiului redus de cazare, un batalion al regimentului a fost instalat 

la Tulcea – garnizoana de reşedinţă a unităţii, iar celălalt batalion – în fortul Jilava, pe centura 

Bucureştiului. În 1913 cel de-al doilea batalion s-a dislocat la Tulcea, pentru reîntregirea unităţii. 

La 10 mai 1912 regimentul a primit drapelul de luptă, ziua onomastică fiindu-i fixată la 29 iunie – 

Sfinţii Petru şi Pavel 629 . 

Declanşarea războiului din Balcani – 20 iunie 1913 – a găsit unitatea “…. complet 

organizată ….” şi pregătită pentru mobilizarea decretată prin Înaltul Decret 4609/1913. A luat 

parte la această campanie, înaintând până aproape de Dobrici (Bazargic) 630 . 

În aprilie 1914 unitatea s-a dislocat la Cernavodă unde a ocupat fostele cazărmi ale 

Regimentului 36 Infanterie “Vasile Lupu”, cazărmi pe care le va părăsi în iulie 1917, când şi-a 

dislocat efectivele în direcţia Bazargic 631 . 

Campania din 1916-1918 a fost ocazia regimentului de a lupta în Dobrogea şi în 

împrejurimile Bucureştiului 632 . 

S-a numărat printre unităţile care au luat parte la contraofensiva pentru apărarea 

Moldovei, declanşată în august 1917, acţionând “…. decisiv în bătălia de la Mărăşeşti ….”, motiv 

pentru care la 27 martie 1918 drapelul de luptă al regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai 

Viteazul” cl. a 3-a 633 . 

În anul 1918 efectivele sale au activat în Basarabia şi, alături de trupele aliate franceze, în 

Ucraina – Zona Tiraspol – Razdelnaia 634 . 

După încheierea primului război mondial, drapelului unităţii i-a fost conferită şi medalia 

“Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” cu beretele Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti 635 . 

La 1 noiembrie 1923 prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 148/23 se dispunea dislocarea 

unităţii la Floreşti – Soroca, având garnizoana de mobilizare Iaşi, pentru o perioadă de peste 

şaptesprezece ani 636 . 

Conform Ordinului nr. 14447/1940 regimentul a asimilat la 15 octombrie 1940, efectivele 

Regimentului 56 Infanterie, desfiinţat la această dată 637 . 

Rezumativ şi cronologic acţiunile la care regimentul a luat parte în prima perioadă a celui 

de-al Doilea Război Mondial au fost: 1941 – Nistru şi Odessa; august – decembrie 1942 – Cotul– 

Donului. În toamna anului 1943 – primăvara anului 1944 efectivele sale au fost trimise în 

Trasnistria pentru a asigura securitatea în zonă 638 . 

Conform Instrucţiunilor speciale nr. 670/1943 ale Marelui Stat Major, Partea Sedentară a 

unităţii – înfiinţată la 15 aprilie 1941 în baza Ordinului 306/1941 al Diviziei 14 Infanterie – a fost 

dislocată la Gângiova, judeţul Dolj 639 . 

628 

C.S.P.A.M.I., Regimentul 39 Infanterie, crt. 1322, fila 50. 

629 

Ibidem, crt. 133, fila 81. 

630 

Loc.cit., crt. 418, filele 521-526. 

631 

Ibidem, Biblioteca, Jurnal de Operaţii (1916-1918), crt. 849, fila 21, 36. 

632 

Ibidem, fila 37, şi loc.cit., fond Regimentul 39 Infanterie, crt. 418, filele 521-526. 

633 

Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de Operaţii (1916-1918), crt. 849, fila 589. 

634 

Loc.cit., fond Regimentul 39 Infanterie, crt. 181, filele 147-149. 

635 


636 


637 

Ibidem. 

638 

Loc.cit. Divizia 14 Infanterie, dosar f.n., crt. 1744, filele 1, 13, 94. 

639 

Ibidem, crt. 1997, filele 54, 405-407


Instrucţiunile speciale nr. 66000/1944 ale Marelui Stat Major dispuneau ca Partea Activă 

să fie retrasă de la Chişinău în august 1944 şi să fie trimisă pentru refacere la Caransebeş 640 . 

Perioada septembrie-octombrie 1944 rămâne consemnată în jurnalele de operaţii ale 

regimentului prin participarea trupelor sale la luptele pentru eliberarea localităţilor Buziaş, Deta, 

Vârset şi misiunea de a asigura securitatea zonei Arad – Sânnicolaul Mare 641 . 

La 25 noiembrie 1944, în baza Instrucţiunilor speciale nr. 70200/1944 ale Marelui Stat 

Major, Regimentul 39 Infanterie “Petru Rareş” a fost desfiinţat şi şi-a predat efectivele şi averea la 

Regimentul 31 Infanterie – Calafat 642 . 

Materialul arhivistic creat de acest regiment şi aflat în evidenţa C.V.P.A.M., conţine 2059 

de dosare şi registre. 

Prelucrarea ştiinţifică a fondului a început în decembrie 1979, procedându-se la 

inventarierea şi ordonarea unităţilor de arhivă potrivit sistemei cronologic - structurale, sistema de 

constituire a documentelor la creator. 

O parte a dosarelor fondului a necesitat îmbunătăţiri privind reconstituirea, copertarea şi 

legarea, dată fiind starea necorespunzătoare în care se găsea la începutul prelucrării. 

Selecţionarea fişelor a fost efectuată în octombrie 1980, iar inventarul provizoriu a fost 

dactilografiat în octombrie 1980; regimentul deţine note istorice asupra creatorului de fond şi a 

fondului constituit de acesta. 

Regimentul 39 Infanterie are la Biblioteca arhivistică, registru istoric pe anii 1919–1925 

(crt. 818) şi jurnale de operaţii, pe diferite perioade, relevante pentru campaniile 1913, 1916–1919 

şi 1941–1944. 

Inventarul provizoriu constituit în cadrul depozitului, fişele şi nomenclatoarele dosarelor 

reprezintă instrumentele de evidenţă ale fondului de arhivă creat de acest regiment. 

640 

Ibidem, crt. 1912, fila 118 şi crt. 2087, fila 78. 

641 

Ibidem. 

642 

Loc.cit., Biblioteca, jurnal de operaţii (1944, crt. 853, nenumerotat. 

313

314 


REGIMENTUL 40 INFANTERIE „CĂLUGĂRENI” 

Prin Înaltul Decret nr. 1195/31 martie 1911 la 1 octombrie 1911 a luat fiinţă, în 

garnizoana Bucureşti, Regimentul 40 Infanterie “Călugăreni” 643 . 

La 10 mai 1912, unitatea a primit drapelul de luptă; Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, 

sărbătoriţi la 8 noiembrie, au fost aleşi patronii spirituali ai regimentului 644 . 

În campania din 1913 unitatea nu a participat la lupte, având misiuni de pază şi fiind 

subordonată Brigăzii 17 Infanterie 645 . 

Participarea la prima conflagraţie mondială a fost marcată prin decorarea drapelului cu 

ordinul “Mihai Viteazul cl. a 3-a “…. pentru vitejia şi avântul cu care au luptat efectivele 

regimentului în luptele din 1916 în Dobrogea şi Muntenia ….” – Înalt Decret nr. 868/11 aprilie 1918 646 . 

În iunie-decembrie 1941 Regimentul 40 Infanterie, subordonat Diviziei a IX-a Infanterie 

şi aflat în componenţa Grupării Tactice nr. 2, a avut misiunea de a apăra litoralul şi teritoriul de 

infiltrările paraşutiştilor şi partizanilor inamici în zonele Constanţa – Techirghiol şi Cuza-Vodă – 

Medgidia – Valul lui Traian 647 . 

Din august 1942 unitatea a luat parte efectiv la lupte, atât în est cât şi în vest, până la 

încheierea războiului 648 . 

Cu ultima garnizoană de reşedinţă la Tulcea unitatea a funcţionat până la 20 august 1947, 

când, ca urmare a Instrucţiunilor speciale nr. 41900/1947 ale Marelui Stat Major şi Ordinul 

nr. 101.880/1947 al Diviziei 1 gardă, s-a contopit cu Regimentul 34 Infanterie, sub denumirea de 

Regimentul 34 Infanterie Gardă 649 . 

În ceea ce priveşte materialul arhivistic creat de acest regiment este de menţionat că 

există registre istorice şi jurnale de operaţii pe întreaga perioadă de funcţionare, aflate la Biblioteca 

arhivistică a centrului la nr. crt. 819-824. 

Prelucrarea ştiinţifică a fondului a început în decembrie 1979, cu inventarierea şi 

ordonarea conform sistemei cronologic - structurale, selecţionarea fişelor s-a efectuat în august 

1980, iar inventarele provizorii au fost dactilografiate în septembrie 1980. 

Dosarele acestui fond, în mare parte deteriorate şi arse, au fost recondiţionate în timpul 

inventarierii. 

În urma prelucrării a rezultat un număr de 671 de dosare şi registre; ulterior selecţionării, 

fondul a fost completat cu 39 de dosare, astfel că, în prezent, are 710 de unităţi arhivistice. 

Fondul de arhivă creat de acest regiment nu are inventar de predare a arhivei la 

C.V.P.A.M. 

Instrumentele de evidenţă ale fondului sunt nomenclatoarele dosarelor, fişele şi inventarul 

provizoriu constituit în cadrul centrului. 

643 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric, crt. 819, fila 1. 

644 

ibidem, filele 5, 11. 

645 

ibidem, filele 12-17. 

646 

Ibidem, fila 81 (v). 

647 

Loc.cit., fond Regimentul 40 Infanterie, crt. 245, filele 225-230. 

648 

Ibidem, crt. 392, nenumerotat. 

649 

Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric, nr. crt. 824, nenumerotat.



REGIMENTUL 41/71 INFANTERIE 

Potrivit prevederilor Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 la 1 aprilie 1914, în garnizoana Craiova, a 

luat fiinţă REGIMENTUL 41 INFANTERIE, prin transformarea unităţii omonime de rezervă 650 . 

Înaltul Decret nr. 3499/5 noiembrie 1914 stipula desemnarea ca patron spiritual al unităţii nou – 

înfiinţate a Sfântului Gheorghe sărbătorit la 23 aprilie; în mai 1914 unitatea a primit drapelul de luptă 651 . 

Aflat în subordinea Diviziei 11 Infanterie, regimentul a luat parte la luptele din 

septembrie 1916 din zona Jiului. 

La 1 februarie 1917 efectivele Regimentelor 41 şi 71 Infanterie s-au contopit, formând 

REGIMENTUL 41/71 INFANTERIE, în conformitate cu Ordinul nr. 1014/22.12.1916 al Marelui 

Cartier General şi cu Ordinul nr. 689/8 ianuarie 1917 al Diviziei 11 Infanterie 652 . 

Începutul lunii august 1917 marchează o nouă dislocare a regimentului în zona de operaţii 

şi participarea trupelor sale la luptele de la MĂRĂŞTI – MĂRĂŞEŞTI. 

Conform Ordinului nr. 6713/7 ianuarie 1918 al Marelui Cartier General, Divizia 11 

Infanterie şi unităţile din subordine s-au deplasat în Basarabia pe zona de concentrare Chişinău – 

Cărbuna, pentru a asigura ordinea internă. 

În aprilie 1918 Regimentul 41/71 Infanterie a revenit în ţară şi s-a separat în unităţile 

componente, ca urmare a Ordinului nr. 7050/27 februarie 1918 al Marelui Cartier General 653 . 

A doua fuzionare, în octombrie 1920, a avut loc în baza Ordinelor nr. 5170 şi 5200/1920 

ale Marelui Stat Major. 

Pentru executarea prevederilor Înaltului Decret nr. 1674/12 aprilie 1923, relativ la trecerea 

armatei la o nouă organizare şi ca urmare a Ordinului nr.100/1923 al Marelui Stat Major, Regimentul 

41/71 Infanterie s-a desfiinţat la 1 iulie 1923, vărsându-şi efectivele şi materialele la Regimentele 1 şi 31 

Infanterie, drapelul – Arsenalului Armatei şi muzica – Regimentului 91 Infanterie. 

Regimentul 41 Infanterie s-a reînfiinţat la începutul lunii septembrie 1939, având 

garnizoana de reşedinţă fixată tot la Craiova, conform Ordinului nr. 10.743/4 septembrie 1939, al 

Marelui Stat Major. 

La 30 septembrie 1941 regimentul s-a desfiinţat potrivit ordinului Marelui Stat Major 

nr. 8494/26 septembrie 1941. 

Prelucrarea ştiinţifică a fondului arhivistic creat de acest regiment a început în august 

1979, respectându-se sistemul de constituire a documentelor la creator – cea cronologic - 

structurală. Selecţionarea a fost efectuată în cursul lunii ianuarie 1980, iar dactilografierea 

inventarului provizoriu în iunie, acelaşi an. 

Cantitatea de arhivă rezultată după prelucrare este de 401 de dosare şi registre, cu 

menţiunea că există un registru de Ordine de zi pe anul 1913, aparţinând Regimentului 41 

Infanterie Rezervă, inclus în fond pe considerentul transformării ulterioare acestei unităţi în 

Regimentul 41 Infanterie. De asemenea, ulterior prelucrării ştiinţifice din cadrul C.S.P.A.M.I., au 

fost introduse în fond încă 7 unităţi arhivistice – un dosar pe anul 1912, astfel că fondul deţine 

actualmente 408 de dosare şi registre. 

Arhiva este bine constituită, legată şi certificată de creatorul fondului, având înscrise pe copertă 

elementele anexei 4 din „Instrucţiunile Arhivistice 75”. Unitatea are registrul istoric (1908 – 1917) şi un 

jurnal de operaţii (1917 – 1920), înregistrate la Biblioteca arhivistică la crt. 825 şi, respectiv, 858. 

Personalul centrului a întocmit nota istorică a regimentului şi a fondului de arhivă creat 

de acesta. 

Inventarul realizat de către personalul centrului, fişele şi nomenclatoarele dosarelor 

reprezintă instrumentele de evidenţă ale fondului de arhivă al Regimentului 41 (41/71) Infanterie. 

650 

Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 41/71 

Infanterie, crt. 825, f.16; 

651 

Ibidem, f.25 

652 

Loc.cit. fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f.282 – 283, 290 – 293; 

653 Ibidem. 

315

316 



REGIMENTUL 42/66 INFANTERIE 

Regimentul 41 Infanterie a luat fiinţă, în garnizoana Râmnicu Vâlcea, prin transformarea 

unităţii similare de rezervă, în baza Înaltului Decret Regal nr.1444/1 aprilie 1914 654 . 

Începutul lunii mai 1914 consemnează primirea drapelului de luptă al unităţii şi stabilirea 

zilei de 17 februarie – Sfântul Teodor din Tiron – ca dată a patronului spiritual al regimentului 655 . 

La 26 octombrie 1914 regimentul şi-a schimbat definitiv garnizoana dislocându-se la 

Drăgăşani, conform Deciziei Ministeriale nr. 477/1914 656 . 

Primul război mondial a înscris pagini de bravură în jurnalele de operaţii ale unităţii prin 

numărul mare de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi care şi-au sfârşit viaţa în luptele din împrejurimile 

Bucureştilor şi din zona Argeşului. 

Conform Ordinului general nr. 1014/22.12.1916 al Marelui Cartier General – referitor la 

reorganizarea armatei după pierderile suferite în prima parte a campaniei – şi ordinului Marelui 

Stat Major nr.8788/1917, Regimentele 42 şi 66 Infanterie s-au contopit, constituind în ianuarie 

1917 REGIMENTUL 42/66 INFANTERIE 657 . 

În aprilie 1918 unitatea s-a separat în regimentele componente – Ordinul nr.7050/27 

februarie 1918 al Marelui Cartier General 658 . 

În octombrie 1920 s-a produs cea de-a doua fuzionare a unităţilor, în baza Ordinelor 

nr.5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major 659 . 

Regimentul 42/66 Infanterie s-a desfiinţat la 1 aprilie 1923 prin contopirea cu cele două 

unităţi active – regimentul 2 şi 26 infanterie, vărsându-şi arhiva celui dintâi, în baza Ordinului 

strict secret nr. 47/1923 al Diviziei 11 Infanterie 660 . 

Relevantă pentru „viaţa” unităţii este şi data de 9 septembrie 1939 când regimentul s-a 

reînfiinţat cu denumirea de REGIMENTUL 42 INFANTERIE, potrivit ordinelor Marelui Stat 

Major nr.11277/1939 şi Corpului 1 Armată, nr.1955/1939 661 . 

Ordinul telegrafic al Marelui Stat Major nr. 6832/4 septembrie 1941 dispunea ca 

regimentul să mobilizeze din efectivele sale, Batalionul 420 Infanterie, destinat a acţiona în 

subordinea unor mari unităţi 662 . 

La 30 septembrie 1941 Regimentul 42 Infanterie s-a desfiinţat, în baza Ordinului Marelui 

Stat Major/Secţia 1, nr.8494/B/26 septembrie 1941, efectivele sale trecând la organul de 

mobilizare – Regimentul 2 Infanterie, iar materialele şi arhiva vărsându-se la Partea Sedentară a 

aceluiaşi regiment 663 . 

Operaţiunea de prelucrare ştiinţifică a fondului de arhivă creat de acest regiment a început 

în iulie 1979 cu inventarierea şi ordonarea materialului potrivit sistemului cronologic – structurale 

întrebuinţată de creatorul de fond. 

O bună parte a materialului arhivistic a fost reconstituit, legat şi copertat, pentru a 

îndeplini cerinţele instrucţiunilor arhivistice în vigoare. 

654 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 42/66 Infanterie, nr. inv.826, f.23 (v); 

655 

Ibidem, f.26; 

656 

Loc.cit., fond Regimentul 42 Infanterie, crt.11, f.31 – 32; 

657 

Ibidem, f.55 – 56; 

658 

Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f.405 – 410; 417; 

659 

Ibidem; 

660 

Loc.cit., Bibliotecă, Registrul istoric al Regimentului 42/66 Infanterie, crt.826, f.47 (v); 

661 

Ibidem, f.49; 

662 

Loc.cit., Jurnalul de Operaţii, crt.864, f.79; 

663 

Loc.cit., fond Regimentul 42 Infanterie, crt.371, f.299 – 301.


Selecţionarea fondului s-a realizat în martie 1980. 

Regimentul deţine, la Biblioteca arhivistică, registru istoric crt.826 (1 aprilie 1908 – 

21 ianuarie 1915; 1 iulie 1918 – 16 martie 1921; 6 mai 1922 – 1 august 1923; 9 septembrie 1939 – 

27 iunie 1940) şi jurnale de operaţii – crt.861 – 864, care acoperă intervalele campaniilor. Este de 

menţionat că arhiva regimentului din perioada august – noiembrie 1916 a fost capturată de trupele 

austro – ungare la retragerea de peste Argeş 664 . 

Fondul are notă istorică asupra cantităţii de arhivă create de unitate – 398 de dosare şi 

registre. 

Fişele şi inventarul întocmite în cadrul centrului sunt instrumentele de evidenţă ale 

acestui fond. 

664 Ibidem, bibliotecă, jurnal de operaţii al Regimentului 66 Infanterie, crt.826, f.3. 

317

318 



Cel de-al 43 - lea regiment de infanterie a fost creat la data de 1 aprilie 1914, prin 

transformarea Batalionului 3 Rezervă în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal 

nr. 1444/1914 665 . 

Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Slatina, iar efectivele îi erau asigurate, 

în principal de pe teritoriul judeţului Olt. 

În perioadele 6 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, 

regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 59 Infanterie, sub titulatura Regimentului 43/59 

Infanterie (Ordinul nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General 666 , Ordinul 

nr.20737/1918 al Marelui Stat Major 667 şi Ordinul nr.6733/1920 al Brigăzii 31 Infanterie 668 . 

Prin Înaltul Decret Regal nr. 1674/1923, Regimentul 43/59 a fost desfiinţat la data 

de 1 iulie 1923 669 . 

Unitatea a fost reînfiinţată, în aceeaşi garnizoană, la 14 septembrie 1939, conform 

Ordinului nr. 1320/1939 al Marelui Stat Major 670 . 

Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 4 septembrie 1941, când, conform 

Ordinului nr. 6832/1941 al Marelui Stat Major, regimentul s-a transformat în Batalionul 430 

Infanterie Independent 671 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istoric fondul de arhivă al 

Regimentului 43 Infanterie însumează 442 dosare şi registre create în anii 1912 – 1923; 

1939 – 1941. 

Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldei cadrelor fostului Batalion 3 

Rezervă. 

Fondul a fost constituit cronologic – structural, iar arhiva se află în stare de păstrare bună, 

sub forma avută iniţial. 

Din documentele cuprinse în acest fond, cele cu caracter operativ (ordine, rapoarte, 

sinteze, note, jurnale şi statistici ale pierderilor) oferă imaginea participării Regimentului 43 

Infanterie la luptele de apărare a Defileului Jiului, în toamna anului 1916, precum şi informaţii 

asupra retragerii şi activităţii unităţii pe zona de refacere, în Moldova. 

Participarea Regimentului 43/59 în luptele de la Muncelu şi Dealul Secului este bogat 

reprezentată documentar. În 21 august 1917, la Muncelu cade eroic la datorie sublocotenentul 

Ecaterina Teodoroiu, comandant de pluton în Compania 7. Dosarul crt. 80 conţine Ordinul de zi 

prin care, alături de căpitanul Ignat Grigore, eroina este citată pe regiment. 

În cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare al Arhivelor Militare Istorice se află 

registrele istorice şi jurnalele de operaţii ale Regimentului 43 Infanterie, scrise între anii 1914 şi 

1918. 

665 “Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 

666 C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 

667 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 27 bis/1918, crt.135, f.1; 

668 Ibidem, dosar 4/1920, crt181, f.35; 

669 Ibidem, dosar 1/1923, crt.207, f.3, 21; 

670 Ibidem, dosar f. n./1939, crt.252, f.1; 

671 Ibidem, dosar nr.1/1941, crt.397, f.1.



În istoria infanteriei române, primul moment al existenţei acestui regiment l-a constituit 

perioada celui de-al doilea război balcanic, la care Regimentul 44 Infanterie Rezervă a participat 

din 1 iulie 1913, în compunerea Brigăzii 23 Rezervă 672 . 

Nu s-au păstrat documente create de unitate în această perioadă. 

Regimentul 44 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea 

Batalionului 4 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 673 . 

Având reşedinţa în garnizoana Piteşti, efectivele unităţii erau asigurate de Cercul de 

Recrutare Argeş. 

Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp 15 ianuarie 

1917 – 21 martie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, cu denumirea Regimentului 44/68 

Infanterie, ca urmare a contopirii cu Regimentul 68 Infanterie, conform Ordinului nr.1014/22 

decembrie 1916 al Marelui Cartier General 674 , Ordinul nr.2568/1918 al Diviziei 12 Infanterie 675 şi 

Ordinul nr.1608/1920 al Marelui Stat Major 676 . 

La 1 iulie 1923, Regimentul 44 Infanterie şi-a încetat existenţa prin aplicarea Înaltului 

Decret Regal nr.1674/1923 677 . 

În cadrul Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare „General Radu 

Rosetti, fondul de arhivă al fostului Regiment 44 Infanterie cuprinde un foarte mic număr de 

dosare – 40 create între anii 1912 şi 1922. Documentele create în anii 1912,1913 (de către fostul 

Batalion 4 Rezervă) sunt statele de plată a soldelor. 

Din arhiva anilor 1915 şi 1917, în fond se păstrează numai registrele de zi. 

Reţin atenţia celor interesaţi dosarele constituite din documentele anului 1916, care, prin 

varietatea lor (comunicate oficiale, sinteze informative, ordine şi rapoarte, operative, tabele şi 

statistici ale pierderilor suferite în luptă), ilustrează participarea unităţii la operaţiile desfăşurate de 

Corpul 1 Armată de la decretarea mobilizării până la retragerea în Moldova. 

Documentele create în anul 1917 se păstrează în fondul de arhivă al Regimentului 68 

Infanterie. 

Informaţiile conţinute de documente se completează cu Registrul Istoric şi Jurnalul de 

operaţii, aflate în colecţiile bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 

Cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv. 

672 C.S.P.A.M.I., fond Divizia 12 Infanterie, crt.1, f.37; 

673 ”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 

674 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 

675 Loc.cit, fond Regimentul 68 Infanterie, dosar f. n./1916, crt.20, f.159; 

676 Loc.cit, fond Regimentul 56 Infanterie, dosar f. n./1915, crt.36; 

677 Loc.cit., Biblioteca, lit.I, crt.1702, f.2 – 3. 

319

320 



Regimentul 45 Infanterie a fost înfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 

5 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal 1444/1914 678 . 

Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Giurgiu, efectivele fiindu-i asigurate, în 

principal, de pe raza fostului judeţ Vlaşca. 

În perioadele 8 martie 1917 – 31 martie 1918 şi 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, 

regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 60 Infanterie, sub titulatura „Regimentul 45/60 

Infanterie” (Ordinele nr.1093B/1917 679 şi 2568/1918 680 ale Diviziei 12 Infanterie; Ordinul 

nr.5166/1920 al Marelui Stat Major 681 ). 

Regimentul 45 Infanterie şi-a încheiat existenţa la 1 iulie 1923, fiind desfiinţat conform 

Înaltului Decret Regal nr. 1674/1923 682 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în fondul de arhivă 

creat de Regimentul 45 Infanterie se află numai 45 dosare şi registre, cuprinzând documente create 

în anii 1912 – 1914, 1916 – 1923. 

Documentele anilor 1912 şi 1913 sunt state de plata soldelor şi tabele cu rezerviştii 

disponibili pentru mobilizare la Batalionul 5 Rezervă. 

Din arhiva creată în anii 1916, 1917 s-au conservat în stare bună îndeosebi documentele 

cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile 

de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 45 Infanterie, în subordinea 

Diviziei 21 Infanterie, la luptele din zona Predeal – Azuga – Muntele Susai, în toamna 

anului 1916, ulterior la bătălia pentru Bucureşti (în zona Naipu, Bălăria), iar în vara lui 1917 la 

bătălia de la Oituz, în cadrul Diviziei 12 Infanterie. 

Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în Registrul istoric aflat în 

biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 

Fondul de arhivă creat de Regimentul 45 Infanterie dispune de inventar definitiv. 

678 

”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 

679 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnalul de operaţii al Regimentului 45 Infanterie, crt.870, f.25; 

680 

Ibidem, f.186; 

681 

Ibidem, crt.995, f.21; 

682 

Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3.



Cel de-al 46-lea regiment de infanterie a fost creat la data de 27 iunie 1913, prin 

mobilizarea Batalionului de Rezervă „Mihai Viteazul” nr. 6, prin Înaltul Decret Regal 

nr. 4609/1913 683 . 

Regimentul a acţionat operativ în compunerea Brigăzii 33 Rezervă până la data 

demobilizării – 31 august 1912 684 . 

Regimentul 46 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 1 aprilie 1914, din acelaşi batalion de 

rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltul Decret Regal nr.1444/1914 685 . 

Unitatea avea ca garnizoană de reşedinţă oraşul Bucureşti, de pe teritoriul acestuia şi 

comunele limitrofe fiindu-i asigurate efectivele. 

În martie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 61 Infanterie constituind Regimentul 

46/61 Infanterie, conform Instrucţiunilor Marelui Cartier General 1014/1916 686 . 

Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 46/61 Infanterie avea să se separe în 

unităţile componente (Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major 687 ). 

Fuzionând pentru a doua oară cu Regimentul 61 Infanterie, sub aceeaşi titulatură (46/61) 

la data de 1 octombrie 1920, conform ordinului nr. 6108/1920 al Marelui Stat Major 688 , 

Regimentul 46 Infanterie şi-a încetat existenţa la 1 iulie 1923, prin aplicarea Înaltul Decret Regal 

nr.1674/1923 689 . 

La data de 5 septembrie 1939, ca urmare a Comunicatului nr.5 al Marelui Stat Major, a 

luat fiinţă, în garnizoana Călăraşi, Regimentul „B.Z.1”, dublură a Regimentului 23 Infanterie 690 . 

Din 14 septembrie 1939, noua unitate a funcţionat cu denumirea Regimentului 46 Infanterie, 

conform Ordinului Diviziei 32 Infanterie nr.76/1939 691 . 

Această nouă perioadă a existenţei s-a încheiat la 1 octombrie 1941, regimentul fiind 

desfiinţat conform Ordinului nr. 8494/1941 al Marelui Stat Major 692 . 

În fondul de arhivă al fostului Regiment 46 Infanterie se află pentru păstrarea permanentă 

381 unităţi arhivistice, create de-a lungul întregii sale perioade de existenţă (1913 – 1923; 

1939 – 1941). 

Din arhiva anului 1913 s-a păstrat un dosar cuprinzând statele de plată a soldelor. 

Singurele informaţii asupra participării unităţii la cel de-al doilea război balcanic sunt cele 

furnizate de registrul istoric. 

Reţin atenţia celor interesaţi îndeosebi documentele cu caracter operativ create în anii 

1916 şi 1917, care reconstituie participarea regimentului la marile operaţii desfăşurate de unităţile 

Corpului 2 Armată în zona Braşov, pe Valea Prahovei (zona Predeal – Azuga), pe Argeş şi în vara 

anului 1917, la Mărăşti. 

Sinteza acestei perioade din existenţa unităţii, Jurnalul de operaţii al Regimentului 46 

Infanterie se păstrează în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 

Cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv. 

683 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 46 Infanterie, crt.830, f.15 – 16; 

684 

Ibidem, f.17 – 22; 

685 

“Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 

686 

Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 

687 

Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 22/1918, crt.146, f.188; 

688 

Loc.cit., fond Regimentul 56 Infanterie, dosar f. n./1915, crt.36; 

689 

Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 

690 

Loc.cit, Registrul istoric al Regimentului 46 Infanterie, crt.831, f.1; 

691 


692 

Loc.cit., dosar 1/1941, crt.327, f.106. 

321

322 



A fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, în oraşul Ploieşti prin transformarea Batalionului 7 

Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 693 . 

Efectivele unităţii erau recrutate, în principal, de pe raza judeţului Prahova. 

La 29 ianuarie 1917, ca urmare a aplicării instrucţiunilor Marelui Cartier General 

nr.1014/1916, Regimentul 47 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 72 Infanterie, formând 

Regimentul 47/72 Infanterie, formând Regimentul 47/72 Infanterie 694 . Sub această denumire 

regimentul fiinţează mai bine de un an de zile. 

Cele două regimente se separă în unităţi de sine stătătoare în 28 martie 1918 (conform 

ordinului nr.20828/1918 al Marelui Stat Major, 695 pentru ca la 1 octombrie 1920 să se reunească 

sub aceeaşi denumire – Regimentul 47/72 Infanterie. 

Unitatea a fost desfiinţată la 1 iulie 1923, odată cu reorganizarea armatei hotărâtă prin 

Înaltului Decret Regal nr.1674/1923 696 . 

O nouă perioadă în existenţa Regimentului 47 Infanterie a constituit-o anul 1940, unitatea 

fiinţând între 1 iunie şi 20 octombrie în zona petroliferă Prahova (Moreni, Gura Ocniţei) sub 

ordinele Brigăzii 2 Mixte Gardă. 697 . 

Reînfiinţat la 15 iunie 1949, în garnizoana Bacău, conform ordinului Marelui Stat Major 

nr.45746/1949, 698 regimentul şi-a păstrat titulatura până la 1 decembrie 1951, când prin renumerotarea, 

a devenit Regimentul 280 Infanterie (ordinul Marelui Stat Major nr.00309531/1951 699 . 

Fondul de arhivă al fostului Regiment 47 Infanterie cuprinde 273 dosare şi registre, constituie 

din documente create în anii 1912 – 1913; 1916 – 1918; 1920 – 1923; 1940;1949 – 1951. 

Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldelor cadrelor din Batalionul 7 

Rezervă. 

Evidenţiem existenţa în fond a documentelor operative din anii 1916 şi 1917. 

Ordinele şi rapoartele zilnice de operaţii, buletinele informative cu situaţia frontului, 

schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi ilustrează participarea regimentului la 

mari bătălii, desfăşurate în localităţi de atunci cu răsunet de istorie – la Călugăreni şi la Mărăşeşti 

(Răzoare). 

Supremă recunoaştere a „vitejiei şi avântului cu care au luptat atât ofiţerii, cât şi trupa, în 

aprigele lupte de la Mărăşeşti”, la Iaşi, în 26 mai 1918, drapelul Regimentului 47 Infanterie a fost 

decorat cu cea mai înaltă distincţie de război – Ordinul „Mihai Viteazul” 700 . 

Aceeaşi înaltă distincţie a fost conferită locotenent – colonelului Radu R. Rosetti – viitorul 

general – istoric şi academician, pe atunci comandantul regimentului. Din motivaţia decorării cităm: 

„Pentru vitejia şi destoinicia cu care a condus regimentul în lupta de la Răzoare, din 6 august 1917. 

Aruncând la timp batalionul de rezervă în faţa trupelor germane care înaintau, le-a oprit avântul, dând 

astfel timp rezervelor diviziei să intervină cu hotărâre în flancul şi spatele inamicului şi să-l silească a se 

retrage în dezordine. În timpul luptelor sale, a fost grav rănit de un glonţ de mitralieră 701 . 

Aceste momente eroice din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii 

aflat în biblioteca Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare. 


693 

”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 

694 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnalul de operaţii al Regimentului 47/72 Infanterie, crt.873, f.105; 

695 

Ibidem, crt.874, f.85; 

696 

Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 

697 

Loc.cit., Registrul istoric al Diviziei 2 Gardă, crt.394, f.33 şi fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar FN/1939, crt.1820, f.9; 

698 

Loc.cit., fond Regimentul 47 Infanterie, dosar nr.4/1949, crt.63, f.31; 

699 

Loc.cit., fond Regiunea 1 Militară, dosar nr.38/1951, crt.2841, f.270 - 271; 

700 

Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul” 1916 – 1920, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1931, pag.180; 

701 

Ibidem, pag.80.



Al 48-lea regiment de infanterie a fost creat la 1 aprilie 1914, prin transformarea 


Având reşedinţa în garnizoana Buzău, efectivele unităţii erau asigurate de către cercul de 

recrutare omonim. 

Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp (15 ianuarie 

1917 – 28 martie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923) cu o altă compunere şi denumire – 

Regimentul 48/49 Infanterie -, ca urmare a contopirii cu Regimentul 49 Infanterie, conform 

ordinelor de reorganizări succesive ale armatei (ordinul nr.1014/1916 al Marelui Cartier General şi 

ordinele Marelui Stat Major nr. 20828/1918 şi 5166/1920) 703 . 

Prima perioadă a existenţei Regimentului 48 Infanterie, începută în 1914, s-a încheiat 

la 1 iulie 1923, prin desfiinţare, conform Înaltului Decret Regal nr.1674/1923 704 . 

Regimentul a fost reînfiinţat în aceeaşi garnizoană, la data de 15 august 1939, urmare a 

aplicării Ordinului Marelui Stat Major nr.8000/1939 705 . 

Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 30 septembrie 1941, prin 

desfiinţarea unităţii, conform ordinului nr. 8494B/1941 al Marelui Stat Major 706 . 

Reînfiinţat la 15 iunie 1949, în garnizoana Zalău, conform Ordinului Marelui Stat Major 

nr.45746/1949 707 , regimentul şi-a păstrat titulatura până la 1 decembrie 1951, când, prin 

renumerotare, a devenit Regimentul 209 Infanterie (Ordinul Marelui Stat Major 

nr.0035716/1951 708 . 

În fondul de arhivă al Regimentului 48 Infanterie se păstrează 440 dosare şi registre, 

create de acesta de-a lungul întregii sale perioade de existenţă (1914 – 1923, 1939 – 1941, 

1949 – 1951). 

Fondul mai conţine şi statele de plata soldelor personalului fostului Batalion 8 Rezervă 

(1912, 1913). 

Inventarul definitiv de care se dispune este constituit conform criteriului cronologic – 

structural. 

Acest instrument semnalează, în principal, cercetătorului prezenţa documentelor cu 

caracter operativ (comunicate, ordine, rapoarte, sinteze şi statistici) cuprinzând informaţii asupra 

participării unităţii în compania anului 1916, în cadrul Corpului 1 Armată, îndeosebi la bătălia de 

la Sibiu şi la luptele de apărare a Defileului Oltului (în zona Câineni). 

Documentele referitoare la prezenţa Regimentului 48/49 Infanterie între forţele angajate 

în luptele de la Muncelu în cadrul bătăliei de la Mărăşeşti, se păstrează în fondul de arhivă creat de 

Regimentul 49 Infanterie. 

Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice pune totodată la 

dispoziţia celor interesaţi jurnale de operaţii şi registre istorice pentru întreaga perioadă de 

existenţă a Regimentului 48 Infanterie. 

702 ”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea Regulamentară, pag.160; 

703 C.S.P.A.M.I., Regimentul 48 Infanterie, dosar nr.2A/2/1916, crt.11, f. 129 - 136; 

704 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 

705 Loc.cit., Jurnale de operaţii ale Regimentului 48 Infanterie, crt.879, 880; 

706 Loc.cit., fond Regimentul 48 Infanterie, dosar nr.2/1941, crt.67, f.364; 

707 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia a IV-a, dosar nr.444 bis/1949, crt.1797, f.88; 

708 Loc.cit., fond Regiunea a 3-a Militară, dosar nr.4/1/1951, crt.66, f.491 – 450. 

323

324 



Primul moment al existenţei acestui regiment l-a constituit perioada celui de-al doilea 

război balcanic, la care Regimentul 49 Infanterie Rezervă a participat din 1 iulie 1913, în 

compunerea Brigăzii 23 Rezervă 709 . 

Regimentul a fost înfiinţat la mobilizare, din efectivele Batalionului 9 Rezervă. 

Nu s-au păstrat documente create de respectiva unitate în această perioadă. 

Regimentul 49 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea 


Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Râmnicu Sărat, efectivele fiindu-i 

asigurate, în principal, de pe raza judeţului Râmnicu Sărat. 

În perioadele: 15 ianuarie 1917 – 28 martie 1918 şi 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, 

regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 48 Infanterie, sub titulatura Regimentului 48/49 

Infanterie (Ordinul nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General 711 şi Ordinele 

nr.20828/1918 712 şi nr.5166/1920 713 ale Marelui Stat Major). 

Prima perioadă a existenţei Regimentului 49 Infanterie s-a încheiat la 1 iulie 1923, 

unitatea fiind desfiinţată conform Înaltului Decret Regal nr.1674/1923. 714 . 

Regimentul a fost reînfiinţat în aceeaşi garnizoană, la data de 15 august 1939, urmare a 

aplicării Ordinului nr.8000/1939 al Marelui Stat Major 715 . 

Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 30 septembrie 1941, regimentul 

fiind desfiinţat conform Ordinului nr.8494/B/1941 al Marelui Stat Major 716 . 


al Regimentului 49 Infanterie se află 342 dosare şi registre, cuprinzând documente create în 

anii 1913, 1915 – 1920; 1939 – 1941. Documentele anului 1913 sunt state de plata soldei cadrelor 

fostului Batalion 9 Rezervă. 

Fondul a fost constituit potrivit principiului cronologic – structural şi dispune de inventar 

permanent. 

Din documentele cuprinse în acest inventar, cele cu caracter operativ (comunicate, ordine, 

sinteze, rapoarte, şi statistici) oferă informaţii asupra participării Regimentului 49 Infanterie la 

luptele purtate de unităţile Corpului 1 Armată în campania anului 1916, precum şi la marea bătălie 

de la Mărăşeşti (în zona Muncelu). 

Întreaga perioadă de existenţă a Regimentului 49 Infanterie este reflectată în registrele 

sale istorice şi în jurnalele de operaţii aflate în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a 

Arhivelor Militare Istorice. 

709 C.S.P.A.M.I., fond Divizia 12 Infanterie, crt.1, dosar f. n./1913, f.51; 

710 ”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 

711 Loc.cit.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 

712 Loc.cit., fond Regimentul 48 Infanterie, dosar 2A/1916, crt.11, f.129 – 136; 

713 Loc.cit., biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 48/49 Infanterie, crt.836, f.21; 

714 Loc.cit., lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 

715 Loc.cit., Jurnalul de operaţii al Regimentului 49 Infanterie, crt.884, f.1; 

716 Loc.cit., fond Regiment 49 Infanterie, dosar f. n./1939, crt.31.



Decretarea mobilizării din 1913 determină înfiinţarea Regimentului 50 Infanterie 

Rezervă, conform Înaltului Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 care a participat în compunerea 

Diviziei a 5-a Rezervă la cel de-al doilea război balcanic, pe teritoriul Bulgariei, până la 15august 

când a fost demobilizat 717 . 

Regimentul 50 Infanterie a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914 prin transformarea 

Batalionului de Rezervă „Putna”, conform Înaltului Decret nr.1444/1914 718 . Unitatea subordonată 

Brigăzii 25 Infanterie din Divizia a 5-a Infanterie a Corpului 3 Armată a avut ca garnizoană de 

reşedinţă oraşul Focşani. Prin Ordinul Ministerului de Război nr.97 din 24 aprilie 1914 – care 

menţinea distribuirea drapelelor de luptă corpurilor nou create respectiv Regimentelor 41 – 

80 Infanterie la 9 mai 1914 regimentul a primit drapelul de luptă 719 . 

În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918, Regimentul 64 Infanterie, sub titulatura de 

Regimentul 50/64 Infanterie, conform Ordinului nr.1014 din 22 decembrie 1916 al Marelui Cartier 

General 720 şi Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062/15 ianuarie 1917 721 şi nr.20828/1918 

comunicat cu al Diviziei 13 Infanterie nr. 8384/1918 722 . 

La data de 1 octombrie 1920, Regimentul 50 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu 

Regimentul 64 Infanterie, formând în baza ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920, Regimentul 

50/64 Infanterie de data asta cu reşedinţa la Tecuci 723 . Regimentul 50/64 Infanterie a funcţionat 

sub această denumire până la 1 iulie 1923, când în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 

12 aprilie 1923 s-a desfiinţat predând efectivele şi materialele de toate categoriile Regimentelor 

matcă respectiv 10 şi 24 Infanterie 724 . 

Regimentul 50 Infanterie a fost reînfiinţat în garnizoana Focşani la 11 septembrie 1939 în 

baza Comunicatului Oficial nr.5/1939 şi Ordinului nr.1320/1919 al Marelui Stat Major 725 . Această 

a doua perioadă a existenţei sale a durat până la 30 septembrie 1941, când, în conformitate cu 

Ordinul Marelui Cartier General nr. 8494/B din 26 septembrie 1941, transmis cu cel al Diviziei 35 

Infanterie, nr.3787 din 28 septembrie 1941, regimentul a fost desfiinţat. Lucrările de lichidare a 

gestiunilor şi de predare a efectivelor, materialelor şi arhivei la Regimentul 10 Infanterie, aveau să 

fie încheiate la 30 octombrie 1941 726 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un 

număr de 483 unităţi arhivistice, reprezentând arhiva creată conform criteriului cronologic - 

structural de Regimentul 50/64 Infanterie pe anii 1914 – 1923 şi 1939 1941. 

Ca instrument de investigare ştiinţifică fondul dispune de inventarul definitiv. 

Pentru anul 1912 şi 1913 fondul deţine două dosare conţinând state de plată a soldei 

personalului ce a aparţinut Batalionului de Rezervă „Putna”. În ceea ce priveşte starea de 

conservare a arhivei se poate afirma că este corespunzătoare, sub forma avută iniţial. 

Fondul documentar furnizează informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu 

armament, modificări de structură, schimbări la comandă, acordarea decoraţiilor personalului 

militar, desfăşurarea procesului de instrucţie. 

717 

C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, dosar nr.4/1942, crt.2637, fila 62, Secţia organizare - mobilizare; 

718 

Monitorul Oastei”, nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; 

719 

Loc.cit., fond Regimentul 32 Infanterie, dosar 1/1914, nr.crt.30, f.14; 

720 


721 

Ibidem; 

722 

Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii, nr.crt.886 şi 885, f.47; 

723 

Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos.f. n./1916, crt.16, f.121; 

724 

Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dos.1/1923, crt.207, f.3, 21; 

725 

Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dos. f. n. vol.1/1939, crt.124, f.22; 

726 

Ibidem, dos. f. n./1941, crt.376, f.150 – 151; 335 – 336. 

325

326 


Valoroase sunt documentele cu caracter operativ existente (rapoarte şi dări de seamă 

operative, note, jurnal de operaţii) care reflectă participarea regimentului la acţiunile din vara şi 

toamna anului 1916 (hărţuirea grupurilor inamice răzleţe din Transilvania, ajutorul acordat 

trupelor care luptau în Dobrogea şi asigurarea protejării unităţilor în retragere prin Pasul Bran. În 

decembrie 1916, regimentul s-a retras către zona de refacere Buhalniţa (judeţul Iaşi) unde timp de 

o lună avea să desfăşoare o intensă pregătire de luptă. 

După reorganizarea armatei de la începutul anului 1917, Regimentului 50 Infanterie i s-a 

afectat un nou sector de front în zona Mărăşeşti – Muncelu – Ţepu – Ghidigeni având misiunea de 

a „împiedica trupele ruse de a părăsi frontul”, de a păzi „avutul, cinstea şi viaţa populaţiei române 

din calea fugarilor şi răzvrătiţilor”, precum şi de a „securiza liniile ferate şi lucrările de artă din 

zona controlată”. 

În luna august 1917 regimentul s-a distins în luptele de la „Răzoare” în urma cărora a fost 

decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a prin Înaltul Decret nr.1356 din 15.11.1917 şi 

„Crucea Comemorativă” cu bretelele „Ardeal, Carpaţi, Dunăre, Mărăşeşti”. 

Fricţiunile cu trupele ruse s-au prelungit la data de 18 ianuarie 1918, regimentul a trecut 

Prutul în Basarabia şi-a dezarmat grupările armate ruseşti şi populaţia din Zona Taraklia – Arciz, 

Nicolaevka, Akerman. În martie 1918, primind ordin de reîntoarcere în ţară unitatea revenea prin 

Arciz – Galaţi – Barboşi în garnizoana Tecuci, demobilizând efectivele. 

Regimentul 50 Infanterie, reînfiinţat în septembrie 1939, organizat pe trei batalioane s-a 

deplasat în regiunea Vlădeni, Borşa din judeţul Iaşi unde a executat lucrări de organizarea 

terenului, conform Ordinului nr.3068 al Diviziei a 35-a. 

Din aprilie 1940 până la 29 iulie 1940 a rămas în Zona Mitoc, pe Prut. La 27 octombrie 

1940 conform Ordinului nr.4821 al Diviziei a 35-a s-a deplasat la Focşani desconcentrând 

efectivele de rezervă, iar pe cele active le-a vărsat Regimentului 10 Infanterie. 

Evenimentele din iunie 1941 găsesc Regimentul 50 Infanterie dislocat pe zona de 

concentrare de pe Prut (Focşani – Cosmeşti – Tecuci – Bârlad – Crasna – Sârbu). La 22 iunie 1941 

când unităţile române treceau Prutul, trupele regimentului ocupau un sector defensiv pe malul 

vestic al Prutului în cadrul Grupării de Sud, participând la acţiuni de luptă până în luna septembrie 

1941. Din data de 20 august 1941 în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 4033/1941 cele 

trei batalioane ale regimentului deveneau independente primind nr.501, 502, 503 fiind dislocate la 

Tighina şi intrând în subordinea directă a unor mari unităţi. La 02.11.1941 se reîntorc în 

garnizoană şi conform Ordinului Marelui Stat Major nr.12100 se contopesc cu Regimentul 10 

Infanterie. 

Fondul mai dispune de registru istoric şi jurnale de operaţii întocmite de regiment pe anii 

1917 – 1921, aflate în păstrarea Bibliotecii Centrului care ajută la completarea imaginii participării 

detaliate a acestuia la prima conflagraţie mondială.



Decretarea mobilizării din 1913 determină înfiinţarea conform Înaltului Decret nr.4609 

din 20 iunie 1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913 a Regimentului 51 

Infanterie Rezervă în garnizoana Galaţi, inclus în compunerea Diviziei a 3-a Rezervă şi a Brigăzii 

a 26-a Infanterie Rezervă. 

Mobilizat de Cercul de Recrutare „Siret”, regimentul, organizat pe trei batalioane a 

participat la cel de-al doilea război balcanic desfăşurat în perioada 23 iunie – 31 august 1913, pe 

teritoriul Bulgariei. La data de 13 august 1913 regimentul revenea în garnizoana Galaţi 

demobilizând efectivele 727 . 

La data de 1 aprilie 1914, prin Înaltul Decret nr.1444/1914 se prevedea transformarea 

batalioanelor de rezervă în regimente. Astfel de la această dată, Batalionul de Rezervă „Siret” a 

devenit Regimentul 51 Infanterie cu reşedinţa în garnizoana Galaţi. Mobilizat de Cercul de 

Recrutare „Siret” era rezerva Regimentului 11 Infanterie „Siret” din aceeaşi garnizoană 728 . 

În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 regimentul a funcţionat contopit cu 

Regimentul 51 Infanterie sub titulatura de Regimentul 51/52 Infanterie, conform Ordinului 

Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916 729 şi Ordinul nr.1062 din 15 ianuarie 1917 

al Marelui Stat Major, 730 precum şi al Ordinului nr.20828/1916 Marelui Stat Major 731 . La data 

de 1 octombrie 1920, Regimentul 51 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 52 

Infanterie, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920, 732 formând din nou Regimentul 

51/52 Infanterie, denumire sub care şi-a desfăşurat activitatea până la 1 august 1923, în 

conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 733 a fost desfiinţat, predând efectivele şi 

materialele de toate categoriile Regimentului 11 Infanterie „Siret” din garnizoana Galaţi. 

Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940 prin Comunicatul Marelui Stat Major 

nr.5/1939, la data de 5 septembrie 1939 a fost reînfiinţat Regimentul 51 Infanterie ca „sarcină de 

mobilizare” a Regimentului 11 Infanterie 734 şi a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când, 

conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14449/1940 şi tabelei model B, litera „a”, pentru 

mobilizarea anului 1941/1942, a fost desfiinţat, 735 lichidarea gestiunilor şi predarea efectivelor s-a 

făcut la organul de mobilizare – respectiv Regimentul 11 Infanterie. 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare General Istorice se păstrează 

un număr de 144 dosare şi registre create în anii 1914 – 1923; 1939 – 1940. Constituit conform 

criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul 

anilor pe compartimente de activitate. 

Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale, ilustrează modul în care a fost 

organizat şi încadrat cu efective, dotarea cu armament, desfăşurarea procesului de instrucţie şi 

modul de administrare. O altă categorie de documente importante existente în fond sunt cele cu 

caracter operativ: rapoarte şi dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, situaţii numerice şi 

tabele nominale care reliefează participarea regimentului la luptele în apărare duse în vara şi 

727 

C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt.2637, dosar 4, f.62 şi Biblioteca, Jurnal de Operaţii al 

Regimentului 51 Infanterie, crt.887, f. nr.2 – 13; 

728 

“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea Regulamentară, f.159; 

729 


730 

Ibidem; 

731 

Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de Operaţii al Regimentului 51/52 Infanterie, crt.888, f.158; 

732 

Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dosar f. n./1916, crt.16, f.121; 

733 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 4/1942, crt.2637, f.58; 

734 

Ibidem; 

735 

Ibidem, f.59. 

327

328 


toamna anului 1916 de unităţile care formau Armata de Dobrogea, pierderile umane şi materiale, 

decorarea personalului, Eroismul şi vitejia de care au dat dovadă ofiţerii şi trupa Regimentului 

51/52, aflat în compunerea Diviziei a 13-a Infanterie în luptele de la Mărăşeşti din 6 august 1917, 

atacate din plin de Divizia a 12-a Bavareză şi 115 Prusiană, este demonstrat de faptul că la data de 

16 mai 1918, majestatea Sa Regele, la Mitropolia din Iaşi, decora Drapelul de luptă al 

Regimentului cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, conform Înaltului Decret nr.1356 din 

15 noiembrie 1917 736 . 

