catalog ataşat în format pdf - Muzeul de Arta Cluj-Napoca

campioni mondiali – campioni mondiali la holbat, holbatul
la televizor. Mæcar din acest motiv ar fi cazul sæ ne
ocupæm de acest fenomen la modul serios øi metodic,
respectiv de televizorul ca atare, ca mediu de comunicare.
Faptul cæ arta, nici cea modernæ, nici cea postmodernæ,
nici a noastræ, nici cea de pe alte meleaguri, nu
are nimic de spus despre televizor, mi se pare ceva uimitor.
Din clipa în care am dat peste obiectele-televizor
ale lui Ernô C. Bartha mæ tot gândesc în ce curent se încadreazæ
ele, care sunt eventualele anticipæri. Øi nu am
gæsit încæ vre-un ræspuns.
Existæ, fireøte, un øir lung de nume ale artiøtilor care au
utilizat televizorul din când în când în arta lor, însæ din
câte øtiu eu, nu existæ nimeni care sæ fi lucrat în mod sistematic
cu el. Primul nume în acest sens este de obicei
cel al lui Nam June Paik, din miøcarea Fluxus, numai cæ
artistul de origine coreeanæ, cu excepflia perioadei de început,
lucra cu aparatul video øi nu cu televizorul. Iar acela
este un alt mediu.
Spunând „mediu“ utilizæm unul din conceptele-cheie ale
timpurilor noastre, unul ce apare la fiecare pas, atât în
discursuri øtiinflifice cât øi în limbajul cotidian. În mod
tacit sau explicit ne imaginæm cæ media este acel ceva
care ne determinæ conøtiinfla, imaginaflia, relaflia noastræ
faflæ de mediul înconjurætor øi de lumea din jur, într-un
fel sau altul. Potrivit lui Niklas Luhman, sociolog german,
obflinem majoritatea informafliilor privind lumea
din jur prin diferite medii, øi acesta este atât de evident
încât nici mæcar cel mai critic sociolog al mediilor nu se
poate sustrage acestei evidenfle. Deloc întâmplætor, cæ
problema media se aflæ în centrul atenfliei teoretice de
cel puflin un jumætate de secol, ajungând la o faimæ la
care nici un alt concept nu a reuøit sæ ajungæ. Cu toate
acestea, examinându-l îndeaproape ne dæm seama cæ
pur øi simplu nu are sens, mai exact are atât de multe
sensuri încât este imposibil sæ-i atribuim unul „adeværat“.
Statutul prezent al mediului îmi aminteøte de semnificaflia
de pe vremuri a problemei Trinitæflii.
Cu puflin timp înaintea decesului sæu, Michael Foucault,
personalitate de marcæ a spiritualitæflii franceze, trezindu-se
poate dintr-un somn adânc, a formulat o întrebare
ce pare, la prima vedere, cel puflin stranie, øi anume:
de ce, oare, nu ne concentræm asupra problemei Trinitæflii?
Adicæ de ce intelectualitatea vremii, cu el cu tot,
neglija aceastæ problemæ importantæ. Semnificaflia problemei
formulate de cætre Foucault se datoreazæ faptului
cæ timp de trei secole, aceasta a fost problema centralæ a
vieflii spirituale europene. Ei bine, de ce nu se mai
vorbeøte despre ea? Despre ce se vorbeøte în schimb?
Pentru cæ nu putem spune nicidecum cæ am fi rezolvat
problema Trinitæflii. Nu am rezolvat-o. Atunci cum de a
ieøit din vogæ?
Foucault nu a gæsit ræspunsul. Nici în pofida faptului cæ
fusese, færæ îndoialæ, cel mai competent în a-l gæsi.
Ræmâne deci cealaltæ întrebare: cu ce ne ocupæm în
schimb? Ræsfoind cataloage de cærfli recente, germane,
am descoperit douæ probleme cruciale, abordate în prezent
de cætre intelectualitatea internaflionalæ. Una este
cea a globalizærii, cealaltæ, teoria mediei. Cele douæ sunt,
pe deasupra, strâns legate, deoarece færæ meda nu am
avea un proces al globalizærii. Pentru a fi în stare sæ vorbim
de globalizare, trebuie sæ conectæm colfluri îndepærtate
ale Terrei. Pe lângæ altele, chiar aceastæ conexiune,
aceastæ relaflie este mediul.
În limba maghiaræ, cuvântul în sine semnificæ în primul
rând agent, mediator øi, din pæcate, încæ multe alte lucruri.
Acest fapt se datoreazæ în primul rând întemeietorului
teoriei mediilor, canadianului Marshall McLuhan,
care încæ la început de drum a creat un haos conceptual
imposibil de clarificat pânæ în ziua de azi. Interpreflii sæi
se întrec în a descoperi noi conotaflii ale cuvântului
„media“ în operele sale. Potrivit celor mai proaspete informaflii,
în prezent existæ aproximativ douæzeci. Iar miza
nu este nicidecum infimæ. Dacæ am afla ce înseamnæ de
fapt acel misterios mediu, am øti de-odatæ la ce s-a referit
gânditorul canadian când a afirmat cæ toate revolufliile