capitolul i cunostinte apriorice in domeniul ridicarilor topografice

Profilul longitudinal al traseului 1-6 se obţine din raportarea picheţilor 1, 2, …, 6 pe
o linie orizontală, folosind distanţele dintre ei reduse la o anumită scară. Faţă de acest plan de
comparaţie, se reprezintă punctele în înălţime, în funcţie de cote sau de diferenţa de nivel,
redate la o scară de 10…50 ori mai mare decât scara lungimilor, în funcţie de relief. Linia
terenului, respectiv profilul în lung, rezultă din unirea punctelor astfel obţinute (fig.15).
Profilul transversal într-un punct dat de pe profilul în lung se întocmeşte pe o
direcţie perpendiculară a acestuia, după acelaşi principiu, folosind însă aceeaşi scară atât
pentru lungimi cât şi pentru înălţimi.
Trasarea unei linii de pantă dată se impune la proiectarea instalaţiilor de transport,
pentru a marca traseul cel mai scurt pe care nu se depăşeşte o declivitate p%, dată. În funcţie
de aceasta şi de echidistanţa e a liniilor de nivel se deduce distanţa orizontală d minimă
corespunzătoare pantei p%:
de unde:
e
p% = tgϕ
⋅100
= ⋅100,%
(3.14)
d
e
d = ⋅100
(3.15)
p
Distanţa redusă la scară d=d/N se ia în distanţier şi se aplică pe plan, din aproape în
aproape, suprapunând vârfurile pe curbele de nivel consecutive. Se obţine astfel o linie frântă,
pe pantă continuă, ce se încadrează în declivitatea maximă admisă (p%) deoarece la distanţe
egale corespunde aceeaşi diferenţă de nivel.
Fig.16. Trasarea pe plan a unei linii de
pantă dată