Documentele create de Regimentul 51 Infanterie în anii 1939 – 1940 ilustrează încadrarea 

cu efective, precum şi participarea regimentului la lucrările de organizare a terenului în nordul 

Moldovei şi Basarabia. 

Deoarece fondul creat de Regimentul 51 Infanterie deţine o cantitate redusă de unităţi 

arhivistice, imaginea completă a participării sale la acţiuni operative, este prezentată în detaliu în 

jurnalele de operaţii, existente la Biblioteca Centrului, pe perioada 1913 – 1923 şi în copia – extras 

de pe jurnalul de operaţii pe perioada septembrie 1939 – aprilie1940 existentă în fond. 

736 Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag. 179.



Prin Înaltul Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914 care prevedea transformarea batalioanelor 

de rezervă în regimente, s-a înfiinţat Regimentul 52 Infanterie din fostul Batalion 12 Rezervă, 

Mobilizat de Cercul de Recrutare Tutova, Regimentul 52 Infanterie a funcţionat ca rezervă a 

Regimentului 12 Infanterie, având reşedinţa în garnizoana Bârlad 737 . 

În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentul 52 Infanterie a fuzionat cu 

Regimentul 51 Infanterie, funcţionând sub denumirea de Regimentul 51/52 Infanterie, conform 

Ordinelor Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916 738 ; al Marelui Stat Major 

nr.1062 din 15 ianuarie 1917 739 şi respectiv al Ordinului Marelui Stat Major nr.10828/1918. 740 La 

data de 1 octombrie 1920, Regimentul 52 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 

51 Infanterie, formând din nou Regimentul 51/52 Infanterie, conform ordinului Marelui Stat Major 

nr.6108/1920, 741 titulatură sub care şi-a desfăşurat activitatea până la 1 august 1923 când, în 

conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie1923, 742 a fost desfiinţat, predând efectivele şi 

materialele de toate categoriile Regimentului 12 Infanterie, organul său de Mobilizare. 

Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940 şi al Comunicatului nr.5/1939 şi Ordinului 

Marelui Stat Major nr.11.000 din 3 septembrie 1939, Regimentul 52 Infanterie a fost reînfiinţat la data 

de 5 septembrie 1939, 743 intrând în compunerea Brigăzii 33 Infanterie fiind sarcină de mobilizare a 

Regimentului 12 Infanterie. La data de 15 octombrie 1940 a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 

12 Infanterie, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14449/1940 744 . 

La data de 15 aprilie 1951 s-a înfiinţat o nouă unitate de infanterie cu titulatura de 

Regimentul 52 Infanterie conform Ordinului Marelui Stat Major nr.00316427 din 6 aprilie 1951, 

având reşedinţa în garnizoana Turnu Măgurele 745 . Aceasta a fost desfiinţată la data de 1 decembrie 

1951 când datorită renumerotării unităţilor de infanterie a devenit Regimentul 215 Infanterie, 

conform Ordinului Regiunii a 2-a Militare nr.0025715/1951. 


număr de 184 dosare şi registre create în anii 1914 – 1920; 1939 – 1940; 1951 de către Regimentul 

52 Infanterie, respectiv Regimentul 51/52 Infanterie. Pentru anul 1913 fondul deţine două dosare 

conţinând state de plată a soldei personalului ce a aparţinut Batalionului de Rezervă nr.12. 

Constituit conform criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit 

pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate. 

Deoarece fondul deţine o cantitate redusă de unităţi arhivistice, ponderea deţinând-o 

arhiva creată pe anul 1951, imaginea participării regimentului la acţiunile operative din vara şi 

toamna anului 1916, din vara lui 1917 se reflectă în jurnalele de operaţii pe anul 1916 existent în 

Biblioteca Centrului, extrasul de pe jurnalul de operaţii existent în fond pentru perioada aprilie 

1918 – aprilie 1921 precum şi de jurnalele de operaţii ale Regimentului 51 Infanterie cu care a 

fuzionat. De asemenea, fondul mai deţine registru istoric şi jurnalele de operaţii create de regiment 

în anii 1939 – 1940. 

Majoritatea documentelor valoroase cu caracter operativ aflându-se în fondul creat de 


737 

“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea Regulamentară, pag.159; 

738 

C.S.P.A.M.I. fond Regiment 50 Infanterie, dos.2/1916, crt.27, f.10; 

739 

Ibidem; 

740 

Ibidem; 

741 

Loc.cit., fond Regiment 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.131; 

742 

Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos.4, crt.2637, f.59, Asigurare Mobilizare; 

743 

Ibidem; 

744 

Ibidem; 

745 

Loc.cit., fond Regimentul 52, dos. f. n/1951, crt.267, f.1. 

329

330 



Regimentul 53 Infanterie s-a înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret 

nr.1444/1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Ştefan cel Mare”. Mobilizat de Cercul 

de Recrutare Iaşi a funcţionat ca rezervă a Regimentului 13 Infanterie având reşedinţa în 

garnizoana Iaşi 746 . 

În perioada 1 februarie 1917 – 19 martie 1918 Regimentul 53 Infanterie a fuzionat cu 

Regimentul 65 Infanterie funcţionând sub denumirea de Regimentul 53/65 Infanterie, conform 

ordinelor Diviziei a 14-a Infanterie, în a cărei subordine se afla nr.794 din 1 februarie 1917 747 şi 

respectiv al Ordinelor Marelui Stat Major nr.20435/1918 şi 20828/1918 748 . 

La data de 1 octombrie 1920 conform ordinelor Marelui Stat Major nr.5866 şi 6108/1920, 

comunicate cu ale Diviziei a 14-a Infanterie nr.3279/1920, 749 care s-a transformat din divizie de 

rezervă în divizie activă şi pentru a fi „întărită” regimentele de infanterie din subordine urmau a se 

contopi două câte două, Regimentul 53 Infanterie a fuzionat a doua oară cu Regimentul 65 

Infanterie, primind denumirea de Regimentul 53/65 Infanterie, până la 1 august 1923 când, în 

conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 s-a desfiinţat 750 . 

Regimentul 53/65 Infanterie înfiinţat în anul 1920, organizat pe două batalioane, avea 

comanda şi un batalion dislocate la Vaslui, iar cel de-al doilea batalion era la Iaşi. La desfiinţare 

efectivele, arhiva şi zestrea materială au fost predate regimentelor matcă, respectiv 13 şi 

25 Infanterie. 

În conformitate cu ordinele Marelui Stat Major nr.6034/1931 şi al Corpului 4 Armată 

nr.27333/1931 la data de 1 octombrie 1931, Regimentul 53 Infanterie a fost reînfiinţat stabilindu-i-se 

ca reşedinţă garnizoana Ungheni. Regimentul era organizat pe trei batalioane, efectivele în cadre 

fiind primite de la Regimentul 13 Infanterie, iar trupa de la toate regimentele de infanterie din 

subordinea Corpului 4 Armată 751 . 

El era încadrat în compunerea Brigăzii 44 Infanterie Iaşi. 

La data de 10 octombrie 1940 conform Înaltului Decret nr.1916/1940 752 Regimentul 53 

Infanterie s-a transformat în Regimentul 53 Infanterie Fortificaţii, având reşedinţa în garnizoana 

Odobeşti, care a fiinţat până la data de 9 martie 1943 când în conformitate cu Instrucţiunile 

Marelui Stat Major nr.985002/1943 a fost desfiinţată, predând arhiva, efectivele şi zestrea 

materială, Regimentului 25 Infanterie 753 . 


număr de 523 dosare şi registre create de Regimentul 53 Infanterie, respectiv Regimentul 53/65 şi 

53 Infanterie Fortificaţii create în anii 1914 – 1923; 1931 – 1943. Constituit conform criteriului 

cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe 

compartimente de activitate. 

Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale ilustrează modul în care a fost 

încadrat cu efective, structura organizatorică şi modificările survenite, administrarea şi dotarea cu 

armament şi materiale, desfăşurarea procesului de instrucţie. 

746 

“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; 

747 

C.S.P.A.M.I., fond Regiment 77 Infanterie, dos.1 bis/1917, crt.1, f.171; 

748 

Loc.cit., Regiment 55 Infanterie, dos. 4./1918, crt.20, f.11; 

749 

Loc.cit., Biblioteca, Regimentul 53 Infanterie – Registru istoric, crt.841, f.30; 

750 

Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dos.1/1923, crt.207, f.3, 21 şi Biblioteca, Reg. 53 Inf. Registrul istoric, 

crt.840, f.72 verso; 

751 

Loc.cit., Biblioteca, Registru istoric al Regimentul 53 Infanterie, crt.840, f.73; 

752 

Loc.cit., Regimentul 53 Infanterie, dos.1/2, vol.1/1940, crt.203, f.330; 

753 

Ibidem, dos.76/1943, crt.494, f.1.


Informaţii valoroase furnizează însă documentele cu caracter operativ/ce-i drept puţin 

numeroase/ existente în fond. Pe baza acestora: dări de seamă operative, schiţe, memorii, ordine de 

operaţii, situaţii numerice şi tabele nominale se poate urmări participarea regimentului la cele două 

războaie mondiale, precum şi pierderile umane şi materiale suferite. Astfel în vara şi toamna anului 

1916 Regimentul 53 Infanterie, respectiv 53/65 Infanterie s-a distins în luptele înverşunate din 

Dobrogea şi pentru apărarea Văii Oituzului, motiv pentru care Majestatea Sa Regele a decorat la data 

de 16 ianuarie 1917 la Oneşti, în conformitate cu Înaltul Decret nr.17 din 10 ianuarie 1917, drapelul 

unităţii cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a 3-a 754 ; apoi la luptele de la Mărăşeşti din vara anului 

1917. În anii 1939 – 1940 regimentul a fost antrenat în lucrările de organizare a terenului desfăşurate 

în nordul Moldovei şi în Basarabia. La data decretării mobilizării, 22 iunie 1941 şi a intrării 

României în cel de-al Doilea Război Mondial Regimentul 53 Infanterie Fortificaţii se afla în 

subordinea Brigăzii a 2-a Infanterie şi avea misiunea de a executa lucrări de asigurare a pazei în 

frontul fortificat zona Odobeşti – Puţeni – Mândreşti. De la data de 20 februarie 1942 regimentul a 

trecut în subordinea Diviziei a 2-a Pază având ca organ de mobilizare Comandamentul Etapelor de Est. 

La 22 aprilie 1942 regimentul dislocat la est de Nistru a fost prezent între limanul Bugului 

şi limanul Cujalsiski apărând litoralul Mării Negre şi asigurând siguranţa teritoriului contra 

partizanilor şi paraşutiştilor, paza Bugului, paza căii ferate Odessa – Berezovka – Trihati, precum 

şi a depozitelor militare din zona judeţelor Berezovka şi Oceacov şi în judeţul Odessa la sud de 

linia Ghildendorf – Tisofka. 

Deoarece fondul dispune de o cantitate mică de arhivă pentru perioada anilor 1916 – 

1923, 1931 – 1937, acoperirea documentară a acestei perioade este asigurată de registrele istorice 

create de regiment în anii 1914 – 1932; martie 1939 – septembrie 1942 aflate în cadrul Bibliotecii 

Centrului şi în copiile jurnalelor de operaţii pentru perioada iunie 1941 – decembrie 1942 existente 

în fond. 

754 

Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag.172. 

331

332 



În anul 1913 conform Înaltului Decret nr.4609/20 iunie 1913 şi Ordinului Marelui Stat 

Major nr.476 din 24 iunie 1913 s-a decretat mobilizarea în vederea participării unităţilor armatei 

române la cel de-al doilea război balcanic desfăşurat în perioada 23 iunie 1913 – 31august 1913, 

pe teritoriul Bulgariei. Astfel s-a înfiinţat la 20 iunie 1913 Regimentul 54 Infanterie Rezervă, cu 

reşedinţa în garnizoana Roman, demobilizat la data de 15 august 1913 755 . 

La data de 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr. 1444/1914 Batalionul de Rezervă 

„Roman” s-a transformat în Regimentul 54 Infanterie, fiind rezerva Regimentului 14 Infanterie şi 

inclus în compunerea Diviziei 14 Infanterie. Reşedinţa regimentului nou înfiinţat era stabilită în 

garnizoana Roman 756 . 

În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentul 54 Infanterie s-a contopit cu 

Regimentul 56 Infanterie, funcţionând sub titulatura de Regimentul 54/56 Infanterie, conform 

Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062 din 15 ianuarie 1917 757 şi nr.20828/1918 758 . 

La data de 1 octombrie 1920, pentru a doua oară cele două regimente au fuzionat în baza 

ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920 759 sub denumirea de Regimentul 54/56 Infanterie 

fiinţând până la 1 iulie 1923. când conform Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, a fost 

desfiinţat 760 . Efectivele, armamentul şi materialele de toate categoriile urmau a fi predate 

Regimentelor 14 şi respectiv 16 Infanterie. Arhiva şi drapelul de luptă al Regimentul 54/56 

Infanterie au fost predate Regimentului 14 Infanterie. 

Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940, prin Comunicatul Marelui Stat Major 

nr.5 din 3 septembrie 1939 la data de 14 septembrie 1939 s-a înfiinţat Regimentul 54 Infanterie 761 

în garnizoana Roman, dislocat apoi în Sudul Basarabiei subordonat Diviziei 34 Infanterie, iar 

la 15 octombrie 1940 prin Ordinul Marelui Stat Major nr.14449/1940 a fost desfiinţat 762 . Potrivit 

dispoziţiilor primite, Regimentul 54 Infanterie a predat arhiva Regimentului 14 Infanterie, 

efectivele – Regimentului 13 Infanterie pentru completarea acestuia; armamentul, materialele de 

geniu, de transmisiuni şi de intendenţă Diviziilor 13 şi 14 Infanterie. 


număr de 591 unităţi arhivistice create de Regimentul 54 Infanterie Rezervă, Regimentul 54 

Infanterie şi Regimentul 54/56 Infanterie în anii 1913 – 1923; 1939 – 1940. Constituit conform 

criteriului cronologic – structural fondul dispune de inventar definitiv. 

Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale ilustrează modul în care a fost 

organizat şi încadrat cu efective şi modificările survenite, dotarea cu armament şi muniţii, 

desfăşurarea procesului de instrucţie şi modul de administrare. 

O altă categorie de documente importante existente în fond sunt cele cu caracter operativ: 

rapoarte şi dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, situaţii numerice, tabele nominale, 

care reflectă participarea regimentului la operaţiile militare de pe teritoriul Bulgariei în vara anului 1913, 

la luptele din vara şi toamna anului 1916 din Transilvania, precum şi cele din vara anului 1917 

755 

C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, dos.4 crt.26 -37, f.62, fond Regimentul 54 Infanterie, dos.1A/1913, crt.3. 

756 

“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; 

757 

Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dos. 2/1916, crt.27, f.10; 

758 

Ibidem; 

759 

Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.121; 

760 

Loc.cit., fond Regimentul 54 Infanterie, dos. f. n./1923, crt.271, f.1; 

761 

Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos. 3/1942, crt.2636, f.23, Organizare Mobilizare; 

762 Ibidem.


din Zona Nămoloasa – Cosmeşti, precum şi la pierderile umane şi materiale suferite de acesta în 

timpul primei conflagraţii mondiale, decorarea cadrelor şi trupei. 

Pentru perioada anilor 1939 – 1940 documentele păstrate ilustrează participarea 

subunităţilor regimentului la lucrările de organizare a terenului în Bucovina de Nord şi Basarabia, 

pierderilor materiale suferite cu ocazia evacuării acestor teritorii în perioada 28 iunie – 

30 iunie 1940. 

În ceea ce priveşte imaginea documentară a participării Regimentului 54, respectiv 

Regimentul 54/56 la operaţii militare, menţionăm faptul că păstrându-se o cantitate mică de arhivă, 

aceasta se poate completa pe larg pe baza jurnalelor de operaţii întocmite de regiment pentru anii 

1916 – 1921 existente la Biblioteca Centrului. 

333

334 



Regimentul 55 Infanterie a luat fiinţă la data de 1 aprilie 1914 conform Înaltului Decret 

nr.1444/1914, prin transformarea Batalionului de Rezervă nr.15 „Războieni”. Subordonat 

Comandamentului 4 Teritorial, regimentului i s-a fixat garnizoana de reşedinţă în oraşul Piatra 

Neamţ 763 , Organul său de mobilizare fiind Regimentul 15 Infanterie. 

De la data de 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentele 55 şi n67 Infanterie au 

fuzionat sub denumirea de Regimentul 55/67 Infanterie, conform Ordinelor Marelui Stat Major 

nr.1062 din 15 ianuarie 1917 764 şi nr.20828/1918 765 . Cele două Regimente s-au unit pentru a doua 

oară la 1 octombrie 1920 conform Ordinului Marelui Stat Major, nr.6108/1920 766 formând 

Regimentul 55/67 Infanterie care a fost desfiinţat în baza Înaltului Decret nr.1674/1923 la data de 

1 iulie 1923 767 împărţind personalul şi materialele egal la Regimentele 15 şi 27 Infanterie. 

Reînfiinţat la 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.11000 din 

4 septembrie 1939 768 în garnizoana Piatra-Neamţ a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când, în 

conformitate cu ordinul Marelui Stat Major nr.14449/1940 a fost desfiinţat 769 . 

La data de 12 ianuarie 1941 a urmat o a treia reînfiinţare a Regimentului 55 Infanterie 

conform Ordinului Marelui Stat Major Secţia I nr.22500 din aceeaşi dată 770 . S-a desfiinţat la 30 

septembrie 1941 conform Ordinelor Marelui Stat Major nr.5940 din 27 august 1941 şi ale Marelui 

Cartier General nr. 5450 din 9 septembrie 1941 şi 8494/B din 26 septembrie 1941 771 . 


număr de 473 dosare şi registre create de Regimentul 55 Infanterie şi respectiv Regimentul 55/67 

Infanterie pe anii 1914, 1916 – 1923, 1939 – 1941. Constituit conform criteriului cronologic - 

structural fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor, pe compartimente 

de activitate. 

Cea mai mare parte a documentelor ce alcătuiesc acest fond conţine informaţii în legătură 

cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament şi materiale, modificări de structură, acordarea 

drapelului de luptă şi decorarea acestuia, modul de administrare. 

Rapoartele şi dările de seamă operative, ordinele de operaţii ilustrează participarea 

regimentului la luptele desfăşurate în vara şi toamna anului 1916 pe teritoriul Transilvaniei în zona 

Borsec – Topliţa – Valea Mureşului – Păltiniş, sau pe Valea Prahovei într-un perimetru operaţional 

care acoperea Zona Clăbucet – Valea Corbului – Sinaia; la cele din iulie – august 1917 în Zona 

Nămoloasa, punctul strategic Furceni – Cosmeşti, unde, ofiţerii şi trupa Regimentului 55/67 

Infanterie au rezistat timp de o lună celor mai îngrozitoare bombardamente, motiv pentru care la 

data de 29 mai 1918, Majestatea Sa Regele a decorat la Iaşi drapelul regimentului cu ordinul 

„Mihai Viteazul” clasa a III-a, conform Înaltului Decret nr.1126 din 30 septembrie 1917 772 . 

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de Regimentul 55 Infanterie, reînfiinţat în 

septembrie 1939, organizat pe trei batalioane şi cantonat în satele din jurul oraşului Piatra-Neamţ 

se caracterizează prin deplasarea acestuia pe zona de concentrare în judeţele Botoşani, Iaşi şi 

Vaslui unde a executat lucrări de organizare a terenului. 

763 “Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea reulamentară, f.159. 

764 C.S.P.A.M.I, fond Regimentul 50 Infanterie, dos.2/1916, crt.27, f.10. 

765 Ibidem. 

766 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.121. 

767 Ibidem, dos. f. n./1920, crt.24, f.45. 

768 Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos.4/1942, crt.2637, f.60. 

769 Ibidem, f.58. 

770 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos.21/1941, crt.357, f.7. 

771 Ibidem, dos. 2/1941, crt.396, f.472. 

772 Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag.177.


La data decretării mobilizării armatei în 22 iunie 1941 – Regimentul 55 Infanterie se afla 

dislocat în satele Tâlhăreşti – Idrici pe Prut, în judeţul Fălciu. La data de 3 iulie 1941 regimentul a 

trecut Prutul pe la Prisecani – Iaşi şi a participat la acţiunile ofensive din sudul Basarabiei până la 

data de 18 august 1941, aflându-se în compunerea Diviziei 35 Infanterie. 

Prin Ordinul secret nr.3714 al Diviziei 35 Infanterie, 773 din data de 21 august 1941 

batalioanele regimentului deveneau batalioane independente primind nr.551, 552, 553 şi urmau a fi 

trimise la Tighina, la est de Nistru „pentru a intra în compunerea altor mari unităţi”… şi a 

contribui astfel la întărirea acelor care luptau pe frontul Odessei. 

Companiile independente s-au reîntors la Piatra-Neamţ la 1 septembrie 1941 şi au fost 

desconcentrate, iar efectivele cu care a mai rămas regimentul s-au desconcentrat la 30 septembrie 1941. 

Cantitatea redusă de arhivă pe care o deţine fondul pe anii 1916 – 1921 nu oferă o 

imagine completă a participării regimentului la prima conflagraţie mondială. În acest sens de un 

real folos sunt jurnalele de operaţii create de regiment pe anii 1916 – 1921 şi registrul istoric pe 

anii 1914 – 1918 existente la Biblioteca Centrului. 

773 Loc.cit., fond Regiment 55 Infanterie, dos.2/1941, crt.396, f.480. 

335

336 



Regimentul 56 Infanterie a luat fiinţă la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului de 

Rezervă Suceava, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1444 din aceeaşi dată 774 . Garnizoana de reşedinţă 

era la Fălticeni. Patronul spiritual al regimentului erau Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. 

Ca urmare a Ordinului Diviziei 14 Infanterie nr.794 din 1 februarie 1917, Regimentele 54 

şi 56 Infanterie s-au contopit, formând Regimentul 54/56 Infanterie 775 pentru numai un an, 

deoarece la 27 februarie1918, unitatea s-a separat în regimentele constitutive, în baza 

Instrucţiunilor nr.7050/1918 ale Marelui Stat Major. Ulterior, ca urmare a aceloraşi instrucţiuni, 

partea sedentară a Regimentului 56 Infanterie s-a contopit cu partea activă, echipamentul, 

materialele de tot felul, arhiva şi gestiunile în materii şi bani fiind preluate de acesta din urmă 776 . 

Recontopite la 1 octombrie 1920, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920, 

transmis cu al Diviziei 14 Infanterie nr.3279/1920, regimentele 54 şi 56 infanterie 777 au funcţionat 

sub aceeaşi titulatură de Regimentul 54/56 Infanterie până la 1 iulie 1923, când, potrivit cu Înaltul 

Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, acesta s-a desfiinţat, predând efectivele, armamentul, muniţia 

şi materialele de toate categoriile Regimentelor 14 şi 16 Infanterie, iar arhiva şi drapelul, 


Reînfiinţat la 14 septembrie 1939, în baza ordinului nr.8079 din 9 septembrie 1939 şi a 

instrucţiunilor administrative nr.30505 din 11 septembrie 1939 ale Diviziei a 7-a Infanterie, 779 

Regimentul 56 Infanterie a fiinţat un an. La 15 octombrie 1940, conform Ordinului Marelui Stat 

Major nr.14447 din 3 octombrie 1940, Regimentul 56 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 39 

Infanterie, sub denumirea acestuia din urmă 780 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă 

creat de Regimentul 56 Infanterie se află 448 dosare şi registre, create în anii 1913 – 1920; 1939 – 

1940. Din arhiva anului 1913 s-a păstrat numai un dosar cu state de plată a soldelor şi aparţine 

Batalionului de Rezervă Suceava. 

Fondul a fost constituit după sistemul cronologic - structural, păstrat şi după prelucrarea 

acestuia, iar arhiva se află în stare de păstrare bună, sub forma avută iniţial. 

Documentele oferă informaţii cu o largă arie tematică. 

Multe dintre ele se referă la organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie, 

încadrarea cu efective, asigurarea materială a regimentului, executarea lucrărilor de mobilizare şi a 

celor de organizare a terenului, ajutorarea familiilor celor concentraţi, strângerea rechiziţiilor. 

Alte documente, cu caracter operativ (ordine, rapoarte, dări de seamă, memorii, situaţii, 

tabele nominale) furnizează informaţii despre participarea unităţii la războiul de eliberare şi 

reîntregire naţională, şi anume la operaţiile din zona Păltiniş – Vatra Dornei – Bilbor – Tulgheş, la 

luptele din Valea Jiului (Tg. Cărbuneşti, Pojogeni) şi la cele de pe frontul Nămoloasa – Focşani, cu 

precădere în zona Furceni – Movilienii de Jos şi împrejurimile Panciului. Registrul istoric şi 

jurnalele de operaţii existente în cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor 

Militare Istorice şi a fondului creat de regiment, întregesc acţiunile întreprinse de regiment în 

perioada primului război mondial şi pierderile umane şi materiale suferite de acesta. 

774 C.S.P.A.M.I.– Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 56 Infanterie, crt.846, f. 1-2. 

775 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916 crt.154, f.154 – 157. 

776 Loc.cit.,, fond Regiment 54 Infanterie, dosar 22/1918 crt.89, f. 39. 

777 Loc.cit., fond Regiment 56 Infanterie, dosar FN/1915 crt.37, numerotat. 

778 Loc.cit., fond Regiment 54 Infanterie, dosar FN/1923 crt.271, f. 62,149. 

779 Loc.cit., fond Regiment 56 Infanterie, dosar 6/1939 crt.166, f. 8. 

780 Ibidem, crt.409, dosar FN/1940, f. 73.


Unele documente (rapoarte, procese-verbale) relatează despre colaborarea dintre regiment 

şi populaţia civilă, după ce unitatea se retrage în garnizoana de pace Fălticeni. 

Nu puţine şi pline de semnificaţii sunt documentele (ordine, rapoarte, instrucţiuni, 

buletine informative, procese-verbale, declaraţii) care cuprind informaţii în legătură cu starea de 

spirit în cadrul regimentului, dislocarea acestuia, situaţia de pe frontul european de la frontiera cu 

U.R.S.S., executarea lucrărilor de fortificaţii, acţiunile întreprinse de frontieră, retragerea din 

nordul Bucovinei şi pierderile în echipament şi armament suferite cu această ocazie. 

Fondul dispune de inventar definitiv, întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente 

de activitate, fiind principalul instrument de informare pentru cei interesaţi. 

337

338 



A luat fiinţă sub denumirea Regimentului 57 Infanterie rezervă, odată cu decretarea 

mobilizării din anul 1913, adică la 20 iunie 1913, conform Înaltului Decret nr.4609/1913 şi 

ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913. Făcea parte din Divizia 1 Rezervă, Brigada 

57 Infanterie Rezervă 781 . 

După participarea la cel de-al doilea război balcanic, la 15 august 1913 se întoarce în 

garnizoana de reşedinţă Severin. Este demobilizat, rămânând numai cu un batalion cu efectivul 

redus 782 . 

Potrivit Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914, Batalionul 17 Rezervă Mehedinţi s-a 

transformat în Regimentul 57 Infanterie, cu garnizoana de reşedinţă la Turnu-Severin, subordonat 

Diviziei 11 Infanterie 783 . 

La 14 Februarie 1917, în conformitate cu Ordinul Marelui Cartier General nr.1014 din 22 

decembrie 1916, comunicat cu al Diviziei 11 Infanterie nr.689 din 10 ianuarie 1917, Regimentul 

57 Infanterie s-a contopit cu regimentul 58 Infanterie, formând Regimentul 57/58 Infanterie 784 . 

Sub această titulatură unitatea a funcţionat mai mult de un an, dislocată pe zona de reorganizare 

Hilita – Costuleni, judeţul Iaşi. Regimentul 57/58 Infanterie s-a separat în unităţi de sinestătătoare, 

la începutul lunii aprilie 1918, pentru ca la 1 octombrie 1920, să se reunească sub 

aceeaşi denumire, cu reşedinţa la Tg. Jiu 785 . 

O dată cu trecerea armatei la noua reorganizare, conform Înaltului Decret nr.1674/123 şi 

Ordinului Marelui Stat Major nr.100/1923, regimentul 57/58 Infanterie s-a desfiinţat 786 la 1 iulie 

1923. 

Potrivit Înaltului Decret nr.2856/1930 787 şi Ordinului nr.3779/1930 al Corpului 7 Armată, 

pe data de 1 noiembrie 1930, se dispunea reînfiinţarea Regimentului 57 Infanterie, stabilindu-şi 

garnizoana de reşedinţă în localitatea Salonta, judeţul Bihor 788 . Regimentul 57 Infanterie a fost nou 

creat cu elemente din regimentele 18, 94, 95, 96 infanterie şi 7 pionieri, toate din Corpul 7 

Armată. 789 

La 26 octombrie 1938, Regimentul 57 Infanterie a fost desfiinţat, prin contopire cu 

Regimentul 4 Grăniceri, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 2929 din 2 septembrie 1938, 

comunicat de Corpul 7 Armată cu nr.1960 din 6 septembrie 1938. Întreaga gestiune materială a 

Regimentului 57 Infanterie a fost predată Regimentului 4 Grăniceri 790 . 


creat de Regimentul 57 Infanterie se află 218 dosare şi registre, create în anii 1913; 1915 – 1918; 

1920; 1922; 1930 – 1938. Din arhiva anului 1913 s-a păstrat numai un dosar cu state de plată a 

soldelor şi aparţine fostului Batalion 17 Rezervă Mehedinţi, iar a anilor 1917 – 1918, numai trei 

dosare, care aparţin Regimentului 57/58 Infanterie. 

Informaţiile cuprinse în documente sunt de ordin administrativ şi operativ. 

Majoritatea documentelor (ordine, rapoarte, instrucţiuni, tabele nominale, situaţii) ne dau 

informaţii în legătură cu procesul de instrucţie, încadrarea cu efective, dotarea materială, 

concentrarea rezerviştilor. 

781 

C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Jurnalul de operaţii al regimentului 57 Infanterie, crt.895, f.1. 

782 


783” 

Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159. 

784 

Loc.cit., – Registru istoric al Regimentului 57 Infanterie, crt.848, f. 69. 

785 

Loc.cit., Jurnalul de operaţii al Regimentului 57 Infanterie, crt.895, f. 33. 

786 

Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, dosar FN/1916, crt.6, f. 234 – 235. 

787 

Loc.cit., fond Marele Stat Major – Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt.2637, f.61. 

788 

Loc.cit., fond Regimentul 57 Infanterie, dosar 49/1930 crt.31, f. 35 – 36. 

789 

Loc.cit., fond Marele Stat Major – Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt.2637, f.61. 

790 

Loc.cit., fond Regimentul 57 Infanterie, dosar 41A/1938, crt.279, f.22.


La fel de bogate în informaţii sunt şi documentele cu caracter operativ, care se referă la 

desfăşurarea operaţiilor pe front, evidenţa celor morţi, răniţi şi dispăruţi în perioada 1916 – 1918. 

Relevante în acest sens sunt registrele istorice şi jurnalul de operaţii ale regimentului, care 

ilustrează pe larg participarea acestuia la războiul pentru reîntregirea fiinţei naţionale. 

Alte documente furnizează informaţii despre predarea arhivei create de regiment, la 

diferite depozite de arhivă. 

Starea de întreţinere a arhivei regimentului este bună, iar sistemul de constituire a 

documentelor la creator, cronologic - structural, s-a păstrat şi după prelucrarea acestuia. 

Cercetătorului îi stă la dispoziţie, ca sursă de investigare, inventarul definitiv, întocmit în 

cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Istorice. 

339

340 



A luat fiinţă la 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr.1444 din aceeaşi dată, prin 

transformarea Batalionului 18 Rezervă Gorj 791 . Garnizoana de reşedinţă era la Tg. Jiu şi efectivele 

unităţii erau asigurate de Cercul de Recrutare Gorj. 

La 14 februarie 1917, Regimentul 58 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 57 Infanterie, 

în baza Ordinului Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916, formând Regimentul 

57/58 Infanterie 792 . Sub această denumire, dislocat în zona Hiliţa – Costuleni, judeţul Iaşi, 

Regimentul a activat mai mult de un an, după care, în jurul datei de 1 aprilie 1918, s-a separat în 

unităţile consecutive. 

Reunite la 1 octombrie 1920 sub aceeaşi titulatură, Regimentul 57/58 Infanterie a 

funcţionat în garnizoana Tg. Jiu, 793 până la 1 iulie 1923, când s-a desfiinţat, conform Înaltului 

Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 794 şi a vărsat arhiva la Regimentul 17 Infanterie, respectiv 


În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă al 

fostului Regiment 58 Infanterie, constituit după sistemul cronologic – structural, păstrat şi după 

prelucrarea acestuia, cuprinde un număr foarte mic de dosare şi registre – 22 – create între 

anii 1914 – 1920. Din arhiva anilor 1914 – 1915 şi 1917 – 1920 s-au păstrat numai statele de plată 

a soldelor, iar pentru alţi ani, documentele lipsesc complet. 

Reţin atenţia celor interesaţi, dosarele constituite în anul 1916, care prin varietatea lor 

(ordine de operaţii şi de bătaie, instrucţiuni, dări de seamă, rapoarte, operative, buletine de operaţii 

zilnice, situaţii statistice) înfăţişează luptele duse de regiment alături de alte unităţi, în Valea Jiului, 

până la retragerea în Moldova. 

Informaţiile conţinute de documente se completează cu registrele istorice existente în 

cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, scrise între anii 

1914 – 1916; 1915 – 1918 şi 1915 – 1921. 

Instrumentul de bază pentru investigare îl constituie inventarul definitiv, întocmit în 

cadrul Centrului pe ani şi compartimente de activitate. 

791” Monitorul Oastei”, nr.15 din 04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 

792 C.S.P.A.M.I. - Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 57 Infanterie, crt.848, f.69. 

793 Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 57 Infanterie, crt.895, f. 33. 

794 Loc.cit., fond M.St.M. – Secţia organizare, crt.1820, dosar F.N/1939, f.28.



Regimentul 59 Infanterie a luat fiinţă la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 19 

Rezervă Romanaţi, conform Înaltului Decret nr.1444 din acceaşi dată 795 . Garnizoana de reşedinţă 

era la Caracal, judeţul Romanaţi şi era subordonat Corpului 1 Armată. 

Ca urmare a Ordinului Marelui Cartier General nr. 1014 din 22 decembrie 1916, partea 

operativă a Regimentului 59 Infanterie, la 6 ianuarie 1917, s-a cuplat cu Regimentul 43 Infanterie 

formând unitatea tactică, Regimentul 43/59 Infanterie 796 . Fiinţează sub această denumire până 

la 1 aprilie 1918, când se separă în cele două unităţi componente, respectiv Regimentul 43 

Infanterie şi Regimentul 59 Infanterie, în baza Ordinului nr. 20737/1918 al Marelui Stat Major 797 . 

Recontopite la 1 octombrie 1920, potrivit Ordinului nr.6733/1920 al Brigăzii 31 

Infanterie, cele două regimente au funcţionat sub aceeaşi titulatură, de Regimentul 43/59 

Infanterie, cu reşedinţa la Caracal 798 . 

Prin Înaltul Decret nr.1674/1923, Regimentul 43/59 Infanterie a fost desfiinţat la 1 iulie 1923 799 . 

Regimentul 59 Infanterie s-a reînfiinţat în aceeaşi garnizoană la 16 septembrie 1939, în 

conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr.1320/1939 ca sarcină de mobilizare a Regimentului 

19 Infanterie 800 şi era subordonat Diviziei 31 Infanterie. 

La 30 septembrie 1941, regimentul a fost desfiinţat, în baza Ordinului Marelui Stat Major 

nr.8484/B din 16 septembrie 1941 801 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă al 

Regimentului 59 Infanterie, se află 252 dosare şi registre create în anii 1912; 1914 – 1920; 1939 – 1941. 

Documentele anului 1912 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 19 Rezervă. 

Fondul a fost constituit după sistemul cronologic - structural, care s-a păstrat şi după 

prelucrarea acestuia iar arhiva se află în stare de păstrare bună. 

Documentele acestui fond s-au păstrat numai parţial, ele fiind distruse din cauza vicisitudinilor 

vremii, dar şi ca urmare a neglijenţei celor ce le aveau în păstrare. Pentru anii 1914 – 1915; 1917 – 1920 

s-au păstrat câte una sau două unităţi arhivistice, iar pentru anii 1921 – 1923, ele lipsesc complet. 

Reţin atenţia celor interesaţi, documentele cu caracter operativ, care prin varietatea lor 

(ordine, rapoarte, directive, instrucţiuni buletine informative, dări de seamă, tabele nominale, 

situaţii numerice) consemnează acţiunile de luptă desfăşurate de regiment în zona Turnu Severin şi 

pasul Vulcan, evidenţa pierderilor umane înregistrate de acesta. Participarea Regimentului 43/59 

Infanterie la luptele pentru realizarea idealului naţional este bogat reprezentată în registrul istoric şi 

jurnalul de operaţii existente în cadrul bibliotecii Centrului. 

Documentele anilor 1939 – 1941, pe lângă problemele specifice regimentelor de 

infanterie, oferă informaţii despre deplasarea regimentului în zona de concentrare, organizarea 

apărării în zona Chişinău, pierderile în armament şi muniţii, în materiale de echipament şi de 

geniu, în timpul retragerii din Basarabia, administrarea batalioanelor de lucrători agricoli puse la 

dispoziţia Comandamentului Etapelor Armatei a 4-a, executarea muncilor agricole în Transnistria, 

precum şi ajutorarea familiilor concentraţilor. 

Ca sursă de investigare, fondul dispune de inventar definitiv, întocmit în cadrul Centrului de 

Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate. 

795 

„Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 

796 

Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fond Marele Cartier General, crt.154, dosar 14/1916, fila 

154 – 157 şi Jurnal de operaţii al Regimentului 43 Infanterie, crt.865, f. 3. 

797 

Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 27 bis/1918, crt.135. fila 1 şi Jurnal de operaţii al Regimentului 59 

Infanterie, crt.897, fila 39. 

798 

Loc. cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 4/1920, crt.181, fila 35. 

799 

Ibidem, dosar 1/1923, crt.207, filele 3 şi 21. 

800 

Loc.cit., fond Regimentul 59 Infanterie, dosar FN/vol.1/1939, crt.120, fila 2. 

801 

Loc.cit., fond Divizia 31 Infanterie, dosar FN/1941, crt.386, fila 4. 

341

342 



Regimentul 60 Infanterie a luat fiinţă odată cu decretarea mobilizării din anul 1913, adică 

la 20 iunie 1913, conform Înaltului Decret nr.4609/1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476 

din 24 iunie 1913. 

A fost creat sub denumirea de Regimentul 60 Infanterie Rezervă, prin transformarea 

Regimentului 7 Infanterie Rezervă, făcând parte din Divizia 2 Rezervă, Brigada 24 Infanterie 

Rezervă 802 . 

La creare regimentul avea trei batalioane şi o companie de mitraliere. A participat la cel 

de-al doilea război balcanic, fiind decorat pentru faptele de armă cu Medalia „Avântul Ţării”. 

La 15 august 1913, regimentul a fost demobilizat, iar la 21 august 1913, Regimentul 60 

Infanterie Rezervă a vărsat toate actele şi echipamentul la Cercul de Recrutare Teleorman, care l-a 

înfiinţat, 803 rămânând numai cu un batalion, cu efectivul redus. 

Potrivit Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914, Batalionul 20 Rezervă Teleorman s-a 

transformat în Regimentul 60 Infanterie, cu Reşedinţa la Roşiori de Vede, provizoriu la Turnu 

Măgurele, aparţinând Comandamentului 2 Teritorial 804 . 

Cu începere de la 8 februarie 1917, în baza Ordinului telefonic nr.1093 B al Diviziei 12 

Infanterie, Regimentul 60 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 45 Infanterie şi a luat denumirea de 

Regimentul 45/60 Infanterie 805 . Fiinţează sub această titulatură până la 31 martie 1918, când s-a 

separat în unităţile constitutive, în conformitate cu ordinul Diviziei 12 Infanterie nr. 2568/1918 806 . 

Regimentul 60 Infanterie s-a instalat în satul Lunca Dochiei, iar Regimentul 45 Infanterie a rămas 

în localitatea Urecheşti. 

Recontopite la 1 octombrie 1920, în baza ordinului Marelui Stat Major, Secţia I, 

nr.5170/1920, formează Regimentul 45/60 Infanterie cu reşedinţa la Turnu – Măgurele şi un 

batalion detaşat la Giurgiu 807 . 

În conformitate cu comunicatul Marelui Stat Major nr.4 din 25 aprilie 1923, comunicat cu 

al Corpului 2 Armată nr.35 din 2 mai 1923, pentru executarea Înaltului Decret nr.1674 

din 12 aprilie 1923, regimentul 45/60 Infanterie s-a desfiinţat la 1 iulie 1923, 808 predând 

materialele de echipament, harnaşament şi cazare, celor două regimente corespunzătoare, 

Regimentul 20 Teleorman şi Regimentul Vlaşca nr.5. 

La 5 septembrie 1939, Regimentul 60 Infanterie s-a reînfiinţat, în baza Ordinului Marelui 

Stat Major nr. 10100 din 3 septembrie 1939, din Regimentul 1 Grăniceri nr.84, în garnizoana 

Bistriţa, intrând în organizarea Brigăzii 26 Infanterie 809 . A funcţionat un an, deoarece 

la 30 septembrie 1940, s-a desfiinţat, conform ordinului Marelui Stat Major, Secţia I, nr.3960 A 

din 26 septembrie 1940 810 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă creat de 

Regimentul 60 Infanterie, după sistemul cronologic - structural, cuprinde un număr foarte mic de dosare 

şi registre – 53 – create în anii 1912 – 1913; 1915 – 1917; 1919 – 1920; 1939 – 1940. 

802 

C.S.P.A.M.I.,- Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 60 Infanterie, crt.851, f. 1 şi 8. 

803 


804 


805 

Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 60 Infanterie, crt.899, f. 58. 

806 


807 

Loc.cit., Registru istoric al Regimentului 60 Infanterie, crt.851, f.27. 

808 


809 

Ibidem, crt.853, f.1 

810 

Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 60 Infanterie, crt.900, f. 23.


Documentele anului 1912 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 20 

Rezervă, iar pentru alţi ani ele lipsesc, nu s-au păstrat din cauza vitregiei vremurilor şi a neglijenţei 

celor ce le aveau în păstrare. 

Interesante pentru informaţiile lor sunt documentele cu caracter operativ, care prin 

varietatea lor (instrucţiuni, ordine, rapoarte, comunicate oficiale, tabele) scot în evidenţă luptele 

din Dobrogea 1916, unde a suferit mari pierderi regimentul, trecerea în Moldova pentru refacere şi 

reluarea operaţiilor pe frontul de la Tăcoasa – Iveşti, Valea Lepsei şi Valea Putnei. O imagine 

concludentă în acest sens ne-o oferă registrele istorice şi jurnalele de operaţii din colecţia 

bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 

Documentele anilor 1939 – 1940 furnizează informaţii despre inventarierea patrimoniului 

regimentului, efectuarea unor lucrări de organizare a terenului, încadrarea cu efective şi retragerea 

din Basarabia. 

Inventarul definitiv, întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate, în 

cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, constituie sursa principală de 

investigare pentru cercetător. 

343

344 



În baza Înaltului Decret nr. 1444 din 1 aprilie 1914, 811 a luat fiinţă Regimentul 61 

Infanterie, prin transformarea Batalionului de Rezervă Ilfov. Era subordonat Comandamentului 2 

Teritorial, Divizia 4 Infanterie şi avea reşedinţa la Bucureşti. 

Conform Ordinului nr.97 din 24 aprilie 1914 al Ministerului de Război 812 referitor la 

distribuirea drapelelor de luptă corpurilor nou înfiinţate, adică „regimentelor de infanterie 41 – 80”, 

la 9 mai 1914, Regimentul 61 Infanterie a primit drapelul de luptă. 

Potrivit Ordinului nr.1014 din 22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General relativ la 

reorganizarea armatei, precum şi Ordinului Marelui Stat Major nr. 1062 din 15 ianuarie 1917, 

relativ la organizarea unităţilor de infanterie, Regimentul 61 Infanterie a furnizat cu Regimentul 46 

Infanterie la 10 martie 1917, noul regiment purtând denumirea de Regimentul 46/61 Infanterie 813 . 

Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 46/61 Infanterie avea să se separeu în 

unităţile componente, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.20737 şi al Diviziei 12 Infanterie 

nr. 2568 din 29 martie 1918 814 . 

Contopite pentru a doua oară la 1 octombrie 1920, în baza Ordinului nr.6108/1920 al 

Marelui Stat Major 815 . Regimentul 46/61 Infanterie avea să se desfiinţeze în iulie 1923, conform 

Înaltului Decret nr. 1674 din 12 aprilie 1923 816 . 

Având în vedere comunicatul Marelui Stat Major nr.5 din 3 septembrie 1939, referitor la 

reînfiinţarea unor unităţi de infanterie, 817 în prima jumătate a lunii septembrie lua fiinţă Regimentul 

61 Infanterie, în garnizoana Alba Iulia, ca sarcină de mobilizare a Regimentului 91 Infanterie, 

subordonat Diviziei 26 Infanterie. Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat 

la 15 octombrie 1940, când s-a desfiinţat prin contopire cu Regimentul 91 Infanterie potrivit 

ordinului Marelui Stat Major nr.13960 din 12 octombrie 1940 818 . 

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă creat 

de Regimentul 61 Infanterie, se află 241 dosare şi registre, create în anii 1912 – 1920; 1923; 1939 – 

1940. Din arhiva anilor 1912 – 1913 s-au păstrat numai două dosare, câte unul pentru fiecare an, cu 

state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion de Rezervă Ilfov. Pentru anii 1921 – 1922, 

documentele s-au pierdut, fie din cauza vicisitudinilor vremii, fie a neglijenţei celor ce aveau arhiva în 

păstrare. 

Categoriile de documente sunt de o mare varietate şi furnizează informaţii în legătură cu 

organizarea şi desfăşurarea lucrărilor de mobilizare, încadrarea cu efective, evidenţa recruţilor. 

Reţin atenţia celor interesaţi, documentele cu caracter operativ (ordine, rapoarte, tabele 

nominale, instrucţiuni, dări de seamă, situaţii numerice) care reconstituie dramaticele confruntări 

ale regimentului pe frontul din zona Predeal – Sinaia, alături de unităţile Corpului 2 Armată, 

retragerea în Moldova, în zona de sud – vest a Iaşului pentru refacere şi reluarea luptelor în zona 

Trotuş – Suşiţa. 

811 “ Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 

812 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul Mircea nr.32, dosar 1/1914, crt.30, f. 14. 

813 Loc.cit., fond Divizia 5 Infanterie, dosar A/5/1917, crt.27, f. 1 şi 21. 

814 Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 61 Infanterie, crt.901, f. 75. 

815 Loc.cit., fond Regimentul 56 Infanterie, dosar FN/1915, crt.37, nenumerotat. 

816 Loc.cit., fond M.St.M. – Secţia organizare – mobilizare, dosar FN/1939, crt.1820,f. 28. 

817 Ibidem, fond M.St.M. – Secţia I, Bir.2, dosar 4/1942, crt.2637, fila 63. 

818 Ibidem.


Sinteza acestei perioade din existenţa unităţii o reprezintă registrul istoric şi jurnalul de 

operaţii ale Regimentului 61 Infanterie existente în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a 

Arhivelor Militare Istorice. 

Numeroase documente ne dau informaţii despre desfăşurarea procesului de instrucţie, 

executarea lucrărilor de amenajare a terenului, înzestrarea cu armament şi muniţii, ajutorarea 

familiilor celor concentraţi, dislocarea regimentului din garnizoana Galbeni la Alba Iulia. 

Alte documente se referă la pierderile suferite din forţă majoră şi neglijenţă, în 

echipament, harnaşament, rechiziţii, materiale de geniu, cu ocazia evacuării Basarabiei. 

Instrumentul de informare pentru cercetător, îl constituie inventarul definitiv, întocmit pe 

ani în cadrul anilor pe compartimente de activitate, existent în cadrul Centrului de Studii şi 

Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 

345

346 



Regimentul 62 Infanterie Rezervă a fost creat la mobilizarea armatei din vara anului 1913, 

fiind încadrat în Brigada 23 Infanterie Rezervă, cu care a luat parte la Campania din Bulgaria. 

În luna august 1913 a fost demobilizat 819 . 

Regimentul 62 Infanterie a luat fiinţă la 01.04.1914, în baza Înaltului Decret nr.1414, 

având reşedinţa în Garnizoana Târgovişte 820 . 

Cu această titulatură a funcţionat până la 04.01.1917, când s-a contopit cu Regimentul 70 

Infanterie, formându-se astfel Regimentul 62/70 Infanterie, organizat pe două batalioane dislocate 

la Târgovişte şi Câmpulung Muscel şi menţinându-se în compunerea Diviziei 12 Infanterie 821 , 

executată în baza Ordinului general nr.13562 din 10.01.1917 referitor la reorganizarea unităţilor 

Armatei a II-a, comunicat cu al Diviziei 12 Infanterie nr.2139/1917. 

Noul regiment, 62/70 Infanterie, a fiinţat până la 27.03.1918, când, în baza Ordinului 

nr.2508/1918 al Diviziei 12 Infanterie, a fost „desdoit”, reînfiinţându-se cele două regimente – 62 

şi 70 Infanterie – care au continuat să funcţioneze separat până la 20.09.1920, când au fost 

contopite iarăşi şi s-a reconstituit Regimentul 62/70 Infanterie 822 . 

Regimentul a funcţionat până la 01.07.1923, când, în baza Înaltului Decret nr.1674 din 

12.04.1923 a fost desfiinţat, predând drapelul şi patrimoniul la Regimentul 22 Infanterie 823 . 

În anul 1939, la 5 septembrie a fost reînfiinţat Regimentul 62 Infanterie, ca dublură a 

Regimentului 82 Infanterie, stabilindu-i-se reşedinţa în localitatea Sfântu Gheorghe, în apropiere 

de Târgu Mureş. 

Operaţiunea de reînfiinţare a regimentului a fost executată în baza prevederilor Ordinului 

nr.11000/02.09.1939 al Marelui Stat Major 824 . 

Această unitate a fost desfiinţată la 26.10.1940, în baza Ord. M.St.M. nr.13960/1940, 

predând personalul şi materialele la Regimentul 82 Infanterie 825 . 

Regimentul 62 Infanterie (Regimentul 62/70 Infanterie) a creat în perioada 1914 – 1923 şi 

1939 – 1940, un fond arhivistic din care se păstrează un număr de 256 unităţi arhivistice şi un 

registru control al ofiţerilor şi subofiţerilor. 

De menţionat este faptul că în acest fond sunt integrate şi două dosare cu state de plată a 

soldelor cadrelor Batalionului de rezervă nr.22, pe anii 1912 şi 1913, batalion din care s-a 

constituit, în anul 1914, acest regiment. 

Fondul de arhivă a fost constituit de creator conform sistemei cronologic-structurale, 

sistemă păstrată şi în urma prelucrării de către personalul specializat din Centrul de Studii şi 

Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. 

Arhiva se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, unităţile arhivistice fiind în 

general copertate, numerotate şi opisate. 

În urma prelucrării fondului a fost întocmit şi dactilografiat într-un exemplar inventarul 

provizoriu, care constituie instrumentul de evidenţă a arhivei. 

În ceea ce priveşte repartizarea pe ani a arhivei, aceasta este neuniformă, numărul 

dosarelor existente la fiecare an reflectând activitatea creatorului fondului în anii de pace şi în cei 

de război. 

819 C.S.P.A.M.I., Fond Divizia 12 Infanterie, dosar crt.1/1913, f. 37. 

820 Loc cit., Biblioteca, Colecţia Monitorul Oastei nr.M.486/1914,pag.159 – 160. 

821 Loc.cit., Colecţia Jurnale de operaţii, nr.crt.902, f.110 – 111 şi Fond Regimentul 62/70 Infanterie, crt.29, f.21- 23. 

822 Ibidem, crt.67, f.138, 143, 165 – 167 şi Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f. 63- 64, 67. 

823 Loc.cit., Biblioteca, Inventar lit.I, crt.1702,vol.I, f. 2- 3. 

824 Loc.cit., Colecţia Jurnale de operaţii, crt.904, f.1. 

825 Ibidem, f. 12 şi Fond M.St.M. – Secţia I, crt. 2637, f. 64 – 65.


Acest fond arhivistic, deşi deţine un număr relativ mic de unităţi arhivistice, conţine în 

documentele sale un valoros volum de informaţii care jalonează activitatea regimentului pe timp 

de pace, specifică tuturor regimentelor şi drumul de luptă al acestuia în anii 1916 – 1918. 

Aşadar, în acest context, documentele obişnuite şi sintetice existente în arhiva din anii 

1916 – 1918 (instrucţiuni, ordine, rapoarte, situaţii numerice şi dări de seamă operative, buletine 

informative zilnice, registre cu ordine de zi, schiţe şi crochiuri şi altele), precum şi registrele – 

jurnale de operaţii existente la bibliotecă cu nr. crt. 902 şi 903, pun în lumină participarea 

regimentului la luptele din toamna anului 1916 şi 1917 din Dobrogea, Valea Mare – Pravăţ şi 

Câmpulung Muscel, Mărăşti, Sboina Neagră şi Răchitaşul unde ostaşii săi au dovedit adevărate 

calităţi de luptători, săvârşind fapte de arme cu preţul unor mari sacrificii. 

Aceleaşi categorii de documente oferă informaţii în legătură cu organizarea şi 

reorganizarea unităţii, schimbările intervenite în titulatură, efectivele, starea de spirit şi pierderile 

în oameni suferite de acesta, modul cum s-a executat mobilizarea şi demobilizarea, contopirea sa 

cu Regimentul 70 Infanterie şi separarea sa de acesta, precum şi alte probleme. 

Arhiva existentă pe anii 1939 – 1940 oferă informaţii privind organizarea şi efectivele 

acestuia, participarea sa la lucrări de organizare a terenului în zonele în care a fost dislocat (Adjud – 

Focşani, Mărăşeşti, în Moldova şi judeţul Lăpuşna din Basarabia). 

Regimentul 62 Infanterie deţine registrul istoric pe perioada 01.08.1914 – 15.08.1916, 

aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, cu nr. de 

inventar 855. 

347

348 



Regimentul 63 Infanterie Rezervă – precursor al Regimentului 63 Infanterie – a fost creat 

la 23.06.1913, în baza Înaltului Decret de mobilizare a armatei şi a Ordinului nr.128/21.iunie 1913 

al Diviziei 9 Infanterie. 

A fost încadrat în Brigada 29 Infanterie Rezervă şi, pe timpul Campaniei din Bulgaria, a 

fost dislocat în zona Bucureştiului, iar la sfârşitul lunii august 1913 a fost demobilizat 826 . 

Regimentul 63 Infanterie a luat fiinţă, cu această titulatură în baza Înaltului Decret 

nr. 1444 din 01.04.1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04.04.1914, având garnizoana de 

reşedinţă la Călăraşi – Ialomiţa şi subordonat Brigăzii 39 Infanterie 827 . 

Regimentul a fiinţat, cu această denumire, până la 15 ianuarie 1917, când, în baza 

ordinului M.St.M. nr.1062 din 1917, s-a contopit cu Regimentul 79 Infanterie, sub denumirea de 

Regimentul 63/79 Infanterie 828 . 

Noul regiment, constituit prin contopire, avea să fie reorganizat, la 01.04.1918, în baza 

Ordinului M.St.M. nr.20741/24.03.1918 şi al Diviziei 15 Infanterie nr.3077/1918, separându-se pe 

unităţile care l-au constituit: 63 Infanterie şi 79 Infanterie, care au început să funcţioneze 

independent 829 . 

Regimentul 63 Infanterie şi-a continuat existenţa până la începutul lunii octombrie 1920, 

când în baza Ordinului M.St.M. nr. 6186 din 22.09.1920 a fost contopit cu Regimentul 74 

Infanterie, luând denumirea de Regimentul 63/74 Infanterie şi menţinându-şi reşedinţa la 

Călăraşi 830 . 

La 01.07.1923, în baza Înaltului Decret nr.1674/12.04.1923, regimentul a fost 

desfiinţat 831 . 

De notat este faptul că, în perioada 12.10.1916 – 06.01.1917, în urma pierderilor în 

oameni suferite pe front şi din motive operative, Regimentul 63 Infanterie a furnizat cu 

Regimentul 23 Infanterie sub denumirea de Regimentul 63/23 Infanterie 832 . 

La 20.11.1929, Regimentul 63 Infanterie avea să fie reînfiinţat, de această dată având 

reşedinţa în Garnizoana Cernavodă, în Cazarma „Petru Rareş”. 

Operaţiunea de reînfiinţare a acestui regiment s-a executat în baza prevederilor Înaltului 

Decret Regal nr.3504/10.10.1929 şi Ordinului M.St.M. nr.3459/1929 833 . 

Regimentul, a cărui garnizoană de reşedinţă a fost schimbată la 01.11.1930, dislocându-se 

în baza Înaltului Decret Regal nr. 2727/1930 şi a Ordinului M.St.M. nr.2021/1930, în oraşul 

Medgidia 834 , a fiinţat până în 25.10.1938, când a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 2 

Grăniceri, luând titulatura celui din urmă. 

Operaţiunea de contopire s-a executat în conformitate cu prevederile Înaltului Decret 

Regal nr.826/10.02.1938 şi Ordinelor M.St.M. nr.2829 şi 3815/1938 835 . 

Regimentul a creat, sub titulaturile ce le-a avut în diferitele perioade de timp, un fond 

arhivistic ce acoperă documentar întreaga perioadă de existenţă a unităţii şi cuprinde un număr de 

351 unităţi arhivistice. De notat este şi faptul că în acest fond sunt integrate şi două dosare create 

826 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.874, pg.7 -9. 

827 

Monitorul Oastei, crt.M/486/1914, pag.159 – 163. 

828 

C.S.P.A.M.I.., Biblioteca, Jurnal de operaţii, pe anul 1905 – 1906, inv. Crt.905, f.8 -9. 

829 

Loc.cit., Fond Regimentul 63/79 Infanterie, dosar nr. I/III/1918, crt.29, f.1. 

830 

Ibidem, dosar nr.10/1920, crt.47, f.45. 

831 

Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1792, vol.I, f.2 -3. 

832 

Ibidem, Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 63 Infanterie, crt.905, f. 6-7. 

833 

Loc.cit., Fond Regimentul 63 Infanterie, crt.71 şi 72. 

834 

Ibidem, dosar nr.2, crt.80, f.174 şi Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 63 Infanterie, crt. 857, f.24 -25. 

835 

Ibidem, f.135.


de Batalionul de Rezervă Ialomiţa, în anii 1912 şi 1913 şi care conţin statele de plată a soldelor 

cadrelor acestuia batalion. 

Numărul mic de dosare existente în perioada 1916 – 1923 este explicat – în parte – prin 

faptul că în această perioadă, regimentul a fost contopit cu Regimentele 79 şi 74 Infanterie, iar 

arhiva se găseşte şi în fondurile acestora. 

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic - structurală, sistemă 

ce a fost menţinută şi după prelucrarea acestui fond, în anii 1980 şi 1981, de către personalul 

specializat din Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. 

Dosarele şi Registrele se prezintă într-o stare de păstrare bună, cea mai mare parte dintre 

acestea fiind copertate, opisate şi certificate. 

Arhiva acestui regiment deţine inventarul provizoriu întocmit, într-un exemplar, în urma 

prelucrării fondului. 

Dosarele create de acest regiment, prin documentele conţinute de acestea, ca şi registrele 

istorice pe anii 1914 – 1916; 1918 – 1921 şi 1930 – 1938 şi Jurnalele de operaţii, pe anii 1916 – 

1918 (aflate la bibliotecă şi inventariate cu nr. 856, 857 şi 858/R.I. şi 905 şi 906/Jurnal operaţii), 

oferă un valoros volum de date şi informaţii în legătură cu înfiinţarea, organizarea, dotarea, 

efectivele şi activitatea, în general, a creatorului fondului, în anii de pace (activitate specifică 

tuturor regimentelor de infanterie), cât, mai ales, în anii de război. 

Activitatea desfăşurată de acest regiment în anii 1916 – 1919 şi care este sintetizată prin 

luptele duse în toamna anului 1916 în Dobrogea (la Sansanlor, Caraorman, Cobadin, Amzecea), la Sud 

de Carpaţii Meridionali (la Ruşii lui Asan, Bulbucata, Balăria) retragerea în zona Vaslui, pentru 

refacere, acţiunile de luptă duse pe frontul din Moldova (la Răzoare, în zona Bacău) în anul 1917, 

precum şi prin dislocarea acestuia în Basarabia, la Chişinău, în a doua parte a anului 1918 şi primăvara 

celui următor, este bine reflectată în arhiva regimentului şi în jurnalele de operaţii ale acestuia. 

Categoriile de documente existente în fond (ordine, instrucţiuni, rapoarte, dări de seamă, 

memorii, situaţii numerice, tabele, schiţe şi crochiuri), oferă informaţii privind organizarea, 

reorganizarea, forţa combativă, dotarea cu armament şi materiale de război, efectivele în oameni, 

acţiunile operative şi luptele la care a luat parte regimentul, faptele de arme săvârşite, evidenţa 

pierderilor în oameni suferite, precum şi a celor decoraţi, deplasările şi dislocările cu caracter 

operativ executate, demobilizarea efectivelor şi altele asemenea. 

De asemenea, documentele existente în arhiva din perioada interbelică scot în evidenţă 

înfiinţarea, organizarea, activitatea şi desfiinţarea regimentului, starea de spirit a ostaşilor acestuia. 

349

350 



Cel de-al 64-lea regiment de infanterie a luat fiinţă în baza prevederilor Înaltului Decret 

nr.1444/01.aprilie 1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04.aprilie.1914, cu reşedinţa în 

Garnizoana Tecuci fiind subordonat Brigăzii 35 Infanterie din Divizia 5 Infanterie 836 . 

Conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General, precum şi 

Înaltului Decret 1062/15 ianuarie 1917 al M.St.M., la 01 februarie 1917 Regimentul 64 Infanterie 

s-a contopit cu Regimentul 50 Infanterie, formându-se astfel, Regimentul 50/64 Infanterie, 837 care 

a funcţionat până la 01 aprilie 1918, când, în baza Ordinului M.St.M. nr.20828/24 martie 1918, 

comunicat cu cel al Diviziei 13 Infanterie nr.8354/1918, a fost separat în regimentele componente 838 . 

Partea sedentară a regimentului, ce a funcţionat până la această dată a fost demobilizată şi s-a 

contopit cu partea activă a regimentului. 

Regimentul 64 Infanterie a fiinţat, cu această titulatură, până la 01.10.1920, când în baza 

Ordinului M.St.M. nr.6108/1920 a fost din nou contopit cu Regimentul 50 Infanterie, rezultând 

Regimentul 50/64 Infanterie 839 , ce a funcţionat până la 01.07.1923, când în baza prevederilor 

Înaltului Decret nr.1674 din 12.04.1923, a fost desfiinţat 840 . 

Regimentul a fost reînfiinţat la 10.09.1939, tot în garnizoana Tecuci, ca dublură a 

Regimentului 24 Infanterie. 

Operaţiunea de reînfiinţare s-a executat în baza Ordinului M.St.M. nr.11277/1939, care 

mai prevedea că noul regiment era organizat pe 3 batalioane şi intra în subordinea Diviziei 33 


Astfel constituit şi organizat, regimentul a fiinţat până la 19.10.1940, când în baza 

Ordinului M.St.M. nr.14449/1940, transmis regimentului cu Ordinul nr.10842/09.10.1940 al 

Diviziei 21 Infanterie, a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 24 Infanterie, căruia i-a 

predat efectivele şi materialele 842 . 

Regimentul 64 Infanterie, ce a fiinţat, sub această titulatură, în perioadele 1914 – 1917; 

1918 – 1920 şi 1939 – 1940, a creat un fond de arhivă din care se păstrează un număr mic de 

unităţi arhivistice din anii 1914; 1916; 1917; 1918 şi 1939 – 1940, ce totalizează 68 dosare şi 

registre. 

De notat este faptul că pe anii 1914 şi 1917 se păstrează numai câte un dosar cu statele de 

plată a soldelor personalului. 

De asemenea din anul 1916, când regimentul a participat la Campania militară din acel 

an, se păstrează numai 8 dosare create de partea sedentară a acestuia. 

Cea mai mare parte a dosarelor ce compun acest fond arhivistic provin din anii 1939 – 

1040, adică un număr de 55 unităţi arhivistice. 

Se menţionează faptul că în acest fond arhivistic este inclus şi un dosar cu statele de plată 

a soldelor personalului Batalionului 24 Rezervă, pe anul 1912, batalion care a fost precursor al 

regimentului. 

Fondul de arhivă nu deţine registre cu ordine de zi în niciun an, iar documentele de 

sinteză sunt foarte puţine. 

836 

“Monitorul Oastei” nr.486/M/1914, pag.159 – 163. 

837 

C.S.P.A.M.I., Fond Regimentul 50 Infanterie, dosar nr.2, crt.27, f.8. 

838 

Loc.cit., Fond Regimentul 64 Infanterie, dosar nr.2A/1918, crt.9, f.1. 

839 

Loc.cit., Fond Regimentul 55 Infanterie, dosar F.N./1916, crt.17, f.121. 

840 

Loc.cit., Biblioteca, inv.lit.I, crt.1702, vol.1, f.2 -3. 

841 

Ibidem, Registrul Istoric al Regimentului 64 Infanterie, crt.859, f.1 şi Jurnalul de operaţii al Batalionului 3 din 

acest regiment, crt.907, f.1. 

842 

Loc.cit., Fond Regimentul 24 Infanterie, registrul cu ordine de zi, crt.331, f.139, 157.


Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic – structural, sistemă 

ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor 

Militare Istorice Piteşti. 

Dosarele şi registrele ce compun fondul se prezintă într-o stare de păstrare bună, multe 

din ele având copertele originale, fiind opisate şi certificate. 

Fondul de arhivă deţine intervalul permanent, dactilografiat în trei exemplare. 

Deşi are un număr mic de dosare, acestea conţin documente care oferă unele informaţii 

privind activitatea părţii sedentare a regimentului în Campania din anul 1916, când acesta a fost 

dislocat operativ în zonele Braşov – Feldioara – Homorod şi Nămăeşti – Valea Mare Pravăţ – 

Câmpulung, după care a urmat un itinerar în retragere spre localitatea Cotnari – Iaşi, unde a rămas 

pentru refacere. 

Activitatea desfăşurată de regiment în anii 1917 şi 1918 şi 1920 – 1923 este pusă în 

evidenţă de arhiva creată în acei ani şi existentă în fondul Regimentului 50 Infanterie (denumit 

50/64 Infanterie). 

Arhiva creată în anii 1939 şi 1940 completată cu existenţa registrului istoric şi jurnalului 

de operaţii (întocmite pe aceşti ani şi aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor 

Militare Istorice Piteşti cu nr. de inventar 858 şi 907) oferă multe date şi informaţii în legătură cu 

înfiinţarea, organizarea, dislocarea şi misiunile ce i-au revenit regimentului în această perioadă, 

mai puţine fiind cele referitoare la desfiinţarea, prin contopire, cu Regimentul 24 Infanterie. 

351

352 



A luat fiinţă, cu această titulatură, la 1 aprilie 1914, în baza Înaltului Decret nr.1414/1914, 

având ca precursor Regimentul 65 Infanterie Rezervă, ce a fost creat la mobilizarea armatei din 

anul 1913 843 . 

La înfiinţare, regimentului i s-a stabilit garnizoana de reşedinţă în oraşul Vaslui, se afla în 

subordinea Comandamentului 4 Teritorial şi i se fixau, ca efective, un număr de 2544 trupă. 

Primul comandant al regimentului lt.col. Popovici Gheorghe 844 a primit drapelul de luptă 

la 9 mai 1914, fiind înmânat, în cadrul unei frumoase ceremonii, de către Regele Carol I 845 . 

Regimentul a funcţionat până în luna ianuarie 1917, când a fost contopit cu Regimentul 

53 Infanterie sub denumirea 53/65 Infanterie 846 . 

La 1 aprilie 1918, în baza Ordinului nr.20435/19 martie 1918 regimentul a fost separat pe 

unităţile care l-au constituit, iar părţile sedentare ale acestora, care au funcţionat în tot cursul 

anului 1917, s-au contopit cu părţile active 847 . 

După separare, Regimentul 65 Infanterie a funcţionat cu titulatură proprie până l 

a 1 octombrie 1920 când, în baza Ord. M.St.M. nr.5866/1920 primit cu cel al Diviziei 14 Infanterie 

nr. 3279/1920, s-a contopit a doua oară cu Regimentul 53 Infanterie sub denumirea de 53/65 


Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 constituie actul de desfiinţare al regimentului, 

fixând ca dată de finalizare a acestei operaţiuni, ziua de 1 iulie 1923 849 . 

Regimentul 65 Infanterie a fost reînfiinţat cu această denumire (fiind mobilizat de 

Regimentul 81 Infanterie, a cărui sarcină de mobilizare era) la începutul lunii septembrie 1939, în 

garnizoana Dej fiind organizat pe trei batalioane şi pus în subordinea Diviziei 16 Infanterie 850 . 

După reconstituire a fost dislocat în zona localităţilor Pir – Otomani – Sălacea, cu 

misiunea de a păzi lucrările de organizare a terenului din acea zonă 851 . 

Regimentul a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când în baza Ordinului M.St.M. 

Secţia I, nr.13960 din 26 septembrie 1940, a fost desfiinţat împreună cu Divizia 15 Infanterie, din 

care făcea parte 852 . 

Regimentul 65 Infanterie sub această denumire şi sub acea de 53/65 Infanterie un fond 

arhivistic din care se păstrează un număr de 168 unităţi arhivistice ce acoperă documentar 

anii1914; 1916 – 1920;1922; 1939 – 1940. 

De notat este faptul că în acest fond sunt integrate şi un număr de 9 dosare, create în anul 

1913 de Regimentul 65 Infanterie Rezervă. 

De asemenea, o parte din arhiva creată în anii când acest regiment a fuzionat cu 

Regimentul 53 Infanterie, se află integrată în fondul arhivistic al acelui regiment. 

Fondul de arhivă a fost constituit conform sistemei cronologic structural, sistemă ce a fost 

menţinută şi după prelucrarea acestuia. 

Prelucrarea ştiinţifică a fondului s-a executat în cadrul C.S.P.A.M.I. Piteşti în anii 1979 şi 

1984, iar în luna ianuarie 1989 a fost dactilografiat inventarul definitiv, în trei exemplare. 

843 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, “Monitorul Oastei” nr.15/4 aprilie 1914, crt.486/M/1914, pag. 159 – 163. 

844 

Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric, crt.860, f.1. 

845 

Ibidem, f.3. 

846 

Loc.cit., fond Regimentul 53 Infanterie, crt.9, f.68. 

847 

ILoc.cit., fond Regimentul 65 Infanterie, crt.38, f. 3- 6 şi registrul cu ordine de zi/1918, crt.45, f.1. 

848 

Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 53 Infanterie crt.841, f.30. 

849 

Loc.cit., Biblioteca, inventar litera I, crt.1702, f.2 -3. 

850 

Loc. cit., Regimentul 65 Infanterie, crt.75/1939, f. 25 – 26, 105, 156. 

851 Ibidem, crt.84, f.3. 

852 Ibidem, crt.101/1940, f.152 – 156.


Dosarele se află într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind opisate, 

numerotate şi certificate. 

Documentele aflate în dosare, precum şi registrele istorice aflate la biblioteca 

C.S.P.A.M.I.. Piteşti şi inventariate cu nr.860, oferă informaţii ce conturează activitatea 

regimentului în perioada existenţei sale, participarea acestuia pe front la campania din anul 1916, 

organizarea, evidenţa efectivelor, pierderile suferite pe front, dislocările succesive ale acestuia. 

Drept recunoştinţă a modului în care regimentul şi-a îndeplinit misiunile pe câmpul de 

luptă, a curajului şi spiritului de sacrificiu dovedite de ostaşii săi în luptele din Dobrogea şi Valea 

Oituzului, drapelului regimentului i-a fost conferit, prin Înalt Decret nr.17 din 10 ianuarie 1917, 

ordinul militar „ Mihai Viteazul”, cls. a 3-a 853 . 

Fondul arhivistic al acestui regiment deţine puţine documente de sinteză şi nu posedă 

jurnale de operaţii. 

853 Ibidem, Biblioteca, Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul”, 1916 – 1920, f.173. 

353



A fost creat la 1 aprilie 1914, cu garnizoana de reşedinţă la Balş, având ca precursor 

Regimentul 66 Infanterie Rezervă (înfiinţat la mobilizarea din 1913), în baza Înaltului Decret 

nr.1444/1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15 din 04.04.1914 854 . 

În luna ianuarie 1917, acest regiment a fost contopit cu Regimentul 42 Infanterie, 

rezultând Regimentul 42/66 Infanterie, 855 regiment care a fiinţat până în luna aprilie 1918, când în 

baza Ordinului nr.7050 din 27 februarie 1918 al M.C.G., a fost separat în unităţile componente 856 . 

De notat este faptul că în anul 1917, părţile sedentare ale celor două regimente au 

funcţionat separat şi s-au contopit cu părţile active, odată cu „dezdoirea” regimentului în luna 

aprilie 1918. 

În octombrie 1920, în baza Ordinelor 5170 şi 5200/1920 ale M.St.M., cele două 

regimente au fost iarăşi contopite, funcţionând sub denumirea de Regimentul 42/66 Infanterie 857 

până la 01.07.1923, când a fost desfiinţat. Actul de desfiinţare este Înaltul Decret nr.1674 din 

12.04.1923 858 . 

Regimentul 66 Infanterie a mai funcţionat, ca dublură a Regimentului 26 Infanterie şi în 

perioada 1939 – 1941. 

Astfel, la 05.09.1939, în baza Ordinului nr.10743/04.09.1939 al M.St.M., comunicat cu 

cel al Diviziei 2 Infanterie, nr.1732/04.09.1939 şi a Ordinului de zi nr.336 din 14.09.1939 al 

Regimentului 26 Dorobanţi „Rovine”, a luat fiinţă acest regiment, ce era organizat pe 3 batalioane 

şi două companii: de Recunoaştere şi Armament Greu 859 . 

Regimentul a funcţionat până la 30.09.1941, când, în baza Ordinului M.St.M. nr.8494B, 

din 26.09.941, comunicat cu ordinul Diviziei 30 Infanterie nr.342/1941, a fost desfiinţat, predând 

arhiva şi gestiunile la Regimentul 26 Infanterie 860 . 

Regimentul 66 Infanterie a creat un fond arhivistic ce cuprinde 201 unităţi arhivistice şi 

care acoperă documentar perioada 1914 – 1920 şi 1939 – 1941. 

De precizat este că în acest fond a fost integrat şi un dosar pe anul 1912 ce cuprinde 

statele de plată a soldelor cadrelor militare din Batalionul 26 Rezervă. 

Pentru perioada 1914–1920, fondul deţine un număr mic de dosare (38 unităţi 

arhivistice), iar anul 1916 este reprezentat de un dosar cu state de plată şi de două registre. 

O motivaţie a lipsei arhivei pe anul 1916 este aceea că la data de 20 noiembrie 1916, 

arhiva regimentului, inclusiv registrul istoric, a fost capturată de inamic 861 . 

Anii 1939 – 1941 cuprind cea mai mare parte a dosarelor fondului, adică un număr de 

263 unităţi arhivistice. 

De asemenea, arhiva pe anii când creatorul fondului a fost contopit cu Regimentul 42 

Infanterie, se află inclusă în fondul arhivistic al acestuia,. 

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic – structural, această 

sistemă fiind menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică a acestuia. Operaţiunile de prelucrare s-au 

executat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, de către 

personal specializat. 

854 C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Monitorul Oastei, inv. 486/M/1914, f.159 – 163. 

855 Loc.cit., Fond Regimentul 42 Infanterie, dosar nr.2/1916, crt.11, f.55 -56 şi Biblioteca, Jurnal de operaţii al 

Regimentului 66 Infanterie, inv.826 R.I., f.17. 

856 Loc.cit., Fond Divizia 11 Infanterie, crt.176/1917, f.405 – 410 şi 417. 

857 

Ibidem. 

858 

Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1702, f.2 -3. 

859 

Loc.cit., Fond Regimentul 66 Infanterie, crt.132/1939, f.2 şi crt.68, f.1. 

860 

Ibidem, crt.363/1941, f. 3 -5 şi crt.356 şi 361. 

861 

Loc.cit., Bibilioteca, Registrul istoric al Regimentului 42 Infanterie între copertele căruia se află Jurnalul de 

operaţii al Regimentului 66 Infanterie, pe perioada 15.08.1916 – 21.11.1916, f.3. 

354


Dosarele şi registrele se prezintă într-o stare de păstrare bună, multe dintre ele având 

copertele iniţiale, fiind numerotate, opisate şi certificate. 

Fondul de arhivă deţine fişele dosarelor, urmând a se dactilografia inventarul provizoriu 

al arhivei. 

În august 1916, regimentul a fost mobilizat şi încadrat operativ în Brigada 32 Infanterie, 

participând la luptele din Dobrogea, Neajlov şi Bucureşti. 

La 31 decembrie 1916, după marşuri istovitoare şi cu efectivele foarte mult reduse, acesta 

a ajuns în localitatea Dobrovăţ – Vaslui, unde a fost dislocat pentru refacere. 

În cea de-a doua parte a anului 1940, regimentul a fost dislocat în zona Jibou din 

Transilvania, iar după cedarea părţii nord – vestice a Ardealului, a fost concentrat în zona Stoiceni – 

Frumuşiţa (Galaţi), unde a îndeplinit misiuni de pază şi a executat lucrări de organizare a terenului. 

În Campania din anul 1941, acest regiment nu a participat ca unitate compactă, ci a 

organizat formaţiuni şi subunităţi ce au fost puse la dispoziţia marilor unităţi operative (Plutonul 

Brandt 81,4 mm şi grupa anticar, au fost puse la dispoziţia Marelui Cartier General). 

De asemenea, a fost constituit un batalion cu un efectiv de 1000 de oameni, denumit 

„Batalionul III/66 Munci Agricole”, care a fost folosit în acest scop, în zonele Tiraspol şi Odessa. 

Deşi fondul de arhivă nu conţine dări de seamă operative, situaţii numerice 

centralizatoare, rapoarte operative, memorii şi altele asemenea, totuşi documentele cuprinse în 

dosare oferă multe informaţii privind activitatea regimentului de-a lungul existenţei sale. 

Mai puţine informaţii oferă acestea în legătură cu participarea la luptele din toamna 

anului 1916, la înfiinţarea, desfiinţarea, organizarea şi schimbarea titulaturii acestuia, fapt suplinit 

însă prin existenţa jurnalelor de operaţii pe anii 1916 şi 1917 şi 1940 – 1941 şi a registrului istoric 

pe anii 1940 – 1941, aflate la bibliotecă şi inventariate cu nr. crt.908 Jurnal Operativ; 861 R.I. şi 

826 R.I. 

355

356 



Printre regimentele de infanterie înfiinţate în baza Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 

1914 şi publicat în Monitorul Oastei nr.15/ 4 aprilie 1914, era menţionat şi Regimentul 67 

Infanterie, din garnizoana Bacău 862 . 

A funcţionat cu această denumire până în luna ianuarie 1917, când în baza Ordinului 

Marelui Cartier General nr.1014/1916 a fost contopit cu Regimentul 55 Infanterie formând 

Regimentul 55/67 Infanterie 863 . 

Această contopire s-a menţinut până la 1 aprilie 1918, când regimentul a fost „desdoit”, 

separându-se în unităţile componente 864 . Operaţiunea de separare a regimentului s-a executat în 

baza Ordinului Marelui Stat Major nr.20435/1918. 

Cele două regimente au fiinţat separat până la 1 octombrie 1920, când Ordinul Marelui 

Stat Major nr.6108/1918 dispunea o nouă contopire a acestora, sub veche denumire, 55/67 


Regimentul astfel constituit, a funcţionat până la 1 iulie 1923, când în baza Înaltului 

Decret nr.1674/ 12 aprilie 1923 a fost desfiinţat 866 . 

Regimentul 67 Infanterie a fost reînfiinţat la 6 septembrie 1939, ca sarcină de mobilizare 

a Regimentului 27 Dorobanţi din Bacău în conformitate cu Instrucţiunile Marelui Stat Major 

nr.7000/1939 şi cu ordinul de zi nr.1 din 6 septembrie 1939 dat în baza instrucţiunilor de mai 

sus 867 . 

Acesta a fiinţat până la 30 septembrie 1941 când Divizia 35 Infanterie (în compunerea 

căreia intra şi Regimentul 67 Infanterie) a fost desfiinţată. 

Ordinul Marelui Stat Major nr.5450/9 septembrie 1941 şi instrucţiunile date în acest sens, 

transmise regimentului prin Ordinul Diviziei 35 Infanterie nr.3735 din 13 septembrie 1941 

precizau metodologia desfiinţării regimentului şi predarea patrimoniului acestuia la Regimentul 27 

Dorobanţi 868 . 

Regimentul 67 Infanterie a creat un fond arhivistic din care se păstrează arhiva pe anii 

1914 – 1920 şi 1939 – 1941, cuprinzând un număr de 130 dosare şi registre. 

De asemenea, în acest fond este integrat şi un dosar cu ştatele de plată a soldelor cadrelor 

din Batalionul de Rezervă şi Regimentul 67 Infanterie Rezervă pe anii 1912 şi 1913. 

De consemnat este faptul că perioada 1914 – 1920 cuprinde un număr mic de dosare şi 

registre repartizate pe ani astfel: 

- anii 1914, 1915, 1917 şi 1918 – câte un dosar cu state de plată. 

- anul 1919 – trei dosare dintre care unul cu state de plată. 

- anul 1920 – două dosare dintre care unul cu state de plată. 

Arhiva creată în anii în care acest regiment a funcţionat contopit cu Regimentul 55 

Infanterie, este integrată în fondul de arhivă al acelui regiment. 

Fondul de arhivă este prelucrat în cadrul C.S.P.A.M.I. Piteşti şi urmează a se dactilografia 

inventarul provizoriu şi cele definitive. 

862 

C.S.P.A.M.I.., Bibliotecă, “Monitorul Oastei”, Inv.M/486/1914, pag.159 – 163. 

863 

Loc. Cit., Fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f. 282 – 283, 290 – 292. 

864 

Loc.cit., Bibliotecă, Registrul Istoric al Regimentului 55 Infanterie, crt.843, f.56. 

865 

Ibidem, f.81. 

866 

Loc.cit., Biblioteca, inv. Litera I, dosar crt.1702, f.2 -3. 

867 

Loc.cit., Fond Regimentul 67 Infanterie, registrul cu ordine de zi/1939, crt.42, f.1. 

868 

Ibidem, crt.121/1941, f.495 şi 505.


Dosarele se prezintă într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind opisate, 

numerotate şi certificate. 

Participarea regimentului la operaţiunile militare din anul 1916 este bine acoperită 

documentar, în special prin existenţa jurnalului de operaţii şi a memoriului întocmit în acest sens şi 

aflate la nr.crt.1 D şi 4/1916. 

De asemenea, evidenţa militarilor morţi şi dispăruţi pe front este oferită de dosarele 

crt.8/1919 şi 11/1920. 

Pentru cunoaşterea activităţii regimentului în perioada 1939 – 1941, arhiva creată în 

aceşti ani conţine multe documente inclusiv de sinteză care oferă informaţii valoroase în acest 

sens. 

Registrul istoric aflat la Biblioteca C.S.P.A.M.I.. – Piteşti cu nr. de inventar 862 

completează, cu utile informaţii, activitatea regimentului în perioadele: 24.08.1915- 13.08.1916 şi 

01.07.1918 – 13.10.1918. 

357

358 



A luat fiinţă, prin transformarea regimentului omonim de rezervă, în baza Înaltului Decret 

nr.1444 din 01.04.1914, având reşedinţa la Găeşti, jud. Dâmboviţa 869 . 

În contextul participării acestuia la Războiul pentru reîntregire naţională şi a pierderilor 

suferite pe front de acesta – ca de altfel de către toate regimentele româneşti – regimentul a 

cunoscut mai multe reorganizări, contopiri cu alte regimente şi schimbări în titulatură. 

Astfel, conform Ordinului Diviziei 12 Infanterie nr.2139/03.01.1917, acesta s-a contopit 

cu Regimentul 60 Infanterie, rezultând Regimentul 60/68 Infanterie 870 , care a fost organizat pe 

două batalioane şi o companie de mitraliere. 

După mai puţin de o lună de zile, în baza Ordinului de operaţii nr. 174 al Diviziei 12 

Infanterie, la 23 ianuarie 1917, regimentul a fost separat în cele două regimente componente 871 . 

După o foarte scurtă existenţă „Regimentul 68 Infanterie s-a unit cu Regimentul 44 

Infanterie pentru constituirea regimentului combinat 44/68” 872 care a fost organizat pe trei 

batalioane a câte patru companii fiecare. 

Noul regiment a funcţionat până în luna martie 1918, când, în baza Ordinului 

nr.2568/23.03.1918 al Diviziei 12 Infanterie „s-a dezdoit” sub denumirile părţilor componente: 

Regimentul 44 Infanterie şi Regimentul 68 Infanterie 873 , pentru ca, la 01.10.1920 acestea să fie din 

nou contopite sub denumirea de Regimentul 44/68 Infanterie, în baza Ordinului nr.2568/1918 al 

Diviziei 12 Infanterie 874 . 

Regimentul 44/68 Infanterie a fiinţat până la 01.07.1923, când Înaltul Decret 

nr.1674/12.04.1923 îi preciza desfiinţarea 875 . 

O altă perioadă de existenţă a Regimentului 68 Infanterie, începe în anul 1932. 

Astfel „în urma stăruinţelor organelor administrative ale judeţului şi oraşului Cahul” 876 , în 

conformitate cu Înaltul Decret Regal nr.3504/1929 şi cu ordinul M.St.M. nr.5904/1932 transmise 

de Corpul 3 Armată, prin ordinul nr.1970/02.09.1932 şi de Divizia 12 Infanterie prin ordinul 

nr.3042/29.09.1932, a luat fiinţă pe ziua de 1 septembrie 1932 Regimentul 68 Infanterie, fiind 

subordonat Brigăzii 42 Infanterie din Divizia 12 Infanterie 877 . 

La înfiinţare, regimentului i s-a repartizat Cazarma „Ioan Vodă cel Cumplit” din oraşul Cahul 878 . 

Titulatura regimentului a fost completată la 15 iulie 1940 prin adăugarea cuvântului 

„Fortificaţii”, deci acesta devenind Regimentul 68 Infanterie – Fortificaţii, completare ce s-a făcut 

în baza ordinelor M.St.M. nr. 6372 din 02 iulie 1940 şi nr. 7411C din 08 iulie 1940 şi prin Ordinul 

de zi nr.10 din 15 iulie 1940 879 . 

Schimbarea titulaturii era motivată de faptul că regimentul, pe lângă misiunile operative, 

urma să identifice şi să demonteze fortificaţiile şi cazematele de la Est de Nistru. 

În anul 1941, prin ordinul M.C.G. nr.1056A din 11 iulie, partea sedentară a regimentului 

primea reşedinţă, garnizoana Hălăuceşti – Roman”, unde se deplasa cu toate magaziile şi 

materialele 12) , iar în anul 1943 a fost mutată la Piatra Neamţ 880 . 

869 “ 

Monitorul Oastei”, inv.M/486/1914, nr.15/04.04.1914, P.R.,pg.159 – 163. 

870 

C.S.P.A.M.I.., Fond Regimentul 68 Infanterie, dosar FN, crt.19, f.75 – 81. 

871 

Ibidem, crt.22, f.38 – 39. 

872 

Ibidem, f.73- 77. 

873 

Ibidem, crt.19,f. 197 – 198. 

874 

Ibidem, dosar FN, crt.20, f.159. 

875 

Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1702, f. 2-3. 

876 

Loc.cit., Fond Regimentul 68 Infanterie, dos.nr.1,crt.126, f.74 – 75. 

877 

Ibidem, dosar FN/1933, crt.113,f.1. 

878 

Ibidem, dosar nr.1, crt.73, f.12, 21. 

879 

Ibidem, registrul cu ordine de zi pe anul 1940, crt.551, f.10. 

880 Ibidem, dosar nr.7A/1941, crt.675, f.477.


Regimentul a fost desfiinţat la data de 6 mai 1943 prin contopire cu Regimentul 15 

Dorobanţi, predând efectivele şi materialele din dotare acelui regiment 881 . 

Operaţiunile de desfiinţare a regimentului s-au executat în baza ordinului M.St.M. – 

Secţia I nr.53000 din 30.04.1943, transmis acestuia cu Ordinul Diviziei 1 Fortificaţii 

nr.2908/05.05.1943. 

Drapelului regimentului – primit la 09 mai 1914 – i s-au conferit următoarele distincţii: 

- Medalia „Avântul Ţării” – 1913, primită cu Înaltul Decret nr.6247 din 07 noiembrie 

1913 – pentru participarea la această campanie a Regimentului 68 Infanterie Rezervă – precursorul 

acestui regiment; 

- Medalia „Crucea Comemorativă” – 1916 – 1918, cu Baretele Dobrogea, Carpaţi, 

Mărăşti, primită cu Înaltul Decret nr. 3390 din 20 iulie 1921 882 . 

Regimentul 68 Infanterie a creat de-a lungul existenţei sale un fond arhivistic ce acoperă 

documentar perioadele 1914 – 1923 şi 1932 – 1943 şi care cuprinde un număr de 1057 unităţi 

arhivistice (inclusiv registrele control ale contingentelor). 

De notat este că în acest fond este integrat şi un dosar ce conţine statele de plată a 

soldelor cadrelor militare din Batalionul de Rezervă „Radu Negru” pe anul 1912. 

În ceea ce priveşte repartiţia numerică pe ani, a unităţilor arhivistice, numărul acestora 

este redus în unii ani din perioada 1914 – 1920. 

Astfel, anii 1914, 1915, 1918 – 1920, sunt reprezentaţi de câte două dosare şi registre, 

dintre acestea, câte unul conţine state de plată. Se remarcă acoperirea documentară a anilor 1916 şi 

1917 cu un număr de 43 dosare cu arhiva operativă, foarte bogată în informaţii. 

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic - structurală, sistemă 

ce a fost menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică. 

Această operaţiune s-a executat de către personalul specializat din cadrul Centrului de 

Păstrare şi Studii a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, în anul 1979 şi s-a finalizat prin întocmirea 

inventarului provizoriu, dactilografiat într-un exemplar. 

Documentele diversificate atât ca formă cât şi ca importanţă, aflate în arhivă, oferă 

cercetătorului un bogat volum de informaţii despre activitatea regimentului în anii de pace, dar mai 

ales în cei de război. 

În campania din anul 1916, acesta a fost încadrat operativ în Divizia 12 Infanterie şi a 

participat la operaţiile militare din zona Brăila – Cernavodă şi la cele din zona centrală a Carpaţilor 

Meridionali, suferind pierderi grele. 

În anul 1917, regimentul a fost reorganizat, fuzionând cu Regimentul 44 Infanterie şi a 

fost dislocat operativ în unele sectoare de pe frontul Moldovei. 

Între anii 1914 – 1943, aflat în subordinea Brigăzii 2 Fortificaţii şi a Diviziei 2 

Fortificaţii, având o organizare specifică titulaturii sale, a îndeplinit misiuni de asigurare a ordinei 

interne în Basarabia şi Bucovina, de pază a depozitelor de materiale şi de demontare a cazematelor 

şi lucrărilor de fortificaţii de pe Nistru până la Marea Neagră. 

Documentele create în aceşti ani, inclusiv cele de sinteză, conţin foarte multe informaţii 

privind organizarea, efectivele şi dotarea regimentului, dislocările succesive şi activitatea 

subunităţilor sale, starea de spirit a militarilor şi a populaţiei civile din zonele respective, misiunile 

operative şi de pază în zona Odessa, pierderile suferite pe front, desfiinţarea acestuia şi predarea 

patrimoniului la Regimentul 15 Dorobanţi. 

881 Ibidem, Registrul cu ordine de zi/1943, crt.1015, f.92. 

882 Ibidem, Fond M.St.M. – Secţia I, dosar crt.2637, f.145 – 146. 

359

360 


Informaţiile oferite de arhivă sunt completate de cele existente în jurnalele de operaţii pe 

anii 1916 – 1918 existente la Biblioteca Centrului de Păstrare şi Studii a Arhivelor Militare 

Istorice Piteşti şi cele existente în cadrul fondului: 

- extras din registrul istoric pe anii 1914 – 1916, în dos.crt.1; 

- estras de pe jurnalul de operaţii, pe anul 1916, în dosarul crt.3; 

- memoriu privind înfiinţarea şi instalarea regimentului la Cahul, în 1932, în dosarul 

crt.126; 

- jurnal de operaţii, pe perioada iunie – iulie 1940, în dosarul crt.484; 

- dare de seamă privind activitatea regimentului în perioada octombrie 1941 – martie 

1942, în dosarul crt.792; 

- extras din registrul istoric pe anii 1914 – 1942, în dosarul crt.811; 

- jurnal de operaţii pe perioada octombrie 1942 – mai 1943, în dosarul crt.813; 

- jurnal de operaţii pe perioada iulie – octombrie 1942, în dosarul crt.814. 

De asemenea, semnalăm şi prezenţa în acest fond arhivistic a următoarelor documente: 

- copii de pe ordine şi tabele cu privire la înfiinţarea, dislocarea, transformarea şi 

schimbarea denumirii unităţilor şi serviciilor jandarmeriei, în dosarul crt.78/1932; 

- extras din darea de seamă a ataşatului militar român în Polonia, privind luptele de pe 

frontul germano – polon, în dosarul crt.298/1939; 

- sinteză informativă şi schiţă referitoare la amplasarea fortificaţiilor sovietice pe Nistru, 

în dosarul crt.305/1939.



Prin Înaltul Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 – referitor la mobilizarea armatei – a fost 

creat, la Dorohoi, Regimentul 69 Infanterie Rezervă, organizat pe trei batalioane, având un efectiv 

de 3176 oameni 883 . 

Acesta a participat la Campania din Bulgaria, iar la sfârşitul lunii august 1913 a fost 

demobilizat. 

În anul 1914, prin Înaltul Decret nr.1444 din 01.04, a luat fiinţă Regimentul 69 Infanterie, 

având reşedinţa în oraşul Botoşani 884 . 

În perioada februarie 1917 – martie 1918 acesta a fost contopit cu Regimentul 77 

Infanterie, având titulatura de Regimentul 69/77 Infanterie, contopire şi „dezdoire” executate în 

baza Ordinului Diviziei 14 Infanterie nr.794 din 01 februarie 1917 885 şi Instrucţiunilor M.St.M. 

nr.7050 din 27 februarie 1918 886 . 

La 1 octombrie 1920, Regimentul 69 Infanterie a fost contopit, pentru a doua oară, cu 

Regimentul 77 Infanterie, tot sub aceeaşi denumire, 69/77 Infanterie, aşa cum preciza Ordinul 

M.St.M. nr.6108/1920 887 , regiment ce a funcţionat până la 1 iulie 1923, când în baza Înaltului 

Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, a fost desfiinţat. 

Regimentul 69 Infanterie a fost reînfiinţat, la 1 noiembrie 1929, în garnizoana Suceava, în 

baza Înaltului Decret nr.3504/19 octombrie 1929 888 şi a funcţionat până la 2 septembrie 1938, 

când a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 3 Grăniceri, predându-i acestuia, patrimoniul 

său. Desfiinţarea regimentului a fost executată în baza Înaltului Decret nr.828/1938 şi a Ordinului 

M.Ap.N. nr.2929 din 02 septembrie 1938 889 . 

Regimentul, creat în 1929, a primit drapelul la 9 mai 1931, iar prin Ordinul nr.4540/ 

15 martie 1932, Secret, al M.St.M. – Secţia I, se aproba ca acesta să continue tradiţia istorică şi de 

luptă a vechiului Regiment 69 Infanterie, ce fusese desfiinţat în anul 1920 şi care a participat, sub 

titulatură proprie şi fuzionat cu Regimentul 77 Infanterie, la războiul pentru unitate naţională din 

1916 – 1918 890 . 

Ziua patronimică a regimentului a fost stabilită prin Înaltul Decret nr.2244 din 21 iunie 

1930 ca fiind la 24 iunie „naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. 

Printr-un raport din anul 1930, adresat Brigăzii 8 Infanterie, comandantul regimentului 

solicita aprobarea ca ziua patronimică să fie aceea de 2 iunie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, 

motivând aceasta prin ceremonialul religios ce se desfăşura în acea zi la Suceava şi că „martirajul 

suferit de acest sfânt, constituia un excelent prilej de reculegere sufletească 891 ”. 

Regimentul 69 Infanterie a creat, sub titulatură proprie şi în fuziune cu Regimentul 77 

Infanterie, un fond de arhivă ce acoperă documentar întreaga sa existenţă, cu menţiunea că pe anii 

1921 – 1923 sunt prezente trei dosare cu state de plată, integrate în acest fond, la o dată ulterioară 

prelucrării acestuia. 

Aşadar, o parte din arhiva creată în perioada cât a fost contopit cu Regimentul 77 

Infanterie este integrată în fondul arhivistic al acelui regiment. 

883 

C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Registrul istoric al Regimenrului 69 Infanterie, crt.863/A, f.1-2. 

884 

Ibidem, “ Monitorul Oastei” nr.M/486/1914, f.159 – 163. 

885 

Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 77 Infanterie, crt.863, f.9 şi Fond Regimentul 77 Infanterie, dosar 

1B/1917, crt.164, f.71. 

886 

Ibidem,Registrul istoric al Regimentului 77 Infanterie, crt.863, f.7-10. 

887 

Loc.cit., Fond Regimentul 77 Infanterie, crt. 330,f.1-3. 

888 

Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 69 Infanterie, crt.864, f.1. 

889 

Loc.cit., Fond Regimentul 69 Infanterie, dos.93, crt.357, f.296 şi Registrul cu ordine de zi FN/vol.I, O.Z 245. 

890 Ibidem, crt.265/1932,f.9. 

891 Ibidem, crt.209, f.272. 

361

362 


De asemenea, în arhiva Regimentului 69 Infanterie sunt integrate şi două dosare 

cuprinzând statele de plată a soldelor cadrelor din Batalionul de Rezervă „Dragoş”, pe anii 1913 

şi 1914. 

Fondul de arhivă al acestui regiment cuprinde un număr de 404 unităţi arhivistice 

(inclusiv registrele – control ale contingentelor). 


ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor 

Militare Istorice. 

Fondul deţine inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat într-un exemplar. 

Unităţile arhivistice se află într-o stare de păstrare bună, majoritatea fiind copertate, 

opisate, numerotate şi certificate. 

Fondul de arhivă creat de acest regiment cuprinde atât documente obişnuite, cât şi de 

sinteză şi conţine un bogat volum de informaţii ce pun în lumină activitatea regimentului atât în 

perioadele de pace, cât şi participarea sa la luptele din anul 1916 din Transilvania şi 1917, din 

Moldova (la Oituz, Valea Topologului, Nămoloasa şi Mărăşeşti, unde a participat în fuziune cu 

Regimentul 77 Infanterie). 

Documentele existente în fond, jurnalele de operaţii integrate în acesta, precum şi cele 

existente la biblioteca centrului, coroborate cu cele existente în fondul de arhivă al Regimentului 

17 Infanterie, pun în evidenţă înfiinţarea, contopirile, organizarea, desfiinţarea, încadrarea cu 

personal şi dotarea regimentului, la diferite date, luptele la care a luat parte, pierderile suferite pe 

front şi altele asemenea. 

De menţionat este faptul că la 30 iunie 1923, regimentul (la acea dată denumit 69/77 

Infanterie) a predat la Divizia 14 Infanterie un număr de 14 dosare, cu arhiva operativă din anii 

1916 – 1918 892 . 

Regimentul 69 Infanterie deţine registrele istorice aflate la Biblioteca Centrului de Studii 

şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi inventariate cu nr. 863,863/A şi 864. 

892 Ibidem, crt.64.



Regimentul 70 Infanterie Rezervă a luat fiinţă la 24.06.1913 în baza Ordinului M.St.M. 

nr.476/1913, în baza Ordinului M.St.M. nr.476/1913, prin schimbarea denumirii Regimentului 22 

Infanterie Rezervă din Târgovişte. 

A fost mobilizat, participând la Campania din Bulgaria, în compunerea Brigăzii 31 

Rezervă şi a fost demobilizat la 13.08.1913 893 . 

La data de 01.04.1914, în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1444, a luat fiinţă cel de-al 

70-lea regiment infanterie, cu reşedinţa la Câmpulung - Muscel 894 . 

Cu titulatura de Regimentul 70 Infanterie, acesta a funcţionat până la 04.01.1917, când, în 

baza Ordinului nr.1187/1917 al Armatei a II-a, transmis cu cel al Diviziei 12 Infanterie 

nr. 2139/1917, s-a contopit cu Regimentul 62 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 62/70 

Infanterie, organizat pe două batalioane 895 . 

Motivaţia acestei contopiri rezultă din faptul că unităţile din compunerea Diviziei 12 

Infanterie suferiseră mari pierderi în oameni, în operaţiunile desfăşurate până atunci, iar 

constituirea noilor unităţi din efectivele mici ale celor contopite, devenea o necesitate. Iniţial, 

contopirea celor două regimente s-a făcut din punct de vedere tactic, dar, la 1 martie 1917, aceasta 

se făcea şi din punct de vedere administrativ, aşa cum precizau Instrucţiunile Marelui Cartier 

General – 1 nr.10671, transmise regimentului cu Ordinul Diviziei 12 Infanterie nr.1697/1917 896 . 

Noul regiment, 62/70 Infanterie a funcţionat până la 27.03.1918, când, în baza Ordinului 

nr.2508/1918 al Diviziei 12 Infanterie, a fost „desdoit”, reînfiinţându-se astfel, regimentele 62 şi 

70 Infanterie 897 . 

Drept urmare, de la această dată, cele două regimente au funcţionat separat până la 

20.09.1920, când au fost iarăşi contopite sub denumirea de Regimentul 62/70 Infanterie 898 . 

Acest regiment a funcţionat până la 01.07.1923, când în baza prevederilor Înaltului 

Decret nr.1674/12.04.1923 a fost desfiinţat 899 , predând drapelul şi patrimoniul la Regimentul 22 

Infanterie. 

Regimentul 70 Infanterie a creat, cu această titulatură şi cu aceea de Regimentul 62/70 

Infanterie, un fond de arhivă, din care se păstrează un număr de 19 dosare şi registre, repartizate, 

pe ani, astfel: 

1913 – 1 dosar cu state de plată 

1916 – 10 dosare 

1917 – 1 dosar cu state de plată, pe anii 1917 – 1918 

1919 – 3 dosare 

1920 – 3 dosare cu documente de resortul financiar şi cel al aprovizionării cu echipament. 

De menţionat că în cadrul fondului este integrat şi un dosar cu state de plată pe anul 1912 

(pentru cadrele Batalionului 30 Rezervă Muscel) şi pe 1913. 

Aşadar, fondul de arhivă cuprinde un număr mic de dosare, explicaţia lipsei arhivei fiind 

aceea că dosarele create în anii 1917 – 1918 şi 1920 – 1923 – când regimentul s-a numit 62/70 

Infanterie – se găsesc integrate în fondul de arhivă al Regimentului 62 Infanterie. 

893 

C.S.P.A.M.I.. – Statul Major General al Armatei, Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f.67 şi Biblioteca, Jurnal de 

Operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.911. 

894 

Loc.cit., Colecţia “Monitorul Oastei nr.M/486/1914, f.159 -160. 

895 

Loc.cit. Fond Regimentul 70 Infanterie, crt.4, f.214. 

896 

Ibidem. 

897 

Loc.cit., Biblioteca, Colecţia “Jurnale de operaţii”, crt.903, f.192. 

898 

Loc.cit., Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f.67. 

899 

Loc.cit., Biblioteca, inv.lit.I, crt.1702, vol.I, f.2-3 şi Registrul istoric al Regimentului 70 Infanterie, crt.865,f.95. 

363

364 


Fondul de arhivă creat de Regimentul 70 Infanterie (19 dosare) este inventariat şi 

selecţionat, urmând a fi dactilografiat inventarul permanent. 

Arhiva existentă pe anii 1916 şi 1919 cuprinde documente (ordine, rapoarte, dări de 

seamă operative, situaţii numerice, buletine informative şi tabele nominale) ce conţin informaţii 

valoroase, care, completate cu cele existente în Jurnalul de operaţii, aflat la bibliotecă şi inventariat 

cu nr.903 şi în fondul de arhivă al Regimentului 62 Infanterie (Regimentul 62/70 Infanterie) oferă 

posibilitatea reconstituirii participării regimentului la luptele din Dobrogea, Nămăeşti – Pravăţ, 

Câmpulung, în anul 1916 şi la bătălia de la Mărăşti, din vara anului 1917. 

Ca o răsplată a eroismului şi spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă de 

cadrele şi ostaşii regimentului, drapelului acestuia i s-a conferit Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa 

a III-a, în baza I.D. nr.910/19.04.1918 900 şi medalia Comemorativă a Războiului 1916 – 1918, cu 

Baretele Dobrogea, Carpaţi, Mărăşti şi Mărăşeşti, brevet nr.10550/01.07.1919 901 . 

Fondul de arhivă al Regimentului 70 Infanterie, deţine registrul istoric pe perioada 

01.08.1914 – 01.10.1918, aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare 

Istorice şi inventariat cu nr. 865/R.I. 

900 Ibidem, Anuarul Ordinului “Mihai Viteazul”, 1916 – 1920, pag.185. 

901 Loc.cit., Fond Regimentul 62/70 Infanterie, crt.68/1920 – 1922, f.346 – 352.



Cel de-al 71-lea regiment de infanterie a fost creat la data de 23 iunie 1913, în garnizoana 

Calafat, prin mobilizarea Batalionului 31 Rezervă, conform Înaltului Decret Regal 

nr.4609/1913 902 . 

Regimentul a acţionat operativ în compunerea Brigăzii 31 Rezervă până la data 

demobilizării – 13 august 1913 903 . 

Regimentul 71 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 1 aprilie 1914, din acelaşi batalion de 

rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 904 . Unitatea a avut ca 

garnizoană de reşedinţă oraşul Caracal. 

În 14 ianuarie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 41 Infanterie, constituind 

Regimentul 41/71 Infanterie, conform Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916 905 . 


unităţile componente (Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major) 906 . 

Fuzionând pentru a doua oară cu Regimentul 41 Infanterie, sub aceeaşi titulatură (41/71), 

la data de 1 octombrie 1920, conform Ordinelor nr.5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major 907 , 

Regimentul 71 Infanterie a fost desfiinţat la 1 iulie 1923, prin aplicarea Înaltului Decret Regal 

nr.1674/1923 908 . 

Reînfiinţat pe 6 septembrie 1939, prin aplicarea planului de mobilizare al Regimentului 

31 Dorobanţi 909 , Regimentul 71 Infanterie a fiinţat până la data de 1 octombrie 1941, fiind 

desfiinţat conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 8484B/1941 910 . 

Fondul de arhivă al acestei unităţi însumează, pentru păstrarea permanentă 350 unităţi 

arhivistice create în perioadele 1912 – 1920, 1939 – 1941. 

Din arhiva anilor 1912, 1913 s-au conservat câte un dosar cuprinzând state de plată a 

soldelor personalului fostului Batalion 71 Rezervă. Singurele informaţii asupra participării 

Regimentului 71 Infanterie Rezervă la cel de-al doilea război balcanic sunt cele furnizate de 

registrul său istoric. 

Din documentele existente în fond, reţin atenţia celor interesaţi documentele cu caracter 

operativ create în anii 1916 – 1917, care reconstituie participarea regimentului la eroicele 

confruntări armate din defileul Jiului şi de pe crestele Masivului Făgăraş (septembrie 1916), 

precum şi la luptele de la Muncelu, în vara anului 1917. 

Dislocat în Basarabia, în ianuarie – februarie 1918, regimentul îndeplineşte misiunea de 

apărare a Nistrului în zona Tighina, înfrângând rezistenţa şi respingând contraatacurile bandelor 

bolşevice. 

Sinteză a acestor momente din existenţa unităţii, Jurnalul de operaţii al Regimentului 71 

Infanterie se păstrează în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 

Cercetătorul are la dispoziţie un inventar definitiv. 

902 

C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.911, f.1. 

903 

Ibidem. 

904 

“Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 

905 

C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154- 157. 

906 

Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.912, f.12. 

907 

Ibidem, f.21. 

908 

Ibidem, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 

909 

Ibidem, Jurnalul de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.913, f.1. 

910 

Loc.cit., fond Regimentul 41 Infanterie, dosar f.n./1941, crt.379, f.1 -3. 

365

366 



A fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, în oraşul Mizil, prin transformarea Batalionului 

32 Rezervă în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 911 . 

Efectivele unităţii erau recrutate, în principal, de pe raza judeţului Prahova. 

La 29 ianuarie 1917, ca urmare a aplicării Instrucţiunilor Marelui Cartier General 

nr.1014/1916, de reorganizare a armatei, Regimentul 72 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 47 

Infanterie, constituind Regimentul 47/72 Infanterie 912 . 

Sub această denumire, regimentul a fiinţat mai bine de un an de zile. 

Cele două regimente s-au separat în unităţi de sine - stătătoare în 28 martie 1918, conform 

Ordinului nr.20828/1918 al Marelui Stat Major 913 , pentru ca la 1 octombrie 1920 să se reunească 

sub aceeaşi denumire – Regimentul 47/72 Infanterie. 

Unitatea a fost desfiinţată la 1 iulie 1923, odată cu reorganizarea armatei hotărâtă prin 

Înaltul Decret Regal nr.1674/1923 914 . 

Regimentul a fost reînfiinţat, în aceeaşi garnizoană, la 15 august 1939, conform Ordinului 

nr. 8000/1939 al Marelui Stat Major 915 . 

Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat în 30 septembrie 1941 când, 

conform Ordinului nr.8494/1941 regimentul s-a transformat în Batalionul 720 Infanterie 

Independent 916 . 


Regimentului 72 Infanterie însumează 358 unităţi de păstrare, create în perioadele: 1912 – 1917, 

1919 – 1943. 

În ciuda acestui volum, relativ mare de documente, momentele importante din istoria 

unităţii (1916 – 1918) nu sunt acoperite documentar; arhiva anilor 1912 – 1914 constă în două 

dosare cuprinzând ştate de plată a soldelor personalului fostului Batalion 32 Rezervă; din arhiva 

anilor 1915 – 1916 s-au păstrat şase dosare, unul cuprinzând copia jurnalului de operaţii pentru 

perioada august – noiembrie 1916; tot patru dosare, cuprinzând documente cu caracter 

administrativ s-au păstrat din arhiva creată în 1917. 

Restul dosarelor şi registrelor create în anii 1917, 1918 se află în fondul de arhivă al 

Regimentului 47 Infanterie. 

Informaţii asupra participării Regimentului 72 Infanterie la operaţiile desfăşurate în 

compunerea Grupului „Olt”, în vara şi toamna anului 1916, sunt cuprinse în Jurnalul de Operaţii 

aflat în colecţia Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, iar despre „vitejia şi 

avântul” cu care s-au luptat la Mărăşeşti cadrele şi trupa fostului Regiment 47/72 Infanterie 

vorbesc documentele păstrate în fondul Regimentului 47 Infanterie, precum şi jurnalul său de 

operaţii. 

Documentele păstrate în arhiva anilor 1942 şi 1943 – marea majoritate a celor existente în 

fond (247 dosare şi registre) – sunt create de Batalioanele 480, 490 şi 720 Infanterie Independente, 

unităţi operative în Basarabia şi Transilvania. 


911 

“Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 

912 

C.S.P.A.M.I.., biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 47/72 Infanterie, crt.873, f.105. 

913 

Ibidem, crt.874, f.85. 

914 

Loc.cit.,Biblioteca, cota 1702/”I”, f.2 -3. 

915 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, crt.2637, f.68. 

916 Ibidem.



Regimentul 73 Infanterie a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914 prin transformarea 


Având reşedinţa în oraşul Tulcea, efectivele unităţii erau asigurate, în principal, de pe 

raza judeţului Tulcea. 

Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp: 21 ianuarie 

1917 – 1 aprilie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, cu denumirea Regimentul 73/78 Infanterie, 

ca urmare a contopirii cu Regimentul 78 Infanterie, conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 

al Marelui Cartier General 918 şi Ordinelor nr.20741/1918 919 şi 5170/1920 920 ale Marelui Stat 

Major. 

Prin Înaltul Decret Regal nr. 1674/1923, Regimentul 73/78 Infanterie a fost desfiinţat la 

data de 1 iulie 1923 921 . 

Unitatea a fost reînfiinţată în aceeaşi garnizoană, la 5 septembrie 1939, conform 

Ordinului Marelui Stat Major nr.11000/1939 922 . 

Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat în septembrie 1941, când, conform 

ordinului nr.8424/26 septembrie 1941 al Marelui Stat Major, regimentul s-a transformat în 

Batalionul 730 Infanterie Independent 923 . 

Fondul de arhivă al fostului Regiment 73 Infanterie cuprinde 113 dosare şi registre, 

constituite din documente create în anii 1912 – 1923 şi 1939 – 1941. 

Documentele anilor 1912 – 1914 sunt state de plată a soldelor cadrelor din Batalionul 33 

Rezervă. 

Reţin atenţia celor interesaţi îndeosebi documentele cu caracter operativ create în anii 

1916, 1917 (ordine şi rapoarte zilnice de operaţii, buletine informative cu situaţia frontului, situaţii 

de efective, dotare şi pierderi umane) care reconstituie participarea regimentului la mari bătălii 

desfăşurate pe frontul din Dobrogea (Flămânda), pe Valea Prahovei, iar în vara anului 1917 – la 

Mărăşeşti. 

Suprema recunoaştere a „vitejiei şi avântului cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi 

soldaţii regimentului, în crâncenele lupte din Bulgaria şi de pe frontul Predeal”, la Iaşi, în 28 mai 

1918, drapelul Regimentului 73 Infanterie a fost decorat de regele Ferdinand cu cea mai înaltă 

distincţie de război – Ordinul „Mihai Viteazul” 924 . 

Din motivaţia decorării cităm 925 : „S-au distins, în mod strălucit, în zilele de 18 – 20 

septembrie (1916), când au concurat de aproape la înfrângerea forţelor bulgare de la Riahova, Mak – 

Kaia şi Mak – Para (Flămânda), precum şi în luptele pentru apărarea sectorului dintre cota 1297 şi 

Muntele Piatra – Arsă, lupte în care au dat dovadă de înalte virtuţi ostăşeşti. Acest eroic regiment 

luptând cu numeroase forţe inamice, a recucerit punctul Predeluş şi Muntele Susai, iar de 

la 9 octombrie 1916, a dat lupte furioase, pentru apărarea Văii Cerbului, apoi, pe Muntele Diham şi 

Cleştele, până în ziua de 22 octombrie, când a luptat pe muntele Clăbucet şi de pe care a fost retras 

pentru reorganizare cu un efectiv redus prin lupte, pentru Patrie şi Rege, la mai puţin de 200 viteji”. 

Pentru identificarea documentelor care ilustrează aceste momente eroice, cercetătorului îi 

stă la dispoziţie un inventar definitiv. 

917 

“Monitorul Oastei”, nr.15/1914, Partea regulamentară, pag.159. 

918 

C.S.P.A.M.I.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157. 

919 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar nr.4/1942, crt.2637, f.73. 

920 

Ibidem. 

921 

Loc.cit., Biblioteca, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 

922 

Loc.cit., Registrul istoric al Regimentului 73 Infanterie, crt.870, f.1. 

923 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 3/1942, crt.2636,f.32. 

924 

Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul “ 1916 – 1920, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1931, pag.180. 

925 Ibidem. 

367

368 



Unitatea a fost constituită cu denumirea Regimentul 74 Infanterie Rezervă la data 

de 23 iunie 1913, în garnizoana Constanţa, prin mobilizarea Batalionului 34 Rezervă, conform 

Înaltului Decret Regal nr.4609/1913 şi Ordinului nr.128/1913 al Diviziei 9 926 . 

Aflat în compunerea Brigăzii 29 regimentul nu a acţionat operativ în Bulgaria, fiind 

destinat „întăririi şi apărării Cetăţii Bucureşti”. 

La 29 august 1913, unitatea a fost demobilizată 927 . 

Regimentul 74 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, în aceeaşi garnizoană 

(Constanţa), în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 928 . 

La 1 aprilie 1917 ca urmare a aplicării Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916, 

Regimentul 74 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 80 Infanterie formând Regimentul 74/80 


Cele două regimente s-au separat, un an mai târziu, în 1 aprilie 1918, în unităţi de sine – 

stătătoare, conform Ordinului nr. 20741/1918 al Marelui Stat Major 930 . 

Cu începere din 1 octombrie 1920 931 , prin contopire cu Regimentul 63 Infanterie, 

Regimentul 74 Infanterie a funcţionat cu denumirea Regimentul 63/74 Infanterie până la 1 iulie 

1923, dată la care unitatea a fost desfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923 932 de 

reorganizare a armatei. 

Reînfiinţat în 5 septembrie 1939, conform Ordinului nr.10900/1939 al Marelui Stat Major, 

ca unitate de dublură, prin scindarea Regimentului 18 Dorobanţi, Regimentul 74 Infanterie şi-a 

încetat existenţa la 2 octombrie 1941, fiind transformat în Batalionul 740 Infanterie 

Independent 933 . 

În această perioadă de timp garnizoana sa de reşedinţă a constituit-o oraşul Târgu Jiu. 


Regimentului 74 Infanterie conţine 140 dosare şi registre, cuprinzând documentele create în anii 

1912 – 1920 şi 1939 – 1940. 

Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 34 

Rezervă. 

Din arhiva creată în anii 1916, 1917 s-au conservat în bună stare îndeosebi documentele 

cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile 

de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 74 Infanterie la luptele de 

la Turtucaia şi apoi pe valea Prahovei în zona Buşteni, în cadrul Diviziei 15 Infanterie, iar în vara 

anului1917 la bătălia de la Mărăşeşti. 

Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii şi 

Registrul istoric aflate în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 


926 

C.S.P.A.M.I, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.874, f.7. 

927 

Ibidem, f.9. 

928 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar nr.4/1942, f.48. 

929 

Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar nr.14/1916, crt.154, f.154 – 157 şi jurnalul de operaţii al Regimentului 

74 Infanterie, f.21. 

930 

Loc.cit., jurnalul de operaţii al Regimentului 74 Infanterie, crt.920, f.33. 

931 

Loc.cit., fond Regimentul 63 Infanterie, dosar nr.10/1920, crt.47, f.45. 

932 

Loc.cit., biblioteca, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 

933 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar nr.4/1942, crt.2637, f.70.



Regimentul 75 Infanterie a fost creat la data de 1 aprilie 1914, prin transformarea 


Unitatea îşi avea reşedinţa în oraşul Cernavodă, iar efectivele îi erau asigurate, în 

principal, de pe teritoriul Dobrogei. 

În 14 ianuarie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 76 Infanterie, constituind 

Regimentul 75/76 Infanterie, conform Instrucţiunilor Marelui Cartier General nr.1014/1916 935 . 


unităţile componente (Ordinul Marelui Stat Major nr.20741/1918, comunicat cu Ordinul 

nr.3077/1918 al Diviziei 15 936 . 

Cu începere din 1 octombrie 1920 937 , prin contopire cu Regimentul 79 Infanterie, 

Regimentul 75 Infanterie a funcţionat cu denumirea Regimentul 75/79 Infanterie, până la 1 iulie 

1923, dată la care unitatea a fost desfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923 938 de 

reorganizare a armatei. 

Reînfiinţat, în garnizoana Sibiu, la data de 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui 

Stat Major nr. 10900/1939, Regimentul 75 Infanterie a fiinţat până la 6 septembrie 1942, fiind 

desfiinţat prin Ordinul Marelui Stat Major nr.8494B/1941 939 . 

Fondul de arhivă al Regimentului 75 Infanterie însumează 399 dosare şi registre, create în 

anii 1912 – 1923; 1939 – 1941. 

Documentele anilor 1912 – 1914 sunt state de plată a soldei cadrelor fostului Batalion 35 

Rezervă. 

Din arhiva creată în anii 1916, 1917 un interes deosebit prezintă documentele cu caracter 

operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective 

şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 75 Infanterie, sub ordinele Diviziei 15 

Infanterie la eroicele confruntări de la Turtucaia şi Mărăşeşti. 

Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii aflat în 

biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 


934 

“Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 

935 

C.S.P.A.M.I.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157. 

936 

Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.875, f.1. 

937 

Ibidem, f.15. 

938 

Ibidem, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 

939 

Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar 3/1942, crt.2636, fila 56. 

369

370 



A luat fiinţă la 1 aprilie 1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Vasile Lupu”, 

în unitate activă (I.D.nr.1414/01.04.1914), cu reşedinţa în Garnizoana Olteniţa şi subordonat 

Corpului 5 Armată 940 . 

Noul regiment, al cărui comandant era lt.col. Drăghici Mihail, a primit drapelul la 10 mai 

1914, în cadrul unei ceremonii ce s-a desfăşurat la Palatul Regal din Bucureşti 941 . 

De asemenea, ca zi patronimică a regimentului, a fost stabilită ziua de 23 aprilie (Sfântul 

Gheorghe) 942 . 

La 15 ianuarie 1917, regimentul a fost contopit cu Regimentul 75 Infanterie, 

constituindu-se astfel, Regimentul 75/76 Infanterie 943 (Instrucţiunile nr.1014/1916 ale Marelui 

Cartier General şi Ordinul nr.1962/15.01.1917 al Marelui Stat Major), regiment care a funcţionat 

cu această titulatură până la 1 aprilie 1918, când a fost separat în unităţile componente, respectiv 

Regimentele 75 şi 76 Infanterie (Ordinul nr.20741/1918 al Marelui Stat Major şi nr. 3077/1918 al 

Diviziei 15 Infanterie) 944 . 

La 30 septembrie 1920, Regimentul 76 Infanterie a fost contopit pentru a doua oară, de 

această dată cu Regimentul 80 Infanterie, contopire din care a rezultat Regimentul 76/80 Infanterie 

(Ordinul nr.5170/1920 al Marelui Stat Major) 945 . 

Regimentul rezultat în urma acestei contopiri (76/80 Infanterie) a funcţionat până 

la 01 iulie 1923, când a fost desfiinţat (I.D.nr.1674/12.04.1923) 946 . 

Regimentul 76 Infanterie a fost reînfiinţat la 05 septembrie 1939, de această dată în 

Garnizoana Orăştie (Ordinul nr.11000/04.09.1939 al Marelui Stat Major) 947 şi a fiinţat până la 

16 octombrie 1941, aceasta fiind data încetării existenţei acestuia (Ordinul Marelui Stat Major 

nr. 10262/1941) 948 . 

Ordinul de desfiinţare prevedea ca din cadrele şi trupa regimentului să se constituie 

Batalionul 760 Infanterie Independent, iar restul de personal să fie vărsat la Regimentul 92 


Din fondul arhivistic creat de acest regiment se păstrează un număr de 465 unităţi 

arhivistice care acoperă documentar anii 1914 – 1923 şi 1939 – 1941. 

În acest fond arhivistic este integrat şi un dosar creat în anul 1913 de către Batalionul 36 

Rezervă, dosar care conţine documente pe perioada 1913 – 1916. 

De notat este faptul că arhiva creată în anii când acest regiment a fost contopit cu 

Regimentele 75 şi 80 Infanterie, a fost integrată în fondurile arhivistice ale acelor regimente, iar în 

fondul acestui regiment au rămas un număr foarte mic de dosare. 

Fondul de arhivă al Regimentului 76 Infanterie este prelucrat, iar dosarele se prezintă 

într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind copertate, opisate şi certificate. 

Fondul dispune de inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat în urma executării 

operaţiunilor de prelucrare. 

940 “Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914. 

941 C.S.P.A.M.I.., Fond Regimentul 76 Infanterie, dosar 5/1914, f. 552 – 553. 

942 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 76 Infanterie, pe anii 1918 – 1920, crt.924, pg.8. 

943 Loc.cit., Fond Marele Cartie General, dosar 14/1916, crt.154, filele 154 – 157. 

944 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.875, f. 1. 

945 Loc.cit. Fond Regimentul 76 Infanterie, crt.54/1920, fila 271 şi crt.61/1921, f. 11. 

946 Loc.cit., Biblioteca, Inventar litara I, crt.1702, f.2 -3. 

947 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 76 Infanterie, crt.878,f.1. 

948 Ibidem, fila 7. 

949 Ibidem.


Documentele create şi păstrare în dosare scot în evidenţă activitatea regimentului, precum 

şi participarea acestuia la luptele de la Turtucaia, în luna septembrie 1916, misiunile îndeplinite în 

perioadele 12 iulie 1918 – 11 aprilie 1919 şi 05 aprilie 1940 – 29 iunie 1940, când a fost dislocat 

în Basarabia, în Orhei şi respectiv judeţul Bălţi şi 20.08.1940 – 27.10.1940, când a fost dislocat în 

Transilvania ( în zonele Bihor şi Cluj). 

De asemenea, documentele create în anul 1941 oferă valoroase informaţii privind 

activitatea desfăşurată de Batalionul 2 al regimentului denumit Batalionul 76 Munci Agricole, 

dislocat, în lunile august – octombrie, în judeţul Berezovca – Transnistria şi pus la dispoziţia 

Comandamentului Etapelor Armatei a 4-a pentru efectuarea lucrărilor agricole în acea zonă. 

Fondul de arhivă deţine, la Biblioteca centrului, următoarele: 

- registrul istoric, pe perioada 23 iulie 1914 – 05 august 1916, inventariat cu nr. 877; 

- registrul istoric pe perioada 05 septembrie 1939 – 15 octombrie 1941, inventariat 

cu nr. 878; 

- jurnal de operaţii pe perioada 15 august – 27 septembrie 1916, inventariat cu nr. 923; 

- jurnal de operaţii pe perioada 01 iulie 1918 – 01 octombrie 1920, inventariat cu nr.924; 

- jurnal de operaţii pe perioada 05 septembrie 1939 – 10 noiembrie 1940, inventariat 

cu nr.925; 

- jurnal de operaţii pe perioada 05 septembrie 1939 – 15 octombrie 1941, inventariat 

cu nr. 925. 

371

ISTORIOGRAFIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ 

– repere bibliografice – 

*** 165 de ani de existenţă a artileriei române moderne, Bucureşti, Editura Centrului 

Tehnic-Editorial al Armatei, 2008. 

*** 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al doilea război 

mondial, (coordonatori general lt. dr. Ilie Ceauşescu, dr. Florin Constantiniu, dr. Mihail E. 

Ionescu), Bucureşti, Editura Politică, 1985. 

*** Actul de la 23 august în context internaţional. Studii şi documente, Bucureşti, Editura 

Politică, 1984. 

*** Albumul Armatei Române, Bucureşti, Stabilimentul Lithografic M. B. Baer, 1873. 

*** Albumul Armatei României 1859-2009 (coordonator comandor dr. Marian Moşneagu), 

Bucureşti, Editura Militară, 2009. 

*** Armata română 1941-1945, (coordonatori Cornel Scafeş, Horia Şerbănescu, Ioan 

Scafeş, Corneliu Andonie, Romeo Avram, Ioan Dănilă), Bucureşti, R.A.I., 1996. 

*** Armata română în Războiul de independenţă. 1877-1878 (coordonatori Cornel Scafeş, 

Horia Şerbănescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafeş), Bucureşti, Editura Sigma, 2002. 

*** Armata română în revoluţia din Decembrie 1989, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura 

Militară, 1998. 

*** Armata română în misiuni de pace (coordonatori Călin Hentea, Laurenţiu Sfinteş), 


*** Armata română în misiuni internaţionale (coordonatori Călin Hentea, Cornel Scafeş, 

Horia Şerbănescu), Muzeul Militar Naţional, Colecţia Dorobanţul, Bucureşti, Editura Coresi, 

2004. 

*** Armata română în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. 1859-1866, (coordonatori Cornel 

Scafeş, Horia Şerbănescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafeş), Bucureşti, Total Publishing, 2003. 

*** Armata română şi Marea Unire, Bucureşti, Editura Daco-Press, 1993. 

*** Armata română şi unitatea naţională (coordonatori comandor dr. Marian Moşneagu, 

lt. col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă), Piteşti, Editura Delta Cart Educaţional, 2008. 

*** Bibliografia analitică a periodicelor româneşti, vol. I (1966) şi vol. II, (1971), 

Bucureşti, Editura Academiei, în secţiunea „Armată. Oştire. Artă şi ştiinţă militară”. 

*** Biserica şi Armata – slujire şi jertfă, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al 

Armatei, 2006. 

*** Confruntarea cu secolul XXI în abordarea provocărilor din domeniul arhivelor 

militare (culegere de comunicări prezentate la simpozionul internaţional cu acelaşi titlu, care a 

avut loc la Bucureşti, în perioada 4-8 septembrie 1996), Bucureşti, Editura Machiavelli, 1997. 

*** Documente privind Istoria României. Războiul de Independenţă, vol. IX, Bucureşti, 

Academia Română, 1900. 

*** Elemente de sociologie şi psihologie militară românească. Culegere de texte, 


373

374 


*** Enciclopedia Armatei României (coordonator amiral dr. Gheorghe Marin), Bucureşti, 

Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2009. 

*** Istoria aviaţiei române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984. 

*** Istoria medicinei militare, Bucureşti, Editura Medicală, 1972. 

*** Istoria militară a poporului român, vol.IV-VI, Bucureşti, Editura Militară, 1986-1989. 

*** Istoria Statului Major General Român. Documente 1859-1947, (responsabili Eftimie 

Ardeleanu, Alexandru Oşca, Dumitru Preda), Bucureşti, Editura Militară, 1994. 

*** Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi „Argeş” (1877-1946), (coordonatori comandor dr. 

Marian Moşneagu, lt. col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă, Vasilica Manea), Piteşti, Editura 

Pământul, 2008. 

*** În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major 

(coordonatori col. dr. Alexandru Oşca, maior dr. Florin Şperlea), Bucureşti, Editura Centrului 


*** Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. Documente, vol. I, 1919-1930, 


*** Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. Documente, vol. II, 1930-1935, 

Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008. 

*** România în anii Primului Război Mondial, vol.I-II, Bucureşti, Editura Militară, 1987. 

*** România în ecuaţia Păcii şi Dictatului. Culegere de studii şi comunicări, Piteşti, 

Editura Paralela 45, 2001. 

*** România în context internaţional la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Studii 

şi comunicări. Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2005. 

2003. 

*** Restituiri. Studii şi comunicări, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 

*** Ministerul Apărării Naţionale, Marele Stat Major, Serviciul Istoric, România în primul 

război mondial 1916-1919, Vol. 1, Documente - Anexe, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934. 

*** Marele Cartier General al armatei române. Documente 1916-1920, (coordonator: 

general de corp de armată Dumitru Cioflină, responsabil de volum lt. col. Eftimie Ardeleanu), 

Bucureşti, Editura Machiavelli, 1996. 

*** Bibliografia militară românească 1831 - 1973, vol. I-III, Bucureşti, Editura Militară, 1975. 

***Uniformele armatei române. 1830-1930, Bucureşti, 1930. 

*** Scutul Patriei. Radiografia unei stări de spirit. Contribuţii la istoria presei militare 

româneşti din Transilvania, 1919-2003, coordonator Iulian Patca, Cluj-Napoca, 2003. 

*** Statul Major General 1859-2004. Istorie şi transformare, Bucureşti, Editura Centrului 


2001. 

*** Şefii Statului Major General Român, 1859-2000, Bucureşti, Editura Europa Nova, 

*** Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei, vol. I: Eliberarea Basarabiei şi a nordului 

Bucovinei, 22 iunie – 26 iulie 1941, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 1999; vol. II: Pe ţărmul 

nord-pontic, iulie 1941-iunie 1942, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 2000; vol. III: Golgota 

Estului, iulie 1942-august 1944, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 2000.


Abrudeanu, Ion, România şi războiul mondial. Contribuţiuni la studiul istoriei războiului 

nostru, Bucureşti, Editura Librariei Socec, 1921. 

Achim, Gabriel, Acţiunea militară terestră modernă, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic- 

Editorial al Armatei, 2006. 

Alevra, Nicolae, general, Organizarea armatei după război, Bucureşti, 1930. 

Andreescu, Anghel, Conflictele sfârşitului de mileniu: Stabilităţi, instabilităţi, manipulare, 

Bucureşti, Editura Timpolisi, 2002. 

Antip, Constantin, gl. mr., Publicistica militară în serviciul apărării naţionale, Bucureşti, 

Editura Militară, 1983. 

Apostol, Vasile; Giurcă Ion; Chiriac, Mircea D.; Baltă, Corneliu, Comandamente 

strategice operaţionale române în acţiune (1859-1947), Bucureşti, Editura Tipo-Lith, 2000. 

Atanasiu Constantin, maior, Naţiunea armată şi armata de profesionişti. Contribuţii ale 

psihologiei aplicate, Cernăuţi, 1935. 

Atanasiu, Victor; Iordache, Anastasie; Iosa, Mircea; Oprea, Ion M.; Oprescu, Paul, 

România în primul război mondial, Bucureşti, Editura Militară, 1979. 

Atanasiu, Traian; Zemba, Anatolie; Grad, Vasile; Mihai Cornel; Marin, Gheorghe, Puterea 

maritimă şi diplomaţia navală, Bucureşti, Editura Militară, 1998. 

Averescu, Alexandru, Noţite zilnice de război (1914-1918), vol.1-2, ediţie îngrijită, studiu 

introductiv şi note de Eftimie Ardeleanu şi Adrian Pandea, Bucureşti, Editura Militară, 1992. 

Averescu, Alexandru, Operaţiile de la Flămânda, Bucureşti, 1924. 

Avram, Valeriu, Istoria Aeronauticii Militare Române 1910 -1916, Piteşti, Editura Tiparg, 2003. 

Avram, Valeriu; Ion Ştefan, Politica aeriană a României în primele decenii ale secolului XX, 

Timişoara, Editura Mirton, 2006. 

Băldescu, Radu, lt. colonel, Răsboiul naţional. Operaţiunile din anii 1917, 1918 şi 1919, 

vol.II, Sibiu, 1934. 

Bălescu, Valeria, Mausoleul de la Mărăşeşti, Bucureşti, Editura Militară, 1993. 

Bărboi, Vasile, General de corp de armată (r); Popescu, Titus general de brigadă (r); Eugen 

Teodorescu, general de brigadă (r); locotenent-colonel Visarion Neagoe, Istoria artileriei şi 

rachetelor antiaeriene române, Bucureşti, Editura ,,Modelism”, 1996. 

Bârdeanu, Nicolae, Nicolaescu, Dan, Contribuţii la istoria Marinei Române, vol. I. Din 

cele mai vechi timpuri până la 1918, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979. 

Bârzotescu, Laurenţiu, col., Gazele ca mijloc de luptă. Întrebuinţarea lor în războiul 1914– 

1918. Atacul cu gaze şi apărarea contra gazelor, Bucureşti, 1922. 

Bădălan, Eugen, Eseu despre arta strategică, Bucureşti, Editura Militară, 2005. 

Bodunescu, Ion, Sirianu, Ion Rusu, Descifrarea unei istorii necunoscute, vol.1-3, 

Bucureşti, Editura Militară, 1973-1975. 

Boldur, Alexandru V., Imperialismul sovietic şi România, Bucureşti, Editura Militară, 2000. 

Brătianu, Gheorghe I., Acţiunea politică şi militară a României în 1919 în lumina 

corespondenţei diplomatice a lui Ion I.C. Brătianu, Bucureşti, 1939. 

Cantea, D., lt. colonel, Elemente de tactica unităţilor de cavalerie motomecanizate, Sibiu, 1937. 

375

376 


Carp, Cornel, col. dr.; Cornel Ţucă, Sub zodia lui Gutenberg. 85 de ani de la crearea 

Tipografiei Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al 

Armatei, 2005. 

Căliman, Călin, Istoria filmului românesc, 1897-2000, Editura Fundaţiei Culturale 

Române, Bucureşti, 2000. 

Cerăceanu, Ion, Col., Documentar istoric – Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii – 

65 de ani de istorie, Bucureşti, Editura CTEA, 2007. 

Cernat, Gheorghe şi Dragnea, Stelian, De la Tiraliorii lui Cuza la Brigada 30 Gardă 

1860-1995, Bucureşti, Editura Tempus, 1995. 

Cernăianu, Ioan, lt.colonel, Elemente de tactică raţionată. Defensiva în lumina noilor idei 

doctrinare româneşti, Bucureşti, 1933. 

Ciobanu, Ionel, lt. col. dr., Comunicaţiile – suportul tehnic al conducerii în secolul XXI, 

Bucureşti, Editura A.Î.S.M., 2002. 

Constantin, Ion, Basarabia sub ocupaţia sovietică de la Stalin la Gorbaciov, Bucureşti, 

Editura Fiat-Lux, 1994. 

Constantiniu Florin; Duţu Alesandru; Retegan Mihai, România în război, 1941-1945. Un 

destin în istorie, Bucureşti, 1995. 

Costescu, Lucian, maior; Nicolae Tomescu, căpitan, Infanteria în luptă în cooperare cu 

celelalte arme, Sibiu, 1934. 

Cornicioiu Gr., general, Ştefan Opriş, lt. col., Aurel Dumitrescu, maior, Contribuţiuni la 

istoricul grănicerilor, vol. I-II, 1834-1921, Bucureşti, 1934. 

2003. 

Cracsner, Constantin Edmond, Elemente de psihologie militară, Bucureşti, Editura AÎSM, 

Crăciunoiu, Cristian; Stănescu, Raymond, Oţel, aburi şi torpile. Marina în Războiul de 

independenţă, Bucureşti, Editura Modelism, 2001. 

Dabija, G.A, general, Armata română în Răsboiul Mondial (1916-1918), vol.I-IV, cu o 

prefaţă de general de corp de armată Alexandru Averescu, Bucureşti, f.a. 

Dinulescu, R., maior, Armata modernă. Concepţiuni moderne în organizarea armatelor, 

Craiova, 1930. 

Dogaru, Ştefan Mihai, Col.dr.ing.; mr. dr. ing. Ion Roman, Bibliografia chimiei militare 

româneşti, 1917-1985, Bucureşti 1987. 

Domenico, Viorel, Scutul de celuloid, Bucureşti, Editura Militară, 1991. 

Dobrinescu, Valeriu-Florin; Constantin, Ion, Basarabia în anii celui de-al doilea război 

mondial (1939-1947), Iaşi, Institutul European, 1995. 

Domette, Pierre, Ing., Alarmă!....Gaze, Bucureşti, 1936. 

Dragomirescu, Alexandru, Cantemir Moşoiu, Generalul Traian Moşoiu, Ploieşti, Editura 

Printeuro, 2000. 

Dragu, Constantin, general, Armata democraţiei. Înfăptuirea „naţiunei armate”. Problema 

reducerei serviciului militar activ, Bucureşti, 1925. 

Drăgănescu, Constantin, Lt. col., Campaniile din 1848/49 şi 1919 în Transilvania şi 

Ungaria, Bucureşti, 1930. 

Dumitru, Cristea, Gl.bg.dr.; Col.(r) dr. Alexandru Oşca, Transmisiunile - suport pentru 

conducerea militară (1877 – 1947), Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003.


Duţu Alesandru, Între Wehrmacht şi Armata Roşie. Relaţii de comandament românogermane 

şi româno-sovietice (1941-1945), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000. 

Duţu Alesandru; Dobre Florica; Loghin Leonida, Armata română în al doilea război 

mondial, 1941-1945. Dicţionar enciclopedic, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999. 

Duţu Alesandru; Dobre Florica; Rotaru Jipa, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. I 

(22 iunie – 26 iulie 1941), Bucureşti, Editura Metropol, 1993. 

Duţu Alesandru; Dobre Florica; Rotaru Jipa, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. II 

(2 iulie – 16 octombrie 1941), Bucureşti, Editura Metropol, 1995. 

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. III (septembrie 

1941 – iulie 1942), Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 1997. 

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. III (august 1942 – 

august 1944), Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 1997. 

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Eroi români pe frontul de răsărit (1941-1944), Bucureşti, 

Editura Eminescu, 1995. 

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Drama generalilor români (1944-1964), Bucureşti, 

Editura Enciclopedică, 1997. 

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Distrugerea elitei militare sub regimul ocupaţiei sovietice 

în România, vol. I-II, Bucureşti, INST, 2001. 

Duţu Alesandru; Oroian Teofil, Comandanţii Corpului 7 armată, Dej, 2001. 

Enciu, Gheorghe, general; col. Ioan Biji, col. Emil Constantinescu, col. Leandru Panait, 

Contribuţii la istoria trupelor de transmisiuni din armata română, Bucureşti, Editura Militară, 1973. 

Economu, Virgil, general; Vasile Chiţu, căpitan, Pedagogia instrucţiei practice şi 

programe analitice pentru dezvoltarea instrucţiei în corpurile de trupă, vol I, Bucureşti, 1927. 

Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei 9-a împotriva românilor şi ruşilor 1916/17, 

Bucureşti, 1937. 

Giurcă Ion, col. dr., 1917. Reorganizarea armatei române, Bucureşti, Editura Academiei 

de Înalte Studii Militare, 1999. 

Gheorghiţă, Emil, General de brigadă (r); colonel (r) George Gheorghiu, File din istoria 

cavaleriei şi tancurilor din armata română, Bucureşti, Editura Vasile Cîrlova, 2007. 

Giuran, Valeriu, Momente din istoricul Batalionului şi al Regimentului 5 Vânători 1896- 

1941, Timişoara, Editura Miron, 2000. 

Giurescu Dinu, România în al doilea război mondial, 1941-1945, Bucureşti, Editura ALL, 1999. 

Herjeu, C.N., Col., Istoria armei geniului, Bucureşti 1902. 

Hentea Călin, Noile haine ale propagandei, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008. 

Ioaniţiu, Alexandru, locotenent-colonel, Războiul României, vol. 1-2, Tipografia Geniului, 

Bucureşti, f.a. 

Ionescu, Ion, Politica navală a României între anii 1919 şi 1941, Constanţa, Editura 

Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A., 2002. 

Iordache, Constantin, Acţiunile navelor Marinei Militare în Revoluţia din Decembrie 1989, 

Constanţa, Editura Ex Ponto, 2004. 

377

378 


Iordache, Neculai, General de divizie (rtr.); General de brigadă (rtr.) dr. Radu Vlăsceanu; 

col. (rtr.) Ioan Savu; col. (rtr.) Constantin Chiper, Istoria radiolocaţiei din apărarea antiaeriană a 

României, Editura PRO TRANSILVANIA, Bucureşti, 2001. 

Irimia, Ion; Ion Emil, Elemente de teorie generală a ştiinţei militare, Bucureşti, Editura 

AISM, 2002. 

Jitianu, Ion, general de divizie, Forţele morale şi forţele materiale la război, Bucureşti, 1928. 

Kiriţescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919, vol. I- II, 

Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989. 

Constantin Kiriţescu, Arcul de Triumf şi epopeea română 1916-1918-1922-1936, 

Bucureşti, Editura „Casa Şcoalelor”, 1937. 

Koslinski, Niculae; Stănescu, Raymond, Marina Română în cel De-al Doilea Război 

Mondial 1939-1945, vol. I-III, Bucureşti, Editura Modelism International, 1998. 

Lupaşcu, Alexandru, colonel, Din războiul României. În lumina adevărului, Bucureşti, 

Tipografia Serviciului Geografic al Armatei, 1921. 

Manafu, Alexandru, Intendenţa armatei române – eroism fără glorie, Bucureşti, Editura 

Per Omnes Artes, 1999. 

Manafu, Alexandru, Un fiu al Olteniei. Generalul de corp de armată Marin Manafu, 

Bucureşti, Editura Per Omnes Artes, 1996. 

Manafu, Alexandru, Un secol de viaţă. Generalul de divizie Victor Isăceanu, Bucureşti, 

Editura Per Omnes Artes, 1997. 

Manafu, Alexandru şi Marin Macri, Medicina militară în campanie, Bucureşti, Editura 

Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008. 

Marin, Gheorghe, General de brigadă (r) dr.; Ecaterina Marin-Zăinescu; colonel (r) dr. 

Gheorghe Romanescu (coordonatori), Istoria cavaleriei române, Bucureşti, Editura Academiei de 

Înalte Studii Militare, 1998. 

Marinescu, Călin, ing., Istoricul Poştei Militare Române 1859-2000, Bucureşti, Editura 

Militară, 2001. 

Mărdărescu, G.D., general, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea 

Budapestei (1918-1920), Bucureşti, 1922. 

Mihalache, Vasile, general-maior, Ioan P. Suciu, colonel (r), Jandarmeria română 1850- 

1945. Pagini dintr-o istorie nescrisă, Bucureşti, Editura Ministerului de Interne, 1993. 

Moşneagu, Marian, Politica navală postbelică a României (1944-1958), Bucureşti, Editura 

Mica Valahie, 2005. 

Moşneagu, Marian, Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & 

fregatelor ,,REGELE FERDINAND” şi ,,REGINA MARIA”, Constanţa, Editura Muntenia, 2007. 

Nădejde, V., lt. col., Centenarul naşterii armatei române (1830-1930), Iaşi, Tipografia 

„Cultura Românească”, 1930. 

Neagoe, Sever, Grănicerii români în cele două conflagraţii ale secolului al XX-lea, 

Bucureşti, Editura Ministerului de Interne, 1996. 

Neagoe, Sever, Ilie Tender, Gheorghe Văduva, Istoria grănicerilor şi a începutului poliţiei 

de frontieră, Bucureşti, Editura Scaiul, 2003. 

Nicoară, Adrian Marius, Aeronautica Română pe Frontul de Vest. 23 august 1944 – 12 mai 

1945, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, 2007.


Oroian, Teofil, dr.; Gheorghe Nicolescu; Vasile Popa, Tentaţia libertăţii. Operaţiunea 

„Sumava” – un simplu pretext, Bucureşti, Editura Militară, 1999. 

Otu Petre, Colonel dr., (coordonator); Teofil Oroian; Ion Emil, Personalităţi ale gândirii 

militare româneşti, vol. I-II, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte studii Militare, 1997, 2001. 

Otu, Petre, Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda, Bucureşti, 

Editura Militară, 2005. 

Otu, Petre, Îmbrăţişarea anacondei. Politica militară a României între septembrie 1939 şi 

iunie 1941, Bucureşti, Editura Militară, 2008. 

Oşca, Alexandru, Gheorghe Romanescu, Gheorghe Nicolaescu, Florica Dobre, Corpul 7 

armată. Tradiţie şi actualitate, Bucureşti, Editura Modelism, 2001. 

Oşca, Alexandru; Vasile Popa, România, o fereastră în cortina de fier, Focşani, Editura 

Vrantop, 1997. 

Ozunu Mihail Vasile, Otu Petre, Înfrânţi şi uitaţi. Românii în bătălia de la Stalingrad, 

Bucureşti, Editura Ion Cristoiu, 1999. 

Pandea Adrian, Pavelescu Ion, Ardeleanu Eftimie, Românii la Stalingrad. Viziunea românească 

asupra tragediei din Cotul Donului şi Stepa Calmucă, Bucureşti, Editura Militară, 1992. 

Pentelescu, Aurel, Aeronautica Română pe Frontul de Est (1941-1944), Bucureşti, Editura 

Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, 2006. 

Petre, George, Bitoleanu, Ion, Tradiţii navale româneşti, Bucureşti, Editura Militară, 1991. 

Pohrib, Gheorghe, col., Nicolae Lupaşcu, lt. col., Istoricul pompierilor militari. 1835-1935, 

Bucureşti, Atelierul „Cartea Românească”, 1935. 

Popescu, Ioan, Istoria infanteriei române, vol. I-II, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi 

Enciclopedică, 1985. 

Popescu, Nicolae, Gl. bg. dr., col. prof. Mihail Grigorescu, Istoria Chimiei Militare 

Româneşti 1917-2005, Bucureşti, Centrul Tehnic - Editorial al Armatei, 2005. 

Preda, Dumitru; Alexandrescu, Vasile; Prodan, Costică, În apărarea României Mari. 

Campania Armatei Române din 1918-1919, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994. 

Prodan, Costică; Preda, Dumitru, The Romanian Army During the First World War, 

Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998. 

Prunache, Dumitru, Gl.bg. (r) ing, col. drd. Liviu Viorel Nemeş, col. drd. Petre Trandaf 

col. drd. Ştefan Geantă, Accidentul nuclear, Bucureşti, S.C. Telegrafia Română SRL, 2003. 

Rosseti, Radu R., general, România în faţa viitorului război. Îndatoririle ofiţerilor de 

rezervă, Bucureşti, 1928. 

Rosetti, Radu R., general, Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, 1930. 

Rotaru, Jipa, Damaschin, Ioan, Glorie şi dramă. Marina Regală Română. 1940-1944, 

Bucureşti, Editura ,,Ion Cristoiu”, 2000. 

Rotaru Jipa; Zodian Vladimir; Oroian Teofil; Moise Leonida, Hitler-Antonescu. Caucazul şi 

Crimeea. Sânge românesc şi german pe frontul de Est, Bucureşti, Editura Paideia, 1998. 

Rotaru Jipa; Zodian Vladimir; Moise Leonida, Mareşalul Antonescu la Odessa, Bucureşti, 

Editura Paideia, 1999. 

Safta, Ion; Rotaru Jipa; Tiberiu Velter; Floricel Marinescu, Decoraţii româneşti de război. 

1860-1947, Bucureşti, Editura „Universitaria”, 1993. 

379

380 


Sandachi George Paul, Aviaţia de luptă reactivă din România, Bucureşti, Editura Regina 

din Arcadia, 2001. 

Savu, Ion, Col.dr.ing., NBC – istorie, ştiinţă, pasiune, Bucureşti, 2004. 

Sârbu, Marian, Marina Română în Primul Război Mondial 1914-1918, Constanţa, Editura 

Academiei Navale ,,Mircea cel Bătrân”, 2002. 

Sichitiu, Ioan, general; Alexandru Ioaniţiu, colonel, Elemente de strategie, Bucureşti, 1936. 

Sinescu, Nicolae, General de divizie, Istoricul întrebuinţării cavalerie române în războiul 

mondial 1916 şi până la 1926, vol. I-III, Bucureşti, Institutul de arte grafice „Eminescu” S.A. , 1926. 

Sîlea Marin, Istoria Muzicilor Militare, Bucureşti, Editura Militară, 2006. 

SUMAN, Gheorghe, Col.(r), Istoria Vânătorilor de Munte din Armata României, 


Soare, Corneliu, general (r), Gândirea Militară. Personalităţi şi opere, prefaţă: general de 

corp de armată Dumitru Cioflină, Bucureşti, Editura Antet, 1999. 

Soare, Corneliu, Recitindu-l pe Clausewitz, Bucureşti, Editura Militară, 1993. 

Stănescu, Marin C., Armata şi Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, 1917-1919, 

Bucureşti, Editura Saeculum, 1999. 

Şuţa, Ion, general, Infanteria română. Contribuţii la istoricul armei, vol. I, Bucureşti, 

Editura Militară,1977, vol. II, Bucureşti, Editura Militară, 1982. 

Şperlea, Florin, De la armata regală la armata populară. Sovietizarea armatei române 

(1948-1955), Bucureşti, Editura „Ziua”, 2003. 

Şperlea, Florin; Lucian Drăghici; Manuel Stănescu, Armata Română şi Răscoala din 1907. 

Documente, Bucureşti, Editura Militară, 2007. 

Tănase, Mircea, Salt în istorie - paraşutiştii din România în anii celui de-al doilea război 

mondial, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003. 

Teodorescu, Eugen, General de divizie (r); col. dr. Visarion Neagoe, lt. Col. dr. Ioan Munteanu, 

Supravegherea aeriană – de la mitolocaţie la radiolocaţie, Bucureşti, Editura SYLVI, 2001. 

Tomescu, Mircea, Căpitan, Cavaleria. Posibilităţi, Misiuni. Mod de acţiune, Bucureşti, 1935. 

Tudose, Emil, col. dr., „Planificarea şi realizarea sistemelor de comunicaţii şi informatice 

în operaţiile militare multinaţionale”, Bucureşti, Editura INEDIT, 2001. 

Urdăreanu, Tiberiu, general (r.) ing., Factorul tehnic în războaiele României moderne, 


Văduva, Gheorghe, Mediul strategic de securitate, Bucureşti, C.S.S.S., 2002. 

Vicol, Nicolae, Studii preliminare asupra serviciului sanitar român de război, Bucureşti, 

Tipografia Cultura, 1934. 

Vizanti, G., colonel, Strategia românească în viitorul război, Bucureşti, 1932. 

Vlădescu, Cristian M., Uniformele armatei române de la începutul secolului al XIX-lea 

până la victoria din mai 1945, Bucureşti Editura Meridiane, 1977. 

Zamfir, Zorin, Jean Banciu, Primul Război Mondial, Bucureşti, Editura Didactică şi 

Pedagogică R.A., 1995. 

Zulean, Marian, Militarul şi societatea. Relaţiile civil-militare la începutul mileniului al III-lea, 

Bucureşti, Editura Militară, 2008.

LISTA ABREVIERILOR 

A.M.R. – Arhivele Militare Române 

A.S.R – Alteţa sa Regală 

C.C.P.A.M.I. – Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice 

Cons. Min. – Consiliul de Miniştri 

C.S.P.A.M.I. – Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice 

C.T. – Centrul Teritorial 

C.V.P.A.M. – Centrul de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice 

E.C.P. – Educaţie, Cultură şi Propagandă 

Î.D. – Înalt Decret 

Î.D.R. – Înalt Decret Regal 

M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naţionale 

M.C.G. – Marele Cartier General 

Min. Int. – Ministerul de Interne 

M.F.A. – Ministerul Forţelor Armate 

M.St.M. – Marele Stat Major 

S.I.A. – Serviciul Istoric al Armatei 

S.M.G. – Statul Major General 

u.a. – Unităţi Arhivistice (dosare) 

381

CUPRINS 

CUVÂNT ÎNAINTE – general-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ............................................. 3 

Partea I 

ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ 

A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL ........................................................................ 5 

SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI - Comandor dr. Marian MOŞNEAGU ............................ 7 

CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI - 

Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA, dr. Cornel ŢUCĂ .......................................................... 46 

Partea a II-a 

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA 

CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE ................ 53 

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN COPIE PE 

MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI ........................................................ 53 

Partea a III-a 

FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI, 

PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE 

ISTORICE CENTRALE .............................................................................................................. 197 

DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE, 

PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE, 

ARHIVA ISTORICĂ .................................................................................................................... 197 

Partea a IV-a 

NOTELE ISTORICE ALE FONDURILOR ARHIVISTICE CREATE DE REGIMENTE........225 

ISTORIOGRAFIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ - repere bibliografice - ............................... 373 

LISTA ABREVIERILOR............................................................................................................. 381 

Pag. 

383

384 

Format: 17x24 cm 

Coli tipar: 24 

Coli editură: 12 

Bun de tipar: 07.07.2010 

Lucrarea conţine 384 de pagini 

Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei 

B-dul Ion Mihalache 124-126, sector 1, Bucureşti 

E-mail: ctea_smg@yahoo.com 

Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparul au fost executate 

la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei 

sub comanda nr. 170 /2010

ghidul arhivelor militare române - Ministerul Apărării Naţionale

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?